+ All Categories
Home > Documents > Cretu Melania

Cretu Melania

Date post: 28-Jan-2017
Category:
Upload: dinhdung
View: 265 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
42
CREȚU MELANIA LICEUL TEHNOLOGIC “1 MAI” PLOIEȘTI, jud. PRAHOVA Domeniul de pregătire – Mecanică GRUPA 17 2013
Transcript
Page 1: Cretu Melania

CREȚU MELANIA

LICEUL TEHNOLOGIC “1 MAI”

PLOIEȘTI , jud . PRAHOVA

Domeniul de pregătire – Mecanică

GRUPA 17

2013

Page 2: Cretu Melania

CUPRINS

TEMA 1 - PLANIFICAREA EVALUĂRII 2 TEMA 2 - ELABORAREA ITEMILOR 7 TEMA 3 - INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ 21 TEMA4 - ACTIVITATE REMEDIALĂ 30 BIBLIOGRAFIE 41

Page 3: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

2

Tema 1 PLANIFICAREA EVALUĂRII

Page 4: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

3

Modul :Acționări pneumatice în mecatronică

Modul Acţionări pneumatice în mecatronică

Clasa a XII-a Calificarea Tehnician mecatronist Competenţe UCTS: Acţionări pneumatice în mecatronică

26.1 Caracterizează echipamente pneumatice 26.2. Realizează sisteme de acţionare pneumatică 26.3. Analizează scheme de acţionare pneumatică

UCC: Procesarea datelor numerice

7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta 7.2. Prelucrează datele numerice. 7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

Page 5: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

4

PLANIFICAREA EVALU ĂRII

Resursele evalu ării Forme de evaluare

Competen ţe evaluate

Rezultatele înv ăţării Contexte/ Locul de evaluare Materiale Timp

Metode/Instrumente de evaluare

Evaluare ini ţială

• Senzori şi

traductoare • Acţionări electrice

în mecatronică

• Termeni specifici • Integrează senzorii în

schemele de automatizare

• Realizează scheme simple de alimentare şi comandă a diferitelor tipuri de motoare

În clasă În laborator, atelier şi agent economic

• Test de evaluare • Senzori şi

echipamente electrice

S1 S2

test de evaluare întrebări orale întrebări orale probă practică

Evaluare formativ ă

26.1 Caracterizează echipamentele pneumatice

Echipamente: Grupul de pregătire a aerului; (compresoare cu ulei, fără ulei), motoare, distribuitoare, drosele, supape, aparate pneumatice speciale (modul de protecţie la pornire, butoane si limitatoare de cursă, temporizatoare, echipamente de manipulare cu vacuum, oscilatoare pneumatice) distribuitoare comandate electric, relee, presostate, întrerupătoare şi comutatoare)

În laborator, atelier şi la agentul economic În clasă În laborator şi la agentul economic În laborator În laborator şi la agentul economic

• Echipamente

pneumatice • Fişă de lucru • Echipamente

pneumatice • Fişă de observare • Fişă de lucru • Echipamente

pneumatice • Fişă de observare • Fişă de

S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9

• întrebări orale • probă practică • probă scrisă • observare

sistematică • probă scrisă • observare

sistematică • probă scrisă

Page 6: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

5

autoevaluare S10

7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta

Parametrii tehnico- funcţionali: • presiunea maxima de

lucru • debitul nominal • diametrul nominal • mod de acţionare

În clasă În laborator În laborator şi la agentul economic În laborator

• Fişă de lucru • Echipamente

pneumatice • Echipamente

pneumatice • Fişă de observare (tabele de înregistrare date numerice)

S11 S12 S13 S14 S15

• probă scrisă • probă practică • întrebări

structurate • observare

sistematică

Evaluare remedială a competenţei 26.1 şi 7.1.

S16 • Studiu de caz/ SimulareFluidSim

Evaluare formativ ă

26.2. Realizează sisteme de acţionare pneumatică 7.2. Prelucrează date numerice

Reprezentare schematică: • semne convenţionale • simboluri specifice • conexiuni Scheme de acţionare: • pneumatice • electropneumatice • ciclograma de mişcare

În laborator În laborator În laborator În clasă In laborator

• calculator/soft

specific-FluidSim • calculator/soft

specific-FluidSim • Fişă de lucru • Calculator/soft

FluidSim • Fişă de observare (prelucrare date numerice- asamblare

S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 S23 S24

• Probă scrisă • Probă practică • Întrebări

structurate • Probă practică • Probă scrisă • Probă practică • Observare

Page 7: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

6

scheme pneumatice) sistematică

Evaluare remedială a competenţelor 26.2 şi 7.2 S25 • Studiu de caz 26.3 Analizează scheme de acţionare pneumatică 7.3. Interpreatează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

Documentaţie tehnică: • cataloage • cărţi tehnice • Internet Condiţii impuse mediului: • presiune • debit • puritate • temperatură

În laborator, atelier şi agent economic

• Fişă de lucru • Fişă de observare • Fişă de observare • Fişă de lucru

S26 S27 S28 S29

Evaluare formativ ă

• Evaluare remedială a competenţei 26.3 şi 7.3 S30

• Investigaţia • Probă scrisă • Observare

sistematică • Observare

sistematică • Probă practică • miniproiect

Evaluarea sumativă

• Toate competenţele modulului

S31 • Test de evaluare

Page 8: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

7

Tema 2 ELABORAREA ITEMILOR

Page 9: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

8

2.1. Itemi cu alegere multiplă Modulul : Senzori şi traductoare Nr ore: 66/LT-33 ore Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: • 24.1. Alege tipul se senzor corelat cu aplicaţia Obiectivele evaluării: • Să selecteze tipurile de senzori pe baza principiului de funcţionare al acestora • Să analizeze caracteristicile tehnico-funcţionale ale senzorilor şi parametrii acestora 2.1.Pentru fiecare din cerinţele de mai jos, scrieţi pe foaie litera corespunzătoare

răspunsului corect : (10p) 1. Denumirea de senzor este sinonimă cu:

a) amplificator b) convertor c) decodificator d) releu

2. Senzorii capacitivi nu pot fi realizaţi prin modificarea:

a) grosimii dielectricului b) naturii dielectricului c) suprafeţei armăturilor d) rezistenţei dielectricului

3. Distanţa de sesizare uzuală a unui senzor inductiv este:

a) 0,8mm...5mm b) 5mm...10mm c) 10mm...20mm d) 100mm...250mm

4. Senzorii inductivi pot detecta: a) metale şi nemetale b) numai metale c) numai nemetale d) obiecte transparente

5. Senzorii capacitivi fac parte din grupa senzorilor: a) activi b) generatori c) parametrici d) tensiometrici

Barem de corectare şi notare 1b, 2d, 3a, 4c, 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Page 10: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

9

2.2. Itemi de tip pereche Modulul : Tehnologii generale mecanice Nr ore: T-72 ore, IP-108 ore/an Domeniul de pregătire generală- Mecanică Calificări : • Lăcătuş mecanic structuri • Lucrător în prelucrări la rece • Lucrător în prelucrări la cald • Lucrător în mecanică de montaj şi reparaţii • Lucrător în mecanică de motoare Competenţa evaluată: • Caracterizează operaţiile de lăcătuşerie Obiectivele evaluării: • Să identifice SDV- uri şi utilaje folosite la operaţiile de lăcătuşerie • Să descrie operaţiile de lăcătuşerie executate în atelierul de lăcătuşerie 2.2.1. În coloana A sunt indicate Operații de lăcătușerie generală, iar în coloana B, SDV-uri folosite la aceste operații. Scrieți pe foaie, asocierile corecte dintre fiecare cifră a coloanei A și litera corespunzătoare din coloana B. ( 5p)

A. Operații de lăcătușerie generală B. SDV-uri 1. Debitarea a. burghiu 2. Filetarea b. tarod 3. Îndoirea c. punctator 4. Polizarea d. foarfece 5. Trasarea e. piatra abrazivă f. șablon Barem de corectare şi notare 1d, 2b, 3f, 4e, 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Page 11: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

10

2.2.2. În coloana A sunt indicate Operații de lăcătușerie generală, iar în coloana B, Definirea operaţiilor de lăcătuşerie. Scrieți pe foaie asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare coloanei B.

A. Operații de lăcătușerie generală B. Definirea operaţiilor tehnologice 1. Filetarea a. Operaţia de însemnare pe semifabricat a linii-

lor de contur limită până la care trebuie înlăturat material prin prelucrare, pentru obţinerea piesei finite.

2. Găurirea b. Operaţia de ajustare aplicată după anumite prelucrări mecanice în scopul obţinerii netezimii suprafeţelor, sau a unei anumite forme necesare unei îmbinări corecte.

3. Îndreptarea c. Operaţia de prelucrare prin aşchiere prin care se obţin alezaje în materialele compacte.

4. Pilirea d. Operaţia de prelucrare prin aşchiere a canalelor elicoidale pe suprafeţe cilindrice exterioare sau interioare.

5. Trasarea e. Operaţia de deformare plastică a materialului metalic, fără îndepărtare de material, în urma căreia se schimbă forma materialului prin aplicarea unor forţe exterioare.

f. Operaţia de remediere a deformaţiilor aplicată semifabricatelor (table, bare, sârme) care prezintă îndoituri, bombări sau ondulaţii.

Barem de corectare şi notare 1d, 2c, 3f, 4b, 5a. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Page 12: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

11

2.3. Itemi duali Modulul : Senzori şi traductoare Nr ore: 66 ore/an- LT-33ore Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: • 24.1. Alege tipul se senzor corelat cu aplicaţia Obiectivele evaluării: • Să selecteze tipurile de senzori pe baza principiului de funcţionare al acestora • Să analizeze caracteristicile tehnico-funcţionale ale senzorilor şi parametrii acestora Transcrieţi, pe foaie, litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. Reformulaţi unul din enunţurile false astfel încât să devină adevărat. (10 puncte)

1. Caracteristica statică a unui senzor redă dependenţa dintre mărimea de ieşire şi mărimea

de intrare a acestuia în regim variabil în timp. 2. Fidelitatea este capacitatea unui senzor de a măsura cu erori aleatoare reduse. 3. Senzorii şi traductoarele capacitive cu modificarea distanţei dintre armături sunt folosiţi

pentru măsurarea deplasărilor mari peste 100mm. 4. Senzorii inductivi fac parte din grupa senzorilor generatori. 5. Senzorii inductivi se bazează pe proprietatea variaţiei inductanţei traductorului/senzorului

produsă de mărimea de măsurat. Barem de corectare şi notare: 1.F, 2A, 3F, 4F, 5A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Pentru reformularea corectă a oricărui item din cele 3 false, se acordă 2,5 puncte.

1. Caracteristica statică a unui senzor redă dependenţa dintre mărimea de ieşire şi mărimea de intrare a acestuia în regim staţionar.

2. Senzorii şi traductoarele capacitive cu modificarea distanţei dintre armături sunt folosiţi pentru măsurarea deplasărilor reduse (mici)

3. Senzorii inductivi fac parte din grupa senzorilor parametrici.

Page 13: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

12

2.4. Itemi de tip completare (4p) Modulul : Lucrări de întreţinere şi reparaţii Nr ore: 128/LT-64 Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Competenţa evaluată: • 28.2. Organizarea lucrărilor de întreţinere Obiectivele evaluării: • Să selecteze lubrifiantul şi metoda de ungere adecvată • Să identifice lucrările de întreținere specifice instalațiilor și utilajelor 1. Metoda de ungere aplicată fusului din figura 1 este ungerea ........(1)......... folosind ........(2).......... consistentă.

Figura 1 2. Lucrările de întreținere specifice instalațiilor hidraulice constau din întreținerea ..........(3)......... de lucru și întreținerea .........(4)......... componente ale acestora. Barem de corectare şi notare (1) – directă; (2)- unsoare ; (3)- lichidului; (4)- elementelor Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Page 14: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

13

2.5. Itemi de tip întrebare structurată (8 puncte) Modulul : Lucrări de întreţinere şi reparaţii Nr ore: 128 ore/an; LT-64 ore/an Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Competenţa evaluată: • 28.3. Planifică lucrările de întreținere și reparații Obiectivele evaluării: • Să analizeze scopul planificării corecte a lucrărilor de întreținere și reparații • Să aleagă sistemul de reparații adecvat scopului planificat Reparaţia capitală (Rk) reprezintă gama de lucrări ce se execută în mod planificat, după expirarea ciclului de funcţionare prevăzut în normativ, în scopul menţinerii parametrilor nominali şi preîntâmpinării ieşirii maşinii sau utilajului din funcţiune înainte de termen.

1. Enumerați 5 operații din cadrul reparației capitale. (5p) 2. Precizați procentul de piese ce se poate înlocui în timpul reparației capitale și valoarea

maximă a reparației capitale (considerată din valoarea de înlocuire a mașinii). (3p) Barem de corectare şi notare 1. 5 puncte

1. demontare de pe fundaţie 2. demontarea parţială sau totală 3. repararea batiurilor sau a pieselor de bază 4. răzuirea pieselor supuse la frecare 5. recondiţionarea sau înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate, respectiv a unuia sau

mai multor agregate, sau subansambluri componente ale maşinii, utilajului sau instalaţiei, care nu mai pot funcţiona în condiţii de siguranţă şi precizie

6. înlocuirea sau reparaţia echipamentului electric 7. remontarea 8. vopsirea suprafeţelor exterioare 9. probele şi rodajul mecanic (atunci când este cazul) 10. montarea pe fundaţie 11. verificarea preciziei de lucru şi redarea în funcţiune.

Pentru oricare 5 din operațiile enumerate 1...11 se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte. 2. 3puncte

-50% din piesele componente -1,5 puncte - valoarea maximă este de 60% din valoarea de înlocuire a mașinii – 1,5 puncte

Pentru răspuns corect se acordă 1,5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Page 15: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

14

2.6. Itemi de tip problemă Modulul : Asamblări mecanice Nr. ore: L- 8 ore; IP-42 ore Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: • 22.1 Stabilește procesul tehnologic de asamblare Obiectivele evaluării: • Să identifice corect datele inițiale ale procesului de asamblare • Să analizeze dimensiunile caracteristice ale pieselor (alezaje, arbori) • Să calculeze și să reprezinte diferite tipuri de ajustaje 2.6.1. Se dă ajustajul ϕ220

+0,021 . (20 p) ϕ22+0,022

+0,035

a. Să se determine caracteristicile ajustajului. (10p) b. Să se precizeze tipul ajustajului. ( 5p) c. Să se reprezinte grafic ajustajul. (5p)

Barem de corectare și notare: Arbore (5p) N=22mm; as=0,035mm, ai=0,022mm (2p) dmax=N+as (0,5p) dmax=22+0,035=22,035mm (0,5p) dmin=N+ai (0,5p) dmin= 22+0,022=22,022mm (0,5p) Td=as-ai=0,035-0,022=0,013mm (1p) Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte . Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj conform graficului de punctaj; pentru răspuns incorect 0 puncte Alezaj (5p) N=22mm, As=0,021mm, Ai=0 (2p) Dmax= N+As (0,5p) Dmax=22+0,021=22,021mm (0,5p) Dmin=N+Ai (0,5p) Dmin=22+0=22mm (0,5p) TD=As-Ai (0,5p) TD=0,021 mm (0,5p) Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj conform graficului de punctaj; pentru răspuns incorect 0 puncte b. ajustaj cu strângere mică, sistem alezaj unitar (Ai=0) (5p) Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte; răspuns incomplet sau incorect 0 puncte.

Page 16: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

15

c. reprezentarea ajustajului cu strângere (5p)

Pentru răspuns corect se acordă 5 puncte . Pentru răspuns incomplet sau incorect 0 puncte.

2.6.2. Pentru alezajul ϕ 60-0,2+0,2, precizați: (10p)

a. valoarea diametrului nominal și abaterile (1,5p) b. valorile maxime și minime ale diametrului arborelui (6p) c. toleranța dimensională (2,5p)

Barem de corectare și notare: a) N=80mm; as=0,1mm; ai=-0,2mm Pentru răspuns corect se acordă 1,5 puncte . Pentru răspuns incomplet sau incorect 0 puncte. b) Dmax=N+as (1,5p) Dmax=80+0,1=80,1mm (1,5p) Dmin=N+ai (1,5p) Dmin=80-0,2=79,8mm (1,5p) Pentru răspuns corect se acordă punctajul indicat în dreptul fiecărei relații. Pentru răspuns incorect sau incomplet 0 puncte. Td=as-ai (1,5p) Td=0,3mm (1p) Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect 0 puncte.

Page 17: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

16

2.6.3 Modulul : Lucrări de întreţinere şi reparaţii Nr ore: 124 ore/LT-64 ore Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Competenţa evaluată: • 28.3. Planifică lucrările de întreținere și reparații Obiectivele evaluării: • Să analizeze scopul planificării corecte a lucrărilor de întreținere și reparații • Să aleagă sistemul de reparații adecvat scopului planificat 16 puncte 6.1. Pentru un strung revolver, pe o durată a serviciului de 120000 ore i se fac reparații, la anumite intervale de timp. Pe baza normativelor FT1, stabiliți: 1. Numărul intervențiilor Rt, Rc1, Rc2, Rk (4p) 2. Numărul de ore pe ciclu (1p) 3. Numărul de cicluri (1 p) 4. Reprezentarea grafică pentru durata de serviciu și structura ciclului. (10 p) Barem de corectare și notare:

1. Numărul intervențiilor: Rt = 12 (1 p) Rc1 = 9 (1p) Rc2 = 2 (1 p) Rk = 1 (1 p) 2. Numărul orelor= 30000 ore (1 p) 3. Numărul de cicluri=4 (1 p) 4. Reprezentarea grafică:

Structura ciclului: (5 p)

Durata de serviciu: (5 p)

Page 18: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

17

Normative pentru reparații-FT1

Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare)

Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare)

Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire

Codul de clasificare

Denumirea categoriei, grupei, subgrupei, şi a tipului de fond fix

Durata de serviciu normată

(ani / orex103)

Nr. de

sch.

Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk

405.010.2 405.010.1 404.011.1 405.020.30 404.020.41 405.022.4 405.023.0 405.030.0 405.050.0 405.090.0 405.120.1 405.124.2 405.130 405.150 405.272.0

- Maşini de burghiat verticală pentru Ø12 mm - Maşini de burghiat verticală pentru Ø21-25mm - Maşini de burghiat verticală pentru Ø21-30mm - Strung paralel H=250 mm L=2000mm - Strung paralel H=400 mm L=3000mm - Strung carusel Ø 3200 mm - Strung revolver pentru bare Ø 8-12 mm - Maşini de alezat verticale Ø 165 mm ; L=450 mm - Maşini de frezat universale cursă masa 500mm - Maşină de frezat roţi dinţate cilindrice 0/320 mm - Maşină de rectificat universală H= 125 mm L= 501-750 mm - Maşină de rectificat plan cu l= 501 -1000mm - Maşină de ascuţit universală 150 x 750mm - Polizor electric Ø 200mm - Maşină de îndoit tablă b= 4 mm; l= 2000 mm

21/120

21/120

21/120

14/80

30/170 30/170

21/120

14/80

21/120

21/120

21/120

21/120

21/120 21/120

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

1250 1250 1250 1110 1420 710 1250 1110 1250 1250 1250 1250 1250 1250

2500 2500 2500 2200 2840 2840 2500 2200 2500 2500 2500 2500 2500 2500

10000

10000

10000

8880

11360 14200

10000

8800

10000

10000

10000

10000

10000 10000

30000

30000

30000

26640

34080 42600

30000

26640

30000

30000

30000

30000

30000 30000

1 1 1 1 2 4 1 1 1 2 1 1 1 -

2 2 6 6 8 13 2 6 4 7 6 6 6 1

4 4

12

15

15 30 8

13 9

13

13

13

11 2

7 7

18

21

23 48

13

21

15

20

21

21

17 4

1,1

1,1

0,6

1,1

0,8 0,3

0,6

1,18

1,1

0,35

0,6

0,45

0,6 0.45

11

5,6

3,6

6,6

5,5 1,8

3,3

1,1

7,7

1,9

4,5

3,3 3

3,3

28

20

11

20

12 6

11 5

22 7

10

10 9 10

55

55

30

45

40 25

35

20

45

20

22

22

17 22

Page 19: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

18

405.810.0 416.051 416.101 650.12 650.40 652.20 653.00 653.02 654.1 659.44

- Maşină de bobinat - Pompe cu roţi dinţate şi angrenaje interioare - Concasoare cu ciocane - Vinciuri hidraulice cu acţionare dublă - Troliu cu acţionare manuală - Macarale capră deplasabile cu elecropalan - Pod rulant monogrindă cu electropalan 15 kN - Pod rulant monogrindă cu cărucior 50 kN - Macara funicular de 200 kN - Autostivuitoare pe pneuri 3t

20/114 27

18 16

20 14

25

25

25 15 6

3 3 2 3 - 2 2 3 3 1 2

950 1490 660 390 215 615 575 460 460 165 290

1900 2980 1320 1170 860 2460 2300 1840 1840 825 870

7600 14900

5280 7020

6020 12300

9200

9200

9200 4125 4350

22800 59600

26400 21060

- -

27600

27600

27600 16500 8700

- - 1 1 - - 1 1 1 1 1

3 2 3 4 1 1 6 3 2 - 4

10 3 6 7 3 2

12 5 3 3 9

21 8

10 14 - -

18

10 6 15 20

0.7 0,6

1,1 1,1

2,2 1,1

1,1

1,1

1,1 1,1 1,1

5,5 3,2

5,5 4,4

5,5 3,3

8,8

11

11 3,3 6,6

11 8

17 17

11 9

22

17

17 11 12

35 25

55 45 - -

55

50

50 22 35

Page 20: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

19

2.7. Itemi de tip eseu

Modulul : Tehnici de măsurare în domeniu Nr. ore: T-33 ore, LT-8 ore, IP-25 ore. Calificarea: Tehnician mecatronist Competenţa evaluată: • 16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea / monitorizarea mărimilor tehnice

specifice proceselor industriale. Obiectivele evaluării: • Să descrie mijloacele de măsurare folosite la determinarea mărimilor tehnice specifice • Să analizeze mijloacele şi metodele de măsurare utilizate la determinarea / monitorizarea

mărimilor tehnice specifice. • Să efectueze măsurări ale mărimilor tehnice cu ajutorul mijloacelor de măsurare 2. 7.1. Realizați un eseu structurat cu tema “Mijloace de măsurare pentru lungimi” urmărind: (30p)

a. Definirea lungimii și unitatea de măsură fundamentală SI, multiplii şi submultiplii acesteia (7p)

b. Clasificarea mijloacelor de măsură pentru lungimi (6p) c. Alegerea şi clasificarea după 3 criterii a celui mai utilizat mijloc de măsurare pentru

lungimi. (17p) Barem de corectare și notare a. 7 puncte Lungimea este o mărime fizică fundamentală . Unitatea de măsură fundamentală, din SI, este metrul (m). (1 punct) Pentru răspuns corect se acordă 1 punct. Pentru răspuns incorect 0 puncte Multiplii şi submultiplii metrului se formează cu ajutorul prefixelor cu factor de multiplicare

n10 , astfel: 1 dam=10m 1hm=102m 1 km=103m 1Mm=106m 1Gm=109m 1Tm=1012m 1dm=10-1m 1cm=10-2m 1mm=10-3m 1µm=10-6m 1nm=10-9m 1pm=10-12m Pentru răspuns corect se acordă 6 puncte. Pentru fiecare multiplu și submultiplu corect se acordă 0,5 puncte.Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Page 21: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

20

b. 6 puncte 1. măsuri cu repere (0,5 p)

• Metrul etalon (0,5 p) • Ruleta; (0,5 p) • Rigla; (0,5 p) • Panglica topografică. (0,5 p)

2. măsuri terminale (fără repere) : (0,5 p) • Cale plan-paralele; (0,5 p) • Calibre – de interstiţii; (0,5 p) • Şabloane – pentru filete (lere), pentru raze. (0,5 p)

3. aparate: (0,5 p) • Cu riglă şi cursor = şublere; (0,5 p) • Cu şurub micrometric=micrometrul (0,5 p)

Pentru răspuns corect se acordă 6 puncte distribuite conform graficului de punctaj. Pentru răspuns incorect 0 puncte c. 17 puncte Şublerul este cel mai utilizat mijloc de măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară gradată în mm şi dintr-un cursor cu vernier. (1 punct)

Clasificarea şublerelor: 1. după precizie:

• cu precizie de 0,1 mm: la care există 10 diviziuni pe vernier; (2 puncte=1 p precizie+1p nr diviziuni)

• cu precizie de 0,05 : cu 20 de diviziuni pe vernier; (2 puncte=1p precizie+1p nr diviziuni) • cu precizie de 0,02 (cea mai mare precizie) : cu 50 de diviziuni pe vernier.

(2 puncte=1p precizie+1p nr diviziuni) 2. după limita superioară de măsurare: limita superioară de măsurare, notată cu „L”, poate fi:

L= 150; 200; 300; 500; 800; 1 000; 1 500; 2 000 mm. (2 puncte=8Lx0,25p) 3. după destinaţie: I. şublere de exterior şi interior: folosite pentru măsurarea dimensiunilor interioare şi exterioare, care pot fi prevăzute şi cu tijă pentru adâncime. (2 puncte=1p tip șublerX1p indicații suplimentare ) II. şublere pentru adâncime: utilizate numai pentru măsurarea adâncimilor (2 puncte=1p tip șubler+1p indicații suplimenatere) III. şublere pentru trasaj: cursorul este prevăzut cu un cioc ascuţit pentru trasaj

(2puncte=1p tip șubler+1p indicații suplimenatre) IV. şublere pentru roţi dinţate: are două rigle perpendiculare şi două cursoare cu 2 verniere.

(2 puncte= 1p tip șubler+ 1p indicații suplimentare) Pentru răspuns corect se acordă 17 puncte distribuite conform graficului de punctaj. Pentru răspuns incorect 0 puncte

Page 22: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

21

Tema 3 INSTRUMENT DE

EVALUARE SUMATIV

Page 23: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

22

INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIV Ă Realizarea unui instrument de evaluare sumativă (complet: matrice de specificaţie, test, barem de corectare şi notare) pentru modulul ales, modul care să conţină atât competenţe cheie cât şi competenţe specializate. Modul Acţionări pneumatice în mecatronică Clasa a XII-a Calificarea Tehnician mecatronist Competenţe UCTS: Acţionări pneumatice în mecatronică

26.1 Caracterizează echipamente pneumatice 26.2. Realizează sisteme de acţionare pneumatică 26.3. Analizează scheme de acţionare pneumatică

UCC: Procesarea datelor numerice

7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta 7.2. Prelucrează datele numerice. 7.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.

Obiectivele evaluării

• Să descrie echipamentele pneumatice • Să explice rolul funcţional al

echipamentelor pneumatice • Să identifice simbolurile echipamentelor

pneumatice din diferite scheme • Să identifice modul de acţionare al

echipamentelor pneumatice • Să stabilească parametrii tehnico-

funcţionali ai sistemelor de acţionare pneumatică

• Să reprezinte scheme de acţionare pneumatice folosindu-se de simbolurile pneumatice

• Să interpreteze corect simbolurile şi semnele convenţionale utilizate în schemele pneumatice

Page 24: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

23

Matricea de specifica ţie:

Nivelurile din Taxonomia Bloom/ Andreson

Teme/ Continuturi/ Concepte-cheie/ Unit ăţi tematice

A-și aminti

A în țelege

A aplica

A analiza

Pondere

Conţinut 1 Echipamente-Grupul de pregătire al aerului

3,5 10,5

10,5 10,5

35%

Conţinut 2 Parametrii tehnico-funcţionali mod de acţionare

2 6

6 6

20%

Conţinut 3 Simbolizarea echipamentelor pneumatice

1

3 3

3

10%

Conţinut 4 Scheme de acţionare

3,5 10,5 10,5 10,5 35%

Pondere

10

30

30 30 100

Page 25: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

24

• Nr. total itemi/test=20 • Nr itemi/nivel cognitive...=procentaj x nr.total itemi Structura test: I.1.-1,2,3,4,5 (5x2p=10puncte) I.2.-a,b,c,d,e (5x2p=10puncte) I.3.-item de tip asociere (5x2p=10 puncte) II.1. -a,b,c- item semiobiectiv (3x5p=15puncte) II.2. - item semiobiectiv (1x5p=5puncte) II.3. -a,b- item semiobiectiv (2x5p=10puncte) III.- 1,2,3-item de tip problemă (3x10p=30 puncte)

Nivelurile din Taxonomia Bloom/ Andreson

Teme/ Continuturi/ Concepte-cheie/ Unităţi tematice

Achiziția

Înțelegerea

Aplicarea

Analiza

Total itemi

Conţinut 1 Echipamente-Grupul de pregătire al aerului

0,7 1 item

I.1.

2,1 2 itemi

I.1.

2,1 2 itemi

I.2.

2,1 2 itemi

II.3. II.1.

7 itemi

Conţinut 2 Parametrii tehnico-funcţionali mod de acţionare

0,4 1 item I.2

1,2 1 item

I.2.

1,2 1 item II.1.

1,2 1 item II.1. 4 itemi

Conţinut 3 Simbolizarea echipamentelor pneumatice

0,2 I.1.

0,6 1 item

I.3

0,6 1 item

I.2

0,6 1 item II.3

2 itemi

Conţinut 4 Scheme de acţionare

0,7 1 item

I.2.

2,1 2 itemi

I.1.

2,1 2 itemi III.1. II.2

2,1 2 itemi III.2. III.3

7 itemi

Total itemi 2 itemi 6 itemi 6 itemi 6 itemi 20

Page 26: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

25

TEST DE EVALUARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Subiectul I 30 puncte 1.Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect: (10p) 1. Sistemele pneumatice utilizează ca agent de lucru:

a. aer comprimat b. curent electric c. energie mecanică d. lichid sub presiune

2. Compresoarele volumice funcţionează pe principiul camerei cu: a. suprafaţă constantă b. suprafaţă variabilă c. volum constant d. volum variabil 3. Motoarele pneumatice au rolul de :

a. dirijare a fluidului pe anumite trasee b. reglare şi control a parametrilor de lucru c. transformare a energiei fluidului în energie mecanică d. transformare a energiei fluidului în energie termică

4. Distribuitorul din figura lăturată este un distribuitor de tipul 3/2: a. bistabil cu repoziţionare automată ;

b. bistabil cu repoziţionare manuală ; c. bistabil cu repoziţionare cu arc ; d. monostabil cu repoziţionare manuală

5.Supapa reprezentată prin simbolul următor este o supapă:

a. de evacuare rapidă b. de sens pilotată c. selectoare de joasă presiune ; d. selectoare de înaltă presiune ;

I.2. Transcrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare fiecarui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul acesteia litera ( A), dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera ( F), dacă apreciaţi că enunţul este fals. ( 10 p) a) Filtratrea grosieră se încadrează se încadrează în intervalul 50-100µm. b) Punctul de rouă este temperatura minimă la care apa sub forma de vapori existentă intr-un

spatiu oarecare începe să condenseze pe suprafaţa obiectelor înconjurătoare. c) Presiunea relativă, măsurată cu manometrul faţă de presiunea atmosferică, care are valoare

mai mică ca zero (ps<0), se numeşte vacuum.

Page 27: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

26

d) Reglarea presiunii dată de un compresor sistemului pneumatic nu depinde de turaţia motorului de antrenare.

e) Temperatura aerului comprimat dintr-o instalaţie pneumatică trebuie să aibă valori cuprinse între 150-2000C.

I.3. În coloana A sunt indicate “Simboluri folosite în acţionările pneumatice” iar în coloana B sunt „Denumirile elementelor simbolizate”. Scrieţi pe foaie asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B: (10 p)

A B

Simboluri folosite în acţionările pneumatice

Denumirile elementelor simbolizate

1.

a.

Instrument pentru măsurarea

debitului 2.

b.

Cilindru cu dublu efect

3.

c.

Filtru

4.

d.

Răcitor

5.

e. Compresor

f Sursă de presiune

Subiectul II TOTAL: 30 puncte II.1. Scrieţi pe foaie informaţia care completează spaţiile libere: (15 p) a) Funcţionarea unui ungător se bazează pe principiul .........(1)......... b) Elementele pneumatice ce servesc la numărarea impulsurilor pneumatice se numesc .........(2).......... c) Parametrii ce caracterizează şi măsoară umiditatea sunt: umiditatea de saturaţie, umiditatea absolută si umiditatea .........(3)........... II.2. Schema pneumatică este reprezentarea grafică a instalației pneumatice care echipează o maşină pentru înțelegerea funcționării acesteia din punct de vedere pneumatic.

Reprezentați schematic interdependenţa dintre cele 5 categorii de elemente pneumatice (din schema pneumatică). (5 p)

Page 28: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

27

II.3. În urma analizei cilindrului cu simplu efect din figura 1: (10 p) a) denumiţi părţile componente numerotate cu 1,2,3,4,5,6,7,8,9. b) reprezentaţi simbolul asociat aparatului în schemele pneumatice

Figura 1

Subiectul III TOTAL: 30 puncte

III.1. Realizaţi o schemă pneumatică pentru un cilindru cu piston. (10p) În reprezentarea schemei veţi utiliza: a. un cilindru cu piston - cursa pistonului este de 100 mm (A0=0mm, A1=100mm) b. un distribuitor 5/3 comandat electric c. o sursă de presiune III.2 . Pentru cilindrul cu piston din schema pneumatică realizată construiţi şi descrieţi ciclograma de mişcare. (10p) III.3. Cunoscând că informaţiile mecanice sunt culese cu ajutorul a 2 senzori de contact ce acţionează ca nişte comutatoare electrice, corectaţi schema din figura 2 şi denumiţi elementele K1,K2, A1, A0. (10p)

Figura 2

Page 29: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

28

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I 30 puncte

I.1. -10 puncte (5x2p) 1a, 2d, 3c, 4d, 5a. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.2.-10 puncte (5x2p) a. A; b. F; c. A; d. F; e. F; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.3. -10 puncte (5x2p) 1b; 2a; 3e; 4d; 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.

Subiectul II 30 puncte II.1. -15 puncte (3x5p) a-1.Venturi; b-2. contoare; c-3. relativă; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte II.2. -5 puncte

ELEMENTE PREPARAREAER COMPRIMAT

ELEMENTEDE COMANDA

ELEMENTE DEPROCESARE

ELEMENTE DECOMANDA

FINALA

ELEMENTE DEEXECUTIE

PUTERE PNEUMATICA:DEBIT, PRESIUNE

FORTA, DEPLASAREMOMENT, TURATIE

1

2

3

4

5

Pentru reprezentare corectă se acordă 5 puncte. Pentru reprezentarea elementelor componente fără precizarea corectă a interdependenţei se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. II.3. - 10 puncte a. 1-cămaşă cilindru, 2, 3-capace, 4- piston, 5- etanşare , 6-resort revenire, 7-bucşă de ghidare; 8-etanşare tijă; 9- tijă piston. (9x0,5p =4,5p)

b. Pentru reprezentare corectă se acordă 5,5 puncte. Pentru reprezentare incorectă sau fără reprezentare 0 puncte.

Page 30: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

29

Subiectul III 30 puncte

III.1. Pentru reprezentarea corectă a schemei se acordă 10 puncte=2 puncte/element +1,5 puncte conexiuni+0,5 puncte rigla S0-S1. Pentru reprezentare incompletă se acordă punctaj corespunzător modului de calcul de mai sus. Pentru răspuns incorect 0 puncte.

III.2. Abscisa-timpul.Axa verticală din stânga - axa stărilor principale ale pistonului (A0, A1) Axa verticală din dreapta- axa de poziţie a pistonului (2 puncte x3axe=6 puncte) t1,t2, t3- cele mai importante 3 momente (t1-declanşare ciclu de lucru; t2- pistonul ajunge în A1, t3-pistonul revine în A0.Intervalele (t1- t2), (t2- t3) sunt egale cu aceeaşi presiune în ambele camere ale cilindrului. (câte 1 punct pentru fiecare t corect şi 1 punct pentru precizarea celor 2 intervale egale cu presiunea) Pentru a avea intervale diferite se modifică presiunea prin introducerea unui drosel. (1 punct) Reprezentare completă ciclogramă- 10 puncte.Reprezentare incorectă sau lipsă 0puncte. III.3 . Schema corectă : K1, K2-relee A1, A0- bobine S1,S0 –senzori Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte. Pentru răspuns incomplet se acordă punctaj conform (8p schemă corectată+ 2 puncte identificare şi denumire A0,A1, K1,K2)

Page 31: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

30

Tema 4 PLAN REMEDIAL

Page 32: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

31

Test de evaluare/plan remedial Modulul : Asamblarea structurilor metalice Nr. ore: T: 70 IP:70 Domeniu de pregătire generală: Lăcătuș structuri metalice Competenţa evaluată/ Rezultatul învățării: • Stabilește procesul tehnologic de asamblare Obiectivele evaluării: • Să identifice documentele folosite la asamblare • Să descrie documentele folosite la asamblare • Să selecteze date din documentația tehnologică folosită la asamblarea structurilor metalice • Să analizeze datele din documentatția tehnologică specifică asamblării structurilor metalice • Să calculeze și să reprezinte diferite tipuri de ajustaje Matricea de specificație:

Nivelurile din Taxonomia Bloom/ Andreson

Teme/ Con ținuturi/ Concepte-cheie/ Unit ăţi tematice

A-și aminti

A in țelege

A aplica

A analiza

Total itemi

Con ţinut 1 Precizia de prelucrare-abateri

I 1.1 I 1.2 I 1.3 I 1.4 I 1.5

I 2.3 I 2.4 I 2.5 II.3.b II.3.c

I.2.1. I 2.2

10

Con ţinut 2 Procesul tehnologic de asamblare

I.3 II.1.a II.2.a II.2.b II.2.c

II.3.a

8

Con ţinut 3 Toleranțe și ajustaje

III.1.a III.2.a III.2.b III.2.c

III.1.b III.1.c

6

Total 6 9 5 4 24

Page 33: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

32

TEST DE EVALUARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Subiectul I 30 puncte I.1. Scrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 p) 1. Gradul de asemănare a piesei sau a produsului realizat față de piesa sau produsul proiectat se

numește: a. precizia dimensională b. precizia geometrică c. precizia prelucrării d. rugozitatea suprafeței

2. Mărimea care exprimă valoarea numerică a unei lungimi, în unitatea de măsură aleasă, este: a. dimensiunea b. planitatea c. precizia dimensională d. precizia geometrică

3. Denumirea convențională a suprafeței exterioare a unei piese este: a. alezaj b. arbore c. bucșă d. osie

4. Valoarea obținută prin prelucrare și pusă în evidență prin măsurare este: a. abaterea limită b. dimensiunea efectivă c. dimensiunea medie d. dimensiunea nominală

5. Diferența dintre dimensiunea maximă și minimă se numește: a. Abatere inferioară b. Abatere superioară c. Precizia d. Toleranța

I.2. Transcrieţi pe foaie, litera corespunzătoare fiecarui enunţ (a,b,c,d,e) şi notaţi în dreptul acesteia litera ( A), dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera ( F), dacă apreciaţi că enunţul este fals. ( 5 p) 1. Diferențele dintre razele de curbură din același plan determină o formă poligonală sau ovală în locul celei cilindrice 2. Ovalitatea se poate constata prin intermediul șublerului. 3. Abaterea de la coaxialitate se referă la diferențele dintre distanțele de la suprafața prelucrată la axă. 4. Abaterile de la paralelism se referă la diferența dintre dimensiunile distanțelor de la o axă la alta, sau de la o axă la o suprafață. 5. Abaterile privind rectilinitatea se referă la profilul suprafeței.

Page 34: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

33

I.3. În coloana A sunt indicate Elemente de asamblare, iar în coloana B, Definirea elementelor. Scrieți pe foaia de concurs, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare coloanei B. ( 5 p)

A. Elemente de asamblare B. Definirea elementelor 1. Ansamblul a. unitatea cea mai simplă, formată din două sau mai multe

piese îmbinate într-una singură. 2. Ansamblul general b. unitatea de asamblare cu rol bine determinat din punct de

vedere funcțional, care participă integral în componența utilajului sau mașinii.

3. Mecanismul c. unitate de asamblare mai complexă, compusă din două sai mai multe piese, dintre care una sau mai multe piese de bază sunt asamblate intr-un tot unitar.

4. Piesa de bază (completul) d. unitate de asamblare formată din două sau mai multe subansambluri și piese unite într-un tot unitar și având un rol funcțional bine determinat.

5. Subansamblul e. mașina sau instalalația propriu-zisă f. elementul cel mai simplu al asamblării și se execută dintr-o

singură bucată. Subiectul II 30puncte II.1. Precizați etapele de realizare a unui proces de asamblare. (7p) II.2. Completați corespunzător spațiile libere: (10p) a. La asamblare se intâlnesc trei tipuri de producție: productie .........(1)........., producție de serie și producție de .........(2)..........

b. Asamblările mecanice sunt de două tipuri: mobile și .........(3)......... c. Metodele de asamblare sunt: metoda interschimbabilității totale, metoda interschimbabilității

parțiale, metoda ..........(4).........pieselor, metoda reglării, metoda .........(5)......... II.3. Din figura 1 a,b,c,d: (13p)

a) Indicați tipul abaterilor din fig.1.a,b,c,d. (8p) b) Definiți noțiunea de “profilul suprafețelor” (1p) c) Enumerați factorii la care se referă abaterile de prelucrare. ( 4p)

a. b. c. d.

Page 35: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

34

Subiectul III 30 puncte III.1. Se dă ajustajul ϕ52+0,010

+0,040 . (20 p) Φ52-0,019

0 a. Să se determine caracteristicile ajustajului. 10p b. Să se precizeze tipul ajustajului. 5p c. Să se reprezinte grafic ajustajul. 5p

III.2. Pentru dimensiunea 130-0,2+0,1, precizați: (10p)

a. valoarea dimensiunii nominale și abaterile 1,5p b. valorile maxime și minime ale dimensiunii 6p c. toleranța dimensională 2,5p

Page 36: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

35

Barem de corectare și notare

Subiectul I I.1.- 10 puncte 1 c, 2 a, 3b, 4b, 5c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.2. 1A, 2F, 3F, 4A, 5A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. I.3. 1d, 2e, 3b, 4a, 5c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Subiectul II II.1 . -7 puncte • Alegerea pieselor (1 punct) • Controlul pieselor pentru stabilirea corespondenței dimensionale și de calitate (1 punct) • Transportul pieselor la locul de asamblare (1 punct) • Pregătirea pentru asamblare (1 punct) • Asamblarea inițială și verificarea acestei asamblări (1 punct) • Asamblarea finală (1 punct) • Reglarea ansamblului și efectuarea probei de funcționare (1 punct) II.2 . -10 puncte (1)-individuală, (2)- masă, (3)- staționare, (4)- sortării, (5)- ajustării Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. II.3 . a) a-convexitate; b-concavitate; c-deformația curbă a axei piesei, d- conicitate. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. b) “ Profilul suprafeței” rezultă din intersecția suprafeței prelucrate cu un plan ideal, perpendicular pe ea. Pentru răspuns corect se acordă 1 punct; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. c) dimensiuni, forma geometrică (macrogeometria), calitatea suprafețelor (microgeometria), poziția reciprocă a suprafețelor. Pentru răspuns corect se acordă 4 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Subiectul III III.1. a. Arbore (5p) N=52mm; as=0mm, ai=-0,019mm (2p) dmax=N+as (0,5p) dmax=52+0=52mm (0,5p) dmin=N+ai (0,5p)

Page 37: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

36

dmin= 52-0,019=51,981mm (0,5p) Td=as-ai=0+0,019=0,019 (1p) Alezaj (5p) N=52mm, As=0,040mm, Ai=0,010 (2p) Dmax= N+As (0,5p) Dmax=52+0,040=52,040mm (0,5p) Dmin=N+Ai (0,5p) Dmin=52+0,010=52,010mm (0,5p) TD=As-Ai (0,5p) TD=0,030 (0,5p) b. ajustaj cu joc (1p), sistem alezaj unitar (1p) Jmax =As-ai (0,5p) Jmax =0,040+0,019=0,059mm (0,5p) Jmin = Ai-as (0,5p) Jmin = 0,010-0=0,010 (0,5p) Tj=Jmax-Jmin (0,5p) Tj=0,059- 0,010=0,049 (0,5p) c. reprezentarea ajustajului cu joc foarte mic -5 puncte

Pentru răspuns corect se acordă 10 puncte . Pentru răspuns incomplet sau incorect se acordă punctajul conform graficului de notare de mai sus.Pentru răspuns incorect 0 puncte. Sistem arbore unitar

III.2. a) N=130mm; as=0,1mm; ai=-0,2mm Pentru răspuns corect se acordă 1,5 puncte=0,5px3 . Pentru răspuns incomplet sau incorect 0 puncte. b) lmax=N+as (1,5p) lmax=130+0,1=130,1mm (1,5p) lmin=N+ai (1,5p) lmin=130-0,2=129,8mm (1,5p) Pentru răspuns corect se acordă punctajul indicat în dreptul fiecărei relații. Pentru răspuns incorect sau incomplet 0 puncte. Td=as-ai (1,5p) Td=0,3 (1p) Pentru răspuns corect se acordă 2,5 puncte=1,5p formula+1p înlocuire. Pentru răspuns incorect 0 puncte.

Page 38: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

37

I1-20puncte

I2-5puncte

I3-5 puncte

II-30 puncte

III-30 puncte

Punc taj

final

II.2. II.3. III.1. III.2

Nr. L

P. of

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 a/b/c a b c a b c a b c

1 10 2 2 2 2 - 1 1 1 - - 1 1 1 - - 2 4 - 1 - 4 1 - 1 2 1 40 2 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 4 8 1 4 6 2 5 1 6 2 76 3 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 5 6 - 2 2 2 - 1 3 1 59 4 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - 4 5 8 1 4 5 4 - 1 5 1 67 5 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 4 8 1 4 8 5 - 1 5 - 70 6 10 2 2 2 2 2 - 1 - 1 1 - 1 1 1 1 4 8 6 1 4 5 5 5 1,5 3 2,5 63 7 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 6 6 1 4 10 5 5 1 2 - 74 8 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 10 8 1 4 2 4 - - 1 - 67 9 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 10 8 1 4 10 5 - - - - 75 10 10 2 2 2 2 2 - 1 1 1 1 1 1 - 1 1 4 10 6 - 4 10 5 - 1,5 1 2,5 72 11 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 10 8 1 4 10 5 - 1,5 6 2,5 85 12 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 8 4 1 4 10 5 - 1 - 1 78 13 10 2 2 2 2 2 1 1 - 1 - 1 1 - 1 1 4 10 6 - 4 10 5 - 1,5 1 2,5 81 14 10 2 2 2 2 2 - 1 1 1 1 - 1 1 1 1 4 6 8 1 2 10 5 5 1,5 3 2,5 76 15 10 2 2 2 - 2 1 1 1 1 1 - 1 - 1 1 - 10 - 1 4 10 5 - 1,5 - - 57,5 16 10 2 2 2 2 2 1 - 1 - 1 1 - 1 1 1 7 10 8 1 4 10 5 - - 3 - 75 17 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 - 1 1 1 1 - - 8 8 - 4 6 - - 1,5 3 2,5 61 18 10 2 2 - 2 2 1 - 1 1 - 1 1 - 1 1 7 2 8 - 4 6 5 - 1,5 3 2,5 64 19 10 2 2 2 2 2 - 1 1 - 1 - 1 1 1 1 - 10 - 1 4 10 5 5 1,5 3 2,5 76 20 10 2 2 2 2 - 1 1 - 1 1 - 1 1 1 1 7 6 - 1 - 10 5 5 1,5 3 2,5 77 21 10 2 2 2 2 2 - 1 1 - 1 1 1 - 1 1 5 10 8 1 4 10 5 5 1,5 3 2,5 82 22 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 5 10 8 1 4 10 5 5 1,5 6 2,5 98 23 10 2 - 2 2 2 - 1 1 - 1 1 1 - 1 1 - 10 - 1 - 10 5 - 1,5 3 2,5 58 24 10 2 - 2 2 2 - 1 1 - 1 1 1 - 1 1 - 10 5 1 4 10 5 5 1,5 3 2,5 72 25 10 2 2 - 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10 7 1 4 10 5 5 1,5 6 2,5 90 26 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 7 10 8 1 4 10 5 5 1,5 6 2,5 100 27 10 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 8 10 8 1 4 10 5 5 1,5 6 2,5 82

Page 39: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

38

PLAN DE ACTIVITATE REMEDIAL Ă

1. Identificarea aspectelor care trebuie remediate:

Testul a fost aplicat unui număr de 27 elevi, a necesitat un nivel mediu de cunoștințe iar repartiția itemilor pe cele 3 subiecte (Subiectul I, II, III) a fost echilibrată. La SI- 3 categorii de itemi: itemi cu răspuns multiplu (5), itemi duali (5), itemi de tip pereche.La SII- itemi de tip întrebare cu răspuns scurt (II.1.), întrebări structurate (II.3), itemi de completare (II.2.). La SIII –itemi de tip rezolvare de probleme. În general SIII a creat probleme, insă pentru remediere au fost selectatați 3 elevi care au avut punctajele mici la test.

• Elev1 a obținut 40 puncte, Elev 3 -59 puncte, Elev 23- 58 puncte. Activitate remedială a urmărit însușirea cunoștințelor tehnice generale referitoare la aspectele corespunzătoare itemilor din test la care nu au fost capabili să răspundă. � La elevul Avram Nicolae –la itemii I.1. ce vizau conținuturile referitoare la

i. Precizia de prelucrare și abaterile specifice - identificarea dimensiunilor nominale, efective, maxime, minime - înțelegerea reprezentarii grafice a dimensiunilor itemii II.2

ii. Procesul tehnologic de asamblare- - înțelegerea componentelor ansamblului itemii III1, III.2

iii. Rezolvarea situațiilor problemă legate de ajustaje � La elevii Elev3- 59 puncte și Elev23 s-a urmărit activitatea remedială ce vizează în principal:

o Operarea cu termeni specifici preciziei de prelucrare: dimensiuni nominale, maxime, minime, abateri, toleranțe, ajustaje

o Rezolvarea problemelor cu ajustaje și toleranțe o Reprezentarea grafică a ajustajelor

Page 40: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

39

B. Aspecte de remediat

C. Cauze

Grup țint ă (elev sau grup de

elevi)

D. Activit ăți remediale

Data de

început și durata

Responsabil

Resurse necesare

1. Utilizarealimbajului tehnic

2. Efectuarea calculelor

de abateri, toleranțe, ajustaje

3. Extragerea datelor din documentația tehnică

-Lipsa interesului pentru școală -Lipsa deprinderilor de citit -Lipsa motivației învățării -Lipsa deprinderilor de calcul matematic Lipsa deprinderilor de selectare a informațiilor din documentația tehnică

Elev1

1 oră la 2/săptămâni Colaborare cu familia (la consultații cu părinții –prezența elevului) 30 min la 2 săptămâni

(20 februarie- 9 martie) Pe parcursul anului școlar (9 martie- 9 aprilie)

Profesorii de discipline tehnice care predau la clasa a X-a G Diriginții claselor/consilierul psihopedagog Profesor de discipline tehnice

Listă cu termeni tehnici Fișă de lucru Fișe de documentare Chestionare aplicate părinților elevului/elevului Fișă cu exerciții de calcul matematic Documentația tehnică specifică Procesului tehnologic de asamblare

3. Comunicarea în limbaj

tehnic Specific

Neînsușirea termenilor de specialitate

Elev3 Elev23

1 oră la 2 săptămâni

(9 aprilie-9 mai)

Profesor de discipline tehnice

Fise de documentare Documentație tehnică

Page 41: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

40

4. Aplicarea noțiunilor tehnice în rezolvarea problemelor

Slaba dezvoltare a gândirii tehnice

Elev3 Elev23

30 min la 2 săptămâni

(9 mai -9 iunie)

Profesor de M1

Fișă de exerciții și probleme (ajustaje, toleranțe, abateri) Temă pt acasă: Fișe cu exerciții de logică cu grad de dificultate scăzut

Page 42: Cretu Melania

Crețu Melania LT “1Mai” Ploiești

41

BIBLIOGRAFIE

[1] Ciocîrlea –Vasilescu, O. Spornic, L. Constantin, M. – Senzori și traductoare, editura CD PRESS, 2007.

[2] Luncan, R.-Acționări pneumatice în mecatronică. Automate programabile, Editura Imprimeriei de Vest Oradea, 2008

[3] Ciocîrlea –Vasilescu Constantin, M.-Asamblarea structurilor metalice

Suport curs de formare proiect “Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale”

http://www.tvet.ro/index.php/ro/pentru-profesori/129.html


Recommended