CRETESTI - Strategia de dezvoltare localaprimariacretesti.ro/imagini/strategia.pdf · Cetatuia, de...

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

ECONOMICO - SOCIALĂ

A COMUNEI CRETESTI

2008 – 2013

- VASLUI -

2008

Comuna Cretesti – Strategia de dezvoltare locala

2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO - SOCIAL Ă

A COMUNEI CRETESTI 2008 – 2013

CUPRINS

CUVANT INAINTE……………………………………………………………………..5

CAPITOLUL I – INTRODUCERE…………………………………………… ….……6

CAPITOLUL II – PREZENTARE GENERALA……………………………… ….…..7

II.1. Asezare geografica……………………………………………………………7

II.2. Date fizico-geografice…………………………………….…………………10

CAPITOLUL III - ANALIZA SITUATIEI CURENTE………………………… .……15

III.1. ECONOMIC……………………………………………………….…...........16

3.1.1 Agricultura………………………………………………….………... 16

ANALIZA SWOT – AGRICULTURA…………………….………………….21

3.1.2 Mediul de afaceri…………………………………………………..…23

ANALIZA SWOT - INDUSTRIE, COMERT SI SERVICII…………….…..24

III.2. INFRASTRUCTURA SI MEDIU …………………………….……….……..25

3.2.1 Infrasctructura de baza……………………………………………….25

ANALIZA SWOT – INFRASTRUCTURĂ…………………………………..28

3.2.2 Mediu…………………………………………………………………...28

ANALIZA SWOT – MEDIU……………………………………………….…30

III. 3. SOCIAL SI SANATATE ………………………………………………...….31

3.3.1 Servicii sociale…………………………………………………….…..31

3.3.2 Sanatate………………………………………………………… ……32

ANALIZA SWOT - SANATATE, SERVICII SOCIALE……………… .…..34

III.4. EDUCATIE, CULTURA SI CULTE…………………………………. ……. .35

3.4.1 Invatamant……………………………………………………… ….….35

3.4.2 Cultura si culte…………………………………………………… .…..37

ANALIZA SWOT – EDUCATIE, CULTURA SI CULTE…………………..39


3

III.5. REFORMA ADMINISTRATIEI...................... .........................................40

3.5.1 Ordine ş i siguranŃă publică............................................................40

3.5.2 Capacitate administrativa…………………………………………......40

III.6. RESURSE UMANE………………………………………………..………..42

3.6.1 Populatia…………………………………………………….………...42

3.6.2 Piata muncii……………………………………………….…………..43

ANALIZA SWOT - RESURSE UMANE………………………….……….45

CAPITOLUL IV – VIZIUNEA……………………………………………….……….46

CAPITOLUL V - PRIORITATILE SI OBIECTIVELE STRATEGIE I.……………47

V.1. DOMENIUL ECONOMIC......................................................................49

5.1.1 Agricultura si dezvoltarea rurală .................................................49

Justificare, obiective, directii de actiune.......................................49

5.1.2 Mediul de afaceri ……………………………………………..……..51

Justificare, obiective, directii de actiune.........................................51

V.2. DOMENIUL INFRASTRUCTURA SI MEDIU.............. .........................53

5.2.1 Infrastructura fizica de baza ……………………………………….53


5.2.2 Mediu…………………………………………………………………55


V.3. DOMENIUL SOCIAL SI SANATATE…………………………………… 57

5.3.1 Sanatate……………………………………………………………...57


5.3.2 SOCIAL……………………………………………………………....58

Justificare, obiective, directii de actiune......................................58

V.4. DOMENIUL EDUCATIE, CULTURA SI CULTE.......... ......................62

5.4.1 EDUCATIE.................................................................................62

Justificare, obiective, directii de actiune.....................................62

5.4.2 CULTURA SI CULTE………………………………………………64


V.5. DOMENIUL REFORMEI ADMINISTRATIEI PUBLICE………..… …..66

5.5.1 Administratia Publica Locala……………………………………..66

5.5.2 Ordine si siguranta publica........................................................68



4

V.6. DOMENIUL RESURSE UMANE....................... ................................69

Justificare, obiective, directii de actiune............................ ........69

CAPITOLUL VI - ORGANIZARE INSTITU łIONALĂ

PRIVIND IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA

ŞI EVALUAREA STRATEGIEI……………………………… 71

CAPITOLUL VII - PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE…… … … …80

ADRESE UTILE…………………………………………………………….…… …99

SURSE DE INFORMARE SI DOCUMENTARE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATEGIEI………………………………………………….100 .


5

CUVANT INAINTE

Prezenta lucrare se doreste a fi o calauza a admini stratiei publice locale, ce

jaloneaza calea dezvoltarii imediate si de perspect iva a comunei Cretesti.

Integrarea Europeana a Romaniei, realizata din punc t de vedere politic si

juridic nu se facea simtita in nici un fel, din pac ate, la Cretesti in momentul cand

am decis elaborarea acestei strategii.

Scopul nostru este ca, dupa implementarea acesteia , cadrul natural

minunat al vaii Lohanului si dealurilor Cretestiulu i sa capete cu adevarat o fata

europeana.

Este in responsabilitatea locuitorilor zonei si in special al edililor acestora

sa desavarseasca ceea ce Dumnezeu le-a daruit cu at ata bunatate.

Primarul Comunei Cretesti,

Jr. Galatanu Gigel


6

CAPITOLUL I.

INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare economico - social ă reprezint ă un instrument

participativ, ce are drept scop asigurarea progresu lui economic si social al

comunitatii, protejând în acela şi timp resursele şi mediul pentru genera Ńiile

viitoare. Ea se adreseaz ă unei game largi de probleme economice, sociale şi de

mediu ale comunit ăŃii, care sunt relevante pentru obiectivele propuse, necesare

obŃinerii dezvolt ării durabile şi cre şterii coeziunii economice şi sociale.

Strategia de dezvoltare local ă este fundamentat ă pe o analiz ă relevant ă a

stării existente a comunit ăŃii, care identifica punctele tari şi punctele slabe,

oportunit ăŃile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate.

Acest document structureaz ă liniile directoare strategice ale dezvolt ării

judetului Vaslui pe termen scurt, mediu si lung, po trivit problemelor identificate şi

a poten Ńialului local activ şi/sau latent, având în vedere unicitatea comunei,

rolurile pe care le exercit ă în prezent, precum şi oportunit ăŃile de dezvoltare în

viitor.

Strategia de dezvoltare locala a comunei Cretesti p entru perioada 2008 -

2013, a fost realizata pe o perioada de 5 ani si ur mareste dezvoltarea durabila prin

valorificarea potentialului local pentru a fi in co ncordanta cu obiectivul general al

Planului National de Dezvoltare 2007- 2013 care viz eaza „reducerea cât mai rapid ă

a disparit ătilor de dezvoltare socio-economic ă între România si Statele Membre

ale Uniunii Europene”(sursa: PND 2007-2013).

Acest cadru de referin Ńă este menit s ă faciliteze luarea deciziilor la nivel

local si nu este doar un plan de ac Ńiuni şi nici un plan gravat în piatr ă, ci poate fi

evaluat periodic şi astfel îmbun ătăŃit în mod continuu.


7

CAPITOLUL II.

PREZENTARE GENERALĂ

Comuna Cretesti este situata in partea de est-nord-est a judetului Vaslui, la

drumul European E581. Resedinta comunei, satul Cretesti, se afla la 36 km

departare de municipiul Vaslui, resedinta de judet si la 13 km de orasul Husi.

Limitele administrative ale

comunei Cretesti respecta, in

cea mai mare parte, reperele

naturale ale bazinului

hidrografic al paraului Lohan:

in est cuprinde o mica parte

din bazinul hidrografic al

Elanului, la nord se

invecineaza cu comuna

Tatarani pe aliniamentul

format de dealurile Berbeceni

– Leosti – Crasnaseni, care,

toate la un loc, formeaza

Dealurile Crasnei; in partea

de nord - est se invecineaza

cu orasul Husi, la est cu

comuna Padureni pe

aliniamentul format de

Dealurile Recea si Elanului; la

sud se invecineaza cu comunele Hoceni si Dimitrie Cantemir; la vest este satul Curteni,

care apartine comunei Oltenesti, pe linia ce traverseaza Dealurile Uliului si Crasnei.

Avand o suprafata de 5.455 ha este formata din satele Cretesti , Budesti,

Cretestii de Sus si Satu Nou (fost Lohan).

II.1. Asezare geografica


8

Cele mai vechi asezari din comuna sunt satele Cretesti si Cretestii de Sus,

foste asezari de clacasi din secolele XVI-XVII. Celelalte doua sate, Budesti si Satul

Nou, sunt asezari mai noi , datand de la inceputul secolului al XIX-lea.

Informatii generale privind structura comunei in an ul 2007

Denumirea

localitatii

(comuna/sat)

Suprafata

totala

Distanta fata

de centrul

comunei

Populatia

totala

Populatia activa

nr.

Gospodarii

ha

km

nr.

Total

d.c.

ocupata in

agricultura

nr.

Cretesti 72,16 - 438 245 170 248

Cretestii de

Sus

113,81 1 871 368 250 357

Satu Nou 42,45 1 405 300 160 226

Budesti 41,31 2 270 185 100 158

TOTAL 269,7 1984 1098 680 989

Sursa: CDC 1/5

CRETESTI - sat, resedinta de comuna, situat pe stanga vaii paraului Lohan, la

marginea satului Cretestii de

Sus, pe un teritoriu cu urme

de locuire omeneasca din

secolele VIII-XI, iar la nord-est

de sat, pe dealul Cretesti, este

o cetate de pamant geto-

dacica din secolele IV-III i.e.n.

In anul 1966 numara

822 locuitori, iar in 1977

avea 639 locuitori . Economia

are caracter agricol.


9

BUDESTI -

sat, comuna Cretesti,

situat pe cuesta de pe

stanga vaii paraului

Lohan, pe un teritoriu

cu urme de locuire

omeneasca inca din

epoca neolitica

(perioada

Protocucuteni). In anul

1966 numara 420

locuitori, iar in 1977

avea 279 locuitori.

Economia are caracter agricol.

CRETESTII DE SUS -

sat, comuna Cretes ti, situat

pe cuesta de pe stanga vaii

paraului Lohan, la marginea

de nord-est a satului Cretesti,

pe un teritoriu cu urme de

locuire din epoca neolotica

(Cultura Cucuteni). In anul

1966 numara 1.114 locuitori,

iar in 1977 avea 949 locuitori.

Economia are caracter agricol.

SATU NOU - sat, comuna

Cretesti este situat la nord-est de

Cretesti, pe dreapta vaii paraului

Lohan. In trecut s-a numit Lohan

si a fost infiintat dupa anul 1920.

Economia are caracter agricol. In

anul 1966 numara 364 locuitori, in

anul 1977 avea 407 locuitori.


10

Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei este situat in cadrul a

doua unitati fizice, Podisul Central Moldovenesc - subunitatea coastelor Crasna-

Lohan, si Dealurile Falciului.

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Cretesti se desfasoara pe

depozite argilo-nisipoase de varsta Sarmatianului superior si Meotianului. Pe sesuri

sunt aluviuni argilo-nisipoase de varsta Cuaternara (Holocen).

Relieful caracteristic este de deal, format din culmi si coline interfluviale,

puternic afectat de degradari. Acesta apartine in cea mai mare parte Dealurilor

Falciului, subunitatea Dealurile Dobrina-Oltenesti. Numai o fasie ingusta din relief

situata la nord de valea paraului Lohan, apartine Podisului Central Moldovenesc,

subunitatea Dealurile Dolhesti-Bunesti, iar o portiune mai mica, spre sud-est, tine de

Depresiunea Elanului.

II.2. Date fizico - geografice


11

Versantul stang al vaii paraului Lohan are aspect de cuesta tipica, afectat de

pornituri de teren, rapi si hartoape (mici bazine de receptie a unor paraie scurte, cu

caracter torential). Inaltimea maxima a reliefului este de circa 360 m in Dealul

Cetatuia, de la est de satul Cretestii de Sus si in Dealul Cretesti, de la sud-est de

satul Cretesti, iar cea minima este de 130 m pe sesul paraului Lohan, la sud-vest de

satul Budesti. Latimea albiei majore a paraului Lohan este mica, 300-500 m, are

panta lina, umeda si cu aspect de lunca.

Alunecarile de teren, combinate cu surpari, sunt conditionate in principal de

prezenta panzelor de apa care dau nastere patului de alunecare si provin din infiltratia

precipitatiilor. Desi toate localitatile din comuna sunt asezate pe forme de alunecare

vechi, actual stabilizate natural, au un mare potential de reactivare in viitor.

Combaterea eroziunii, acolo unde aceasta exista constituie o preocupare

deosebit de importanta a locuitorilor in vederea folosirii cu maxima eficienta a

terenurilor pentru cresterea productiei agricole sau silvice.


12

Vegetatia

Vegetatia comunei este constituita din cea a padurilor, a pajistilor (pasuni si

faneturi), a terenurilor

umede si a terenurilor

cultivate.

Pe teritoriul

comunei Cretesti sunt

semnalate unele specii

rare pentru flora tarii

noastre cum ar fi:

Quercus

pedunculiflora (stejarul

brumariu), Fagus

orientalis (fagul

oriental), Matteuccia

struthiopteris (spata dracului) , Cypripedium calceolus (papucul doamnei).

Flora

Vegetatia comunei Cretesti este incadrata in zona de silvostepa si zona

nemorala (de padure).

Caracteristica silvostepei

este prezenta padurilor, in

alternanta cu portiuni de

pajiste.

In aceste paduri, care

se intind pe toata culmea

Lohanului, predomina

stejarul, jugastrul, fagul,

carpenul, paltinul de munte,

artarul, frasinul, ulmii, teii,

marul paduret, parul

salbatic,.


13

Pe sesul paraului Lohan creste vegetatie higro si hidrofila (ceva stuf, papura,

salcii etc.).

Pajistile ocupa o

suprafata restransa

datorita agriculturii care

s-a extins prin

destelenire. Acestea

sunt modest productive ,

ele necesitand

suprainsamantari cu

specii furajere

valoroase, fertilizari cu

ingrasaminte, extirparea

buruienilor, si plantelor

toxice.

Plantele medicinale au o raspandire relativa, gasindu-se atat in padure, cat si in

alte zone. Speciile cele mai raspandite sunt: pojarnita, musetelul, urzica moarta alba,

urzica, papadia, rodul pamantului, coada soricelului, cicoarea, teiul, paducelul, socul,

maciesul, etc.

Clima

Clima este temperat continentala. Temperatura medie anuala a aerului este

de 8,5-9°C, cantitatea medie anuala de precipitatii atmosferice este de 550-600 mm,

iar vanturile au frecventa si viteza mare aproape tot anul.

Pe valea paraului Lohan, in perioada rece a anului, pe timp linistit, se produc

inversiuni de temperatura ale aerului, care genereaza ingheturi si brume, timpurii

toamna si tarzii primavara, daunatoare vegetatiei si culturilor.

Fauna

In spatial geografic al comunei predominante sunt mamiferele, pasarile, reptilele,

si insectele care gasesc aici conditii favorabile de viata (hrana variata si bogata, durata

mare a perioadei calduroase).


14

Mamiferele cele mai reprezentative sunt cele din grupul rozatoarelor: popandaul,

soarecele de stepa, soarecele de camp, harciogul. Des intalnit este iepurele de camp

iar in padure sunt caprioare si porci mistreti.

Lumea pasarilor este reprezentata de urmatoarele specii: turturica, gugustiucul,

pupaza, pitigoiul, vrabia, cioara, randunica, cucul, fazanul, ciocanitoarea, graurii,

mierla, privighetoarea, prepelita, porumbelui, etc.

Solurile

Invelisul de sol este alcatuit din

soluri cenusii de padure si din cernoziomuri

aflate in diverse stadii de evolutie. In albia

majora a paraului Lohan sunt soluri aluviale

si putine soluri de lacoviste.

Hidrografia

Paraiele constituie categoria

de cea mai mare importanta a

resurselor de apa de pe teritoriul

comunei, apartinand bazinului

hidrografic al raului Siret, prin artera

principala – paraul Lohan – si bazinul

hidrografic al Prutului prin paraul

Elan.


15

CAPITOLUL III.

ANALIZA SITUATIEI CURENTE

Evaluarea si examinarea comunei Cretesti se va face pe 6 domenii prioritare

care sunt cuprinse in prioritatile operationale ale Planului National de Dezvoltare 2007-

2013 care reprezinta “documentul de planificare strategică si programare financiară

multianuală”, aprobat de Guvern s i elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta

dezvoltarea socio - economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a

Uniunii Europene” (sursa: sinteza PND 2007-2013).

Pentru o analiza mai detaliata a celor 6 domenii s-a impartit fiecare in sub-

domenii, dupa cum urmeaza:

DOMENII SUB-DOMENII

III.1 Economic 3.1.1 Agricultura

3.1.2 Mediul de afaceri

IIII.2 Infrastructura si Mediu 3.2.1 Infrastructura de baza

3.2.2 Mediu

III.3 Social si sanatate 3.3.1 Servicii sociale

3.3.2 Sanatate

III.4 Educatie, cultura si culte 3.4.1 Invatamant

3.4.2 Cultura si culte

III.5 Reforma administratiei 3.5.1 Ordine si siguranta publica

3.5.2 Capacitate administrativa

III.6 Resurse Umane 3.6.1 Populatia

3.6.2 Piata muncii


16

III.1 ECONOMIC

Comuna Cretesti dispune de urmatorul potential agricol:

Fond funciar

Terenuri in proprietate pe raza localitatii (2005)

-ha-

Ca te go r i i de te re nur i

Tota l

loc a l i ta te

Gos poda r i i c u

domic i l i ul i n

loc a l i ta te

Pe rs oa ne c u

domic i l i ul i n

a l ta loc a l i ta te

1 Teren arabi l 1610 1610 393

2 Pas uni natura le 621 621 -

3 Fanete na tura le 56 56 -

4 Vi i , pepin iere s i

ham eis ti

47 47 -

5 d in care vi i pe rod 47 47 -

6 L ive zi , pepin iere ,

arbus ti fruc ti fe ri

- - -

7 d in care:l i ve zi pe

rod

- - -

8 Teren agr ico l t ota l

(1+2+3+4+6)

2334 2334 393

9 Fond fores tier s i

a l te terenuri cu

vege tatie

2878 2878 233

10 Curti s i clad i ri 135 135 -

11 Al te terenuri 108 108 -

12 Supra fata t ota la

(8+9+10+11)

5455 5455 626

3.1.1. Agricultura


17

Fondul forestier al comunei este arondat Ocolului Silvic Husi (Sursa: RNP

ROMSILVA).

Terenuri in proprietate pe raza localitatii (2005)

Curt i si cladiri2%

Vii1%

Teren arabil30%

Fond forest ier si alte

terenuri c u vegetat ie fores tiera

53%

Fanete naturale1%

Pasuni naturale11%

Alte terenuri2%

Formele in care se exploateaza terenul in satele comunei (valori orientative):

Satul Indiv idual

ha %

Asociativ

ha %

Arendat

ha %

Alte forme

ha %

Cretesti 40 - 60 -

Cretesti

de Sus

70 - 30 -

Satu Nou 40 - 60 -

Budesti 50 - 50 -

Sursa: CDC 36/15

Suprafata de teren intravilan pe sate

PUG 2000

Satul

Existent

Extindere

Suprafata de teren situate in intrav ilan (caietul comunei) 2007 (ha)

Cretesti 72,16 72,16 72,16 Cretestii de Sus 113,81 113,81 113,81

Satu Nou 42,45 42,45 42,45 Budesti 41,31 41,31 41,31

Total comuna 269,73 269,73 269,73 Sursa: CDC 37/15 si PUG 2000


18

Calitatea solului

Terenuri agricole afectate

Zona

Alunecari

Terenuri

inundabile

Soluri

gleizate

Terenuri

erodate in

adancime

Suprafata

desfasurata

degradata

ha % ha % ha % ha % %

Cretesti 540 23 35 1 123 5 423 18 48

Sursa: OJSPA Vaslui, date prelucrate

In comuna Cretesti, sunt afectate de alunecari de teren 540 ha,

reprezentand 23,14% si de eroziune in adancime 423 ha reprezentand 18,12% din

suprafata to tala agricola de 2.334 ha.

Exploatatii agricole, dupa statutul juridic si modu l de detinere a terenului

Modul de detinere Nr. unitati Ha Exploatatii agricole individuale

- in proprietate 928 1042,52 - in concesiune 1 2,00 - luat in arenda 20 31,30 - luat in parte 12 7,64 - utilizat cu titlu

gratuit 10 3,42

- alte moduri de detinere

2 0,60

Unitati cu personalitate juridica

- in proprietate 4 493,33 - in concesiune 0 0,00 - luat in arenda 2 729,00 - luat in parte 0 0,00 - utilizat cu titlu

gratuit 1 2,00

- alte moduri de detinere

0 0,00


19

Productia vegetala

Structura culturilor agricole, 2005

Pomicultura

Specia 2001 2002 2003 2004 2005

1 Pomi pe rod

(total 2+….11)

6629 5832 3565 3969 4236

2 Meri 3400 3026 1248 1220 1257

3 Peri 404 264 150 120 165

4 Gutui - - - - -

5 Pruni 1085 830 670 650 643

6 Caisi si zarzari 120 98 92 70 64

7 Piersici - - - - 32

8 Ciresi 325 300 220 200 247

9 Visini 650 655 600 620 600

10 Nuci 50 47 45 464 459

11 Alti pomi 40 50 70 60 72

12 Pomi tineri 495 507 430 530 659

13 Duzi 60 55 40 35 38

Cultura Suprafata

(ha)

Cereale pentru boabe 974

Leguminoase boabe 10

Plante uleioase 252

Cartofi 15

Legume de camp si in solarii 30

Plante de nutret 35


20

Evolutia plantatiilor de pomi fructiferi

66295832

3565 3969 4236

01000

2000

3000

4000

5000

60007000

2001 2002 2003 2004 2005

Anul

nr p

omi

pe r

odTotal pomi pe rod

Zootehnie

In comuna exista o traditie in cresterea animalelor determinata si de structura

suprafetei agricole, cu accent la pasari, bovine, ovine si porcine.

Efectivul de animale pe categorii din comuna Cretesti se prezinta astfel la 31

decembrie 2007:

Nr crt Categoria Numarul de capete Matca

1 Bovine 463 310

2 Porcine 392 29

3 Ovine 963 817

4 Caprine 212 122

5 Pasari 5286 4873

6 Cabaline 167 -

7 Familii albine 202 -

8 Iepuri de casa 68 -

Sursa: DADR Vaslui


21

Efectivul de animale pe categorii

Cabaline2%

Bovine6%

Familii de albine

3%

Epuri de casa

1%Porcine

5%

Ovine12%

Caprine3%

Pasari68%

Bovine

Porcine

Ovine

Caprine

Pasari

Cabaline

Famili i de albine

Epuri de casa

Dotarea agriculturii in comuna Cretesti

Comuna

Tractoare

conventionale

65 CP

Grajduri

suprafata

construita

Suprafata

arabila, vii,

livezi pe

tractor

Grajduri

suprafata

construita

pe UVM

Tractoare

pe

exploatatie

Grajduri

suprafata

construita pe

exploatatie

buc mp ha mp buc mp

Cretesti 20 8100 83 10 0,02 8

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Ponderea ridicată a proprietăŃii private

asupra terenului arabil ş i efectivului de

animale;

• SuprafaŃa mare de teren arabil (care se

pretează unei game largi de culturi

agricole);

• ExistenŃa specialiş tilor cu pregătire

superioară în domeniul agricol;

• ExistenŃa condiŃiilor şi tradiŃiei pentru

dezvoltarea activităŃii zootehnice;

• ExistenŃa proceselor de eroziune ş i a

alunecărilor de teren;

• Ponderea mică a suprafeŃelor cuprinse

în exploataŃii agricole mari;

• Lipsa unor sisteme de colectare,

prelucrare ş i valorificare superioară a

produselor specifice;

• Slaba dotare tehnică a tuturor

sectoarelor din agricultură;

• PopulaŃia îmbătrânită în mediul rural;

ANALIZA SWOT – AGRICULTURA


22

• ExistenŃa unor acumulări de apă;

• Ponderea foarte mare a populatiei

ocupate in agricultura;

• ExistenŃa potenŃialului pentru obŃinerea

de produse ecologice;

• Lipsa echipamentelor de irigaŃii;

• Lipsa fondurilor financiare pentru

modernizarea şi popularea infrastructurii

zootehnice;

• Accesul redus la informaŃii ş i servicii de

consultanŃă;

• Slaba reprezentare a asociaŃiilor

producătoare agricole pentru

valorificarea produselor agricole;

OPORTUNITĂłI RISCURI

• Posibilitatea de accesare a Fondului

European Agricol pentru finantarea

agriculturii si dezvoltarii rurale;

• ExistenŃa cadrului legislativ pentru

înfiinŃarea ş i dezvoltarea exploataŃiilor

agricole;

• Existenta Planului National Strategic

pentru Dezvoltare Rurala;

• Aprobarea Programului NaŃional – Cadru

de Restructurare şi Modernizare a unor

unităŃi de profil zootehnic ş i din industria

alimentară;

• Sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru

Consultanta Agricola;

• Infiintarea Agentiei de Plati pentru

Dezvoltare Rurala;

• Cadrul legislativ instabil;

• CirculaŃia redusă a informaŃiilor în

domeniul agricol;

• ExistenŃa unor zone predispuse la

dezastre naturale (alunecări de teren,

inundaŃii);

• Acces insuficient al populatiei la

mijloace de informare si comunicare;

• Cunostinte insuficiente legate de

elaborarea si administrarea proiectelor

finantate din Fondurile Structurale

FEADR;

• Resurse financiare insuficiente pentru

finantarea si co-finantarea proiectelor

finantate prin Fonduri Structurale si

FEADR;


23

Relansarea cresterii economice, componentă de bază a politicilor publice din

ultimii ani, este o prioritate natională, pornindu-se de la importanta sa atât pentru

asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană cât si

pentru cresterea nivelului de trai.

Continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali si a

reprezentantilor societătii au devenit din ce în ce mai stringente în procesul de

elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico - socială, indiferent dacă

resursele financiare sunt asigurate din fonduri guvernamentale, din fonduri private

interne sau prin cofinantări si împrumuturi externe.

Comuna Cretesti este slab dezvoltata, cu atractii economice reduse, cu

economie nediversificata, incadrandu-se in specificul zonelor profound rurale,

nedezvoltate (apartine zonei numarul 3 de dezvoltare rurala Crasna), cu economii de

subzistenta, polarizata de orasul Husi si avantajata de drumul European E 581.

Zona are un profil economic silvic si agricol, cu potential in cultivarea plantelor de

camp, in modernizarea exploatatiilor agricole si cresterea animalelor.

În comună îşi desfăşoară activitatea următoarele persoane juridice:

Denumire persoana

juridica

Forma jurica Domeniul principal de

activitate

Localitata in care se

afla sediul social

S.C. Comcereal SA Vaslui

SC agricultura Vaslui

S.C. Filrom Agro SRL Husi

SC agricultura Satu Nou

S.C. Romprest SRL SC Prestari servicii Husi S.C. Len Fluor SRL SC Magazine mixt, bar,

moara Satu Nou

AF Circiu Ortansa AF Magazine mixt Cretesti S.C. Bunescu SRL SC Magazine mixt si croitorie Cretesti S.C. Gabion SRL SC Deposit lemn si materiale

de contsructii Satu Nou

S.C. Izop SRL SC Magazine mixt Cretesti S.C. Varter Agro SRL SC Magazine mixt, bar Cretesti S.C. Erer Maxer SRL SC Magazine mixt Husi S.C. Conu Misu SRL SC Magazine mixt Husi S.C. Camil Farm SRL SC Farmacie Iasi S.C. Animamed SRL SC Medicina veterinara Cretesti

Serviciile sunt foarte slab reprezentate. Cei mai mulŃi operatori de piaŃă sunt

3.1.2 Mediul de afaceri


24

societăŃi de tip SRL cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială care

satisfac in principal nevoile locale de produse alimentare.

Structura sortimentală a produselor comercializate pe plan local sunt cele

alimentare de bază, băuturi alcoolice şi nealcoolice, confecŃii, bunuri de uz casnic,

materiale de construcŃii.

De asemenea, funcŃionează un dispensar veterinar care urmăreste starea de

sănătate a animalelor din gospodăriile cetăŃenilor.

Chiar dacă am evidenŃiat cateva iniŃiative antreprenoriale, nu se poate spune că

există un mediu de afaceri local.

IniŃiativele de înfiinŃare ş i dezvoltare a unor activităŃi comerciale sunt legate mai

degrabă de satisfacerea unor nevoi locale ş i nu de valorificarea unor oportunităŃi, de

creş tere a valorii adăugate etc.

Nu există o cultură antreprenorială nici o informare asupra oportunităŃilor,

programelor de finanŃare, formelor de încurajare a iniŃiativelor de dezvoltarea a unor

afaceri.

Este nevoie de asistenŃă şi consultanŃă de specialitate pentru dezvoltarea

sectorului economic.


• Deschidere la drumul european E 581;

• Distanta mica fata de municipiul Husi si

punctul de frontiera Albita;

• Infrastructura de transport feroviar;

• Ponderea redusă a investiŃiilor străine;

• InsuficienŃa capitalului autohton;

• Slaba infrastructură de asistenŃă pentru

afaceri;

• Lipsa culturii asociative;

• ForŃa de muncă insuficient calificată;

• Ponderea redusă a IMM-urilor în sectorul

productiv ş i de servicii (cu excepŃia

comerŃului);

• Slaba informare a IMM-urilor cu privire la

normele europene;


• Creş terea asistenŃei financiare din partea

Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin

• Oferte de creditare greu accesibilă

(garanŃii mari);

ANALIZA SWOT - INDUSTRIE, COMERT SI SERVICII


25

Fondurile Structurale;

• Diversificarea programelor nationale de

sprijin pentru IMM;

• Posibilitatea accesării creditelor cu

dobândă subvenŃionată pentru crearea de

noi locuri de muncă;

• ExistenŃa programelor guvernamentale de

sus Ńinere a sectorului IMM ;

• Rata ridicată a dobânzii la credite;

• Nivelul ridicat al fiscalităŃii;

• MigraŃia forŃei de muncă calificate în

exteriorul judeŃului si a tarii;

• Lipsa facilităŃilor pentru investiŃii;

• Cunostinte insuficiente legate de

accesarea proiectelor finantate din Fondurile

Structurale si alte surse;

• Resurse financiare insuficiente pentru

finantarea si co-finantarea proiectelor;

III.2 INFRASTRUCTURA SI MEDIU

Localitatile Cretesti, Cretestii de Sus si Satul Nou sunt situate in vecinatatea

drumului european E581, la 10 Km de municipiul Husi si 30 km de punctul vamal Albita.

Localitatea

Cretestii de Sus este

traversata de DJ

244B (Cretestii de

Sus) - Siscani –

Tomsa – Hoceni –

Dimitrie Cantemir -

Gusitei – Posta Elan

– Tupilati – Popeni –

Gagesti – Giurcani –

Murgeni (DN 24A).

3.2.1 Infrastructura de baza


26

Mijloacele de transport in comun care deservesc comuna sunt microbuzele si

trenul, statia CFR cea mai apropiata fiind in localitatea Cretesti.

Drumurile comunale sunt nemodernizate, in parte pietruite, supuse eroziunii solului.


27

Alimentarea cu apa potabila pentru nevoile localitatii se face de la cele 64 de

fantani amplasate in satele componente astfel:

Nu exista un spatiu amenajat

corespunzator pentru organizarea de targuri

locale/zonale, acestea desfasurandu-se in

conditii improprii.

In cursul anului 2007 in urma analizelor efectuate la o parte din fantani, sau

constatat valori ridicate ale unor substante poluante cum ar fi nitrati si nitriti.

Reteaua electrica acopera 100% din necesarul comunei.

Sistemul de incalzire este local, asigurat in mare parte de sobele cu combustibil solid

(lemnul, in principal).

Comuna beneficiaza de servicii de telefonie mobila in proportie de 100%, televiziune

prin cablu in proportie de 50%. Serviciul de internet este asigurat prin furnizorii de servicii

telefonice.

Indicatori 2001 2002 2003 2004 Abonamente la radio (nr.)

264 254 501 401

Abonamente la TV (nr.)

384 374 494 394

Sursa: Fisa localitatii DJS

Satul Numar fantani Cretesti 15 Cretestii de Sus 20 Satu Nou 14 Budesti 15 TOTAL comuna 64


28


• Amplasarea satului Cretesti la drumul european E 581;

• ExistenŃa unui sistem de transport urban de calatori;

• Acces la calea ferata;

• Infrastructura de baza slab dezvoltata (drumuri comunale din pamant si pietruite;

• Lipsa drumurilor vicinale, care incetineste transportul pe drumurile nationale si europene;

• ReŃea de telefonie fixă slab dezvoltată • Retele de comunicatii electronice slab

dezvoltate; • Slaba dezvoltare a infrastructurii

destinate activităŃilor recreative; • Inexistenta infrastructurii în domeniul

alimentarilor, sistemelor de distribuŃie, canalizare ş i epurare a apelor;

OPORTUNITĂłI RISCURI • Cresterea suportului financiar acordat de

Uniunea Europeana prin Fonduri Structurale pentru finantarea proiectelor de infrastructura;

• Existenta Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului;

• ExistenŃa conductei de aducŃiune a gazului metan care trece pe teritoriul comunei;

• Resurse financiare insuficiente pentru finantarea si co-finantarea proiectelor

In comuna Cretesti nu exista factori industriali care contribuie la poluarea

mediului inconjurator al comunei.

Managementul deseurilor

Comuna Cretesti este inclusa intr-un sistem integrat de gestionare a deseurilor

(Master-Plan) la nivel judetean, care are in vedere amenajarea unor puncte de

colectare a deseurilor, conform normelor europene de protectie a mediului.

Resursele subsolului

Ca resurse naturale, exista gresie nisipoasa, lenticulara, nisipuri galbui si luturi

loessoide.

ANALIZA SWOT - INFRASTRUCTUR Ă

3.2.2 Mediu


29

Arii protejate

Nu exista arii protejate pe raza comunei.

Reteaua hidrografica

Hidrografia este saraca. Cu exceptia paraului Lohan, cu circa 10 km lungime

din cursul sau mijlociu, celelalte paraie sunt scurte si au curgere temporara.

Pe cuesta sunt insa multe izvoare cu apa potabila, folosita de populatie, iar in

albia majora a paraului Lohan sunt cateva iazuri mici.

Situatia zonelor de risc la inundatii

Bazin hidrografic

Curs de apa

Localitati

afectabile

Obiective

afectabile

Cauzele afectarii

Raul Lohan

Budesti

- 15 ha pasune

- 2 podu ri subdimensionate si

colmatate;

- scurgeri de pe versanti si revarsari;

Raul Lohan

Cretesti

- 3 locuinte

- 1,5 km linie CFR

- 10 ha arabil

- locuinte situate in zone inundabile;

- 1 pod subdimensionat si colmatat;

- scurgeri de pe versanti si revarsari;

Raul Lohan

Satu Nou

- 1,5 km linie CFR

- 3 ha arabil

- 25 ha pasune


- 1 pod subdimensionat si colmatat;

- scurgeri de pe versanti si revarsari

Torent Cretesti Cretesti - 2locuinte

- 2 ha arabil


- scurgeri de pe versanti si

revarsari; Torent Fagadau Cretestii de Sus - 15 locuinte

- 0,2 km DJ 20 A -

0,25 km linie CFR


- 3 poduri subdimensionate si

colmatate;

- scurgeri de pe versanti si revarsari Sursa: A9 A.N. Apele Romane - Ape Prut

Gradul de nepotabilitate a apei in comuna Cretesti

Zona Nepotabilitate

chimica (%)

Nepotabilitate

microbiologica

(%)

Grad minim de

nepotabilitate (%)

Populatie cu grad ridicat

de risc la imbolnav ire din

cauza apei (nr.)

Cretesti 13 19 19 370


30

Spatii verzi amenajate

La nivelul comunei Cretesti nu exista spatii verzi amenajate, iar locurile de

agrement sunt putine si slab dotate.


• ExistenŃa surselor de apă potabilă; • Utilizarea redusă a pesticidelor ş i

îngrăşămintelor; • ExistenŃa staŃiunii de cercetare şi combatere

a eroziunii solului de la Perieni; • ExistenŃa planului judeŃean de management

a deşeurilor; • ExistenŃa unor iniŃiative privind colectarea

unor categorii de deşeuri (PETuri, hârtie, sticlă, etc.)

• Procent ridicat al terenurilor degradate (alunecari de teren, terenuri poluate, etc);

• Surse de apă necorespunzătoare din punct de vedere calitativ;

• Inexistenta sistemelor centralizate de tratare cu apa in mediul rural;

• Procent scazut al apelor de suprafata de calitate superioara;

• Fenomen accentuat de eroziune al solului;

• Depozitarea necontrolata a deseurilor; • Insuficienta activitatilor educative si

dotarea necorespunzatoare pentru colectarea selective;

• Insuficienta preocupare a agentilor economici in recuperarea si refolosirea ambalajelor;

• Inexistenta spatiilor verzi amenajate; OPORTUNITĂłI RSCURI

• Cresterea suportului financiar acordat de Uniunea Europeana prin Fonduri Structurale pentru finantarea proiectelor de mediu;

• Cresterea interesului autoritatilor locale in promovarea de parteneriate in vederea protectiei mediului;

• Crearea la nivel national a Fondului de Mediu pentru sustinerea si realizarea cu prioritate a proiectelor cuprinse in Planul

• Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor finantate din Fondurile Structurale pentru proiecte de mediu;

• Resurse financiare insuficiente pentru finantarea si co-finantarea proiectelor finantate prin Fonduri Structurale;

• Lipsa deprinderilor populatiei in privinta colectarii selective a deseurilor;

ANALIZA SWOT – MEDIU


31

National de Actiune pentru Protectia Mediului.

• Elaborarea Master-planului privind gestionarea deseurilor la nivel de judet.

• Influenta factorilor climaterici asupra calitatii si cantitatii surselor de apa de suprafata;

• Existenta unor zone predispuse la dezastre naturale

III. 3. SOCIAL SI SANATATE

Serviciile sociale reprezinta o forma de suport activ pentru familiile si comunitatile

aflate in dificultate.

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate

pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea

prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru

prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si

excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii

vietii.

Nu exista in acest moment servicii de asistenta sociala acreditate conform

legislatiei in vigoare in cadrul primariei.

Principalul furnizor de asistenŃă socială din comuna este Serviciul Public de

Asisten Ńă Social ă (SPAS), subordonat Consiliului Local Cretesti.

Obiectul de activitate al SPAS Cretesti:

• asigurarea aplicarii actelor normative privind activitatea de protectie si

asistenta sociala;

• elaborarea de programe de protectie si asistenta sociala si strategii de

dezvoltare sociala, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local;

• implementarea programelor de protectie si asistenta sociala aprobate de

Consiliul Local;

• monitorizarea,evaluarea si controlul serviciilor sociale acordate;

Servicii Sociale primare acordate de SPAS:

• activitati de identificare a nevoilor sociale, individuale si de grup;

3.3.1 Servicii sociale


32

• activitati de informare privind drepturile sociale si obligatiile beneficiarilor;

• activitati de consiliere primara, sensibilizarea opiniei publice, actiuni de

colaborare cu alte servicii;

• masuri si actiuni in situatii de criza;

• masuri de mentinere in familie si comunitate a persoanei aflate in dificultate;

Resurse umane:

• un lucrator social fara studii de specialitate;

Din punct de vedere al protectiei sociale la sfârsitul anului 2007, situatia a fost

urmatoarea :

- 200 dosare pentru acordare alocatie complementara;

- 36 dosare pentru acordare alocatie de sustinere pentru familiile monoparentale;

- 89 dosare pentru ajutor social conform legii 416/2001;

- 523 dosare de ajutor de incalzire;

- 19 copii care beneficiaza de o masura de protectie speciala;

- 20 de persoane cu handicap grav care beneficiaza de indemnizatie;

- 6 copii incredintati in plasament;

- 12 asistenti personali;

- 5 asistenti maternali;

Sunt acordate ajutoare de urgenta punctuale.

În ultimii ani, la nivelul întregii Ńări, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie

de dificultăŃi generate de penuria de resurse ş i de consecinŃele fireş ti ale trenării

procesului de reformă, care influenŃează nefavorabil nivelul distribuŃiei ofertei de servicii.

Reforma sistemului de sănătate are ca principale obiective îmbunătăŃirea stării

de sănătate a populaŃiei, creş terea eficienŃei utilizării resurselor ş i creş terea nivelului

asistenŃei medicale acordate populaŃiei ş i a calităŃii serviciilor medicale.

Măsurile de reformă privesc, în principal restructurarea modului de organizare ş i

furnizare a serviciilor destinate îngrijirii sănătăŃii ş i schimbarea modului de finanŃare a

activităŃii ş i sunt centrate pe introducerea asigurărilor sociale de sănătate.

La nivelul Comunei Cretesti functioneaza un singur cabinet medical individual

care asigura asistenta medicala pentru un numar de peste 2000 de persoane.

3.3.2 Sanatate


33

In ceeea ce priveste starea de sanatate a populatiei comunei, masurata prin

natalitate si mortalitate, se constata un raport nefavorabil al nasterilor fata de numarul

de decese, in anul 2007 numarul de noi nascuti fiind de 10, din care 5 baieti si 5 fete ,

iar numarul deceselor de 29. Comparativ cu acest an, in primele luni ale anului 2008 s-a

inregistrat o crestere a natalitatii si o reducere a numarului de decese.

In ceea ce priveste numarul de bolnaci cronici in anul 2007 acesta era de 251

bolnavi din care 2 cazuri de TBC. In anul 2008 s-a inregistrat o crestere a numarului

acestora datorita faptului ca multi pacienti sunt singuri si nu-si pot asigura alimentatie,

igiena si tratament adecvat.

Cadrele sanitare asigura de asemena, si ingrijiri paleative la domiciliul pacientilor.

In urma analizelor efectuate prin Programul National de Evaluare a starii de

sanatate a populatiei demarat de Ministerul Sanatatii s-au constatat valori crescute ale

nitratilor si nitritilor in urma consumului de apa de la fantanile din comuna.

Pentru ameliorarea acestor indicatori se impune în continuare nevoia de

planificare familială modernă, de descurajare a avorturilor, de protectie a familiei si

femeii gravide, de continuare a actiunilor de educatie pentru sănătate din partea

medicilor de familie precum si de îmbunatatire a dotarilor cabinetelor medicale

individule.

La sfârş itul anului 2007, reŃeaua publică de ocrotire a sănătăŃii comunei

cuprindea:

Indicatori 2001 2002 2003 2004 2007 Medici sector public 1 1 1 1 - Medici de familie sector public - - 1 1 - Farmacisti - sector privat - - 1 1 1 Personal mediu sanitar sector public 1 3 1 2 - Cabinete medicale individuale - sector privat - - 1 1 1 Farmacii - sector privat - - 1 1 1


34

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Spor natural in crestere; • Ponderea ridicată a populaŃiei tinere; • Existenta unui cabinet medical privat; • Distanta mica fata de spialul municipal si

ambulatoriul de specialitate Husi; • Infrastructura disponibila pentru

infiintarea de servicii sociale;

• Lipsa experientei in proiecte finanŃate din fonduri naŃionale şi comunitare in domeniul serviciilor sociale;

• Număr redus de servicii oferite pentru asistenŃa socială a copilului;

• Lipsa serviciilor comunitare pentru persoanele vârstnice/cu handicap şi pentru victime ale violenŃei domestice, persoane traficate;

• Număr mare de beneficiari de ajutor social;

• Inexistenta specialiş tilor care lucreaza în serviciile sociale;

• Infrastructura pentru sănătate deficitară; • Scăderea continuă a nivelului de trai; • Rata mortalităŃii infantile crescută; • Îmbătrânirea populaŃiei; • Lipsa unui sistem de instruire specifică a

comunităŃilor rurale; • Costuri foarte mari pentru susŃinerea

serviciilor de asistenŃă socială; • Număr mare de solicitări de asistenŃă

socială, cele mai multe de ordin financiar;

• Lipsa unei culturi a egalitatii de sanse; OPORTUNITĂłI RISCURI

• Cadru legislativ care stimulează implicarea sectorului privat în furnizarea de servicii sociale;

• Fondurile guvernamentale disponibile pentru sanatate si social;

• Existenta strategiei judetene antisaracie; • Finantari din Fondurile europene pentru

infrastructura de sanatate si social;

• Gradul de sărăcie ridicat al comunei; • Resurse financiare insuficiente ; • Posibilitatea ca Ministerul SănătăŃii să

transfere total responsabilitatea pentru toate aşezămintele sanitare către Consiliile Locale, fără transferul financiar adecvat;

ANALIZA SWOT - SANATATE, SERVICII SOCIALE


35

III.4. EDUCATIE, CULTURA SI CULTE

SituaŃia sistemului

educaŃional şi de formare

profesională coroborată cu

direcŃiile strategice de

dezvoltare în domeniul

învăŃământului pe plan

european determină o

abordare dintr-o nouă

perspectivă a reformei

învăŃământului care

vizează reforma sistemică,

continuă şi asumată.

În prezent în comuna Cretesti funcŃionează 7 unităŃi scolare, respectiv 3 grădiniŃe

cu program normal, 3 şcoli primare cu program normal şi o scoala gimnaziala

Populatia scolara in perioada 2004 – 2007

Numar elevi Denumire unitate scolara cu

personalitate juridica

Denumire unitate scolara

arondata

2004/ 2005

2005/ 2006

2006/ 2007

2007/ 2008

145 125 107 109 Scoala cu clasele I – IV

Budesti 16 16 10 11

Scoala cu clasele I – IV Cretesti 2 de Jos

29 28 33 29

Scoala cu clasele I – IV Satu Nou

13 13 12 13

Gr. Cu program normal Cretestii de Jos

20 22 20 20

Gr. Cu program normal Cretestii de Sus

23 20 20 20

Gr. cu program normal Satu Nou

15 13 16 13

Scoala cu clasele I – VIII Cretestii de Sus

Total elevi 261 237 218 215 Sursa: Scoala cu clasele I – VIII Cretestii de Sus

3.4.1 Invatamant


36

Evolutia populatiei scolare in perioada 2004 - 2007

261237

218 215

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

An scola r

Nr.

ele

vi

Din graficul de mai sus se observa o scadere a populatiei scolare in perioada

2004 – 2007, aceasta tendinta anticipandu-se si pentru urmatoarea perioada de timp.

Pentru invăŃământul liceal elevii opteaza pentru unitati din municipiul Husi sau

Vaslui acestea aflandu-se la 10 km, respectiv 38 km de comuna.

In unitatile de invatamant sunt cuprinsi 7 profesori din care 6 calificati si unul

necalificat la limba franceza, 6 invatatori din care 5 calificati si unul necalificat si 2

educatoare calificate.

Baza material ă a sistemului educational dispune de:

� 17 săli de clasă din care 16 cu mobilier nou

� 5 corpuri de cladire

� 6 cabinete şcolare

� 1 biblioteca cu 4.215 volume

� 16 calculatoare din care unul conectat la internet

� 1 imprimanta

� Dotare satisfacatoare cu material didactic

Scolile nu dispun de cabinet medical si de asistenta psihopedagogica.

In ceea ce priveste infrastructura de baza exista alimentare cu apa si canalizare

doar la Scoala cu clasele I – IV Satu Nou si Gradinita cu Program Normal Satu – Nou.

Grupurile sanitare se afla 2 in interior si 4 in exterior.

In scoala nu au fost implementate pana in acest moment proiecte sau programe.


37

În ultimii ani s-a înregistrat

o scădere a interesului public faŃă

de aspectul de cultură organizat,

datorată în mare măsură

impactului mass-media asupra

timpului dedicat de individ

formării ş i educaŃiei permanente.

Aceasta a determinat o

restrângere a activităŃii specifice

ş i schimbarea destinaŃiei unor

aşezăminte culturale.

Comuna dispune de un camin cultural si o biblioteca publica care continua sa

reprezinte un pol de cultura si civilizatie in constelatia unitatilor de invatamant si social-

cuturale din comuna.

Pe teritoriul comunei există 5

biserici construite în secolele 19 ş i 20.

In satul Budesti se afla Biserica “Sf. Dumitru” datata 1864 – 1867.

Caminul Cultural din Cretesti

3.4.2 Cultura si culte


38

La intrarea in comuna a fost ridicata o

troita, iar in Cretestii de Sus exista un

monument comemorativ in semn de cinstire a

memoriei înaintaşilor căzuŃi în luptă.

Pe teritoriul comunei există multe

vestigii istorice, semn că aceste locuri au

fost locuite din vremuri străvechi. Aici au

fost descoperite 7 urme de locuire

omeneasca, incepand din epoca neolitica

(Cultura Cucuteni). Mărturiile dovedite

datează din secolul I d.H.


39


• Existenta unui număr satisfacator de

unităŃi şcolare reabilitate/modernizate

• Număr mare de cadre didactice calificate

• Nu exista abandon scolar;

• Existenta caminului cultural;

• Existenta unui sit arheologic;

• Existenta lacasurilor de cult;

• Lipsa unui sistem de formare a

deprinderilor practice ale elevilor;

• 3 cladiri de scoli degradate;

• Lipsa utilitatilor (alimentare cu apa,

canalizare, incalzire centralizata la unele

scoli;

• Lipsa dotarilor cu echipament IT si retea

de comunicatii electronice;

• Existenta unei rate de analfabetism

(peste 3%);

• PopulaŃia şcolarizată în învăŃământul

primar ş i învăŃământul gimnazial în

scădere datorită scăderii demografice;

• elevi ce părăsesc sistemul de educaŃie /

formare;

• lipsa activitatilor culturale;


• ExistenŃa unor programe comunitare ş i

naŃionale de asigurare a accesului la

educaŃie pentru populaŃiile

dezavantajate;

• ExistenŃa unei Strategii judeŃene pentru

asigurarea accesului la educaŃie pentru

grupurile dezavantajate;

• Politici de stimulare a ocupării posturilor

vacante pentru cadrele didactice din

mediul rural ş i a menŃinerii cadrelor

calificate;

• Posibilitatea accesării Fondurilor

structurale pentru activităŃi de formare/

dotare IT;

• Gradul de sărăcie ş i izolare a unor zone

rurale;

• Lipsă de experienŃă în accesarea ş i

derularea Fondurilor structurale

ANALIZA SWOT – EDUCATIE, CULTURA SI CULTE


40

III.5. REFORMA ADMINISTRATIEI

Acest sector cuprinde: combaterea criminalităŃii şi asigurarea liniş tii publice, pe

de o parte, şi protecŃia civilă, pe de altă parte.

În comuna Cretesti, cele mai multe infracŃiuni cu violenŃă se petrec în mediul

familial, pe fondul consumului de alcool. Numărul acestora este redus faŃă de media

judeŃului. Există, totuş i, ş i infracŃiuni cu violenŃă în care sunt implicaŃi minori. În şcoli se

organizează activităŃi cu caracter educativ - preventiv, la care participă elevi, cadre

didactice, poliŃiş ti.

Se poate afirma că nu există infracŃionalitate în comună.

Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pe teritoriul comunei sunt organizate

grupe de pompieri voluntari ş i este verificat periodic nivelul de risc de incendiu la

instituŃii ş i la locuinŃe.

În cadrul Primăriei Cretesti există un serviciu special de protecŃie civilă, care

funcŃionează în regim permanent în situaŃiile speciale (riscuri majore, calamităŃi, etc).

La nivelul Primăriei Cretesti există o retea de calculatoare locală care asigură

schimbul de informatii între birouri ca si accesul la Internet pentru toti utilizatorii.

In acest moment Primăria are in constructie site-ul local care în afara informatiilor

generale, a celor legate de evenimente sportive, culturale sau în domeniul educatiei va

oferi și facilităti legate de relatia directă cu cetăteanul prin:

- prezentarea persoanelor de contact dintre cetătean și primărie;

- lista on-line a actelor necesare eliberării diferitelor documente;

- formular on - line de prezentare a problemelor cetăteanului.

Accesul cetătenilor la aceste informatii este deocamdată limitat, dar cu

perspective mari în viitorul apropiat urmare a procesului de instruire în domeniul

informatic al elevilor care beneficiază de calculatoare în școlile comunei, creșterii

numărului de locuinte care detin un computer și introducerii în comună a serviciilor de

acces la Internet.

3.5.1 Ordine şi siguran Ńă public ă

3.5.2 Capacitate administrativa


41

De asemenea, se urmăresc în permanentă oportunitătile de finantare active în

cadrul cărora Consiliul Local Cretesti este aplicant eligibil, pentru optimizarea gradului

de atragere a fondurilor nerambursabile la nivelul comunei si va asigura în continuare

cofinantarea atât a proiectelor cu finantare nerambursabilă aflate în derulare, cât si a

celor propuse spre finantare.

In acest moment in vederea îmbunătătirii calitătii serviciilor acordate angajatii

primariei urmeaza cursuri de calificare in domeniile pe care activeaza.

Organigrama primariei este alcatuita din:

• primar;

• viceprimar;

• secretar;

• 2 contabili (un functionar public si unul contractual);

• 1 agent agricol;

• 1 agent fiscal;

• 1 operator rol;

• 1 consilier personal primar;

• 1 sef serviciu situatii de urgenta si 28 voluntari;

• 1 lucrator social;

• 1 director Camin Cultural;

• 1 sofer;

• 1 guard;

• 12 paznici;

• 7 angajati conventie pentru serviciul de administrare a omeniului public si

privat al primariei;


42

III.6. RESURSE UMANE

Numărul şi structura populaŃiei

Perspectiva evolutiei demografice

Denumirea localitatii Populatia la

recensamantul din

anul 1966

Populatia la

recensamantul din

anul 1977

Populatia la

recensamantul din

anul 2002

Cretesti 822 639 580

Cretestii de Sus 1114 949 745

Satu Nou 364 407 364

Budesti 420 279 257

Total comuna 2720 2274 1946

Conform ultimelor date statistice populatia totala a comunei Cretesti era in anul

2007 de 1954 persoane, iar in anul 2008 de 2035 de locuitori.

Evolutia demografica a fost in scadere in perioada 1966 – 2002, dupa care se

observa o tendinta usor crescatoare in ultimii 5 ani.

Perspectiva evolutiei demografice

27202274

1946 1984 2035

0500

10001500200025003000

Pop

ulat

ia la

rece

nsa

man

tul

din

anu

l 19

66

Pop

ulat

ia la

rece

nsa

man

tul

din

anu

l 19

77

Pop

ulat

ia la

rece

nsa

man

tul

din

anu

l 20

02

Pop

ulat

ia in

200

7

Po

pula

tia in

20

08

Num

ar p

erso

ane

Populatia

3.6.1 Populatia


43

Populatia, locuintele si gospodariile comunei Crete sti in anul 2002

Populatie

stabila 2002

Densitatea

populatiei loc./km

Total

locuinte

Total

gospodarii

Structura populatiei

Comuna

(nr.)

36

(nr.)

(nr.)

0-14

ani (%)

15 – 59

ani (%)

60 ani –

peste (%)

Cretesti 1.946 36 845 729 19,6 50,2 30,2

La recensământul din 2002 populaŃia satelor care acum alcătuiesc comuna

Cretesti era de 1.946 persoane distribuită pe categorii de vârstă astfel: 0 - 14 ani = 382

persoane, 15 - 59 ani = 976 persoane, peste 60 ani = 588 persoane.

Dimensiunea demografica a comunei Cretesti in anul 2007

TOTAL Barbati Femei

Populatie 2007 1.954 760 1.194

Populatie peste 60 ani 659 295 364

Populatie sub 18 ani 495 240 255

Populatie 1992 1.873 865 1.008

Din tabelele de mai sus se poate observa ca populatia de peste 60 ani reprezenta

in anul 2002 aproximativ 30% din numarul de locuitori inregistrati la acea data, iar in anul

2007 procentul acestei categorii de varsta a ajuns la 33%, existand o usoara crestere a

imbatranirii populatiei de 3 % intr-un interval de 5 ani.

Numarul pensionarilor inregistrati la data de 01.09.2008 era conform datelor

furnizate de Casa de Pensii Vaslui de 594, iar la 31.12.2007 fusese de 580, numarul

acestora crescand in doar 8 luni cu 0,98%.

De asemenea, in anul 2007, numărul născuŃilor vii a fost de 10 faŃă de numărul

de persoane decedate de 29 ceea ce relevă un indice demografic negativ.

For Ńa de munc ă şi şomajul

TranziŃia la economia de piaŃă a determinat modificări de volum şi structură a

principalilor indicatori ai forŃei de muncă. În acelaş i timp, un rol important l-a avut

evoluŃia populaŃiei, care a scăzut an de an.

3.6.2 Piata muncii


44

La începutul anului 2004, conform datelor din balanŃa forŃei de muncă, la nivelul

comunei numarul total de salariati era de 64, ponderile cele mai mari deŃinandu-le:

agricultura (31,25%) si învăŃământul (25%), dupa care, salariati in administratia publica

(9,3%), sanatate si asistenta sociala (7,81%), iar la distanta mare comerŃul (3,12),

industria (1,5%) si salariatii in energie electica, gaze si apa (1,5%).

INDICATORI 2004 Salariati total 64 Numar mediu salariati in agricultura 20 Numar mediu salariati in industrie 1 Numar mediu salariati in energie electrica, gaze si apa

1

Numar mediu salariati in constructii - Numar mediu salariati in comert 2 Numar mediu salariati in transport, depozitare, posta, comunicatii

7

Numar mediu salariati in administratie publica

6

Numar mediu salariati in invatamant 16 Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala

5

Situatia somerilor in evidenta la 31.07.2008

Localitatea Nr. Someri

inregistrati la

31.07.2008

Populatie stabila

18-62 ani la

01.01.2008

Pondere someri in

populatia stabila

Din care someri

femei

Cretesti 72 984 7,3 25

Sursa AJOFM Vaslui

Migratia externa a fortei de munca la nivel de comuna: (CDC 75/27)

� Numar persoane plecate la munca in strainatate, in ultimii 3 ani: 30

� Tarile in care se pleaca: Spania, Italia, Grecia, Cipru

� Activitatile care se practica in strainatate: agricultura

� Numar persoane care s-au intors din strainatate: 7

Locuinte si utilitati

Sursa: Fisa localitatii DJS

Indicatori 2004 Locuinte existente – nr - 853 Locuinte in proprietate publica 3 Locuinte din fonduri private 850 Suprafata locuibila total – mp - 26.141 Suprafata locuibila proprietate publica 158 Suprafata locuibila din fonduri private 25.983


45

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Spor natural in crestere; • Ponderea ridicată a populaŃiei tinere; • ForŃa de muncă tânără; • ForŃa de muncă calificată in unele

domenii; • Ponderea somerilor tineri, mai

scazuta decat in restul Regiunii Nord-Est;

• Pondere ridicata a populatiei active;

• Gradul crescut de sărăcie; • Conservatorismul populaŃiei (lipsa de

deschidere spre schimbare ş i modernizare); • Lipsa de calificare a populatiei ocupate in

agricultura; • Îmbătrânirea usoara a populaŃiei; • Spirit antreprenorial redus; • Lipsa cunoş tinŃelor specifice dezvoltării unei

afaceri; • Lipsa unui sistem de instruire specifică a

comunităŃilor rurale; • Slaba dezvoltare a infrastructurii specifice

formarii profesionale a adultilor; • Slaba corelare a ofertei de formare profesionala

cu cererea de pe piata muncii; • Necorelarea dintre oferta si cerere pe piata

muncii; • Salarizarea slaba din mediul economic; • Lipsa ofertei de locuri de munca pentru

absolventi; • Lipsa unei oferte satisfacatoare de locuri de

munca pentru persoanele cu pregatire superioara;

• Lipsa ofertelor de locuri de munca pentru grupurile vulnerabile

OPORTUNITĂłI RISCURI • Posibilitati crescute de finantare

pentru dezvoltarea sectorului IMM, prin Fondurile Structurale;

• Politici de stimulare a angajarilor din randul grupurilor vulnerabile (femei, someri peste 45 de ani, someri de lunga durata, persoane cu handicap, absolventi;

• Posibilitatea accesării Fondurilor structurale pentru activităŃi de formare continua, in vederea calificarii /recalificarii;

• Existenta serviciilor AJOFM pentru calificare/recalificare

• Migratia fortei de munca in afara judetului si a tarii;

• Salarizarea nemotivanta a persoanelor cu inalta calificare si specializare;

• Lipsa de informare cu privire la legislatia muncii in Uniunea Europeana;

• Insuficienta personalului cu experienta in domeniul atragerii de fonduri nerambursabile, in special in mediul rural;

ANALIZA SWOT - RESURSE UMANE


46

CAPITOLUL IV.

VIZIUNEA

Viziunea privind dezvoltarea economico-social ă a comunei Cretesti

Viziunea cetăŃenilor comunei Cretesti este în spiritul revigorarii si dinamizarii

zonei din punct de vedere economic şi social, prin mai buna valorificare a resurselor

locale, atragerea investiŃiilor ş i investitorilor, revigorarea tradiŃiilor, crearea sau

reabilitarea infrastructurilor de tip rural ş i nu in ultimil rand a facilitarii si stimularii

implicarii tuturor factorilor interesati la nivelul proceselor de decizie ş i a iniŃiativelor de

dezvoltare locală.

Valorile noastre comunitare vor fi:

Având în vedere situaŃia socio-economică şi disparităŃile existente la nivel

judeŃean, Ńinând cont şi de obiectivele dezvoltării regionale în România, stabilite prin

legea 315/2004, si analiza situatiei existente, viziunea comunitatii locale se defineste

prin:

“Cresterea calitătii vietii cetătenilor comunei prin crearea si sustinerea unui mediu economico - social competitiv si diversificat, care sa asigure o dezvoltare

durabilă si echilibrată.”

Profesiona- lism

Voluntariat

Echitate social ă

Deschidere

Încredere Responsa- bilitate

Implicare


47

CAPITOLUL V.

PRIORITATILE SI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE

DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA

Între localităŃile judeŃului există disparităŃi socio-economice generate de mărimea

demografică, structura activităŃilor economice, gradul de accesibilitate, nivelul dotărilor

infrastructurale.

Aceste disparităŃi sunt mult mai mari în mediul rural unde există areale de severă

degradare socio-economică. Astfel, pentru obŃinerea unei dezvoltări durabile, investiŃiile

trebuie să sprijine simultan acŃiuni pentru dezvoltarea economiei ş i competitivităŃii,

ocupării, protecŃiei mediului, integrarea grupurilor etnice ş i revitalizarea fizică a

localităŃilor.

Revitalizarea comunei Cretesti poate fi dinamizată de oportunităŃile apărute

odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi accesarea resurselor finanŃare

pentru proiecte destinate să reducă disparităŃile între localităŃile ComunităŃii Europene.

Aceasta impune o „altfel” de abordare a conceptului de dezvoltare locală ş i

adoptarea unor metode, practic de supravieŃuire (bazate pe sloganul „numai aşa se

poate”) care include o abordare globală ş i trecerea la acŃiune pe baza unor proiecte

elaborate ş i convingătoare.

Este evident ca pentru a se produce diversificarea activităŃii economice ş i sociale

trebuie sprijinite iniŃiativele particulare ş i ale comunităŃii prin care sa se asigure noi

investiŃii, asistenta tehnica, servicii în afaceri, infrastructura adecvata, educaŃie ş i

dezvoltarea durabila a localităŃilor.

Un specific aparte pentru comuna Cretesti poate fi considerat în acest moment

schimbarea totală a manierei de abordare a managementului sectorului public, de la

managementul bugetar la managementul pe proiecte, această schimbare fiind

definitorie ş i determinantă pentru managementul strategic comunitar, în condiŃii de

resurse financiare locale insuficiente.

Este nevoie de un efort uriaş al locuitorilor de a se adapta la exigenŃele ş i

provocările noi şi de a adopta metode ş i practici noi pentru valorificarea oportunităŃilor

care apar.


48

Din aceste motive strategia se bazează pe o abordare integrata care cuprinde

dezvoltarea infrastructurii, diversificarea economica prin stimularea industriei mici ş i

mijlocii şi a serviciilor – managementul resurselor naturale, punerea în valoare a

funcŃiilor ambientale ş i promovarea culturii, a turismului ş i a activităŃilor recreative.

Măsurile prin care se urmăreş te implementarea strategiei, vizează sase domenii

de actiune:

I. Economie

II. Infrastructura si mediu

III. Social si sanatate

IV. Educatie, cultura si culte

V. Reforma administratiei

VI. Resurse umane

În acest context Consiliul Local Cretesti îsi propune următorul obiectiv general

strategic pentru dezvoltarea economico – socială a comunei în perioada 2008 – 2013:

DEFINIREA PRIORITATILOR SI OBIECTIVELOR SPECIFICE PE DOMENII DE

INTERES

Consiliul Local Cretesti se va implica, potrivit competentelor care îi revin conform

Legii nr. 215/2001 - legea administratiei publice locale, în realizarea acestor

transformări structurale, urmărind, în perioada 2008 – 2013, îndeplinirea obiectivelor

specifice pe domeniile de interes descrise in continuare.

“Punerea în valoare a potentialului material si uma n prin folosirea resurselor existente si identificarea altor surse c apabile sa produca o dezvoltare durabila si echilibrata a comunei, în se nsul asigurarii unui mediu sanatos si coerent sub raport functional, eco nomico-social si cultural ” .


49

V.1. DOMENIUL ECONOMIc

Justificare:

Economia locala, bazata în principal pe agricultura ş i prelucrarea produselor

agricole şi neagricole, este prea puŃin eficienta ş i înregistrează un declin continuu, ceea

ce are drept rezultat un grad accentuat de subdezvoltare ş i un decalaj semnificativ fata

de mediul urban ş i fata de spaŃiul rural european.

5.1.1 AGRICULTURA SI DEZVOLTAREA RURAL Ă

Prioritatea 1. “Cresterea competitivitatii sectorul ui agricol si silvic”

Justificare:

Agricultura rămâne în continuare baza economiei rurale şi una din cauzele

situaŃiei sociale a populaŃiei din aceasta zona.

Agricultura actuală asigură în general doar autoconsumul ş i se impun masuri

menite sa contribuie la trecerea de la agricultura de subzistentă si semisubzistentă

practicată în prezent la o agricultură comercială, precum si măsuri de modernizare a

comunei, de schimbare a peisajului rural, de dezvoltare si diversificare a altor activitătii

economice care să genereze venituri alternative.

Comuna Cretesti are dezavantajul că practic aproape toata populaŃia este

ocupată în agricultura de subzistenŃă.

Veniturile gospodariilor agricole provin in mare parte din productia agricola

proprie, in detrimentul veniturilor monetare, spre deosebire de mediu urban unde

acestea provin in principal din salarii.

Pentru revigorarea activităŃilor economice din mediul rural ş i diversificarea

acestora se impune susŃinerea activităŃilor agricole prin realizarea de servicii specifice,

a altor activităŃi cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor,

plantelor medicinale ş i a fructelor de pădure), infiintarea de targuri agro-alimentare

pentru mai buna gestionare/valorificare a produselor proprii.

Se va avea în vedere introducerea de facilităŃi pentru fermieri care sa duca la

practici agricole prin care sa se păstreze bio-diversitatea, sa se menŃină resursele

genetice locale ş i care sa aibă un impact scăzut asupra mediului.


50

În ce priveş te domeniul silvicol, este necesară acordarea de sprijin financiar în

ceea ce priveş te împădurirea terenurilor abandonate precum ş i pentru deŃinătorii de

păduri şi terenuri agricole degradate din sectorul privat.

InvestiŃii vor trebui efectuate ş i în crearea de pepiniere, modernizarea celor

existente ş i dotarea lor cu echipamente de prelucrarea solului, însămânŃări, executarea

lucrărilor de menŃinere etc.

Pentru uşurarea accesului în zona exploataŃiilor forestiere, trebuie susŃinuta

construcŃia ş i modernizarea reŃelei de drumuri forestiere.

Obiective specifice:

• Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata;

• Crearea unor retele de valorificare si colectare a produselor specifice;

• Diversificarea activitatilor agricole si generatoare de venit la bugetul local;

• Eficientizarea practicilor agricole pentru usurarea si productivitatea lucrarii

aplicate pe terenurilor agricole.

Directiile de actiune vor fi orientate către:

• Incurajarea organizarii de asociatii ale producatorilor pentru a beneficia de

oportunitatile care decurg din aceasta;

• Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale cu caracter

commercial;

• Crearea unor baze de date la nivel local, cu activele disponibile (terenuri care se

pot vinde, imobile libere etc.) care ar putea trezi interesul întreprinzătorilor locali

pentru desfăsurarea unor activităti private.;

• Valorificarea potenŃialului local agricol prin incurajarea activităŃilor de promovare

a produselor;

• Asistenta tehnica si logistica acordata fermierilor in vederea realizarii de proiecte

viabile pentru obtinerea de finantari nerambursabile care sa conduca la

modernizarea exploatatiilor agricole, silvice si apicole;

• Intretinerea si ocrotirea capitalului silvic al comunei;

• Amenajarea unui targ zonal pentru valorificarea produselor locale si a localitatilor

invecinate;

• Realizarea de impaduriri in terenurile neproductive ale comunei si in cele erodate

care apartin zonelor: Rapa Ciobanului, Satu Nou si aliniamentele drumurilor

comunale;


51

• Extinderea intravilanului de-a lungul DC 50 intre Cretesti si Cretestii de Sus, Satu

Nou de-a lungul E 581 partea dreapta spre Crasna pana la drumul Leosti,

Cretesti de Jos dreapta E 581 spre Crasna intre punctele Dumitrascu- Busuioc;

• Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei;

5.1.2 MEDIUL DE AFACERI

Prioritatea 2. “Crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv şi de

servicii”

Justificare:

Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici ş i mijlocii este deosebit de

importanta deoarece pe de o parte, creeaza locuri de munca si incurajeaza tinerii sa

ramana in mediul rural, iar pe de alta parte, prin intermediul lor se creează o cultura a

competiŃiei bazată pe flexibilitate ş i producŃie.

Luând în considerare povara pe care şomajul o creează asupra bugetului

naŃional şi presiunea sociala pe care o generează, precum si ponderea populatiei

ocupata in agricultura s-a considerat ca soluŃia acestei probleme poate fi găsită prin

stimularea infiintarii de noi companii private ş i sus Ńinerea societăŃilor care au potenŃial

de dezvoltare.

Remarcam de asemenea ca exista disparităŃi mari între numărul de I.M.M.-uri

care activează în zonele mai dezvoltate ş i cele mai sărace, ca ş i între cele din mediul

urban ş i cele din mediul rural.

Societatile existente la aceasta data in comuna acopera o gama limitata de

activitati productive si servicii si nu valorifica suficient resursele locale, majoritatea

orientandu-se spre comert datorita recuperarii rapide a investitiilor si a unei experiente

minime necesare organizarii unor astfel de activitati.

Consideram ca este necesar sprijinirea infiintarii de noi micro - intreprinderi sau

intreprinderi mici si mijlocii care vor revitaliza economia comunei prin crearea de noi

locuri de munca si cresterea veniturilor populatiei.


• Dezvoltarea competitivităŃii economiei locale prin stimularea activităŃilor de

promovare a produselor;


52

• Sprijinirea dezvoltării unui mediu mult mai favorabil pentru competitivitatea

afacerilor prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

• Diversificarea serviciilor catre populatie prin marirea numarului societatilor;

• Promovarea si aplicarea unor tehnici eficiente de marketing pentru atragerea

turistilor in comuna;

• Protejarea societatilor care desfasoara activitati productive si participa la

dezvoltarea comunei;


• Sprijinirea micilor intreprinzatori pentru dezvoltarea de servicii si activitati

productive;

• Organizarea de târguri/expoziŃii;

• Realizarea de parteneriate cu firme din Ńară ş i statele membre ale Uniunii

Europene în scopul promovării ş i diversificării produselor proprii;

• Sprijinirea demararii unor noi activitati economice în comuna care vizeaza:

- înfiintarea de mici ateliere mestesugaresti si dotarea acestora în mod

corespunzator;

- înfiintarea de I.M.M.-uri pentru valorificarea vânatului, a fructelor de

padure, ciupercilor colectarea laptelui de vaca si derivatele acestora –

carne, lâna, piei, etc;

• Stimularea activitatilor traditionale pentru pastrarea si transmiterea meseriilor

traditionale;

• Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat si

crearea de oportunităti si facilităti atractive pentru potentialii investitori autohtoni

sau străini;

• Incurajarea spiritului antreprenorial ş i dezvoltarea activităŃilor productive;

• Punerea la dispozitie, în mod legal si transparent de spatii si active neutilizate,

pentru firme private în vederea dezvoltării activitătii IMM-urilor, creatoare de

locuri de muncă;

• Organizarea de întâlniri periodice și a unui dialog real între reprezentantii

mediului de afaceri si cei ai Consiliului Local în vederea identificării de noi

oportunităti;

• Oferirea de facilităti investitorilor, în functie de beneficiul pe care acestia l-ar

putea aduce bugetului local, de natura activitătii (prin intermediul taxelor locale,

pretului terenului, etc.);


53

Rezultate asteptate :

� Confort crescut si conditii imbunatatite de trai a locuitorilor comunei;

� Costuri reduse a unor servicii catre populatie;

� Locuri de munca nou create în comuna;

� Grad crescut de valorificare a potentialului zonei;

� Calitate crescuta a prestarilor de servicii;

� Numar crescut de societati comerciale ce îsi desfasoara activitatea în comuna.

� Un targ zonal pentru valorificarea produselor locale si a localitatilor invecinate;

� Populatie informata cu privire la oportunitatile oferite prin accesarea fondurilor

europene;

V.2. DOMENIUL INFRASTRUCTURA SI MEDIU

5.2.1 INFRASTRUCTURA FIZICA DE BAZA SI SOCIO - RECR EATIVA

Prioritatea 3. “Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de baza si

socio - recreative

Justificare:

IneficienŃa dotărilor infrastructurale de bază (reŃele de apă potabilă, canalizare,

drumuri, etc.), atât din punct de vedere cantitativ cât ş i calitativ, se repercutează negativ

asupra stării de bunăstare a populaŃiei.

Calitatea proasta a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedica dezvoltarea

comunei, reducand mobilitatea populaŃiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a

serviciilor, oportunităŃile pentru angajare, funcŃiile economice ş i sociale. Sprijinul

financiar pentru investiŃii în infrastructura ş i îmbunătăŃirea mediului comunităŃii conduc la

creş terea activităŃilor economice ş i sociale, intensificarea relaŃiilor ş i prin aceasta,

valorificarea potenŃialului neexploatat.

ÎmbunătăŃirea reŃelei de drumuri este o cerinŃă fundamentală pentru dezvoltarea

economiei locale. Dezvoltarea economica durabila nu poate fi conceputa decât intr-un

sistem integrat care sa cuprindă sectoarele economice, infrastructura de transport ş i

comunicaŃii ş i activităŃile administrative şi sociale.


54

Dezvoltarea ş i diversificarea economiei şi dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict

condiŃionate de modernizarea ş i dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicaŃii ş i

nu numai.

Pentru ridicarea standardului de viata al locuitorilor comunei este important sa se

asigure condiŃii optime de accesibilitate a populaŃiei satelor la reŃeaua feroviara, rutiera,

sistemele de comunicaŃii, a utilitatilor si serviciilor socio – medicale.


• reabilitarea ş i dezvoltarea infrastructurii fizice locale cu scopul de a crea cadrul

favorabil atragerii de investiŃii, promovării creş terii economice şi creării de locuri

de munca sustenabile;


• Reabilitare DC 50 Cretesti – Cretestii de Sus intre E 581 si DJ 244;;

• Reabilitare DC 50 A intre E 581 si Sat Budesti;

• Reabilitarea drumului de exploatare Cretesti – Leosti;

• Reabilitarea drumului de exploatare Budesti – Vinetesti;

• Pietruirea strazilor si drumurilor secundare in toate cele 4 localitati;

• Realizarea de alei pietonale;

• Reabilitare sediu primarie;

• Achizitionarea de microbuze;

• Realizarea aductiunii de apa, a retelei de canalizare si statiilor de epurare si

tratare apa menajera in toate cele 4 localitati;

• Modernizarea drumurilor forestiere;

• Realizarea SRM si racordarea la reteaua de distributie a gazului metan;

• Extindere retelei electrice de joasa tensiune in conformitate cu planul de

extindere a extravilanului;

• Realizarea pe raul Lohan a unei acumulari de apa si amenajarea in scopul

exploatarii piscicole;

• Amenajarea de parcari, piete, spatii pentru organizarea de târguri;

• Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de

deszapezire, buldoescavator, întretinere spatii verzi etc.);

• Amenajarea unei bazei sportive compusa din stadion si sala de sport;

• Infiintarea, amenajarea si echiparea spatiilor de joaca pentru copii;


55

5.2.2 MEDIU

Prioritatea 4. „Îmbun ătăŃirea protec Ńiei mediului”

Justificare:

Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui - ca necesitate

a supravietuirii si progresului - reprezinta o problema de interes major si certa

actualitate pentru evolutia sociala. Pentru a răspunde necesităŃii fundamentale de a trăi

într-un mediu curat şi de a păstra cadrul natural nepoluat, se impun măsuri de

conservare, protecŃie ş i igienizare a mediului prin retehnologizarea, utilizarea de

tehnologii nepoluante ş i asanarea zonelor degradate de obiective industriale cu impact

negativ asupra mediului.

Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului în

proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa,

flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera.

Situatia actuala privind depozitarea deşeurilor menajere releva o serie de

aspecte neconcordante în raport cu standardele europene ş i legislaŃia naŃională, in

aceasta privinta. Stimularea dezvoltării unor activităŃi de colectare, reciclare ş i

valorificare a deşeurilor este o măsura care, prin efectul produs, realizează o baza de

pornire spre crearea unui sistem economic ecologic. În comuna dotarea cu mijloace

tehnice pentru desfăşurarea activităŃii de salubritate este inexistenta.

Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor,

accesibilitatea lejera în spatiile verzi. Comportamentul individului polueaza mediul într-o

masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor

turistice.

Programele de dezvoltare durabila au in prim plan intocmai protectia mediului si

a resurselor in scadere. O atentie sporita este acordata energiilor alternative

inepuizabile, in special a celei solare si eoliene (bazate pe puterea vantului).

ProtecŃia mediului constituie o obligaŃie a autorităŃilor administraŃiei publice

centrale ş i locale, precum ş i a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

În consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitare, recreativa si estetica ale

elementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari continue a

societatii umane.


56

Obiectivele specifice vor viza:

• Asigurarea unui standard de viata ridicat pentru locuitorii comunei prin

armonizarea cu standardele europene în domeniul calităŃii apei potabile, ş i în

gestionarea deşeurilor;

• Creş terea oportunităŃilor de investiŃii în domeniul protecŃiei mediului;

• Prevenirea poluarii si pastrarea calitatii aerului;

• Crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;


• Combaterea eroziunii solului;

• Regularizarea paraului Lohan;

• Amenajarea si decolmatarea torentilor, rapelor, santurilor de colectare a apelor

pluviale;

• Gestionarea deseurilor menajere in conditiile impuse de Master Planul Judetean;

• Amenajarea a 5 depozite de colectare selectiva a deseurilor;

• Amenajarea campurilor de piloni eolieni pe cele 3 pajisti aflate in domeniul

public al primariei, respectiv Budesti, Satul Nou si Elan;

• Amenajarea parcului central din localitatea Satu – Nou;

• Amenajarea parcului dispensarului in satul Cretesti;

• Refacerea livezii Conacului in satul Budesti;

• Amenajarea aliniamentelor DC 50 si 50 A;

• Realizarea unei perdele de protectie perimetrala din salcami a targului zonal;

• Sustinerea si informarea practicilor de agricultura ecologica;

• Organizarea mecanismelor de colectare selectiva a deseurilor;

• Acoperirea suprafetelor degradate prin plantarea arborilor pentru prevenirea

degradarii terenurilor.

Rezultate a şteptate:

• Mobilitate crescuta a populaŃiei ş i a accesului la munca ş i educaŃie;

• Infrastructura de baza reabilitata/modernizata;

• Standard de viata ridicat al locuitorilor;

• Grad crescut de educaŃie a populaŃiei în ceea ce priveş te asigurarea unui mediu

de viata curat ş i sănătos;

• Infrastructura recreativa dezvoltata;


57

• Spatii verzi amenajate;

V.3 DOMENIUL SOCIAL SI SANATATE

5.3.1 Sanatate

Prioritatea 5. “Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de

sănătate”

Justificare:

Strategia Nationala de Sanatate Publica vizeaza dezvoltarea unui sistem de

prevenire si tratament modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoane

afectate, precum si a unui sistem eficient de servicii de urgenta.

Infrastructura acestor servicii se situeaza mult sub standardele europene, iar

lipsa unui management adecvat si a investitiilor a condus la un process continuu de

deteriorare a acesteia.

În prezent, aproape 40% din totalul deceselor care se înregistreaza în România

sunt produse de boli legate de stres, deci de boli evitabile sau care pot fi amânate prin

modificari în stilul de viata al populatiei.

Dintre grupurile cele mai vulnerabile la actiunea componentelor negative ale

stilului de viata, dar care în acelasi timp mai pot sa-si ajusteze comportamentele spre

cele favorabile sanatatii, fac parte copiii si tinerii.

Tinerii sunt afectati de o serie de rezultate negative ale modului de viata specific

societatii moderne, printre care rata mare de accidente (ponderea accidentelor rutiere),

toxicomaniile, maladiile sexuale transmisibile (printre care si SIDA), comportamentele

violente, criminalitatea, sarcina la vârsta adolescentei, sinuciderile etc.

SituaŃia precara din sistemul sanitar rural se datorează în mare parte existentei

unei reŃele de transport ş i comunicaŃii cu mediul urban slab dezvoltate sau prost

întreŃinute, lipsei echipamentelor sanitare, instabilităŃii cadrelor sanitare şi unei educaŃii

igienico-sanitare necorespunzătoare.

La nivel de comună reabilitarea infrastructurii de sănătate este o necesitate

datorită precarităŃii acesteia, precaritate rezultată din faptul că sistemul medical a suferit

în ultima perioadă, mai ales în mediul rural, investiŃiile fiind nesemnificative, iar o

dezvoltare armonioasă presupune ca sănătatea populaŃiei să fie în centrul atentiei.


58

Obiectivele specifice vor viza:

• Creş terea calităŃii serviciilor sanitare, prin dezvoltarea infrastructurii de

specialitate;

• Creş terea gradului de sănătate al populaŃiei;


• Sprijinirea implicarii personalului sanitar din comuna în derularea unor activitati

de educatie a elevilor în domeniul sanatatii;

• Crearea, pe suport electronic, a unei baze de date referitoare la starea de

sănătate a populatiei comunei;

• Sustinerea si promovarea modului de viata sanatos prin influentarea in mod

sistematizat si organizat a populatiei cu privire la accesarea serviciilor de

sanatate la o perioada regulata de timp pentru prevenirea situatiilor de urgenta;

• Asigurarea conditiilor igenico-sanitare în scoli si grădinite;

5.3.2 SOCIAL

Prioritatea 6. „Reorganizarea si dezvoltarea infras tructurii de asisten Ńă social ă”

Justificare:

Din analiza realizată de Guvernul României în Planul NaŃional Anti-Sărăcie ş i

promovarea incluziunii sociale asupra situaŃiei existente rezulta o amplificare dramatica

a fenomenului sărăciei în toata Ńara.

Procesul de sărăcire a majorităŃii populaŃiei s-a produs atât prin erodarea

veniturilor ş i degradarea acumulărilor dar ş i prin creş terea aspiraŃiilor de consum

datorita contactului cu viata mondiala şi cu societăŃile occidentale.

Dintre multiplele modalităŃi de manifestare a sărăciei, excluziunea socială este

procesul cu efectele sociale cele mai negative datorita paralizării capacităŃii de

redresare.

Unul din obiectivele Planului NaŃional Anti-Sărăcie este dezvoltarea instituŃională

ş i a capacitaŃilor sistemului prin mobilizarea resurselor comunitare ş i a parteneriatului

care trebuie sa stea la baza coagulării programelor de dezvoltare sociala.

Lărgirea parteneriatului prin includerea, alături de patronat ş i sindicate, a bisericii,

a organizaŃiilor neguvernamentale, mai ales a celor care exprima în mod direct


59

segmentele de populaŃie aflate în situaŃie de risc/dificultate este una din priorităŃile

acestui sector.

Această măsură intenŃionează să dezvolte cadrul instituŃional al comunitatii

pentru a oferi servicii sociale direct, sau a acŃiona în parteneriat cu alŃi agenŃi,

organizaŃii publice, private sau non-profit.

Se urmăreş te promovarea participării persoanelor excluse social la viaŃa

culturală ş i socială a comunităŃii, încurajarea lor în asumarea responsabilităŃii

comunitare, acordarea de asistenta sociala ş i servicii persoanelor aflata în dificultate.

DirecŃia strategică a noului sistem de asistenŃă socială, este una menita să

contribuie la transformarea comunei într-una dinamica, care să ofere la standarde

europene educaŃie, siguranŃă, condiŃii decente de locuire, oportunităŃi egale de afirmare

ş i realizare profesională pentru copii, tineri şi adulŃi, astfel încât fiecare cetăŃean să-ş i

atingă potenŃialul său maxim şi să contribuie în mod efectiv la dezvoltarea ş i

promovarea culturii specifice zonei.

Obiectivul general constă în crearea până la finele perioadei programate, a unei

game largi de servicii şi prestaŃii sociale, accesibile, de calitate şi adaptabile nevoilor

individuale ş i globale ale beneficiarului care să prevină, să limiteze, să combată

situaŃiile de marginalizare socială, să recupereze şi să reintegreze social persoanele

aflate în situaŃii de risc.

Serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivel local, are responsabilitatea

crearii, mentinerii si dezvoltarii serviciilor sociale cu caracter primar, in functie de nevoile

sociale identificate, cu scopul prioritar de sustinere a functionalitatii sociale a persoanei

in mediul propriu de viata, familial si comunitar.

La nivelul comunei Cretesti este nevoie de înfiinŃarea ş i dezvoltarea unui sistem

unitar de asistenŃă socială care să furnizeze servicii publice moderne, să promoveze

incluziunea socială şi să contribuie la reducerea sărăciei din rândurile cetăŃenilor într-un

cadru de consultare efectivă a beneficiarilor şi a comunităŃii locale.

Grupuri t inta :

• persoanele cu handicap

• persoanele vârstnice;

• minori;

• victimile violentei domestice;

• familiile aflate în dificultate;


60

Persoane cu dizabilitati:

În vederea creării unor servicii specializate după tipul de handicap, a creş terii

calităŃii serviciilor oferite, precum şi pentru prevenirea instituŃionalizării, cu rol în

stoparea şi limitarea internărilor din unităŃi, este nevoie de continuarea procesului de

evaluare a persoanelor cu handicap ş i elaborării planurilor de intervenŃie în funcŃie de

nevoile acestora.

Persoane vârstnice

Având situaŃia nevoilor persoanelor vârstnice din comuna şi a resurselor

existente se observă ca acestea nu pot fi satisfăcute datorită lipsei fondurilor de la

nivelul consiliului local, a inexistenŃei organizaŃiilor nonguvernamentale şi a serviciilor de

asistenŃă socială specializate în protecŃia persoanelor vârstnice.

Luând în considerare situaŃiile statistice, este nevoie de organizarea, înfiinŃarea

ş i funcŃionarea de servicii de asistenŃă socio-medicală pentru persoanele vârstnice

pentru ca nevoile acestei categorii sociale vulnerabile să fie satisfăcute într-un mod cât

mai eficient ş i care să ofere servicii calitative în conformitate cu standardele impuse de

legislaŃia în vigoare ş i de condiŃiile de aderare la UE.

Protec Ńia minorilor

Pas important în realizarea reformei în sistemul de protectia copilului, Legea nr.

272/2004, reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea

drepturilor copilului ş i stabileş te ş i instituŃiile de la nivel central şi local cu atribuŃii în

acest sens.

Strategia NaŃională în domeniul protecŃiei şi promovării drepturilor copilului, se

desfăşoară pe perioada 2008-2013, datorită necesităŃii cuprinderii întregii problematici a

drepturilor copilului în toate sectoarele care vizează copilul în societatea românească,

fapt care nu s-a mai realizat până în prezent la o asemenea dimensiune.

Strategia subliniază rolul primordial al părinŃilor şi al familiei în creş terea,

îngrijirea şi educarea copilului ş i faptul că eforturile societăŃii trebuie îndreptate în

direcŃia întăririi ş i sus Ńinerii familiei în asumarea responsabilităŃilor faŃă de copil.

Prin implementarea Strategiei se va asigura creş terea calităŃii vieŃii copilului,

urmărindu-se ca toate serviciile să respecte standardele minime naŃionale prevăzute

prin reglementări legale, care să fie verificate în mod periodic într-un sistem competent,

coerent ş i unitar.

Se impun doua directii de actiune majora si anume:


61

A. ProtecŃia ş i promovarea drepturilor copilului:

B. Prevenirea separării copilului de părinŃi şi protecŃia specială a copilului separat

de părinŃi;

Persoane afectate de violen Ńa domestic ă

Accentuarea fenomenului de violenŃă domestică, alcoolism, consum de droguri,

însoŃită de o creş terea numărului de victime, implica în mod imperios crearea unui

mediu de protecŃie socială pentru această categorie vulnerabilă.

Familii aflate in dificultate

Ajutorul acordat acestei categorii de persoane consta in acordarea de alocaŃii,

compensaŃii, indemnizaŃii, ajutoare şi alte prestaŃii acordate în bani sau în natură,

temporar sau permanent.


• Creş terea implicării administraŃiei publice în apărarea drepturilor grupurilor

dezavantajate ş i întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale;

• Intarirea coeziunii dintre Administratia Publica Locala, societatea civila si

sectorul privat pentru rezolvarea problemelor de interes comunitar;

• Dezvoltarea si îmbunătăŃirea standardelor de calitate a serviciilor sociale oferite

catre populatie;

• Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite grupurilor vulnerabile;

• Proiectarea, sprijinirea functionarii si dezvoltarii proiectelor si serviciilor

destinate grupurilor dezavantajate;

• PerfecŃionarea personalului care lucrează în serviciile de asistenta sociala;


• Suport si asistenta pentru persoanele apartinand grupurilor vulnerabile;

• Sensibilizarea si constientizarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor

apartinand grupurilor dezavantajate prin activităti de informare;

• InfiinŃarea de alternative de tip nerezidenŃial (centre de zi, centre de consiliere,

cluburi, centre de terapie ş i recuperare) pentru beneficiari apartinand grupurilor

vulnerabile;

• InfiinŃarea de alternative de tip rezidenŃial ( cresa copii, adaposturi);

• InfiinŃarea de unităŃi protejate;


62

• Atragerea si sprijinirea infiintarii de organizatii neguvernamentale cu activitate in

acest domeniu si incheierea de parteneriate;

• Crearea si dezvoltarea de servicii comunitare pentru persoanele vulnerabile

aflate în situaŃie de risc social;

• Crearea unor servicii alternative de recuperare/ reabilitare/ reintegrare sociala;

• Atragerea ş i menŃinerea în sistem a specialiş tilor în domeniul social;

• Dezvoltarea unui sistem de servicii la domiciliu pentru persoanele vârstnice

ş i/sau cu handicap pentru menŃinerea acestora în familie,

• Amenajarea ş i dotarea de centre sociale multifuncŃionale;


• Standard crescut de viata al locuitorilor comunei prin modernizarea şi

reabilitarea infrastructurii sistemului de asistenta sociala şi de sănătate în

concordanta cu nevoile de dezvoltare integrata, economica ş i sociala, pe

termen mediu şi lung

• Servicii sociale si de sanatate diversificate, extinse ş i crescute calitativ oferite

de autorităŃile locale ş i organizatii neguvernamentale;

• Număr crescut de persoane care beneficiază de îmbunătăŃirea calităŃii

serviciilor sociale si de sanatate;

• Promovarea participării persoanelor excluse social la viaŃa culturală ş i socială a

comunităŃii;

•

V.4. DOMENIUL EDUCATIE SI CULTURA

5.4.1. EDUCATIE

Prioritatea 7. „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educa Ńie”

Justificare:

Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora,

precum ş i fiscalitatea ridicată, au sacrificat în mod constant stimularea programelor

educationale si sociale.


63

În mod special a fost afectată finanŃarea învăŃământului, consecinŃa inevitabilă

fiind deteriorarea capitalului uman şi reducerea potenŃialului de dezvoltare economică

pe termen mediu ş i lung.

Prin urmare, situaŃia instituŃiilor de învăŃământ din mediul rural s-a agravat,

acestea având deficienŃe atât în ceea ce priveş te gradul de siguranŃa, lipsa utilităŃilor de

bază (apa curenta, canalizare, instalatii sanitare) precum ş i dotarea cu echipamente si

mobilier scolar.

Întreaga activitate din învatamânt urmareste atingerea unor finalitati specifice,

privind: învatarea si dezvoltarea personala de-a lungul întregii vieti, cultivarea unei

cetatenii democratice active si capacitatea de integrare pe piata muncii, pe baza

formarii profesionale în diferite domenii ocupationale.

Ministerul Educatiei si Cercetarii încurajeaza crearea, în sistemul de educatie si

formare, a unei culturi care sa promoveze dezvoltarea competentelor, sa racordeze

oferta educationala la cerintele mediului socio-economic, sa sustina dezvoltarea Ariei

Românesti a Cercetarii, creând premisele focalizarii pe domenii de nisa, acolo unde

România va avea masa critica si performantele unui lider.

Obiectivele strategiei Ministerului Educatiei si cercetarii au in vedere:

• Asigurarea conditiilor echitabile de igiena si educatie pentru sanatate în

mediul rural;

• Facilitarea accesului elevilor din zonele izolate la servicii educationale de

calitate;

• Modernizarea sistemului de educatie din mediul rural prin dezvoltarea

infrastructurii, cresterea dotarilor specifice si informatizarea unitatilor scolare,

dezvoltarea continua a resurselor umane.

InvestiŃiile din acest domeniu le vom orienta în viitor spre doua direcŃii:

reabilitarea infrastructurii şcolilor (lucrări) ş i procurarea de echipamente (tehnica de

calcul ş i echipamente de birotica), respectiv construcŃii de noi locaŃii (grădiniŃe, scoli,

campusuri şcolare, etc.)

Obiective specifice :

• Accesul neingradit de implinire individuala prin educatie;

• Accesul la un sistem educational perfomant, flexibil si adaptat conditiilor din

mediul rural;

• Organizarea unei baze materiale capabile sa multumeasca nevoile legate de

actul educational;


64

• Orientarea si sprijinirea persoanelor tinere in domeniul formarii profesionale;

• Crearea sanselor pentru reformarea persoanelor adulte.


• Alimentare cu apa si racordarea la canalizare a tuturor scolilor;

• Construire de grupuri sanitare cu acces din interior la toate scolile;

• Conectare la internet a tuturor scolilor;

• Dotare cu mobilier corespunzator si echipamente a tuturor scolilor si

gradinitelor;

• Reabilitare si modernizare scoala cu clasele I – IV Cretesti;

• Reabilitare si modernizare Scoala cu clasele I – IV Budesti;

• Finalizare proiect utilitati Scoala cu clasele V – VIII Cretestii de Sus;

• Amenajarea parcurilor de joaca pentru copiii prescolari si clasele mici la toate

cele 4 scoli;

5.4.2 CULTURA SI CULTE

Prioritatea 8. “Dezvoltarea si diversificarea ofert ei culturale”

Justificare:

Strategia Ministerului Culturii ş i Cultelor în domeniul Patrimoniului Cultural

National se adresează în acelaşi timp autorităŃilor publice centrale şi locale, tuturor

organizaŃiilor neguvernamentale, tuturor agenŃilor economici autorizaŃi în domeniul de

activitate, proprietarilor ş i deŃinătorilor de monumente istorice sub orice titlu, indiferent

de regimul de proprietate.

Rolul Ministerului Culturii si Cultelor ş i al instituŃiilor publice în domeniu este

acela de a asigura condiŃiile favorabile creaŃiei culturale ş i protejării patrimoniului

cultural, având ca principal obiectiv îmbunătăŃirea constantă a cadrului legislativ,

instituŃional ş i de finanŃare a domeniului cultural.

ActivităŃile şi acŃiunile strategiei noastre sunt în beneficiul patrimoniului cultural ş i

constituie factor de sensibilizare a publicului şi de educaŃie culturală a tineretului.


65


• Îmbunatatirea accesului si participarii la cultura, cu accent special dedicat

tinerilor;

• Creșterea calitătii serviciilor culturale;

• Imbunatatirea vietii spirituale și de cult;

• Revigorarea productiei artizanale si a mestesugurilor artistice

Directiile de actiune vor fi orientate catre:

• Investitii de renovare, modernizare si dotare a bibliotecii si Caminului Cultural,

(achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si

instrumente muzicale traditionale, achizitionarea de echipamente hardware,

software);

• Restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea clădirilor de patrimoniu;

• Conservarea specificului local si a mostenirii culturale a comunei Cretesti;

• Modernizarea utilitatilor aferente obiectivului de patrimoniu (energie electrica,

alimentare cu apa, canalizare);

• Dotări pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural mobil si imobil;

• Amenajarea zonelor de protectie prin delimitarea si împrejmuirea obiectivelor

de patrimoniu (acolo unde este cazul);

• Infiintarea unui centru mass– media local (radio–televiziune locală);

• Construirea unui teatru de vara;

• Reabilitarea si punerea in valoare a sit-ului arheologic;

• Organizarea zilei comunei;

• Reparatii capitale biserica Budesti;

• Identificarea micilor meseriasi traditionali din comuna Cretesti;

• Reactivarea fanfarei din localitatea Cretesti;

• Infiintarea unui muzeu al comunei, recenzarea si colectarea de obiecte de cult,

costume populare, unelte vechi apte de a face parte din colectii muzeale;


• Standard crescut de educatie si cultura al locuitorilor comunei prin

modernizarea şi reabilitarea infrastructurilor aferente;

• Număr crescut de persoane care beneficiază de îmbunătăŃirea calităŃii

serviciilor educationale si culturale;

• Abandon scolar redus;


66

• Grad crescut de implicare si participare a membrilor comunitatii la viata

culturala;

V.5. DOMENIUL REFORMEI ADMINISTRATIEI PUBLICE

5.5.1 Administratia Publica Locala

Prioritatea 9. Dezvoltarea Capacitatii Administrati ve

Justificare:

Consiliul Local Cretesti, în calitate de solicitant eligibil al fondurilor externe

nerambursabile destinate dezvoltării economice si sociale a comunei, va viza mai multe

directii de actiune pentru cresterea gradului de absorbtie a acestor fonduri .

În primul rând, Consiliul Local Cretesti va urmări îmbogătirea permanentă a

portofoliului de proiecte corespunzător prioritătilor de dezvoltare ale comunei, precum si

pregătirea documentatiei tehnico-economice absolut necesară eligibilitătii proiectelor de

infrastructură (studii de fezabilitate) în cadrul Fondurilor Structurale.

O altă directie de actiune este optimizarea calificării profesionale a functionarilor

publici în domeniul managementului proiectelor cu finantare externă, prin participarea

acestora la pregătirea continuuă organizată de structurile administratiei judetene și

regionale, conditie esentială pentru întocmirea unor cereri de finantare viabile.

În aceeasi grupă de actiuni se înscrie solicitarea de asistentă tehnică pentru

accesarea fondurilor si implementarea proiectelor câstigate.

O conditie esentială o constitue crearea unui sistem informational pertinent si

permanent reactualizat de cunoastere a prioritătilor strategice ale primarilor din

localitătile si judetele limitrofe pentru crearea urgentă de parteneriate fără de care

fondurile structurale europene nu pot fi accesate.

Directia principala de actiune care trebuie intreprinsa în sensul cresterii

capacitătii de implementare a proiectelor cu finantare externă sunt cele de pregătire

profesională continuă, astfel încât întregul corp de functionari publici, provenind din

toate domeniile de activitate (tehnic, economic, juridic, administrativ) să detină abilităti

specifice în acest domeniu pentru furnizarea de informatii prompte si de calitate.


67

Strategia Consiliului Local Cretesti în privinta relatiei cu societatea civilă se

bazează pe ideea de parteneriat, pe vocatia de largă deschidere pe care acesta a

manifestat-o si o manifestă neconditionat fată de realizarea problemelor publice

identificate de cetăteanul alegător si plătitor de taxe si impozite, co-participant si

beneficiar direct al actului de administratie.

Specificul parteneriatului ca mod de actiune socială si elementul său definitoriu

este lucrul în echip ă iar cei ce actionează astfel se pun sub semnul actiunii colective si

comunicative.


• Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor nerambursabile la nivelul Consiliului

Local Cretesti cu cel putin 60% în perioada 2007- 2013 fată de perioada 2002-

2006;

• Cresterea capacitătii institutionale a administratiei publice a comunei Cretesti în

ceea ce priveste procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de

coeziune si a celor structurale;

• Crearea unui sistem modern de administratie publica si eficientizarea dialogului

tripartite (sindicate – patronat – administratie);

• Cresterea calitatii si eficientei serviciilor publice locale;

• Cresterea veniturilor la nivel local,

• Sprijinirea dezvoltarii capacitatii de valorificare a potentialului local si

implementarea de masuri pentru atragerea de investitori strategici în zona de

competenta, etc.


• Formarea continuă a tuturor functionarior din cadrul administratiei pubice locale;

• Asigurarea transparentei actelor administrative si cominicare operative cu

societatea civila si cetatenii;

• Constituirea de unitati specializate in elaborarea si gestionarea proiectelor la

nivelull administratiei publice locale;

• Organizarea de întâlniri periodice între administratia publică locală si societatea

civilă pentru găsirea posibilitătilor de colaborare în vederea realizării proiectelelor

de interes comun, cel putin odată la trei luni;


68

• Informarea persoanelor si a organizatiilor din comună privind posibilitatile de

accesare de fonduri în sprijinul activitătilor pe care doresc să le realizeze în

folosul comunitătii;

5.5.2 Ordine si siguranta publica

Strategia de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei

cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale reprezinta un document de planificare

pe termen mediu, elaborat de Ministerul Administratiei si Internelor in baza Strategiei de

securitate nationala a Romaniei, a Cartei albe a securitatii si apararii nationale si a

delimitarilor conceptuale institutionale in domeniu, care defineste ordinea si siguranta

publica si interesul national in acest domeniu, evalueaza starea actuala de ordine

publica si factorii de risc, formuleaza principiile si directiile prioritare de actiune, prevede

resursele necesare pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii publice si

stabileste responsabilitatile fortelor de ordine publica.

Asigurarea climatului de normalitate civica, de ordine si siguranta publica

reprezinta pentru noi o prioritate. Siguranta publica exprima sentimentul de liniste si

incredere pe care il confera serviciul politienesc pentru aplicarea masurilor de mentinere

a ordinii si linistii publice, a gradului de siguranta al persoanelor, colectivitatilor si

bunurilor, precum si pentru realizarea parteneriatului societate civila - politie, in scopul

solutionarii problemelor comunitatii, al apararii drepturilor, libertatilor si intereselor legale

ale cetatenilor.

Starea de ordine si siguranta publica se realizeaza prin masuri generale, de

natura economica, sociala si politica, precum si prin masuri speciale, cu caracter

preponderent preventiv.


• cresterea sigurantei cetateanului prin intensificarea masurilor pentru prevenirea,

descoperirea si combaterea fenomenului infractional;

• cresterea capacitatii operative a structurilor de interventie rapida in vederea

gestionarii calificate a tuturor problemelor pe linie de ordine publica;


• activitătii de relatii publice cu accent pe solutionarea petitiilor si reclamatiilor;

• reactualizarea planurilor de ordine si sigurantă a comunei pentru identificarea si

contracararea factorilor de risc la adresa ordinii publice;


69

• actiuni comune pentru prevenirea si depistarea dilictelor in silvicultura, furturilor

de animale, sustragerilor de bunuri materiale, incendierii resturilor vegetale;

• aplicarea la nivel local a Programului ”Viata are prioritate” prin desfășurarea unor

activităti, în parteneriat cu școlile și grădinitele din comună, în vederea

îmbunătătirii cunoștintelor de circulatie rutieră a copiilor de vârstă preșcolară și

școlară;

• dotarea Serviciului Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta al comunei Cretesti

cu echipament individual de protectie si pregatirea acestuia pentru interventii în

caz de dezastre si incendii în scopul protejarii populatiei si a bunurilor materiale;

• actiuni de informare publica si constientizare a populatiei în vederea prevenirii si

reducerii riscurilor de producere a incendiilor în gospodarii si pe terenurile

agricole.

Rezultate asteptate:

• Grad crescut de absorbtie a fondurilor europene;

• Calitate si eficienta crescuta a serviciilor publice locale;

• Siguranta crescuta a cetateanului prin diminuarea fenomenului infractional;

• Standard ridicat de cunostinte si expertiza la nivelul functionarilor publici prin

participarea la programe de instruire;

• Populatie cu cunostinte imbunatatite cu privire la masuri privind ordinea si

siguranta publica prin desfasurarea de campanii de informare si constientizare;

V.6. DOMENIUL RESURSE UMANE

Prioritatea 10. „Cre şterea Ocup ării si Dezvoltarea Resurselor Umane”

Justificare:

Instabilitatea socio-economica cu care s-a confruntat România ş i implicit judeŃul

Vaslui în ultimul deceniu a dus la puternice dezechilibre resimŃite şi pe piaŃa forŃei de

munca.

Necesitatea creş terii competitivităŃii este determinata de schimbările structurii

pieŃei muncii şi presupune o adaptare rapida a omului de vârsta activa la aceste

schimbări.


70

Îmbătrânirea populaŃiei şi creş terea ratei dependentei, scăderea numărului

populaŃiei active ş i creş terea şomajului datorat proceselor de restructurare dar ş i a

ineficientei sistemului de formare profesionala care sa răspundă cerinŃelor pieŃei forŃei

de munca, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în domeniul dezvoltării

resurselor umane, care sa sprijine reformele din acest domeniu, strategii care sa

acopere atât sfera educaŃionala şi a formarii profesionale, cat ş i pe cea a ocupării

populaŃiei.

Oamenii trebuie sa fie capabili sa se adapteze la condiŃiile schimbărilor socio-

economice ş i sa profite din plin de avantajele unor noi oportunităŃi de angajare.

ÎmbunătăŃirea nivelului de pregătire profesionala ş i adaptarea deprinderilor şi a

pregătirii profesionale la nevoile specifice ale pieŃei muncii sunt cruciale pentru ridicarea

potenŃialului resurselor umane ş i creş terea şanselor individului în cadrul pieŃei muncii

Obiective specifice :

• Constientizarea in randul populatiei a importantei formarii continue;

• Infiintarea de locuri de munca in domenii variate de activitate pentru satisfacerea

nevoilor de trai;

• Diminuarea ratei şomajului la nivelul comunei;


• Promovarea în cadrul comunităŃii a importanŃei sociale a meseriilor;

• Sprijinirea agenŃilor economici care investesc în creş terea calităŃii resurselor

umane;

• Promovarea unor programe de formare sau reconversie profesională adaptate la

cerinŃele pieŃei muncii

• Promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care

încep sau administrează o afacere;


• Rata a şomajului scazuta prin crearea unei mai mari mobilităŃi pe piaŃa muncii;

• Nivel de trai ridicat la nivel comunitar;


71

CAPITOLUL VI.

ORGANIZARE INSTITUłIONALĂ PRIVIND IMPLEMENTAREA,

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI

Consideram că strategia pentru Cretesti poate fi realizată doar printr-o asumare

a ei de către toŃi factorii cheie ş i membrii comunităŃii şi prin implicare activă ca urmare a

unui acord colectiv. În acest context, propunem, următoarele aranjamente instituŃionale

în sprijinul implementării acŃiunilor stabilite prin priorităŃile Strategiei:

Vom infiinta o Unitate de Implementare a Strategiei de dezvoltare , ca parte a

Primăriei care va fi organismul operaŃional responsabil cu implementarea, monitorizarea

ş i evaluarea programelor ş i proiectelor dezvoltate pentru realizarea acesteia.

Primaria Cretesti va implementa un sistem de Monitorizare a strategiei şi un plan

de Măsurare a PerformanŃei ş i va monitoriza, evalua ş i măsura cu regularitate progresul

realizat în procesul de implementare a direcŃiilor de actiune stabilite pe care îl va

prezenta periodic cetăŃenilor.

Se va urmari infiintarea unui Parteneriat Strategic (PS) cu reprezentanŃi ai

diverselor instituŃii şi organizaŃii din judeŃ.

Acesta este esenŃial pentru abordarea în profunzime a unui subiect, a unor

probleme cu mai multe faŃete, care necesita o gamă de răspunsuri de la diverse

instituŃii.

Unul din principalele motive pentru lipsa de progres în obŃinerea unei regenerări

economice, sociale ş i materiale susŃinute, sau a unei îmbunătăŃiri a serviciilor publice,

care să satisfacă nevoile localnicilor este lipsa activităŃii în comun la nivel local.

Prin intermediul unui grup comun format din organizaŃii ş i comunitate, care să

lucreze ca parte a unui Parteneriat Strategic, şansa de succes va fi mult mai mare.

Pentru obŃinerea acestor îmbunătăŃiri, factorii implicaŃi trebuie să lucreze

împreună, schimbându-şi modul de lucru, realocând resurse şi redirecŃionându-ş i

programele principale în vederea abordării unor probleme care sunt cu adevărat

importante pentru localnici.

Parteneriatul Strategic va reprezenta forŃa motrice în procesul de implementare a

Strategiei, va fi compus din reprezentanŃi ai tuturor sectoarelor comunităŃii si va avea ca

obiective:


72

� implementarea si monitorizarea procesului de elaborare a strategiei de către

comunitate;

� încurajarea participării cetăŃenilor;

� implicarea în evenimentele locale şi coordonarea acestora;

� crearea, ca bază a discuŃiilor de la nivelul comunităŃii, a unor concepte privind

serviciile viitoare;

Abordarea noastră privind înfiinŃarea unui Parteneriat Strategic pentru realizarea

priorităŃilor Strategiei de dezvoltare a comunei este în conformitate cu cerinŃele

Fondurilor Structurale.

Consideram că acest lucru este realizabil întrucât construim această Strategie

pentru beneficiul tuturor, în consultare cu publicul, ş i respectând nevoile cetăŃenilor ş i

ale grupurilor interesate, indiferent că sunt entităŃi publice sau private, profit sau non-

profit.

Acest lucru va face posibilă oferirea celor mai bune servicii, facilităŃi ş i

oportunităŃi pentru cetăŃeni, într-un efort combinat al celor cărora le pasă de viitorul

comunităŃilor lor ş i de locul unde trăiesc.

Vom face eforturi pentru a atrage investii straine si pentru a incuraja

reintoarcerea cetaŃenilor noş tri care lucrează în străinătate pentru a-ş i investi potenŃialul

ş i capitalul în re-construirea oraşului.

Prioritatile strategiei noastre propun actiuni pentru atragerea de investitii straine,

modernizare rurala, îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii ş i a condiŃiilor de mediu.

Acestea sunt ingrediente pentru contextul de regenerare propus de strategie.

Membrii Parteneriatului Strategic reprezentati în acest organism vor fi:

Consiliul Local - va fi implicat în toate etapele de implementare, va fi cel care va

aproba direcŃiile prioritare ale strategiei si va încuraja publicul să participe la planificarea

procesului;

Personalul Prim ăriei – va fi coordonat ş i condus de Primarul comunei Cretesti,

cu rol de sprijin si indrumare în cadrul procesului.

Personalul cunoaş te în detaliu condiŃiile actuale ş i poate oferi atât o perspectivă

amănunŃită asupra activităŃilor, cât ş i idei privind schimbarea si îmbunătăŃirea acestora.

AngajaŃii Primăriei vor conduce procesul de implementare de-a lungul tuturor

etapelor de planificare a procesului, şi îndeosebi în etapa de planificare a acŃiunilor.

Cetatenii si oamenii de afaceri – localnicii pot sa isi exprime aspiratiile pe

termen lung cu privire la comunitate. Indivizii ş i organizaŃiile vor fi încurajaŃi şi provocaŃi


73

să gândească strategic, să stabilească priorităŃi şi să devină parteneri în implementarea

acestora.

Vor fi implicaŃi în cadrul şedinŃelor de discuŃii asupra strategiei ş i în echipe de

planificare a acŃiunilor.

Consultantii/Facilitatorii – acestia vor aduce exemple de buna practica si vor

schita, ghida si susŃine întregul proces. Vor oferi expertiză în construirea comunităŃii,

stabilirea de parteneriate strategice locale ş i planificare strategică, colectarea ş i analiza

datelor, facilitarea întâlnirilor de lucru ş i a unei administrări pro-active a comunei. De

asemenea vor fi implicati in pregătirea programelor operaŃionale, planurilor de acŃiune ş i

proiectelor de dezvoltare care vor atrage surse de finanŃare, satisfăcand astfel pe

termen lung interesele diverse ale comunităŃii.

O alta optiune este Parteneriatul Public – Privat pentru asigurarea finantarii si

implementării proiectelor propuse.

Partneriatele Public-Privat sunt înŃelegeri între autorităŃile locale ş i unităŃi ale

sectorului privat cu scopul de a realiza infrastructură publică, facilităŃi comunitare ş i alte

servicii.

Astfel de parteneriate sunt caracterizate de împărŃirea investiŃiilor, riscurilor,

responsabilităŃii ş i a castigului între parteneri.

Logica stabilirii parteneriatelor se bazeaza pe faptul ca atat sectorul public cat si

cel privat au cararacteristici unice care le oferă avantaje în ce priveste aspecte specifice

ale furnizării de servicii.

Cele mai de succes parteneriate implică punctele tari ale sectorului public ş i

privat pentru a stabili relaŃii complementare.

In timp ce rolurile si responsabilitatile partenerilor din sectorul public si cel privat

pot fi diferite în ce priveş te implementarea serviciilor, rolul ş i responsabilităŃile generale

ale autorităŃii publice locale nu se schimbă.

Parteneriatul public – privat este una dintre metodele de crearea a infrastructurii

publice ş i a altor servicii.

Nu este un substitut pentru o administraŃie locală puternică şi nici pentru luarea

de decizii de către autoritate locală.

În toate cazurile, autorităŃile locale (Primăria şi Consiliul Local) rămân

responsabile pentru furnizarea serviciilor ş i proiectelor, astfel încât să protejeze

interesul public.


74

1. SECTOARELE IMPLICATE

a. Sectorul public

b. Sectorul privat

c. Comunitate

2. IMPORTANTA ACTORILOR LOCALI SI REGIONALI IN ELAB ORAREA SI

IMPLEMENTAEA STRATEGIEI

a. Comunitatea este cea care:

• ofera informatia cea mai proaspata privind nevoile si prioritatile cetatenilor;

• sustine implementarea prin impozitele si taxele pe care le plateste;

• este capabila sa aprecieze si sa participe la monitorizarea implementarii;

• valideaza strategia de dezvoltare prin implicarea de-a lungul procesului;

b. Institutiile publice (nivel local, judetean, reg ional)

• furnizeaza datele necesare pentru banca de date si indicatori a strategiei;

• asigura informatii si transparenta proceselor de dezvoltare;

• asigura accesibilitatea si buna deservire a cetatenilor (servicii publice);

• asigura un mediu atragator (forta de munca inalt calificata, investitori, turisti,

vizitatori etc);

• faciliteaza procesul de diversificare a economiei locale;

• stimuleaza implicarea comunitatii, dezvolta comunitatea;

• catalizeaza rolul local, regional si national;

• coopereaza in alinierea si armonizarea planurilor de dezvoltare si investitii in

sprijinul implementarii strategiei;

• contribuie la identificarea si promovarea proiectelor de interes local, judetean

si regional in parteneriatele institutionalizate necesare accesarii fondurilor

structurale si de coeziune;

• sprijina implementarea cu resurse proprii (umane, materiale, financiare);

• prin cooperarea manifestata, dau semnalul unui mediu local/regional

echilibrat, stabil, orientat catre interesele cetateanului si obiectivele de dezvoltare

de interes comun;

• faciliteaza atractivitatea comunei pentru investitori, turisti, vizitatori;


75

Cand nu sunt implicate, nu contribuie sau chiar obstructioneaza elaborarea strategiei

prin:

• neasigurarea datelor;

• neparticipare;

• nu coreleaza planurile de investitii cu rezultatele strategiei;

• nu prioritizeaza interventiile in sprijinul strategiei;

c. Serviciile publice

• asigura calitatea mediului localitatii;

• asigura calitatea locuirii si functionarii activitatilor economice, culturale etc.;

• furnizeaza datele necesare pentru banca de date si indicatori a strategiei;

• contribuie direct la nivelul de atractivitate a comunei;

• contribuie direct la dezvoltarea economica a comunei;

d. Agentii economici

• asigura diversitatea economiei locale;

• asigura dezvoltarea la dimensiunile judeteana, regionala si nationala a

economiei locale;

• construieste retele de dezvoltare si contribuie la dezvoltarea pietelor;

e. Factorii polit ici

• valideaza strategia;

• recunosc rezultatele implicarii comunitatii si a actorilor locali, judeteni,

regionali;

• este asigurata cooperarea pentru cauze comun declarate;

3. IMPLICAREA NIVELELOR RELEVANTE

a. Nivelul factorilor de decizie

• Primaria;

• Consiliul Judetean;

• Prefectura;

• Agentia de Dezvoltare Regionala;

• Reprezentanti in parlament si guvern care pot sprijini implementarea

strategiei;


76

• Reprezentanti ministere;

b. Nivelul factorilor tehnici de decizie

• Primari;

• Directori servicii publice;

• Directori institutii publice;

• Directori agentii locale, judetene, regionale etc

c. Nivelul dezvoltarii economice

• Reprezentanti companii principale;

• Reprezentantii organizatiilor agentilor economici;

De asemenea, implementarea Strategiei necesită o combinaŃie semnificativa de

resurse umane, materiale si financiare.

Resursele umane vor fi reprezentate de cetăŃenii comunei, liderii politici ş i din

domeniul afacerilor, personalul Primăriei, Consiliul Local ş i toŃi partenerii participanŃi la

conceperea Strategiei.

Resursele financiare vor fi reprezentate de resursele din alocaŃiile bugetare

locale, alocaŃiile Guvernamentale NaŃionale ş i Regionale, ajutoarele de stat, sursele de

finanŃare ale UE, resursele investitorilor privaŃi locali, ale investitorilor străini,

persoanelor care lucrează peste graniŃă, din munca de voluntariat ş i caritate,

sponsorizări etc.

Resursele materiale sunt reprezentate de clădiri, facilităŃile industriale, pământ,

ape, produse naturale, situri arheologice, etc.

Disponibilitatea acestor resurse ş i utilizarea lor eficace va influenŃa capacitatea

comunei de a realiza strategia propusa.

In ce priveş te bugetul actual al Primăriei Cretesti, acesta este destul de mic ş i

necesită identificarea de resurse extra-bugetare pentru a putea implementa proiectele

propuse.

Resursele existente sunt deja angajate în menŃinerea serviciilor publice actuale.

Cu toate acestea, experienŃa europeană ne-a demonstrat că oraşele europene

moderne nu se bazează numai pe fondurile publice pentru a transforma în realitate

viziunea asupra oraşului.

Acestea folosesc multe alte oportunităŃi de a asigura fonduri suplimentare din

partea autorităŃilor guvernamentale centrale ş i regionale, a Uniunii Europene, a


77

InstituŃiilor Financiare InternaŃionale, ş i de asemenea din privatizare, concesionarea

terenurilor, parteneriate public-privat, obligaŃiuni municipale, împrumuturi bancare,

loterie, jocuri, activităŃi de marketing etc.

Accesul la instrumentele financiare ale Uniunii Europene, începând cu ianuarie

2007, în special accesul la Fonduri Structurale, ne-ar permite să implementăm o mare

parte (aproximativ 70%) din acŃiunile propuse de noi.

Acest lucru este fezabil ş i pentru că legislaŃia românească privind Fondurile

Structurale garantează faptul că, pentru anumite proiecte, o mare parte a co-finanŃării

necesare autorităŃiilor locale va veni de la AutorităŃile NaŃionale şi doar 2% co-finanŃare

va fi efectiv suportată din bugetul autorităŃilor publice locale.

Strategia comunei Cretesti reprezintă un cadru şi o justificare pentru a elabora

proiecte ce vor fi finanŃate din fonduri UE, ş i suntem încrezători că vom îndeplini

cerinŃele de co-finanŃare pentru a putea acoperi mare parte din acŃiunile propuse prin

strategie.

Toate priorităŃile si acŃiunile propuse sunt pe deplin justificate ş i bazate pe o

analiză detaliată a problemelor din comuna ş i pe nevoile majorităŃii cetăŃenilor ş i

actorilor publici ş i privaŃi.

După procesul de consultare vom stabili care sunt costurile pentru fiecare

acŃiune a Strategiei ş i vom pregăti un buget detaliat al costurilor de implementare a

Startegiei pe perioada 2008-2013. Această activitate va fi întreprinsă de Unitatea de

Implementare a Strategiei din cadrul Primăriei ş i, dacă va fi necesar, va implica

consultanŃi pentru a ajuta în acest proces.

Pentru a urmări eficienŃa obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei de dezvoltare

este nevoie de o monitorizare permanentă ş i de evaluarea rezultatelor activităŃilor

întreprinse.

Monitorizarea ş i evaluarea stadiului de implementare a Strategiei va fi realizată la

nivelul fiecărei priorităŃi strategice, prin utilizarea unui sistem comun de indicatori

cantitativi ş i calitativi.

Calitatea, acurateŃea, eficienŃa şi eficacitatea acŃiunilor întreprinse vor reflecta

modul în care sunt realizate directiile de actiune propuse, si atinse obiectivele strategiei.

Analiza, printre altele, va urmări ş i gradul de satisfacŃie al cetăŃenilor, impactul

asupra implementării proiectelor ş i respectarea standardelor naŃionale ş i europene.

Acest proces va fi realizat la nivelul Primăriei de către o echipă formată din 4-5

membri care alcatuiesc Unitatea de Implementare a Strategiei.


78

Echipa va intocmi totodată rapoarte asupra rezultatelor procesului de

monitorizare şi evaluare care vor sta la baza planurilor de măsuri si care vor fi făcute

publice.

Întrucât este conceputa pe o perioadă de cinci ani, Strategia va fi implementată

prin intermediul unui Plan de AcŃiune anual, astfei incat, obiectivele stabilite vor fi atinse

treptat, în funcŃie de priorităŃi.

Evaluarea se va face prin intermediul unor indicatori, iar monitorizarea prin

întocmirea de rapoarte trimestriale ş i anuale.

Planul de AcŃiune anual va fi structurat după cum urmează:

• fiecare activitate, care a fost planificată pentru anul în curs, este împărŃită în mai

multe acŃiuni;

• la fiecare acŃiune se va specifica rezultatul aş teptat;

• vor fi precizaŃi indicatori pentru îndeplinirea acŃiunii;

• se va specifica serviciul sau compartimentul, din cadrul instituŃiei, care va fi

responsabil de aducerea la îndeplinire a acŃiunii;

• se va specifica timpul estimat pentru aducerea la îndeplinire a acŃiunii;

Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte trimestriale întocmite

de către unmembru al Unitatii de Implementare.

În raport se va preciza:

• stadiul în care se află diversele acŃiuni programate pentru perioada pe care se

face raportarea;

• problemele/piedicile întâmpinate;

• revizuirea acŃiunilor, acolo unde este cazul;

• timpul estimat până la îndeplinirea acŃiunilor;

• alte aspecte;

Pe baza rapoartelor trimestriale, la sfârş itul anului persoana responsabilă va

întocmi un raport anual privind Planul de AcŃiune.

Strategia va fi evaluat ă anual prin intermediul:

• rapoartelor de monitorizare;

• unui raport privind gradul de atingere a indicatorilor stabiliŃi în Planul de AcŃiune,

raport întocmit de către un angajat al primariei;

• organizarea unei întâlniri anuale, la care va participa personalul, partenerii,

reprezentanŃi ai beneficiarilor şi ai comunităŃii, unde vor fi comunicate ş i evaluate

rezultatele implementării Planului de AcŃiune.


79

Implementarea Strategiei ş i, implicit a Planului de AcŃiune anual, se face cu

participarea tuturor serviciilor ş i compartimentelor instituŃiei, a personalului, a

partenerilor, a beneficiarilor şi a altor factori interesaŃi din comunitate.

În funcŃie de rezultatele evaluării ş i monitorizării ş i în acord cu modificările

legislative Strategia de dezvoltare socio - economica a comunei Cretesti poate fi

revizuita.


80

CAPITOLUL VII

PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE PENTRU

PERIOADA 2007-2013

1. TITLUL PROIECTULUI:

REABILITARE DRUMURI COMUNALE

Managerul de proiect:

Consiliul Local Cretesti

Scopul:

Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei

si consumatorilor economici la aceasta infrastructura;

Descriere:

Proiectul prevede:

� Asfaltarea DC 50 Cretesti – Cretestii de Sus intre E 581 si DJ 244;

� Asfaltarea DC 50 A intre E 581 si Sat Budesti;

� Pietruirea drumului de exploatare Cretesti – Leosti;

� Pietruirea drumului de exploatare Budesti – Vinetesti;

� Pietruirea strazilor si drumurilor secundare in toate cele 4 localitati;

Impactul social si asupra calitatii mediului:

� retea de transport rutier;

� dezvoltare socio – economica;

Influenta asupra economiei locale :

� atragerea de investitori;

� creare de locuri de munca;

Beneficiari ai proiectului:

� locuitorii comunei Cretesti;

� potentialii investitori;


81

Localizarea investitiei:

Judetul Vaslui, Comuna Cretesti

Surse de finantare identificate:

� Buget local

� Fonduri Structurale – Programul National de Dezvoltare Rurala, AXA 3:

“Calitatea vieŃii în zonele rurale ş i diversificarea economiei rurale”, Masura 3.2.2

– “Renovarea, dezvolatrea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru

economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale”;

� Fonduri guvernamentale;

Termen de realizare:

� 2009 - 2013


REALIZAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA POTABILA



Scopul:

Asigurarea accesului populatiei si a consumatorilor economici la infrastructura

edilitara;

Descriere:

� Constructia retelei de alimentare cu apa potabila in toate cele 4 localitati

� Alimentarea cu apa a tuturor scolilor;

� Finalizare proiect utilitati (apa, incalzire centrala, statie de epurare, instalatii

electrice, anvelopa termica) la Scoala cu clasele V – VIII Cretestii de Sus;


� scaderea factorilor de risc pentru sanatatea populatiei;

� imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei comunei;

� scaderea factorului de poluare;


82



� crearea de noi locuri de munca;





� Co – finantare buget local;







Judetul Vaslui, Comuna Cretesti


� 2009 - 2013


REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE SI A STATIEI DE EP URARE



Scopul:



Descriere:

Constructia retelei de canalizare in comuna Cretesti


83



� reducerea poluarii;

� reducerea factorilor de risc pentru sanatatea populatiei;



� dezvoltarea de locuri de munca;


� locuitorii comunei Cretesti

� potentialii investitori


� Judetul Vaslui, Comuna Cretesti







� Fonduri Guvernamentale


� 2009 - 2013


EXTINDERE RETELE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE




84

Scopul:



Descriere:

Prin reabilitarea iluminatului public se urmareste aducerea sistemului la

standardele europene, in acord cu CIE 115/1995 si satisfacerea cerintele de vizibilitate

pentru drumurile publice corespunzator cu norma romana SR 13433/1999.

Investitia prevede extindere retelei electrice de joasa tensiune in conformitate cu

planul de extindere a extravilanului;


� imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei comunei



� dezvoltarea de locuri de munca












� Programe Guvernamentale;


� 2009 - 2013


85


REABILITARE SCOLI



Scopul:

Regenerarea mediului rural si a valorilor acestuia

Descriere:

� Reabilitare si modernizare scoala cu clasele I – IV Cretesti;

� Reabilitare si modernizare Scoala cu clasele I – IV Budesti;


� imbunatatirea conditiilor de educatie a elevilor;

� prevenirea abandonului scolar;



� cresterea competentelor profesionale in randul tinerilor;


� elevii scolilor I – IV Cretesti si I – IV Budesti;





� Fonduri Structurale – Programul Operational Regional, Axa Prioritara 3:

Imbunatatirea infrastructurii sociale, Domeniul Major de Interventie 3.4:

Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale


86

preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala

continua;

� Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare;



� 2009 - 2013


REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE CAMIN CULTURAL



Scopul:

Regenerarea si promovarea valorilor culturale ale mediului rural;

Descriere:

Reabilitarea caminului cultural care deserveste locuitorilor comunei.



� revigorarea mediului cultural al comunei;



� dezvoltarea de locuri de munca;



� turisti care vor vizita comuna;





87


� Buget local







� 2009 - 2013


REABILITARE SEDIU PRIMARIE



Scopul:

Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii eficiente a procesului

administrativ

Descriere:

Reabilitare si dotare corespunzatoare a sediului primariei Cretesti


� imbunatatirea conditiilor de acordarea a serviciilor publice administrative



� personalul primariei;




88








� 2009 - 2013


CONSTRUIRE SI DOTARE CRESA DE COPII



Scopul:

Asigurarea conditiilor necesare desfasurarii eficiente a serviciilor sociale

Descriere:

Construire si dotare corespunzatoare a cresei de copii


� imbunatatirea conditiilor de acordare a asistentei;









89






� 2009 - 2013


REABILITARE DISPENSAR MEDICAL SI AMENAJAREA SI DOTA REA CA

AMBULATORIU A UNEI ARIPI DIN ACEASTA CONSTRUCTIE



Scopul:

Asigurarea conditiilor necesare desfasurarii eficiente a asistentei sanitare

Descriere:

Reabilitare si dotare corespunzatoare a dispensarului medical Cretesti


� imbunatatirea conditiilor de acordare a asistentei sanitare;

� revigorarea mediului sanitar;









90

� Fonduri Structurale – Programul Operational Regional, Axa Prioritara 3:

“Imbunatatirea infrastructurii sociale”, Domeniul Major de Interventie 3.1:

“Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate”.


� 2009 - 2013


AMENAJARE SI DOTAREA PARCURILOR DE JOACA PENTRU COP III



Scopul:

Asigurarea conditiilor optime pentru petrecerea timpului liber

Descriere:

Amenajarea terenurilor aferente spatiilor de invatamant cu alei, spatii verzi si

dotarea cu echipamente specifice (balansoare, leagane, banci, masute, etc).


� imbunatatirea conditiilor de recreere a copiilor comunei










91





� 2009 - 2013


AMENAJAREA SPATIILOR VERZI



Scopul:

Imbunatatirea si protectia mediului

Descriere:

� Amenajarea parcului central din localitatea Satu – Nou;

� Amenajarea parcului dispensarului in satul Cretesti;

� Refacerea livezii Conacului in satul Budesti;


� imbunatatirea conditiilor de recreere a populatiei comunei






� Co – finantare buget local




92



� Fonduri guvrnamentale;


� 2009 - 2013


AMENAJARE BAZA SPORTIVA



Scopul:

� Imbunatatirea ofertelor de recreere si petrecere a timpului liber

Descriere:

� Amenajarea unui teren de fotbal in localitatea Satu Nou


� Dezvoltare armonioasa a populatiei comunei

� Cresterea gradului de sanatate a populatiei;

� Imbunatatirea conditiilor de mediu;










93





� 2009 - 2013


INFIINTAREA UNUI CENTRU SOCIAL DE ZI MULTIFUNCTION AL



Scopul:

� Prevenirea si combaterea marginalizarii sociale

Descriere:

� Reabilitare si modernizare spatiu aferent serviciilor sociale ;

� Dotare cu echipamente corespunzatoare;


� imbunatatirea conditiilor de trai a grupurilor vulnerabile;


� grupuri dezavantajate apartinand comunei Cretesti;








94



� Fonduri structurale – Programul Operational Regional, Axa prioritara 3 –

Imbunatatirea infrastructurii sociale, Domeniul de interventie 3.2 –

Reabilitarea/Modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor

sociale;


� Programe internationale;


� 2009 - 2013

14. TITLUL PROIECT

AMENAJAREA UNUI TARG ZONAL


Consiliul LocalCcretesti

Scopul:

� Asigurarea conditiilor pentru valorificarea produselor locale si a localitatilor

invecinate;

Descriere:

� Construirea unui targ zonal care va cuprinde: depozit materiale de constructii,

piata agroalimentara, teatru de vara;

� Realizarea unei perdele de protectie perimetrala din salcami a targului zonal;


� imbunatatirea conditiilor socio - economice a locuitorilor comunei



� comunele invecinate;

� potentialii turisti;


95










� 2009 – 2013


DOTARE CU UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU SERVICIILE PUBLICE



Scopul:

� Cresterea eficientei sectorului public

Descriere:

� Achizitionarea de echipamente pentru situatii de urgenta

Impact asupra comunitatii locale :

� cresterea sigurantei locuitorilor comunei



� serviciul ordine si siguranta publica din cadrul comunei


96






“Calitatea vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, Masura 3.2.2:

“Renovarea, dezvolatrea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru



� 2009 - 2013


REALIZARE DE ALEI PIETONALE



Scopul:

� Investitia se face pentru imbunatatirea drumului de acces al locuitorilor comunei.

Obiectiv:

� realizarea unor alei pietonale in comuna

Impactul asupra calitatii mediului:

� stabilizarea terenurilor afectate de alunecari


� investitii noi in dezvoltarea comunei




97




� Co – finatare buget local;


“Calitatea vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, Masura 3.2.2:

“Renovarea, dezvolatrea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru



� 2009 - 2013


MODULE DE FORMARE



Scopul:

� Facilitarea accesului personalului administrativ la o instruire de calitate

Obiectiv:

� Imbunatatirea eficientei administratiei publice si serviciilor publice locale

Descriere:

� module de pregatire in domenii relevante pentru personalul administrative

(achizitii publice, ECDL, limbi straine, dezvoltare de proiecte, managementul

proiectelor, etc.)


� personalul din administratia publica locala;



98




� Buget local

� Fonduri Structurale – Programul Operational “Dezvoltarea Capacitatii

Administrative”, Axa Prioritara 1: Imbunatatiri de structura si proces ale

managementului ciclului de politici publice, Domeniul major de interventie 1.3:

“Imbunatatirea eficacitatii organizationale”, Operatiunea: “Module de pregatire in

domenii ca achizitii publice, ECDL, limbi straine, dezvoltarea de proiecte, licitarea

si managementul proiectelor, etc.)”;


� 2009 - 2013


99

ADRESE UTILE

1. www.fonduri-structurale.ro - Finantari fonduri structurale

2. www.mapam.ro - Ministerul Agriculturii si Devoltarii Rurale

3. www.mie.ro – Ministerul Integrarii Europene

4. www.mmssf.ro – Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

5. www.ms.ro – Ministerul Sanatatii Publice

6. www.mmediu.ro – Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

7. www.mira.gov.ro – Ministerul Internelor si Reformei Administrative

8. www.mimmc.ro – Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism, si

Profesii Liberale

9. www.apdrp.ro – Agentia de plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit

10. www.consultantaagricola.ro – Agentia Nationala de Consultanta Agricola

11. www.apia.org.ro – Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura

12. www.anif.ro – Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare

13. www.anarz.eu – Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie

14. www.anpa.ro – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

15. www.rosilva.ro – Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA

16. www.onvv.ro – Oficiul National al Viei si Vinului

17. www.incs.ro – Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor

18. www.posdru.edu.ro – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane

19. www.adrnordest.ro – Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord Est

20. www.finantare.ro – Site informativ

21. www.cjvs.ro – Consiliul Judetean Vaslui

22. www.prefecturavaslui.ro – Prefectura Vaslui


100

SURSE DE INFORMARE SI DOCUMENTARE FOLOSITE LA

REALIZAREA STRATEGIEI

1. CAIETUL DOCUMENTAR AL COMUNEI

2. XXX – “FILE DE MONOGRAFIE”, 1972

3. FISA LOCALITATII – DJS VASLUI

4. STUDIU PRIVIND EVALUAREA PROSPECTIVA A DEZVOLTARII

ECONOMICO – SOCIALE, ORIZONT 2015, COMUNA CRETESTI, JUD.

VASLUI

5. LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 JUDETUL VASLUI – MCC,

INSTITUTUL NATIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

6. SITUATIA DRUMURILOR COMUNALE PE COMUNE – CJ VASLUI

7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALA A JUD. VASLUI

8. STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA NORD – EST

9. PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007 – 2013

10. CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007 – 2013 (CSNR)

11. STRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A ROMÂNIEI

ORIZONTURI 2013-2020-2030

12. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA (FEDR)

13. FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE)

14. FONDUL DE COEZIUNE (FC)

15. FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLARE RURALA

(FEADR)

16. PROGRAMELE OPERATIONALE SI AXELE PRIORITARE ALE ACESTORA

17. PORTALUL FONDURILOR STRUCTURALE


101

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

CRETESTI - Strategia de dezvoltare localaprimariacretesti.ro/imagini/strategia.pdf · Cetatuia, de...

Documents