+ All Categories
Home > Documents > CRITERII DE EVALUARE A CALIT¦¦II RESTAUR¦RILOR(FDI 2010)

CRITERII DE EVALUARE A CALIT¦¦II RESTAUR¦RILOR(FDI 2010)

Date post: 16-Jul-2016
Category:
Upload: syrk12
View: 6 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
cariologie medicina dentara iasi
56
Criterii clinice de evaluare a calităţii restaurărilor: FDI 2010 În 2007 au fost publicate noi criterii clinice de evaluare a a restaurărilor în Journal of Adhesive Dentistry şi Clinical Oral Investigation. Criteriile şi evaluarea acestora au fost aprobate de Comitetul Ştiinţific al FDI în 2007 şi în Adunarea Generală din 2008 ca şi „criterii standard”. Evaluarea clinică a restaurărilor poate fi necesară şi utilă pentru precizarea calităţii restaurărilor care sunt aplicate de medicii practicieni în cabinetele proprii. În plus, medicii trebuie să fie antrenaţi să folosească aceste criterii ca parte a examinării clinice pentru a decide dacă o restaurare poate fi menţinută sau dacă este necesară reconturarea(furniruirea), reparaţia sau înlociurea.
Transcript

EVALUAREA CALITII RESTAURRILOR

Criterii clinice de evaluare a calitii restaurrilor: FDI 2010n 2007 au fost publicate noi criterii clinice de evaluare a a restaurrilor n Journal of Adhesive Dentistry i Clinical Oral Investigation.

Criteriile i evaluarea acestora au fost aprobate de Comitetul tiinific al FDI n 2007 i n Adunarea General din 2008 ca i criterii standard.

Evaluarea clinic a restaurrilor poate fi necesar i util pentru precizarea calitii restaurrilor care sunt aplicate de medicii practicieni n cabinetele proprii.

n plus, medicii trebuie s fie antrenai s foloseasc aceste criterii ca parte a examinrii clinice pentru a decide dac o restaurare poate fi meninut sau dac este necesar reconturarea(furniruirea), reparaia sau nlociurea.Dac un parametru este considerat ca fiind clinic inacceptabil, trebuie nregistrat care este motivul exact i trebuie s se decid dac restaurarea poate fi reparat sau nlocuit: nu toate eecurile conduc n mod obligatoriu la nlocuirea restaurrii. Defectele localizate cu un acces clinic suficient pot fi reparate: sigilarea spaiilor, adugarea de material nou n fracturile minore marginale, ndeprtarea parial i acoperirea,surfasarea sau faetarea zonelor unei restaurri care i-a modificat culoarea, etc.Evaluarea restaurrilor se clasific n 3 grupuri: - criterii estetice, - criterii funcionale - criterii biologice.

Fiecare grup are subcategorii iar evaluarea global este determinat de valorile pe subcategorii, cu scorul final n fiecare grup fiind dictat de cel mai sever dintre toate subscorurile. Dac una din proprieti/categorie este inacceptabil, scorul final global al restaurrii va fi deasemeni inacceptabil. De aceea atunci cnd adunm cele 3 categorii(estetice, funcionale i biologice) ntr-o valoare final, cel mai grav scor prevaleaz i d scorul final

Restaurrile reparate sunt evaluate cu scorul eec relativ iar cele nlocuite cu scorul eec absolut. Diferena decisiv ntre scorurile 4 i 5 nu este necesitatea imediat sau mai tardiv (cteva sptmni) de a nlocui o restaurare; ci mai curnd dac restaurarea poate fi corectat/reparat sau dac ea trebuie nlocuit complet. Scorul 4 i n consecin posibilitatea de reparaie depinde mai mult de localizarea i mrimea defectului i dac acesta este accesibil pentru reparaie.INDICAII PENTRU REPARAIE

Spaii marginale mari (>250 m) sau o modificare de culoare sever care este inacceptabil din punct de vedere estetic sau carii secundare care nu sunt profunde i nu submineaz pereii marginali.

Preparaii marginale selective n cazul cariilor adiacente restaurrilor (CAR) sau nlocuirea doar a unei singure caviti dintr-o restaurare de tip MOD dac este prezent o carie cervical.

Ciupirea/fractura parial sau fractura marginal a materialului de restaurarea (repararea prin adiie de material).

Distrucie marginal a smalului sau fracturi cuspidiene minore/localizate (reparare prin adiie de material)

Obturarea cavitii de acces dup un tratament endodontic.

Restaurri din amalgam cu defecte accesibile care pot fi reparate utiliznd tehnicile adezive cum ar fi amalgam-bond sau RC.

O reparaie este o strategie minim invaziv care implic adiia de material dup ce defectul este explorat i se poate face cu sau fr preparaii(caviti) n material i/sau esuturile dure dentareFurniruirea(refurbishment) se definete ca o intervenie minim invaziv cum ar fi reconturarea sau relustruirea sau aplicarea unui strat de lac, glazuri sau adeziv fr ca s fie adugat o nou cantitate de material. Bazndu-se pe aceste definiii, o restaurare care necesit o reparaie trebuie s fie considerat ca un eec relativ; ele trebuie monitorizate i evaluate ca o parte integrant a restaurrii. A. Criterii esteticeLuciul/strlucirea de suprafa i gradul de asperitate

Date precise le vom obine pe studiile de model utiliznd aparate de msur cum ar fi profilometria i senzorii optici. O posibilitate calitativ o reprezint definirea asperitii n funcie de smalul nconjurtor. Aceasta se poate observa i ca o modificare a luciului, restaurarea fiind la fel sau mai puin lucioas dect smalul nconjurtor. Cnd evalum acest criteriu este recomandat ca medicul s sting lumina de la aparat iar inspecia s se fac de la o distan de 60-100 cm.Subscorurile pori izolai (1.2.2) i pori multipli(1.3.2) au fost adugate deoarece aceste fenomene nu pot fi descrise doar printr-o suprafa mat ci pot afecta deasemeni i textura de suprafa. Trebuie subliniat nc odat c, calitatea luciului de suprafa i asperitatea pot fi evaluate n mod adecvat doar dac dintele restaurat a fost foarte bine curat i uscat

1.1 Luciul compatibil cu cel al smalului

1.2. Uor mat, neobservabil de la distana convenional

1.3 Suprafa mat dar neobservabil dac este acoperit de saliv

1.4 Suprafa aspr care nu poate fi refcut doar printr-o simpl lustruire, fiind necesare intervenii ulterioare

1.5 Suprafa aspr, retentiv pentru plac, inacceptabil din punct de vedere clinic2. Coloraia de suprafa i cea marginal. n publicaia original coloraia marginal i cea de suprafa erau cuprinse ntr-un singur criteriu, raionamentul fiind c ambele fenomene afecteaz aspectul estetic al unei restaurri.coloraia marginal poate depinde de eficiena agenilor adezivi amelo-dentinari ct i de tehnica operativ sau parametri fizici ai materialului de restaurare coloraia de suprafa depinde mai mult de proprietile materialului de a reine pigmeni din mediul oral.

Coloraia marginal este n primul rnd o coloraie a coninutului unui an dintre pereii cavitii i restaurare, ulterior afectnd i marginile restaurrii. Coloraia de suprafa a restaurrii se datoreaz unei deficiene a materialului sau unei finisri/lustruiri corecte a restaurrii. Dac o coloraie este de un interes special, se recomand s se ntrebe pacientul n ceea ce privete dieta sau obiceiul de a fuma.O colorare uoar se definete ca fiind vizibil prin inspecie cu oglinda i iluminare, n timp ce o colorare sever este vizibil de la distana de vorbire adic 60-100 cm.

2a.1 Nicio colorare de suprafa

2a.2 Coloraie de suprafa minor ,uor de ndeprtat

2a.3 Coloraie moderat, acceptabil din punct de vedere estetic

2a.4 Coloraia de suprafa inacceptabil, fiind necesar pentru corectare o intervenie major

2b.1Nicio coloraie marginal

2b.2 Coloraie marginal minor, uor de ndeprtat

2b.3 Coloraie marginal moderat, acceptabil din punct de vedere estetic

2b. 4 Coloraie marginal pronunat care necesit pentru corectare o intervenie major3.Concordana culorii i transluciditatea

Termenul de stabilitate a culorii s-a schimbat n potrivire a culorii deoarece acesta este mai important din punct de vedere clinic i o observare clinic a unor modificri minore de culoare este imposibil s se msoare corect de-a lungul unei perioade de civa ani deoarece ele se poate schimba de-a lungul timpului i deasemeni i culoarea dintelui se poate schimba.

Ulterior, au fost adugate subscorurile (prea opac/prea translucent/ nchis /strlucitor); ele sunt opionale i dac nu sunt necesare , pot fi ignorate.

Pentru evaluarea corect a acestui criteriu se recomand observarea cu lumina de la aparat stins i de la o distan de vorbire convenabil.

3.1 Potrivire corect a culorii i transluciditii

3.2 Modificare uoar a culorii i transluciditii

3.3 Modificare clar a culorii dar acceptabil din punct de vedere estetic

3.4 Modificare a culorii distinct dar care poate fi rezolvat prin reparare

3.5 Modificare de culoare inacceptabil; necesit nlocuirea4.Forma anatomic (estetic)A devenit evident n timpul utilizrii acestor criterii c deficienele anatomice care afecteaz funcia, (un punct de contact prematur i efectul asupra esuturilor parodontale) ar trebui s se confrunte cu seciunile respective (criterii 8 i 14).

Numai restaurrile sau pri din restaurare care sunt uor vizibile de la o distan acceptabil sau n timpul deschiderii largi a gurii trebuie s fie evaluate, incluznd marginea incizal sau restaurrile proximale anterioare care implic suprafaa vestibular, restaurrile cervicale pe dinii anteriori sau premolari i extensiile vestibulare largi ale restaurrilor MO sau MOD pe dinii premolari

Evaluarea corect: fr lumina de la aparat i de la o distan de vorbire convenabil

4.1 Restaurare cu form ideal

4.2 Forma restaurrii este uor modificat

4.3 Restaurarea are o form diferit dar acceptabil din punct de vedere estetic

4.4 Forma este inacceptabil fiind necesare intervenii majore

4.5 Forma este complet inacceptabil fiind necesar nlocuireaB. Criterii funcionale5.Fractura materialului de restaurare i retenia restaurriiTermenul fracturi marginale multiple ale materialului s-a adugat la scorul 5 (nlocuirea restaurrii) deoarece o restaurare cu multiple fracturi poate fi reparabil, dar practic nu este posibil sau corect s apelezi la o astfel de tehnic. Fracturile marginale nu trebuie s fie confundate cu streinile sau marginile n exces, ultimele fiind evaluate la criteriul adaptare marginal

5.1 Fr fisuri sau fracturi

5.2 Fisuri foarte fine

5.3 Dou sau mai multe fisuri sau ciupiri ale materialului dar care nu afecteaz integritatea marginal sau punctul de contact

5.4 Dou sau mai multe fisuri sau ciupiri ale materialului care afecteaz integritatea marginal sau punctul de contact

5.5 Pierdere parial sau total a restaurrii 6. Adaptarea marginalGolurile marginalePentru a obine date mai precise pentru predicia clinic n ce privete coloraia marginal sau cariile de lng restaurri, trebuie evaluat limea spaiilor marginale.Pentru a clasifica spaiile marginale, sunt disponibile 2 sonde speciale (Deppeler, Swizerland) cu un vrf cu diametrul de 150 i 250 m. Profunzimea spaiilor trebuie s fie cel puin egal (0.25 mm.) cu limea.Utilizarea unei sonde ascuite pentru detecia cariei sau a spaiilor marginale NU este recomandat. Spaiile marginale generalizate i neregularitile pot justifica nlocuirea ntregii restaurri

6.1 Contur armonios, fr goluri sau modificri de culoare

6.2 Spaii marginale 250 m care se rezolv doar prin reparare

6.5 Restaurarea este fracturat ireversibil; necesit nlocuirea7. Conturul ocluzal i uzuraTermenul de contur ocluzal a fost adugat la acest criteriu deoarece modificarea conturului ocluzal n timpul funcionrii restaurrii poate fi un semn al degradrii sau al uzurii materialului. Uzura poate fi evaluat calitativ de evaluator sau cantitativ pe modele de studiu cu senzori speciali i un software pe computer. n ambele circumstane, pentru a evalua posibilele modificri sunt necesare nivelul bazal i replica/imaginile urmtoare de evaluare. De aceea, pentru a msura uzura criteriile au fost mprite n calitative(a) i cantitative (b)8.Punctul de contact proximal i impactarea alimentar

Ct de strns este punctul de contact poate fi evaluat cu benzi metalice de 3 grosimi diferite(25, 50 i 100 m) care sunt disponibile pe pia (Deppeler). Dac se utilizeaz firul de a, acelai tip de fir trebuie utilizat pentru calibrare la evaluarea bazal i la toate vizitele ulterioare.Punctul de contact proximal poate fi prezent, dar conturul proximal poate fi deficient, ceea ce conduce ca placa s se acumuleze i s apar fie carii iniiale sau secundare. Dac contururile inadecvate determin afectarea esuturilor parodontale, ele trebuie s fie evaluate la citeriul 14. Totui, un contur inadecvat poate deasemeni s afecteze suprafaa ocluzal i atunci trebuie evaluat la criteriul 7b.Acest criteriu are 2 subgrupuri diferite:- aria de contact aproximal- conturul aproximal

9. Examinarea radiograficn mod ideal materialul de restaurare de testat trebuie s posede un nivel adecvat de opacitate. Trebuie s avem grij dac exist un strat gros de adeziv care nu ar avea o radioopacitate aceasta ar putea fi greit interpretat ca fiind carii adiacente sau sub restaurrilor (CAR)

10. Punctul de vedere al pacientuluiPacientul se poate plnge de o restaurare asupra aspectului su estetic i/sau funciei sale. De aceea acest criteriu a fost mprit n 2 subscoruri estetica i funcia. De exemplu, o restaurare cu suprafa aspr poate deranja psihic i chiar irita limba pacientului i poate fi de aceea un motiv de respingereC. Criterii biologice

12. Recurena patologiei iniiale i monitorizarea evoluieiScorurile au fost extinse la cariile din jurul restaurrilor (CAR), eroziune i abfracie pentru a diferenia patologiile cu etiologii diferite13. Fisurile dentare i fracturileCiupirea smalului sau multiple fisuri au fost adugate la scorul 13.3.Fisurile n smal pot apare n vecintatea marginii restaurrii (n special marginile proximale ale restaurrilor de clasa a II-a) sau independent de marginile restaurrii pe diferite sedii14. Efectul restaurrii asupra parodoniuluiOdat ce restaurarea este debordant, are spaii sau forme anatomice proximale inadecvate poate provoca sau agrava o inflamaie gingival; acest criteriu s-a extins i la situaia dac inflamaia este n legtur cu aceste defecte proximale ale restaurrilor

12.1 Restaurare fr recidiva patologiei iniiale sau apariia altei patologii: carie, eroziune, abrazie

13.1Integritate complet a restaurrii

13.2 Fracturi marginale ale smalului mai mici de 150 de microni

13.3 Fracturi marginale ale smalului mai mari de 250 de microni

13.4 Defecte marginale majore ale smalului cu expunerea dentinei

13. 5. Fisuri sau fracturi cuspidiene


Recommended