Crasmdassfafsafaru Ioana. Litiaza Renala. Terminat

SCOALA SANITARA POSTLICEALA ‘’CAROL DAVILA’’

PETROSANI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

NIVEL 5 DE CALIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ABSOLVENT

CRASMATU IOANA VALERIA

INDRUMATOR DE PROIECT

As.med.VINTAN VICTORIA

ANUL ABSOLVIRII-2015

SCOALA SANITARA POSTLICEALA ‘’CAROL DAVILA’’

PETROSANI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

NIVEL 5 DE CALIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA

ABSOLVENT

CRASMATU IOANA VALERIA

INDRUMATOR DE PROIECT

As.med.VINTAN VICTORIA

ANUL ABSOLVIRII-2015

Cuprins

ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV..........................................................................................................3

ISTORIC SI DATE DIN LITERATURA............................................................................................................4

CAPITOLUL 1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL......................................................5

1.1Noţiuni de anatomie............................................................................................................................................5

1.2.Funcţiile rinichiului............................................................................................................................................7

1.3.Căile urinare.......................................................................................................................................................8

CAPITOLUL 2. LITIAZA RENALA………………………………….............................................................10

2.1.Definiţie............................................................................................................................................................10

2.2.Cauze................................................................................................................................................................10

2.3.Simptomatologie…………………...................................................................................................................13

2.4.Examinări paraclinice.......................................................................................................................................15

2.5.Diagnostic diferenţial.......................................................................................................................................16

2.6.Tratament..........................................................................................................................................................17

2.7.Evoluţie şi complicaţii......................................................................................................................................20

2.8.Profilaxie, Prognostic.......................................................................................................................................22

CAPITOLUL 3. ROLUL NURSEI IN INGRIJIEA BOLNAVILOR CU LITIAZA RENALA...................23

3.1. Rolul asistentului medical in efectuarea actelor medicale..............................................................................23

3.2. Pregatirea preoperatorie...................................................................................................................................23

3.3. Pregatirea pentru operatie................................................................................................................................24

3.4. Ingrijiri postoperatorii.....................................................................................................................................26

CAPITOLUL 4. PROCESUL DE INGRIJIRE................................................................................................29

4.1. Prezentare caz 1...............................................................................................................................................31

4.2. Prezentare caz 2...............................................................................................................................................40

4.3. Prezentare caz 3...............................................................................................................................................50

Concluzii................................................................................................................................................................57

Bibliografie............................................................................................................................................................58

~ 1 ~

Motto

Învinge:

greutăţile profesiunii tale;

Stăpâneşte:

supărarea şi nerăbdarea ta;

Gândeşte-te:

că cel suferind este:

“dezarmat, fără putere şi are nevoie

de ajutorul şi îngrijirea ta!”

Argument/Memoriu explicativ

~ 2 ~

Scopul tratării acestei teme a fost unul foarte personal. De-a lungul timpului am întâlnit multe persoane care au suferit de această afecţiune. Câteva cazuri au avut un deznodământ tragic.

Litiaza renală s-a impus preocupărilor umane de multă vreme datorită frecvenţei, dar mai ales a disconfortului sau complicaţiilor pe care le generează.

Litiaza renală reduce durata medie a vieţii la 20% din bărbaţi şi 5-10% din femei, iar după tratament sau eliminarea spontană a calculilor, indicele de recidivă este de 50% în 5 ani. In ceea ce priveşte tipul litiazei depistate la 75% din cazuri este calcică (oxalat de calciu, fosfat de calciu), iar la 25% din cazuri sau alte tipuri de litiază, litiaza se întâlneşte cu frecvenţă maximă între 20-40 ani, dar nu este rară la copii, chiar de la naştere şi nici la cei foarte vârstnici.

Eu cred că studiul şi analiza acestei teme mă va ajuta să devin o asistentă eficace pentru pacienţii care au nevoie de ajutorul meu şi care se confruntă cu consecinţele nefaste ale acestei boli „litiaza renală”.

Istoric si date din literatura

~ 3 ~

Pietrele urinare au afectat oamenii din zorii istoriei . Primele pietre

cunoscute au fost descoperite in mumii egiptene . În 1901 ,englezul Arheolog E.

Smith a găsit piatra vezicii urinare la o mumie veche 4500 - 5000 ani de la El

Amrah , Egipt . Tratamentele pentru pietre au fost menționate în scrierile antice

egiptene medicale de la 1500 î.Hr.

Chirurgia pentru a trata pietre a fost descris pentru prima dată în secolul 8

î.Hr. de un chirurg antic indian pe nume Sushruta . El a furnizat informații

detaliate cu privire la pietre urinare , anatomie urinară , și chirurgie pentru pietre

in scrierile sale , compilat ca Sushruta Samhita .

Pietre urinare în Evul Mediu

În Evul Mediu , chirurgii numiti " lithotomists " a călătorit prin Europa , cu

mesele lor speciale numite " tabele litotomie " pe care plasau pacientii sa taie

pietre . Noi încă mai folosim termenul de " poziția litotomie " în sala de operație

astăzi să se refere la introducerea unui pacient într- o poziție similară cu o femeie

la naștere . Pacienții tratați de acesti lithotomists au fost de obicei oameni cu

pietrele vezicii urinare la prostata marita , mai degrabă decât pietre la rinichi

reale . Pietrele vezicii conduc la infectii recurente , cauzate de durere , și a făcut

dificil pentru oameni de a urina .

Chirurgia moderna

Chirurgia moderna a fost dezvoltata în ultima jumătate de secol . In 1976 ,

prima operatie de piatra percutanată a fost efectuat de Fernstrom și Johansson .

ESWL ( litotritiei shockwave ) a fost dezvoltat din primele cercetari privind

efectul undei de șoc pe piesele de aeronave de către compania germană Dornier .

Acesta a fost dezvoltat pentru tratamentul pietrelor în prima procedură umana

apar în 1980.Dornier HM - 3 ( care a stat pentru modelul - 3 umană )

necesarăutilizarea unei băi de apă și o targă aeriene elaborat în poziția pacienților

. În prezent , mașini ESWL foloseste în loc lichid de umplut " baloane " și gel

~ 4 ~

plasate împotriva corpului pacientului , pentru a permite transmiterea de unde de

șoc pentru tratament .

Ureteroscopie , sau plasarea unei lentile în ureter a fost descrisă pentru

prima dată în 1912 de către Hugh Hampton Young dar prima operatie de piatra

ureteroscopic nu a avut loc până în 1981 .

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR

1.1.NOŢIUNI DE ANATOMIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale

urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinară şi uretra.

Rinichii,organele secretoare ale urinii,au formă de boabe de fasole şi sunt situate de o parte şi

de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit cu o

capsulă fibroasă inextensibila,este situat în loja renală. Fiecare rinichi ,înconjurat de un strat celulo-

adipos şi învelit de o capsulă inextensibilă,este situate în loja renală.

Rinichii au o margine convexă,o margine internă concava şi doi poli :unul superior şi altul

inferior.Pe partea concavă se afla hilul renal,alcătuit din arteră şi vena renală,limfaticele, nervii,

joncţiunea uretro-bazinetala.

Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng.

Loja renală este limitată în sus de diafragm,în spate de ultimele două coaste şi dedesuptul lor de

muşchii şi aponevrozele lombare,iar înainte,de viscerele abdominale .

Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimţite

lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce

flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbraca simptomatologie toracică

~ 5 ~

Fig.1

Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este NEFRONUL, alcătuit din GLOMERUL

(polul vascular) şi TUBUL URINIFER (polul urinar). Numărul nefronilor din cei doi rinichi se

evaluează la 2 milioane.Glomerurul este primul element al nefronului şi este aclătuit dintr-un ghem de

capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriole aferente, provenită din artera renala.Capilarele se

reunesc apoi şi formează o arteriolă eferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a

tubului urinifer.Tubul urinifer al doilea element al nefronului-se prezintă sub forma unui canal lung de

50mm,format din următoarele segmente:

- capsula Bowman,

- tubul contort proximal,

- ansa Henle,

- tubul contort distal

- tubii colectori.

Capsula Bowman are forma unei cupe care înconjoară glomerulul şi este alcătuit din două

foite.Capsula Bowman împreună cu glomerul pe care-l conţine,poartă numele decorpuscul

Malpighi.Din tubii contorţi distali,prin canalele colectoare şi canalele comune care se deschid

în papilele renale,urina formată trece în calice şi de aici în basinet.Legătura bazinetelor cu vezica

urinară –organ dotat cu o musculatură puternică sisituate în pelvis,înapoia pubisului-este realizată prin

~ 6 ~

cele două uretere.Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora

decatre fibroame,chisturi ovariene sau canceroase recto-sigmoidiene

Fig.2

Uretera

Uretra este canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox5cm,spre

deosebire de bărbat,la care traiectul este lung şi traversează prostate,de unde posibilitatea compresiunii

uretrale de către un adenoma sau cancer de prostate cu rasunetasupra întregului arbore urinar.

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE:

Rinichiul este un organ de importanţa vitală şi are numeroase funcţii, dintre care

funcţia principală constă în formarea urinei.

1.2 FUNCŢIILE RINICHIULUI:

1. Funcţia de formare a urinei:

Prin aceasta sigură epurarea organismului de substanţe toxice.Formarea urinei se datorează

unui mecanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul

tubilor Prin filtrare glomerurală se formează urina primitivă, 150l urina primitive in24h,din filtrarea a

1500l plasma).Urina primitivă are compoziţia plasmei, dar fără proteine, lipide şi elemente

~ 7 ~

figurate.Conţine deci:apa, glucoză, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui.În faza următoare la

nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerural, se formează urina definitivă.

La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau în mare cantitatea de substanţe utile şi

în cantitate mică pe cele toxice.Substanţele utile sunt substanţe cu prag, care sunt eliminate prin urină

numai când concentraţia lor sanguină a deposit limitele fiziologice(apa, glucoză, NaCl).Substanţele

toxice sunt substanţe fără prag,eliminarea lor în urină făcându-se imediat ce apar în sânge.Apa se

reabsoarbe în proporţie de 99%, glucoza în întregime, sărurile şi clorura de sodium în proporţie

variabilă de 98%.Substanţele toxice nu sunt reabsorbite decât în proporţie mult mai

mică:uree33%,75% acid uric.

2 .Funcţia secretorie de menţinere a echilibrului acido-bazic

El poate secretă şi elimina unele substanţe, ca amoniacul, cu rol foarte important în echilibrul

acido-bazic.Rinichii exercită o serie de funcţii endocrine, dintre care amintim: eritropoieziei medulare;

3 .Funcţia de epuraţie sanguină

Cu rol important în reglarea tensiunii arteriale

1.3CĂILE URINARE

~ 8 ~

Fig. 3

1.3.1Ureterul

Ureterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând retro peritoneal de

o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25cm. Ajung în pelvis de unde se

varsă în vezica urinară. Sunt formate din fibre longitudinale, la exterior şi circulare la interior, graţie

cărora execută mişcări ondulatorii caracteristice (peristaltice) care fac ca urina să se întoarcă în vezică.

Pe faţa inferioară uretrele au o mucoasă, şi pe cea externă un înveliş conjuctiv.

1.3.2 Vezica urinară

Este un rezervor care colectează urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari posibilităţi de

destindere (1-3 l) datorită musculaturii sale bogate formată dintr-un strat longitudinal extern şi actul

longitudinal intern.

1.3.3Uretra

Este un canal musculo- membranos care diferă în raport cu sexul..La bărbat există un canal

comun, urinar şi genital, de la vezică la meantul urinar. Are patru porţiuni -

- intraparietală,

- prostatică (3 cm),

- membranoasă (prin diafragmă urogenitală)

- spongioasă sau pelviană.

La femei este un canal întins de la vezică până la vulvă, paralel cu vaginul şi posterior , are o

lungime de cca. 4 cm, fiind scurtă se pot produce infecţii urinare frecvente. Are două porţiuni:

intrapelviană şi perineală, orificiul in ferior este situat posterior de clitoris.

~ 9 ~

CAPITOLUL II: LITIAZA RENALĂ

2.1DEFINIŢIE

Este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi (concreţiuni minerale,organice şi de cele

mai multe ori mixte) ,în bazinet şi de-a lungul căilor urinare (începând cu tubul urinifer şi terminând cu

uretra),în urma precipitării substanţelor care în mod normal,se găsesc dizolvate în urină.

2.2CAUZE

Calculii renali se formează atunci când balanţa între apă, sărurile, mineralele şi alte substanţe

din urină se modifică. Modul în care această balanţa este modificată determină tipul de calcul care se

formează. Cei mai mulţi calculi renali sunt formaţi din calciu şi apar atunci când nivelul acestuia în

urină se modifică.

Fig.4

2.2.1 FACTORI DE RISC

~ 10 ~

- Consumul insuficient de lichide (în special de apă),duce la diminuarea volumului urinei, care va fi

deci mai concentrată în saruri.

Unele medicamente

– diureticele, de exemplu, pot creşte riscul de formare acalculilor renali. Efectul acestor medicamente

asupra formării de calculi este variabil.Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie să consulte

medicul sau farmacist inainte de luarea medicamentelor.

Consumul insuficient de fructe şi legume

– consumul de fructe şi legume estea sociat cu un risc scăzut de formare a calculilor, deoarece

favorizează excreţia de citrat, un inhibitor al cristalizării sărurilor în căile urinare.

Consumul excesiv de proteine(carne, peste, etc.) favorizează formarea calculilor deoarece

determina creşterea nivelului de calciu, oxalat şi acid uric din urină, precum şi diminuarea nivelului de

citraţi (un factor de protecţie împotriva calculilor). Proteinele deorigine animală sunt cel mai frecvent

incriminate. Acitivitate limitată sau sedentarism – duce la pierderea treptată a masei osoase,deci la

eliberarea calciului din oase.

Luarea de suplimente de calciu între mese, neînsoţite de alimente.

Alimentaţie bogată în oxalati– determină creşterea nivelului de oxalaţi din urină.Această

substanţă se găseşte în numeroase alimente, deşi doar o parte din acestea par să crească în mod

semnificativ nivelul din urină – spanacul, sfecla roşie, nucile, ciocolata, tărâţele de grâu, migdalele,

arahidele şi căpşune. Luarea suplimentelor de vitamina D–este indicată consultarea medicului

inaintede a lua suplimente de vitamina D.

Factori anatomici-congenitale sau câştigaţi care alterează drenajul urinei

Factori bacteriologici-există unii germeni care secretă urează generatoare de amoniac,

favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni.

Factori metabolici-guta, avitaminoze

2.2.2CLASIFICARE CALCULILOR RENALI

a. Calculii caliceali pot fi localizaţi în fiecare grup caliceeal (superior,mijlociu,inferior). Cauzele impsibilităţii

eliminării acestor calculi pot fi:-megacalicoza-stenoza tijei caliceale de cauza intrinsecă (infecţii specifice sau nespecifice

extrinsecă).

b. Calculi bazinetali (pielici) care apar secundar următoarelor leziuni:-megabazinet cu alterarea

fluxului urinar -hidronefroza congenitala de natura intrinsecă sau extrinseca.

~ 11 ~

-hidronefroze dobândite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul ureterului, joncţiunii

pielo-ureterale sau bazinetului.-reflux vezico-uretero-renal

c)Calculi coraliformi (pielocaliceali),care ocupă bazinetul şi una,două sau toate cele 3 tije

caliceale (clasificarea afost descrisă anterior), calculi colariformi evoluează asimptomatic şi sunt

descoperiţi întâmplător.În general sunt calculi de struvita încadraţi în asamblul litiazelor infectate.

2.2.3COMPOZIŢIA CALCULILOR RENALI

Fig. 5

Calculii conţin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu şi uneori fosfat amoniaco-magnezian,

cum e cazul calculilor coraliformi ce apar în legătură cu o infectieurinara. Uneori conţin acid uric,

cistina (rar) sau o altă substanţa medicamentoasă.

Calculii pe bază de calciu– Acest prim grup, care reprezintă 75% – 85% din cazurile de calculi

renali, înglobează calculii de oxalat de calciu (cei mai frecvenţi), fosfat de calciu sau dintr-un amestec

al acestor două saruri. Mai mulţi factori contribuie la creşterea concentraţiei de calciu în urină. Printre

~ 12 ~

aceştia se număra deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D, unele medicamente (hormonii

tiroidieni, diureticele) şi unele boli(cancer, boli renale, hiperparatiroidism). Creşterea concentraţiei de

oxalaţi în urină se datoreaza unei alimentaţii bogate în această substanţă sau unor factori genetici.

Calculii de struvita– această categorie reprezintă 10% -15% din cazurile de calculi renali. Sunt

compuşi din magneziu şi din amoniac şi sunt asociaţi cu infecţiile bacteriene cronice ale căilor urinare.

Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac dinurina, un factor favorabil formării

cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuride calculi renali, aceşti sunt mai frecvenţi la

femei decât la bărbaţi. Deseori, se dezvolta la persoane care utilizează catetere urinare o perioadă

îndelungată de timp.

Calculii de acid uric– reprezintă 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Aşa cumindica numele

lor, ei se formează datorită unei concentraţii anormal de crescute de acid uric din urina. Acidul uric

este un produs al metabolismulu proteinelor. O dietă bogată în proteine poate antrena un exces de acid

uric în urină. Pacienţii cu guta sau cei care efectuează chimio terapie sunt predispuşi la apariţia acestui

tip de calculi renali.

Calculii de cistina– această formă rară afectează mai puţin de 1% din pacienţi.Calculii sunt

compuşi din cistina, un aminoacid. În toate cazurile, formarea lor se datoreazacistinuriei (excreţia unei

cantităţi excesive de cistina prin rinichi)

2.3.SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia litiazei variază cu sediul şi cu mărimea calculilor. Un calcul care se dezvolta

în întregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine tolerat şi dă doar: dureri lombare

difuze intermitente,infecţie urinara cronica asociată cu dureri sau arsuri în timpul

urinarii(disiurie),creşterea numărul de micţiunii, uneori hematurie.Un calcul mic angajat pe ureter

poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar dramatică, al colicii renale .Ea poate să apară "ca

un fulger pe cer senin", dar de multe ori după eforturi, trepidaţii,alergări.

Hematuria şi uneori piuria apar după colica renală, urina tulbure, urât mirositoare greţuri şi

vărsături.Febra este semnul clinic care certifica apariţia infecţiei. Fiind un obstacol pe caleaurinara,

litiaza favorizează stază (hidro-nefroza, ureterohidronefroza) şi deci infecţia urinară, care poate să

ducă în timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronică), cu rinichi scleroatrofic şi perinefrita

sclerolipomatoasa

2.3.1Simptomatologie clinică

Litiaza renală se poate manifesta clinic următoarele forme:

~ 13 ~

a.calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la bolnaviide gută, infecţiei

urinare, imobilităţi la pat, paraplegici.Anamneza furnizează informaţii despre anumite obiceiuri

alimentare, abuz de alimente bogate în proteine (carne) sau oxalaţi (spanac, sfeclă roşie, ciocolată)

despre mediul deviata al pacientului (cald şi uscat), infecţii urinare în antecedente sau eventuale

eliminărianterioare de calculi.

b. durerea în durerea violentă (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie(durere nudă, uneori

doar o jenă la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipică manifestarea litiazei renale.

Colica renală înseamnă înseamnă distensia acută a căilor excretorii deasupra obstacolului şi

spasmul supraadăugat.

Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifestă cadurere vie în

zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi parte cu iradieri spre

organele genitale externe şi faţa internă a coapsei.

Durerea se însoţeşte de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive (greţuri,

vărsături, pareză intestinală) şi vegetative (paloare, transpiraţii, tahicardie).

Durata este variabilă, ore sau chiar zile, iar sfârşitul colicii poate coincide uneori cueliminarea

calculilor.

c. infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a refluxului urinar, germenii

pot infecta căile urinare, fie pe cale ascendentă, fie pe cale hemetogenă generând infecţii de diferite

tipuri. Infecţiile urinare reprezintă complicaţii redutabile ale litiazei şi, de multe ori, reprezintă singura

formă de manifestare a acestuia.

2.3.2Diagnosticul clinic include

1. Anamneza urmăreşte precizarea următoarelor elemente

- varsta-sex

- antecedente heredo-colaterale

- rezidenta geografică

- ocupatia

- volumul zilnic al ingestiei de lichide

- regimul alimentar

- tratamentul medicamentos

- prezenta calculior eliminaţi de pacient în antecedente

- structura cristalografica a calculilor analizaţi ulterior

- prezenta infecţiei urinare associate

2.3.3 Examenul clinic obiectiv constă:

~ 14 ~

a. Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renală (sindromCushing,

hipertiroidism, guta, sarcoidoza) sau evidenţa vezicii neurologice cu risc de formarea litiazei vezicale.

b. Semne locale:

-sensibilitate dureroasă la palparea lojei renale

-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil

-sensibilitatea punctelor ureterale

-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei

2.3.4Diagnostic pozitiv

Calculii renali pot fi descoperiţi în timpul unui examen de rutină, dar în general sunt

diagnosticaţi la persoanele care acuză durere lombară acută sau la pacienţi cu infecţii urinare cronice.

2.4.EXAMINĂRI PARACLINICE

Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi localizarea lor.

Ecografia – este un examen neinvaziv, dar nu poate pune în evidenţă calculii mici, inspecial cei

localizaţi în uretere sau vezica urinară,.permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale şi a

impactului său asupra rinichiului.

Pielografia intravenoasă - examen cu ajutorul căruia se poate determina localizareacalculului

în sistemul urinar şi se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta.Examenul consta în

radiografierea căilor urinare, după opacifierea cu o substanţă decontrast, realizată prin injectare

intravenoasă. Acest examen a fost înlocuit detomografia computerizată (CT), dar este în continuare

utilizat în numeroase afectiuniurinare.

Tomografia computerizată (CT) în spirala- a devenit testul de elecţie pentru evaluarea

calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compoziţia lor şi nu necesită utilizarea unui

produs de contrast. .

Urografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculii radiotranparenţi, ca şi

modificările căilor urinare în amonte de obstacol, impactul asupra parenchimului renal şi eventualele

leziuni anatomice.

Scintigrafia renală - apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar ea nu

este indispensabilă diagnosticului.

~ 15 ~

Sumarul de urină. Se cercetează prezenţa: albumine cu apreciere cantitativă; glucoză;

mobilinogen; pigmenţi biliari. Sedimentul urinei: leucocite; hematii; diferite săruri.

Reacţia (pH-ului) urinei normal acidată şi variază între 4,6-8,8 în funcţie de dietă.

Volumul urinar în medie 1500 ml/zi în funcţie de aportul hidric:mai puţin de 1500 ml/zi –

oligurie mai mult de 1500 ml /zi – poliurie

Mirosul urinei:fetid: semnifică infecţii urinare severe;amoniacal: fetid în infecţii urinare

Proba Addis Hamburgher determină numărul de hematii sau leucocite eliminate pe minut,

recoltare ce se repetă la 100 minute.

Urocultura – este examinarea bacteriologică a urinei şi are drept scop depistarea infecţiei

urinare. Recoltarea impune condiţii sterile, după o prealabilă toaletă locală(genitală), din mijlocul

jetului urinar (câţiva mililitri).Urina recoltată se însămânţează pe medii de cultură şi citirea se face

după intubare latermostat 24 h.

Fig.6

2.5.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

a. Din punct de vedere al sindromului dureros cu :

- litiaza colecistica

~ 16 ~

- colecistita acută

- pancreatita

- discopatia lombară

- spondiloza lombară

- anexita şi metroanexita

- chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar

- apendicita

- sindrom ocluziv

b.Din punct de vedere al hematuriei cu:

- traumatisme ale aparatului urinar

- tumori renale

- litiaza vezicala

- infarct renal

-glomerulonefrita

Diagnosticul diferenţial se poate pune pe baza investigaţiilor mai sus descries.

2.6.TRATAMENT

În cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat în funcţie de:

- vârsta pacientului

- tarele organice asociate

- dimensiunile calculului

- compoziţia chimică a calculului

- gradul de afectare a funţiei renale

- stare rinichiului controlateral

- asocierea complicaţiilor(durere,infecţie urinară,insuficientă renală) .Majoritatea pietrelor sunt

eliminate în mod spontan în termen de 6 săptămâni, inspecial dacă pacientul consuma lichide. Pot fi

administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen), până la eliminarea

calculului.Calculii prea mari, cei care provoacă dureri violente, infecţii sau hemoragii

trebuie pulverizaţi în fragmente mici sau extraşi chirurgical.

Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:

Litotripsia (litotritia) extracorporala– intervenţie ce utilizează unde de şoc produse pe piele şi

orientate direct către calcul, pulverizează calculul în fragmente mici ce pot fieliminate de către

sistemul urinar.

~ 17 ~

Nefrolitotomie percutanata– tehnică utilizată atunci când calculul este prea mare sau poziţionat

astfel încât nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se efectuează prin introducerea, printr-o

incizie, a unui tub de observaţie şi a unui instrument numit nefroscop în rinichi. Cu ajutorul

nefroscopului se extrage calculul. Dacă acesta este prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei

laser sau a energiei electrice.

Ureteroscopia – operaţie necesară pentru extragerea calculilor localizaţi în uretere.Consta în

introducerea unei sonde (sau ureteroscop) în vezica prin uretra şi ghidat apoi până la uretera. Calculii

sunt apoi fragmentaţi sau extraşi întregi. Această tehnică poate afecta ureterele .

Tratamentul conservator al litiazei renale implică:

Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze.

Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază, oricare ar fi natura lor chimică.

Tabloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de colica ureterală.În 60-

80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putându-se elimina spontan. De

asemenea, chiar şi în cazurile când calculi ureterali nu se însoţesc decolica acută, se va aplica mai întâi

un tratament medicamentos.

În tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în primul rând medicaţia

antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă.analgetice: Algocalmin, Novalgin

intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete înforme mai uşoare: Scobutil, Lizadon; în

formele mai grave Fortral intramuscular;antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular

foarte lent de obicei în asocierecu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau

intramuscular.

Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică), băi fierbinţi.

Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesară, în cazul când durerile sunt extrem de

intense, deşi opiaceele au dezavantajul de a împiedica migrarea calculilor.

Cura de diureză nu este indicată în faza iniţială dureroasă, deoarece creşte presiunea

intrapielitică care are rol important în producerea durerii.

Odată durerea calmată, se va trece la o analgezie de bază prin administrarea per oral sau

supozitoare de spasmolitice şi analgetice pentru că se obţine odilatare şi o diminuare a perstalticii

căilor urinare, şi, deci o scădere a factorilor care declanşează durerea. În această perioadă este indicată

cura de diureză care favorizează migrarea calcului.Volumul urinar va trebui să depăşească 1,5 l/24h.

Pot fi recomandate şi ceaiurile de plantecu acţiune diuretică, asociate cu indicaţia care reglează

dinamica ureterală.

Pentru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă mişcarea şi aşa zisa ,,scuturare” a

pietrei.

În cazul în care este prezentă leucocituria şi bacteriuria, se va aplica terapia antibiotică.

~ 18 ~

Tratmentul colicii renale se poate face şi ambulatoriu, dar orice colică febrilă prelungită sau

complicată cu oligurie, impune internare pentru investigaţiile suplimentare şi tratament adecvat.

În colicile violente prelungite care nu cedează la analgetice şi spasmofilitice uzuale se mai

asociază: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dacă nici aşa durerea nu cedează, se administrează

MIALGIN, ATROPINĂ.

În cazul în care tratamentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile complicate cu insuficienţă

renală se aplică tratament urologic şi la nevoie chirurgical.

Fig.7

2.6.1Tratament profilactic

Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor.Litiaza renală fiind o boală cronică a

întregului organism, necesită un tratament delungă durată. Tratamentul s-a dovedit eficace în profilaxia

recidivelor, acestea diminuând de la 40% la 10%

Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei şi medicaţiei urmăreşte:

- scăderea concentraţiei urinare printr-un aport crescut lichidian;

- diminuarea aportului substanţelor formatoare de calculi;

~ 19 ~

- creşterea aportului de mediatori care inhibă cristalizarea;

- modificarea pH-ului urinar;

- lupta contra infecţiei.

2.6.2Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale, el va fi continuat

întotdeauna cu măsuri de prevenire a recidivei calculoase.

Fig.8

2.7.EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

Evoluţia este în general bună, mulţi bolnavi reuşind după colici recidivate să elimine calculul.

De cele mai multe ori, dacă nu a fost găsită şi tratată cauza, procesul de formare a calculului continua,

chinuind timp îndelungat bolnavul, ducând la operaţii repetate.

Unii bolnavi internaţi în spital nu accepta intervenţia chirurgicală, ajungând frecventla blocarea

caii urinare cu scoaterea rinichiului din funcţie (în acest moment încetează durerea, fapt care bucura pe

bolnav, dar calmarea este înşelătoare, pentru că dacă persistacirca două luni, obstacolul distruge

ireversibil rinichiul).

Exista posibilitatea foarte rară de anurie (blocarea funcţiei renale bilaterale), o urgenţă de prim

ordin de diagnostic şi tratament..

Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor, obstrucţia căilor urinare depinde de

eficienţa tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a complicaţiilor.

Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul, sunt: natura litiazei,dimensiunile, forma şi

situaţia topografică a calculului, numărul, gradul de obstrucţie acăilor urinare, prezenţa sau absenţa

infecţiei şi riscul de recidivă.

Cu privire la natura litiazei, se ştie că cea urică este mai bine tolerată, puţin dureroasă, iar

tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.

~ 20 ~

Dintre litiazele calcice, cea fosfatică este mai gravă decât cea oxalică, prin faptul căreci divează

şi se infectează.

În funcţie de dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calcului pot fi prevăzute şansele de

eliminare spontană. Calculii caliceali sunt de obicei bine suportaţi, însă şansele de eliminare

suntminime.

Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:

- complicaţiile mecanice

- complicaţiile infecţioase

- complicaţiile renale.

2.7.1Complicaţiile mecanice

Sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare excretoare, care reprezintă un

obstacol incomplet său complet privind excreţia urinii.Este posibil ca, uneori, să se instaleze în amonte

faţă de obstacol o dilatare pielocaliceală de volum variabil.

Excluderea funcţională a rinichiului (rinichi mut) are loc în cazul când calculul produce o

obstrucţie totală.

Anurie reprezintă o complicaţie gravă datorită fie unui mecanism reflex, fie unor leziuni de

pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucţii bilaterale.

2.7.2Complicaţiile infecţioase

Sunt favorizate de litiaza renală. După infecţia pielică se instalează pielonefrita acută sau

cronică cu insuficienţă renală ireversibilă.Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează:

- pionefroza,

- flegmonul perinefritic,

- septicemia.

2.7.3Complicaţiile renale

Sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită de nefrită interstiţială cronică.

~ 21 ~

2.8.PROFILAXIE

Profilaxia litiazei este foarte simplă:regulă generală este căutarea şi tratarea bolilor generatoare,

asociate cu cura de diureza,deci ingestie mare, zilnică de lichide (orice fel) în cantitate de peste 1500

ml/zi, putându-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi

se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminării de urină cu împiedicarea concentrării şi deci

precipitării sărurilor.

Regimul alimentar are o mare importanţă, în funcţie de tipul litiazei

Pentru litiaza oxalică se exclud spanacul, măcrişul, varza roşie, castraveţii, prunele, caisele,

fasolea boabe, mazărea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub formă de dulciuri, făinoasele, bauturile

alcoolice.Pentru litiaza urică se indica aport scăzut de proteine, produse lactate, interzicându-se carnea

de purcel, miel, viţel, vânatul, mezelurile, momitele, splină, ficatul, creierul.

2.8.1PROGNOSTIC

Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi durataobstrucţiei are o mare

importanţă prognostică, deoarece atunci când este severă şi sediul este sus situat, va duce la odistrugere

nefrotică ireversibilă.

Fig.9

~ 22 ~

CAPITOLUL 3: ROLUL NURSEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU LITIAZA RENALA

3.1 ROLUL ASISTENTULUI MEIDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE

Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din

urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea unui climat favorabil

intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor organismului,servindu-l si

cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului

3.1.1ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI

Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:

-pregatirea psihica a bolnavului

-adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar

-dezbracarea si imbracarea bolnavului

-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor

-asigurarea iluminatiei necesare examinarilor

-deservirea medicului cu instrumente

-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala

-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului

3.2 PREGATIREA PREOPERATORIE

3.2.1 Scop

Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de prevenire a

infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie.

Neutralizarea surselor de suprainfecţie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distanţă (naso-

faringian şi vezică urinară)

Reducerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice

~ 23 ~

Depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infecţii ORL sau urinare recente ori vindecate

paraziţi externi, posibilităţi de alergie

3.2.2Pregătirea fizică şi psihică a pacientului

*Pacienţilor ajunţi la secţia de chirurgie trebuie să li se asigure confort fizic şi psihic.

Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale, de diagnosticul

imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte.

*Asistenta medicală are obligaţia ca prin atitudinea şi comportamentul ei să înlăture starea de anxietate

în care se găseşte pacientul înainte de operaţie :

să –l ajute să-şi exprime gândurile, grijile , teama;

să îi insufle încredere în echipa operatorie;

să îi explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de operaţie, în preanestezie, cum va fi

aşezat la masa de operaţie, când va părăsi patul, când va primi vizite;

să –l asigure că va fi însoţit şi ajutat .

* Asistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate, profesionalism, siguranţă şi promptitudine

la solicitările tuturor pacienţilor, încât aceştia să capete încredere în serviciul în care a fost internat.

*Prin atitudinea ei, nici distantă, dar nici familiară, nici dură dar nici cu slăbiciune, binevoitoare, dar

şi autoritară, va reuşi, cu siguranţă, să inspire pacienţilor încredere.

Dacă:

ea nu va dovedi răbdare, pricepere, în conducerea unei discuţii de început, menită să

încurajeze bolnavul

3.3 PREGATIREA PENTRU OPERATIE

Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un loc important în prevenirea infecţiilor

nosocomiale.

Se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea generală a pacientului

~ 24 ~

3.3.1. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT

In ziua precedenta

Repaus ;

regimul alimentar să fie uşor digerabil şi cu consum de lichide pentru menţinerea tensiunii arteriale,

dezintoxicarea şi mărirea diurezei, diminuarea setei şi acidozei postoperatorii.

Alte pregătiri pentru intervenţie:

antibioterapice când se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii, spălături vaginale repetate cu

antiseptice pentru infecţii ginecologice.

spălătura gastrică în intervenţii laborioase pe stomac

In seara zilei precedente

Pregătirea pielii

se face baia generală, la duş (după clisma evacuatoare) :

spălatul părului, toaleta buco-dentară, toaleta nasului ;

se verifică regiunea inghinală, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fără lac de unhii), picioarele, spaţiile

interdigitale.

Cu un aparat de ras propriu se rade părul cât mai larg în funcţie de zonă, cât mai aproape de momentul

intervenţiei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaţiilor cutanate şi se badijonează cu un

antiseptic regiunea rasă , aplicând apoi pansament antiseptic uscat. (în unele cazuri se pot folosi creme

depilatoare).

Pregătirea tubului digestiv :

clismă evacuatoare (cu excepţia intervenţiilor pe colon),

nu se dau purgative se face duş după clismă;

alimentaţie lejeră : supă de legume, băuturi dulci sau alcaline.

In ziua intervenţiei

bolnavul nu mai bea,

se face eventual o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei,

se îndepărtează bijuteriile,

se îndepărtează proteza dentară care se păstrează în cana cu apă,

se rebadijonează cu un antiseptic colorat regiunea rasă.

~ 25 ~

se îmbracă pacientul cu lenjerie curată, în funcţie de intervenţie;

se pregătesc documentele : foaia de observaţie, analize, radiografii, care vor însoţi pacientul.

Fig.10

3.4 INGRIJIRI POSTOPERATORII

3.4.1.SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI

Este sarcina fundamentală a asistentei medicale.

Supravegherea este permanentă, în vederea depistării precoce a incidentelor şi complicaţiilor

postoperatorii.

Prezenţa permanentă lângă pacient permite asistentei medicale ca, pe lângă elementele de

supraveghere indicate de chirurg şi anestezist, să sesizeze orice alte mici modificări şi acuze

subiective (durerea) şi să administreze, la timp, tratamentul prescris, evitând iniţiativele personale,

fără a ţine cont de responsabilităţile celorlalţi membri ai echipei.

3.4.2 INSTALAREA BOLBAVULUI

se face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, care va fi curată, bine aerisită, liniştită, în

semiobscuritate , cu temperatura de 18-20°C (căldura excesivă deshidratează şi favorizează hipotermia),

prevăzută cu instalaţii do oxigen montate în perete, cu prize în stare de funcţionare şi cu aparatură

pentru aspiraţie.

Patul va fi prevăzut cu muşama şi aleză bine întinsă, fără pernă şi, dacă este cazul, salteaua va fi

antiescară.

3.4.3 ELEMENTE DE SUPRAVEGHEAT

Supravegherea operatului se bazează pe date clinice şi pe rezultatele examenelor

complementare.

~ 26 ~

Date clinice:

Aspectul general al operatului

culoarea pielii sesizând paloarea şi cianoza

coloraţia unghiilor , urmărind apariţia cianozei

starea extremităţilor, paloarea sau răcirea nasului, urechilor, mâinilor şi picioarelor

starea mucoaselor-limba uscată sau umedă, saburală sau curată-indică starea de hidratare a

operatului

starea de calm sau agitaţie, ştiind că toropeala sau agitaţia extremă exprimă o complicaţie

chirurgicală (hemoragie internă, peritonită postoperatorie etc.)

3.4.4 DIFERITI PARAMETRI FIZIOLOGICI

Tensiunea arterială se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele două ore după operaţie din 15 în 15

minute, din 30 în 30 de minute în următoarele şase ore şi din oră în oră pentru următoarele 16 ore

notând datele în foaia de reanimare.

Pulsul se măsoară la 10-15 minute urmărind frecvenţa, ritmicitatea, amplitudinea care se notează. În

cazul în care apar modificări ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va sesiza medicul reanimator.

Respiraţia : se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea şi se sesizează, deasemenea, medicul în caz

de tuse sau expectoraţie. Astăzi datorita PIPEI MAYO, lăsate până la apariţia reflexelor şi pe care operata

o elimină când se trezeşte, înghiţirea limbii este imposibilă (asist.med. nu tb.să fie tentată să o repună

pentru că deranjează bolnavul). Cea mai mică modificare a respiraţiei va fi semnalată

anestezistului, care, în funcţie de caz , va indica o aspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile din

faringe sau va recomanda administrarea de oxigen.

Temperatura se măsoară dimineaţa şi seara şi se noteaza în F.O.

3.4.5 Pierderile lichidiene sau sanguine

Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material plastic.Cele mai multe

operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si sondelor destinate evacuarii urinei.

~ 27 ~

Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un orificiu cu

diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau sonda.

Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni infectia urinara ascendenta.In

urinare se introduce o solutie antiseptica care sa aibe si efect deodorant.

Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat de peretii sau

fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar.

Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de drenaj.

Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica

Scaunul : se reia în următoarele 2-3 zile şi este precedat de eliminare de gaze; în cazul în care nu apar

gazele , se foloseşte tubul de gaze , iar în cazul în care scaunul nu este spontan, se face o clismă

evacuatoare.

Transpiraţia : se notează dacă apare, deoarece în cazul în care este abundentă, poate antrena pierderi

de apă importante.

Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul şi caracterul (bilioasă, alimentară, sanguinolentă)

Pierderile prin drenaj : se notează aspectul şi cantitatea pentru fiecare dren în parte.

Fig.11

~ 28 ~

CAPITOL 4 : PROCESUL DE INGRIJIRE

Este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri

individualizate.Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ (sau grup

de indivizi) la o modificare reala sau potential de sanatate.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Herdenson in procesul de ingrijire usureaza

identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual si gasirea surselor de

dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor.De asemenea,permite stabilirea interventiilor capabile

sa reduca influenta acestor surse de dificultate,in scopul de a ajuta persoana sa-si recapete autonomia.

Etapele procesului de ingrijire:

Procesul de ingrijire comporta cinci etape:

1.Culegerea de date

2.Analiza si interpretarea lor

3.Planificarea ingrijirilor

4.Realizarea interventiilor

5.Evaluarea

1.Culegerea de date

Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor apectelor privind pacientul in

globalitatea sa.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul,asupra

suferintei,asupra obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.

2.Analiza si interpretarea datelor

Ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependent si sursa de dificultate care le-a

generat, adica elaborarea”diagnosticului de ingrijire”.

3.Planificarea ingrijirilor ne permit:

a)determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite-mai précis determinarea obiectivelor de

atins (rezultatul asteptat);

b)stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea rezultatelor).

~ 29 ~

4.Executarea,aplicarea interventiilor

Utilizarea planuluinde interventii elaborate (precizarea concreta a interventiilor)

5.Evaluarea

Consta in analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost adecvate, daca s-a obtinut rezultatul

dorit sau nu) si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului (care trebuie notate) si daca este

necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor (proces ciclic).

~ 30 ~

4.1 PREZENTARE CAZ 1.

Doamna I.M. , in varsta de 68 de ani, pensionara din localitatea Petrosani,se prezinta la serviciul de

urgent al Spitalului de Urgenta Petrosani,in data de 20.05.2015 cu urmatoarele acuze: Durere in zona

lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi, paloare,tahicardie,hipertermie.

Greutate: 67kg

Temperatura:37,8°C

Puls:88batai/minut

T.A: 170/110mmHg\

A.Culegerea datelor

1.Date relativ stabile:

Doamna I.M in varsta de 68 de ani,s ex feminin, divortata.

Caracteristici individuale:rasa alba, religie ortodoxa

Elemente biografice:nu confirma boli infecto-contagioase sau interventii chirurgicale.

Elemente relationale si fizice:-grupa sanguina A(II),Rh negativ;

-nu a fost transfuzata,nu este alergica la nici un medicament

Reteaua de sustinere:copii

2.Date variabile:

Greutate:67kg

Temperatura:37,8°C

Puls:88 batai/minut

T.A: 170/110mmHg

-Durere in regiunea lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi, tahicardie, hipertermie,

paloare.

Conditii psiho-sociale:pacienta este cooperanta

~ 31 ~

B.Analiza si interpretarea datelor

1.Dimensiunea bio-fiziologica:

Elemente de independenta:

-sistem osteo-articular integru

-sistem ganglionar-limfatic nepalpabil

-mictiuni fiziologice.

-temperatura 37,8°C

-tranzit intestinat prezent

Elemente de dependent:

- durere lomabara cu iradiere in hipocondrul drept

- hipertermie

-greata, varsaturi

-paloare

-tahicardie

2.Dimensiunea psiho-sociala


-are un statut social bine definit

-este bine integrata in familie si societate

Elemente de dependenta :

-anxietate

-disconfort.

3.Dimensiunea cultural-spirituala


~ 32 ~

-isi petrece timpul liber cu familia si prietenii

-isi practica religia

Elemente de dependenta:

-lipsa cunoasterii privind pastrarea sanatatii.

~ 33 ~

Plan de ingrijire caz 1

Nevoiafundamentala

Diagnostic de ingrijire

Obiectiv Interventii autonome

Interventii delegate Evaluare

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P: Circulatie inadecvataE:Alterarea muschiului cardiacS: Tahicardie

-In decurs de 24h sa se atenueze tahicardia

-Incurajez pacientul sa stea in reapos la pat pana la normalizarea pulsului.-Aerisesc salonul-Asigur climat linistit-Masor pulsul la artera radiala la interval de 1h dupa ce asigur repaosul fizic si psihic al pacientului timp de 15 minute.

-Se supravegheaza functiile vitale si vegetative puls, tensiune, temperatura.

Tahicardia s-a ameliorat,pacinetul prezinta un puls de 90pulsatii/minutStare pacientului e stabila si el prezinta o stare de bineTA=140/80mmHgPuls=90pulsatii/min

2.Nevoia de a bea si a manca

P: alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit;E: surse de ordin fizic(durere)S:Urini concentrate

-pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido bazic în decurs de 24h

-explic pacientului importanta alimentatiei pe cale orala’-Asigur un climat optim-Incep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici

-Asigur alimentare parenterala,perfuzabil cu 2 flacoane de 500mg,Glucoza de 10% si 2 flacoane de 500 mg de NaCl de 0,9%Ritmul de administrare este de 60 picaturi/minut

-Raspunde bine la medicatie, urinile sunt mai diluate si esti hidratat corespunzator.

3.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P:Postura inadecvataE:DurereS:Oboseala, iritabilitate

-Pacientul sa aibe o postura adecvata

-Asigur pacientul ca durerile se vor diminua. Instaleaza pacientul in pat, respectand pozitiile

-Administrez antispastice „Nurofen”400mg

-Pacientul prezinta o usoara ameliorare a durerii,dar trecatoare,ea revenind in intensitate la

~ 34 ~

anatomice ale diferitelor segmente ale corpului.

sfarsitul zilei.

4.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P.HipertermieE:AnxietateS.Febra moderata

Pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 24h.

-asigur un climat de 18*-20*C in salon-asigur imbracaminte lejera-sterg fruntea pacientului de transpiratie,-aplic comprese cu apa la temperatura camerei pe brate si pe picioare

-administrez antipiretic„Algolalmin”1 fiola de 2 ml i.v diluata cu NaCl 0.9% 8ml-administrez antibiotice pentru infectia urinara „Ciprofloxacin” 1 fiola 500mg la 12h iv

Dupa administarea medicatiei pacientul prezinta o usoara ameliorare,temperatura fiind in usoara scadere.

5.Nevoia de a elimina

P.Eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativE:Alterarea cailor urianareS.Disurie

Pacientul sa nu prezinte complicatii urinare

- Invăţ pacientul poziţia corectă pentru uşurarea micţiunii şi golirea completă a vezicii urinare-stimulez evacuarea globului vezical (introduc sub pacient un bazinet cald), pun comprese calde pe regiunea pubiană.

-La indicaţia medicului administrez Papaverina 1 tb/zi

-Pacientul prezinta in continuare urinari dese in cantitati mici cu durere la mictiune.

Din data de 20.05.2015 si pana la externare nevoile au fost satisfacute in mod autonom cu exceptia nevoi de a elimina care a fost tratata ca in zilele precedente.

Anexa 1.

PERFUZIA INTRAVENOASA

~ 35 ~

Calea intravenoasa: administrarea se face prin perfuzie rapida, prin injectii masive de lichide si

prin perfuzie lenta si continua picatura cu picatura.

Scopul:

- hidratarea si mineralizarea organismului;

- administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit;

- scop depurativ (diluand si favorizand eliminarea din organism a produsilor toxici);

- completarea proteinelor sau a altor componente sangvine;

- alimentarea pe cale parenterala;

Pregatirea materialelor.

Se vor pregati pe o masa sau o tava medicala:

- perfuzor ambalat, steril, cu integritate, valabilitate si diametrul acelor potrivite, solutia de

perfuzat, un stativ, alcool iodat sau spirt pentru aseptizare, seringi si ace de unica folosinta,

tampoane de vata, musama, romplast, pensa hemostatica sterila foarfece, garou, comprese

sterile, manusi de cauciuc.

Se face pregatirea fizica si psihica a bolnavului.

Bolnavul va sta in decubit dorsal cu bratul si antebratul relaxate, sprijinite la marginea patului,

perfuzia facandu-se in una din venele vizibile si proeminente de la plica cotului, iar in stari de soc cand

venele sunt colabate, perfuzia se poate face in zona subclaviculara sau se descopera o vena pe cale

chirurgicala.

Aparatul de perfuzie montat si incarcat cu solutia de perfuzat, cu aerul evacuat de pe tub se

ataseaza la bolnav dupa punctionarea venei cu un ac steril.

Se fixeaza acul cu banda de romplast.

Se stabileste ritmul de administrare si dupa consumarea cantitatii de lichide prescrisa de medic,

se intrerupe perfuzia inainte ca rezervorul sa se goleasca complet pentru a impiedica patrunderea

aerului in vena.

Accidente, incidente, complicatii:

- introducerea unor cantitati bruste de lichide in circulatie poate supraincarca inima, dand semne

de insuficienta circulatorie ca: dispnee, dureri precordiale, situatii in care se intrerupe perfuzia

si se continua mai lent dupa ce au trecut fenomenele supraincarcarii, ceea ce numim

hiperhidratare; pe toata durata perfuziei, se verifica tensiunea arteriala;

- patrunderea aerului in curentul circulator provoaca embolie gazoaza insotita de sincopa

cardiaca;

~ 36 ~

- manuierea nesterila a aparatului si lichidului de perfuzat sau folosirea unor solutii cu substante

pirctogene, pot provoca frisoane si stari febrile;

- revarsarea lichidului de perfuzat in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite sau chiar

necroze (in aceasta situatie se infiltreaza zona de jur imprejur cu ser fiziologic);

- coagularea sangelui pe ac, canula, se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina.

Sursele de contaminare a perfuziei sunt: inainte de montarea sau adaptarea la vena,

contaminarea se face prin manevre necorespunzatoare, in timpul perfuziei se face prin schimbarea

flaconului, datorita substantelor aditionale, prin aer poluat sau prin infectii complementare.

Anexa 2.

Analize de laborator

~ 37 ~

Analiza solicitata

Valori normale Valori reale

HLG 13,5-18,0 14UREE 2.6-6 mg/dl 8mg/dlGLICEMIE 70-100mg 90mgSIDEREMIE 100-160%ml 170%mlCREAT. SERICA 0,6-1,1 mg/dl 1mg/dlCALCIU 9-11 mg/dl 10mg/dl

Anexa 3.

Tratament

10.06.2015-20.06.2015~ 38 ~

NaCl 9% x2 500ml

Glucoza 10% x2 500ml/zi

Ciprofloxacin 1f/zi

Papaverina 1tb/zi

Algocalmin 1f/zi

Nurofen 400mg 1tb/zi

4.2 Prezentare caz 2

Doamna T.M. , in varsta de 69 de ani, pensionara, se prezinta la serviciul de urgenta al Spitalului de Urgenta Petrosani,in data de 20.05.2015 cu urmatoarele acuze: Durere in zona lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi, paloare,tahicardie.

Greutate: 69kg

Temperatura:37,6°C

~ 39 ~

Puls:86batai/minut

T.A: 160/110mmHg\

A.Culegerea datelor


Doamna T.M in varsta de 69 de ani,s ex feminin,Vaduva.



Elemente relationale si fizice:-grupa sanguina AB(IV),Rh pozitiv;



2.Date variabile:

Greutate:69kg

Temperatura:37,6°C

Puls:86 batai/minut

T.A: 160/110mmHg

-Durere in regiunea lombara cu iradiere in hipocondrul drept, greata, varsaturi, tahicardie,paloare.







-mictiuni fiziologice.




-greata, varsaturi

-paloare

-tahicardie

~ 40 ~




-este bine integrata in familie si societate


-anxietate



-isi petrece timpul liber cu familia si prietenii




Plan de ingrijire caz 2.

Nevoia fundamentala

Diagnostic de ingrijire Obiectiv Interventii autonome

Interventii delegate

Evaluare

~ 41 ~


P:Alimentatie inadecvata prin deficitE:AnxietateS.Slabiciune

-Pacientul sa fie echilibrat nutritional.

-servesc pacientul cu ceai caldut usor indulcit-insotesc pacientul in sala de mese si ii tin companie-il asigur de calitatea alimentelor si de importanta consumarii lor

Pacientul accepta sa consume lichide dar este inca slabit.

2.Nevoia de a dormi si a se odihnii.

P.InsomnieE:Afectiuni organice:dezechilibru.S.Somn perturbat

In 24-48h pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ

-aerisesc salonul-asigur un climat relaxant-il servesc cu ceai cald- identific prin discuţii cu pacientul care este cauza insomniei şi îmi spune că nu doarme din cauza durerii şi anxietăţii- învăţ pacientul să adopte o poziţie comodă, antalgică- învăţa pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii cu30 min. înainte de culcare.-observ si notez calitatea si cantitatea somnului

-administrez 1 comprimat de Mydocalm 0,05g cu jumatate de ora inainte de culcare

Pacientul nu reuseste sa doarma, avand inca somnul perturbat.

3. Nevoia de a evita pericolele

P:Vulnerabilitate fata de pericoleE:DurereS.Predispunere la infectii

Sa benefieiceze de un mediu de siguranta fara accidente sau infectii.

Asigura conditiile de mediu adecvate pentru evitarea pericolelor. Ia masuri sporite pentru evitarea transmiterii infectiilor.Urmareste si aprecieaza corect potentialul infectios a pacientului cat si receptivitatea sa la boli.

-administrez la indicatia medicului Papaverina si Piafen.

Pacientul se simte protejat fizic si psihic.

~ 42 ~

4.Nevoia de a invata cum sa iti pastrezi sanatatea.

P:IgnorantaE:DurereS:Lipsa de informatii

-pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa cu care să poată da informatii pe tot parcursul spitalizarii cat si dupa aceea

-explorez nivelul de cunoştinţeal pacientului privind boala, modul de manifestare, măsurile de prevenire - stimulez dorinţa de cunoaştere a pacientului prin lecturarea de materiale de specialitate in legătură cu boala sa- motivez importanţaacumulării de noi cunoştinţe- verific dacă pacientul a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe;- învăţ pacientul să consume lichide în cantităţi mari (ceai diuretic) regim alimentar care să favorizeze formarea sărurilor, mai sărac în carne, mai bogat în vegetale

Pacientul arata interes fata de regimul de viata ce trebuie sa-l urmeze,este curios de evolutia de dupa interventia chirurgicala,dar este increzator in personalul medical

Din data de 32.02.2015 si pana la externare nevoile au fost satisfacute in mod autonom cu exceptia nevoii de a dormii si a se odihnii care a fost tratata ca in xilele precedente.

~ 43 ~

5. Nevoia de a elimina

P. Eliminare urinara inadecvata calitativ si cantitativ.E. Anomalie a cailor urinareS.Oligurie

-pana la externare pacientul sa beneficieze de o eliminare adecvata cantitaiv si calitativ

-rog pacientul sa stea in repaus la pat pe toata durata durerilor-aplic comprese umede calde pe zona maxima de durere(hipogastru)-asigur suportul psihic al pacientului-incerc sa-l linistesc asigurandu-l ca durerile sunt trecatore

-medicatie analgezica-Algocalmin 2ml dizolvat in 0,8ml sol de Na Cl de 0,9% ,1 fiola la 6h

Pacientul nu mai prezinta dureri la urinare,dar cantitatea de urina eliminata nu este corespunzatoare

ANEXA 1.

CLISMA EVACUATOARE

Clisma evacuatoare simpla se face pentru a provoca scaun sau pentru a pregati bolnavul in

vederea unor interventii chirurgicale sau pentru anumite examinari (rectoscopia).

Materiale necesare: irigator Esmarch cu tub de cauciu lung de 1,5 m cu robinet sau clema, 1-2

canule rectale sterile, o plosca acoperita, vata, hartie absorbanta, musama si traversa invelitoare pentru

bolnav, substanta lubrefianta, tavita renala, compresa sterile, manusi de cauciuc, stativ pentru

suspendarea irigatorului.

Lichide folosite: apa fiarta si racita la temperatura de 35-37ºC in cantitate de 500-1000 ml

pentru adult, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copil; in apa se poate adauga 1-2 lingurite de

sapun ras dizolvat sau 2-3 linguri de glicerina sau 3-4 lingurite de ulei sau 1 lingurita de sare de

bucatarie dizolvata si filtrata; apa destinde colonul si provoaca senzatia de scaun, sapunul are actiune

dizolvanta asupra fecalelor, uleiuri si glicerina lubrefiaza caile de eliminare.

Se umple irigatorul cu cantitatea de apa pregatita si se suspenda pe un stativ la o inaltime de

aproximativ jumatate de metru deasupra nivelului patului. La tubul irigatorului se fixeaza canula la

robinet inchis si se suspenda pe stativ astfel incat sa nu se atinga de obiectele din jur.

Nu este permisa introducerea canulei in irigator.

~ 44 ~

In functie de starea pacientului, se poate face intr-o incapere sau in salon, izoland patul cu un

paravan.

I se face pregatirea psihica corespunzatoare.

Il asezam in decubit lateral stang cu membrele inferioare flectate pe abdomen, se izoleaza patul

cu musama si aleza, acoperim bolnavul cu o invelitoare lasand descoperita regiunea care ne

intereseaza. Se unge canula cu o substanta lubrefianta, se elimina aerul si apa rece de pe tubul

irigatorului.

Persoana care executa, imbraca manusi de cauciuc sau foloseste comprese de tifon, cu mana

stanga indeparteaza fesele, cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect, la inceput cativa cm pe

o linie imaginara care uneste anusul cu ombilicul, dandu-I apoi directia catre spate introducand cativa

cm.

Se deschide robinetul canulei, irigatorul se ridica ceva mai sus, timp in care apa patrunde in

rect, apoi prin ansa sigmoida in intestinul gros.

Daca irigatorul este ridicat la o inaltime prea mare, apa patrunde in jet puternic, mareste

peristaltismul intestinal si este evacuata. Dupa introducere este ridicat la o inaltime prea mare, apa

patrunde in jet puternic, mareste peristaltismul intestinal si este evacuata. Dupa introducerea apei, nu

se lasa sa patrunda aer si se inchide robinetul. Se inchide robinetul, se scoate canula si se pune in tavita

renala.

Recomandam pacientului sa retina apa 10-15 minute timp in care ii vom schimba pozitia in

decubit dorsal, apoi in decubit lateral drept, ceea ce favorizeaza patrunderea lichidului cat mai in

profunzime; cand bolnavul sesizeaza senzatia de scaun va fi condus la toaleta, daca nu se poate deplasa

I se aseaza sub bazin plosca, se face toaleta regiunii anale, plosca acoperita va fi indepartata din salon.

Se reorganizeaza locul de munca, se aeriseste incaperea. Persoana care a facut clisma se spala si

noteaza in foaia de observatie tehnic executata.

~ 45 ~

ANEXA 2.


Analiza solicitata Valori normale Valori reale

HGB 13,5-17,5g 14,5g

VSH 3-10mm 10mm

Glicemie 70-110mg 100mg

Acid uric 3,5-7,2mg 4mg

Creatinina 0,6-1,2mg 2mg

Uree 20-50mg 50mg

TGO 5-40U 50U

TGP 7-56U 76U

~ 46 ~

ANEXA 3.

Tratament

23.02-2015-31.02.2015

Mydocalm 0,05mg 1cp

Papaverina 1/zi

Piafen X3/zi

Algocalmin 2ml X4/zi

NaCl 9%

~ 47 ~

4.3 Prezentare caz 3.

Domnul S.T. , in varsta de 71 de ani, pensionar din localitatea Petrosani,se prezinta la serviciul de urgent al Spitalului de Urgenta Petrosani,in data de 20.05.2015 cu urmatoarele acuze: Durere in zona lombara cu iradiere in hipocondrul drept, paloare,tahicardie,hipertermie.

Greutate: 76kg

Temperatura:37,9°C

Puls:90batai/minut

T.A: 180/110mmHg\

A.Culegerea datelor


Domnul S.T in varsta de 71 de ani,s ex feminin, casatorit.



Elemente relationale si fizice:-grupa sanguina A(II),Rh negativ;



2.Date variabile:

Greutate:76kg

Temperatura:37,9°C

~ 48 ~

Puls:90 batai/minut

T.A: 180/110mmHg

-Durere in regiunea lombara cu iradiere in hipocondrul drept,tahicardie, hipertermie, paloare.








-tranzit intestinat prezent



- hipertermie

-paloare

-tahicardie





-disconfort.



-isi petrece timpul liber la Tv




~ 49 ~

Plan de ingrijire caz 3

Nevoia fundamentala

Diagnistic de ingrijire

Obiectiv Interventii autonome

Interventii delegate

Evaluare


P:Alimentatie inadecvata prin deficitE:Dezechilibru metabolicS:Tegumente si mucoase uscate

-pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic.

Alimentez pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza.Exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului. Constientizeaza pacientul asupra regimului alimentar in mentinerea sanatatii.

-La indicatia medicului administrez Glucoza 5%,10%,20%,33%, 40%. Marisang, Aminomel.

Pacientul prezinta in continuare tegumente si mucoase uscate.

2.Nevoia de a dormi si a se odihni

P:Dificultatea de a se odihnii si a dormii.E:AnxietateS:Somnolenta diurna

Pacientul sa benefieieze de somn atat calitativ cat si cantitativ,sa doarma 6-8h fara intrerupere timp de 3-4zile.

Identific prin discuţii cu pacientul care este cauza somnolentei diurne şi îmi spune că nu doarme din cauza durerii şi anxietăţii-Asigur o pozitie comodă, neiritantă- învăţ pacientul să adopte o poziţie comodă, antalgică- învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii cu 30 min. înainte de culcare.-observ calitatea şi cantitatea somnului.- ofer pacientului o cană de lapte cald înainte de culcare

- administrez la indicaţia medicului Diazepam 1 tb.

Somnul pacientului este linistit si doarme 7h pe noapte.

~ 50 ~

3.Nevoia de a evita pericolele

P:Afectiune fizica si pshicaE:DezechilibruS:Neincredere, durere

Pacientul să-şi exprime diminuarea neincrederii şi durerii în decurs de 48 h

-liniştesc pacientul încurajându-l că-i va trece durerea;-sfătuiesc pacientul să-şi găsească o poziţie antalgică;- examinez pacientul cu atenţie;- explorez cauza durerii;-evaluez caracteristicile durerii, localizare, intensitate, factori care-i cresc sau diminuează intensitatea durerii;

- administrez antispastic, antialgice (papaverină, scobutil, piafen, fortral).

Pacintul nu reuseste sa-si gaseasca o pozitie antalgica,este linistit.

4.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

P:Cunostinte insuficienteE:Lipsa interesuluiS:Cerere de informatii

Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa mijloacele profilactice şi curative în decurs de 5 zile

-explorez nivelul de cunoştinţe al pacientuluiprivind boala-modul de manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi procesul de recuperare- stimulez dorinţa de cunoaştere a pacientului prin lecturarea de materiale de specialitate în legătură cu boala sa-conştietizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea- verific dacă pacientul a înţeles mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe;

Bolnavul a inteles responsabilitatea pastrarii sanatatii invatand regulile de baza ale acestui lucru.

5.Ne voia de a se imbraca si dezbraca

P:Dificultate in a se imbraca si dezbracaE:Durere, dezechilibruS:Dificultate de a se incalta si descalta

Pacientul sa se poate imbraca si dezbraca singur pana la externare.

Identifica capacitatea si limitele fizece ale persoanei ingrijite. Ii acord timp sufiecient pentru a se dezbraca si imbraca. Sugereaza apartinatorilor sa ii aduca haine largi, usor de imbracat. Cand pacientul are stare generala alterata cu dureri si greturi acesta il supravegheaza si il sustine pe durata imbracarii si dezbracarii.

Pacientul reuseste sa isi satisfaca nevoia de a se imbraca si dezbraca dupa ce asistenta il incurajeaza si ii administreaza medicatia calmanta prescrisa de medic.

Din data de 20.06.2015 si pana la externare nevoile au fost satisfacute in mod autonom cu exceptia nevoii de a bea si a manca care a fost tratata ca in zilele precedente.

~ 51 ~

ANEXA 1

RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA

Definitie

Explorarea radiologica fara substanta de contrast, care poate evidentia controlul si pozitia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci.

Materiale necesare:

-carbune;

-ulei de ricin;

-materiale necasare explorarii clismei, evacuatoare.

Se pregateste pacientul din punct de vedere psihic.

Se anunta si se explica necesitatea tehnicii. ur

I se va explica tehnica si regmul alimentar necesar pentru reusita acesteia.

Se face pregatirea alimentara a pacientului.

Cu 2-3 zile inaintea examenului va consuma un regim alimentar fara alimente ce contin celuloza (adica fara fructe, legume, zarzavaturi, paste fainoase, paine) si ape gazoase.

In ziua precedenta examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apa.

In seara precedenta examenului va consuma o cana cu ceai si o felie de paine prajita.

In dimineata examenului nu mananca si nu consuma lichide.

Dupa examen regimul alimentar este obisnuit.

~ 52 ~

Pregatirea medicamentoasa a pacientului

Cu 2-3 zile inaintea examenului se administreaza carbune si triferment de 3 ori pe zi cate 2 tablete.

In dimineata si seara precedente examenului se administreaza 2 linguri de ulei de ricin si se efectueaza clisma evacuatoare simpla.

Inaintea examinarii pacientul isi goleste vezica urinara si se controleaza radioscopic daca nu mai exista aer in intestin.

Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat sa se dezbrace si sa se aseze in decubit dorsal pe masa radiologica.

Dupa efectuarea radioscopiei bolnavul este condus in salon si instalat comod in pat.

Examenul se noteaza in Foaia de observatie.

ANEXA 2


Analiza solicitata Valori normale Valori reale

HCT 39-49% 40%HGB 3,5-7,5g 7gWGB 4.500-11.000/1mm 6.000/1mmVSH 3-10mm 10mmGlicemie 70-110mg 100mgTrigliceride 50-150mg 140mg

Colesterol Sub 200mg 145mg

Uree 20-50mg 55mg

Acid uric 3,5-7,2mg 8,1mg

~ 53 ~

ANEXA 3

Tratament

20.06.2015-27.06.2015

Papaverina 1f/zi

Scobutil 1tb/ziFortral 2tb/zi

Diazepam 1tb/ziAugmentin Draj X2/zi

~ 54 ~

Concluzii

Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca viitoare asistentă

medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de litiază renală, pe care i-am luat

în studiu.

Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând internare şi asistenţă

medicală de specialitate.

Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor pacienţi: puls , T,

T.A., trebuie măsurate, notate şi interpretate zilnic şi raportate medicului.

De asemenea şi diureza, forma consistenţa şi culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide

care trebuie să acopere necesităţile hidrice ale pacientului.

În urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul efectuării stagiului

practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă, de o gravitatea moderată, dar

care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt şi nu se respectă cu stricteţe regimul

igieno-dietetic şi medicamentos.

În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în buna evoluţie a bolii

prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin asigurarea unui regim dietetic în

conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul tratamentului litiazei renale, o foarte mare

importanţă o are corecta hidratare a organismului.

În cazul în care se impune o intervenţie chirurgicală, este necesar ca pacientul să fie pregătit psihic

şi fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate şi asistentei medicale.

Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strânsă între asistentă, pacient şi familia acestuia

pentru a se putea realiza un plan de îngrijire ca să aibă în vedere toate nevoile pacientului şi să poată

interveni prompt în vederea satisfacerii acestor nevoi.

~ 55 ~

Pentru a putea favoriza o evoluţie bună a bolii pe lângă tratamentul medicamentos asistenta alături

de echipa de sănătate, de îngrijire trebuie să rezerve mai mult timp discuţiilor cu pacienţii şi reţeaua lui

de susţinere

Consider că introducerea metodei de îngrijire în Nursing a pacientului precum şi a dosarului de

Nursing în practica curentă trebuie făcută numai după o pregătire corespunzătoare a tuturor

asistentelor;

In activitatea de îngrijire a pacientului asistenta medicală generalistă trebuie să se bazeze şi pe

ajutorul concret al familiei care poate influenţa pozitiv moralul pacientului grăbindu-i vindecarea;

O atenţie deosebită trebuie să o acordăm educaţiei pentru sănătate a pacientului atât în timpul

internării acestora cât şi după externare (la nivel de Dispensar medical, de familie)

Bibliografie

1.Angelescu N., - Patologie chirurgicala, Editura Celsius, Bucuresti 1997.

2.Borundel C.-Medicina interna pentru cadre medii,Editura All ,Bucuresti,2009

3.Constantin I.-Chirugie,Editura Fundatiei Universitare,Galati,2008

4.Daschievici S., Mihailescu M. - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala, 1999

5.Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999

6. Maloman E.-Apendicita acuta,Editura Arta Medica,2006

7.Vasile D.- "Chirurgie", Edit. Medicala, 1998

8.Titirica L.– Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Editura Viata Medicala

Romaneasca,Bucuresti,2008

9.Titirca L. -Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,2008

10.Titirca L.–Urgente medico-chirurgicale,Editura Medicala,Bucuresti,2013

11.Titirca L.-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali,Editura Viata

Medicala,Bucuresti,2008

12.Vasile D.- "Chirurgie", Edit. Medicala, 1998

~ 56 ~

~ 57 ~

Date post:	13-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	alexandru-ciubotaru
View:	298 times
Download:	13 times

Crasmdassfafsafaru Ioana. Litiaza Renala. Terminat

Documents