.-

.-

-

Mihai BESLIU Mexandru NLSTOR ',

CRESTEREA ALEINELOR ( . i

*,

Coperta ~ c a t e r i i a CIUC '

CRSTEFLEA ALBINELOR

Mihai BESLIU, Alexandru NISTOR Bucurevti, 1992

Toate drepturile sint rezervate Editurii APIMONDIA ISBN 973-605-005-X

I n dezvoltarea apiculturii sint cunoscute patru perioade : 1. Vin5toarea albinelor sillbatice - perioada cea m i lunge, in timpul cdreia omul primitiv s-a obi~nui t sci dobindeascii mierea din scorburile copacilor ~i din cr&pdturile de stincci, i n care in acele timpuri albinele E9i clcideau cuiburile. 2. Apicultura in scorburile copacilor (scorburi artificiale, scobite in trun- chiul copacilor) - in acest fel, oamenii au trecut de la sistemul @mi- tiv de folosire a albinelor la organizarea unor adciposturi pentru cuibul acestora, s6pEnd scorburi On trunchiuri de copaci pe care ii in3elnnau cu cite un semn de proprietate distinctiv. fn acest caz era necesar @ un oarecare inventar : scripeti, frznghii, instalatii de apiirare impotriva ur- Silos.. Interesele stuparilor erau apiirate de lege. Pentru distrugerea co- pacilor cu asemenea scorburi, ,,Statutul lituanian" prevedea pedeapsa cu moartea, iar in Prusia veche cei care inciilcau legea pldteau amenzi foarte grele. Perioada dintre secolul a1 X-lea @ inceputul celui de a1 XVZZ-lea se caracterizeazd prin dezvoltarea cre~teri i albinelor On scor- buri in Rusia $i in Principatul Moldovei. 3. Cre~terea allbinelor & stupi primitivi a apcirut atunci cind oamenii s-au deprins sd construiascd s ingu~i adciposturi pentru albine - budu- roaie, scorburi 9i trunchiuri scobite, care se avezau pe pcimfnt. Acum apare cuvintul ,,vatrii de stupinci", locul degajat in pcidure pentru am- plasarea trunchiurilor. Tehnica cre~teri i albinelor era primitivci, totuqi oamenii aveau notiuni de ademenire a roilor la noile addposturi ~i de ingrijire a albinelor pe timpul iernii. Odatii cu trecerea la cre~terea al- binelor in buduroaie, oamenii au dobindit posibilitatea riispindirii albi- nelor gi in locuri in care acestea nu existaserii mi inainte.

I

i 4. Apicultura modern5 a ccipcitat un inceput abia dupti aparitia a trei in- ventii. In 1814, in Rusia, P. I. Procopovici a inventat stupul demontabil cu rame. Datoritci aparitiei stupului cu rame mobile a fost posibilii $i

I inventia fagurilor artificiali a lui Johannes Mehring On Germania On I 1857. S-au creat astfel conditiile de fortare a albinelor sli construiascd I celule corecte g i faguri drepti. In sfkgit prob lem extractiei mierii din

faguri, fcirci a se recurge la distrugerea acestora, a fost rezolvatci de ma- iorul in retragere ,a1 brmatei austriece F&nz Hruska.- el ra .inventat i n 1866 extractorul centrifugal.

In acest fel, la sfir$itul secolului a1 XIX-lea au apdrut toate desco- peririle g i inventiile de principiu care au stujit apoi ca bazci de dezvol- tare a apiculturii moderne contemporane.

In timp, apicultura a ccipcitat in tara noastrci o largci rcispOndire. Ea este astiizi una dintre ramurile importante ale agriculturii, inclusiv a celei intensive.

Cu f i ecan an, Cn Moldoua, captit6 lo importantci tot mai mare folosi- rea eficientti aalbinelm dn polencizarea culturilor agricple enitomofile. S-a stabilit in mod gtiimtific cci albinele melifere realizeazii 80-90/0 d i n mwn- ca de polenizarb a plantelor cultivdbe, restul rcimfnind in sa- insecte-

I

i lor scilbatice : bondmi, viespi, albine solitave, gindaci, flzotu?ri, mugte, etc.

Experienpz stupinelor de stat $i cooperatiste a dovedit cci acolo unde se foloseyte o agrotehnicci superioarc g i o bun,& organizare a diri- jicrii albinelor fn polenizarea culturilor entomofile, recolta Qn multe ca- zuri creqte cu 2 5 4 0 / 0 g i chiar mi mult. Aceasta Enseammi cii o mare parte din productk-~ agricolci obtinutci anual este realizatii datoritci mun- cii de poknizare a albinelor. S-a stabilit c6 Qn fermele care cultivci pe suprafete mari specii entomofile (livezi, floarea-soarelui), veniturile pro- z,e@te din surplusurile recoltelor datorate poleniz6rii cu ajutorul albine- lor intrec de mai multe ori contravaloarea mierii, cerii g i a altor produse obfinute cEe la albine.

Planurile de perspectivli pentru dezvoltarea fermelor previid o con- t inui liirgire a suprafetelor de pomi +i arbq t i fructiferi, culturi de floa- rea-soarelui, seminceri de 1ucern.d $i de alte culturi, precum $i crGgterea productivitcitii lor. Iar aceasta solicit6 Ombunritcitirea bazei furajere fn republic6 ~i o mai eficientlt. folosire a albinelor pentru polenizarea cul- turilor entomofile.

Albinele stringind din florile plantelor sucul dulce - nectarul, for- meazci din acesta produsul alimentar aparte - mierea, care define extraordinare proprietliti dietetice qi terapeutice @ care se deosebeqte prin calitciti a p r t e de gust $i prin aroma liicutci, specific& :fn acelaqi timp, mierea face parte dintre prod2dsele 3 u {valaare caloric6 ridicatii.

Secretatci de glande speciale ale *albinelor, cema este fobi tc i la cUditu1 fagurilor. 0 parte din ceara de albine obtinutci On stupine p ~ i n prelucrarea fagurilor vechi g i a altor resurse de ~&arii, se foloseqte fn multe ramuri ale economiei nationale.

Deosebit interes prezintci pentru tara noastrci $i celelalte produse specifice ale apiculturii - propolisul, liiptigorul de matcci, polenul, veni- nul, apilarnilul,. folosite in scopuri terapeutice.

fn dorinta de a se dezvolta mi mult apicultura, pe ling6 Ministe- rul Agriculturii qi Alimentatiei s-a format Asociatia de productie ~i co- m.ert ,,Apicultura". Rolul ei de bazc este stimularea g i ajutorarea pro- prietarilor stupinelor particulare, colective qi &e stat En introducerea me- Lodelor moderne de kt@etinere s, albinelor gi de obtinere la . ~ ~ O ~ Z L S ~ ~ O T stupului, asigurarea cu mijloace,de,combaterq a bolilor azbinelor, orga- nizarea deplascirii stupinelor On pastoral g i apro,vizionarea cu faguri ar- tificiali, stupi, unelte gi utilaje.apicole,

Experienfa muncii multor stupine 'fruntaqe, aratii cd folosirea efi- cientci a albinelor la polenizare, precum $i obtinerea unor produse ca zleninul de albine, ldptigorul de matcii, polenul ~i propolisul pot duce la sporirea rentabilitiitii apiculturii. Pentru aceasta este necesar sii se mci- reascci substantial efectivele de familii de albine ; toate stupinele sd se autogospodiireascci, prin rentabilizare $i autofinun~are. Este necesarii in- trocEucerea mui rapid6 a tehnoZogiilor moderne de obtinere a productiei apicole.

fn acest timp trebuie acordatti atentie imbuna'tdtirii bazei melifere, fnfiintiirii de noi stupine in gospodliriile care au nevoie de albine pentru polenizarea culturilor agricole.

Realizarea acestor &surf va permite ridicarea rolului apiculturii z^ n economia complemlui agroindustrial a1 Republicii' Moldova.

KUTORII

BAZELE BIOLOGIEI FAMILTEI DE ALBINE

Cre~terea productivitgtii familiilor de albine este principala sar- tins (economic5, n.r.) a apiculturii. In acest sens, are o importang deo- sebitg elaborarea unor metode cit mai eficiente de htretinere a fami- liilor puternice $i exploatarea lor abil5 pentru praductia de miere, cearg qi p t r u polenizarea culturilcr entomofile. Imbun5tiitirea meto- delor qi intmducerea lor in practica .apical5 cer apr"ofundate cuno$tinte in d~meniul biologiei aibinei.

Biologia apicolg studiafi problemele de viatii ale farniliei de al- bine ca ale unui organism unic, precum $i functiile care apar %n viafa ~i in activitatea albinelor in cadrul familiei. Asemenea funeii sGnt ur- m5toarde: int5rirea putenii farniliei prin creqterea de noi albiie, roi- rea, secretia de cearg, acumularea rezervelor de h a n g , iernarea, &. Toate acestea confirm5 biologiei locul de bazii teoreticg a apiculturii, cuno~terea ei are un no1 hotgritor pmtru practica apicol5, dind posibi- litatea s5 fie studialte metodele de cre~tme a albinelor $i explicarw 1%. Cu d t sint mi aprofundate cunlogtinple omului in domeniul biol- logiei apicole, cu atit mai irapide sfnt progresele 'in crevterea albinelor. Documentarea temeinic5 a apicultorilor cu privke la funwile familiei de albine Pi ajut5 la rezolvarea cu s u c w a muncii in stupin5 ~i la ob- tinwea prductiei dorite.

COMPONEN'J'A FAMIUEI DE ALBINE

wnditii naturale familia de albine m s t 5 din mai multe rnii de albine lucrgtoare, un mum* mare de trintori ~i o mat& - genitoa- rea familiei.

Matca - unicul individ fernel ln familie, are organele de repro- d u m e dezvoltate integral, qi gi-a piistrat instinctul sexual $i capacitatea de reproducere. Ca $i albinele luargtoare, rnatca se dezvolt5 dintr-un ou fecundat, dar spre deosebire de ,albine atinge rnaturitatea sexual5 da- torit.5 unei alimentatii dmebite h stadiul de larvg.

Mat= este mai dezvoltatii decit albina lumiibare, are lungimea de 20-25 mm. Greutatea m5tcii -Imperecheate este de 200-250 mg ; m5tcile nebperecheate cintAmsc 150-200 mg. Durata dezvolGrii miitcii ck la ou la insecta aciultg este de 16 Ale.

Organele de reproducere ale mZtcii sint avezate in abdomen gi cu cit acesta este mai maw, cu atit mai bine s b t dezvoltate ovarele iar calitatea miitcii este mai bung. In cuibul familiei de albine rnatca Ende- plinqte o singur5 funGie - sea de a depune oug fecundate vi n e f e ~ cundate. a t e funqii - cl5direa fagurilor, secre* cenii, adunatul hra- nlei, apsrarrea cuibului, h5nirea larvelor - rnatca nu Pndeplingte, Toti

indivizii, membni ai familiei de albine, sint crescuti din ouile depuse de matcii : cei femeli - din ouii fecundate, cei rnasculi - din ou5 ne- fecundate. Matca depune ouii fecundate 1dac5 a fost imperecheat5. fm- perecherea se produce in momentul atingenii maturitiitii sexuale rji in ~ d i t i i favorabile lde mdiu.

De obicei m5tcile ies la zbor 3-1 a 7-a-a 10-a zi dupii ecloziona- rea din botc5. Dac5 matca nu se 4mperecheaz5 ltimp de 3Q-35 zile, iqi piarde capacitatea de hperechere rji riimine neimperecheat5 (de- vine ,,lst5tutZi", ,h.red.). 0 asemenea mate5 depune rnumai ouii nefecun- date, din care vor iegi trhtori ; ea se numerjte trtntoritii. Cit timp mat- ca nu a atins maturitatea sexual%, gneutatea ei scade fat2 de cea irni- liall5, ceea ce comtituie un availvtaj in momentul in care iese la &or . fiainte de zborul de fmpereohere propriu-zis matca face citeva zbo- ruri de orientare.

Matca iese la zbor in orele prinzului, pe timp liniqtit, cu tempera- tur5 peste 23C qi cu umiditate atmosfericg I.edus5. Aceste mdi t i i sint favorabile $i zbarului trintorilor. Actul imperecherii se ,pebrece in aer la in2lpmi- intre 10 -qi 35 m de la sol $i se prelungeqte cca 30 minute, matca zbu15n.d cu o v i ta5 de pin5 la 30 kunlh $i hdep5rtindu-se de sku- pin5 ping la cca 7 km. Uneori se p t e ~depiirta qi mai mult. Cihd iese la z b m l de imperechere, rna~tca emanii un miros specific, care atrage .tirinto&. Mirosul specific este emis de glandele ei mandibulare. S a stabilit c2 in mod ownuit mgtcile se imperecheaz5 cu mai multi trin- tori. Uneori ele ies la z h r citeva dle la rind $i se im,perecheaz5 cu trlntori diferip, de regul2 cu aceia care zboarg mai iute qi sfnt mai bine dezvoltati dim pmct de vedere fiziologic.

Acest mod de imperechere are un rost biologic important, in acest fel realizindu-se sefeqia natural2 a trfntorululi-copulator, 31 mare m5- sur3 evithdu-se comgvinizarea. Dup5 umrplexea spermatecii cu sperma triintoirilor, reflexele legate de zborul & imperedhere se anihileaz5 $i Il.latca nu mai iekhdin stup pen&e imperechere.

h spermatec2 se pot stringe 8-10 milioane spermabzdzi. Dup5 imperechere matca inoepe si?i depm2 ou2 fecundate, din care vor eclo- zima albine lucr2toare $i mgtci. Dupg caz, matca depune ou5 neimpe- recheak din care vor i g i trintcri. La mltuile %trine numHul de O U ~ n e f a n d a t e crgte dakrit5 reducwii numZrului de spenmatoz&5 in spermatecg. 13,

fn tirnpul depunerii ouzlor abdommul m&ii ereqte datonit2 a&- volt5rii ovarelor, In care se formeaz5 qi ye IdezvoltZi m mare numar de ou8. Ou5le formate 4n tubmile ovigene trec din ovidu&le pereche in oviductul median - la cap5tul c5ruia se afl5 orificiul spermatecii, - dup5 care urmeaz5 vaginul. fn mommtul depunerji oului matca iqi co- boar2 alrdmenul in cd~ufla de lucr5toare, unde xesita a h g e peretii celulelor, atingere care p v o a c 5 slgbirea unui mqchi special circular, f q t care permite ieqirea spenrtei. In acest fel se fecundeaz2 oul. Dac5 abdomenul nu atinge pewpi oelulei, aceasta putfndu-se i'ntimpla d o a ~ h celule de trhtor, care au ldiarnetrul rnai mare decit cele de albin5, dhpozitivul care inchide spe~mateca nu funQimeaz5, sperma nu este 4rnphg in oviduct $i ougle nu se fecundeaz5.

In conditiile de climg ale Moldovei, pomta m5tcilor kcepe la sfir- qitul lunii i a n ~ a ~ ~ - prima j u d t a t e a lunii februarie. La inceput numwul tde oug depuse este meinsemnat din cauza timpului rece $i din cauzg c5 albhele sint strinse in ghem. Odatri cu Pnc5lroirea timpului, wnta atinge maxima h mai-iuinie, und numrirul de ou5 d e p w a h g e num%ul de 1500124 h $i ahiar peste. L u i d in cons idem faptul c5 un ou cAznt5re$te in medie 0,132 mg, 1500 de oug cnmt5resc 198 mg, adic5 tot atit cit cintAre$te matca nmsB$i. Pemtru mentinerea unui asemenea sitm de ouat albinele o hriinesc inbens. Jn afar5 de aceasta sfnt nece- sme atit o cantitate suf idnt5 de albriae lucstoare penbru hgrijirea m%cii cit $i o cantitate su~fkientg de uniere, polen $i faguri. Dac5 se in- calcB vreuna dintre aceste conditii, riltmul ouatu'lui se reduce rapid.

Ouatul se supune unei serii de legrit5ti d e deavoltZirii flam'hliei. Aces&a depind & mare m k r g & starea fmniliei, de semn, de aigura- rea fagurilor, ~de cantitatea de miere $i polen, de cmditiile atmosferice, de calitatea de xproduc5tor a m5tcii gi de altele.

fn perioada de ouat, matca este in permanent5 PnconjuratA de grija m e i suite de albine (9-12) care stau Pn jurul ei, cu capetele Pn- dreptate spre ea, la distanta de 4--6 mm. Ele a t h g matca cu antenele. In daplasarea m2tcili, componen$a suitei se modific5 permanent. Matca inconjurat5 de suits depune oug f ir5 htrerupere. Pentru depunerea m u i ou %rec cam 8--12 secmde. Mat& depune ou5 neoontenit. DupB depunerea a 20-30 ouZi ea se oprevte, suita se mai cmce~treaz5 gi in- cepe s: hr5neasc5 matca, care i$i intinde itrompa pe rind spre albinele care o inmnjoarri. Trompa ei irntr5 intre mandibulele albinei gi matca primqte hrm5 h p de dou5 minbte. DacZi albina nu oferZi Epti$a, m a w Pgi retrage repede tmqm $i se 4ndreaptg spre o alta. Timpul cit matca i$i intrerupe ouatul $i prime$e hran5 variaz5 la d'iferirte famflii in func* ~de puterea acestora precum gi , de intensitaka ouatului. fn cazul unui ritm intens matca se odihneqte 10-15 minute, perioadg in cane primqte hranZi de la 5-7 albine. fn cazul muli ouat mai slab pau- a l e sint m i rare dar mai prelmgite, iar cantitatea de h a n g primit5 de matc5 - mai rnic5.

Bezenta unui numsr suficient de celule goale, plsegiitite pentru depunerea ou5lor. contribuie la mentinerea ritmului ridicat a1 rpontei. In acest caz mataa depune ouae la rind in oelule Snvecihate gi doar sare- ori .?are mai mult de 1 cm pentru depmmea oului urrngtor. Cind fagu- ~ l e se umple cu ~ u i & apropiat ca vbstg, matca trece gi 20-30 cm, un* mai mult, pin5 g&egte wrm5toarea celul5 goal5 unde depune oul. S-a stabilit ?n conditii experimentale,.c% in 24 de ore ea parcurge o d i s b t 5 de pin5 la 86 m, la un nitrn7de ouat mediu de 540 ou5lzi. DacZi f a m e l e nu este luat in primire de albinele-doici ~(cind s h t pu- tine), matca poate s5 nu depung ou5 in celulele lui, aoestea fiind ne- preggtik, iar suita care sg hrheasc5 matca, lipsind. De aici se poate trage wncluzia c5 numgrul de ou5 depus este direct propmponal cu num5rul de a3bine~doici din familie. a n d famidila se preg5tqte de roire ouatul se petrece fn dou5 etape.

Funcfiia mgtcii nu mnstii d m En ctepunerea de ou5. lntre aceasta Si exMg o- illrteraeiune penmamentg. D q i majonitatea albin&r