+ All Categories
Home > Documents > COTARII.doc

COTARII.doc

Date post: 15-Nov-2015
Category:
Upload: mihail-munteanu
View: 212 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
7
Cotariul sau omida defoliatoare din familia Geometridae OPEROPHTERA BRUMATA Cotarul verde al stejarului: masculii au aripi, a căror anvergură este de 22-28 mm; aripile sunt de culoare gri — maroniu şi prezintă nişte linii închise la culoare, ca nişte valuri; femelele sunt de culoare maro închis, având pe corp nişte puncte galben — maronii; femelele nu au decât nişte aripi scurte, nişte reminiscenţe primitive, şi nu pot zbura; larvele (omizile) lungi de 2,5 cm sunt de culoare verde deschis şi prezintă pe spate o dungă de un verde închis, iar pe părţile laterale ale corpului au nişte dungi galbene. Biologie: Perioada de zbor a fluturilor (moliilor) are loc în lunile octombrie până în decembrie/ ianuarie. Femelele, care nu sunt capabile de zbor, se caţără sus pe trunchiurile copacilor, de unde atrag masculii cu feromoni, pentru ca apoi să se reproducă cu aceştia. După copulaţie, femelele depun 100-300 de ouă ovale în crestăturile scoarţei. Omizile, ce eclozează la începutul anului, se mişcă într-un chip cu totul deosebit. Au trupul lungăreţ şi subţire. În afara celor trei perechi adevărate de picioare din apropierea capului, larvele fluturilor mai au un număr diferit de picioare false, mai cărnoase. La cele mai multe omizi acestea se află pe inelele de pe mijlocul trupului, aşa încît merge cu trupul întins. La cotari, picioarele false sînt date spre capătul dindărăt. Cînd merg îşi îngheboşează mijlocul şi seamănă cu un compas, parcă ar măsura drumul. După ce s-au prins cu picioarele de dinainte, îşi îndoaie trupul şi vine cu capătul de dinapoi, lîngă cel de dinainte, ca lipitoarea. Altădată, prins cu picioarele de dindărăt, stă drept; ai crede că e o bucată de creangă uscată. Dacă ele sunt perturbate în timp ce se hrănesc, se acoperă într- o pânză subţire, pe care o ţes rapid. Din luna iunie omizile coboară pe fire de pânză până ajung pe sol şi pe pământ se transformă în pupe. In toamnă eclozează fluturii. Răspândire: Trăiesc în Europa de Nord şi centrală, precum şi în Asia. Cotarii pot fi găsiţi pe pomi fructiferi, ce înfloresc devreme, dar şi pe foioase, cum sunt stejarul, fagul, teiul, ulmul, mesteacănul, carpenul şi alunul. Pe lângă acestea cotarii mai atacă şi coacăze şi agrişele.
Transcript

OMIZI DEFOLIATOARE - COTARII

Cotariul sau omida defoliatoare din familia Geometridae OPEROPHTERA BRUMATACotarul verde al stejarului: masculii au aripi, a cror anvergur este de 22-28 mm; aripile sunt de culoare gri maroniu i prezint nite linii nchise la culoare, ca nite valuri; femelele sunt de culoare maro nchis, avnd pe corp nite puncte galben maronii; femelele nu au dect nite aripi scurte, nite reminiscene primitive, i nu pot zbura; larvele (omizile) lungi de 2,5 cm sunt de culoare verde deschis i prezint pe spate o dung de un verde nchis, iar pe prile laterale ale corpului au nite dungi galbene.

Biologie: Perioada de zbor a fluturilor (moliilor) are loc n lunile octombrie pn n decembrie/ ianuarie. Femelele, care nu sunt capabile de zbor, se car sus pe trunchiurile copacilor, de unde atrag masculii cu feromoni, pentru ca apoi s se reproduc cu acetia. Dup copulaie, femelele depun 100-300 de ou ovale n crestturile scoarei. Omizile, ce eclozeaz la nceputul anului, se mic ntr-un chip cu totul deosebit. Au trupul lungre i subire. n afara celor trei perechi adevrate de picioare din apropierea capului, larvele fluturilor mai au un numr diferit de picioare false, mai crnoase. La cele mai multe omizi acestea se afl pe inelele de pe mijlocul trupului, aa nct merge cu trupul ntins. La cotari, picioarele false snt date spre captul dindrt. Cnd merg i ngheboeaz mijlocul i seamn cu un compas, parc ar msura drumul. Dup ce s-au prins cu picioarele de dinainte, i ndoaie trupul i vine cu captul de dinapoi, lng cel de dinainte, ca lipitoarea. Altdat, prins cu picioarele de dindrt, st drept; ai crede c e o bucat de creang uscat. Dac ele sunt perturbate n timp ce se hrnesc, se acoper ntr-o pnz subire, pe care o es rapid. Din luna iunie omizile coboar pe fire de pnz pn ajung pe sol i pe pmnt se transform n pupe. In toamn eclozeaz fluturii.

Rspndire: Triesc n Europa de Nord i central, precum i n Asia. Cotarii pot fi gsii pe pomi fructiferi, ce nfloresc devreme, dar i pe foioase, cum sunt stejarul, fagul, teiul, ulmul, mesteacnul, carpenul i alunul. Pe lng acestea cotarii mai atac i coacze i agriele.

Duntor: Pe plantele atacate se pot observa cu ochiul liber omizile, care se hrnesc cu frunze. Mugurii i frunzele prezint urme tipice de rosturi. Fructele rmn cu nite concaviti late, de forma unor linguri.

Prevenire: s fie atrai prdtorii naturali ai cotarilor, gndacii rpitori din specia Calosoma sycofanter Carabidae i alte specii rpitoare de gndaci, mutele din familia Tachinidae, pianjenii i psrile (chiar i ginile). Psrile pot fi atrase, construind nite locuri unde i pot face cuib.

Combatere: Pentru a reduce numrul moliilor femele, trebuie ca de la sfritul lunii septembrie s se aplice bande de clei pentru protejarea pomilor, la trunchiul acestora, iar apoi acestea s fie arse. Ginile s fie lsate s umble liber, mai ales n lunile mai i iunie. Acestea se hrnesc cu omizile cotarilor i reduc astfel considerabil populaia lor.