Marian Nicolae
Marieta Avram
Lucian Bercea
lonu!-Florin Popa
(coordonatorif
Radu Rizoiu
Valeriu Stoica
Cristina ZamgaAurelian-Marian Murgoci-Luca
Credite pentru consumatori
Provociri legislative gi tensiuniconstitulionale romanegti
-ffipon
Respectali cartea gi legea!
Atragem atenlia asupra faptului ci, in baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor 9i
drepturile conexe, constituie infracliune 9i se pedepsegte cu inchisoare de la o lund la un an sau
amendi reproducerea operelor sau a produselor purtitoare de drepturi conexe (art. 140). Prin
reproducere se inlelege realizarea, integrali sau parliale, a uneia ori a mai multor copii ale unei
opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc gi sub orice formi (art. 14).
De asemenea, constituie infraqiune gi se pedepsegte cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendi punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet ori prin alte retele de calculatoare,
fird drept a operelor sau a produselor purt;toare de drepturi conexe, indiferent de supo( astfel
incdt publicul si le poati accesa in orice loc sau in orice moment ales in mod individual (art. 1398).
Copyright @ 2OL7, Editura Solomon
Toate drepturile sunt rezervate Editurii Solomon.Nicio parte din aceasti lucrare nu poate fi copiati firi acordul scris al Editurii Solomon.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiCredite pentru consumatora : provociri legislative gi tensiuni
constitutionale romenetti / Lucian Bercea, Valeriu Stoica, Aurelian-Marian Murgoci-Luca, ... ; coord.: Marian Nicolae, lonu!-Florin Popa, -Bucuregti : Editura Solomon, 2017tsBN 978-606-8892-11-5
L Bercea, Lucianll. Stoica, Valeriu, dreptI ll. Murgoci-Luca, Aurelian-MarianlV. Nicolae, Marian, drept (coord.)V. Popa, lonut-Florin (coord.)
34
Editura Solomon
Tel.: 0725.356.750
E-mail:office@editu rasolomon. ro
Website:www.editurasolomon.rowww.taxnews.ro
Cuprins
Legislafia creditelor oferite consumatorilor 1un alt drept?(Marian Nicolae, Ionul-Florin Popa).......... ...................... VII
Abrevieri XV
Capitolul I. Aplicarea in timp a legii civile in materiacontractelor de credit pentru consumatori ........................1. Aplicarea in timp a aqa-zisei Legi de dare in plati. Despre
retroactivitatea Legii rr. 7 7 I 20 I 6 qi neconstitulionalitateaDeciziei Cu(ii Constitu{ionale nr. 623 1 201 6 (it larian Nicolae) ......., I
Aplicarea in timp a nonnelor privind clauzele abuzive. Acfiuneain incetarea utilizirii clauzelor abuzive (art. 12-13 dinLegea nr. 19312000) (Ionul-Florin Popa) ....... ........... ll2
Lumina vine de la Apus? Aplicarea in timp a Ordonanfeide urgenli a Guvernului w. 52120 I 6 (Radu Rizoiu) .................. .... I 52
Capitolul II. Impreviziunea in materia contractelor de creditpentru consumatori ....................... r90
Conversia creditelor in valutd ca instrument de protecliea consnmatorilor (Lucian Bercea) ......... 190
Scurti analizd a practicii instantelor judecdtoregti dupdpublicarea Deciziei Cu4ii Constitutionale rtr. 623 I 20 I 6(Aurelian-Marian Murgoci-Luca).......;:;.......... .........282
Impreviziunea gi creditele oferite consumatorilor. Constituiedarea in plati qi conversia valutari remedii aleimpreviziunii? (Ionul-Florin Popa).... .......................294
Paradoxul cildtorului in timp a fost evitat... la timp: Condiliile(constitulionale ale) ddrii in platd, (Radu Rizoiu)........................... 330
VI Creditepmtruconsumatori
O lecturd constitulionalS, dincoace gi dincolo de
Legea ddrii fn platd (Valeriu Stoica)........ .................359Privire comparativd asupra impreviziunii in sistemul
vechiului qi actualului Cod civil (Cristina ZamSa)........................ 400
Capitolul III. Impreviziunea in materia contractelor de creditpentru consumatori qi unele aspecte particulare privindaplicarea Legii dirii in plati....... .....,,.,,......416
Efectul suspensiv al notificdrii de dare in plati oglinditin Decizia Curfii Constitulionale w. 93 12017 :
o sabie cu dublu tdiq (trIarieta Avram) ......................416Tipic qi atipic in Legea ddrii in plxd(Radu Rizoiu)...........................439
' Legislalia creditelor oferiteconsumatorilor - un alt drept ?
Tranzi\iajuridicd romdneasc5, in curs de permanentizare, se pare cd aidentificat un domeniu aparte de acliune unde igi manifestd personalitateacu multi vigoare: dreptul creditelor oferite consumatorilor. Deqi, la o prim[vedere, am fi putut spune ci nu rdmdne mare lucru pentru o <<expresie
romdneascb> a acestui drept, din pricina uniformizlrii europene impuse
fdrilor membre in acest domeniu, iatd cd, in cadrul competenlei pntajate inmateria dreptului consumului, conferitd de art. 4 par. 2lit. f) qi afi. 169 dinTFEUI, unele state se manifestd extrem de creativ. Legiuitorul rom6n, insfera sa declarat5 de atribulii legislative, ne-a furnizat o ofertd extrem devastd de reguli juridice noi pentru creditele oferite consumatorilor a cdrorsurs[ este in mare parte datoratd configuraliei sociale gi mai ales economiceromdneqti qi mai pufin, astfel cum se va putea observa, regulilor de dreptcurente, pundnd astfel la grea incercare principiul subsidiaritilii dreptuluinalional fald de cel al Uniunii in cadrul competenlelor partqate2.
incercarea autohtond de imbundtdlire a poziliei consumatorului decredite, indreptdlitd din multe puncte de vedere gi reclamatd de dreptulunional, a creat o tensiune legislativd care in istoria dreptului ,Brivat"autohton nu a fost des intdlnitd, imbrdcdnd, in cele din urmd, o haind consti-tulionald qi dezvdluind optici juridice din cele mai surprinzdtoare. Reacliamediului juridic nu putea sd rdmdn5 nemarcatd. in volumul de fa!d, au fostselectionate o serie de lucriri care ilustreazS, intre altele, cdt de diferit a fost
1 V. M. Kotzur,in R. Geiger, D.-E. Khan, M. Kotzur, Vertrag iiber die EuropiiischeUnion. Verffag iiber die Arbeitsweise der Europiiischen Union. Kommentar, 6 Aufl.,C.H. Beck, Miinchen, 2017 , pp. 209 urm. 9i 700 urm.
2 lbidem, nr. 4, p. 204 saa, intr-o alt6 terminologie, <principiul preempfiuniil>,astfel cum acesta se desprinde din prevederile art. 2 al:ri.. (2) al TFEU (v. L Gdlea,Tratatele Uniunii Europene. Comentarii gi explica{ii, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2012,w.10, p. 140).
Nicolae, Popa
XVI
Jud.loc. cit.LPA
Credite Pentru consumatori
Judecdtorialocul citatLegea nr. 7 I l20ll pentru punerea in aplicare
a Legii nr.28712007 privind Codul civilMonitorul Ofrcial al Romdniei, Partea Inota noastrd (a autorului)numdrulOrdonanla GuvernuluiOrdonan{a de urgen{6 a Guvemuluiopera citatdpaginapaginileparagrafulin diverse locuripunctul.Pandectele romdne" - Repertoriu de jurisprudenJd, doctrindqi legislatie - serie noudpublicat (6)
,,Revista de drept comercial qi studii economice" - serie veche
(1932-1947) qi ,"Revista de drept comercial" - serie noul (1991-2013)
republicat(6)Revista de drePt Public,,Revista romdntr de drePt"
,,Revista rom6nd de drept al afacerilof',,Revista rom$ni de drept european"
,,Revista romind de jurisPrudenfd"
,,Revista romdnd de drePt Privat",,Revista romdn6 de executare silitd"sec{ia civiliseclia comercialSsecJia de contencios administrativ
fisc. seclia de contencios administrativ qi fiscalsentinla comercialdsublinierea noastrdSecliile Unitemai susgi allii (altele)Tribunalul Municipiului BucureqtiTribunalulUniunea Nalionald a Notarilor Publici din Romdnia
urmitoarelea se vedeavolumul
M. Of.n.n.nr.o.G.o.u.G.op. cit.p.pp.par.passimpct.PR
publ.RDC
republ.RDPRRDRRDARRDERRDJRRDPRRESs. civ.s. com.s. cont. adm.s. cont. adm.
sent. com.s.n.
S.U.supra
9.4.TMBTrib.UNNPRurm.V.vol.
,,i.1
r,. li'i
Capitolul l. Aplicarea ln timp a legii civile in mat€fh '
contractelor de credit pentru consumatorl
Aplicarea in timp a aFa-zisei Legi de dare in plati- Despre retroactivitatea Legii nr.77/201.6
gi neconstitutionalitatea Deciziei CurtiiConstitufionale nr. 623/20tG -
Prof. univ. dr. Marian NicolaeFacultatea de Drept, Universitatea din Bucuregti
l. Preliminarii
1. Datele problemei
Aqa cum am mai ardtatt, adoptarea qi intrarea in vigoare a Legiinr.7712016 privind darea in platd a unor bunuri imobile in vederea stingeriiobligaliilor asumate prin credite2 (in continuare: ,,Legea nr.77/201C' sau
I V. M. Nicolae, Despre retroactivitatea aqa-zisei Legi a dirii in platii, in AA.W.,Legea ddrii in plati. Argumente qi solulii (coord. Valeriu Stoica), Ed. HamangiqBucureqti, 2016, p.74 Ei urm. (disponibil qi la adresa http://,vt+twjuridice.ro/465212/despre-retroacfivitatea-asa-zisei-legi-de-dare-in-plata.html; ultima accesare: 7 sep-tembrie 2016);;idem, Legea ddrii in plat5; lex authentica sau simulata?, in AA.W.,In hanorem Ion Luli. Abuzul de drept (ed. Florin I. Mangu gi Lucian Bercea),Ed.Universul Juridic, Bucureqti, 2016, pp.214-240 (disponibil intr-o versiuneuqor diferitd qi la adresa: http://vvwwjuridice.ro/471779/legea-darii-in-plata-lac-aut h e nti c a- s au- s imul at a. h tm [).
2 Publicatd in M. Of. nr. 330 din 28 aprilie 2016. Potrivit art. 12,legea ainfrat lnvigoare la 15 zile de la data publicdrii in Monitorul Oficial al Romdniei, partea I,respectiv la l3 mai 2016.
Nicolae
2 Credite pentru consumatori
,,Legea ddrii tn platd") au dat naqtere unor aprige controverse, at0t inainte,
cit qi dupd intrarea ei in vigoare, iar aceste controverse, nu numai eco-
nomice Ei politice, ci deopotrivi qi de naturd juridicS, nu se vor stinge prea
curdnd decdt dacd legea ar fi abtogatd sau, dupi caz, invalidatd (rectius,
constatatd ca neconstitufionald), in tot sau in parte, de cdtre Curtea Consti-tulionald3. E adevdrat, pentru a,,impdca Ei capra sivarza'4, instanfa consti-
3 Y., ex pluribus: D. Popa, Gh. Piperea; Cdteva argumente de ordin principial rela-
tive la necesitatea legii darii in plati qi unele critici ale ,,argumentelor" de ordin emo{io-
nal ale opozanlilor acestei legi, disponibil la adresa http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-2081 8028-gheorghe-piperea-citeva-argumente-ordin-principial-relative-necesitatea-legii-darii-plata-unele-critici-ale-argumentelo r-ordin-emotional-ale-opozantilor-acestei-legi.html (ultima accesare: 29 august 2016); L. Mihai, V. Berea, Lucian Mihai,fost preqedinte al Curfii Constitufionale: Neconstitulionalitatea Legii privind darea
in plat6. Cdt va dura pini cdnd va ajunge pe masa judecitorilor de la CCR?,
disponibil la adresa hup://www.z/.rohtpinii/lucian-mihai-fost-presedinte-al-curtii-constitutionale-neconstitttlionalitutcu-legii-privind-darea-in-plata-cat-va-dura-pana'cand-va-aiunge-pe-masa-jud<:cahrikr-de-la-ccr-l 5276995 (ultima accesare: 29 august
2016); N.-H. p1, Considcra{ii privincl procedurile judiciare prevdzute de Legea
nr.7712016 privind darea in platl a unor bunuri imobile in vederea stingerii obliga-
liilor asumate prin credite, in RRES nr. 312016, p.97 ;i urm.; FI.I. Mangu, Despre
natura juridicd a ddii in platd a imobilelor in vederea stingerii obligaliilor asumate
prin credite, in RRDA nr. 512016, pp. 39-5 l; R. Rizoiu, Tipic qi atipic in Legea ddriiin platd, disponibil la adresa http://wwwjuridice.ro/464088/tipic-si-atipic-in-legea-darii-in-plata.html (data accesdrii: I septembrie 2016) qi infra,in prezentul vol.,p. qi urm.; idem, C?nd toati lumea vrea (s6 scape): Preluarea bunului mobil ipotecat
in contul creanlei, in RRDA nr.512016, pp.52-65; St. Tirnoveanu, Al. Iorgulescu,G. Tirnoveanu, Legea nr.7712016 privind darea in platd a unor bunuri imobile invederea stingerii obligaliilor asumate prin credite. Analizd comparativd a principa-
lelor institu{ii men{ionate in lege, drept comparat, respectiv a incidenlei unuipotenlial control de constitu{ionalitate, in RRDA nr.512016, pp.66-83; M. Avram,
Despre legea privind darea in platd: intre folclorul juridic qi ra{iunea dreptului,
disponibil la adresa http://wwwiuridice.ro/455084/despre-legea-privind-darea-in'plata-intre-folclorul-juridic-si-ratiunea-dreptului.html (ultima accesare: 29 august
2016); idem,Inaplicabilitatea legii ddrii in platd in cazul contractelor incheiate sub
imperiul Codului civil din 1864, disponibil la adresa http://wvnviuridice.ro/4701 06/inaplicabilitatea-legii-darii-in-plata-in-cazul-contractelor-incheiate-sub'imperiul-codulului-civil-din-I864.html (ultima accesare: 28 septembrie 2016);
Ir. Sferdian, Natura juridicd a ddrii in platd a unor bunuri imobile in condiliile Legiinr.'7712016, in RRDP nr.312016, pp. 16l-173; M. Livescu, Incidenla normelor de
drept al UE in analiza neconstitu{ionalitdfii Legii dirii in platd, disponibil la adresa
Nicolae Nicolae
Aplicarea in timp a Legii nr. 77/2016
tulionald a incercat sd salveze Legea ddrii in platd, printr-un subterfugiudeja obiqnuit - interpretarea qi recalificarea dispoziliilor legale, iar acum, qimodificarea sau completarea unor dispozilii legale - gi, din aceastd cauzd,tot mai periculos, insd un astfel de demers, mai mult dec6t contestabil, cumvom vedea pulin mai tdrziu, nu curmd discu{iile gi nici controversele, ci,dimpotriv5, le complicd sau, dupd caz, le deviazd pe alte planuri, spre ex.,pe chestiunea incidenfei impreviziunii sub imperiul vechiului cod civil.
Una dintre multiplele teme obiect de controversd este qi rdmAne, celpulin in plan teoretic (dacd nu ;i practic), aceea prilejuitd de ac{iunea intimp a Legii nr. 7712016.
http://www.juridice.ro/466478/incidenta-normelor-de-drept-al-ue-in-analiza-neconstitutionalitatii-legii-darii-in-plata.html (ultima accesare: 14 septembrie 2016);c. Birsan, st. ritnoveanu, I. Crdciun, Legea privind ,,darea in platii' - examen critic aranumitor elemente de (ne)constitulionalitate qi (ne)convenfionalitate, in RRDpnr.512016, pp.24-55 [disponibil qi la adresa hup://www.iuridice.ro/essentials/4gg/I egea-privind-darea-in-plata-examen-critic-al-anumitor-elemente-de-(ne)constitutionalitate-si-(ne)conventionalitate.html (ultima accesare: 12 octombrie 20161;L. Mihai, Amicus curie ct privire la darea in platd, disponibil la adresa http://www.iuridice.ro/474428/amicus-curiae-cu-privireJa-darea-in-plata.html (ultima accesare:22 octombrie 2016).
Pentru o densd qi acutd cercetare de facturr monograficd, v. AA.w., Legea ddriiin p1at5. Argumente qi solufii (coord. valeriu Stoica), Ed. Hamangiu, Bucureqti,2016.
Asupra poziliei ,,anormale" a Legii ddrii in platd in arhitectura sistemuluirom6nesc de proteclie a consumatorului supraindatorat (Legea nr. l5l/2015 privinclprocedura insolvenfei persoanelor fizice; o.G. nr.38/2015 privind solu{ionarcaalternativi a litigiilor dintre consumatori qi comercianfi; Legea nr. 77/2016 privirrrldarea in platd' a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligafiilor asumatc princredite), v. L. Bercea, Instrumentele normative de protec{ie a consumatofirlrrisupraindatorat. (Din nou) despre convergenld qi concurenld normativi, in lilil)Anr.512076,pp. 15-24.
a Reamintim c5, intr-una dintre declara{iile pres,edintelui Cu4ii Constittr(iorrirlt.,tll. V. Domeanu, IEcutr dupr pronun{area Deciziei nr.62312016 (publ. ahil in M. ( )lrrr' 53 din 18 ianuarie 2017),intrebat de jumaliEti privind argumentelc accstci solrrlii.ir spus, verbal, cd s-a incercat gdsirea unei solufii care sd mulfumeascri pc lollc prulilt.tfirect implicate: bdncile creditoare Ei consumatorii persoane fizicc. V. ltl| , t,r,r,tligi24.ro/stiri/economie/decizie-ccr-darea-in-plata-595453 (25 octorrrblie .r0 I {r )
4 Credite pentta consumatori
intr-adevdr, potrivit art. 11, aceastb lege,,se aplicd atdt contractelor de
credit aflate in derulqre la momentul intrdrii sale in vigoare, cdt ;icontractelor incheiate dupd aceastd datd" (s.n., M.N.).
De asemenea, conform art. 4 alin. (l) lit. d) din aceea;i lege, nu se poate
prevala de beneficiul acestei legi consumatorul care a fost condamnat
printr-o hotdrdre definitivd pentru infracliuni in legdturd cu creditul pentru
care solicitd aplicarea acestei legi.
In fine, potrivit art. 8 alin. (5) din lege, dreptul de a cere instanlei sd
constate stingerea datoriilor izvordte din contractele de credit aparline qi
consumatotului care a fost supus unei executdri silite a imobilului ipotecat,
indiferent de titularul creanlei, de stadiul in care se afl6 ori de forma
executdrii silite care continud contra debitorului.in consecinld, intrebarea care deja s-a pus este dacd, ratione temporis,
Legea nr.77 12016 este oare numai prospectivd sau, dimpotriv5, este nu
numai prospectivd, ci, totodat[, qi retroactivd, in mlsura in care s-a aplica gi
tnorfacta prceterita saufacta pendc'ntia. dupd caz.
Or, dacd legea are efect retroactiv, ar insemna ci textele legale mai sus
amintite ar fi, in tot sau in parte, dupd caz, neconstitulionale, deoarece ar
viola, in mod flagrant qi inadmisibil, prevederile art. 15 alin' (2) din
Constitulie5:
,,Legea dispune numai pentra viitor, cu exceplia legii penale sau
contravenlionale mai favorabile " (s.n., M.N.).
Se observd uqor cd textul constitulional ale cdrui prevederi sunt, actual-
mente, dezvoltate in materie civilS de dispoziliile art.6 C.civ.6 este de
maximd generalitate: nu distinge intre legea substanlialb qi cea instrumentalS
(procesuald, conflictual5), intre legea prescriptivd qi legea interpretativ[, intre
5 in legdturd cu constitulionalizarea principiului neretroactivitilii legii noi,
v. M. Nicolae, Contribu{ii la studiul conflictului de legi in timp in materie civild(in lumina Noului Cod civil) [in continuare: ,M. Nicolae, Contribu{ii], Ed. UniversulJuridic, Bucureqti, 2013, nr. lI8-121, pp.326-333; idem, Dtept civil. Teoriagenerald, vol. I, Teoria dreptului civil, Ed. Solomon, Bucureqti, 2017, nr.205,pp. 428-430 [in continuare: ,M. Nicolae, Teoria generald, I"].
6 V., pe larg, M.Nicolae, Contribufii, cit.supra fnota precedentd], nr. ll7 qi
unx., p. 325 qi urm.
Nicolae Nicolae
Aplicarea in timp a Legii nr. 77/2016 5
retroactivitateatotald sau parliald gi nici intre retroactivitatea favorabilir ;ii ccrrnefavorabild (cu exceplia legilor penale qi contravenlionale).
Agadar, in orbita textului constitulional intrd, vorens norens, ca oricclege civil6, qi Legea nr.7712016, fie in sensul neretroactivitdfii, fie in sensulretroactivitS!ii.
Dupd cum amardtar cu altd ocazieT,incazde conflict/succesiune de lcgiin timp, se pun nu mai pulin de doud rdnduri de intrebdri qi tot atAteaprobleme de drept intertemporal, gi anume:
10 Legea noui are sau nu efect retroactiv? in caz aftrmativ, vorbim deaplicarea retroactivd a acesteia. incaznegativ, de aplicarea ei neretroactivd;dar aceastd chestiune nu rezolvd toate problemele de drept intertemporal,deoarece lasd neatinse alte doud intrebdri:
2o Legea nou[ se aplici sau nu tuturor actelor, faptelor gi situaliilorniscute dupd intrarea sa in vigoare? in caz afirmativ, vorbim de aplicareaprospectivr imediatd a acesteia. in caz negativ, de aplicarea ei prospectivd,dar intdrziatd,;
3o Legea se aplicd sau nu si actelor, faptelor sau situaliilor in curs deconstituire, modificare sau stingere gi efectelor viitoare ale situaliiloranterior ndscute? in caz afirrnativ, vorbim de aplicarea imediatd qi generald(sau universald) a acesteia. in caz negativ, de supravietuirea (sau ultraacti-vitatea) legii vechi.
in lumina dreptului intertemporal civil, statomicit de art. 15 alin. (2) dinconstitu{ie gi art. 6 c.civ., conflictul de legi in timp este guvernat deurmdtoarele 3 principii8:
- principiul neretroactivitdlii legii civile noi; acest principiu are valoareconstitulionalS gi nu poate fi violat de legiuitorul ordinar;
- principiul aplicdrii imediate a legii civile noi; de la acest principiu esteposibil sd existe qi exceplii in sensul unei legi temporare aplicabileanumitor acte, fapte sau situalii juridice niscute dupd intrarea in vigoare alegii noi;
- principiul supravieluirii legii civile noi; exceplia de la acest principiLrcste aplicarea imediatd qi generald (universald) a legii noi actelor, faptclorsau situaliilor juridice in curs de constituire, modificare sau stingerc,
1 lbidem,nr. l0-l 1, pp. 25-30.8 lbidem, nr. 117 qi urm., p. 325 gi unn.; M. Nicolae, Teoria generalir, r,
'r.. 20,'|
;i urm., p. 425 qi urm.
Credite penttu consumatort
precum qi efectelor viitoare ale unor situalii juridice anterioare (factapendentia).
Toate aceste trei principii sunt incidente, cum vom Yedea imediat, Ei incazul aplicdrii Legii ddrii in plati, insd acliunea lor a fost ,,denaturat5" de
legiuitor, cel pulin in parte, si ,,rescrisi" de Curtea Constitulionald, prinrdstilmdcirea intenliei (ratio) qi voinlei (voluntas) legiuitorului, ,,inven-tarea" teoriei impreviziunii gi ,,recalificarea" naturii dispoziliilor legale
cuprinse in aceastd aqa-zisdLege a aEa-zisei ddri in plati.
2. Plan
in prezentul studiu, linAnd seama gi de interesul deopotrivd teoretic gi
practic al controverselor deja niscute in legdfurd cu (ne)retroactivitatea
aqa-zisei Legi a ddrii in platd, vom aborda mai intdi problema amplu dezbd-
tutd qi controversatd a retroactivitSlii sau neretroactivitSlii efectelor dispo-ziliilor Legii nr. 7712016, observdnd retroactivitatea manifesti a acesteia,
ocultatd cu bund qtiinji de CurJea Constitulionald (partea a II-a), dupd care
vom examina, foarle pe scurt, qi problematica aplicirii imediate a dispo-ziliilor acesteia (partea a Ill-a), ldcAnd, in final, qi c6teva observalii conclu-sive (partea a IV-a).
ll. Aplicarea retroactivd a Legii nr.7712o16
A. Controversa privind retroactivitatea Legii nr. 77 /201'6
7) Preliminarii
3. Puncte de vedere formulate
Asupra acestei chestiuni s-au formulat, incl din perioada dezbaterilorproiectului acestei legi, doud puncte de vedere diametral opuse: intr-oopinie, susfinutd, in general, de oponenlii adoptdrii legii, dar qi de repre-
zentanli ai lumii juridice, legea este vddit retroactivd, in mdsura in care se
aplicd Ei contractelor de credit in curs de derulare (infra, subpar. 3), pe c6nd
in cealaltd opinie, suslinutd de iniliatori, dar qi de beneficiarii ei, consuma-
torii persoane frzice reprezentanlii (qi apdrdtorii) consumatorilor, legea nu
este deloc retroactivd, ci, dimpotrivS, neretroactivd (infra, subpar. 2).
Nicolae Nicolae
Aplicarea in timp a Legii nr. 77/2016 7
inainte de a formula punctul nostru de vedere, si vedem, pe scurt, argu-mentele celor doud teze adverse, urmate de scurte observalii sau consi-deralii critice, desigur, in mdsura in care acestea ar fi necesare ori utile,dupd caz.
2) Tezo neretroactivitdlii Legii nr. 77/ZOt6
4.Teza dluiGh. Piperea
Pentru iniliatorii qi pafiizanii acestei legi indeosebi, legea nu este delocretroactivd, ci, dimpotrivd, neretroactivd si, bineinfeles, prospectivd. Esteceea ce aftrmd, de exemplu, in mod categoric gi fird nicio urmd de indoiald,dl. Gh. Piperea, in opinia cdntia nu este vorba de nicio retroactivitate, carecste o idee falsd, ci de simpla aplicare a legii efectelor viitoare ale uneisituafii juridice, lucru confirmat qi de instanfa constitutionalr qi comandatde necesitatea protectiei consumatorilor:
,,Legea ddrii in platd a imobilului ipotecat nu incalci principiul nere-troactivitdfii legii din art. 15 alin. (2) din constitulie qi art.6 alin. (l) dinCodul civil.
in primul rdnd, e bine sa ne reamintim ce a decis curtea constitufionaldin anul 2011 in legdturi cu legile Isdrescu-Brsescu-Boc ale austeritdtii din20 10. cele care au permis operarca rrnor masive tdieri de salarii, pensii giindemnizatii, precum gi un qomaj in masd in randurile bugetarilor, plusinchiderea unor spitale, <opera{iuni> care au dus la addncirea falimentuluiconsumatorilor cavzat de bancile iresponsabile care s-aujucat poker cu caseqi cu destine in anii de boom imobiliar (2006-2008):
<o lege nu este retroactivr atunci cdnd rnodificd pentru viitor o stare dedrept ndscutd anterior qi nici atunci cdnd suprimd producerea in viitor aefectelor unei situafii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru cdin aceste cazuri legea noud nu face altceva dec6t sd reglementeze modul deac{iune in timpul urmdtor intrdrii ei in vigoare, adicd in domeniul ei propriude aplicare. in aceste condilii, curtea nu poate reline argumentere privindinfrdngerea prevederilor art. 15 alin. (2) din constitulie> (decizia nr.1321din 1 I octombrie 2011, Curtea Constitulionala).
in al doilea r6nd, o lege intemd de proteclie a consumatorilor poate fiaplicatd qi contractelor aflate in derulare la data intrdrii sale in vigoare:(l.luE, decizia din 12 iulie 2012 in cauza ANCp Cdtdra;i contra volksbank
Credite pentnt consumatori
Romania, C-602110. Decizia CJUE, obligatorie in dreptul intem, aqa cumrezrltd din art. 148 alin. (2) din Constitufie, statueazd cd nu numai att.37t qr
art. 66-69 din O.U.G. nr. 50/2010 se puteau aplica creditelor in derulare, ciqi toate dispoziJiile de proteclie ale consumatorilor prevdzute in fonna
iniliald a O.U.G. [nr. 50/2010], inclusiv cele relative la limitarea num[ruluide comisioane pe care bdncile ar fi alut drepful sd le insereze in contract qi
sd le perceapd de la consumatori. Daci O.U.G. nr. 50/2010, in forma sa
ini{iald, se putea aplica oricdrui contract aflat incd in derulare, inseamnl cd
gi legea ddrii in platd are aceeaqi situalie - ea se poate aplica qi creditelor inderulare, pentru ci este o lege de protec{ie a consumatorilor.
in al treilea rind, cei ce rim6n bloca{i in ideea falsl cd legea ddrii inplatd.ar avea efecte retroactive ar face bine sd citeascd qi art.6 alin. (1), dar
gi art. 6 alin. (6) din Codul civil. La alineaful (6), chiar Codul civil statueazd
cd, dacd o situa{ie juridica anterioard intrdrii in vigoare a unei legi noi este
generatd de regimul juridic al propriet[fii sau bunurilor, in general, atunci
efectele viitoare ale acestei situa{ii juridice anterioare sunt reglementate de
legea noui. Aqadar, nici vorbd de retroactivitate in cazul legii ddrii in platd.
Dimpotriv5, a refuza aplicarea acestei legi noi la situalii generate de ipotecileanterioare puse pe aceste imobile ar insemna sd se dea efecte ultraactive unei
legi vechi. $i, in plus, ar fi nedrept qi discriminatoriu, iar nedreptatea qi dis-
criminarea sunt interzise expres de art. I alin. (2) qi art. 16 din Constitulie.in fine, existd legi in domeniu care se aplicd qi contractelor in derulare qi
pe care lobby-igtii bancari nu le-au contestat, intrucdt aceste legi sunt favo-rabile bancilor. Aqa sunt, spre exemplu, O.U.G. nr.5012010, Legea dindecembrie 2015 privind rezolu{ia bancard (bail-in), lege care implemen-
teazd Dir ectiv a 20 I 4 I 5 9 NE, legil e insolventei etc"e.
5. Apreciere criticd
Teza suslinutd de dl. Piperea poate fi uqor combdtutd, deoarece se
bazeazd pe argumente nepertinente sau, dttpd caz, false ori de-a dreptullabile. intr-adevdr:
in primul rdnd, argumentul tras din practica Curlii Constitulionale este
de-a dreptul fals, deoarece sebazeazd pe o simpld petiliune de principiu:legea nu este retroactivi pentru cd modificd (sau suprimi) numai pentru
viitor o situalie ndscutd anterior; in realitate, ar trebui sd ne spund Curtea
Constitulionald sau dl. Piperea cum o lege - act normativ cu caracter
') D. Popa, Gh. Piperea, Cdteva argumente ...,cit. supra [nota 3].
NicolaeNicolae
Aplicarea in timp a Legii nr. 77/2016 9
general, abstract qi impersonal (nu individuall0) - poate modifica fie nurrririqi pentru viitor o situalie juridicd individuali, concretd gi determinatd/ I)cr
I0 O lege care se aplicd unor situafii juridice concrete, av6nd destinatari detcr-minali (ex., cutare ,,persoan6" [Mihai Georgescu] sau ,,cutare ,persoane", [MihaiGeorgescu, Florin Popescu etc.l) ori cel pufin determinabili 1ex.i,,to1i cei care auincheiat cutare contracte") este un veritabil decret (act juridic individual), iar nu o,,lege" (act normativ general) veritabild.
Distinclia netd dintre lege (/ex) gi decret (decretum) era foarte bine cunoscutd qijurisconsullilor romani. cf. papinianus, Libro I Definiiionum, Digesta, 1,3, r: <Le:t.est commune pr@ceptumrr; qi, mai ares, [Jrpianus, Libro III ad sabinum, Digesta, l,3, 8: <<Iura [leges - n.n., M.N.] non in singulas personas, sed generaliterconstituuntub>; adde, apropo de distincfia dintre edictele/constitu{iunile imperiale cucaracter personal sau general, Iustiniani Institutiones, 1,2,7 - <<sed et quod principiplacuit legis habet vigorem, cum lege regia, qun de imperio eius lata eit, pipuluieiet in eum omne sultm imperium et potestatem concessit. euotrcumque igiturimperator per epistuktm constituit vel cognoscens decrevit vil edicto prrecepit,legent esse constat: he sunt qu(E constitutiones appellantur. plane ex his qucedamsunt personales, que nec ad exemplum trahuntur, quoniam non hoc princeps vult;nam quod alicui ob merita indulsit, vel si cui penam irrogavit, iel si cui sineexemplo subvenit, personam non egreditur. Alie autem, cum generales slmt, omnesprocul dubio tenent, [,,Dar { ceea ce hotdrdqte principele u.. put".e de lege dupd ce,printr-o lege regal6, care a fost promulgatd referitor la autoriiatea acestuia, poporuli-a transmis lui intreaga sa autoritate gi putere. Aqadar orice impdratul a hotdrdtprintr-o scrisoare, sau a decis in urma unei judecdli, sau a ordonat piirrt -rr1 edict arevaloare de lege: acestea sunt aEa-numitele constituliuni irnperiaie. Evident, uneledintre ele sunt personale gi nu pot constitui precedenie de urmat, deoarece imp6ratulnu a intenlionat acest lucru. De pildd, fprin] acordarea unui favor pentru meritedeosebite, sau pronunlarea unei pedepse (speciale), sau ajutorul dat cuiva fErd sd fiexistat un precedent, astfel de (constitulii) nu depdEesc persoana in cauzi. Altcconstitufii insd, avdnd un caracter general, sunt, frrd indoiah, obligatorii pentruto!i." - Instituliile lui lustinian, trad. qi note de vladimir Hanga, Miriea Dan Bob,Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2009, p. 331.
in consecinld, aqa-zisele legi individuale (leges singulares), ca qi decretele culrrrtcre de lege (generalia decreta) sunt simple alterdri ale legilor propriu-zise (/egr,,ss'trerales) qi decretelor individuale (singularia decreta), impuse ie ialiuni politicc.i;rr nu juridice.
Din punct vedere tehnic, strict juridic, o lege veritabild nu poate retroac{ivir,iciodatd, deoarece quodfactum, infectumfieri nequit.Deaceea, pentru a avca cl'ecrrt'lrtractiv, legea trebuie sd se metamorfozezeinft-o serie de decizii indivicluult:, pr irrt'rttc sd se recalifice actele sau faptele trecute, modificdndu-se sau supr.irrrirrrlrr sr.
l0 Credite pentru consumatori
ce retroactivitatea este desivdrqit exclus[ in cazul aqa-numitelor situaliijuridice in curs? care este domeniul real de acliune al legii: actele, faptele 9i
situajiile trecute sau actuale (facta prceterita qifacta pendentia) sau actele,
faptele gi situaliile viitoare (facta futura)? $i aceasta frrd a mai fi vorba cd,
totugi, chiar in aceastd materie, doctrina Curfii Constitulionale este departe
de a fi unitard, de vreme ce tot instanfa constitufionald, nu intr-un domeniu
a$i de sensibil politic, e drept, precum ,,legile austeritdlii din 2010", ci,
intr-un altul mai neutru, a statuat, dimpotrivS, cd:
,,Aplicarea dobdnzilor prevdzute la art.5 alin. (a) din Ordonanfa
Guvernului nr. 1911994, in redactarea modificatd prin Legea m' 82/1995,
contractelor de imprumut sau de vdnzare incheiate anterior publicirii acestei
legi in Monitorul Oficial al Romdniei ar constitui o incilcare a principiului
neretroactivitdlii legii civile consacratlaart. l5 alin. (2) din Constifulie"rl'
in al doilea rAnd, problema retroactivitAlii/neretroactivitAlii unei legi
civile sau extracivile (penale, contravenlionale, fiscale, procesuale etc.) nu
depinde qi nu poatc depinde dupd cum este vorba sau nu de o ,,lege de
proteclie a consumatorilor" (ori a altor categorii sociale): o astfel de lege
poate fi retroactiv5/sau neretroactivd ca orice altd lege civil6, deoarece
criteriul retroactivitdliilneretroactivitSlii nu depinde de obiectul sau con{i-
nutul ei normativ qi nici de scopul urmdrit de legiuitor (instituirea, de ex., a
unui sistem proteclionist sau superproteclionist a unei categorii de persoane,
in speld, a consumatorilor persoane ftzice), ci de aplicarea sau nu a acesteia
unor acte, fapte sau situa{ii trecute. Pe de altd parte, practica CIUEintereseazd numai aplicarea in dreptul intern a dreptului unional, iar nu gi
simplele legi interne de proteclie a consumatorilor care nu constituie o
efectele lor juridice anterioare (9f., in privinla chestiunii naturii, mecanismului
retroactivitdlii, M. Nicolae, Contribulii, cit. supra fnota 5], nr. 1'29 gi utm., p. 349 qi
urm.). V. gi infra, nota 52.t1 C.C., Dec. nr. 1912000 referitoare la exceplia de neconstitu{ionalitate a preve-
derilor art. 5 alin. (4) din Ordonan{a Guvemului rtr.1911994 privind stimularea
investiliilor pentru realizarea unor lucrdri publice Ei construclii de locuinle,
aprobatd, cu modihcdri qi completdri, prin Legea nr.8211995, publ. in M. Of.
nr. 381 din l5 august 2000.
Nicolae Nicolae
Aplicarea in timp a Legii nr. 77/2016 I I
transpunere a unor directive europenel2, iar faptul cd o asemenea practicdadmite aplicarea unor reglementdri europene qi contractelor in curs nu
12 Deqi in expunerea de motive a Legii m.7712016 se invoci cd ea ar reptezentao transpunere a dreptului european in materie, in spefd a Directivei 2014/l7NEprivind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobilereziden{iale gi de modificare a Directivelor 2008r48/cE qi 20l3l36NE qi aItegulamentului (UE) nr. 109312010 (publ. in Jo L 60 din 28.02.2014), acest lucrucste mai mult dec6t discutabil. Totugi, unii autori analizeazd, in mod serios, acestlucru cercetdnd validitatea acestei legi din perspectiva respectirii exigen{elor drep-tului european. v., in particular, EI.R. Bddescu, M. seregean, D. Bogdan, Analizd, aLegii nr. 77/2016 privind darea in platd din perspectiva compatibilitllii cu cerinfeledreptului Uniunii Europene, in AA.W., ,,Legea ddrii...,,, cit. supra [nota 3], p. i4g,yi urm. Adde L. Mihai, Amicus Curie ..., cit. supra [nota 3], par. 55-57.
In ceea ce ne privegte, credem insd cd, in realitate, a$a cum excelent s-ademonstrat, Legea ddrii in platd nu reprezintd absolut deloc o transpunere, nicilbrmald, nici substanfiald, a legislafiei unionale qi, in consecinld, nu se puneproblema incdlcdrii acesteia. v., in particular, R. Rizoiu, Tipic..., cit. supra;nota :1,rrr. 1. in acelaqi sens sau asemdndtor, v. gi: C. Birsan et ilii,L"g"u,u..ll ..., "it.'supra fnota3l,nr.2.1.4,pp.42-44; v. stoica,Natura juridicd a dreptului de a stingecreanfa bancard ipotecard qi datoria corelativd, conform Legii nr. 7712016 (ce paiesii fie, dar nu poate fi; ce nu pare sd fie, dar poate fi), in AA.W., ,,Legeadnrii ...",cit. supra [nota 3], pp. 15-16, nota 20 (autorul specificdnd insd cd in ccca cepriveqte normele drepfului european referitoare la drepturile fundamentalc alcomului, precum gi jurisprudenfa cJUE in leg6tur6 cu aceste drepturi, accstca suntrrplicabile gi in procesul de interpretare Ei de aplicare a Legii nr.77l20l(t).
,,in ceea ce privegte Legea ddrii in platd, observiim aratir prrl. Ilizoiu (loc. cit.supra) - cd nu ne afldm in fa{a unei transpuncri a legisla{ici unionalc, tlcqi cxpunereade motive afirmi cd <proiectful] dc lcgc transpunc ;i l.l.ovctlerile l)ircctivei2014l17NE>. Existi doud categorii dc arguntorttc irr acc:sl sclrs: urrrrl lirrnral ;i unulsubstanlial. Din punct de vedere forrnal, art. 42 alli,.(2) tcza Il din Dircctiva2014/l7NE impune statelor membre ca atutrci clintl o trarrspurr sii r.ncn{igncze incuprinsul acfului normativ nafional o <trimitcrc ler prczcrrlit tlircclivir>, ccca ce Legeaddrii in plati nu con{ine. Din punct de vederc subsran{ial, l.cgcl tLirii in plati nu (p)reianiciuna dintre dispoziliile Directivei 20l4ll7luE:.. Mai rrrult, lcgca iniern6 ristdlm6-ceEte unul dintre obiectivele Directivei, in sensul cii translirrmir in op{iune pentrudebitor un drept al ambelor pdrli de a conveni un asen'lenca rnecanism de dare in platd.
concl:uzia este cd Legea ddrii in plati nu reprezinti un act normativ de preluare acireptului'unional, ci un simplu act normativ care finc de ordinea iuridic-i intemd.Aceasti concluzie nu trebuie infeleasd ca o criticd legatd de valabilitatea Legii ddriiin platd, ci doar ca o observa{ie care {ine de fbrla normativE a acesteia, cu consecinle
