Date post: | 11-May-2017 |
Category: |
Documents |
Upload: | virgil-cenariu |
View: | 249 times |
Download: | 0 times |
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
1 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Audit energetic.
Managementul energiei.
Studiu de caz. Optimizarea fluxului tehnologic in vederea
cresterii eficientei energetice la un consummator industrial.
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
2 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 2
Cuprins
CAPITOLUL 1 : Acte normative
CAPITOLUL 2.1 : Prezentarea consumatorului:
CAPITOLUL 2.2 : Prezentarea consumatorului: CAPITOLUL 3 : Prezentarea energetică CAPITOLUL 4 : Legislaţia de eficienţă energetică CAPITOLUL 5 : Organizarea activităţii de gestiune a
energiei în cadrul societăţii CAPITOLUL 6 : Lucrări de creştere a eficienţei energetice CAPITOLUL 7 : Studiu de caz
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
3 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 3
ACTUL NORMATIV Monitorul Oficial
Partea I
Legea nr. 329 /9.11.2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice,
raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi
respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul
Monetar Internaţional : Agenţia Română pentru Conservarea Energiei
(ARCE) a fost desfiinţată /comasare prin absorbţie şi preluarea
activităţii de către Autoritatea Naţională pentru Reglementare în
domeniul Energiei (ANRE)
761/09.11.2009
Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicata 577/17.11.2000
OG nr. 22/2008 privind eficienţa energetica şi promovarea utilizării la
consumatorii finali a surselor regenerabile de energie 628/29.08.2008
Ordin ANRE nr. 38/2013 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea
auditorilor energetici si a Regulamentului pentru atestarea managerilor
energetici acreditarea societatilor de servicii energetice 400/03.07.2013
Decizia nr. 58/2003 privind aprobarea Ghidului de pregătire şi examinare a
cursanţilor în domeniul gestiunii energiei 423 /17.06.2003
Decizia nr. 16/2005 privind aprobarea conţinutului-cadru al Proiectului de
gestiune a energiei 450/27.05.2005
Noua directiva de eficienta energetica – cadru comun pentru promovarea EE in
Uniune dupa 2020; prevederi cu privire la obligativitatea auditarii energetice si
promovarea serviciilor energetice.
Planul National de Actiune pentru Eficienta Energetica (PNAEE) 2011-2013
– Masuri privind cresterea eficientei energetice in sectoarele de consum final
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
4 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 4
OG nr. 22/2008 privind eficienţa energetica şi promovarea utilizării la
consumatorii finali a surselor regenerabile de energie
Art. 3 (1) In scopul realizarii politicii nationale de eficienta energetica, operatorii economici care consuma
anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:
a) sa efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoana fizica sau juridica autorizata de ANRE in
conditiile legii, si care sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
b) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt,
mediu si lung;
c) sa numeasca un manager energetic, atestat de ANRE, conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un
contract de management energetic cu o persoana fizica/juridica prestatoare de servicii energetice,
acreditata in conditiile prezentei ordonante.
(2) In cazul consumatorilor de energie care detin subunitati consumatoare a mai mult de 1.000 tone
echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare), amplasate in mai multe
puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate
situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al
obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile
prevederile alin. (1).
Art. 4
Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie cuprinsa intre 200 si 1.000 tone
echivalent petrol pe an sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o
persoana fizica sau juridica autorizata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei in conditiile
prezentei ordonante, care sa stea la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei
energetice.
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
5 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 5
OG nr. 22/2008 privind eficienţa energetica şi promovarea utilizării la
consumatorii finali a surselor regenerabile de energie
Art. 5
(1) Consumatorii finali dezvolta si pun in aplicare masurile de imbunatatire a eficientei energetice care
reprezinta orice actiune care, in mod normal, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila si
care poate fi masurata sau estimata
(2) Consumatorii finali de energie, persoane juridice, prevazuti la art. 3 si 4, sunt obligati sa dispuna de un
sistem de masura, evidenta si monitorizare a consumurilor energetice si sa puna la dispozitia Agentiei
Romane pentru Conservarea Energiei, la cerere, informatii privind consumurile energetice si indicatorii de
eficienta energetica.
Art. 6
Administratorii cladirilor aflate in proprietate publica au obligatia sa ia masuri pentru:
a) utilizarea eficienta a sistemului de incalzire si climatizare;
b) utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie.
Art. 7
(3) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au
obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice, in care includ masuri pe termen
scurt si masuri pe termen lung (3-6 ani), vizand un program de investitii pentru care se vor intocmi studiile de
fezabilitate.
(4) Fara a aduce atingere legislatiei nationale si comunitare in domeniul achizitiilor publice, autoritatile
administratiei publice centrale si locale au obligatia de a aplica cel putin doua masuri din lista masurilor care
vizeaza promovarea eficientei energetice prin achizitii publice, prevazute in anexa nr. 2.
Art. 8
(1) Societatile comerciale, precum si unitatile administratiei publice locale si centrale, care detin mai mult de
25 de autovehicule, au obligatia sa dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de carburanti
pentru grupul de vehicule detinut.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
6
OG 22/2008 - Obligaţii ale consumatorilor de energie
Consumatorii finali dezvoltă şi pun în aplicare măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice
Consumatorii finali de energie, persoane juridice, sunt obligaţi să dispună de un sistem de măsură, evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice şi să pună la dispoziţia Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, la cerere, informaţii privind consumurile energetice şi indicatorii de eficienţă energetică.
Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000
tone echivalent petrol au obligaţia:
să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice care includ măsuri pe termen scurt (până intr-un an), mediu (între 1 şi 3 ani) şi lung (durată mai mare de 3 ani)
să numească un manager energetic, atestat de ANRE, conform legislaţiei în vigoare sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică/juridică prestatoare de servicii energetice acreditată în condiţiile OG 22/2008.
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
7 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 7
OG 22/2008 - Obligaţii ale consumatorilor de energie
Audit energetic
Consumul anual de energie al operatorului economic(C)
Periodicitate
audituri energetice
C ≥ 1000 tep 1 / an
200 tep ≤ C ≤ 1000 tep 1 / 2 ani
Clasa
Tipuri de audit
Audit
electroenergetic
Audit
termoenergetic
Audit
complex
I P ≤ 1.000 kW P ≤ 2.000 kW P ≤ 3.000 kW
II P > 1.000 kW P > 2.000 kW Nelimitat
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
8 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 8
Modificarea nivelului consumului anual de energie (peste/sub 200tep,peste/sub 1000 tep)
O.T.
ANRE
Actualizarea categoriei de încadrare se face în max. 2
luni de la data notificării consumului
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
9 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 9
OG 22/2008 - Obligaţii ale consumatorilor de energie
Documente de transmis anual la ANRE
Termenul limită de depunere
Declaraţia de consum
30 aprilie
Chestionarul de analiză energetică
30 aprilie
Programul propriu de măsuri de eficienţă energetică
30 septembrie
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
10 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 10
Temei legal: Ordinul ANRE 38/2013
C.I.M MANAGER
ENERGETIC
OPERATOR
ECONOMIC
C >1000 tep
MANAGER
ENERGETIC
PFA
MANAGER
ENERGETIC
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
11
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT
din partea Consiliului ARACIS
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
12 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 12
Baza materială
amfiteatre laboratoare
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
13 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 13
Baza materială
complex de nataţie şi kinetoterapie teren de sport
restaurant studenţesc cămin studenţesc
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
14 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 14
Clasamentul universităţiilor emis de OSIM
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
15 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 15
Premii şi diplome obţinute de cadrele didactice din
DETH la Saloanele Internaţionale de Inventică
2008-2012 Palmares de medalii, premii şi diplome:
Anul
2012
Anul
2011
Anul
2010
Anul
2009
Anul
2008
TOTAL
Premii şi
diplome
30 19 27 17 6 99
din care:
Medalii
de aur
Medalii
de argint
Medalii de
bronz
Premii
speciale
Diplome
de
excelenţă
23 24 15 22 15
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
16 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 16
Saloane de inventică naţionale şi internaţionale
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
17 10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII” 17
We invite you to participate to the 5th International Symposium
on
Electrical Engineering and Energy Converters
September 26 - 28, 2013
organized by the Faculty of Electrical Engineering and
Computer Science,
"Ştefan cel Mare" University of Suceava, Romania.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
18
Cap.2.1. Prezentare generală societate prestatoare de
servicii energetice
Experienţa dovedită prin portofoliul său de clienţi cu lucrările:
Granturi de cercetare;
Studii privind politici tarifare;
Analize de piaţă şi prognoză;
Studii tehnice şi de dezvoltare;
Proiectare;
Bilanţuri electroenergetice / termoenergetice / complexe pentru utilităţile locale;
Bilanţuri energetice pentru consumatorii industriali;
Întocmirea caietelor de sarcini şi a documentaţiei de achiziţie echipamente;
Organizarea de seminarii.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
19
Cap.2.2. Prezentare generală consumator.
Societatea Naţională a Sării - SALROM
Grija pentru satisfacerea constantă a cerinţelor clienţilor, pentru siguranţa
produselor alimentare şi protecţia mediului sunt principalele linii
directoare.
Exploatarea sării este atestată documnetar din perioada Imperiului
Roman, când Dacia constituia principalul furnizor de sare al Romei, însă dovezile
privind primele exploatări de sare din această zonă se pierd în negura timpurilor
Răspândirea largă a zăcământului de sare pe teritoriul României a dus la
apariţia şi dezvoltarea celor 7 exploatări, care ulterior au devenit sucursale ale
Societăţii Naţionale a Sării S.A. - Salrom.
Sucursale SALROM
Slănic Prahova, Ocna Mureş, Praid, Ocna Dej, Râmnicu Vâlcea, Târgu Ocna,
Cacica
Pentru o bună distribuţie a produselor sale, SNS şi-a dezvoltat o reţea proprie de
distribuţie, care include depozite la: Bucureşti, Craiova, Timişoara, Bacău, Dej.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
20
Cap.2.2. Prezentare generală consumator.
Societatea Naţională a Sării - SALROM
În cadrul economiei naţionale, continuitatea tradiţiei miniere a exploatării sării este asigurată de singurul producător de sare din România - Societatea Naţională a Sării S.A.- Salrom, al cărei obiectiv de activitate îl constituie atât exploatarea, gestionarea şi comercializarea sării şi a substanţelor nemetalifere (calcar, mică, grafit, feldspat), cât şi promovarea turismului de tratament şi agrement în saline.
Persoană juridică română cu capital majoritar de stat, Societatea Naţională a Sării S.A. este o societate pe acţiuni înfiinţată ân baza Hotărârii de Guvern numărul 767/21.11.1997, fiind continuatoarea a diverse forme de organizare specifice etapelor de dezvoltare a societăţii:direcţie generală, centrală, regie autonomă
Cunoscută fiind ca unul dintre cei mai vechi producători de sare, România constituie un potenţial important în ceea ce priveşte această resursă naturală, ea situându-se din acest punct de vedere între primele ţări din Europa.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
21
Cap. 2.2. Prezentare generală consumator.
Salina Cacica
Salina Cacica este situată în localitatea cu acelaşi nume, în partea central-estică a judeţului Suceava, la poalele estice ale Obcinei Mari.
Mina de sare de la Cacica, reprezintă un obiectiv turistic ce se vizitează de la jumătatea sec. al XIX-lea, pe un traseu scurt, care s-a păstrat până în prezent.
Salina Cacica este deosebită prin vechime, simplitate şi spaţii generoase, pregătite pentru vizitare, dispuse pe mai multe orizonturi.
Aerosolii salini cu efecte terapeutice, temperatura constantă de cca. 140C, puritatea şi frumuseţea locului, recomandă salina în orice anotimp pentru relaxare şi agrement.
Prin galeriile săpate manual în masivul de sare, se ajunge la adâncimea de 44 m, în Grota Piticilor şi în Sala de Bal, săpate manual, fără utilaje.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
22
Cap. 2.2. Prezentare generală. Schema flux tehnologic
Salina Cacica
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
23
Cap.3. Prezentare energetică Salina Cacica
Contururi energetice
Conturul energetic Staţia de alimentare Alimentare Trafo
1. Incinta Cacica.
Mina
PTCZ Cacica Trafo T 400 kVA
2. Pompe apă câmp PT 5 aerian Pârteştii de
Sus
Trafo T 63 kVA
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
24
Puterea medie pompe apă câmp
8,01
30,44
21,38 21,25
1,98 1,452,71
16,04 15,28
32,13
12,87
23,80
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
Ianu
arie
Febru
arie
Mar
tie
Apr
ilie
Mai
Iunie
Iulie
Aug
ust
Sep
tem
brie
Octom
brie
Noie
mbr
ie
Dece
mbr
ie
Anul 2010
[kW
]
Puterea medie Incinta Cacica
58,92
72,59 74,07 75,95
65,60
53,04
73,80
61,06
51,64
84,10
63,10
76,73
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
70,00
80,00
90,00
Ianu
arie
Febru
arie
Mar
tie
Aprilie M
ai
Iunie
Iulie
Augus
t
Septe
mbr
ie
Octom
brie
Noiem
brie
Dec
embr
ie
Anul 2010
[kW
]
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
25
Salina Cacica. Contururi energtice. 3. Platforma tehnologică pentru producţia de sare cristalizată
Nr. crt. Conturul energetic
Staţia de alimentare
Alimentare Trafo
Alimentare Celulă
Alimentare Circuit
1 Pavilion administrativ
PA 9
Trafo T2
1000 kVA
Celula 1 Circuit 1
2 Rezervă Celula 1 Circuit 2
3 Rezervă Celula 1 Circuit 3
4 Hidrofor Celula 1 Circuit 4
5 Baterii condensatoare Celula 1 Circuit 5
6 Sosire Trafo 2 Celula 2 Circuit 6
7 Evaporare. Cristalizare Celula 3 Circuit 1
8 Compresoare Celula 4 Circuit 1
9 Benzi transportoare Celula 4 Circuit 2
10 Cupla Celula 5
11 Staţie răcire apă
Trafo T1
1000 kVA
Celula 6 Circuit 1
12 Epurare Celula 6 Circuit 2
13 Paralel turbină Celula 7 Circuit 7
14 Staţie desecare Celula 8 Circuit 1
15 Atelier mecanic Celula 8 Circuit 2
16 Halda steril Celula 8 Circuit 3
17 Clasare Ambalare Celula 8 Circuit 4
18 Turn răcire Celula 8 Circuit 5
19 Iluminat exterior Celula 8 Circuit 6
20 Baterii condensatoare Celula 9 Circuit 1
21 Sosire Trafo 1 Celula 10 Circuit 1
22 Centrala termică Celula 11 Circuit 1
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
26
Factorul de formă al energiei active Factorul de formă al energiei reactive Factorul de formă al factorului de putere
1,0008 1,0266 1,0000
Valori corectate Trafo T1
Energia activă [kW] Energia reactivă [kVAR] Factorul de putere
228 59 0,96
Cap.3. Prezentare energetică Salina Cacica.
Contururi energetice
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
Nr. crt. Date Time
Puterea
activă
Puterea
reactivă
Puterea aparentă
Trafo T1 Factorul de putere
[kW] [kVAR] [kVA]
1 5/28/2011 12:38:00 PM 235,21 64,79 244,57 0,96
2 5/28/2011 12:39:00 PM 238,16 69,88 248,56 0,96
3 5/28/2011 12:40:00 PM 233,34 65,26 242,55 0,96
4 5/28/2011 12:41:00 PM 230,87 66,06 240,44 0,96
5 5/28/2011 12:42:00 PM 231,00 39,35 240,02 0,96
6 5/28/2011 12:43:00 PM 233,74 27,43 242,04 0,97
7 5/28/2011 12:44:00 PM 236,19 62,40 244,58 0,97
8 5/28/2011 12:45:00 PM 236,20 62,75 245,04 0,96
9 5/28/2011 12:46:00 PM 234,05 55,80 242,80 0,96
10 5/28/2011 12:47:00 PM 233,08 48,85 241,46 0,96
11 5/28/2011 12:48:00 PM 232,32 64,26 241,18 0,96
12 5/28/2011 12:49:00 PM 231,65 65,44 240,96 0,96
13 5/28/2011 12:50:00 PM 234,28 51,13 242,94 0,96
14 5/28/2011 12:51:00 PM 236,38 23,56 244,20 0,97
15 5/28/2011 12:52:00 PM 232,71 25,72 241,01 0,96
16 5/28/2011 12:53:00 PM 229,34 32,53 237,85 0,96
17 5/28/2011 12:54:00 PM 227,56 54,04 236,47 0,96
18 5/28/2011 12:55:00 PM 226,08 50,53 235,06 0,96
19 5/28/2011 12:56:00 PM 232,90 65,64 242,15 0,96
20 5/28/2011 12:57:00 PM 235,36 64,57 244,33 0,96
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
Variaţia factorului de putere mediu pentru T1 din PA 9
Puterea medie absorbită Trafo T1
235238
233231 231
234236 236
234 233 232 232234
236233
229 228 226
233235
232230 232
234
229
224
218215
218
223
216
207 207
212216
211
190
195
200
205
210
215
220
225
230
235
240
245
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
[kW
]
Puterea medie absorbită [kW]
Puterea activă corectată: 228 kW
Puterea reactivă corectată: 59 kVAR
Factorul de putere corectat: 0,96
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
Cacica Trafo T 2
Nr. crt. Date Time Puterea activă Puterea reactivă Puterea aparentă Factorul de
putere [kW] [kVAR] [kVA]
1 5/28/2011 1/0/1900 302,82 118,83 325,39 0,93
2 5/28/2011 1/0/1900 289,68 112,85 310,96 0,93
3 5/28/2011 1/0/1900 305,41 120,40 328,39 0,93
4 5/28/2011 1/0/1900 300,64 119,99 323,79 0,93
5 5/28/2011 1/0/1900 294,23 115,26 316,07 0,93
6 5/28/2011 1/0/1900 297,00 118,75 319,95 0,93
7 5/28/2011 1/0/1900 304,48 122,08 328,14 0,93
8 5/28/2011 1/0/1900 287,61 113,21 309,17 0,93
9 5/28/2011 1/0/1900 302,57 120,26 325,69 0,93
10 5/28/2011 1/0/1900 300,63 120,44 323,94 0,93
Cap.3. Prezentare energetică Salina Cacica.
Contururi energetice
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
30
Puterea medie absorbită Trafo T2
303
290
305
301
294
297
304
288
303301
290
296
303
290
297
275
280
285
290
295
300
305
310
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
[kW
]
Factorul de formă al energiei
active
Factorul de formă al energiei
reactive
Factorul de formă al factorului de
putere
1,0002 1,0004 1,0000
Valori corectate Trafo T2
Energia activă [kW] Energia reactivă [kVAR] Factorul de putere
297 118 0,929
Variaţia factorului de putere mediu pentru T2 din PA 9
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
31
Cap. 4. Legislaţia de eficienţă energetică
ACTUL NORMATIV
Monitorul
Oficial Partea I
Legea 329 /9.11.2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice,
raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea
acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional: Agenţia
Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) a fost desfiinţată / comasare prin
absorbţie şi preluarea activităţii de către Autoritatea Naţională pentru Reglementare
în domeniul Energiei (ANRE) 761/09.11.2009
OG nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii
finali a surselor regenerabile de energie 628/29.08.2008
Ord. ANRE nr. 42/2010 modificat şi completat prin 67/26.01.2011
Ord. ANRE nr. 34/2011 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea
managerilor energetici 602/25.08.2011
Decizia 58/2003 privind aprobarea Ghidului de pregătire şi examinare a cursanţilor
în domeniul gestiunii energiei 423
/17.06.2003
Decizia 16/2005 privind aprobarea conţinutului-cadru al Proiectului de gestiune a
energiei 450/27.05.2005
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
32
Cap. 4. Legislaţia de eficienţă energetică
MODUL DE APLICARE A LEGISLAŢIEI • Numirea si atestarea responsabilului energetic conform OG
22/2008 şi Ord.ANRE 42/2010 modificat prin Ord.ANRE 34/2010
• Sistem de monitorizare a consumurilor energetice
• Realizarea auditurilor energetice anuale
• Întocmirea programelor de îmbunatăţire a eficienţei energetice cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung
• Modernizarea şi reabilitarea termică a clădirilor
ACŢIUNI DE CONFORMARE • Utilizarea lămpilor eficiente energetic
• Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin gestionarea cererii de energie şi realizarea de bilanţuri energetice
• Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin realizarea proiectelor de investiţii destinate reducerii consumului de energie
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
33
Cap. 5. Organizarea activităţii de gestiune a energiei în
cadrul societăţii Activitatea de gestiune a energie la Salina Cacica este coordonată de o persoană autorizată
ANRE
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
34
Cap.5. Matricea de management energetic. Aplicaţie
Politică energetică: Implicare activă a conducerii superioare prin stabilirea şi urmărirea indicatorilor de eficienţă – şedinţele lunare cu stabilirea de masuri clare, termene si responsabili.
Organizare: fiecare contur de producţie este monitorizat lunar, consumul pe utilaj principal, sau grupa de utilaje.
Angajament: Personalul are responsabilităţi clare şi sunt stabilite obiective clare în sistemul de bonusuri MBO (management by objectives).
Sistem de informare: Raportări zilnice.
Marketing: Promovarea obiectivelor de reducere a consumurilor energetice – se utilizează sistemul de comparaţie între sucursalele SALROM – platforma intranet pentru popularizarea soluţiilor eficiente aplicate in cadrul SNS-SALROM.
Investiţii: Fiecare proiect de investiţie pentru aprobare are un calcul de eficienţă a investiţiei în care economia energetică are un rol semnificativ.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
35
Cap.6. Programe proprii de eficienţă energetică
Audituri energetice
Contur bilanţ electroenergetic
Total fabrica
Incinta Cacica. Mina
Staţia de pompe apă
Centrala termică
Preparare şi uscare sare
Măsuri pe termen scurt propuse în urma auditului:
- ridicarea factorului de putere la valoarea neutrală prin montarea de baterii de
condensatoare la posturile de transformare, pe partea de joasă tensiune;
- dimensionarea corectă a treptelor bateriei de condensatoare;
- înlocuirea motoarelor de puteri mici care au un grad de încărcare redus, pe măsura îmbătrânirii şi uzării lor, cu alte motoare de puteri mai mici;
- reabilitare instalaţii de compensare şi din exploatarea minieră.
Măsuri pe termen mediu propuse în urma auditului:
- tarifarea energiei electrice la nivelul tensiunii de 6 kV
Măsuri pe termen lung propuse în urma auditului:
- se propune întocmirea unui studiu de fezabilitate privind cogenerarea, producerea de energie electrica şi
termică atunci cănd va fi asigurată sursa de gaze naturale aflată încă la distanţă
- optimizarea procesului termic de producere şi uscare a sării
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
36
Cap.7. Studiu de caz
Cuprins Fluxul tehnologic actual pentru preparare şi recristalizare sare
Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei energetice. Soluţii în analiză. Soluţia 1
Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei energetice. Soluţii în analiză. Soluţia 2
Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei energetice, Soluţii în analiză. Soluţia 3
Varianta adoptată este soluţia 2. Procedeul tehnologic de obţinere a sării utilizând procedeul de recomprimare a vaporilor
1. Efectul distribuit mutiplu
2. Recompresia termică a vaporilor
3. Recompresia mecanică a vaporilor (MVR – Mechanical Vapour Reccompression)
3. Recompresia mecanică a vaporilor- MVR. Consideraţii teoretice. Avantaje
Eficienţa economică
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
37
Cap.7. Studiu de caz. Fluxul tehnologic actual pentru preparare şi recristalizare sare
1. Fluxului tehnologic actual pentru preparare sare recristalizată la Salina Cacica
Sarea recristalizată se obţine prin metoda evaporării cu efect multiplu a soluţiei de NaCl (saramura).
1.1. Soluţia de NaCl (saramură)
Soluţia de NaCl se obţine prin dizolvarea cinetică prin ridicări continue a coloanelor de exploatare. Coloana de exploatare este mai scurtă decât coloana de extracţie, diferenţa delimitând zona activă de dizolvare sondei.
Sondele sunt realizate cu trei coloane concentrice: • coloana de ancoraj la exterior;
• coloana de exploatare;
• coloana de extracţie la exterior.
Saramura astfel obţinută se scoate din sonda prin tubul central de extracţie şi se depozitează într-un rezervor subteran de saramură. Pentru a putea fi utilizată, saramura se pompează într-un rezervor suprateran de 250 m3.
1.2. Purificarea saramurii
Sărurile metalelor alcalino-pământoase din saramură cum sunt clorurile şi sulfaţii de Ca şi Mg, pot influenţa negativ procesul de evaporare prin depunere de cruste de piatră ce reduce secţiunea de curgere dar mai ales reduce considerabil coeficientul de transfer termic şi reduce randamentul instalaţiei prin creşterea consumului de abur tehnologic.
1.3. Cristalizarea
Producerea sării recristalizate se bazează pe principiul suprasaturării soluţiei de sare în urma evaporării apei de diluţie şi de obţinere de cristale de sare care se separă din soluţie.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
Cap.7. Schema fluxului tehnologic actual
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
39
Cap.7. Studiu de caz.
Fluxul tehnologic actual pentru preparare şi recristalizare sare
1.4. Separarea cristalelor de sare (desecare)
Terciul de sare descărcat din cele trei evaporatoare în vasul SA102, este îngroşat în acesta la o consistenţă de cca 50 %, partea limpede ce se acumulează la partea superioară a vasului se recirculă prin preaplinul acestuia la rezervorul de saramură SA101.
1.5. Uscarea
Sarea de pe banda de transport MW201 se tratează prin pulverizare cu antiaglomerant şi cu iodat de potasiu dacă este cazul.
Aditivii se separă în cele două vase SA201A,B prevăzute cu agitatoare şi cu o pompă de mare presiune MP202 care recirculă soluţia continuu şi o parte din ea o dozează prin pulverizare pe banda de transport MW201. Sarea umedă se descarcă de pe banda de transport MW201 în usc 201 pe la partea superioară a acestuia şi cade în patul fluid fierbinte al acestuia unde se dispersează rapid în masa de aer fierbinte şi se usucă prin vaporizarea apei de pe suprafaţa cristalelor.
1.6. Clasare - ambalare
Sarea uscată se transporta la faza de clasare prin intermediul a trei benzi transportoare, între banda 1 şi banda 2 fiind montat un deferizator magnetic cu funcţionare automată.
Clasarea sării se face cu ajutorul unui cernator ce are în componenţă două site de inox cu dimensiunea ochiurilor diferite, sita mai rară fiind aşezată deasupra şi având rolul de a îndepărta impurităţile mecanice şi aglomerările de sare cu dimensiunea mai mare de 1 mm iar sita inferioară, cu ţesătura mai deasă, are rolul de a evacua praful de sare cu granulaţie mai mica decât 0,2 mm. Clasarea sării se face în trei categorii şi anume:
a. faza ce ramâne pe sita rară este sare declasată şi se foloseşte în industrie sau ca sare pentru drumuri;
b. faza ce rămâne pe sita inferioară, este sarea propriu-zisă cu o granulaţie de 0,2-1 mm;
c. praful de sare care reprezintă refuzul de sub sita fină.
De la faza de clasare, sarea este stocată într-unul din cele trei buncăre de unde se ambalează funcţie de cerinţele clienţilor.
Ambalarea sării se face automat în saci de 25 şi 50 kg, în cutii de carton de ½ sau 1 kg şi semiautomat ca sare vrac în big-bag-uri de 1000 kg.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
40
Cap.7. Studiu de caz. Fluxul tehnologic actual pentru preparare şi recristalizare sare
Tabel 7.1
Nr.
crt. Punct consum Putere medie
absorbită.
[kW]
Număr de ore de
funcţionare [ore]
Producţie
de sare
[t]
Producţie medie
de sare pe oră
[t/oră]
Păcură
cumpărată
[t]
1 Mina/ Incinta Cacica 66,29 3528
2 Staţia de pompe din
câmp
14,97 3528
3 Platforma preparare
sare alim din PA 9
cu T1 şi T2
759 3528 30366 8,6
4 Total 840, 6 3528 30366 4133,54
5 din care: produsă în
sursa proprie la
turbina generator
298,6 3528
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
41
Cap.7. Studiu de caz.
Fluxul tehnologic actual pentru preparare şi recristalizare sare
Tabelul 7.2
Nr. crt. Punct consum Tarif mediu anual
calculat
[lei/kW]
Număr de ore de
funcţionare
[ore]
Cantitate de energie
tarifată
[MWh]
Valoare energie
electrică
[lei]
1 Mina/ Incinta
Cacica
0,45 3528 234,68 104709,195
2 Staţia de pompe
din câmp
0,47 3528 53,64 25192,71
3 Platforma
preparare sare
0,35 3528 1624,02 567707,04
4 Total tarifat 3528 1912,35 668359,37
5 Energie electrică
produsă în surse
proprii
1053,62
6 Total energie
electrică
consumată
2965,95
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
42
Tabelul 7.3
Anul
Consum
combustibil
(păcură)
[tone]
Producţie
sare
Durată
funcţionare Durată
funcţionare
[tone] [zile/an] [ore/an]
2010 4134 30366 147 3528
Cap.7. Studiu de caz. Fluxul tehnologic actual pentru preparare şi recristalizare sare
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
43
Cap.7. Studiu de caz. Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei energetice.
Soluţii în analiză. Soluţia 1
În urma analizei bilanţului real pe ansamblul Sucursalei Salina Cacica şi pe
instalaţiile componente, în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice, au fost
propuse mai multe variante ca soluţii de eficientizare, dintre care enumerăm:
1. Înlocuirea combustibilului actual păcura cu combustibil gaze naturale
Păcura este în prezent cel mai scump combustibil. De asemenea în exploatare, combustibilul
păcură, necesită consumuri energetice suplimentare (abur şi energie electrică) pentru
descarcare (tranzvazare), încălzire şi menţinerea fluidităţii, transportul (pompare) de la
rezervoare la arzătoare.
Pentru alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Salina
Cacica s-au identificat trei posibilităţi (variante) de alimentare,
discuţiile şi perspectivele de realizare a racordului de gaze
naturale fiind într-un stadiu destul de înaintat.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
44
Cap.7. Studiu de caz. Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei energetice.
Soluţii în analiză. Soluţia 1.
Varianta I
În cadrul proiectului „Utilitati si Mediu” demarat de Consiliul Judetean Suceava in anul 2004, s-a prevazut o magistrală de gaze naturale Radăuţi-Gura Humorului care includea şi localitatea Cacica. Acest proiect a fost intrerupt in perioada 2007-2009. Conducta pentru transport gaze este oprită în localitatea Clit, la cca 15 km de Cacica. În prezent această magistrală a fost predată catre Transgaz.
Pentru tronsonul Clit-Cacica-Gura Humorului există deja proiect aprobat. Conform HG 1043/2004, cererea trebuie facută catre SNTGN Transgaz Mediaş.
Varianta II
Legatura cu magistrala care trece prin localitatea Păltinoasa, pe o distanta de cca 14 km.
Varianta III
Există, în zona Cajvana-Comăneşti, sonde de extracţie gaze naturale care aparţin de Romgaz, iar staţia de filtrare este în comuna Todireşti la cca 22 km de Cacica.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
45
Harta judetului Suceva
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
46
Cap.7. Studiu de caz. Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei
energetice. Soluţii în analiză. Soluţia 2
2. Modificarea procedeului tehnologic de obţinere a sării utilizând procedeul de recomprimare a vaporilor
Instalaţia de recristalizare utilizează, în prezent, o tehnologie de evaporare multiplu efect, în
vid. Din analiza bilanţului termoenergetic real se constată că ponderea cea mai mare a pierderilor se regăseşte la instalaţia de vid (57,03 %), căldura care se pierde în apa de răcire a condensatorului. Din acest motiv, în structura costului de producţie, ponderea combustibilului are valoarea cea mai mare.
În prezent, pe plan internaţional, producătorii de sare recristalizată au renunţat (datorită cheltuielilor) la folosirea energiei termice produsă din surse de combustibili fosili, compensând consumul prin utilizarea unor sisteme moderne de generare a energiei termice necesare procesului tehnologic de evaporare.
.
Se impune o reanalizare a procesului actual de producţie în sensul identificării unor soluţii tehnologice de obţinere a sării, eficientă energetic.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
47
3. Înlocuirea turbinei cu contrapresiune existente cu o instalaţie de cogenerare utilizând combustibil gaze naturale
Deoarece turbina existentă funcţionează frecvent la sarcini parţiale, se poate lua în considerare
şi varianta de înlocuire a acesteia cu o instalaţie de cogenerare cu funcţionare pe combustibil gaze naturale, dimensionată la necesarul actual de căldură tehnologic.
La o posibilă folosire a gazului metan în structura actuală de producţie, cu două cazane de abur de cîte 10 t abur pe oră, la 15 bar, şi un generator electric antrenat de o turbină acţionată cu aburi, ar rezulta o economie în jur de 400.000 - 500.000 euro pe an.
Dar sursa de gaz metan este la distanţă aprecibilă de consumator, la aproximativ 14 km, de aceea soluţia cu gaze naturale este în acest moment neviabilă.
Caracteristice tehnice nominale turbină:
tip C5-S-GIV TUTHILL
puterea activă nominală 968 kW
puterea aparenta nominală 1210 kVA
factor putere nominal 0,8
presiune nominală intrare turbină 15,5 bar (absolut)
presiune nominală ieşire turbină 3,5 bar (absolut)
turaţie 1500/rot/min
Cap.7. Studiu de caz.
Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei
energetice, Soluţii în analiză. Soluţia 3.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
48
Cap.7. Studiu de caz. Varianta adoptată este soluţia 2. Modificarea procedeului tehnologic de obţinere a sării utilizând procedeul de recomprimare a vaporilor
Tehnologia de evaporare prin utilizarea recompresiei vaporilor
Centralele pentru evaporarea, distilarea, cristalizarea prin evaporare și uscare
evaporativă sunt mari consumatoare de energie.
Costurile de funcționare ale acestor centralele sunt determinată în primul rând de
costurile de energie
1. Efectul distribuit multiplu
2. Recompresia termică a vaporilor
3. Recompresia mecanică a vaporilor
Există trei tehnici principale pentru minimizarea consumului specific de
energie, care pot fi aplicate fie individual, fie în combinațiile:
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
49
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor.
1. Efectul distribuit mutiplu. Modificarea procedeului tehnologic de obţinere
a sării utilizând procedeul de recomprimare
1. Efectul distribuit multiplu
Într-o instalație de evaporare cu multiplu efect, vaporizarea produsă în prima etapă de către aburul viu nu duce la condensare, aburul este reutilizat ca mediu de încălzire a doilea efect. Acest lucru reduce în mod eficient consumul de abur cu aproximativ 50%.
Deoarece acest principiu se repetă, urmeză alte reduceri suplimentare de aburi.
Diagrama fluxului de caldură dintr-un
vaporizator cu dublu efect prin
încălzire directă
A Produs care urmează să fie evaporat
B Vapori reziduali
C Concentrat
D Aburul de lucru (iniţial)
E Condensat din aburul de încălzire
F Condensat de vapori
V Pierderi de căldură
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
50
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 1. Efectul distribuit mutiplu
Temperatura maximă de încălzire la primul efect şi cea mai joasă temperatură de fierbere atinsă în efectul final creează domeniul/distribuţia totală de temperatură pentru efectele individuale.
Ca urmare, dacă diferența de temperatură scade pe efect va crește numărul de efecte.
Suprafețele lor de schimb de căldură trebuie să fie prin urmare cât mai mare în scopul de a creşte gradul de evaporare specific.
O primă aproximare arată că suprafața de încălzire care urmează să fie utilizată pentru toate efectele crește proporțional cu numărul de efecte, și că, în acest fel costurile de investiție considerabil cresc, în timp ce economiile de aburi se reduc progresiv.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
51
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 2. Recompresia termică a vaporilor
2. Recompresia termică a vaporilor În timpul recompresie termice a vaporilor, vaporii din camera de fierbere sunt
recomprimaţi la presiuni mai mari de o cameră de încălzire în conformitate cu principiul pompei de căldură, adică energia se adaugă la vapori.
Temperatura de saturaţie a aburului corespunzătoare presiunii din camera de încălzire este prin urmare mai mare, ceea ce permite vaporilor să fie reutilizaţi pentru încălzire.
În acest scop, sunt utilizaţi vaporii cu jet de aburi recomprimaţi.
Funcționarea este în conformitate cu principiul pompei cu jet.
Nu sunt piese în mișcare, se asigurâ o funcţionare simplă și eficientă, care
oferă o înaltă fiabilitate operațională.
Utilizarea unui proces termic cu vapori de abur recomprimaţi are aceeași energie/efect de economisire ca o evaporare suplimentară.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
52
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea mecanică a
vaporilor. 2. Recompresia termică a vaporilor
Diagrama fluxului de căldură al unui
vaporizator prin încălzire cu
recompresie termică a vaporilor
A Produs care urmează să fie evaporat
B Vapori
B1 Vapori reziduali
C Concentrat
D Abur de lucru (de încalzire suplimentară)
E Condensat din abur
V Pierderi de căldură
Pentru recompresia termică a vaporilor este necesară o anumită cantitate
de abur viu, abur așa numitul aburul de lucru (iniţial).
Această cantitate de abur iniţial trebuie să fie transferată la efectul următor sau la
condensator ca surplus rezidual de vapori.
Surplusului de energie conținută în vaporii residuali B1 corespunde
aproximativ la cantitatea de energie furnizată în aburul de lucru D.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
53
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor. (MVR – Mechanical Vapour
Reccompression)
În timpul recompresie mecanice a vaporilor, vaporii de la un vaporizator sunt
recomprimaţi la o presiune mai mare prin intermediul acţionării unui compresor mecanic.
Recomprimarea funcționează ca pompă de căldură, adăugând energie pentru vapori.
Spre deosebire de pompa de căldură de compresie cu un proces cu lichid circulant (de exemplu un sistem închis cu ciclul de refrigerare) recompresia vaporilor poate fi considerată ca un caz special al pompei de căldură de compresie, pentru că funcționează ca un sistem deschis.
După comprimarea vaporilor urmată de condensarea aburului de încălzire condensul părăseşte ciclul termic.
Încălzirea cu aburi (partea fierbinte) este separată de vapori (partea rece) de suprafața de schimb de căldură a vaporizatorului.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
54
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor. (MVR – Mechanical Vapour
Reccompression)
Comparația între pompa de căldură cu compresie deschisă și pompa de
căldură de compresie închisă arată că suprafața vaporizatorului în sistem deschis inlocuieşte practic funcţia supapei de expansiune a lichidului din sistemul închis.
Diagrama fluxului de căldură a
unui vaporizator prin încălzirea cu
recompresie mecanica a vaporilor
A Produs care urmează să fie evaporat
B Vapori
B1 Vapori reziduali
C Concentrat
D Energie electrică
E Condensat din abur
V Pierderi de căldură
Prin folosirea unei cantităţi relativ mici de energie, (adică energia mecanică a rotorului cu palete a compresorului) în cazul pompei de căldură cu compresie,
energia se adaugă la procesul termic şi este continuu reciclată.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
55
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor- MVR
În acest caz, nu mai este necesar ca mediul de încălzire să avem
aburul primar.
Dacă căldura de condensare este disipată prin mai multe etape
succesive atunci recompresia termică a vaporilor este în mod semnificativ mai eficientă.
Într-o instalație cu mai multe etape succesive, cu n numărul de etape, căldura de condensare este de aproximativ 1 / n din energia primară. În plus, un compresor pentru jet de abur va recomprima doar o parte din fluxul de vapori de aburi și energia aburului primar de lucru trebuie să fie disipată sub formă de căldură reziduală prin intermediul apei de răcire.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
56
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR
Raporturi constante de presiune și condiții de funcționare stabile se
pot obţine cu o cantitate mică de energie suplimentară sau exces de
vapori D .
Utilizarea principiul pompei de căldură cu compresie deschisă poate reduce
în mod semnificativ, și chiar elimina cantitatea de căldură care urmează să
fie disipată prin condensare adica E.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
57
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Avantaje
Argumente pentru utilizarea de recompresiei mecanice a vaporilor.
Consumul specific redus de energie
Evaporare ușoară a produsului ca urmare a diferențelor de temperatură scăzute/reduse
Timpul scurt de vehiculare a produsului, atunci când cel mai adesea se foloseşte un sistem cu o singură treptă
Disponibilitate ridicată a centralelelor datorită simplităţii procesului
Excelent comportament la încărcări parțiale
Costuri specifice de operare scăzute
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
58
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor- MVR. Consideraţii teoretice
Principiile recompresiei mecanice a vaporilor
Din motive de cost sistemele mecanice de recompresie a vaporilor
utilizează o compresie centrifugală cu un singur etaj și un ventilator de
înaltă presiune.
Compresoare centrifugale sunt mașini guvernate volumetric.
Debitul volumetric rămâne aproape constant, indiferent de presiunea
de aspirație.
Fluxurile de mase nu se schimbă la presiunea de aspirație absolută.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
Cap.7. Studiu de caz Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei energetice.
Soluţii în analiză. Decizia justificată
Important în analiză.
O finanţare pentru eficienţă energetică nu este eligibilă pentru investiţia de reţele de utilităţi energetice.
De aceea soluţia propusă este de modificare a procedeului tehnologic de obţinere a sării utilizând procedeul de recomprimare mecanică a vaporilor (MVR – Mechanical Vapour Reccompression)
Soluţia propusă constă în folosirea unei baterii de ventilatoare, formată din trei bucăţi, Fiecare ventilator este antrenat de căte un motor de 710 kW. Aburul la ieşirea din instalaţia de evaporare cristalizare este recomprimat şi reintrodus în ciclu de fabricaţie.
Sursa de energie termică este un generator de 1200 kW, care produce 2 tone de abur pe oră.
Electric el este echipat cu un motor de 9 kW. Agentul primar folosit la generatorul termic de abur este păcura, dar poate fi şi CLU.
Arzătirul cu care este echipat poate funcţiona cu ambii combustibili.
Generatorul termic va fi utilizat şi în final de flux şi la uscarea sării de la umiditatea de 3%.
Caracteristicile şi detalii asupra tehnologiei noi propuse sunt prezentate pe larg de furnizorul de echipament.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
60
Entropia specifică specific entropy s (kJ/kgK)
(caracterizează procesul termodinamic)
Enta
lpia
seci
fică
sp
eci
fic
enth
alp
y h
(kJ/
kg)
(exprim
ă c
onţinutu
l de c
ăld
ură
)
Ciclul de compresie cu o
singură treaptă/etaj de
compresie centrifugală este
prezentat în digrama
entalpie (h), entropie (s).
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
61
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Consideraţii teoretice
Puterea (la compresor) care este necesară la compresia centrifugală cu o
singură treaptă este: sshmN /
Ctşibarp 011 1199,1
Ctşibarp 022 1617,2
2768*2 h
4,17,2
9,1
În exemplul dat: compresia vaporilor saturați de apă din vaporizator
rezultaţi din starea de aspirație
, ceea ce corespunde unei entalpii h1 = 2704 kJ/kg
, ceea ce corespunde unei entalpii reale h2 = 2785 kJ/kg
(raport de compresie D = 1,4;
iar entalpia teoretică kJ/kg
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
62
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Consideraţii teoretice
Ciclul de compresie urmează curba polytropică 1 - 2, cu entalpia
specifică a vaporilor majorându-se cu suma de Δ hp = h2 – h1.
Pentru entalpia specifică h2 a vaporilor, valoarea care urmează să
fie obţinută eficienţa compresorului se face prin definirea ecuaţiei
interne (isentropice):
8,0
81
64
27042785
27042768
12
1*2
hh
hh
h
h
p
ss
1*2 hhhs
12 hhhp
unde:
este căderea de entalpie teoretică
este căderea de entalpie reală
Pentru entalpia h2 = 2785 kJ/kg şi t2 = 161 0C randamentul ( aplicat/rezultat
pentru o compresia centrifugală în cazul vaporilor de apă) relativ la h2 şi p2.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
63
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Consideraţii teoretice
Aceşti vapori pot fi acum folosiţi pentru încălzirea vaporizatorului la
efectul I. Vaporii își pierd mai întâi supraîncălzirea și se răcesc până
la temperatura de saturație t3 (130 °C) la p2 (2,7 bari). La aceasta
temperatură, se trece în tubulatura vaporizatorului.
Se folosec relaţile de mai jos:
Căderea de entalpie reală:
Puterea la compresor
Unităţi de măsură:
s
sp
hh
p
s
s hmh
mN
kWs
kJ
kWh
kJ
3600
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
64
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Consideraţii teoretice
- debitul masic al vaporilor de apă în
- căderea de entalpie teoretică
- eficienţa isentropică (internă) a compresorului
s
kg
m
sh
s
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
65
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Consideraţii teoretice
Compresiea polytropică specifică Δ hp depinde, printre altele, de exponentul polytropic ê și masa molară M, precum şi temperatura de aspiraţie şi creşterea presiunii necesare. Pentru puterea efectivă a cuplajului motorului primar (motor electric, motor cu gaz, turbina etc), sunt luate în considerare şi pierderile mecanice suplimentare.
Compresoarele centrifugale cu o singură treaptă, cu rotoare din materiale standard, sunt capabile de a realiza o creştere a presiuni vaporilor de apă cu un factor de compresie D de 1,8, sau, prin folosirea de materiale de înaltă calitate, cum ar fi folosirea titanului, cu un factor mai mare de 2,5.
Presiunea finală p2 este atunci 1,8, sau max. 2,5, ori presiunea de aspirație p1, ceea ce corespunde unei creşteri absolute a temperaturii aburului saturat de aproximativ 12-18 K, până la un maxim 30 K, în funcţie de presiunea de aspiraţie.
În tehnologia de evaporare, este o practică de a determina diferenţele de temperatură disponibile care pot fi indicate în mod direct.
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
66
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Consideraţii teoretice
Exemplu de caz pentru proces de evaporare:
presiunea de aspiraţie p1 = 1 bar corespunde la 100 °C
presiunea finală p2 = 1,7 bari corespunde la 115,2 °C
p2 raportului de comprimare = 1,7 p1
temperatura aburului saturat are o creştere: 15,2 K
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
67
Cap.7. Studiu de caz. Recomprimarea vaporilor. 3. Recompresia mecanică a vaporilor - MVR. Consideraţii teoretice
Exemplu de caz pentru proces de evaporare
Puterea necesară la arborele
antrenat prin cuplare
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
68
Cap.7. Eficienţa economică estimată anterior audit. Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea eficinţei energetice.
Studiu economic efectuat de beneficiar anterior audit energetic
Costuri si diferente pentru variantele de instalatie: existenta si cu MVR
Costuri pt.instalatie existenta [lei]
Costuri pt.instalatie cu MVR
Diferenta costuri [lei]
Producţia
[t]
Cost
energie
electrică Cost CLU Cost total
Cost
energie
electrică Cost CLU Cost total [lei] [EUR]
1 13,77 219,2 232,97 60,91 40 100,91 132,06 30,01
1000 13770 219200 232970 60906,52 40000 100906,5 132063,5 30014,4
10000 137700 2192000 2329700 609065,2 400000 1009065 1320635 300144,3
30000 413100 6576000 6989100 1827196 1200000 3027196 3961904 900432,8
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
69
Cap.7. Puteri electrice reduse determinate prin audit
energetic. Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea
eficinţei energetice. Puteri electrice reduse din flux tehnologic
existent
Putere în funcţiune înainte de modernizare [kW] 840
Celula Punct consum Putere [kW]
T2. Celula 3 Evaporare 32
T1 Celula 6. Circ 1. Statie racire apă/ Picior barometric 142
T1 Celula 8. Circ 1. Statie desecare. Evaporare 15
T 1 Celula 8 Circ. 5 Turn răcire apă 43
T 1 Celula 11 Centrala termică 130
Total putere redusă [kW] 362
Rest putere după modernizare [kW] 478
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
70
Cap.7. Puteri termice reduse determinate prin audit
energetic. Fluxul tehnologic modernizat pentru creşterea
eficinţei energetice. Puteri termice reduse din flux tehnologic
existent
Instalaţii termice reduse
Punct consum Catracteristici
Consum
mediu orar
păcură
[t/h]
Consum
păcură anul
2010
[t]
Centrala termică
cu 2 cazane de câte 10 t
abur 1,42 4133,54
Turbina generator C5-S-GIV TUTHILL
10 septembrie 2013
Radu PENTIUC
Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava
editia a XII-a a Conferintei:
„EFICIENTA ENERGETICA – COMPONENTA ESENTIALA
A POLITICILOR ENERGETICE. POLITICI SI TEHNOLOGII”
Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR - CME)
71
Cap.7. Eficienţa economică determinate prin audit
energetic. Fluxul tehnologic modernizat.