PROIECT POCA 129872Creșterea capacității administrative a
ANC și MMJS prin sistematizare și simplificare legislativă în domeniul calificărilor
Cod MySMIS129872
Conferință 2-3 septembrie 2021
Exercitiul de prognoza pe termen mediu in sprijinul deciziei de politica publica bazata pe dovezi in educatie si formare profesionala
Prezentarea principalelor rezultate ale contractelor de servicii de realizarea de prognoze privind cererea si oferta de calificari in Romania pentru orizontul 2021-2030
Dr.C. Ghinararu, secretar stiintific INCSMPS, team leader proiect ANC
Etape ale proiectului de consultanta, 2020
• Proiectul demarat in trim.II al anului 2020 (primul contract) cu termen de finalizare ianuarie 2021;
• Trei etape de realizare, in perioada aprilie 2020-ianuarie 2021,• analiza evolutiilor din economia nationala pe ramuri si sectoare CAEN si in
structura ocupationala (1), • Prognoza evolutiilor cererii de forta de munca pe ramuri si sectoare ale
economiei nationale si prognoza evolutiilor ofertei de munca pe nivele de studii si specializari (studii superioare si studii medii) – orizont de prognoza 2021-2030 (prognoza pe termen mediu)(2);
• prognoza cererii de inlocuire pentru absolventii de studii superioare pe specializari (2021-2030) si a ratei de absorbtie a acestora pe ramuri si sectoare ale economiei national (3.1), analiza calitativa a evolutiilor pentru perioada post-2030 (3.2.)
Metodologia – cantitativ vs. calitativ vs.normativ• La baza abordarii metodologice avem de a face cu un model axat pe
serii cronologice pentru perioada post 2000 (serii anuale) pentru toate sectoarele si ramurile economiei nationale (2 digiti/66 de ramuri si sectoare) precum si pentru toate grupele ocupationale;
• Modelul este o derivare a E3ME (Economy, Energy, Environment) realizat si utilizat de catre Cambridge Econometrics –UK si adaptat pentru proiectarea cererii si ofertei de calificari la nivel European, pentru Centrul CEDEFOP al Comisiei Europene;
• INCSMPS prin echipa de experti condusa de catre Dr.C. Ghinararu, a adaptat si extins modelul astfel incat sa fie posibila proiectia inclusiv pentru specializarile cu studii superioare;
Principalele rezultate, 2020 (1) – proiectiile demografice (ireversibilitatea declinului)• Proiectia de populatie incorporata in modelul Cambridge Econometrics si avand la baza proiectiile
de populatie ale ONU a fost usor dezvoltata astfel incat sa poata produce detalii sugestive pentru evolutiile populatiei Romaniei si in special pentru evolutiile avand legatura cu cererea si oferta de calificari;
• Tendinta generala de reducere a populatiei Romaniei catre un nivel de 14-15 milioane de locuitori catre jumatatea acestui secol ramane elementul principal;
• Tendinta este sustinuta de reducerea masiva, cu aproape 30% fata de anul 1990 a contingentului de femei de varsta fertila, precum si de faptul ca, cohortele mari din anii 1967-1970 nu si-au realizat decat intr-o mica masura potentialul de fertilitate (rang mediu al nascutului viu <2);
• Pana catre anii 2045-2050 populatia in varsta de munca va ramane totusi semnificativa fiind sustinuta pe rand de catre cohortele mari din anii 1967-1970 (pana catre anul 2035) si apoi de catre cele din anii 1980-1990 (pana catre orizontul anului 2050). Dupa acest prag populatia in varsta de munca va fi constituita efectiv doar din cohortele reduse numeric de dupa 1991;
• Imbatranirea generala a populatiei va fi insotita de o imbatranire progresiva a populatiei in varsta de munca, in care vor ajunge sa predomine grupele de peste 45 de ani;
• Numarul si proportia copiilor in total populatie (populatie sub 18 ani) va fi in continua scadere!
0
5
10
15
20
25
30
0
10
20
30
40
50
60
70
80
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
2038
2040
2041
2044
2046
2048
2050
2052
2054
2056
2058
2060
2062
2064
2066
Total copii, % din populatia totala Populatia de peste 65 ani, % din populatia totala
Populatia 15-64 ani, % din populatia totala Populatia in varsta fertila, %din populatia totala
Principalele rezultate, 2020 (2) – Proiectia cererii, efectul Stolper-Samuelson • Desi nivelul de trai al populatiei Romaniei a crescut simtitor dupa anul 2000,
manifestandu-se in acest sens o apropiere marcanta fata de media Uniunii Europene (28 sau 27 de membri) la indicatorul PIB/locuitor, totusi economia Romaniei are in prezent o structura deficienta pe ramuri si sectoare de activitate, vulnerabila la socurile exogene aleatoare;
• Astfel: - La nivelul anului 2020 in exploatarea resurselor naturale lucreaza 28% din total
populatie ocupata din care 10% in exploatarea resurselor de subsol si 90% in exploatarea resurselor solului. Din acest ultimi 90%, 90% lucreaza in agricultura si doar 10% in industria alimentara, deci in procesarea resurselor solului;
- In 2030, ponderea s-ar reduce catre 25% dar din acestia 88,3% ar continua sa lucreze in explotarea resurselor solului, din care 82% efectiv in agricultura si doar restul in prelucrarea produselor agricole. Castigul de productivitate ramane deci limitat!
Evolutii comparative ale cererii de munca 2021-2030
Cerere in crestere Cerere in scadere
0
250
500
750
1,000
1,250
1,500
1,750
2,000
2,250
2,500
2,750
3,000
2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Distributie si transporturi (incl.telecomunicatii) Distributie
Hoteluri si alimentatie publica Transporturi
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Sector primar si de utilitati Agricultura, pescuit si silvicultura
Industria extractiva Electricitate, gaze si apa (distributie)
Principalele rezultate, 2020 (3) – Proiectia cererii, efectul Stolper-Samuelson • Sectoarele distributiei si cel al transporturilor concetreaza in prezent
aproximativ 1/5 din totalul populatiei ocupate;• La nivelul anului 2030, aceste sectoare vor totaliza ¼ din total, devenind cel
mai important generator de locuri de munca din economia romaneasca!• Impreuna cu sectorul primar, distributia si transporturile reprezinta la
nivelul anului 2020, 48,3% din total populatie ocupata. Doar datorita dimunarii usoare a ponderii agriculturii, in 2030, aceste activitativor reprezenta 46,4% din total populatie ocupata;
• Daca adaugam constructiile, atunci ponderea populatiei ocupate in aceste sectoare cu productivitate relativ modesta, reprezinta in 2020 55% din total; in 2030, ponderea este efecitv egala de 54,2%!
Evolutii comparative ale cererii de munca 2021-2030
Cerere in crestere Cerere stagnanta
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
1,600
1,800
2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Servicii non-concurrentiale Administratie publica si aparare
Educatie Sanatate si asistenta sociala
0
250
500
750
1,000
1,250
1,500
1,750
2,000
2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Industrie prelucratoare (total) Industria alimentara, bauturi si tutun
Constructii de masini si utiliaje Alte ramuri ale industriei prelucratoare
Principalele rezultate, 2020 (4 ) – Proiectia cererii, efectul Stolper-Samuelson • Sectoarele de tip non-concurential, cu forta de munca 100% formata din
lucratori dependent, reprezinta in 2020, 14,1% din populatia ocupata;• La nivelul anului 2030, aceasta pondere va creste (prognoza) fata de anul
de baza 2020 cu nu mai putin de 24%!!! Acest ritm de cresteeste de 3 (TREI) ori mai mare decat cresterea globala a populatiei ocupate pentruaceste interval care este in jurul valorii de 8%;
• Cu alte cuvinye sectoarele alimentate practice exclusiv din taxe, impozite sicontributii, vor inregistra (prognozat) o crestere de ocupare de trei ori maimare decat cresterea globala de ocupare de la nivelul intregii economiinationale;
• In aceste conditii, ori nivelul general al productivitatii muncii in sectorulconcurential va trebui sa creasca spre a putea sustine aceasta crestere oriva trebui ridicat simtitor nivelul taxelor si impozitelor;
Principalele rezultate 2020 (5) – Proiectia ofertei; Logica OFERTEI vs Logica CERERII• Cererea de munca este concentrata in ramuri si sectoare care nu solicita o
pregatire foarte ridicata;• Cu toate acestea, oferta de munca s-a orientat catre cresterea nivelului
educational, prin accesarea masiva a invatamantului superior;• Cea mal mare numar de absolventi de invatamant superior este
concentrate in sectoarele “non-concurentiale” ale economiei nationale;• se remarca aici concentrarea excesiva a absolventilor de invatamant
superior in administratoa de stat si in invatamant, precum si in sanatate(13,8% din total populatie ocupata dar 28% din totalul populatiei ocupate avand pregatire superioara); In acest context exercitiul de prognoza a incercat prin trei metode diferite sa estimeze masura in care pentrudeceniul urmator
Prognoza evolutiilor numarului de absolventi cu studii superioare (metode alternative de prognoza, 2021-2030)
Metoda „normativa” Metoda „ajustarii” ofertei la CERERE
113465.0112915.0
112420.0111815.0
111100.0110495.0
109230.0
107525.0
105710.0
105545.0
100000.0
102000.0
104000.0
106000.0
108000.0
110000.0
112000.0
114000.0
116000.0
2020/21 2021/22 2022/23 2023/24 2024/25 2025/26 2026/27 2027/28 2028/29 2029/30
113465.00112915.00
112420.00111815.00
111100.00110495.00
109230.00
107525.00
105710.00
105545.00
100000.00
102000.00
104000.00
106000.00
108000.00
110000.00
112000.00
114000.00
116000.00
2020/21 2021/22 2022/23 2023/24 2024/25 2025/26 2026/27 2027/28 2028/29 2029/30
Principalele rezultate 2020 (6) – Proiectia ofertei; Logica OFERTEI vs Logica CERERII, ajustarea ofertei la cerere in cazulabsolventilor de invatamant superior • In cazul specializarilor specific sectorului primar, ajustarea ofertei la cererea estimate ar trebui sa
rezulte intr-o reducere a numarului de absolventi fata de nivelul actual de 90%;• Reduceri are trebui sa sufere si specializarile tehnice cu exceptia singular a celor din electronica,
comunicatii si IT; Reducerile cele mai semnificative are trebui sa afecteze specizarile legate de sectorul industriei extractive;
• Extrem de interesant este cazul absolventilor de studii juridice al caror numar ar putea acoperiintreaga cerere de cadre cu studii superioare a administratiei de stat;
• In cazul absolventilor de specializari teoretice, trebuie mentionat ca fie si in cazul in care am orienta totaliattea ofertei catre acoperirea cererii globale a sistemului de invatamant peurmatoarea decada, tot ar trebui sa reducem numarul acestora cui 50% fata de nivelele actuale; Situatia este foarte ingrijoratoare in cazul invatamantului superior artistic unde reducerea artrebui sa fie cu peste 90% fata de nivelul actual in variant de prognoza prin care ajustam oferta la cerere!
• O situatie foarte buna este in sectorul specialitatilor medicale unde oferta este aproape 100% aliniata la cererea estimate a sectorului, desigiur daca excludem continuarea unui trend de migratie relative masiva a acestei categorii de personal. Relativ bine ajustata la cerere este sioferta de absolventi cu studii superioare din profilul economic/administrarea afacerilor!
Prognoza evolutiilor numarului de absolventi cu studii superioare (metode alternative de prognoza, 2021-2030) (exemple pe domenii ISCED F-2013)
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
Științe umaniste și arte
SCENARIU NORMATIV SCENARIU PRIN AJUSTARE LA PONDERILE DIN POPULATIA OCUPATA SCENARIU PRIN METODA MEDIILOR MOBILE (QUASI-NORMATIV)
Prognoza evolutiilor numarului de absolventi cu studii superioare (metode alternative de prognoza, 2021-2030) (exemple pe domenii ISCED F-2013)
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
Afaceri, administrație și drept
SCENARIU NORMATIV SCENARIU PRIN AJUSTARE LA PONDERILE DIN POPULATIA OCUPATA SCENARIU PRIN METODA MEDIILOR MOBILE (QUASI-NORMATIV)
Prognoza evolutiilor numarului de absolventi cu studii superioare (metode alternative de prognoza, 2021-2030) (exemple pe domenii ISCED F-2013)
0
500
1000
1500
2000
2500
Tehnologia informației și comunicațiilor
SCENARIU NORMATIV SCENARIU PRIN AJUSTARE LA PONDERILE DIN POPULATIA OCUPATA SCENARIU PRIN METODA MEDIILOR MOBILE (QUASI-NORMATIV)
Prognoza evolutiilor numarului de absolventi cu studii superioare (metode alternative de prognoza, 2021-2030) (exemple pe domenii ISCED F-2013)
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
Inginerie, producție și construcții
SCENARIU NORMATIV SCENARIU PRIN AJUSTARE LA PONDERILE DIN POPULATIA OCUPATA SCENARIU PRIN METODA MEDIILOR MOBILE (QUASI-NORMATIV)
Prognoza evolutiilor numarului de absolventi cu studii superioare (metode alternative de prognoza, 2021-2030) (exemple pe domenii ISCED F-2013)
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
Sănătate și asistență socială
SCENARIU NORMATIV SCENARIU PRIN AJUSTARE LA PONDERILE DIN POPULATIA OCUPATA SCENARIU PRIN METODA MEDIILOR MOBILE (QUASI-NORMATIV)
Scenarii alternative de prognoza a necesarului de specialisti cu studii superioare pe activitati ale economiei nationale (2021-2030)
Conservator Expansiune
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00
100.00
2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Agricultura, pescuit, silvicultura Extractia carbunelui
Extractia titeiului si gazelor naturale Alte activitati de minerit
Indr.alimentara, bauturi si tutun Indr. Textila, pielarie si de incaltaminte
Indr. Lemnului, celulozei si hartiei Indr. Poligrafica s
Prelucrarea combustibililor Indr.Farmaceutica
Alte ramuri ale indr. Chimice Indr.cauciucului si maselor plastice
Prod.non-metalice Siderurgie
Metalurgie Constructii de masini
Electronica si automatizari Electrotehnica
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00
100.00
2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Agricultura, pescuit, silvicultura Extractia carbunelui
Extractia titeiului si gazelor naturale Alte activitati de minerit
Indr.alimentara, bauturi si tutun Indr. Textila, pielarie si de incaltaminte
Indr. Lemnului, celulozei si hartiei Indr. Poligrafica s
Prelucrarea combustibililor Indr.Farmaceutica
Alte ramuri ale indr. Chimice Indr.cauciucului si maselor plastice
Prod.non-metalice Siderurgie
Metalurgie Constructii de masini
Electronica si automatizari Electrotehnica
Analiza calitativa 2020 – dincolo de 2030........ (1)• Aceast segment al lucrarii a fost elaborat utilizand o metoda de cercetare
de tip DELPHI;• Completata cu o metodologie de tip „TEXT MINING” utilizand soft-u;l
Nvivo;• Rezultatele releva o continuare a tendintelor din perioada decadei 2021-
2020;• Este mai mult decat aparenta o tendinta de digitalizare a economiei si
societatii romanesti ca si aparitia si dezvoltarea unei componente de protejare a mediului inconjurator la nivelul tuturor sectoarelor de activitate;
• Pandemia de COVI 19 , nu a adus in acest context noutati semnificative; Ea doar a accelerat tendinte care erau deja manifeste!
Domeniul Energie și protecția mediului
Follow-up 2022
• Anul 2022 continua practic lucrarea in cadrul unui nou contract de consultanta;
• Se continua prognoza macro pe baza de serii de timp, modelul fiind extins spre a putea furniza informatii si despre:
-persoanele înscrise și absolvenții din învățământul preuniversitar/universitar;-cifra de finanțare a învățământului universitar;-necesarul de calificări, necesarul de competențe precum și viziunea asupra calificărilor parțiale în perspectiva 2030-2040
La care se vor adauga RECOMANDARI ce vor contribui la fundamentarea strategiilor si politicilor in aria IPT si dezvoltarii strategiilor de MRU in perioada post 2020!
MULȚUMIM!1.Dr.Catalin Ghinararu, team leader proiect: 2020-21 si 2021-22;2.Conf. univ.Dr. Adriana Davidescu (2021-22)3.Prof.univ.dr.Daniela Pasnicu (2020-21);4.Dr.Gabriela Tudose (2020-21);5.Dr. Aniela Matei (2020-21);6.Dr.Mihaela Ghenta (2021-22 si 2020-2021)7. drd.Silvana Bobarnat (2020-21);
PROIECT POCA 129872 // Creșterea capacității administrative a ANC și MMJS prin sistematizare și simplificare legislativă în domeniul calificărilor
[email protected]://poca.anc.edu.ro/
