29-Apr-14

1

Citirea în tehnică

(tehnica citirii)

În ciuda unei experienţe îndelungate

(fiecare dintre noi citim de la 6-7 ani),

puţini ajung la ceea ce se poate numi

“performanţă”.

Marea parte a adulţilor citesc prea încet,

nu se pot concentra suficient şi nu reţin

suficient de îndelung ceea ce au citit.

29-Apr-14

2

Viteza medie de citire este de circa 80-120 de cuvinte/minut.

Un adult educat citeşte cu o viteză de 200-300 cuvinte/minut.

Cei antrenaţi pot atinge o viteză dublă, de circa 600 cuvinte/minut, dar se poate ajunge şi la viteze de peste 1000 de cuvinte/minut (N.IORGA, B.P. HAŞDEU, J.F.KENEDY).

Având în vedere că “startul” în acest

domeniu este identic pentru toţi oamenii,

este firesc să ne punem întrebarea prin ce

metode se poate ajunge la diferenţieri atât

de spectaculoase, cum se face că unii

oameni au o viteză de citire de trei ori mai

mare decât cea medie.

29-Apr-14

3

Performanţele deosebite nu constau în inteligenţă, educaţie, poziţie socială, ocupaţie, ci în tehnica diferită pe care o au cititorii rapizi.

Este însă la fel de adevărat că şi cel mai rapid cititor poate fi ştânjenit în lectura sa de următorii factori:

– Complexitatea materialului de citit;

– Stilul autorului:

– Corpul de literă greu de citit;

– Aşezarea în pagină defectuoasă;

– Cuvinte sau expresii necunoscute sau nefamiliare.

Aceşti factori nu sunt însă determinanţi,

aşa că o viteză prea mică de citire este cu

siguranţă rezultatul unei tehnici de citire

improprii.

29-Apr-14

4

Scopurile citirii La întrebarea "De ce citeşte omul?" se pot

formula trei motive de bază :

• Plăcerea. Un mare număr de persoane citesc pur şi simplu din plăcerea pe care le-o oferă lectura preferată;

• Informarea. Pentru Comunicarea Profesională, acesta este motivul fundamental. Angajaţii sunt pur şi simplu forţaţi să citească pentru a ţine pasul cu evoluţia ştiinţei şi a tehnicii, dar şi pentru cultura lor generală;

• Judecăţile de valoare. În acest tip de lectură, interesul este centrat pe examinarea ideilor şi a opiniilor altor persoane, pentru îmbunătăţirea propriei gândiri.

Identificarea stării actuale - TEST

1. La un volum mare al materialului, parcurg "porţii“ mari înainte de a lua câte o pauză;

2. Tind să revin asupra cuvintelor sau propoziţiilor neînţelese, înainte de a merge mai departe;

3. În general, sunt un cititor lent;

4. Mai întâi frunzăresc "materialul” şi abia apoi îl studiez;

5. Extrag cu greu ideea principală dintr-un paragraf;

6. Întotdeauna examinez întregul chestionar sau bilet de examen înainte de a răspunde la întrebări;

7. Pronunţ în minte cuvintele atunci când le citesc;

8. Citesc diferite tipuri de texte cu viteze diferite;

9. Prefer să citesc încet şi cu grijă un text dificil, decât să-l citesc repede, dar de mai multe ori;

10. Înţeleg foarte uşor şi-mi amintesc foarte bine ce am citit;

11. Tind să “visez” când încerc să studiez un material sau o secţiune a sa;

12. Am parcurs iute aceste întrebări înainte de a începe rezolvarea testului.

29-Apr-14

5

Interpretare rezultate

• Dacă au fost marcate sincer numai ultimele cinci întrebări pare (4,6,8,10,12), este foarte probabil că sunt stăpânite în mod natural obişnuinţele ce conferă citirii un ritm rapid.

• Dacă a fost marcată oricare altă întrebare, este semn că există şi deprinderi defectuoase şi deci tehnica citirii este susceptibilă de îmbunătăţire, respectând recomandările ce urmează.

Identificarea stării actuale - TEST

1. La un volum mare al materialului, parcurg "porţii“ mari înainte de a lua câte o pauză;

2. Tind să revin asupra cuvintelor sau propoziţiilor neînţelese, înainte de a merge mai departe;

3. În general, sunt un cititor lent;

4. Mai întâi frunzăresc "materialul” şi abia apoi îl studiez;

5. Extrag cu greu ideea principală dintr-un paragraf;

6. Întotdeauna examinez întregul chestionar sau bilet de examen înainte de a răspunde la întrebări;

7. Pronunţ în minte cuvintele atunci când le citesc;

8. Citesc diferite tipuri de texte cu viteze diferite;

9. Prefer să citesc încet şi cu grijă un text dificil, decât să-l citesc repede, dar de mai multe ori;

10. Înţeleg foarte uşor şi-mi amintesc foarte bine ce am citit;

11. Tind să “visez” când încerc să studiez un material sau o secţiune a sa;

12. Am parcurs iute aceste întrebări înainte de a începe rezolvarea testului.

29-Apr-14

6

Viteze diferite

• Perfecţionarea tehnicii de citire este legată

în primul rând de creşterea valorii medii a

vitezei de citire.

• Făcând o analogie cu conducerea unui

autovehicul, citirea presupune şi ea

adaptarea vitezei la "traseu“: se

recomandă viteze mai mari pentru texte

mai uşoare şi viteze mai mici pentru texte

mai dificile.

Aspecte fizice ale citirii Multe persoane citesc ineficient din cauza

mişcărilor neconştientizate ale globilor oculari.

Dacă cineva ar urmări un rând de cuvinte de la stânga la dreapta şi fără oprire, ceea ce ar recepţiona ar fi o imagine neclară.

Pentru obţinerea imaginii clare a cuvintelor, este necesar ca deplasarea ochilor de la stânga la dreapta să se facă sacadat, de fiecare dată observându-se un cuvânt sau un grup de cuvinte.

După fiecare astfel de oprire, numită fixaţie şi care durează 0,25 - 1,5 secunde, privirea îşi continua cursa, trecând la următoarea oprire.

29-Apr-14

7

În funcţie de antrenare, obiectul fiecărei fixaţii

poate fi un singur cuvânt sau mai multe cuvinte,

iar acestea constituie câmpul de recunoaştere.

Este evident că un câmp de recunoaştere larg

conduce la mai puţine fixaţii şi deci la o viteză de

citire superioară.

Cititorii lenţi au tendinţa de a folosi un număr

mare de fixaţii din cauza unui câmp de

recunoaştere redus.

Există, în cealaltă extremă, persoane la care

dimensiunea câmpului de recunoaştere este

chiar un rând întreg.

Un alt termen specific procesului fizic al citirii îl constituie regresia, tendinţă de întoarcere a privirii spre stânga rândului, spre fixaţia anterioară.

Cititorii lenţi au tendinţa de a folosi fixaţii unitare, de câte un singur cuvânt şi de a se întoarce frecvent la cuvântul precedent.

Aceasta se explică prin faptul că, fixând cuvinte

izolate, este greu să desprinzi ideile

intenţionate de autor, deoarece acestea nu se

pot contura decât prin analiza unui grup de

cuvinte, şi nu a unor cuvinte izolate.

29-Apr-14

8

Trecând încet din cuvânt în cuvânt, cititorului lent îi este

necesar un mare efort în identificarea ideii centrale a frazei,

ceea ce îl obligă la regresii frecvente şi deci la scăderea în

continuare a vitezei de citire.

În acest mod şi gradul de înţelegere a materialului lecturat

este foarte scăzut, deci eficienţa citirii în ansamblul ei este

redusă.

Un bun cititor, cu un câmp de recunoaştere larg şi cu un

număr mic de fixaţii, nu numai că va citi mai rapid, dar va

înţelege şi mai uşor ceea ce citeşte, deoarece activitatea

cerebrală strâns corelată cu mişcările oculare reduce

pericolul de instalare a reveriei.

O astfel de persoană va citi mai degrabă grupuri de

cuvinte şi nu cuvinte izolate, reuşind să desprindă din

câmpurile de recunoaştere lărgite înţelesurile de bază.

29-Apr-14

9

Un alt obicei al cititorului lent este tendinţa de a reforma registrul sonor, ecoul cuvântului citit, fie prin îngânare, fie prin repetarea lui mentală.

Cititul cu voce tare nu se poate face cu viteze mai mari de 125 cuvinte/minut, iar când se practică îngânarea sau cititul în minte nu se pot depăşi 200 cuvinte/minut.

29-Apr-14

10

29-Apr-14

11

29-Apr-14

12

29-Apr-14

13

29-Apr-14

14

Confortul

Confortul influenţează orice acţiune

umană. Atunci când nu este exagerat, va

avea şi asupra cititului un efect benefic în

ceea ce priveşte uşurinţa şi fluenţa citirii.

Dintre factorii ce contribuie la asigurarea

confortului in perioada citirii, se impune

menţionarea următorilor patru:

- poziţia;

- lumina;

- vederea;

- odihna.

29-Apr-14

15

Vocabularul

În decursul lecturii unui anumit document pot apare - chiar în cazul unui cititor rapid- situaţii în care se impune regresia din cauza unor cuvinte nefamiliare sau chiar necunoscute. Urmarea firească va fi reducerea vitezei de citit.

Fenomenul poate fi diminuat prin permanenta îmbogăţire a vocabularului, în primul rând al celui de specialitate.

Dintre modalităţile concrete prin care se

poate ajunge la îmbogăţirea vocabularului,

se pot menţiona:

- lectura intensă;

- folosirea dicţionarului;

- cuvântul săptămânii;

- cunoaşterea rădăcinii cuvintelor.

29-Apr-14

16

Tehnici de citire eficientă

• Scanarea textului;

• Cititul în diagonală

Scanarea textelor

• Reprezintă o metodă de lectură rapidă ce

oferă o privire generală a materialului

înainte de citirea sa cu atenţie.

• Ea permite aprecierea valorii şi a efortului

necesar citirii acelui document.

• Nefiind o lectură propriu-zisă, scanarea

este totuşi o componentă esenţială a

procesului de citire eficientă.

29-Apr-14

17

Dacă este vorba despre un raport sau o carte, scanarea începe cu parcurgerea formală, rapidă, a cuprinsului, fără a citi cu adevărat, ochii şi mintea căutând din fugă cuvintele cheie care ne interesează.

Găsind, eventual, cuvântul dorit, se va reţine pagina la care se află.

Se răsfoieşte apoi documentul, examinând numai numărul paginilor, şi ignorând complet conţinutul acestora, până se ajunge la pagina dorită.

Pagina, astfel identificată, va fi şi ea scanată, identificând rapid paragraful în care apare prima oară cuvântul cheie. Din acel moment începe citirea propriu-zisă, atentă.

Avantajele majore ale scanării sunt

următoarele:

• Evaluarea. Ne permite aruncarea unei priviri

rapide asupra unui text, în căutarea

cuvintelor cheie, ceea ce va oferi o apreciere

globală a conţinutului întregului text;

• ldentificarea structurii. Oferă o idee

generală asupra materialului şi asupra

modului său de organizare, ceea ce

facilitează apoi înţelegerea sa corectă. Este

o identificare a “hărţii traseului” ce va fi urmat

apoi mult mai eficient într-o lectură

amănunţită.

29-Apr-14

18

Dacă scopul urmărit de cititor este numai acela de "a arunca o privire" generală asupra materialului pentru a-i estima valoarea şi a afla dacă trebuie citit în amănunţime sau numai în parte, în urma scanării el poate fi încadrat în una din categoriile următoare:

– Urgent, trebuie citit cu prioritate;

– Esenţial, trebuie citit cu maximă atenţie;

– Util, trebuie citit când se dispune de timp, în orice caz după primele două categorii;

– Irelevant, materialul poate fi îndepărtat fără a fi lecturat, neprezentând interes pentru evaluator.

Lecturarea superficială “în diagonală"

Procedeul se mai numeşte "alunecare" şi reprezintă o tehnică de lectură rapidă, în care întregul text este parcurs cu cea mai mare viteză posibilă şi ignorând detaliile, rezultatul fiind ceea ce se numeşte “un rezumat extins”.

Încetinirea se practică numai pe zonele de maxim interes, iar în final documentul este încadrat într-una din cele patru categorii menţionate deja.

Metoda - utilă pentru identificarea structurii documentului şi a înţelesurilor principale - se poate aplica cu uşurinţă dacă cititorul este avizat asupra legilor sintaxei, a folosirii semnelor de punctuaţie şi ale structurării ideilor în cadrul paragrafelor.

29-Apr-14

19

În ceea ce priveşte structura paragrafelor, acestea trebuie să conţină, de regulă, o singură idee principală. Ea va fi conţinută într-o singură frază, plasată fie la începutul fie la sfârşitul acestuia.

Cu excepţia operelor artistice când autorul are motive estetice de a proceda altfel, plasarea frazei cheie a paragrafului în alte poziţii decât cele extreme menţionate mai sus reprezintă dovada unei gafe a autorului unui text prost structurat.

Structurarea materialului scris poate fi evidenţiată şi prin semnale vizuale, cum ar fi:

– cuvinte scrise îngroşat;

– cuvinte scrise cu caractere înclinate;

– cuvinte sau propoziţii subliniate;

– liste ordonate (1, 2,3, ... sau a, b, c, ...).

La acestea se pot adăuga şi cuvinte semnal, care pregătesc cititorii pentru ceea ce urmează. Sunt corespondentul în lectură al semnelor de circulaţie: arată când se poate accelera, când trebuie încetinit, care este situaţia imediat următoare.

29-Apr-14

20

Semnalele de încetinire arată necesitatea

reducerii vitezei de citire, datorită unei

imediate schimbări a ideii:

– totuşi

– de altfel

– încă

– dar

– în ciuda faptului că

– cu toate acestea

– pe de altă parte

Semnalele de continuare indică faptul că

ideea va continua, fără schimbări majore:

– tot astfel

– de asemenea

– mai mult decât atât

– în plus

– în mod similar

– mai mult

– asemănător

29-Apr-14

21

Semnalele de atenţionare presemnalizează

o concluzie sau un sumar:

– de aceea

– în concluzie

– în acord cu

– deci

– astfel

– atunci

Cunoscând acum poziţia frazelor cheie în cadrul paragrafelor şi semnalele vizuale şi de vorbire, se pot prezenta regulile alunecării (ale citirii "superficiale" sau “în diagonală”):

1. Folosirea vitezei adecvate naturii şi scopului lecturii. Viteza va fi de regulă ridicată, detaliile se vor consulta ulterior;

2. Trecerea fără oprire, peste pasajele interesante. Opririle ar strica imaginea generală a structurii pe care dorim să o identificăm. Pe baza acestei structuri corect identificate, înţelegerea acestor pasaje va fi mult favorizată.

3. Citirea titlurilor şi a subtitlurilor ( sau a cuprinsului, atunci când acesta există).

29-Apr-14

22

4. Citirea primului paragraf al capitolului, care prezintă ideile principale şi afirmaţiile pe care se bazează informaţiile ulterioare. Dacă primul paragraf este prea general, se citeşte al doilea.

5. Citirea doar a primei fraze din fiecare paragraf următor. Ea oferă cheia paragrafului. Dacă nu este aici, cheia se află cu siguranţă în ultima fraza. Detaliile se vor citi ulterior.

6. În mod natural, într-un document bine scris, frazele cheie ale fiecărui paragraf trebuie să urmeze logic una alteia.

7. Aproape de finalul fiecărui capitol, se citesc complet şi cu viteză mai redusă ultimele două-trei paragrafe. Ele conţin cu siguranţă, concluzii şi rezultate sau sugestii pentru posibila dezvoltare a studiului. Pot conţine, de asemenea, un sumar al întregului capitol.

Prezentat în această manieră, procesul citirii

poate părea complicat. Este, într-adevăr, dar

numai la început.

Avantajele pe care le aduce după însuşirea

corectă vor justifica din plin efortul iniţial.

29-Apr-14

23

• Orice drum lung începe cu un prim pas. China

• Everything is difficult before it becomes easy. Anglia