Corelatia Intre Profitabilitate Si Pragul de Rentabilitate

8/13/2019 Corelatia Intre Profitabilitate Si Pragul de Rentabilitate

http://slidepdf.com/reader/full/corelatia-intre-profitabilitate-si-pragul-de-rentabilitate 1/20

Universitatea Petru Maior

Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative

Specializarea: Gestiune financiar-bancară

Masterand Anul II: Kovacs Otilia

Tg-Mureș,

noiembrie 2013



2

Cuprins:

Argument și metodologie ...........................................................................................................3

Elemente teoretice privind indicatorii utilizați .....................................................................4

Indicatori de Profitabilitate ....................................................................................................4

Pragul de Rentabilitate ...........................................................................................................8

Studiu de caz pe banca BRD ................................................................................................... 10

Studiul indicatorilor de profitabilitate ............................................................................... 10

Indicatorii calculați după Ioan Bătrâncea ................................................................................... 12

Analiza profitabilității și rentabilității după sistemul propus de acest studiu .............................. 16

Concluzii finale ............................................................................................................................ 19

Bibliografie.................................................................................................................................... 20



3

Argument și metodologie Tema supusă cercetării este una de actualitate, băncile trebuind să fie

foarte atente cum își gestionează profitul în corelație cu pragul de rentabilitate,pentru a se menține în cote de performanță dezirabile. Cel mai simplu,

performanța se poate vedea din cifre, din situațiile financiare, punctele tari șipunctele slabe putând fi identificate ușor în acest caz, de către persoane avizate.O analiză a performanțelor bancare în caz de neperformanță managerială nueste posibilă decât prin studierea mediului intern al acelei bănci, iar acest fapt nuface obiectul cercetării de față.

Prin cercetarea indicatorilor importanți privind profitabilitatea și pragul de

rentabilitate, în cadrul acestei lucrări se va vedea în ce măsură este influențatăprofitabilitatea de stabilirea unui prag de rentabilitate.

Perioada de referință pentru acest studiu este 2009-2011, deoarece din

anul 2012, băncile au trecut la respectarea reglementărilor internaționale îndomeniul contabilității, iar datele disponibile nu erau comparabile, raportărilepublice făcându-se în formatul cerut de acestea. În urma studierii profitabilitățiiprin intermediul indicatorilor propuși de dl. Profesor universitar Ioan Bătrâncea,

am propus și eu un sistem mai simplificat de studiere a profitabilității care sepoate aplica și în cazul situațiilor financiare întocmite conform prevederilorstandardelor internaționale de contabilitate.

Cum banca aleasă pentru această lucrare, BRD-Groupe Societe Generale,

în 2012 a înregistrat pierdere, a fost o situație mai provocatoare în a studiaprofitabilitatea și influența pragului de rentabilitate. De aceea, s-au analizat

indicatorii separat, pentru perioada 2009-2011, apoi s-a propus modelul mai

simplificat, exemplificând pe perioada 2009-2012, iar apoi au fost trase

concluziile referitoare la modul de intercorelare între pragul de rentabilitate și

profitabilitatea unei bănci.



4

Elemente teoretice privind indicatorii utilizați

Indicatori de Profitabilitate

Profitabilitatea este o caracteristică necesară unei bănci pentru a semenține în sistem și pentru a-și putea gestiona activitatea. Performanțe slabede-a lungul a mai multor exerciții financiare duc la scăderea încrederii clienților înbanca respectivă și la îngreunarea desfășurării în continuare a activității.

Performanța este definită ca fiind un nivel măsurabil de stabilitate aactivității unei instituții bancare, ce se caracterizează prin riscuri reduse șiprofituri ce înregistrează un trend crescător de la o perioadă financiară la alta.1

Analiza performanței unei întreprinderi are la bază studierea contului deprofit și pierdere, care în cazul băncii, arată care sunt sursele de venit ale băncii,arată cantitatea și calitatea surselor și reflectă calitatea portofoliului de credite pecare îl are banca, descriind și concentrarea cheltuielilor pe anumite arii.2 Pe baza

contului de profit și pierdere si poate face o analiză a situației anterioare în carese afla banca, dar se pot face și previziuni asupra performanțelor viitoare. Pe baza contului de profit și pierdere se pot studia 3 tipuri de

profitabilitate ale unei instituții de credit: - Profitabilitatea fluxurilor operaționale

- Profitabilitatea fluxurilor extraordinare

- Profitabilitatea totală

Structura contului de profit și pierdere a băncilor românești, văzută dinperspectiva reglementărilor locale, arată precum în Tabelul 1.1. 3

Schema contului de profit și pierdere

1. Dobânzi de primit și venituri asimilate(VD) 2. Dobânzi de plătit și cheltuieli asimilate(CD) 3. Venituri privind titlurile(VT)

4. Venituri din comisioane(VC)

5. Cheltuieli cu comisioane(CC)

6. Venituri din operațiuni financiare(VOF) 7. Cheltuieli cu operațiuni financiare(COF) 8. Alte venituri din exploatare (VEA)

9. Cheltuieli administrative generale(CAG)

10. Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale și corporale(CVI) 11. Alte cheltuieli de exploatare(CEA)

12. Corecţii asupra valorii creanţelor și provizioanelor pentru datoriicontingente și angajamente(CVCP)

13. Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor si provizioanelor pentru datoriicontingente si angajamente(RCVCP)

14. Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizărifinanciare, a participaţiilor si a părţilor în cadrul societăţilor comercialelegate(CVT)

15. Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor si provizioanelor pentru datorii

1 Ioan Bătrâncea-Analiza performanțelor și riscurilor bancare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, pg.374

2

H.V. Greuning, S. Brajovic Bratanovic-Analiza și managementul riscului bancar, Editura Irecson, București,2004, pg 55.3 Ioan Bătrâncea-Banking Internațional, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2011, pg 172.



5

contingente si angajamente(RCVT)

16. Rezultatul Activității Curente(RAC)=1-2+3+4-5+6-7+8-9-10-11-12+13-14+15

17. Venituri extraordinare(VEX)

18. Cheltuieli extraordinare(CEX)

19. Rezultatul activității extraordinare(RAEX)=17-1820. Venituri totale(VT)

21. Cheltuieli totale(CT)

22. Rezultatul brut(RBE)=20-21 sau 16+19

23. Impozitul pe profit(IP)

24. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus(AImp)

25. Rezultatul net al exerciţiului financiar(RNE)=22-23-24Tabelul 1.1 Contul de profit și pierdere în format românesc – prezentare

schematică

Mai mulți teoreticieni au încercat să propună modele de indicatori care sămăsoare profitabilitatea. În continuare ne vom referi la unele dintre ele și vomanaliza posibilitatea aplicării lor în studiul de față.

Conform profesorilor universitari din domeniul economic ai Academiei de

Studii Economice din București, pentru determinarea profitabilității unei bănci (înprimul rând) și pentru aflarea solvabilității și a stării de stabilitate financiară aacesteia (domenii fără de care nu se poate stabili cu precizie dacă o bancă esteperformantă), este necesară calcularea a două tipuri de indicatori: indicatori deevaluare a performanței bancare și indicatori de evaluare a prudenței bancare:4

indicatori de evaluare a performanței bancare:

rata rentabilității economice rata rentabilității financiare

rata profitului

rata utilizării activelor marja netă a dobânzii eficiența costurilor (cost/income ratio)

indicatori de evaluare a prudenței bancare: rata de solvabilitate

efectul de levier

rata generală de risc rata riscului de credit restante și credite îndoielnice în total active

rata lichidității imediate

Acest model de indicatori, nu doar că este foarte complex, dar studiază șielemente care nu sunt de interes pentru profitabilitatea bancară ci mai degrabăse referă la performanță bancară în general, ceea ce este vast și nu va fi tratat înaceastă lucrare.

4 http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf

http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilitate.pdf






6

Profesorul universitar clujean Ioan Bătrâncea consideră că suntimportanți doar următorii indicatori, pentru stabilirea profitabilității:5

Marja netă a activelor bancare

= −

∗ 100

Unde:VD-venituri din dobânzi CD-cheltuieli cu dobânzile

TA-total active

Marja netă a activelor valorificate-generatoare de câştiguri

= −

∗ 100

Unde:

AV-active valorificate

Rata rentabilităţii activelor

=

∗ 100

Unde:

ROA- Return on assets (rentabilitatea activelor)

PR NET – Profitul net, rezultatul net al exercițiului

Rata rentabilităţii financiare

Compusă din 3 indicatori separați:o Marja profitului

=

Ă∗ 100

Unde:

CA NETĂ – Cifra de afaceri netă

o Viteza de rotaţie a activelor

=

o Factorul de multiplicare al capitalului

=

Unde:

EM- Equity multiplier (Factorul de multiplicare al

capitalului)

CPR- Capitaluri proprii

5 Bătrâncea Ioan – Analiză financiară în bănci, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2010



7

Rata rentabilităţii generale

=

∗ 100

Unde:

PR NET DIN EXPL- Profit net din exploatare

CT DIN EXPL- Cheltuieli totale din exploatare

Acești indicatori se concentrează pe profit, pe capitaluri proprii și peactive, trei elemente cheie în stabilirea profitabilității

Combinând cu perspectiva altor specialiști în domeniu, aș dori să propunun alt set de indicatori, mai simplist, care după părerea mea determină

profitabilitatea unei bănci, prin date generale ce pot fi găsite atât în contul deprofit și pierdere cât și în situația rezultatului global (după formula standardelorinternaționale de contabilitate):

Rata de creștere a activelor totale

Rata capitalului propriu

ROA

ROE din perspectiva rentabilității capitalului propriu

Rata de crestere a profitului

Pentru a explica de ce consider că acești indicatori sunt importanți pentrustudiul de față, îi voi lua pe fiecare în parte și voi exemplifica.

Rata de creștere a activelor totale 1

0=

1 − 0

0

∗ 100

Unde:

TA1 – active totale din anul n

TA0 – active totale din anul n-1

Acest indicator arată cu cât se modifică activele totale de la un an la altul. Conform BNR, activele bancare pe întreg sistemul bancar au fost în

creștere până în 2012, când s-a oprit procesul și au început să scadă, de aceeaar fi de așteptat ca și în cazul băncii analizate să se întâmple același lucru,deoarece, cu cât cresc activele (bineînțeles, pe baze solide), cu atât crește cotade piață și profitabilitatea băncii, deoarece activele ei sunt principala sursă de

profit. Rata capitalului propriu

=

∗ 100

Arată cât anume din totalul activelor îl reprezintă capitalurile care sunt ladispoziția băncii din surse proprii/interne. Acest indicator mi se pare important

din prisma faptului că studiind evoluția lor se poate determina evoluția creditării,care este sursa din care se poate obține profit.

ROA

=

∗ 100



8

Acest indicator studiază concret profitul net în corelație cu activele totale,

adică și în corelație cu creditele acordate, care influențează activele totale. Seevidențiază profitabilitatea activelor.

ROE din perspectiva rentab cap propriu

= ∗

=

∗ 100 ∗

=

∗

Încazul de față, indicatorul ne arată procentul profitului net în capitalurile propriiale băncii și cu cât contribuie acel profit, la generarea de capitaluri proprii.

Rata de crestere a profitului

= 1 − 0

0 ∗ 100

Unde:

PR net1- Profitul net din anul n

PR net0- Profitul net din anul n-1

Acest indicator ne arată variația procentuală a profitului de la un an la altul. Este

important pentru studiul profitabilității deoarece ne putem da seama dacă sesusține o evoluție constantă a activității băncii, prin gestionare eficientă aresurselor, respectarea normelor BNR și prin management eficient al băncii. Încazul în care acest indicator fluctuează, înseamnă că una din componentele demai sus nu este respectată, mai ales în cazul în care nu sunt influențe puternicedin exterior, precum crizele economico-financiare sau panica bancară.

Pentru a determina dacă banca este profitabilă, acești indicatori trebuiesă evolueze în sens crescător pe perioada analizată și să fie maximizați (să seobțină procente cât mai mari posibil).

Pragul de Rentabilitate

Formulele specifice pragului de rentabilitate sunt următoarele:

=

1 −

Unde:

CF-cheltuielile fixe

CV- cheltuielile variabile

CA-cifra de afaceri pe an și CA minimă necesară să se realizeze profit

(CAmin)Pentru a vedea în ce măsură afectează profitul pragul de rentabilitate,

analizam formula care include profitul. Astfel, putem vedea că tendintelegenerale sunt asemănătoare. (dacă ne propunem un profit mai mare, și cifra deafaceri va trebui să fie mai mare, în condițiile în care ceilalți indicatori se menținconstanți).

= +

1 −

Unde:

Px-profitul sperat a se realizaCAx- cifra de afaceri necesară pentru realizarea profitului sperat



9

Profitabilitatea influențează stabilirea pragului de rentabilitate mai ales încazul previziunilor de prag de rentabilitate, în care trebuie să se hotărască nivelulveniturilor necesar a fi atins pentru a obține profitul optim.

Se poate observa că aceste formule nu redau în mod concret pragul derentabilitate, deoarece structura cheltuielilor bancare este diferită față de

structura cheltuielilor unei societăți comerciale nebancare. Astfel este dificilă șinerentabilă calcularea și studierea pragului de rentabilitate după aceste formule.

Conform unei alte teorii, pragul de rentabilitate se corelează direct cuprofitabilitatea prin formula Ratei rentabilității financiare.

ăț = ∗

=

∗

6

De asemenea se poate studia și efectul Ratei rentabilității economice: ăț = ă ∗

=

∗

7

Unde:

VT-venituri totale

Această ultimă formulă ar putea fi folosită și pentru previziune, mai ales

în cazul preconizării unei creșteri a activelor, care influențează creștereaveniturilor și implicit a profitului.

Pentru a vedea corelația profitabilității cu total active și total venituri sestudiază schema relațională DuPont care compară profitul cu riscul. În urmacorelațiilor găsite, se echilibrează câștigurile cu pierderile rezultate de pe urmaproducerii riscurilor cuprinse în schemă.

Acest sistem arată în felul următor:

Schema1.1-Schema relațională DuPont

6 Natalita Hurduc – Procese structurale î n lumea bancară contemporană – ed. Expert, București, 2005, pg 97

7 Natalita Hurduc – Procese structurale î n lumea bancară contemporană – ed. Expert, București, 2005, pg 97

Performanțaglobală

ROE

ROA

Randamentactive

Active

Venituri

Marjaprofitului

Profit net

Total active

Multiplicatorulcapitalului

Active totale

Capital propriu

Riscul bancar

Risc financiar

Risc non-financiar



10

Schema DuPont arată corelațiile dintre elementele de profit, active șivenituri, studierea acestei scheme fiind primul pas spre determinarea pragului de

rentabilitate al băncii.8

După ce am văzut elementele teoretice de profitabilitate și cele caredetermină rentabilitatea bancară, putem continua cu partea practică în care sevor exemplifica aceste modele teoretice.

Studiu de caz pe banca BRD

Alegerea acestei bănci a fost bazată pe faptul că în 2012, activele totaleale BRD erau pe locul 2, după BCR. Nu s-a selectat BCR deoarece această bancăa fost analizată în alte lucrări și ar fi fost interesant de verificat ce face al doilea

jucător pe piața bancară pentru a-și merita locul.

Studiul indicatorilor de profitabilitatePentru a putea stabili profitabilitatea pe perioada 2009-2012, se

vor studia în primă fază indicatorii propuși de Bătrâncea Ioan, pe perioada2009-2012, iar apoi indicatorii propuși în cadrul acestui studiu, pentru acuprinde toată perioada analizată.

Activele se clasifică în următorul mod în cadrul bilanțului unei bănci.

ACTIV

Casa, disponibilităţi la bănci centrale CDBC

Efecte publice şi alte titluri acceptate pentrurefinanţare la B.C.

EP

Creanţe asupra instituţiilor de credit CBCreanţe asupra clientelei CC

Obligațiuni şi alte titluri cu venit fix OVF

Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil AVV

Participaţii P

Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate PSL

Imobilizări necorporale IN

Imobilizări corporale IC

Capital subscris nevărsat CAPSN

Alte active AA

Cheltuieli înregistrate în avans si venituri angajate

CAV

TOTAL ACTIV TA

Tabel 2.1 - structura activelor bancare

Sursa: adaptare după Bătrâncea Ioan-Analiza economico-financiară în bănci,Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2010

În cazul băncii analizate, structura activelor, conform ponderii lor în totalactive este următoarea:

8 Bătrâncea Ioan – Analiza performanțelor și a riscurilor bancare, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2008, pg 376



11

Tabel 2.2 - structura procentuală a activelor

Structura ideală a activelor ar fi: Active monetare – 10% (în cazul nostru între 19-21%)

Portofoliul de hârtii de valoare – 30% (în cazul noastru între 5-15%)

Credite – 50-55% (în cazul nostru între 62-66%)

Restul activelor – 2-5% (în cazul nostru maxim 9%) Din studiul structurii nu putem spune că este foarte rău că banca are

ponderi diferite ale elementelor de activ, deoarece se poate aduce în discuțieproblema unor politici de management la care nu este acces pentru acest studiu.

Totuși trebuie evidențiat că este o pondere prea mică a titlurilor de valoare(unele mai profitabile), pe fondul creșterii creditelor acordate (care pot devenineperformante în unele cazuri).

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

2009 2010 2011

CAV 0,72% 0,78% 0,81%

AA 0,41% 0,40% 0,69%

CAPSN 0,00% 0,00% 0,00%

IC 2,85% 2,74% 2,72%

IN 0,17% 0,19% 0,18%

PSL 0,15% 0,14% 0,14%

P 0,13% 0,15% 0,15%

AVV 0,12% 0,11% 0,12%

OVF 0,01% 0,00% 0,20%

CC 66,27% 62,65% 63,39%

CB 3,45% 3,56% 2,07%

EP 4,50% 8,13% 9,96%

CDBC 21,22% 21,14% 19,58%

CAV

AA

CAPSN

IC

IN

PSL

P

AVV

OVF

CC

CB

EP

CDBC



12

Indicatorii calculați după Ioan Bătrâncea

1. Marja activelor bancare

mii lei

2009 2010 2011

VD 4.466.833 3.676.363 3.542.490

CD 2.455.461 1.340.382 1.263.551

TA46.393.998 47.494.119 48.027.710

MAB 4,335% 4,918% 4,745%

Tabel2.3- Marja activelor bancare (din prisma evoluției veniturilor din dobânziși a cheltuielilor cu dobânzile)

Schema 2.1 – graficul MAB

Se observă o diminuare a veniturilor din dobânzi și a cheltuielilor, totușiMAB a avut o evoluție fluctuantă în perioada analizată.

2. Marja activelor valorificate

mii lei

2009 2010 2011

credite

acordate(1)

30.744.792 29.755.089 30.446.606

titluri de

stat(2)2.088.071 3.861.464 4.709.049

plasam. (3)

interbancare1.599.909 1.693.145 994.838

TA46.393.998 47.494.119 48.027.710

AV

(TA-1-2-3)11.961.226 12.184.421 11.877.217

VD-CD 2.011.372 2.335.981 2.278.939

MAV 16,82% 19,17% 19,19%

Tabel 2.4 – calculul Marjei activelor valorificate

4,335%

4,918%

4,745%

4,000%

4,100%

4,200%

4,300%

4,400%

4,500%

4,600%

4,700%

4,800%

4,900%

5,000%

2009 2010 2011

MAB

MAB



13

Schema 2.2- graficul MAVActivele valorificate au crescut foarte mult din 2009 până în 2010,

urmând ca apoi să rămînă aproape constante.

3. ROA

mii lei

2009 2010 2011

Pr. net al

exercitiului 779.070 500.590 465.265

TA46.393.998 47.494.119 48.027.710

ROA 1,679% 1,054% 0,969%

Tabel2.5 – calcul ROA

Schema 2.3- graficul ROA

Rata rentabilității activelor a scăzut în perioada analizată, ceea ce atrageun semn de întrebare asupra managementului activelor în BRD. Acest lucru a fostdetreminat de faptul că activele au crescut, dar s-a înregistrat o scădere drastică

15,50%

16,00%

16,50%

17,00%

17,50%

18,00%

18,50%19,00%

19,50%

2009 2010 2011

16,82%

19,17% 19,19%

MAV

MAV

1,679%

1,054% 0,969%

0,000%

0,200%

0,400%

0,600%

0,800%

1,000%

1,200%

1,400%

1,600%

1,800%

2009 2010 2011

ROA

ROA



14

a profitului, între 2009-2011, ceea ce demonstrează probleme cu credite

neperformante și probabil și hotărâri neadecvate ale conducerii în legătură cumodul de majorare al activelor.

4. ROE din prisma Marjei profitului, a Vitezei de rotație a activelor și aFactorului de multiplicare al capitalurilor proprii

Modul de calcul clasic al ROE este următorul: Rata rentabilitatea capitalului propriu(ROE=RNE*100/CPR)

simbolanul 2009 2010 2011

Rezultatul net al

exerciţiului 779.070 500.590 465.265 RNE

Capitalul propriu.4.454.010 5.577.103 5.890.246

CPR

Rata rentabilităţii

capitalului propriu 17,49% 10,51% 9,11% ROE

Tabelul 2.6 - ROE

Totuși, Ioan Bătrâncea propune altă metodă, care arată corelațiile dintreelemente:

mii lei

2009 2010 2011

marja

profitului(1) 22,197% 13,782% 13,703%

EM (2)10,416 8,516 8,154

viteza derotatie a

activelor (3) 0,076 0,076 0,071

ROE(1*2*3)17,491% 8,976% 7,899%

Tabelul 2.7- modul de calcul al ROE după Bătrâncea

Ținând cont că toate elementele componente ale ROE (1),(2),(3), auscăzut, și Rentabilitatea financiară a scăzut. Din formula clasică nu se poatevedea clar din ce cauză a scăzut, deoarece în cazul nostru profitul a scăzut iarcapitalurile proprii au crescut. Explicația ar fi că profiturile au scăzut într-un ritm

mai accentuat decât au crescut capitalurile proprii, ceea ce era de așteptat,deoarece profitul este parte componentă a capitalurilor proprii și nu se poatecompensa foarte mult din alte surse, o astfel de scădere.

Viteza de rotație a activelor în acest caz este un indicator care ne aratăde câte ori pe an se înnoiesc activele totale din Cifra de afaceri netă. În cazulnostru cifra de afaceri contribuie la înnoirea a 7,6% din total active.



15

Schema2.4-ROE5. Rata rentabilității generale

mii lei

2009 2010 2011

CT din expl 15.535.390 18.434.929 20.972.726

Pr net din

exploatare941.327 603.993 562.003

Rata

rentab.

generale 6,059% 3,276% 2,680%Tabelul2.8-Rata rentabilității generale=PR net din exploatare/CT din exploatare*100

După cum se poate observa, și din tabel și din grafic, Rata rentabilitățiigenerale a scăzut foarte tare în perioada analizată, din cauza creșterii aproapeexponențiale a cheltuielilor din exploatare combinată cu scăderea drastică aprofitului din exploatare.

Schema 2.5-Rata rentabilității generale

*Toate datele colectate pentru studiul acestor indicatori sunt luate din

rapoartele anuale ale băncii.

0,000%

2,000%

4,000%

6,000%

8,000%

10,000%

12,000%

14,000%16,000%

18,000%

2009 2010 2011

17,491%

8,976%7,899%

ROE

ROE

0,000%

2,000%

4,000%

6,000%

8,000%

2009 2010 2011

6,059%

3,276%2,680%

Rata rentabilității generale

rata rentab. generale



16

Analiza profitabilității și rentabilității după sistemul propus de acest studiu

După cum s-a specificat anterior, acest studiu a putut include și date din2012, deoarece folosind indicatorii propuși, se puteau compara datele.

1. Rata de creștere a activelor mii lei

2009 2010 2011 2012

TA 46.393.998 47.494.119 48.027.710 47.924.059

Rata de

crestere na 2,371% 1,123% -0,216%

Tabel2.9-evoluția activelor Sursa: Rapoartele anuale ale BRD

Se poate observa că în concordanță cu calculele BNR despre creștereaactivelor bancare, s-a înregistrat o creștere și la banca analizată, cu toate căprocentul de creștere s-a micșorat de la o perioada la alta, în ultimul an analizat

înregistrându-se o scădere.În cazul BRD, în 2012, activele au scăzut, ceea ce este o tendință de

scădere timpurie, în sistemul bancar, scăderea activelor impunându-se în anul2013.

Schema2.6-evoluția activelor

2. Rata capitalului propriu

mii lei

2009 2010 2011 2012

CP 4.454.010 5.577.103 5.890.246 5.523.521

TA 46.393.998 47.494.119 48.027.710 47.924.059

rata CP 9,600% 11,743% 12,264% 11,526%

Tabel 2.10-rata capitalurilor proprii

Sursa: Rapoartele anuale ale BRD

Faptul că evoluția capitalurilor proprii este una crescătoare până , este un

lucru îmbucurător, de aici rămâne de văzut dacă și ratele de rentabilitate suntcrescătoare.

46.393.998

47.494.119

48.027.710

47.924.059

45.500.000 46.000.000 46.500.000 47.000.000 47.500.000 48.000.000 48.500.000

2009

2010

2011

2012

TA

TA



17

Schema2.7- evoluția cp

3. ROA

În urma calculelor realizate, Rentabilitatea activelor a ieșit descrescătoareși descreșterea s-a accentuat în 2012, când nu a mai fost deloc rentabilitate,BRD înregistrând pierdere.

Din analiza declarațiilor băncii, pierderea s-a datorat mai multor cauze

externe, corelate și cu creșterea creditelor neperformante a căror rată calculatăconform prevederilor a fost de 18,2% în 2010 față de 14,3 în 2011 dar și cuterminarea mandatului administratoorului și modificările intervenite în urmademisiei unuia dintre administratori. Factorii externi predominanți au fost:

- Creșterea inflației la 4,95%

- Deprecierea monedei naționale cu 2,5% față de Euro

- Oprirea redresării economiei Românești (PIB-ul crescând cu doar0,3%în 2012) - Menținerea rezervelor minime obligatorii de către BNR la același nivel

ca în 2011(20% pentru devize și 15% pentru lei), dar scăderea rateidobânzii de referință de la 6,25% la 5,25%

mii lei

2009 2010 2011 2012

Pr net al

exercitiului 779.070 500.590 465.265 -331.176

TA 46.393.998 47.494.119 48.027.710 47.924.059

ROA 1,679% 1,054% 0,969% -0,691%

Tabel 2.11 – ROA


4. ROE-Rentabilitatea capitalurilor proprii

Se va aborda Rata rentabilității financiare din perspectiva pragului derentabilitate. După cum s-a demonstrat în partea teoretică, formula ROE sepoate deduce din formulele combinate ale Marjei profitului în CA netă, ale Vitezeide rotație a activelor totale și ale multiplicatorului capitalurilor proprii.

9,600%

11,743% 12,264%11,526%

0,000%

2,000%

4,000%

6,000%8,000%

10,000%

12,000%

14,000%

2009 2010 2011 2012

rata CP

rata CP



18

2009 2010 2011 2012

ROA 1,679% 1,054% 0,969% -0,691%

EM 10,416 8,516 8,154 8,676

ROE 17,491% 8,976% 7,899% -5,996%

Tabel 2.12- calculul ROE


Rata rentabilității activelor este la rândul ei compusă din: Marja profitului*Viteza de rotație a activelor Acest fapt influențează per ansamblu rentabilitatea financiară. Astfel se

văd corelațiile și efectele profitului și ale activelor asupra pragului de

rentabilitate. La bănci nu se stabilește un prag cantitativ ca la celelalte companii,ci se stabilește un nivel al rentabilității ce se dorește a fi obținut și de acolo sepot face previziuni asupra activelor și asupra profitului.

5. Rata de creștere a profitului Ultimul indicator analizat este cel care implică direct profitul și anume

evoluția profitului. I se spune rata de creștere, dar în cazul de față, când înultima perioadă analizată, profitul a scăzut, putem vorbi despre o evoluție,favorabilă sau nefavorabilă.

Schema2.8-evoluția profitului la BRD


Evaluând acești indicatori, ne dăm seama cât de mult influențeazăprofitabilitatea, rentabilitatea unei bănci. Când am eliminat anul

neprofitabil din calculul indicatorilor, aceștia au avut cote normale ceea ceindicau o stare bună a băncii, cu tendințe de scădere. Scăderea s-a produs

brusc în 2012 ceea ce a alterat profitabilitatea băncii. Pentru a vedea dacăeste un proces de înrăutățire a situației băncii, este necesară studiereaprofitabilității și în perioadele următoare, astfel se va vedea dacă a fost o

cădere de moment sau este una ireversibilă și va conduce la repercursiunigrave.

-400.000

-200.000

0

200.000

400.000

600.000

800.000

2009 2010 2011 2012

779.070

500.590 465.265

-331.176

Rata de creștere a profitului

rata de crestere a

profitului pr net



19

Concluzii finaleConcluzia acestui studiu este faptul că profitabilitatea este necesar a fi

monitorizată continuu pentru a vedea orice mică modificare și pentru a seacționa în consecință, mai ales când semnele arată o scădere, pentru a prevenisituațiile din care nu se va mai putea redresa compania.

Prin analiza financiară se descrie și se explică principalele caracteristicicare determină performanța bancară, scoțându-se la iveală incertitudinile șidificultățile cu care se confruntă banca. O astfel de analliză a încercat sărealizeze și studiul de față.

BRD a analizat în fiecare an, conform rapoartelor publicate pe piațabursieră, situația pieței și a poziției sale financiare. Din studiul realizat, cu datele

avute la dispoziție, pentru acea scădere a profitului, chiar ajungerea pe pierdere,

concluzia ar putea fi un impact foarte mare al riscurilor necontrolabile.

Profitabilitatea oferă indicii despre capacitatea băncii de a-și asuma

riscuri și/sau de a-și majora capitalul9, fapt ce rezultă din studiul de față, cum că în momentul actual, banca nu ar putea să-și majoreze capitalurile proprii și nicisă își asume riscuri mari, ba chiar să mai scadă din riscurile asumate pentru a-și

reveni din impas.

Per ansamblu, BRD a fost profitabilă în ultima perioadă de timp,corelându-se rezultatele obținute de către ratele de rentabilitate cu rezultatele

profitabilității. Astfel se vede că profitabilitatea influențează rentabilitatea unei

bănci în orice fel s-ar măsura aceasta. Faptul că în 2012 s-a înregistrat pierdere,ar putea fi din cauza unor influențe necontrolabile, ceea ce nu conclude că bancanu este profitabilă în general.

Studiul se poate continua prin urmărirea situațiilor financiare din aniiurmători, pentru a vedea dacă situația întâlnită în această lucrare se continuăsau a fost doar un caz particular pentru un singur exercițiu financiar.

9

Bătrâncea Ioan – Analiză financiară în bănci, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2010



20

Bibliografie

1. Bătrâncea Ioan – Analiză financiară în bănci, Editura Risoprint Cluj-

Napoca, 2010

2. Bătrâncea Ioan – Analiza performanțelor și a riscurilor bancare, Editura

Risoprint, Cluj-Napoca 2008.

3. Bătrâncea Ioan – Banking Internațional, Editura Risoprint, Cluj-Napoca,

2011

4. H.V. Greuning, S. Brajovic Bratanovic-Analiza și managementul risculuibancar, Editura Irecson, București, 2004

5. Natalita Hurduc – Procese structurale în lumea bancară contemporană –

ed. Expert, București, 2005

6. http://www.ase.ro/upcpr/profesori/976/IC%202%20Indicatori_profitabilita

te.pdf

7. www.bvb.ro

8. www.brd.ro




http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.brd.ro/

http://www.brd.ro/

http://www.brd.ro/

http://www.bvb.ro/



Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	otilia-kovacs
View:	238 times
Download:	0 times

Corelatia Intre Profitabilitate Si Pragul de Rentabilitate

Documents