29-Apr-14

1

Comunicare profesională

Calendar şi punctaje

Activitate Punctaj Săptămâna

Rezumat extins 15 S1-S4

Punere în format revistă 15 S5/S6

Prezentare Power Point 15 S7/S8

Susţinere 20 S9/S10

Calcul tabelar 15 S11/S12

Verificare finală 20 S13

Încheierea situaţiei 100 S14

29-Apr-14

2

Comunicarea eficientă

Ori de câte ori are loc o comunicare, scrisă sau verbală, în cadrul procesului de comunicare trebuie urmărită îndeplinirea a patru scopuri esenţiale:

• să fim receptati; • să fim înţeleşi; • să fim acceptaţi; • să declanşăm o reacţie (schimbare de comportament, de gândire sau de atitudine).

În situaţia în care nu se atinge nici unul dintre scopurile menţionate, înseamnă că procesul de comunicare a fost complet compromis.

29-Apr-14

3

Pentru a evita o astfel de situaţie, este util ca, oricarea ar fi modalitatea de exprimare (scrisă sau verbală), emitentul să se dovedească în permanenţă preocupat de:

- a găsi şi folosi termenii adecvaţi; - a construi frazele corect; - a scrie corect din punct de vedere gramatical şi - a-şi asigura un stil agreabil.

Comunicarea eficientă

29-Apr-14

4

O sursă de excese lingvistice o constituie moda adoptării fără discernământul necesar, a cuvintelor provenite din limbi străine, astăzi în special din limba engleză. Cu excepţia unor termeni ca “service” sau “marketing" care sunt deja consacraţi, se reţin şi termeni pentru care există corespondenţi consacraţi în limba română; întâlnim astfel: -"staff” în loc de "personal“; -" listing“ în loc de "listă" sau "listare“; -" mailing“ în loc de "expediere poştală“; -“focusare” în loc de “concentrare”; -“aplicaţie” în loc de “cerere”; -"energizare" în loc de "alimentare (cu energie electrică)“. Aceste practici nu fac decât să altereze limba română şi să genereze dificultăţi în procesele de comunicare.

Referitor la sensurile pe care le prezintă cuvintele, este de reţinut că acestea pot avea

• una sau mai multe semnificaţii (monosemie, respectiv polisemie), precizate în dicţionare, care constiuie sensul denotativ; • un sens diferit de cel obiectiv, un sens sugerat, care este dependent de indivizi, de mediul social şi de contextul în care se foloseşte, care constiuie sensul conotativ.

29-Apr-14

5

Adoptarea în cadrul comunicării a unui vocabular cu un pronunţat caracter conotativ poate conduce la stimularea afectivităţii receptorului şi la sensibilizarea acestuia. Procedeul este specific literaturii, jurnalismului sau acţiunilor publicitare. Comunicările cu caracter academic sau tehnic reclamă însă precizie şi distanţare de sensurile conotative. Indiferent de domeniul în care are loc comunicarea, se impune însă întotdeauna evitarea limbajului alambicat sau al altor galimaţii (moduri de exprimare confuză).

În loc să se spună clar că: Se foloseşte exprimarea:

Profesorul notează munca unui student

Profesorul are în vedere evaluarea normativă, formativă şi somativă a activităţii studentului

Studentul învaţă ceva Studentul de azi îşi gestionează cunoştinţele în cadrul unei relaţii de ajutor personalizată

Rectorul conduce universitatea Rectorul structurează componentele interactive ale circumscripţiei universitare care se află sub autoritatea sa şi a cunjuncturii educative şi politice actuale

Ministerul Educaţiei îşi stabilea politica şcolară în funcţie de buget şi de presiunile sociale

Măsurile ministeriale sunt stabilite plecînd de la o simbolistică socială şi codificate într-un referent cultural care, variabil în funcţie de epocă şi loc, rămâne în legătură cu o denotaţie de clasă al cărei capital cultural distinctiv rentabil din punct de vedere şcolar îl constituie.

29-Apr-14

6

Registrele de limbaj

Registrul Situaţie de comunicare

Registrul cultivat Vocabular ales, eventual tehnic Cuvinte rare

Literatură, teatru, eseuri literare

Lucrări cu caracter universitar (disertaţie, expunere) sau profesional (scrisoare oficială, raport) Registrul mediu

Termeni simpli, uşor de înţeles, eventual vocabular specializat Comunicarea de informaţii care

necesită claritate, rapiditate şi sinteză, fie în scris (scrisori administrative, note, articole de popularizare), fie orală (cuvântări la reuniuni profesionale, conferinţe)

Registrul familiar Cuvinte obişnuite, chiar argotice, expresii pitoreşti, frapante

Romane, conversaţie curentă

Termeni şi maniere improprii de comunicare

Neologismele Sunt cuvinte împrumutate relativ recent din altă limbă sau create prin mijloacele proprii ale limbii respective. Nu pot fi acceptate decât dacă sunt menţionate în dicţionare - în caz contrar sunt considerate forţate, iar exemplele sunt numeroase: managerizare, energizare, stress, apă plată, aplicaţie, focusare, staff, listing.

29-Apr-14

7

Barbarismele Sunt cuvinte împrumutate dintr-o limbă străină fără a fi necesare sau cuvinte de jargon ce corespund unor interpretări contrare semnificaţiei veritabile sau unor deformări. Matricial – Matriceal Algoritmi – Algoritme Nivele – Niveluri Vis-a-vis de Ţiplane Doborâturi

Expresie pleonastică Expresie corectă

A acumula rezultate unul câte unul A acumula rezultate

A terminat complet A terminat

Astfel de exemplu Astfel, sau de exemplu

Aşa cum s-a stabilit înainte Aşa cum s-a stabilit

A continua încă A continua

A deveni în continuare A deveni

A amâna la o dată ulterioară A amâna

A prevedea dinainte A prevedea

A redacta în scris A redacta

A ieşi afară A ieşi

A reface din nou A reface

A aduce aportul A contribui

Pleonasmele

Sunt erori de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte cu acelaşi înţeles.

29-Apr-14

8

Paronimele

Sunt cuvinte asemănătoare ca formă, dar deosebite ca sens.

Albastru Alabastru = varietate de ghips cu aspect de marmură albă cu vine transparente

Aluzie = cuvânt, expresie sau frază prin care se face referire la o persoană, idee sau situaţie, fără exprimare directă

Iluzie = amăgire, himeră, speranţă deşartă

Avarie = stricăciune, deteriorare importantă a unei instalaţii

Avatar = metamorfoză, transformare, reîncarnare

Coliziune = şoc produs între două corpuri ce se întâlnesc

Coluziune = înţelegere secretă, cârdăşie

Conjunctură = concurs de împrejurări sau de evenimente

Conjectură = opinie bazată pe probabilităţi

Decadă = perioadă de zece zile Deceniu = perioadă de zece ani

A descifra = a înţelege ceea ce este scris neclar

A decripta = a traduce un mesaj secret al cărui cod nu este cunoscut (dacă este cunoscut, operaţia se numeşte decodare)

Elocuţiune = manieră de exprimare verbală Alocuţiune = discurs

Eminent = deasupra nivelului comun, superior

Iminent = apropiat în timp, care se va produce în scurt timp

Notabil = remarcabil, apreciabil Notoriu = cunoscut de toţi

Perceptor = funcţionar însărcinat cu strângerea impozitelor

Preceptor = persoană desemnată cu instruirea, educarea unui copil dintr-o familie bogată

29-Apr-14

9

Alături de paronimele anterioare, există şi confuzia ce se face între denumirea unei acţiuni şi rezultatul acesteia. De exemplu, este corect a spune "măsurarea mărimilor electrice" şi nu “măsura mărimilor electrice“ sau "transformator de sudare“ şi nu "transformator de sudură".

Ticuri verbale colective

Vorbirea apăsată, cu pauze dese şi lungi

Vorbitorul are pretenţia că oferă cu generozitate din marea sa înţelepciune veritabile comprimate de adevăr, spre întremarea minţii celor cărora le face favoarea să le vorbească.

29-Apr-14

10

Formula cu pretenţie de preţiozitate “şi nu numai” În mod corect, formula trebuie neapărat completată, întrucât în caz contrar conduce întotdeauna la o exprimare ambiguă.

Dacă vom afirma, de exemplu, că "aplicarea unui potenţial electric electrozilor cufundaţi într-o soluţie a unei sări solubile şi nu numai, conduce la producerea fenomenului de electroliză",

ne referim oare la faptul că: - fenomenul se petrece numai dacă folosim o sare solubilă, - sarea solubilă nu trebuie neapărat să fie numai sub formă de soluţie, - fenomenul se produce şi într-un gaz, nu neapărat numai într-o soluţie ?

Protejarea circuitelor în caz de scurt circuit se poate face cu siguranţe fuzibile, şi nu numai.

29-Apr-14

11

Începerea oricărei fraze sau propoziţii cât de simple, cu conjuncţia "deci" Semnificaţie: “în consecinţă", "drept care" sau "aşa fiind". Este, deci, incorect a începe cu această conjuncţie o expunere orală, iar situaţia este şi mai jenantă când ceea ce începem este răspunsul la o întrebare sau o explicaţie solicitată de un interlocutor: - "Ce faceţi dumneavoastră aici ?" - "Deci aici noi producem energie electrică.“

Bariere în calea comunicării eficiente

Diferenţele de percepţie Persoane la care diferă vârsta, naţionalitatea, cultura, educaţia, ocupaţia, temperamentul, vor avea percepţii diferite şi interpretări diferite faţă de stimuli sau mesaje identice.

29-Apr-14

12

Nucă cu ochi răsucit

29-Apr-14

13

Concluziile pripite Deseori partenerii implicaţi în comunicare văd ceea ce doresc şi aud ceea ce doresc, evitând cunoaşterea reală şi receptarea corectă a mesajelor.

Steteotipiile Prin învăţarea permanentă numai din experienţa proprie, oamenii se confruntă cu riscul generalizării unor concluzii proprii extrase din situaţii cu totul particulare, de genul “Dacă am cunoscut un inginer, i-am cunoscut pe toţi, toţi sunt la fel”.

29-Apr-14

14

Lipsa de cunoaştere

Este dificil să se comunice eficient cu cineva care are o educaţie diferită, sau ale cărui cunoştinţe în legătură cu subiectul abordat sunt mult mai reduse.

Comunicarea nu este exclusă, dar reclamă multă îndemânare şi efort din partea celui conştient de aceste diferenţe.

Lipsa de interes

Una din cele mai mari bariere în calea comunicării eficiente este lipsa de interes a interlocutorilor faţă de mesajul emitentului.

Acolo unde se manifestă o evidentă lipsă de interes din partea audienţei, emitentul trebuie să dea dovadă de abilitate pentru a-şi direcţiona şi remodela mesajul astfel încât să corespundă stării şi nivelului ce caracterizează audienţa

Dificultăţile de exprimare

Când o astfel de deficienţă se manifestă la emiţător, este mai mult ca sigur că eficienţa comunicării este în mare parte compromisă.

Solutia este îmbogăţirea vocabularului

Emoţiile

Emotivitatea partenerilor poate fi şi ea o serioasă barieră în calea unei comunicări eficiente.

Emoţiile prea puternice pot conduce la blocarea comunicării, prin potenţială incoerenţă sau prin schimbarea completă a sensurilor mesajelor transmise.

29-Apr-14

15

Personalitatea

Aproape întotdeauna, stilul de comunicare dictatorial şi arogant conduce la dficultăţi în încheierea cu succes a unei comunicări.

În egală măsură, şi modul în care fiecare partener îi percepe pe ceilalţi implicaţi în comunicare, poate conduce şi el la dificultăţi.

Se ajunge astfel la "ciocniri de personalităţi”, care constituie adesea cauze sigure ale eşecului unei comunicări.

Viruşi de limbaj

Mecanismul de "răspândire" a cuvintelor periculoase este foarte asemănător cu cel al viruşilor. În primul rând, un virus se va instala pe un teren fertil. Astfel de terenuri fertile sunt copiii atunci cand preiau prin imitaţie tiparele de limbaj de la părinţi. Mai târziu, la maturitate, subordonaţii preiau de la şefi viruşi de limbaj, spectatorii de la vedete, rudele unele de la altele, etc. Iată câteva dintre cele mai nocive cuvinte virus: Dar ... Încerc ... Să le luam pe rand:

29-Apr-14

16

Dar ... Acest cuvânt pur şi simplu anulează tot ce s-a spus înaintea lui. De exemplu: "Vreau să vin pe la tine dar nu pot". Aceasta fraza înseamnă mai curand: "Nu vreau să vin pe la tine". Sugestie: Eliminaţi cuvântul "dar" şi înlocuiţi-l cu cuvântul “şi".

Încerc ... Încerc acţionează ca un virus pentru că presupune eşecul. Este o sugestie subtilă de a eşua în oricare ar fi acţiunea care urmează cuvântului. De exemplu, în fraza "Voi încerca să vin pe la tine“, mesajul real este "Voi încerca, dar cred că nu voi reuşi". Sugestie: Eliminaţi cuvântul încerc din comunicare. Spuneţi "voi face" în loc de "voi încerca".

29-Apr-14

17

Virusi deghizati

Motivul principal pentru care cuvintele virus trec neobservate este faptul ca in anumite cazuri ele nu par chiar atat de nocive. In plus, ele sunt omniprezente in limbajul cotidian si acest lucru poate da impresia ca nu merita efortul sa iti cureti limbajul de ele.

De exemplu, cuvantul incearca poate avea doua sensuri diferite:

a. Incearca sa .... (inveti, faci ordine, cumperi, vii pe la mine, etc.) b. Incearca sacoul acesta si costumul acesta...

In primul caz, daca spui "incerc sa..." persoana din fata ta va intelege ca vei face acel lucru, cand tu de fapt ai spus ca vei incerca... ceea ce nu inseamna in mod necesar ca vei si face. Aici apare efectul de virus al cuvantului incearca. In al doilea caz, sensul cuvantului "incearca" este de fapt “alege". Aici cuvintul incearca nu are efect nociv si poate fi utilizat fara riscuri.

"Almost perfect" won't do The next time someone says, “We are almost perfect", consider what would happen if some things worked perfectly even as often as 99 percent of the time:

• Homes would be without electricity, heat, water and phone service about 15 minutes each day; • Each page of your phone book would contain about four wrong numbers; • You'd have to do without newspaper delivery about four times a year; • Traffic lights would be defective about 15 minutes each day; • Pharmacies would incorrectly fill thousands of prescriptions each day •Postal System : 20,000 Lost Articles Of Mail / Hr •Airline System: Two Short/Long Landings / Day •Medical Profession: 200,000 Wrong Drug Prescriptions / Year

29-Apr-14

18

“Cele mai multe certuri provin din faptul că oamenii nu-şi exprimă bine propriile gânduri şi le interpretează greşit pe ale altora.” Baruch SPINOZA, filozof olandez, 1632-1677