CREŞTEREACOMPETITIVITĂŢII SISTEMELOR DE PRODUCŢIE ...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL

CATEDRA DE INGINERIE ECONOMICĂ ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE

Ing. Răşină Mariana Cristina

CREŞTEREACOMPETITIVITĂŢII SISTEMELOR DE PRODUCŢIE ORIENTATE SPRE REALIZAREA MATRIŢELOR PENTRU

FORJARE ŞI TURNARE

INCREASE THE PRODUCTION SYSTEMS COMPETITIVENESS ORIENTED TOWARDS FOR DIES FORGING AND CASTING

Rezumatul tezei de doctorat Summary of PhD Thesis

Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Vladimir Mărăscu Klein

Braşov 2011

Rezumatul tezei de doctorat „Creşterea competitivităţii sistemelor de producţie orientate

spre realizarea matriţelor pentru forjare şi turnare”

1

MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA ŞOV

BRAŞOV, B-dul EROILOR, Nr. 29, 500036

Tel. 0268413000, Fax.+40-0268410525

D-nei/lui………………………………………………………………….

COMPONENŢA Comisiei de doctorat

Numită prin Ordinul Rectorului Universit ăţii TRANSILVANIA din Bra şov

4605/27.05.2011

PREŞEDINTE Prof. univ. dr. ing. Nouraş Barbu LUPULESCU Decan - Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC

Prof. univ. dr. ing. Vladimir M ărăscu KLEIN Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

REFERENȚI ŞTIIN ŢIFICI

Prof. univ. dr. ing. Marian GHEORGHE Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Prof. univ. dr. ing. Nicolae BÂLC Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. ing. Gavril ă CALEFARIU Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Data, ora si locul sustinerii publice a tezei de doctorat: 15 iulie 2011, ora 11:00,

Str. Mihai Viteazul nr.5 Sala VPA

Eventualele aprecieri şi observaţii asupra lucrării vă rugăm să le transmiteti în timp util pe adresa Universităţii TRANSILVANIA din Braşov sau pe adresa de e-mail:

[email protected]



2

CUPRINS............................................................................................................................ 1 2 INTRODUCERE ................................................................................................................ 5 6 Partea I-a: COMPETITIVITATEA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE............................ 9 7 7 Capitolul 1 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE LA

COMPETITIVITATEA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE...................... 9

7

1.1 Sisteme de producţie.................................................................................. 9 7 1.1.1 Noţiuni generale privind sistemele de producţie........................................ 9 7 1.1.2 Caracteristici generale ale sistemelor de producţie.................................... 10 7 1.2 Necesitatea utilizării proceselor de turnare şi forjare în sistemele de

producţie.................................................................................................... 15

8

1.2.1 Conjunctura actuală pe pieţele de desfacere din România, Europa şi America.....................................................................................................

15

-

1.2.2 Utilizarea proceselor de turnare şi forjare în sistemele de producţie................................................................................................

20

8

1.3 Competitivitate........................................................................................... 23 8 1.3.1 Aspecte generale privind competitivitatea................................................. 23 8 1.3.2 Analiza critică a abordărilor competitivităţii............................................. 24 - 1.3.3 Evaluarea / măsurarea competitivităților pe plan mondial......................... 25 8 1.3.4 Analiza competitivităţii în România.......................................................... 26 8 1.3.5 Comparaţie între competitivitatea României şi a altor ţări Europene........ 28 9 1.3.6 Evoluţia cadrului macroeconomic în Romania.......................................... 31 - 1.3.7 Evoluţia şi competitivitatea IMM-urilor în România................................ 33 - 1.4 Competitivitatea sistemelor de producție................................................... 42 9 1.4.1 Definiţia competitivităţii sistemelor de producţie...................................... 42 9 1.4.2 Modul de apreciere al competitivităţii sistemelor de producţie................. 43 - 1.4.3 Competitivitatea sistemelor de producţie ce realizează matriţe................. 44 - 1.5 Factori care influenţează competitivitatea................................................. 49 - 1.5.1 Factori determinanţi care influenţează competitivitatea sistemelor de

producţie ce realizează matriţe................................................................... 49

-

1.5.2 Factorii care influenţează competitivitatea procesului de turnare.............. 51 - 1.5.3 Factorii care influenţează competitivitatea procesului de forjare.............. 52 - 1.6 Concluzii.................................................................................................... 52 10 Capitolul 2 ANALIZA CRITICĂ A MODELELOR TEHNICO-ECONOMICE

UTILIZATE LA STUDIUL COMPETITIVITĂŢII................................. 57

11

2.1 Modelul de analiză diagnostic CEMATT................................................. 57 11 2.1.1 Prezentarea generală a modelului.............................................................. 57 2.1.2 Cuantificarea şi procesarea informaţiilor................................................... 57 11 2.2 Modelul Arthur D. Little (ADL)................................................................ 61 11 2.3 Modele pentru calculul preţului produsului............................................... 64 11 2.3.1 Model S.C Firma 2 S.R.L......................................................................... 64 11 2.3.2 Model S.C. Firma 1 S.R.L........................................................................ 65 12 2.4 Matricea „hard” de evaluare a competitivităţii regionale.......................... 66 - 2.4.1 Indicatori economici.................................................................................. 67 - 2.4.2 Indicatori sociali ....................................................................................... 71 - 2.4.3 Indicatori tehnologici................................................................................. 73 - 2.4.4 Indicele de competitivitate regională......................................................... 74 -



3

2.5 Concluzii.................................................................................................... 75 13 Capitolul 3 OBIECTIVELE CERCETĂRII................................................................ 79 14 3.1 Concluzii ale stadiului actual al cercetărilor referitoare la factorii care

influenţează competitivitatea sistemelor de producţie............................... 79

-

3.2 Obiectivele tezei de doctorat...................................................................... 81 14 Partea a II-a: CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII SISTEMELOR DE PRODUCŢIE..................................................

83

15

Capitolul 4 ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ A UNUI SISTEM DE PRODUCŢIE CARE REALIZEAZĂ MATRIŢE......................................

83

15

4.1 Aspecte generale privind analiza tehnico-economică a sistemului de producţie care realizează matriţe pentru turnare şi forjare.........................

83

15

4.2 Factori care influenţează durata de viaţă a matriţelor.................................. 83 - 4.3 Costurile proiectări matriţelor pentru turnare şi forjare............................... 84 - 4.3.1 Costurile proiectării matriţelor pentru turnare............................................ 84 - 4.3.2 Costurile proiectării matriţelor pentru forjare............................................. 86 - 4.4 Materiale utilizate la confecţionarea matriţelor pentru turnare şi forjare... 87 - 4.5 Tratamente termice aplicate elementelor componente ale matriţelor

pentru turnare şi forjare................................................................................ 89

-

4.6 Elemente componente ale matriţelor pentru turnare şi forjare.................... 91 15 4.7 Procedee de obţinere a părţilor active ale matriţelor pentru turnare şi

forjare....................................................................................................... 92 16

4.7.1 Prelucrarea părţilor active ale matriţelor prin electroeroziune……............ 92 16 4.7.2 Prelucrarea părţilor active ale matriţelor prin eroziune electrochimica (cu

depasivare hidrodinamică).......................................................................... 95

16

4.7.3 Prelucrarea părţilor active ale matriţelor pe maşini cu CNC...................... 96 - 4.7.4 Prelucrarea prelucrării părţilor active ale matriţelor pe maşini –

combinaţie între o maşină universală şi CNC............................................ 96

-

4.8 Concluzii...................................................................................................... 96 16 Capitolul 5 ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITĂŢILE CARE POT

ADĂUGA COMPETITIVITATE UNUI SISTEM DE PRODUCŢIE ORIENTAT SPRE REALIZAREA MATRIŢELOR.................................

99

18 5.1 Aspecte generale privind activitățile care pot adăuga competitivitate unui

sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare.....................................................................................................

99

18 5.2 Activitatea de management a unui sistem de producţie orientat spre

realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare.............................................. 99

-

5.3 Activitatea tehnică a unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare..............................................................

101

-

5.4 Activitatea de producţie a unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare............................................

106

-

5.5 Activitatea logistică a unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare...............................................................

107

-

5.6 Activitatea financiară a unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare...............................................................

109

-

5.7 Activitatea de resurse umane a unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare..........................................

116

-



4

5.8 Activitatea de asigurare a calităţii a unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare............................................

117

-

5.9 Alte activităţi ale unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare, activităţi realizate prin prisma dezvoltării durabile…................................................................................

120

18 5.10 Concluzii...................................................................................................... 126 19 Capitolul 6 CONTRIBUŢII TEORETICE PROPRII PRIVIND MODELELE

TEHNICO-ECONOMICE DE ANALIZĂ A COMPETITIVITĂŢII SISTEMELOR DE PRODUCŢIE…………………………………...……

131

21 6.1 Metodă de analiză a competitivităţii MAC ............................................... 131 21 6.1.1 Prezentarea generală a metodei de analiză a produsului informatic MAC.. 131 21 6.1.2 Evidenţierea departamentelor sistemului de producție…......................... 133 22 6.1.3 Acordarea unui procent de importanţă fiecărui departament din cadrul

sistemului de producție…………..………………………………….......... 134

22

6.1.4 Evidenţierea activităţilor principale ale fiecărui departament..................... 135 22 6.1.5 Acordarea unui coeficient de importanţă fiecărei activităţi a

departamentului…………………………………………………………... 139

24

6.1.6 Acordarea unei note fiecărei activităţi a departamentului........................... 139 - 6.1.7 Calculul notei agregate pe fiecare departament în parte.............................. 140 24 6.1.8 Calculul competitivităţii globale pentru întregul sistem de producție…..... 140 24 6.1.9 Stabilirea obiectivelor care duc la creşterea competitivităţii sistemului de

producție………………………………………………………………...... 141

25

6.2 Metoda de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri.......................................................................................................

142

25

6.2.1 Prezentarea generală a metodei de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri ..............................................................................

142

25

6.2.2 Metoda de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor de realizare a matriţelor pentru turnare........

144

27

4.2.3 Metoda de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor de realizare a matriţelor pentru forjare.......................................................................................................

153

-

6.3 Concluzii...................................................................................................... 159 28 Partea a III -a: CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII SISTEMELOR DE PRODUCŢIE..................................................

163

31

Capitolul 7 PLANIFICAREA CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE..................... 163 31 7.1 Metodologia de planificare a cercetărilor experimentale.......................... 163 31 7.2 Obiective ale cercetării experimentale....................................................... 165 - 7.3 Condiţii de selectare a întreprinderilor................................................... 166 31 7.4 Stabilirea etapelor de cercetare experimentală…………………………... 166 31 Capitolul 8 STUDII DE CAZ..................................................................................... 167 31 8.1 Studii de caz prin aplicarea produsului informatic MAC de analiză a

competitivităţii globale a sistemelor de producție.................................... 167

32

8.1.1 Aplicarea produsului informatic MAC de analiză a competitivităţii globale la S.C. Firma 1 S.R.L...................................................................

167

32

8.1.2 Aplicarea produsului informatic MAC de analiză a competitivităţii globale la S.C. Firma 2 S.R.L..................................................................

171

32



5

8.1.3 Aplicarea produsului informatic MAC de analiză a competitivităţii globale la S.C. Firma 3 S.R.L...................................................................

174

33

8.2 Studii de caz prin aplicarea produsului informatic de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri..............................

179

34

8.2.1 Produs informatic de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor orientate spre realizarea matriţelor pentru turnare......................................................................

179

34 8.2.2 Produs informatic de analiză a competitivităţii sistemului de producție

prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor orientate spre realizarea matriţelor pentru forjare..........................................................................

185

35 8.3 Analiza comparativă a competitivității celor trei sisteme de producție

studiate………………………………………………………………… 191

36

8.4 Concluzii.................................................................................................... 194 38 Capitolul 9 VALIDAREA REZULTATELOR TEORETICE PRIN CERCETĂRI

EXPERIMENTALE……………………………………………...……… 199

41

9.1 Validarea modelelor tehnico-economice.................................................. 199 41 9.1.1 Validarea modelului tehnico-economic de analiză a competitivităţii

globale a sistemelor de producție.....………………………………..…… 199

41

9.1.2 Validarea modelelor tehnico-economice de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor orientate spre realizarea matriţelor pentru turnare și forjare...................

202

-

9.2 Validarea produselor informatice............................................................... 204 41 9.2.1 Validarea produsului informatic de analiză a competitivităţii globale a

sistemelor de producție.............................................................................. 205

41

9.2.2 Validarea produselor informatice de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor orientate spre realizarea matriţelor pentru turnare și forjare……...……………………..

206

42 Capitolul 10 CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE......................... 209 43 10.1 Concluzii finale.......................................................................................... 209 43 10.2 Contribuţii originale................................................................................. 210 44 10.3 Valorificarea rezultatelor cercetării.......................................................... 211 45 10.4 Direcţii viitoare de cercetare.................................................................... 211 - BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................ 213 - BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă….................................................................................... - 46 ANEXE ................................................................................................................................ 221 - REZUMAT ...................................................................................................................... - 48 SUMMARY ........................................................................................................................ - 48 CURRICULUM VITAE .................................................................................................... - 49

Notă: Pentru capitole, subcapitole, figuri şi relaţii în rezumat s-au păstrat numerele de ordine din teză



6

INTRODUCERE

În prezent există o tendinţă evidentă de globalizare a pieţelor, ceea ce determină o tot mai accentuată întrepătrundere a economiilor naţionale. Globalizarea reprezintă un proces care se desfăşoară cu o viteză uimitoare, cuprinde aproape toate statele lumii şi a fost determinată şi favorizată de progresele ultrarapide ale tehnologiei. Caracteristica principală pentru a acţiona pe o piaţă globalizată este competitivitatea.

Competitivitatea reprezintă capacitatea unui sistem de producţie de a acţiona pe o piaţă competitivă. Noţiunea de competitivitate este cu mult mai largă decât cea de calitate, productivitate, rentabilitate etc. pe care le înglobează. Întotdeauna, la orice nivel și în orice domeniu, calitatea, productivitatea, rentabilitatea etc. sunt doar fațete ale competitivității [POA 01], [POA 01a], [POA 01b], [GAR 06].

Ţinând cont de toate aceste aspecte, cercetările realizate în cadrul prezentei teze de doctorat s-au concentrat pe:

• găsirea factorilor care influenţează competitivitatea unui sistem care produce matriţe pentru turnare şi forjare şi a interdependenţelor dintre aceştia;

• realizarea unui model de analiză a competitivității sistemelor care produc matriţe şi a unui model de creştere a competitivităţii prin costuri, model ce oferă posibilitatea unei reacţii rapide a sistemului la cererea pieţei;

• eficientizarea rezultatelor obţinute prin posibilitatea luării de măsuri imediate şi de urmărire a acestora şi posibilitatea obţinerii rezultatelor pe perioade analizate.

* * *

Adresez mulţumiri conducătorului ştiinţific, Prof. Univ. Dr. Ing. Vladimir Mărăscu KLEIN, pentru sprijinul permanent, înţelegerea şi observaţiile competente oferite pe tot parcursul elaborării prezentei teze. Adresez mulţumiri deosebite Domnului Prof. univ. dr. ing. Marian GHEORGHE, Domnului Prof. univ. dr. ing. Nicolae BÂLC şi Prof. univ. dr. ing. Gavrilă CALEFARIU, pentru bunăvoinţa, competenţa şi răbdarea cu care au analizat, în calitate de referenţi ştiinţifici, această teză de doctorat. De asemenea adresez mulţumiri personalului celor trei societăți comerciale (S.C. Firma 1 S.R.L, S.C. Firma 2 S.R.L. și S.C. Firma 3 S.R.L) pentru ajutorul acordat la dezvoltarea modelelor și produselor informatice. Sincere mulţumiri adresez şi întregului colectiv al Catedrei de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie (IESP), care direct sau indirect m-a sprijinit în realizarea acestei teze. Mulţumiri adresez de asemenea şi familiei, care m-a încurajat şi susţinut pe toată perioada tezei.



7

Partea I-a: COMPETITIVITATEA SISTEMELOR DE PRODUC ŢIE

Capitolul 1: STADIUL ACTUAL AL CERCET ĂRILOR REFERITOARE LA COMPETITIVITATEA SISTEMELOR DE PRODUC ŢIE

1.1 Sisteme de producţie

1.1.1 Noţiuni generale privind sistemele de producţie Putem afirma că sistemul de producţie reprezintă un sistem complex, parte a organizaţiei, care

transformă intrările, adică resursele materiale, umane, financiare şi informaţiile în ieşiri, adică produse/servicii şi resurse de informaţii și este în relaţii directe cu componentele micromediului, în relaţii indirecte cu componentele macromediului şi în relaţii de piaţă cu clienţii şi potenţialii clienţi.

Figura 1.1 Relaţiile sistemului de producţie cu mediul

Relaţiile directe şi indirecte, relaţiile de concurenţă şi cele de piaţă, componentele micromediului şi macromediului, intrările şi ieşirile din sistemul de producţie sunt redate în figura 1.1.

1.1.2 Caracteristici generale ale sistemelor de pro duc ţie Sistemele de producţie, indiferent de obiectul de activitate, mărimea lor sau piaţa pe care

acţionează au câteva caracteristici care sunt comune cuprinse în subsisteme (figura 1.2).



8

1.2 Necesitatea utilizării proceselor de turnare şi forjare în sistemele de producţie

1.2.2 Utilizarea proceselor de turnare şi forjare în sistemele de producţie În prezent există o cerere în creştere pentru piesele turnate și forjate în majoritatea domeniilor

şi în special în industria construcţiilor de automobile şi cea spaţială. Producţia de piese turnate / forjate în România între anii 2004 – 2008 raportată la producţia

mondială se regăseşte în figura 1.9.

Figura 1.2 Structura sistemului de producţie [IVA 02]

Figura 1.9 Producţia de piese turnate / forjate în România între anii 2004 –

2008 [h WOR]

1.3 Competitivitate

1.3.1 Aspecte generale privind competitivitatea Competitivitatea reprezintă, în general, abilitatea și capacitatea unei entități de a învinge, de a

obține succesul și bunăstarea în competiția din mediul / mediile sale externe într-un anumit orizont de timp [POA 90].

1.3.3 Evaluarea / măsurarea competitivităților pe plan mondial Pe plan mondial măsurarea / evaluarea competitivităților a devenit o preocupare a cercetării

științifice și a guvernelor [POA 02] [POA 01a]. În prezent se bucură de atenție pentru evaluările la nivel macro rapoartele privind competitivitatea internațională elaborate anual de mai multe organizații: • Institutul International pentru Dezvoltarea Managementului (IMD) din Lausanne Elveția [WCY, 2007]; • Forumul Economic Mondial (WEF) din Geneva Elveția [GCR, 2007]; • Banca Mondială (WB) din Washington D.C. SUA, [WDR, 2007].

1.3.4 Analiza competitivităţii în România În cadrul raportului Competitivităţii Globale 2010 - 2011 din punct de vedere al competitivit ății

România este în anul 2011mai puţin competitivă decât era anul trecut, coborând pe locul 67, adică trei locuri faţă de anul trecut. Scorul general obţinut de România este de 4,16 puncte, din şapte posibile [h WEF].

România înregistrează avantaje competitive cu precădere în ceea ce priveşte tarifele comerciale (locul 4), numărul procedurilor necesare pentru începerea unei afaceri și timpul necesar pentru inițierea unei afaceri (locul 34) [h UGI], [h GEA], [h WEF].



9

România înregistrează dezavantaje competitive cu precădere în ceea ce priveşte transparenta deciziilor guvernamentale (locul 137); calitatea infrastructurii (locul 136), mărimea și efectul taxării (locul 131) [h UGI], [h GEA], [h WEF].

Figura 1.10 Poziţia competitivă a economiei româneşti [h WEF]

1.3.5 Comparaţie între competitivitatea României şi a altor ţări Europene Productivitatea muncii în industrie a crescut fără întrerupere 15 luni, numărul salariaţilor a

scăzut continuu 20 de luni, iar producţia industrială a crescut în 6 din ultimele șapte luni aşa cum se vede şi în figura 1.11 [h PIC].

Figura 1.11 Evoluţia indicilor productivităţii, producţiei industriale şi numărului de salariaţi din industrie, 2008-

2010 [h CAP]

Figura 1.13 Evoluţia productivităţii muncii vs. costul forţei de muncă la nivel naţional, 2007 - 2009 [h CAP]

Câştigul salarial mediu net a fost în martie de 1.509 lei, mai mare cu 7,6% în termeni nominali

faţă de martie 2009 [h CAP] (figura 1.14).

1.4 Competitivitatea sistemelor de producție

1.4.1 Definiţia competitivităţii sistemelor de producţie Conform OECD (Organization for Economic Cooperation and Development),

„Competitivitatea este capacitatea întreprinderilor, industriilor, regiunilor, naţiunilor sau complexelor supranaţionale de a asigura factorilor de producţie cu profit şi un nivel de folosire relativ ridicat pe o bază durabilă, în condiţiile în care acestea sunt expuse concurenţei libere” [h CAT].



10

1.6 Concluzii Sistemul de producţie reprezintă un sistem complex din activitatea căruia trebuie să rezulte

produsul cerut, la cantitatea şi calitatea cerută, în momentul dorit şi în condiţiile stabilite, cu minim de efort şi maxim de satisfacţie. Existenţa sistemelor de producţie din activitatea cărora rezultă matriţe pentru turnare şi matriţe pentru forjare depinde de evoluţia cererii pentru produsele obţinute prin turnare şi forjare. În prezent există o cerere în creştere pentru piesele turnate în majoritatea domeniilor şi în special în industria construcţiilor de automobile şi cea spaţială.

În România, în prezent procedeul de turnare este utilizat, cel mai des, sub formă de turnare sub presiune. Astfel, piesele turnate au diferite configuraţii şi sunt utilizate în diverse domenii ale tehnicii, cum ar fi pentru industria de automobile, motociclete şi motoare, electrotehnică şi electronică, maşini de calcul şi birotică, maşini agricole, aeronautică, prelucrarea lemnului sau industria casnică. În cazul forjării elementul cheie este deformarea plastică. La noi în ţară deformarea plastică îşi găseşte o largă aplicare în domenii ale producţiei precum: industria de automobile şi tractoare, electrochimică şi electrică, de mecanică fină, aparate de zbor, bunurilor de larg consum, de armament.

Competitivitatea a apărut ca necesitate a evoluției și dezvoltării sistemelor de producție pe piață și s-a dezvoltat pe măsură ce piața s-a globalizat. România a scăzut trei locuri în clasamentul competitivității la nivel mondial comparativ cu anul trecut, situându-se pe poziția 67 din 139 de țări analizate în cadrul raportului global al competitivității 2010-2011, realizat de Forumul Economic Mondial.

Modul în care sistemele de producţie se organizează şi modul în care ştiu să valorifice avantajele pe care piaţa le oferă, le deosebesc şi le propagă pe locul pe care îl merită în lupta pentru supravieţuire pe piaţă şi în câştigarea unui loc fruntaş în topul competitivităţii. Competitivitatea sistemului de producţie este strâns legată de adaptabilitatea şi flexibilitatea lui şi poate fi apreciată printr-o serie de factori interni sau externi, pozitivi sau negativi, cu acţiune directă sau indirectă.

Competitivitatea sistemului de producţie poate fi apreciată în funcţie imaginea pe care acesta o are în mediul în care acţionează, adică modul în care este „văzut” de clienţi, furnizori şi cei cu care relaţionează, de poziţia pe care o ocupă pe piaţă, prin nivelul şi structura concurenţei.

Competitivitatea sistemelor de producţie ce realizează matriţe se analizează la fel ca şi competitivitatea oricărui sistem de producţie, adică măsurând competitivitatea fiecărei activităţi a departamentelor sale.



11

Capitolul 2 ANALIZA CRITIC Ă A MODELELOR TEHNICO-ECONOMICE

UTILIZATE LA STUDIUL COMPETITIVIT ĂŢII

2.1 Modelul de analiză diagnostic CEMATT

2.1.2 Cuantificarea şi procesarea informaţiilor Este un model este de tip euristic ce reprezintă o procedură de evaluare a stării întreprinderii

analizate, cu ajutorul unui set de 41 de criterii. Metoda presupune agregarea pe fiecare dintre cele 6 DAD a calificativelor obţinute pe criteriile aferente (figura 2.1):

Figura 2.1. Metoda CEMATT Figura 2.2 Matricea Arthur D. Little

2.2 Modelul Arthur D. Little (ADL) Modelul ADL propune o matrice originală de tip 4*5 bazată pe o evaluare calitativă mai fină,

atât a poziţiei competiţionale a afacerii, cât şi a atractivităţii industriei pe baza următoarelor variabile: gradul de maturitate al activităţii întreprinderii şi poziţia concurenţială (figura 2.2) [RUS 99]. În funcţie de poziţia competiţională sistemul de producţie adoptă o serie de strategii.

2.3. Modele pentru calculul preţului produsului Cu cât un produs are un cost mai redus, faţă de produsele concurenţei, cu atât este mai

competitiv, cu cât răspunde mai rapid la cererea de ofertă a potenţialului client cu atât şansele lui de a avea un nou client sunt mai mari. Pentru a scădea preţul produselor trebuie să se cunoască structura costului acestora. Prin cunoaşterea structurii costurilor se poate acţiona în vederea optimizării şi scăderii lui.

2.3.1 Model companie 1 [S.C Firma 2 S.R.L.] (tabelul 2.5)



12

Tabelul 2.5 Model pentru calculul preţului produsului [S.C. Firma 2 S.R.L.] Nr. crt. Denumire cost Mod de calcul

1. Cost cu materii prime şi materiale a. Costul materiilor prime directe b. Costul materialelor tehnologice şi auxiliare 3*a c. Costul de transport şi aprovizionare 6% * (a + b) 2. Costul cu energia 3. Costul cu retribuţiile 4. Alte costuri salariale 50% * 3 5. Costul SDV-urilor speciale 1,2% * 3 6. Costuri generate de secţii 5,5% * (3 + 4) 7. Costul cu pierderile tehnologice 7% (1 + 2 + 5) 8. Costul de secţie 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 9. Costuri generale ale societăţii 6,5% * 8 10. Costul de producţie 8 + 9 11. Costuri de distribuţie 1,8% * 8 12. Costul de societate 10 + 11 13. Profit 15% * 12 14. Preţul cu ridicata 12 + 13

2.3.2. Model companie 2 [S.C. Firma 1 S.R.L.] 1) Costul materiilor prime si materialelor: Costul materiilor prime si materialelor = Cost semifabricat + Costuri de transport-

aprovizionare (2.1)

Cost semifabricat = Greutate piesă * Cost material / kg (2.2) Costuri de transport-aprovizionare = 3 % * Cost semifabricat (2.3)

2) Cost manoperă: Cost manoperă = Costul de prelucrare prin aşchiere + Costul tratamentului termic (2.4) Costul de prelucrare prin aşchiere = Timp de prelucrare prin aşchiere * Costul orar de

prelucrare prin aşchiere (2.5)

Timp de prelucrare prin aşchiere = Norma de timp totală * Timp de transport în secţie (2.6) Costul tratamentului termic = Timpul de tratament termic * Costul orar de tratament

termic (2.7)

3) Costul regiei totale: Costul regiei totale = Costul de prelucrare prin aşchiere * (1 + CAS + CPS) * 1,5 +

Costul tratamentului termic* (1 + CAS + CPS) * 2 (2.8)

Unde: 1,5 și 2 reprezintă coeficienți de corecție; CAS = Cota pentru asigurarea socială = 23% * Cost manoperă CPS = Cota pentru protecţia socială = 12% * Cost manoperă

(2.9) (2.10)

4) Costuri aferente dispozitivelor speciale: Costuri aferente dispozitivelor speciale = 3% * Costul tratamentului termic + 1,2 % *

Costul de prelucrare prin aşchiere (2.11)

5) Costuri aferente consumului de energie: Costuri aferente consumului de energie = Costul energiei la prelucrarea prin aşchiere *

Timp de prelucrare prin aşchiere + Costul energiei tratamentului termic * Timp de tratament termic

(2.12)

6) Costurile privind pierderile tehnologice:

Costurile privind pierderile tehnologice = (Costul materiilor prime si materialelor + CAS + CPS + Costuri aferente consumului de energie + Costuri aferente dispozitivelor speciale) * 5%

(2.13)

7) Costul piesei finite la nivel de secţie:

Costul piesei finite la nivel de secţie = Costul materiilor prime si materialelor + Cost manoperă + Costul regiei totale + Costuri aferente consumului de energie + Costuri



13

aferente dispozitivelor speciale + Costurile privind pierderile tehnologice (2.14) 8) Preţul cu ridicata al piesei:

Costuri generale ale societăţii = 6,5% * Costul piesei finite la nivel de secţie (2.15) Costul de producţie = Costul piesei finite la nivel de secţie + Cheltuielile generale ale

societăţii (2.16)

Costul de societate = Costul de producţie + Cost de desfacere (2.17) Cost de desfacere = 1,8% * Costul piesei finite la nivel de secţie (2.18) Preţul = Costul de societate + Profit (2.19) Profit = 10% * Costul de societate (2.20)

2.5 Concluzii Modelele pe care au fost construite modelele de analiză şi creştere a competitivităţii sunt

modele luate din arii tehnico-economice destul de întinse şi nu în special din analize / modele de competitivitate ale sistemelor de producţie.

�Analiza critică a modelului CEMATT: • modelul de analiză diagnostic este conceput ca un instrument de diagnosticare multicriterială a „stării” unei societăţi comerciale, în vederea fundamentării opţiunilor privind soluţiile de restructurare; • în urma aplicării lui rezultă un plan de restructurare nu un plan de dezvoltare; • se bazează pe 41 de criterii, grupate în 6 direcţii de analiză care sunt doar ale sistemului de producție nefiind corelate cu clienții/furnizorii; • se bazează mult pe evoluţia întreprinderii în trecut, nu au în vedere trendul trecut-prezent; • tratează sistemul de producție ca entitate.

� Analiza critică a modelului ADL: • modelul ADL realizează doar o corespondenţă între poziţia concurenţială şi rentabilitate; • evidenţiază strict 16 situaţii în care se pot poziţiona produsele întreprinderii; • nu măsoară sau analizează competitivitatea unui sistem de producţie; • poziţia concurenţială are la bază doar 14 factori de succes grupaţi în doar 4 funcţii; • factori de succes restrâng aria de analiză şi în urma realizării lor nu rezultă puncte sau activităţi critice pentru sistem; • prin aplicarea lui nu se poate realiza un plan de îmbunătăţire a activităţii.

� Analiza critică a modelului S.C Firma 2 S.R.L: • modelul poate fi utilizat pentru orice activitate, nu este personalizat pe produse-matrițe; • realizează o marjă de eroare destul de mare, datorată multitudinii de procente utilizate. Ceea ce duce la un cost, de cele mai multe ori, mai mare decât al concurenţei, cost ce nu reflectă realitatea; • este o metodă de calcul destul de greoaie, ce durează destul de mult şi nu are trasabilitate uşoară. Prin urmare societatea va avea un timp de răspuns destul de mare la cererile de ofertă; • acest calcul nu oferă posibilitatea îmbunătăţirii activităţii acolo unde sunt reale probleme;

� Analiza critică a modelului S.C Firma 1 S.R.L: • modelul poate fi utilizat pentru orice tip de obiect de activitate nu este personalizat pe produse-matrițe; • nu prezintă o detaliere corespunzătoare a costurilor fiecărui component al matriţei; • e un calcul destul de greoi, ce durează destul de mult şi nu are trasabilitate uşoară. Prin urmare societatea va avea un timp de răspuns destul de mare la cererile de ofertă.

� Analiza critică matricii „hard”: • poate fi calculată cu uşurinţă, prin culegerea de date statistice cu frecvenţă anuală sau trimestrială doar atâta timp cât aceste date există şi sunt actualizate;



14

• face corelarea între construcţia instituţională, poziţia competitivă şi absorbţia fondurilor europene, dar nu face comparaţie cu alte regiuni din alte ţări, regiuni ce au aceleaşi caracteristici; • rezultă un efect de durată al realizării şi implementării acestei matrice;

Capitolul 3: OBIECTIVELE CERCET ĂRII

3.2 Obiectivele tezei de doctorat În urma analizei făcute şi a concluziilor desprinse, teza îşi propune abordarea următoarelor

obiective: • dezvoltarea aspectelor esenţiale rezultate din analiza stadiului actual. Obiectivele derivate din acestea sunt:

� dezvoltarea aspectelor rezultate din literatura de specialitate; � dezvoltarea metodelor rezultate din analiza critică a modelelor tehnico-economice

utilizate la studiul competitivității ; • cercetări teoretice privind competitivitatea sistemelor de producție. Obiectivele derivate din acestea sunt:

� evidențierea factorilor ce stau la baza unei analize tehnico-economice a unui sistem de producție ce realizează matrițe;

� determinarea activităților care influențează competitivitatea unui sistem de producție ce realizează matrițe;

� realizarea unui model structural de analiză și unui model de creștere a competitivității sistemelor de producție ce obțin matrițe pentru turnare și forjare;

� realizarea unei metodologii de evaluare a criteriilor incluse în modelul general structural de analiză a competitivității și a modelului de creștere a competitivității prin costuri, cu grad ridicat de valabilitate, pe baza informațiilor generale disponibile la nivelul acestor sisteme de producție; • cercetări experimentale privind acțiuni de creștere a competitivității sistemelor de producție. Obiectivele derivate din acestea sunt:

� realizarea pentru fiecare model prezentat mai sus a unui produs informatic fiabil și eficient prin intermediul căruia să se analizeze și să se crească competitivitatea sistemului de producție;

� realizarea unor instrumente universal valabile de evaluare criterială, incluse în programul informatic, care să permită culegerea, prelucrarea rapidă a informațiilor, oferirea clară a concluziilor în vederea luării celor mai eficiente măsuri de creștere a competitivității;

� validarea modelului general de analiză a competitivității și de creștere a competitivității prin costuri, prin cercetări de marketing pentru măsurarea nivelului de corespondență al modelului cu necesităţile sistemelor de producție;

� validarea produsului informatic prin studii de caz semnificative pentru sistemele de producție care produc matrițe;

� evaluarea contribuțiilor tezei de doctorat la eficientizarea activității sistemelor de producție ce obțin matrițe pentru turnare și forjare prin utilizarea produsului informatic de analiză competitivității și a produsului informatic de creștere a competitivității prin costuri;



15

Partea a II-a: CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND CRE ŞTEREA COMPETITIVIT ĂŢII SISTEMELOR DE PRODUC ŢIE

Capitolul 4: ANALIZA TEHNICO-ECONOMIC Ă A UNUI SISTEM DE

PRODUCŢIE CARE REALIZEAZ Ă MATRI ŢE

4.1 Aspecte generale privind analiza tehnico-economică a unui sistem de producţie ce realizează matri ţe pentru turnare şi forjare

Orice sistem de producție acționează pe o piață globală, puternic competitivă. Pentru a rezista pe această piață și pentru a fi competitiv, sistemul de producție trebuie să ofere un produs care are un avantaj competitiv față de produsele similare existente pe piață. Deoarece matrițele sunt produse specializate, care se adresează unor clienți țintă, acestea pot obține avantajul competitiv prin micşorarea timpului de la comanda fermă a clientului și până produsul ajunge la client, prin prețul lor și prin calitate. Toți acești factori stau la baza analizei tehnico-economice a matrițelor.

4.6 Elementele componente ale matrițelor pentru turnare şi forjare Orice matriță este formată dintr-o serie de elemente comune oricăror matrițe din familia din

care face parte. Ceea ce este diferit de familia de matrițe de care aparțin este partea activă a matriței. Principalele elementele componente ale unei matrițe pentru turnare sunt: placa de bază, prisma

inferioară, placa mobilă, placa fixă, camera de alimentare, pastila fixă, pastila mobilă, aruncătoarele, prisma superioară, placa de aruncare, placa portaruncătoare, tija de aruncare, coloane de ghidare și bucșe de ghidare. Caracteristica acestui tip de matriță este camera de alimentare (figura 4.1).

O matriță pentru forjare este formată în principal din semimatriţă inferioară, cep de ghidare, tijă de aruncare, pastilă fixă, pastilă mobilă și semimatriţă superioară (figura 4.2).

La orice matriță placa activă are rolul cel mai important.

Figura 4.1 Elementele constructive ale unei matriţe pentru turnare

Figura 4.2 Elementele constructive ale unei matriţe pentru forjare

1. placă de bază; 2. prismă inferioară; 3. placă mobilă; 4. placă fixă; 5. cameră de alimentare; 6. pastilă fixă;

7. pastilă mobilă; 8. aruncător; 9. prismă superioară; 10. placă de aruncare; 11. placă portaruncătoare; 12. tijă de aruncare „A” cavitatea cu forma piesei.

1. semimatriţă inferioară; 2. cep de ghidare; 3. tijă de aruncare; 4. pastilă fixă; 5. pastilă mobilă; 6. semimatriţă superioară



16

Unele dintre elementele matriței se pot procura „la pachet” de la firme de specialitate. Aceste elemente poartă numele de elemente tipizate. Elementele tipizate se comanda în funcție de dimensiunile și caracteristicile matriței.

Elementele tipizate în cazul matriţei pentru turnare sunt aruncători, placa de bază, prisma inferioară, placa mobilă, placa fixă, prisma superioară, tija de aruncare, coloanele ghidare şi bucşele de ghidare. Elementele tipizate în cazul matriţei pentru forjat sunt semimatriţa inferioară, cepul de ghidare, tija de aruncare şi semimatriţa superioară.

4.7 Procedee de obţinere a păr ţilor active ale matriţelor pentru turnare şi forjare

4.7.1 Prelucrarea părţilor active ale matriţelor prin electroeroziune Prelucrarea prin eroziune electrică este un procedeu de îndepărtare a adaosului de prelucrare

prin acţiunea repetată a descărcărilor electrice în impuls, în mediul lichid, în spaţiul limitat dintre un electrod conectat la pol şi obiectul prelucrării conectat la celălalt pol al unui generator de impulsuri de tensiune [NIH 83].

4.7.2 Prelucrarea părţilor active ale matriţelor prin eroziune electrochimică (cu depasivare hidrodinamică)

Prelucrarea dimensională prin eroziune electrochimică are la bază procesul de dizolvare anodică, proces ce este condiţionat de constituirea agentului eroziv şi constă în legarea obiectului de prelucrat la anodul unei surse de curent continuu, iar obiectul de transfer la aceiaşi sursă. Între cei doi electrozi se introduce un electrolit care în prezenţa câmpului electric generează o serie de procese fizice şi chimice, dintre care o parte duc la erodarea progresivă a obiectului prelucrării.

Obiectul de transfer, constituit dintr-un corp solid, are rolul de element de ieşire în procesul de transfer al energiei necesare constituirii şi întreţinerii agentului eroziv, fiind principalul purtător al informaţiei privind starea finală a agentului eroziv.

4.8 Concluzii În prezent sistemele de producție acționează pe o piață globală, puternic competitivă, iar pentru

a rezista pe această piață și pentru a fi competitiv, sistemul de producție trebuie să ofere un produs care are un avantaj competitiv față de produsele similare existente pe piață.

Sistemele de producţie care realizează matriţe, se adresează unor clienți – grup țintă, şi pot obține ca avantaj competitiv timpul scurs de la comanda fermă a clientului până produsul ajunge la client, prețul matriţelor și calitatea acestora. Toți acești factori stau la baza analizei tehnico-economice a matrițelor.

Matrițele sunt produse complexe, a căror formă depinde de produsele care urmează să fie prelucrate cu ajutorul acestora. Orice matriță are o serie de elemente comune, indiferent de produsul dorit să fie obținut prin utilizarea ei. Pentru a fi competitivă o matriță trebuie să fie executată conform cerințelor clientului, adică prin utilizarea ei să rezulte produsul dorit de client, iar prețul să fie unul real – conform pieței. Un rol important în acest caz îl are proiectarea matriței, deoarece aceasta se reflectă direct în mărimea costului matriței.

Pentru a obţine un maxim de beneficii din procesul de proiectare a matrițelor, este necesar ca proiectanţii să colaboreze cu producătorii de matriţe de la etapa cea mai timpurie a proiectării şi dezvoltării. În cazul matrițelor pentru turnare, consultarea proiectanţilor cu inginerii din secţia de turnătorie va duce la rezolvarea problemelor ce afectează prelucrarea, producţia şi identificarea variabilelor ce pot afecta costurile globale. Adesea se întâmplă ca nişte schimbări simple de proiectare să aibă un impact semnificativ asupra costurilor, timpului de producţie şi utilit ăţii. La proiectarea matriţei pentru turnare, un rol important îl reprezintă amplasarea cavităţii piesei în matriţă, faţă de axa de alimentare.



17

Desenul matriţei se întocmeşte pe baza desenului de produs cerut, la care se prevăd adaosuri de prelucrare (pentru suprafeţele prelucrate ulterior prin aşchiere), adaosuri tehnologice, abateri şi adaosul de contracţie. În cazul în care se utilizează elemente tipizate, se proiectează partea activă, apoi matriţa se completează cu elemente tipizate până la obţinerea formei finale. După proiectare, se trece la comandarea elementelor tipizate şi a materialului folosit la obţinerea părţii active, iar după obţinerea lor se execută efectiv matriţa.

Costul materialului utilizat are o pondere relativ scăzută în costul total al matriţei pentru forjat. De exemplu utilizând un ciocan tipic, costul materialului unei noi matriţe este de 18 ÷ 25% din costul total, iar costul pentru proiectarea matriţei are o pondere care poate atinge valori de 75% din costul total.

Materialele utilizate la construcţia matriţelor pentru turnare şi forjare se aleg în funcţie de seria de piese care se vor turna/forja şi de felul aliajului care se va turna/forja. Materialele utilitate la construcţia părţilor active se aleg în funcţie de principalele acţiuni ce duc la degradarea părţii active a matriţei. Este recomandat să utilizeze materiale mai puţin dure la componentele mai puţin solicitate şi materiale dure doar la părţile active. Acest fapt va duce la scăderea costului matriţei, deci la scăderea preţului ei final, ceea ce implică creşterea competitivităţii sistemului de producţie.

Astfel materialele utilizate la construcţia matriţei pentru turnare se împart în materiale dure, cu proprietăţi ridicate, materiale precum 30 VCrW 82 (W85), 30 VCrW 100 (W100), 30 VCrW 300 (W300) pentru camera de alimentare, pastila fixă, pastila mobilă şi aruncători; materiale moi precum OL pentru placa de bază, prisma inferioară şi prisma superioară şi materiale din OLC pentru placa mobilă, placa fixă, placă de aruncare, placă portaruncătoare, tijă de aruncare, coloane ghidare şi bucşe ghidare.

Materialele utilizate la construcţia matriţei pentru forjare se împart în materiale dure, cu proprietăţi ridicate, materiale precum 30 VCrW 82 (W85), 30 VCrW 100 (W100), 30 VCrW 300 (W300) pentru pastila fixă şi pastila mobilă şi materiale mai puţin dure din OLC la semimatriţa inferioară, cepul de ghidare, tija de aruncare şi semimatriţa superioară.

Pentru a crește durata de viață a matrițelor, deci pentru a fi competitive, asupra unor componente (în special acelora care sunt supuse unor acțiuni mai mari) se aplică tratament termic.

Părţile active ale matriţei sunt elementele cele mai importante şi care necesită cea mai lungă durată de execuţie. Părţile active ale matriţelor pentru turnat şi forjat se obţin prin procedee precum: electroeroziune, eroziune electrochimică, prelucrare pe maşini cu comandă numerică; prelucrare pe maşini universale combinate cu CNC.

În cazul procedeului de prelucrare prin electroeroziune cel utilizat în proporţia cea mai mare în circa 70 ÷ 80% din cazuri, este prelucrarea prin eroziune electrică cu copierea formei suprafeţei sau profilului electrodului.

Procedeul de prelucrare prin eroziune electrochimică se foloseşte mai rar. Însă în mare avânt se află procedeul de prelucrare pe maşini cu comandă numerică, deoarece oferă precizie deosebită la prelucrarea pieselor complexe, cu mare viteză a fiecărei feţe într-o singură prindere, ceea ce a dus la reducerea substanţială a timpului în prelucrarea succesivă şi la creşterea calităţii.

La prelucrarea părţilor active ale matriţei se poate aplica procedeul de prelucrare pe maşini universale combinate cu CNC, maşini ce poartă denumirea de maşini hibrid deoarece îşi găsesc utilizarea unde sunt necesare ambele forme de prelucrare – manuală şi CNC. Oferă multe posibilităţi, printre care şi programarea asistată sau prin dialog, precum şi cicluri de prelucrare şi grafică paralelă în timpul introducerii programului. Au o precizie şi stabilitate maximă, cu o toleranţă a poziţiei absolută de 0,005 mm garantată şi testată cu laser.



18

Capitolul 5:ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITĂŢILE CARE POT ADĂUGA COMPETITIVITATE UNUI SISTEM DE PRODUCŢIE ORIENTAT SPRE

REALIZAREA MATRIŢELOR PENTRU TURNARE ŞI FORJARE

5.1 Aspecte generale privind activitățile cate pot adăuga competitivitate unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare

Această analiză presupune studierea procesului și a managementului aplicat la fiecare nivel al sistemului de producție. La baza produsului și a procesului stau tehnologia utilizată, operaţiile tehnologice, maşinile unelte folosite, utilajele, investiţiile în cercetare-dezvoltare, condiţiile de prelucrare şi precizia cerută, rebuturile şi cauzele apariţiei lor.

Fiecare sistem de producție are activități care țin de latura economică și activități care fac parte din aria tehnică. Pe lângă aceste tipuri de activități mai sunt și activitățile rezultate prin combinarea celor două, și anume activitățile tehnico-economice.

Pentru a realiza o analiză tehnico-economică a sistemului de producție ce realizează matrițe trebuie să se ia în considerare toate aceste activități și modul în care acestea interacționează unele cu altele. Orice analiză tehnico-economică are ca scop creșterea competitivității sistemului de producție.

5.9 Alte activităţi ale unui sistem de producţie orientat spre realizarea matriţelor pentru turnare şi forjare, activit ăţi realizate prin prisma dezvoltării durabile

În fiecare din activitățile unui sistem orientat către producția de matrițe penru turnare și forjare, care gestionate corespunzător asigură un plus de competitivitate sistemului de producție, se regăseşte şi activitatea de dezvoltare durabilă. În prezent sistemele de producție care sunt competitive pe piață își colectează selectiv deșeurile și întreprind acțiuni în vederea scăderii cantității de deșeuri rezultate din procesul de producție. Atenția acestor sisteme nu se termină aici ci se îndreaptă către perioada care urmează încheierii ciclului de viață al produselor.

În cazul sistemelor de producție care produc matrițe activitatea către perioada care urmează încheierii ciclului de viață al produselor începe din momentul conceperii matrițelor. Dacă matrița este concepută modular, atunci când matrița se află la sfârșitul ciclului de viață al matrițelor, sistemul de producție realizează doar părțile active (și cele uzate dacă este cazul). În acest mod se face atât economie de material dar se obține și un preț mic la matriță.

Un alt mod de accentuare a necesității măsurilor pentru combaterea poluării mediului înconjurător, este prin perfecţionarea utilajelor tehnologice şi a tehnologiilor de fabricaţie ceea ce duce la diminuarea emisiilor de substanţe nocive în mediul înconjurător [TUR 03].

Din activitatea oricărui sistem de producţie din sfera matriţelor pentru turnare şi forjare, rezultă deşeuri ce pot fi clasificate conform figurii 5.5.



19

Figura 5.5 Deşeuri rezultate din activitatea oricărui sistem de producţie din sfera matriţelor pentru turnare şi forjare

5.10 Concluzii Analiza tehnico-economică a unui sistem de producţie ce are ca activitate obţinerea de matriţe

presupune nu doar studierea tuturor proceselor şi activităţilor, ci şi urmărirea lor (ex. prin indicatori cantitativi şi calitativi), analiza lor prin raportarea la mediu şi compararea acestora cu rezultatele concurenţilor. Pentru ca analiza tehnico-economică a sistemului să fie eficientă trebuie să se ia în considerare toate aceste activități și modul în care acestea interacționează unele cu altele, iar finalitatea trebuie să se regăsească într-o competitivitate mai crescută a sistemului de producţie. � Activitatea de management este una centrală, în jurul căreia acţionează şi se dezvoltă şi celelalte activităţi. Sistemul este competitiv dacă top managementul stabileşte obiective SMART, corelează obiectivele cu strategiile, iar metodele şi tehnicile manageriale sunt utilizate astfel încât să optimizeze continuu procesele și activitățile și fie în totalitate corelate cu obiectivele sistemului. �� Activitatea tehnică - este o activitate de bază a sistemului care produce matriţe, deoarece prin ea se asigură producția matrițelor solicitate de client. Toate acțiunile care au loc aici aici se regăsesc în prețul și calitatea matriței livrată catre client; � Activitatea de producţie a sistemului ce obţine matriţe trebuie să fie corelată cu obiectivele globale ale sistemului de producţie, cu activitatea de marketing şi cea de logistică. Această bactivitate trebuie să fie în cele mai mici detalii analizată, iar în cadrul fluxului de valoare, trebuie identificate activitățile care aduc valoare și cele care produc non-valoare (se vor aplica apoi a metode pentru reducerea impactului acelor activități, deoarece nu toate pot fi eliminate). Toate acțiunile înglobate aici cresc competitivitatea sistemului de producţie şi a matriţelor. Prin această activitate se poate aduce valoare matriţei şi poate să rezulte un produs competitiv. � Activitatea logistică este şi ea o activitate importantă care asigură interfaţa între sistemul de producţie, furnizori şi clienţi. Este necesar să existe o bună corelare a acestei activități cu activitatea de producţie, de marketing, economică şi de management. Toate acțiunile din cadrul acestei activități pot influenţa competitivitatea sistemului de producţie prin reducerea pierderilor şi utilizarea celor



20

mai potrivite mijloace logistice şi pot oferi colaboratorilor o imagine de sistem de producţie competitiv sau mai puţin competitiv. � Activitatea financiară poate să pună la dispoziţia oricăror dintre activităţile de mai sus capitalul financiar necesar. Prin această activitate se gestionează resursele financiare de care dispune sistemul şi se asigură lichiditățile necesare pentru desfășurarea zilnică a activității. Această activitate poate adăuga sau nu un plus de competitivitate sistemului de producție prin gestionarea resurselor financiare dar şi prin culegerea continuă de informaţii de pe piaţa financiară, prin înţelegerea caracteristicilor şi tendinţelor de manifestare ale pieţei. � Activitatea departamentului de Resurse Umane asigură forţa de muncă sau mai bine spus calitatea resurselor umane prin care sunt realizate toate activităţile sistemului de producţie care obţin matriţe. Obiectivele globale ale sistemului de producţie trebuie corelate cu resursele umane necesare atingerii acestora. Astfel managementul resurselor umane trebuie orientat către asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul organizaţiei în vederea realizării cu eficienţă maximă a obiectivelor şi satisfacerii nevoilor angajaţilor. În cadrul sistemului care produce matriţe este nevoie de resurse înalt specializare şi policalificate, resurse care trebuie atrase şi reţinute în cadrul sistemului. Competitivitatea în acest caz este influenţată de calitatea resursei umane. � Activitatea departamentului de Calitate În toate activităţile enumerate mai sus trebuie să existe calitate. Calitatea influenţează competitivitatea. În cazul sistemului de producţie care produce matriţe, calitatea nu înseamnă cea mai bună matriţă pentru client şi zero defecte pentru sistem, ci înseamnă livrarea de matriţe funcţionale cerute de client (atât din punct de vedere funcţional cât şi dimensional şi material) la momentul, cantitatea, calitatea şi în condiţiile stipulate în contract cu minim de efort şi maxim de satisfacţie din partea sistemului de producţie. În acest caz competitivitatea este asigurată prin satisfacţia clientului. Calitatea se regăseşte în produsul final – matriţa şi influențează competitivitatea sistemului prin competitivitatea produsului. Toate activităţile de mai sus dacă sunt gestionate corespunzător asigură un plus de competitivitate sistemului de producție � Activitatea de dezvoltare durabilă se regăseşte în toate activităţile de mai sus. În prezent sistemele de producție care sunt competitive pe piață își colectează selectiv deșeurile și întreprind acțiuni în vederea scăderii cantității de deșeuri rezultate din procesul de producție. Competitivitatea în acest caz se regăseşte în special prin imaginea pe care sistemul de producţie o oferă pe piaţa pe care acţionează.



21

Capitolul 6: CONTRIBU ŢII TEORETICE PRIVIND MODELELE TEHNICO-

ECONOMICE DE ANALIZ Ă A COMPETITIVIT ĂŢII SISTEMELOR DE PRODUCŢIE

6.1. Metoda de analiză a competitivităţii MAC

6.1.1 Prezentarea generală a metodei de analiză a produsului informatic MAC Programul informatic MAC (Model de Analiză a Competitivităţii), elaborat de autoare, este

bazat pe modelele CEMATT, Arthur D. Little şi matricea „hard” de evaluare a competitivității globale, modele prezentate în capitolul 3. Programul informatic MAC a fost realizat într-un mediu de programare, orientată pe obiect, Delphi 7.

Structura modelului este de tip euristic (se referă la o procedură de căutare a unei ţinte necunoscute și evaluează starea sistemului de producţie analizat), bazată pe exploatarea incrementală a acesteia, făcând o succesiune de paşi ascendenţi, prin folosirea unui număr de criterii. Modelul a fost conceput ca un instrument de analiză multicriterială a stării unui sistem de producţie, se măsoară şi se poate acţiona în vederea creşterii competitivităţii globale a unui sistem de producţie producător de matriţe pentru turnare şi forjare.

Analiza efectuată prin modelul MAT reprezintă o serie de observaţii şi evaluări efectuate asupra unor caracteristici endogene şi exogene ale sistemului de producţie analizat, în scopul analizării şi măsurării performanţelor. În urma acestei analize rezultă o identificare a departamentelor, serviciilor şi proceselor care au un scor de competitivitate scăzut. Analiza se încheie printr-un plan de acţiuni în vederea îmbunătăţirii aspectelor considerate a fi negative.

Modelul reprezintă o procedură de evaluare a stării sistemului de producţie analizat, cu ajutorul unui set de 64 de activităţi grupate în 7 departamente iar metoda presupune agregarea pe fiecare dintre cele 7 departamente a calificativelor obţinute pe criteriile aferente. Rezultatul rulării produsului informatic MAC este o matrice de 2 * 6, ce realizează corespondenţa între valoarea competitivităţii şi poziţia competiţională. Valorile competitivităţii sunt 0, 2, 4, 6, 8, 10 şi corespund poziţiei competiţionale: nulă, marginală, nefavorabilă, favorabilă, puternică, respectiv dominatoare.

Schema logică restrânsă a produsului informatic de analiză a competitivităţii firmelor MAC producătoare de matriţe pentru turnare şi forjare (figura 6.1).

Figura 6.1 Schema logică restrânsă a produsului informatic de analiză a competitivităţii MAC pentru sistemele de producție producătoare de matriţe pentru turnare şi forjare



22

6.1.2 Evidenţierea departamentelor sistemului de producție Departamentele sunt considerate ca fiind ale unei întreprinderi mijlocii producătoare de matriţe

pentru turnare şi forjare şi sunt alese în concordanţă şi cu alte lucrări de specialitate [BAR 00a], [BAS 05], [ZAH 05] (figura 6.1):

Figura 6.1 Departamentele unei întreprinderi mijlocii producătoare de matriţe pentru turnare şi forjare

6.1.3 Acordarea unui procent de importanţă fiecărui departament din cadrul sistemului de producție

Procentele au fost acordate prin compararea diferitelor departamente şi în concordanţă cu acordarea acestor procente în alte lucrări de specialitate [hSPI]. Se acordă un procent de importanţă fiecărui departament din cadrul întreprinderii, astfel încât suma lor să reprezinte 100%. Se pot acorda orice valori coeficientului de importanţă, însă se recomandă ca acestea să fie cuprinse între 10 şi 20% (figura 6.2).

Figura 4.2 Descrierea procentului de importanţă comparativ cu valoarea care îi corespunde

6.1.4 Evidenţierea activităţilor principale ale fiecărui departament Se evidenţiază activităţile principale ale fiecărui departament în concordanţă şi cu alte lucrări de

specialitate [h SPI], [BAS 05], [IST 05], [STO 05], [ABR 02], [BAR 00], [BON 96], [BON 02], [BRL 00], [CAL 09], [CRA 03], [CAP 05c], [DOV 03], [DUM 00], [EPP 91], [GAF 04a], [HAR 01], [LAN 05], [MIR 02], [CAL 08b] [NIC 03], [POP 03], [POP 02], [POR 01], [POR 01a], [TUT 02], [h LMI], [h SNT ], [AGH 05], [BAD 05], [STO 05], [CAL 08a], [GAF 04], [BAS 05], [BAR 00a], [BAN 01] , [BAN 01a], [EVE 04], [EVE 01], [MOO 94], [PIN 03], [STE 05], [BON 99], [h SPIa], [CAT 02], [GAT 01], [POS 04], [POS 01], [h SPIb], [BOG 04], [BOG 02], [BOJ 03], [BOU 02], [BUR 01], [CRC 04], [CAP 05], [CAP 05a], [CAP 05b], [CIS 00], [CZI 00], [DIA 03], [DUB 02], [HAS 00], [KOT 99], [KOT 03], [CAL 06], [KOT 03a], [MAR 05], [CAL 09], [PIS 04], [RIS 00], [TRO 00], [VIN 00] [NAS 05], [CHI 01], [CIR 00], [COL 00], [PET 05], [SIM 00], [CAL 05], [VAR



23

00], [BLO 97], [PRE 02], [BON 00], [ION 05], [CAL 09a], [GRI 02], [KIF 02], [OPR 02a], [OPR 04], [OPR 02b], [PES 03], [CAL 05a], [TUR 01], [AND 08], [BAR 08], [BUR 08], [CAR 08], [CAL 08], [CIB 08], [CRI 08], [DRA 08], [CAL 97], [DUM 08], [GAM 09], [MIH 08], [MIL 08], [MIN

08], [NIC 08], [OPR 08], [RUS 08], [STE 09], [VER 08], [ZAH 08] (fig. 6.3, fig. 6.4, fig. 6.5, fig. 6.6, fig. 6.7, fig. 6.8, fig. 6.9):

Figura 6.3 Descrierea activităţilor Departamentului de Management

Figura 6.4 Descrierea activităţilor Departamentului Tehnic

Figura 6.5 Descrierea activităţilor Departamentului de Producţie

Figura 6.6 Descrierea activităţilor Departamentului de Logistică

Figura 6.8 Descrierea activităţilor Departamentului Economic

Figura 6.8 Descrierea activităţilor Departamentului de Resurse Umane



24

6.1.5 Acordarea unui coeficient de importanţă fiecărei activităţi a departamentului Se acordă fiecărei activităţi a departamentului un coeficient de importanţă. Coeficienţii de

importanţă au fost calculaţi prin compararea diferitelor activităţi şi în concordanţă cu acordarea acestor coeficienţi în alte lucrări de specialitate [hSPI].

6.1.7 Calculul notei agregate pe fiecare departament în parte Nota agregată pentru fiecare departament în parte se calculează cu relaţia 6.1 şi se observă în

cadrul produsului informatic cf. figurii 6.12:

∑

∑

=

==n

i

n

iD

tamenuluitatiiDepartaAlActiviporulDeCoeficient

tuluiDepartamen

tatiitaAlActiviporulDeCoeficiententuluitaDepartamNotaAcorda

Ni

1

1

tanIm

tanIm*

(6.1)

6.1.8 Calculul competitivit ăţii globale pentru întregul sistem de produc ție Competitivitatea globală pe întregul sistem de producție se calculează cu relaţia 1 şi se observă

în cadrul produsului informatic cf. figurii 6.12:

∑

∑

=

==n

i

n

i

eiCadrulFirmamenuluiIntaAlDepartporocentulDe

rulFirmeituluiInCadDepartamen

taAlporocentulDentInParteeDepartametaPeFiecarNotaAgrega

C

1

1

tanImPr

tanImPr*

(6.2)

Figura 6.12 Calculul notei agregate pe fiecare departament în parte şi calculul competitivităţii globale pe întregul sistem

de producție

Figura 6.9 Descrierea activităţilor Departamentului Asigurarea Calităţii

Figura 6.10 Acordarea unui coeficient de importanţă fiecărei activităţi a Departamentului de Management



25

Şi rezultă, un grafic, ce cuprinde toate aceste date şi o figură care, în funcţie de valoarea competitivităţii, arată poziţia competiţională a sistemului (figura 6.12). Se salvează aplicaţia.

6.1.9 Stabilirea obiectivelor care duc la cre şterea competitivit ăţii sistemului de produc ție (tabelul 6.5 ), şi reluarea modelului:

Se reia rularea produsului informatic, cf. paşilor de mai sus, se încarcă graficul şi se obţin rezultatele în paralel (vezi figura 6.13).

Figura 6.13 Vizualizarea rezultatelor de competitivitate a sistemului de producţie în perioade diferite

6.2. Metoda de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri

6.2.1 Prezentarea generală a metodei de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri

Programul informatic de analiză a competitivităţii întreprinderii prin costuri elaborat de autoare, are la bază modelele de calcul ale preţurilor/costurilor produselor prezentate în capitolul 3. Acest produs informatic permite cunoaşterea structurii costurilor pe fiecare reper în parte şi pe fiecare operaţie în parte, şi prin urmare duce la luarea celei mai bune decizii şi permite scăderea costurilor în anumite situaţii, sau luarea de măsuri care să ducă definitiv la scăderea costurilor. De asemenea permite o reacţie rapidă la cererea de ofertă în vederea relatării preţului potenţialului client.

Programul informatic de analiză a competitivităţii întreprinderii prin costuri permite luarea rapidă a deciziei de fabricare în interiorul sistemului de producţie sau de comandare în extern a elementelor tipizate.

Programul informatic de analiză a competitivităţii întreprinderii prin costuri are o interfaţă destul de prietenoasă. Are ca date de intrare: • stabilirea parametrilor; • calculul costului materialului pe fiecare reper al matriţei în parte, în funcţie de parametrii stabiliţi la etapa anterioară şi de dimensiunile reperelor; • luarea deciziei de fabricare sau cumpărare, după ce s-a calculat costul total.

Stabilirea parametrilor constă în: • introducerea costului unitar de material pentru fiecare tip de material utilizat în fabricarea matriţei; • introducerea densităţii materialului; • introducerea procentului de regie; • introducerea procentului de profit; • introducerea procentului de adaos comercial;

Stabilirea costului materialului constă în: • introducerea dimensiunilor L * l * h pentru fiecare componentă a matriţei în parte; • obţinerea masei pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în kg); • obţinerea preţului unitar pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în Euro);



26

• obţinerea costului materialului pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în Euro); Luarea deciziei de cumpărare a elementelor tipizate sau fabricare a matriţei în interiorul

sistemului de producţie constă în: • introducerea costului orar de prelucrare pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în Euro); • introducerea duratei de prelucrare pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în Euro); • introducerea costului elementului tipizat pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în Euro); • calculul costului pe operaţie pentru fiecare componentă a matriţei în parte; • calculul costului de regie pentru fiecare componentă a matriţei în parte; • calculul profitului pe operaţie pentru fiecare componentă a matriţei în parte; • obţinerea masei pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în kg); • obţinerea preţului unitar pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în Euro); • obţinerea costului materialului pentru fiecare componentă a matriţei în parte (în Euro);

Se obţine costul final pentru matriţe pentru turnare şi pentru forjare şi rezultatele se

concretizează în patru grafice: • graficul cu costul fiecărui component al matriţei, comparativ situaţia în care componentul se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentul (elementul tipizat) se achiziționează din exterior; • graficul cu durata de fabricare/achiziţie a fiecărui component al matriţei, comparativ situaţia în care componentul se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentul (elementul tipizat) se achiziționează din exterior; • graficul cu costul total al matriţei, comparativ situaţia în care componentele matriţei se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentele matriţei (elementele tipizate) se achiziţionează din exterior; • graficul cu durata totală de execuţie a matriţei, comparativ situaţia în care componentele matriţei se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentele matriţei (elementele tipizate) se achiziţionează din exterior;

Figura 6.14 Schema logică a produsului informatic de creştere a competitivităţii întreprinderii producătoare de matriţe pentru turnare şi forjare prin costuri

Programul va da utilizatorului soluţia de “fabrică sau cumpără”, în funcţie de cele două

variabile: timp de prelucrare sau cost de prelucrare. Schema logică a produsului informatic de



27

creştere a competitivităţii întreprinderii producătoare de matriţe pentru turnare şi forjare prin costuri este prezentată în figura 4.14.

S-a optat pentru realizarea a două produse informatice: unul pentru matrițe pentru turnare și unul pentru matrițe pentru forjare deoarece unele relații de calcul sunt diferite, deși beneficiază de același algoritm.

6.2.2 Metoda de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor de realizare a matriţelor pentru turnare

Acest produs informatic, elaborat de autoare, ajută sistemul de producție producător de matriţe să obţină rapid un preţ pentru matriţa de turnare şi în special să decidă care este calea cea mai rapidă şi mai puţin costisitoare de obţinere a matriţei. Produsul informatic arată care este costul fiecărui reper în cazul în care sistemul de producție produce matriţa la intern sau în cazul în care achiziţionează elementele tipizate din exterior, iar apoi le prelucrează. Programele informatice SCMF și SCMT au fost realizate într-un mediu de programare, orientată pe obiect, Delphi 7.

Datele de intrare pentru produsul informatic de creştere a competitivităţii prin costuri sunt următoarele (figura 6.15) şi reprezintă etapa 1 şi 2 din produsul informatic:

• Dimensiune reper [mm]; • Tip material; • Preţ unitar material [euro/kg];

• Costul orar de prelucrare [euro/h]; • Durata operaţiei [h].

Durata operației se obține prin simularea prelucrării părții respective din matriță, la care se

adaugă un procent de 0,2. Costul materialului [euro] = Masă reper [kg] * Preţ unitar material [euro/kg] (6.3) Costul operaţiei [euro] = Costul orar de prelucrare [euro/h] * Durata operaţiei [h] (6.4) Costul de regie [euro] = % * Costul operaţiei [euro] (6.5) Profit [euro] = % * Costul operaţiei [euro] (6.6) Costul total pe reper [euro] = Costul materialului + Costul operaţiei + Cost CAD/CAM/CAE + Costul de regie + Profit (6.7) Costul total pe reper dacă se utilizează elemente tipizate (şi nu se fac alte prelucrări în cadrul sistemului de producţie) = Costul elementelor tipizate + Costul de transport şi depozitare + Cost de proiectare (6.8) Costul total pe reper dacă se utilizează elemente tipizate (şi se fac alte prelucrări în cadrul sistemului de producţie) = Costul elementelor tipizate + Costul operaţiei + Costul de regie + Profit (6.9) Cost CAD/CAM/CAE = Costul operaţiei [E] + Costul de regie + Profit (6.10)

În figura 6.15 se calculează costul materialului din care se execută elementele componente, cost

ce va intra în preţul final al matriţei pentru turnare.

Figura 6.15 Datele de intrare pentru produsul informatic de creştere a competitivităţii prin costuri



28

Costul total al reperului component al matriţei pentru turnare se calculează pe baza costului reperului pe fiecare operaţie (în cazul în care matriţa pentru turnare este executată în cadrul sistemului de producţie) (tabelul 6.9).

În figura 6.16 este redat acest calcul în produsul informatic. În cazul în care matriţa de turnare este alcătuită din elemente tipizate achiziţionate din

exteriorul întreprinderii, acestea urmează aceleaşi operaţii mai puţin cele de frezare şi rectificare de degroşare, iar pentru elementele: aruncătoare, tijă de aruncare, coloane de ghidare şi bucşe de ghidare, elemente ce nu mai necesită prelucrări suplimentare, se mai adaugă costul de asamblare (figura 6.17).

În tabelul 6.13 și figura 6.18 se prezintă centralizarea tuturor datelor obţinute în tabelele de mai sus. În final sunt trecuţi timpii şi preţurile finale ale matriţei pentru turnare, dacă e făcută la intern sau din elemente tipizate.

Figura 6.16 Costul reperului pe fiecare operaţie (în cazul în care matriţa pentru turnare este executată în cadrul sistemului

de producţie)în cadrul produsului informatic

Figura 6.17 Costul elementelor tipizate (în cazul în care acestea sunt aduse de la extern şi apoi sunt prelucrate în cadrul sistemului de producție) în

cadrul produsului informatic

6.3 Concluzii Concluzii referitoare la programul informatic de analiză a competitivităţii MAC elaborat de

autoare:



29

• structura modelului este de tip euristic, deoarece el se referă la o procedură de căutare a unei ţinte necunoscute (evaluarea stării sistemului de producţie analizat), bazată pe exploatarea incrementală a acesteia, făcând o succesiune de paşi ascendenţi, prin folosirea unui număr de criterii cunoscute. • modelul a fost conceput ca un instrument de analiză multicriterială a stării unui sistem de producţie, se măsoară şi se poate acţiona în vederea creşterii competitivităţii globale a unui sistem de producţie producător de matriţe pentru turnare şi forjare. • este un model este de tip euristic ce reprezintă o procedură de evaluare a stării sistemului de producţie analizat; • etapele de realizare ale produsului informatic MAC:

� evidenţierea departamentelor firmei; � acordarea unui procent de importanţă fiecărui departament din cadrul firmei; � evidenţierea activităţilor principale ale fiecărui departament; � acordarea unui coeficient de importanţă fiecărei activităţi a departamentului; � acordarea unei note fiecărei activităţi a departamentului; � calculul notei agregate pe fiecare departament în parte; � calculul competitivităţii globale pe întreaga firmă pe baza notei agregate pe fiecare

departament şi a procentului de importanţă a departamentului; � se stabilesc obiectivele ce duc la creşterea competitivităţii întreprinderii; � se reia modelul până la obţinerea rezultatelor dorite.

• din programul informatic MAC rezultă o matrice de 2 * 6, ce realizează corespondenţa între valoarea competitivităţii şi poziţia concurenţială (ceea ce este luat din matricea ADL, din care rezultă o matrice ce realizează corespondenţa între poziţia concurenţială şi rentabilitatea întreprinderii); • în matrice valorile competitivităţii sunt 0, 2, 4, 6, 8, 10 şi corespund poziţiei competiţionale: nulă, marginală, nefavorabilă, favorabilă, puternică, respectiv dominatoare; • programul analizează factorii şi evoluţia factorilor ce influenţează creşterea competitivităţii; • poziţia concurenţială are la bază 64 de activităţi grupate în 7 departamente astfel Departamentul de Management are 8 activităţi, Departamentul Tehnic are 7 activităţi, Departamentul de Producţie are 6 activităţi, Departamentul Logistic are 7 activităţi, Departamentul Economic are 9 activităţi, Departamentul Resurse Umane are 10 activităţi, Departamentul Asigurarea Calităţii are 14 activităţi (ceea ce este similar cu modelul CEMATT, care la bază 6 direcţii de analiză grupate în 41 de criterii, şi cu matricea ADL, care are la bază 14 factori, grupaţi în 4 funcţii); • analiza efectuată prin rularea produsului reprezintă o serie de observaţii şi evaluări efectuate asupra unor caracteristici endogene şi exogene ale sistemului de producţie analizat, în scopul analizării şi măsurării performanţelor; • în urma rulării produsului rezultă o identificare a departamentelor, serviciilor şi proceselor care au un scor de competitivitate scăzut; • în urma aplicării produsului informatic MAC rezultă un plan de creştere a competitivităţii sistemului de producţie (ceea ce este similar cu modelul CEMATT şi matricea „hard” de evaluare a competitivității globale, în urma aplicări căruia rezultă un plan, însă de restructurare – tot o direcţie viitoare de acţiune); • programul informatic MAC este conceput pentru a ajuta la creşterea competitivităţii întreprinderii şi dă posibilitatea analizei evoluţiei acesteia în timp; • programul informatic MAC realizează analiza competitivităţii unei întreprinderi, în mediul în care aceasta acţionează; • programul informatic MAC permite construirea strategiei unei întreprinderi; • programul informatic MAC acţionează pe termen scurt şi mediu; • programul informatic MAC permite analiza fiecărui departament sau serviciu al sistemului de producţie;



30

• programul informatic MAC permite analiza fiecărei activităţi ce se desfăşoară în cadrul unui departament sau serviciu al sistemului de producţie; • programul informatic MAC permite analiza evoluţiei fiecărui departament sau serviciu al sistemului de producţie; • programul informatic MAC permite analiza evoluţiei fiecărei activităţi ce se desfăşoară în cadrul unui departament sau serviciu al sistemului de producţie.

Concluzii referitoare la produsul informatic de analiză a competitivităţii întreprinderii prin costuri: • etapele de realizare ale produselor informatice SCMF şi SCMT (elaborate de autoare):

� stabilirea parametrilor: costul unitar al materialului pe fiecare tip de material utilizat, densitatea materialului, procentul de regie, procentul de profit şi procentul de adaos comercial;

� calculul costului materialului pe fiecare reper al matriţei în parte, în funcţie de parametrii stabiliţi la etapa anterioară şi de dimensiunile reperelor;

� luarea deciziei de fabricare sau cumpărare, după ce s-a calculat costul total. Costul pe fiecare reper se obţine după ce se calculează cu ajutorul costului orar de prelucrare, a duratei operaţiei, a costului operaţiei; • se obţine costul final doar pentru matriţe pentru turnare şi pentru forjare (este un produs informatic particular); • prezintă o detaliere corespunzătoare a costurilor fiecărei componente a matriţei, care permite:

� detalierea costurilor pe fiecare reper în parte; � observarea evoluţiei costurilor pe fiecare reper în parte; � detalierea costurilor pe fiecare operaţie în parte; � observarea evoluţiei costurilor pe fiecare operaţie în parte;

• e un calcul ce are o trasabilitate uşoară; • propune utilizatorului o soluţie în funcţie de durată sau în funcţie de cost; • rezultatele se concretizează în patru grafice:

� graficul cu costul fiecărui component al matriţei, comparativ situaţia în care componentul se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentul (elementul tipizat) se achiziționează din exterior;

� graficul cu durata de fabricare/achiziţie a fiecărui component al matriţei, comparativ situaţia în care componentul se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentul (elementul tipizat) se achiziționează din exterior;

� graficul cu costul total al matriţei, comparativ situaţia în care componentele matriţei se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentele matriţei (elementele tipizate) se achiziţionează din exterior;

� graficul cu durata totală de execuţie a matriţei, comparativ situaţia în care componentele matriţei se fabrică în cadrul sistemului de producţie şi situaţia în care componentele matriţei (elementele tipizate) se achiziţionează din exterior.



31

Partea a III-a: CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND CRE ŞTEREA COMPETITIVIT ĂŢII SISTEMELOR DE PRODUC ŢIE

Capitolul 7: PLANIFICAREA CERCET ĂRILOR EXPERIMENTALE

Planificarea cercetărilor experimentale are ca obiectiv principal eficientizarea procesului de

verificare a ipotezelor și concluziilor cercetării teoretice a fenomenelor astfel încât să se obțină răspunsurile așteptate printr-un număr minim de experimente efectuate.

În cadrul cercetărilor experimentale ale modelului de analiză a competitivității globale a firmelor și a modelului de analiză a competitivității întreprinderii prin costuri se utilizează o paletă largă de strategii și metode de cercetare, statistice, algoritmice experimentale. Astfel, dacă construcția acelor modele necesită verificarea prin metode statistice, funcția asociată acestui model care realizează o transpunere a variabilelor tehnico-economice în variabile matematice se verifică prin metode algoritmice. Pentru verificarea programelor informatice se utilizează metoda de cercetare experimentală care presupune rulajul produsului pentru mai multe cazuri practice de analiză care să confirme atingerea obiectivelor prezentate.

7.3 Condiţii de selectare a întreprinderilor În concordanță cu obiectivele strategice ale cercetărilor experimentale pentru verificarea

produsului informatic asociat analizelor diagnostic pentru I.M.M., întreprinderile selectate prezintă următoarele caracteristici: • sunt încadrate în categoria I.M.M. conform Legii 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, modificată și completată prin Ordonanța Nr. 27 din 26 ianuarie 2006; • desfășoară activitatea de bază în domeniul producției de matrițe pentru turnare și forjare; • există disponibilitate totală din partea conducerii sistemelor de producție pentru desfășurarea experimentelor și furnizarea de date corecte necesare acestei activități; • continuitatea activității este asigurată prin decizia unanimă a conducerii fiind limitat astfel numărul factorilor necontrolabili la cei din mediul extern; • nu se constată, în decursul perioadelor trecute, abateri de la tendințele generale de dezvoltare ceea ce ridică nivelul de previzibilitate al evoluției factorilor controlabili;

7.4 Stabilirea etapelor de cercetare experimentală Etapele de cercetare experimentală pentru cele trei produse informatice:

1. Introducerea primului set de date de intrare in produsul informatic; 2. Testarea tuturor modulelor şi submodulelor; 3. Verificarea corectitudinii datelor de intrare; 4. Prezentarea datelor de ieşire sub formă tabelară şi grafică; 5. Legătura dintre module; 6. Modulul în care încarcă programul rulat înainte de trecerea la următoarea etapă; 7. Modulul de redare a concluziilor finale; 8. Verificarea validității datelor de ieşire.



32

Capitolul 8: STUDII DE CAZ

8.1 Studii de caz prin aplicarea produsului informatic MAC de analiză a competitivităţii globale a sistemelor de producție

8.1.1 Aplicarea produsului informatic MAC de analiză a competitivităţii globale la S.C. Firma 1 S.R.L

La prima rulare a programului s-a obţinut o valoare a competitivităţii sistemului de producţie de 6,6952. Cele mai mici note au fost obținute de Departamentul de Producție și Departamentul de Calitate.

Au fost analizate rezultatele obținute, s-a făcut o analiză pentru stabilitea cauzelor rădăcină care au dus la obținerea acestor rezultate au fost stabilite obiectivele pe următoarele șase luni (tabelul 8.1).

Tabelul 8.1 Obiectivele întreprinderii pe următoarele 6 luni Nr. crt.

Obiective Termen de realizare

1.1 Organizarea tehnică a producţiei după reguli clar stabilite şi sarcini bine atribuite 6 luni

1.2 Realizarea unei organigrame pentru escaladarea problemelor 6 luni 1.3 Introducerea lucrului în tactul clientului 6 luni

2.1 Întocmirea de instrucţiuni de lucru pentru fiecare tip de utilaj, întocmirea de instrucţiuni de control pentru produse şi procese.

6 luni

2.2 Un nou layout al utilajelor pentru itinerarii simple fără încrucișări şi fără întoarceri 6 luni 2.3 Implementare 5S în hala de producție 6 luni

În urma măsurilor luate, în cadrul Departamentului de Producţie, notea agregată a crescut la

valoarea de 8,33 și în cadrul Departamentului de Asigurare a Calităţii nota agregată a crescut la valoarea de 4,48

În urma măsurilor luate valoarea competitivității a crescut de la 6,6952 la 7,5163 (figura 8.4).

Figura 8.4 Valoarea competitivităţii rezultată în urma analizei datelor


La prima rulare a programului s-a obţinut o valoare a competitivităţii sistemului de producţie de 5,9733. Cele mai mici note au fost obținute de Departamentul de Management și Departamentul



33

de Resurse Umane. Obiectivele firmei pentru viitor sunt legate de îmbunătăţirea activităţii acestor două departamente (tabelul 8.2).

Tabelul 8.2 Obiectivele întreprinderii pe următoarele 6 luni Nr. crt. Obiective Termen de realizare

1. Schimbarea structurii organizaţionale a firmei 6 luni 2.1 Revizuirea politicii firmei faţă de salariaţi, clienţi şi furnizori 6 luni 2.2 Creşterea salariilor angajaţilor pe baza performanţelor 6 luni 2.3 Realizarea unui program de simulare a salariaţilor 6 luni

În urma măsurilor luate, în cadrul Departamentului de Management, notea agregată a crescut la

valoarea de 6,41 și în cadrul Departamentului de Resurse Umane nota agregată a crescut la valoarea de 5,45.

În urma măsurilor luate valoarea competitivităţii întreprinderii a crescut la 6,4041 datorită creşterii notelor agregate la cele 2 departamente (figura 8.10) şi este redată cu ajutorul produsului informatic MAC (elaborat de autoare) în figura 8.11.



La prima rulare a programului s-a obţinut o valoare a competitivităţii sistemului de producţie de 7,5641. Cele mai mici note au fost obținute de Departamentul de Producție, Departamenul Economic și Departamentul de Resurse Umane.

S-a luat decizia de acţionare în vederea creşterii notei agregate asupra departamentelor cu note mici (tabelul 8.3 ).

Tabel 8.3 Obiectivele întreprinderii pe următoarele 6 luni Nr. crt.

Obiective Termen de realizare

1.1 Optimizarea activităţii de întreţinere 6 luni 1.2 Eliminarea rupturilor de producţie prin schimbarea furnizorilor de scule aşchietoare speciale 6 luni 2.1 Revitalizarea activităţii de marketing 6 luni 2.1 Introducerea evidenţei computer-izate printr-un program special 6 luni 3 Realizarea unei grile salariale în vederea creșterii motivării personalului 6 luni

În urma măsurilor luate, în cadrul Departamentului de Producţie, notea agregată a crescut la

valoarea de 8, în cadrul Departamentului Economic nota agregată a crescut la valoarea de 8,96 și în cadrul Departamentului de Resurse Umane nota agregată a crescut la valoarea de 6,19.

În urma acestor masuri competitivitatea sistemului a crescut la valoare de 7,9351 (figura 8.17).



34


8.2 Studii de caz prin aplicarea produsului informatic de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri

8.2.1 Produs informatic de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor orientate spre realizarea matriţelor pentru turnare

Programul informatic de analiză a competitivităţii întreprinderii prin costuri a fost aplicat pentru calculul costului şi duratei de obţinere a fiecărui element component al cinci matriţe pentru turnare.

Pentru a putea stabili costurile s-au introdus în program următoarele date de intrare: • preţul la OL 60 – 0,8 E/kg; • preţul la OLC 45 – 1,8 E/kg; • preţul la OLC 60 – 0,8 E/kg; • preţul la W 100 – 8,5 E/kg; • preţul la W 300 – 8,5 E/kg

• densitatea materialului – 7,8 kg/dcmc; • % de regie – 15% din costul producţiei; • % de profit – 10% din costul producţiei; • adaosul comercial – 3% din costul de

achiziţie.

În figura 8.17 sunt redate costul şi durata de obţinere a fiecărui element component al matriţei pentru turnare 65 mm * 405 mm * 605 mm, atât în cazul în care toate elementele se fabrică în cadrul sistemului de producție cât şi în cazul în care se achiziţionează elemente tipizate din afară şi apoi se prelucrează în interiorul sistemului de producție.

Se observă o diferenţă destul de mică în vederea costurilor şi anume costul este mai mic în cazul în care sistemul de producție fabrică el toate elementele. Şi în cazul duratei de fabricaţie este o diferenţă mică, dar în sens invers, adică durează mai puţin fabricarea matriţei în cazul în care aceasta este fabricată din elemente tipizate achiziţionate de la extern. Prin urmare se poate alege fabricarea matriţei în cadrul sistemului de producție, dacă prioritar este costul, şi achiziţionarea elementelor tipizate de la extern şi apoi prelucrarea lor în interior, dacă prioritar este timpul de obţinere al matriţei.

Cu ajutorul produsului informatic SCMT (elaborat de autoare), se observă o diferenţă destul de mică în vederea costurilor şi anume costul este mai mic în cazul în care sistemul de producție fabrică el toate elementele. Şi în cazul duratei de fabricaţie este o diferenţă mică, dar în sens invers, adică durează mai puţin fabricarea matriţei în cazul în care aceasta este fabricată din elemente tipizate achiziţionate de la extern.

Prin urmare programul sugerează fabricarea matriţei în cadrul sistemului de producție, dacă prioritar este costul, şi achiziţionarea elementelor tipizate de la extern şi apoi prelucrarea lor în interior, dacă prioritar este timpul de obţinere al matriţei.



35

Figura 8.17 Costul fiecărui element component al matriţei, costul total şi durata de fabricaţie a matriţei pentru turnare 65 mm * 405 mm * 605 mm

Clientul nu a dorit matriţa într-un timp scurt şi sistemul de producţie a luat decizia de a fabrica

toate componentele matriţei în intern. Preţul final al matriţei a fost de aproximativ 5600 €. Modelul a mai fost aplicat pentru alte patru tipodimensiuni de matriţe pentru turnare: 65 mm *

405 mm * 405 mm; 55 mm * 305 mm * 305 mm; 50 mm * 205 mm * 205 mm; 65 mm * 505 mm * 505 mm;

8.2.2 Produs informatic de analiză a competitivităţii sistemului de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor orientate spre realizarea matriţelor pentru forjare

În figura 8.27 este redat costul şi durata de obţinere a fiecărui element component al matriţei pentru forjare 150 mm * 110 mm, şi costul total în cazul în care toate elementele se fabrică în cadrul sistemului de producție şi în cazul în care se achiziţionează elemente tipizate din afară şi apoi se prelucrează în cadrul sistemului de producție.

Pentru a putea stabili au fost urmate aceleași etape descrise în subcapitolul 8.2.1. Pentru matriţa pentru forjare 150 mm * 110 mm, se observă că în cazul în care sistemul de

producție produce în interior toate componentele obţine un cost mai mare şi o durată mai mare de fabricaţie decât atunci când achiziţionează de la extern elementele tipizate şi apoi le prelucrează (figura 8.27).

Se observă o diferenţă mică între rezultatele obţinute. Atât în cazul costurilor cât şi al duratelor de fabricaţie, sunt rezultate mai mici dacă matriţa este fabricată din elemente tipizate achiziţionate de la extern. Prin urmare programul sugerează achiziţionarea elementelor tipizate de la extern şi apoi prelucrarea lor în interior, chiar dacă prioritar este costul sau timpul de obţinere al matriţei.



36

Datorită diferenţei atât de mici de preţ, dar atât de semnificative de durată de obţinere a matriţei, între cele două variante s-a luat decizia de a achiziţiona din extern elementele tipizate.

Figura 8.27 Costul fiecărui element component al matriţei, costul total şi durata de fabricaţie a matriţei pentru forjare 150 mm * 110 mm

Preţul final al matriţei a fost de aproximativ 1400 €. Modelul a mai fost aplicat pentru alte patru tipodimensiuni de matriţe pentru forjare: 250 mm *

110 mm; 300 mm * 110 mm; 380 mm * 150 mm; 200 mm * 110 mm.

8.3 Analiza comparativă a competitivității celor trei sisteme de producţie studiate În toate cele trei cazuri prezentate mai sus s-a calculat nota agregată pe fiecare departament în

parte și a rezultat o notă a competitivității globale pentru fiecare sistem de producție. La Departamentul de Management la S.C. Firma 1 S.R.L. și S.C. Firma 3 S.R.L. se observă o

notă agregată peste 7, însă la S.C. Firma 2 S.R.L. nota agregată a departamentului este cu mult sub 7 și nici în urma primelor măsuri luate nu s-a reuşit depăşirea acestui prag (figura 8.37).

La Departamentul Tehnic nu toate notele agregate obținute au avut o valoare de peste 7. La S.C. Firma 2 S.R.L. nota agregată a departamentului este cu mult sub 7, însă nu s-au luat măsuri pentru a remedia aceasta valoare deoarece au fost alte departamente care au obținut note și mai scăzute (figura 8.38).

Figura 8.37 Nota agregată a Departamentului de Management la cele 3 societăți analizate.

Figura 8.38 Nota agregată a Departamentului Tehnic la cele 3 societăți analizate.



37

În cadrul Departamentului de Producție notele agregate obținute de S.C. Firma 1 S.R.L. și S.C. Firma 2 S.R.L. au avut valoarea sub 7. La S.C. Firma 2 S.R.L. nota agregată a departamentului este cu mult sub 7, însă nu s-au luat măsuri pentru a remedia aceasta valoare deoarece au fost alte departamente care au obținut note și mai scăzute La S.C. Firma 3 S.R.L. au fost vizate măsuri care au dus la creșterea notei agregate (cu un punct) deși nota obținută avea o valoare acceptabilă (figura 8.39).

Figura 8.39 Nota agregată a Departamentului de

Producție la cele 3 societăți analizate. Figura 8.40 Nota agregată a Departamentului de Logistică

la cele 3 societăți analizate.

Departamentul de Logistică în toate cele trei cazuri analizate a obținut valori ridicate de peste 8. Aceste valori se datorează în primul rând faptului că în cazul firmelor care produc matrițe canalul de distribuție este scurt, logistica este simplă și numărul furnizorilor este redus (figura 8.40).

Pentru Departamentul Economic la primele două firme analizate, S.C. Firma 1 S.R.L. și S.C. Firma 2 S.R.L., notele agregate au avut valori sub 7. La S.C. Firma 3 S.R.L. deși se observă o notă agregată de 7, au fost vizate totuși măsuri care au dus la creșterea notei agregate cu mai mult de un punct (figura 8.41).

Figura 8.41 Nota agregată a Departamentului Economic la cele 3 societăți analizate.

Figura 8.42 Nota agregată a Departamentului de Resurse Umane la cele 3 societăți analizate.

Figura 8.43 Nota agregată a Departamentului de Asigurare a Calității la cele 3 societăți analizate.

Figura 8.44 Nota competitivității la cele 3 societăți analizate.



38

Pentru Departamentul de Resurse Umane la S.C. Firma 1 S.R.L. se observă o notă agregată cu o valoare mult superioară decât în cazul celorlalte două firme analizate. La S.C. Firma 2 S.R.L., nota agregată are o valoare extrem de scăzută și au fost vizate măsuri care în final au ridicat valoarea notei cu două puncte. La S.C. Firma 3 S.R.L. se observă o notă agregată sub 7, iar măsurile aplicate au marit cu puțin valoarea acestei note, în final aceasta nereușind sa ajungă la 7 (figura 8.42).

În cazul Departamentului de Asigurare a Calității la S.C. Firma 1 S.R.L. se observă o notă agregată cu o valoare mult inferioară comparativ cu celelalte două firme analizate, iar măsurile aplicate au marit cu puțin valoarea acestei note, în final aceasta nereușind sa ajungă la 7. La S.C. Firma 2 S.R.L. și S.C. Firma 3 S.R.L. se observă o notă agregată de peste 7 respectiv 8 (figura 8.43).

În final valoarea competitivității a crescut la toate cele trei cazuri analizate (figura 8.44).

8.4 Concluzii În toate cele trei cazuri prezentate mai sus s-a utilizat aceiaşi metodă de rulare a produsului

informatic MAC de analiză a competitivităţii globale, şi anume: • rularea produsului informatic pentru a descrie starea actuală în care se afla sistemul de

producţie; • analizarea graficului rezultat şi a datelor obţinute; • alegerea unor obiective de viitor privind îmbunătăţirea competitivităţii sistemului de

producţie; • întocmirea unui plan de măsuri care să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite; • rularea produsului informatic MAC de analiză a competitivităţii globale prin descrierea noii

stări a sistemului de producţie. � Rezultatele obţinute de S.C. Firma 1 S.R.L au fost concretizate într-o notă a competitivităţii

globale în valoare de 6,6952. Matricea rezultată a localizat sistemul de producţie ca fiind un sistem de producţie competitiv la nivel naţional.

� Valoarea competitivităţii globale obţinută de S.C. Firma 2 S.R.L. a fost de 5,9733. Matricea rezultată a localizat sistemul de producţie ca fiind un sistem de producţie cu o competitivitate scăzută datorită adaptării nesatisfăcătoare la condiţiile pieţei. Notele cele mai mici au fost obţinute de departamentele Tehnic şi de Resurse Umane.

� Valoarea competitivităţii globale obţinută de S.C. Firma 3 S.R.L. a fost de 7,5641. Matricea rezultată a localizat sistemul de producţie ca fiind un sistem de producţie competitiv la nivel naţional. Notele cele mai mici au fost obţinute tot de departamentele de Producție şi de Resurse Umane.

În cazul sistemelor de producție valoarea competitivității în perioada inițială a fost pentru S.C. Firma 1 S.R.L de 6.6952, S.C. Firma 2 S.R.L. de 5.9733 și S.C. Firma 3 S.R.L. de 7.5641 (figura 8.45).

În urma măsurilor luate valoarea competitivităţii globale a întreprinderii a crescut datorită măsurilor luate pentru S.C. Firma 1 S.R.L la 7.5173, S.C. Firma 2 S.R.L. de 6.4041 și S.C. Firma 3 S.R.L. de 7.9351 (figura 8.46).

În cele trei cazuri competitivitatea a crescut comparativ cu prima perioadă cu valori cuprinse între o jumatate de punct și un punct (figura 8.47).

S-a considerat că nota 7 este o notă care asigură societăților comerciale o competitivitate la nivel național. S-a constatat că în cazul firmelor analizate două din cele trei firme nu au fost competitive la nivel național: S.C. Firma 1 S.R.L. și S.C. Firma 2 S.R.L.. Doar S.C. Firma 3 S.R.L. a obținut o notă de peste 7. În urma măsurilor luate S.C. Firma 1 S.R.L. a reușit să depășască nota 7 la competitivitate.

De remarcat este faptul că cel puțin una din aceste societăți a avut cel puțin o notă agregată sub 7 la fiecare departament. De asemenea două din cele două societăți analizate au avut note agregate sub 7 la Departamentul de Producție (S.C. Firma 1 S.R.L. și S.C. Firma 2 S.R.L) și Departamentul de Resurse Umane.



39

Figura 8.45 Valorile obținute în prima perioadă de sistemele de producție

Figura 8.46 Valorile obținute în a doua perioadă de sistemele de producție

Figura 8.47 Valorile obținute de sistemele de producție analizate în cele două perioade de timp Programul informatic SCMT (elaborat de autoare), a fost rulat pentru cinci tipodimensiuni ale

unei matriţe pentru turnare utilizată la obţinerea de capace pentru canal. Trebuie precizat că este un produs informatic: • care ajută sistemul de producţie să ofere un răspuns rapid clienţilor la cererea de ofertă, în

funcţie de variabilele introduse; • care ajută sistemul de producţie să vadă dacă se poate încadra în cerințele de preţ şi durată de

fabricaţie ale potenţialilor clienţi (să vadă dacă este mai ieftin sau rapid să achiziţioneze de la extern elementele tipizate ale matriţei sau să fabrice totul în interiorul sistemului de producţie).

Cele cinci tipodimensiuni, analizate din punct de vedere al costurilor, ale unei matriţe pentru turnare utilizată la obţinerea de capace pentru canal au fost: 65 mm * 405 mm * 605 mm; 65 mm * 405 mm * 405 mm; 55 mm * 305 mm * 305 mm; 50 mm * 205 mm * 205 mm; 65 mm * 505 mm * 505 mm.

Pentru început pentru a putea stabili costurile s-au introdus în program următoarele date de intrare:

• preţurile pentru materialele utilizate; • densitatea materialelor utilizate;

• cotă parte a regiei; • cotă parte a profitului; • adaosul comercial.

Apoi au fost introduse dimensiunile fiecărui component în parte şi a rezultat costul şi durata de obţinere a fiecărui element component al matriţei atât în cazul în care toate elementele se fabrică în cadrul sistemului de producție cât şi în cazul în care se achiziţionează elemente tipizate din afară şi apoi se prelucrează în cadrul sistemului de producție.

Rezultatele obţinute au fost destul de asemănătoare: • la tipodimensiunile 65 mm * 405 mm * 605 mm, 65 mm * 405 mm * 405 mm, 55 mm * 305

mm * 305 mm şi 65 mm * 505 mm * 505 mm se observă o diferenţă destul de mică prin prisma costurilor şi anume costul este mai mic în cazul în care sistemul de producție fabrică el toate elementele. Prin urmare programul sugerează fabricarea matriţei în cadrul sistemului de producție, dacă prioritar este costul, şi achiziţionarea elementelor tipizate de la extern şi apoi prelucrarea lor în interior, dacă prioritar este timpul de obţinere al matriţei;



40

• la tipodimensiunea 50 mm * 205 mm * 205 mm se observă o diferenţă mică între rezultatele obţinute. Atât în cazul costurilor cât şi al duratelor de fabricaţie, sunt rezultate mai mici dacă matriţa este fabricată din elemente tipizate achiziţionate de la extern. Prin urmare programul sugerează achiziţionarea elementelor tipizate de la extern şi apoi prelucrarea lor în interior, chiar dacă prioritar este costul sau timpul de obţinere al matriţei.

Prin urmare se recomandă fabricarea matriţei în cadrul sistemului de producție, dacă prioritar este costul, şi achiziţionarea elementelor tipizate de la extern şi apoi prelucrarea lor în interior, dacă prioritar este timpul de obţinere al matriţei.

Programul informatic SCMF (elaborat de autoare), a fost rulat pentru cinci tipodimensiuni ale unei matriţe pentru forjare utilizată la obţinerea de cuţite de minerit.

Trebuie precizat că este un program care ajută sistemul de producţie: • să ofere un răspuns rapid clienţilor la cererea de ofertă, un program care oferă un preţ

aproximativ sistemului de producţie în funcţie de variabile introduse; • să vadă dacă se poate încadra în cerințele de preţ şi durată de fabricaţie ale potenţialilor

clienţi (să vadă dacă este mai ieftin sau mai rapid să achiziţioneze de la extern elementele tipizate ale matriţei sau să fabrice totul în interiorul sistemului de producţie).

Cele cinci tipodimensiuni, analizate din punct de vedere al costurilor, ale unei matriţe pentru forjare utilizată la obţinerea de cuţitelor de minerit au fost: 150 mm * 110 mm; 250 mm * 110 mm; 300 mm * 110 mm; 380 mm * 150 mm; 200 mm * 110 mm.

Introducerea datelor de intrare a urmat aceleași etape ca și în cazul matricii pentru turnare. Rezultatele obţinute au fost destul de asemănătoare la toate tipodimensiunile analizate: • se observă o diferenţă destul de mică prin prisma costurilor şi anume costul este mai mic în

cazul în care sistemul de producție cumpără de la extern toate elementele tipizate şi prelucrează în interior restul elementelor;

• în cazul duratei de fabricaţie este o diferenţă mică, în sensul că durează mai puţin fabricarea matriţei în cazul în care aceasta este fabricată din elemente tipizate achiziţionate de la extern.

Prin urmare programul sugerează cumpărarea elementelor tipizate ale matriţei pentru forjare din extern, dacă prioritar este costul, şi achiziţionarea elementelor tipizate de la extern şi apoi prelucrarea lor în interior, dacă prioritar este timpul de obţinere al matriţei.



41

Capitolul 9: VALIDAREA REZULTATELOR TEORETICE PRIN CERCETĂRI EXPERIMENTALE

9.1.1 Validarea modelului tehnico-economic de analiză a competitivităţii globale a sistemelor de producție

Validarea modelului tehnico-economic presupune verificarea corespondenței dintre structura funcțională a modelului cu obiectivele strategice de creștere a competitivității sistemelor de producție. Este urmărit în principal gradul în care departamentele prin activitățile desfășurate și criteriile generale de evaluare, predefinite în model, sunt relevante pentru aprecierea și creșterea competitivității firmelor care produc matrițe pentru turnare și forjare.

Pentru validarea modelului tehnico-economic de analiză a competitivității globale a firmelor care produc matrițe pentru turnare și forjare s-a aplicat tehnica sondajelor. Populația aleasă este printre beneficiarii analizelor competitivității globale a firmelor care produc matrițe pentru turnare și forjare. Alegerea s-a făcut dintre reprezentanți ai IMM-urilor care produc matrițe pentru turnare și forjare. Ca instrument de lucru se utilizează chestionarul cu întrebări închise.

Mărimea eșantionului a fost calculată, considerând cunoscute intervalul de încredere determinat pe baza procentelor și eroarea admisă, astfel [LEF 96]:

2

2

E

qpzn

××= , unde (9.1)

z = coeficientul corespunzător nivelului de încredere; z = 1,64 pentru un grad de încredere de 90% [LEF 96];

p = estimarea procentelor de succes sau a celor care răspund cu ”Da” la întrebările puse; se estimează un procent de peste 95% de răspunsuri afirmative;

q = 1 – p, estimarea procentelor în caz de insucces sau a celor care răspund cu ”Nu” la întrebările puse; q = 5%;

E = eroarea acceptată a estimărilor; se acceptă o eroare de max. 5 %;

515

59564,12

2

=××=n (9.2)

S-a răspuns afirmativ la întrebările privind modelul tehnico-economic de analiză a competitivității globale a firmelor care produc matrițe pentru turnare și forjare. Se remarcă unanimitatea în ceea ce privește corelarea între departamentele sistemului de producție și activitățile desfășurate în departamente și unanimitatea în ceea ce privește definirea departamentelor unui astfel de sistem de producție.

9.2 Validarea duselor informatice

9.2.1 Validarea produsului informatic de analiză a competitivităţii globale a sistemelor de producție

În urma validărilor funcțiilor produsului informatic au rezultat următoarele: • produsul informatic asigură consultarea informațiilor cuprinse în analizele încheiate ale competitivității globale ale firmelor ca urmare a constituirii unor fișiere arhivă; • produsul informatic asigură consultarea informațiilor în orice moment de rulare a produsului; • produsul informatic permite în paralel încărcarea încă unui grafic rezultat dintr-o analiză anterioară;



42

• produsul informatic impune parcurgerea anumitor etape determinante ale analizei, și nu permite evitarea lor; astfel se asigură acuratețea analizelor de competitivitate și se evită eventualele omisiuni ce ar putea duce la un rezultat final incorect; • flexibilitatea produsul informatic permite intervenția asupra criteriilor, chiar și după validarea lor; • transparența analizei efectuate este dată de posibilitatea de a vizualiza în orice moment datele introduse și rezultatele obținute; • produsul informatic permite vizualizarea descrierii criteriilor în momentul alegerii lor; • programul permite vizualizarea poziției competițională raportată la valoarea competitivității obținută; • produsul informatic realizează automat nota agregată pentru fiecare departament în parte și redă la sfârșitul rulării produsului un grafic al notelor și o matrice a competițională. În urma verificării produsului informatic au rezultat următoarele: • fiabilitatea produsul informatic este asigurată de posibilitatea de salvare a programelor de lucru; • produsul informatic asigură transferul de date și pe unități externe și permite vizualizarea principalelor date într-o singură fereastră (avantaj în cazul review-urilor); • produsul informatic permite compararea a două analize efectuate în perioade diferite de timp.

9.2.2 Validarea produselor informatice de analiză a competitivităţii sistemelor de producție prin costuri, cu aplicaţii asupra sistemelor orientate spre realizarea matriţelor pentru turnare și forjare

Validarea prin experimente a produsului informatic de analiză a competitivității întreprinderii prin costuri are următoarele obiective: • stabilirea gradului de îndeplinire a obiectivelor de analiză a competitivității întreprinderii prin costuri; • luarea deciziei de fabricare a tuturor componentelor matriței în firmă sau de achiziționare a elementelor tipizate, după cerința de cost sau de timp a clientului; • posibilitatea sistemului de producție de a oferi un răspuns rapid clientului la cererea de ofertă.

Validarea produsul informatic cuprinde două etape: • prima etapă în care se verifică integralitatea funcțiilor produsul informatic, așa cum au fost ele prezentate în subcapitolul 6.2; se testează toate opțiunile din produsul informatic prin introducerea unor date virtuale urmărindu-se doar latura funcțională a produsului informatic; • a doua etapă în care se realizează mai multe analize cu date reale preluate din studiile de caz experimentale, urmărindu-se funcțiile de analiză și modul de redare al datelor.

În urma validărilor funcțiilor produsului informatic au rezultat că produsul informatic: • asigură consultarea informațiilor în orice moment de rulare a produsului informatic; • impune parcurgerea anumitor etape determinante ale analizei, și nu permite evitarea lor; astfel se asigură acuratețea analizelor de competitivitate și se evită eventualele omisiuni ce ar putea duce la un rezultat final incorect; • este flexibil și permite intervenția asupra criteriilor, chiar și după validarea lor; • asigură transparența analizei efectuate care este dată de posibilitatea de a vizualiza în orice moment datele introduse și rezultatele obținute; • permite vizualizarea costurilor și a duratei de fabricație pentru fiecare element component al matriței, în ambele cazuri descrise mai sus, vizualizarea se face într-o singură fereastră; • permite vizualizarea celor 4 tipuri de rezultate urmărite în patru grafice; • realizează automat pentru fiecare reper: costul orar pe operație, durata operației, costul total al operației, costul de regie și profitul pe care îl pentru fiecare departament în parte și redă la sfârșitul rulării produsului un grafic al notelor și o matrice a competițională.

În urma verificării a rezultat că produsul informatic:



43

• permite vizualizarea fiecărui cost al operației pe fiecare element component în parte; • permite un răspuns rapid la cererea de ofertă a clienților; • oferă o soluție pe bază de calcul în funcție de cerințele de timp sau cost ale clienților.

Capitolul 10: CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBU ȚII ORIGINALE

10.1 Concluzii finale În urma cercetărilor efectuate în domeniul analizei competitivității și al creșterii competitivității

prin costuri, se desprind următoarele concluzii generale: • sistemele de producție de la noi din țară, în mare majoritate nu sunt competitive nici la nivel național. Sunt caracterizate de eficiență și productivitate scăzută datorată investițiilor reduse în cercetare și inovare ceea ce face să nu poată concura pe piețele internaționale; • procedeele de turnare și forjare, sunt încă preferate altor procedee de execuție și evoluează pe o piață în plină expansiune; • sistemele de producție românești sunt caracterizate de o lipsă de preocupări specifice de analiză a competitivității și de creștere a competitivității prin costuri; • analiza competitivității și a creșterii competitivității prin costuri sunt modalități de valorificare superioară a potențialului de resurse umane, financiare, materiale și informații, în vederea eliminării punctelor slabe și a consolidării punctelor tari; • abordarea competitivității sistemului de producție ca parte a mediului micro- și macroeconomic alături de sisteme de producție ce au aceiași activitate oferă o imagine de ansamblu asupra situației/performanțelor actuale ale sistemului, dar creează mediul concurențial propice pentru dezvoltarea viitoare, dezvoltare ce se finalizează într-o creștere a competitivității; • obiectivul global al analizei şi creşterii competitivității sistemelor de producţie îl reprezintă posibilitatea sistemului de producţie de a acţiona competitiv pe o piaţă globală aflată în ascensiune; • problema esenţială a conceperii unui model de măsurare a competitivității sistemelor care produc matriţe pentru turnare şi forjare este găsirea acelor elemente comune şi cele mai importante pentru astfel de sisteme; • modelul de analiză a competitivității este o reprezentare simplificată a activităţilor sistemului de producție, a interacţiunilor care există între subsistemele sistemului şi a interacţiunilor dintre sistem şi mediul lui intern şi extern; • modelul matematic ataşat modelului de analiză a competitivităţii permite aflarea în timp rapid a stării actuale a sistemului prin calculul competitivităţii globale pe întreaga firmă pe baza notei agregate pe fiecare departament şi a procentului de importanţă a departamentului. Rezultatul se concretizează într-o matrice de 2 * 6, ce realizează corespondenţa între valoarea competitivităţii şi poziţia competiţională; • modelul matematic ataşat modelului de creştere a competitivităţii permite aflarea rapidă a costului matriţei, pe baza tehnologiei ce trebuie utilizată şi permite oferirea unui răspuns rapid la cererea de ofertă a potenţialului client; • informatizarea activităţilor de analiză şi creştere a competitivităţii permit eficientizarea activităţii şi urmărirea eficacităţii fiecărei măsuri luate. Programul informatic realizat de autoare oferă precizie şi trasabilitate în urmărirea rezultatelor / datelor / activităţilor, operativitate în evaluare prin timp scăzut de procesare a datelor, eliminarea erorilor de calcul; • validarea prin cercetări experimentale a modelului de analiză a competitivităţii sistemului de producţie confirmă ipoteza conform căreia construcţia modelului pe baza departamentelor şi activităţilor este cuprinzătoare nu doar pentru un sistem care produce matriţe pentru turnare şi forjare;



44

• în urma validării prin studii de caz a programelor informatice de analiză şi creştere a competitivităţii sistemelor care produc matriţe pentru turnare şi forjare se confirmă ipotezele teoretice emise de autoare.

10.2 Contribuţii proprii Cercetările efectuate de autoare, prezentate în cadrul tezei de doctorat, sunt expresia

preocupărilor manifestate de oricare sistem de producție care acționează pe o piață globalizată în continuă dezvoltare.

Pornind de la principalele slăbiciuni ale sectorului și ținând cont de principalele cerințe ale pieței actuale și ale sistemelor de producție analizate autoarea a încercat realizarea unei distribuții optime și obiective a resurselor disponibile în conformitate cu obiectivele strategice reale cu efecte directe asupra creșterii competitivității sistemelor de producție ce obțin matrițe pentru turnare și forjare.

Având în vedere toate aceste aspecte, contribuțiile originale ale autoarei se reflectă în cercetările teoretice și experimentale efectuate prezentate în capitolele anterioare și constau în: • realizarea unei sinteze privind stadiul actual al competitivității sistemelor de producție. Originalitatea constă în viziunea critică a competitivității sistemelor de producție ce acționează în România și în special a sistemelor de producție ce obțin matrițe pentru turnare și forjare; • realizarea unei analize critice a modelelor tehnico-economice utilizate la studiul competitivității sistemelor de producție; • realizarea unei sinteze a principalilor factori care influențează competitivitatea unui sistem de producție; • stabilirea principalelor etape de analiză și creștere a competitivității unui sistem de producție ce obține matrițe; • conceperea unui model care permite analiza competitivităţii firmei şi creşterea competitivităţii; • conceperea unui model care permite:

� calculul costurilor pe fiecare reper al matriţei pentru forjare; � calculul costului final al matriţei pentru forjare; � o comparaţie între costul prelucrării matriţei în cadrul sistemului de producție propriu şi

costul achiziţionării elementelor tipizate din exterior şi apoi prelucrarea lor în cadrul sistemului de producție; • conceperea unui model care permite:

� calculul costurilor pe fiecare reper al matriţei pentru turnare; � calculul costului final al matriţei pentru turnare; � o comparaţie între costul prelucrării matriţei în cadrul sistemului de producție propriu şi

costul achiziţionării elementelor tipizate din exterior şi apoi prelucrarea lor în cadrul sistemului de producție; • elaborarea unor relaţii matematice care permit calculul:

� notei agregate pe fiecare departament al unei întreprinderi; � competitivităţii globale a unei întreprinderi; � costului pentru fiecare element component al matriţei; � costului final al unei matriţe pentru forjare şi turnare;

• elaborarea unor scheme logice pentru: � analiza şi creşterea competitivităţii; � determinarea costului unei matriţe pentru forjare; � determinarea costului unei matriţe pentru turnare;

• realizarea unor produse informatice pentru: � analizarea competitivității firmei și propunerea unor măsuri în vederea creşterii

competitivităţii (MAC);



45

� determinarea costului matriţei pentru forjare(SCMF); � determinarea costului matriţei pentru turnare(SCMT).

• determinarea domeniilor specifice asupra cărora se poate acționa în vederea creșterii competitivității; • realizarea pentru fiecare domeniu a unor șabloane metodologice conținând tabele de culegere a datelor și chestionare, pentru reglementarea procedurilor și a metodelor; • elaborarea pentru notele de evaluare, a unor tabele semnificative pentru analiza și apoi creșterea competitivității sistemului de producție; • realizarea de cercetări de marketing printre beneficiarii analizei de competitivitate și de creștere a competitivității prin costuri, în vederea validării modelelor; • realizarea de cercetări experimentale planificate pe baze științifice, pentru validarea programelor informatice pe studii de caz reprezentative.

10.3 Valorificarea rezultatelor cercetării În decursul programului doctoral, autoarea a realizat și prezentat următoarele referate

științifice: 1. Referatul 1: Stadiul actual al cercetărilor referitoare la factorii care influenţează competitivitatea sistemelor de producţie. 2. Referatul 2: Studii şi cercetări asupra factorilor determinanţi în creşterea competitivităţii sistemelor de realizare a matriţelor. 3. Referatul 3: Modele tehnico – economice pentru creşterea competitivităţii sistemelor de realizare a matriţelor.

De asemenea, în domeniul tezei de doctorat, autoarea a publicat un număr de 17 lucrări ştiinţifice: • 12 lucrări științifice în volume ale unor conferințe internaționale, din care 9 publicate ca unic autor [RAS 07], [RAS 07a], [RAS 09], [RAS 09a], [RAS 09b], [RAS 10], [RAS 10a], [RAS 10b], [RAS 11], 2 ca și coautor [RAS 05a], [RAS 05b], și una ca și prim autor [RAS 11a]. Dintre acestea, 2 sunt în publicaţii clasificate BDI ([RAS 09] şi ([RAS 09]); • 4 articole în reviste de specialitate din țară acreditate CNCSIS tip B+, din care 3 ca unic autor [RAS 05], [RAS 06], [RAS 06a] și una ca și coautor [IVA 05]; • 1 articol publicat în buletinul Universității Dimitrie Cantemir din Braşov, ca unic autor [RAS 06b].



46

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

I. Cărți

[BAR 00] Bărbulescu C., Managementul producţiei industriale. Organizarea şi conducerea activităţii unităţilor structurii de producţie şi concepţie ale întreprinderii, Volumul I şi II, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000;

[CHA 00]

Chang, I. H., Tsai, I. J., Logistics cost, costumer demand, and retail asablishment density. Regional Sience, 2000;

[CRI 03] Crespi, M., Strategii competitive în întreprinderile moderne. Curs A.R.I.L.O.G, Braşov, 2003;

[ION 02] Ionesei G., Mathematical models in economics. Editura Expert, Bucureşti, 2003;

[MIL 08] Militaru G., Managementul producţiei şi al operaţiunilor. Editura All, București, 2008;

[POA 01a] Popa, H.L. (2001): Evaluarea competitivitatilor, Marketing & Management. Anul XI, Vol. 4-5, 2001; p. 376 – 382, ISSN 122-9105

[POA 06] Popa H.L., Competitivitatea și calitatea produselor și serviciilor. Buletinul AGIR, București, România, Serie noua, Anul XI, Nr.1-2, 2006, p. 3-7, ISSN 1224-7928

[PUT 00] Putsis, W. Jr., Dhar R. , The many faces of competition - Kluwer Academic Publishers, 2000;

[STE 09] Steven T. H., Modele de succes pentru managementul firmelor. Editura Andreco Educational, București, 2009;

[TAK 00] Takata, A. O., şa, A knowledge-based mesh generation system for forging simulation. Kluwer Academic Publishers, 2000;

[VEE 05] Verret, E., şa - Managementul producţiei şi al operaţiunilor, Editura TEORA, Bucureşti, 2005;

II. Articole

[* ALA] Alan Yorke Engineering, Improving rational moulding machines efficiency. Manufacturing talk Editorial Team, 2004;

[CAL 08b] Calefariu G. , s.a. Statistic Researching Methods Applied to the Implementation of TPM in the Automotive Industry of Romania. DAAAM International Scientific Book 2008, Chapter 16, B. Katalinic (Ed.), Published by DAAAM International, ISBN 3-901509-69-0, ISSN 1726-9687, Vienna, Austria, DOI: 10.2507/daaam.scibook.2008.01, pag. 185-196;

[CAL 09] Calefariu G. , s.a. Manufacturing systems design by the method of standard product, Annals of DAAAM for 2009 & Proceedings of the 20th International DAAAM Symposium, ISSN 1726-9679, ISBN 978-3-901509-70-4, Published by DAAAM International, Vienna, Austria 2009, pag. 1249-1250;

[FAE 00] Faets, W. - Die casting simulation. Revista Giesserei, nr. 12, 2000;

[FRT 05] FortunTec Solutions, Moulds and dies conform with western quality, Manufacturingtalk Editorial Team, 2005;

[GAR 06] Garelli, S., Top class competitors: how nations, firms and individuals succeed in the new world of competitiveness. J. Wiley and Sons, 2006; ISBN 0-470-02569-7

[HAS 03] Hasiang, S. H., Huey, I. H., Aplication of finite elements method and artificial neutral nerwork to the die design of radial forging process. Springel-Verlang London Limited, 2003;

[IVA 05] Ivan M. & Rășină M.C., Etapele parcurse în lansarea, dezvoltarea şi susţinerea unor produse complexe, din industria producătoare de maşini şi echipamente – Revista de Inginerie Economică (CNCSIS tip B+),, Cluj Napoca, vol. 4, nr. 3 (15), 2005;

[KIM 02] Kim, M. S., ş.a., An automated process planing and die design system for quasi axisymmetric cold forging products. Springel-Verlang London Limited, 2002;

[LAW 04] Laworski, B., şa, Generating competitive intelligence in organizations, Kluwer Academic Publishers, 2004;

[POA 01b] Popa, H.L., The competitiveness variety. Scientific Bulletin of the "Politehnica" University of Timișoara, Transactions on Management. Engineering Economy. Transportation Engineering, Tom 46 (60), Fasc. 1-2, 2001; p.16 - 23, ISSN 1224-6050

[RAS 05] Rășină M.C., Protecţia mediului în întreprinderile producătoare de scule aşchietoare. Revista Recent (CNCSIS tip B+), Universitatea Transilvania, Braşov, vol. 6(2005), nr. 2, ISSN 1582 – 0246, 2005;

[RAS 05a] Rășină M.C. & Ivan M., Stabilirea potenţialului tehnologic al unui sistem de fabricaţie pentru obţinerea matriţelor – Economic Engineering and Manufacturing Systems, Universitatea Transilvania, Braşov, ISBN 973 – 635-592-6, 2005;



47

[RAS 05b] Rășină M.C. & Ivan M., Dezvoltarea durabilă a întreprinderilor producătoare de matriţe – Economic Engineering and Manufacturing Systems, Universitatea Transilvania, Braşov, ISBN 973 – 635-592-6, 2005;

[RAS 06] Rășină M.C., Logistica unui sistem de producţie ce realizează matriţe pentru turnare şi forjare. Revista de Inginerie Economică (CNCSIS tip B+), Cluj Napoca, vol, 5, nr.2 (18), 2006;

[RAS 06a] Rășină M.C., Dezvoltarea durabilă a întreprinderilor producătoare de scule aşchietoare – Revista de Inginerie Economică (CNCSIS tip B+), Cluj Napoca, vol. 5, nr. 1 (17), 2006;

[RAS 06b] Rășină M.C., Dezvoltarea durabilă şi sistemul de producţie, Buletinul Universităţii Creștine “Dimitrie Cantemir”, nr. 7, Editura Infomarket, ISSN 1841 – 298X, Braşov, 2006;

[RAS 07] Rășină M.C., Programarea producţiei şi gestiunea stocurilor doi factori ce influenţează competitivitatea sistemelor de producţie – Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2007;

[RAS 07a] Rășină M.C., Factorii indirecţi de influenţă ai competitivităţii sistemelor de producţie – Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene “HENRI COANDĂ”, ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2007;

[RAS 09] Rășină M.C., Introduction of lessons learned into an production system which is produceing molds to increase competitiveness - Conference with International Participation, Constructive and Technological Design Optimization in Machines Building Field, MOCM, vol. 4, nr. 15, ISSN 1244 – 7480, indexată în baza de date internațională Viniti – Rusia și baza de date ProQuest CSA – SUA, Bacău, 2009;

[RAS 09a] Rășină M.C., Management and competitiveness and production system, with the particularity af production molds – Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene “HENRI COANDĂ”, ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2009;

[RAS 09b] Rășină M.C., Lean, a management tool, used for have an competitive production system – Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene “HENRI COANDĂ”, ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2009;

[RAS 10] Rășină M.C., VSM, a lean management tool, used for have an competitive die production system - Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene “HENRI COANDĂ” ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2010;

[RAS 10a] Rășină M.C., How to choise the materials and technology to have an competitiveness die production system - Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene “HENRI COANDĂ” ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2010;

[RAS 10b] Rășină M.C., Competivity and management activities in die production systems – Conteporary economy and Romanian realities, publicat în revista Studii si Cercetări Ştiinţifice, seria Ştiinte Economice, Universitatea “VASILE ALECSANDRI”, ISSN 2066 - 561X, Bacău, 2010;

[RAS 11] Rășină M.C., Poka Yoke – a tool for competitiveness in die production systems. Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene “HENRI COANDĂ”, ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2011;

[RAS 11a] Rășină M.C., Klein M.V., Implemented TPM to encrease the competitiveness die production systems. Scientific research and education in the air force AFASES, Academia Forţelor Aeriene “HENRI COANDĂ”, ISBN 978 – 973 – 8425 – 67 – 6, Braşov, 2011;

III. Internet

[h DIE] http//www.diecasting _industry [h EPP] http://epp.eurostat.ec.europa.eu; [h FOR] http//www. forging.org; [h GEA] http://www.gea.org.ro; [h IMM] http://www.immromania.ro; [h INS] http://www.inse.ro; [h MIM] http://www.mimmc.ro; [h MIN] http://www.minind.ro; [h WEF] http://www.weforum.org; [h WOR] http://www.worldsteel.org;



48

REZUMAT După cum este cunoscut, în prezent societățile comerciale orientate spre producerea de matrițe pentru turnare și forjare (și nu numai) acționează pe o piață globalizată. Pentru a avea succes pe această piață globalizată societățile comerciale trebuie să fie competitive. Pentru a ”măsura” competitivitatea societăților trebuie să existe modele tehnico-economice. În scopul asigurării celor de mai sus, teza ”Creşterea competitivităţii sistemelor de producţie orientate spre realizarea matriţelor pentru forjare şi turnare” abordează o problemă foarte importantă în acest domeniu, propunându-şi ca obiectiv principal dezvoltarea unor programe care să analizeze și să crească competitivitatea sistemelor de producție orientate spre realizarea matriţelor pentru forjare şi turnare.

SUMMARY As is currently known, the companies producing molds for casting and forging (and others) operates on a global market. To succeed in this global marketplace companies need to be competitive. To "measure” companies competitiveness, techno-economic models must be available. In order to ensure the above phrase, the thesis "Increase the production systems competitiveness oriented towards for dies forging and casting" addresses an important issue in this field, proposing as main objective to develop programs to analyze and to increase the production systems competitiveness oriented towards for molds forging and casting.



49

CURRICULUM VITAE RĂȘINĂ MARIANA CRISTINA Informa ții personale

Adresa Vînători, nr. 7, Brașov, România Telefon -

Mobil 0740 098 565 Email [email protected]

Data nașterii 17.03.1979 Sex Feminin

Studii de bază

2003 – prezent Doctorat: Universitatea Transilvania 2003 – 2004 Studii aprofundate: Universitatea Transilvania & A.R.I.L.O.G. (Asociaţia Româno

- Italiană de Logistică), specializarea Management şi Logistică 2003 – 2004 Studii aprofundate: Universitatea Transilvania, specializarea Managementul

Sistemelor de Producţie în Construcţia de Maşini 1998 – 2003 Universitatea Transilvania Braşov, Facultatea de Inginerie Tehnologică, secţia

Inginerie Economică, specializarea Ingineria şi Managementul Sistemelor de Producţie

Experienţă de lucru

09.2008 - Prezent Project Manager, S.C. SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L., Departamentul Proiecte

07.2007 – 08.2008 Inginer de proces, S.C. HI-LO Sisteme de Depozitare S.R.L., departamentul Calitate

10.2003–06.2007 03.2004 – 06.2007

Doctorand / asistent asociat Asistent asociat la Universitatea Transilvania Braşov

07. 2003 – 11.2003 Inginer economist la S.C. FABRICA DE SCULE RÂŞNOV S.A., departamentul Marketing

11.2001 – 06.2003 Desenator – proiectant la S.C. RAFO ALUMINIUM S.R.L

Limbi str ăine Engleză, Germană

Programe cunoscute Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Visio, Mathcad, AutoCad, Derive, Pro Engineer, Mapics, Power Point, Fox Pro, Visual Basic, Catia

Alte specializări și cursuri

04.2011: Curs "Moderator SWOT"

02.2011: Curs Managementul Schimbării 04.2010: Curs Formator (acreditat CNFPA 03.2010: Curs de project manager (acreditat CNFPA) 02.2010: Curs de project manager (acreditat CNFPA) 10.2009: "Metode pentru o întreprindere eficienta" - Noţiuni generale şi principii MOVE;

analiza şi design-ul fluxului de valoare; 5S, optimizarea transformărilor, indicatori; producţie cursivă (curgere, tragere, tact), optimizarea utilajelor (TPM); logistică (circuitul logistic, supermarket Kanban);



50

CURRICULUM VITAE RĂȘINĂ MARIANA CRISTINA Personal Information

Address Vînători, no. 7, Brașov, România Telephone -

Mobil 0740 098 565 Email [email protected]

Birthday 17.03.1979 Sex Female

Studies 2003 – present Doctorship: Increased the productivity of a production system that has as main

activity the production of molds for casting and forging - Field: Industrial Engineering

2003 – 2004 Postuniversitary degree: Transilvania Brasov University & A.R.I.L.O.G. (Italian Romanian Association of Logistic) Logistic and management

2003 – 2004 Postuniversitary degree: Transilvania Brasov University, Management of Production Systems in Machine area.

1998 – 2003 Transilvania Brasov University, Engineering and management to of the production systems.

Work history

09.2008 – Prezent Project manager for continuous improvements, S.C. SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L., Project Department

07.2007 – 08.2008 Process / quality engineer S.C. HI-LO Sisteme de Depozitare S.R.L., Quality Department

10.2003–06.2007 03.2004 – 06.2007

PhD student / associated assistant at Transilvania Brasov University

07.2003 – 11.2003 Economic engineer at S.C. FABRICA DE SCULE RÂŞNOV S.A., Marketing Departament

11.2001 – 06.2003 Draftsmen, designer, at S.C. RAFO ALUMINIUM S.R.L

Foreign languages English, German

Known programs Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Visio, Mathcad, AutoCad, Derive, Pro Engineer, Mapics, Power Point, Fox Pro, Visual Basic, Catia

Other specialize and courses 04.2011: "SWOT Moderator"

02.2011: Change Management 04.2010: Train the trainers course (Licensed CNFPA); 03.2010: Project management course (Licensed CNFPA); 02.2010: Project management course (Licensed CNFPA); 10.2009: "Methods for a efficient enterprise" - the general concepts and MOVE

principles, flow value analysis and design , 5S, optimization transformations, indicators, lean production, equipment optimization (TPM), logistics (logistics flow, Kanban supermarkets)

Date post:	29-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dokiet
View:	220 times
Download:	1 times

CREŞTEREACOMPETITIVITĂŢII SISTEMELOR DE PRODUCŢIE ...

Documents