2.2. CORECTAREA PRIN GIMNASTICA MEDICALĂ A LORDOZELOR

Lordozele sunt deviaţii sau deformaţii ale coloanei vertebrale în plan anteropostertor cu convexitatea anterior, care constau fie din exagerarea curburii fiziologice lombare (lordoză tipică) sau apariţia anei curburi în altă regiune sau în regiunea de trecere lombodorsală (lordoză atipică).

După mecanismul da producere şi posibilităţile de corectare se deosebesc lordoze funcţionale şi lordoze patologice. Lordozele funcţionale sânt de obicei deviaţii care corectează uşor în posiţia şezând, au o evoluţie lentă şi păstrează mobilitatea coloanei vertebrale. Formele de lordoze funcţionale sunt: atitudinea lordotică, lordoza habituală, profesională şi compensatorie unei cifoze dorsale sau înclinării în faţă a bazinului.

Lordozele patologie au o cauză şi un început bine precizat cu semne şi manifestări caracteristice. Acesta lordoze pot fi congenitale, rahitice, paralitice, miopatice, reumatice determinate de modificări în forma şi funcţia articulaţiei coxofeaurale sau a membrelor inferioare.

Tratamentul corectiv prin gimnastica medicală este indicat în primul rând lordozelor funcţionale, lordozele patologice beneficiază numai secundar ds acest tratament.

Scopul exerelţiilor fizice.

1. Redrasarea coloanei vertebrale lombare şi corectarea acestei deviaţii prin tonificarea în condiţii de scurtare a muşchilor abdominali, care sunt slăbiţi şi hipotoni, concomitent cu lungirea şi decontractarea muşchilor lombosacrali. Pentru aceasta muşchii abdominali vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contraţle, simultan cu contracţia excentrică şi în afara segmentului a muşchilor sacrolombari.

2. Corectarea şt menţinerea redresării bazinului.3. Crearea unul reflex de atitudine corectă a trunchiului şi membrelor inferioare în activităţile

statice sau dinamice ale corpului.4. Prevenirea oompensării cu o încurbare cifotică în regiunea dorsală.

Mijloacele gimnasticii medicale folosite în corectarea lordozei sunt:

- Exerciţii statice indicate sub forma poziţiilor care corectează înclinarea bazinului fie prin întinderea muşchilor ischiogambieri, fie prin contracţia muşchilor abdominali. Astfel, cele mai indicate exerciţii statice sunt poziţiile de lucru derivate ale poziţiilor fundamentale care sunt:

- poziţia şezând - cu genunchii îndoiţi, călare, ou picioarele depărtate etc;- poziţia pe genunchi - pe călcâie şezând, cu sprijin pe palme - trunchiul deasupra

orizontalei, poziţia pe genunchi cu un picior întins înainte cu un genunchi îndoit înainte în treaptă;- poziţia culcat - înapoi cu genunchii îndoiţi cu sau fără sprijinul tălpilor pe sol; culcat

înainte cu trunchiul în afara suprafeţei de sprijin şi coborît sub nivelul acesteia;- poziţia stând - cu genunchii îndoiţi sau cu un picior fixat în plan anterior;- poziţia atârnat - numai cu genunchii îndoiţi;

Totodată se pot obţine poziţii bune de lucru cu modifioarea trunchiului ca de exemplu:- poziţia stând - cu trunchiul înclinat, aplect şi îndoit;- poziţia pe genunchi - cu trunchiul înclinat, aplecat său îndoit.

Exerciţiile dinamice vor urmări corectarea lordozei fără să se creeze compensator o curbură cifotică. Cele cai indicate exerciţii dinamice sunt:

- Exerciţiile de trunchi efectuate în sens corectiv sub forma înclinărilor, aplecărilor şi îndoirilor, având în permanenţă grijă ca mişcarea să fie localizată la nivelul regiunii lombare - fără să accentuăm curbura fiziologică dorsală.

Mişcările de îndoire laterală şi răsucire se vor executa cu trunchiul înclinat sau aplecat pentru mobiliaarea coloanei vertebrale lombare.

- Exerciţiile de membre inferioare vor corecta în deosebi poziţia bazinului. Aceste eacarciţii se vor face în plan anterior. Executate în poziţii derivate ale poziţiei stând ele vor redresa bazinul; efectuate din poziţia culcat înapoi sau atârnat vor solicita izometric musculatura abdominală.

- Exerciţiile de memebre inferioare vor fi executate pentru a preveni accentuarea curburii cifotioe dorsale şi pentru crearea unei poziţii corecte a centurii scapulare. De aceea mişcările membrelor superioare vor fi dispuse în plan posterior.

- Exerciţiile de abdomen sunt indicate în deosebi acolo unde lordoza se întovărăşeşte de o hipotonie a peretului abdominal. Cele mat indicate exerciţii sunt executate din poziţia culcat înapoi şi şezând.

- Exerciţiile aplicative se folosesecsub forma:- exerciţiilor de mers corectiv - com sunt variantele de mers din poziţia stândt mers

ghemuit (mersul piticului) mers cu genunchii întinşi şi sprijin pe palme (mersul ursului) mers cu prinderea mâinilor la nivelul gleznelor (mersul elefantului) mersul cu răsucirea trunchiului şi aplecarea înainte (asemănător celui de la coasă) etc.

- Exerciţiile de târâre se fac din poziţia şezând,culcat înapoi ou genunchii îndoiţi sau pe genunchi cu călcâie şezând.

- Exerciţiile de echilibru se executa din poziţii corective - cum sunt poziţia şezând (echerul) şi poziţia culcat pe spate.

- Suspensiunile - se fac îndeosebi incomplete pe plan oblic - având grijă să nu se lordozeze coloana lombară. Sunt indicate îndeosebi pentru învingerea contracturii musculare apărută în lordozele dureroase.

Exerciţii de respiraţie - se execută din poziţii corective (şezând, culcat pe spate cu genunchii îndoiţi) insistându-se asupra solicitării respiraţiei diafragaatice (insuficienţă în lordozele cu hipotonie abdominală) şi punîndu-se accent pe expiraţie.

- Exerciţiile de redresare se pot obţine prin menţinerea unor poziţii hiperoorective activ sau pasiv.

Aceste redresări se pot realiza şi cu un adversar sau cu folosirea unor obiecte portative (mingea medicinala).

- Exerciţiile de relaxare se vor realiza îndeosebi pentru decontracturarea musculaturii sacrolombare.

CONSPECT DE LECŢIE.

1.Mers ou mâinile la ceafă, ridicarea genunchilor alternativ la piept.2.Mers pe călcâie, trunchiul înclinat înainte, mâinile la ceafă.3.Mers fandat, mâinile pe şold - aplecarea trunchiului înainte la ficare pas.4.Mers cu mâinile pe sol, genunchii în extensie.5.Mers cu trunchiul aplecat înainte – mâinile apucă gleznele (mersul elefantului).6. Stând - cu piciorul drept fixat pe un suport anterior - aplecarea trunchiului înainte cu

ducerea braţelor lateral.

7. Stând depărtat în faţa scării fixe, mâinile apucă şipca la nivelul umerilor, aplecarea trunchiului.

8. Stând spate în spate cu un partener - îndoirea genunchilor - genuflexiuni - inspiraţie, revenire - expiraţie.

9. Stând în faţa oglinzii - inspiraţie cu sugerea abdomenului şi luarea poziţiei corecte.

10. Pe genunchi, pe călcâie şezând, braţele lateral sus, aplecarea trunchiului înainte cu expiraţie, revenire cu inspiraţie.

11. Pe genunchi, cu piciorul drept întins înainte, aplecarea trunchiului înainte, spre dreapta, spre stânga - şi revenire.

Idem - cu piciorul stâng.12. Şezând cu picioarele depărtate - cu un baston trecut pe sub omoplaţi - aplecarea

trunchiului şi răsucirea spre piciorul drept şi stâng.13. Şezând cu spatele lipit de scara fixă, ridicarea picioarelor pînâ la 30 grade, alternativ

şt simultan.14. Şezând cu mâinile pe şold - târâre înainte simultan cu întinderea şi îndoirea

genunchilor.15. Culcat înainte pe banca de gimnasticăi picioarele depăratate şt lăsate în jos pe părţile

laterale ale băncii, târâre înainte cu ajutorai mâinilor.

16. Culcat înainte - ridicarea picioarelor la 45 grade - depărtarea şi apropierea lor alternativă.

17. Culcat înapoi cu o minge între tălpi - ridi-carea şi coborârea picioarelor - menţinând mingea între tălpi.

18. Culcat înapoi - genunchii îndoiţi, tălpile pe sol ducerea braţelor prin lateral sus - inspiraţie, revenire expiraţie.

19. Culcat pe spate - braţele întinse lateral, genunchii îndoiţi - ducerea genunchilor dreapta - stânga.

20. Culcat pe spate - braţele întinse oblic în sus, ducerea picioarelor alternativ spre mâna dreaptă şi apoi stânga.

21. Culcat cu picioarele fixate sub ultima şipcă 4 a scării fixe, mâinile pe ceafă - ridicarea trunchiului la verticală.

22. Culcat pe spate - ridicarea trunchiului simulltan cu picioarele.23. Atârnat cu spatele la scara fixă, cu genunchii îndoiţi - ducerea genunchilor

spre dreapta şi spre stânga.24. Atârnat cu spetele la scara fixă - genunchii îndoiţi cu o minge medicinală

între abdomen şi genunchi, deplasare laterală cu ajutorul mâinilor.25. Stând în faţa oglinzii - cu un baston ţinut cu o mână trecerea pe rând a

picioarelor peste baston.

26. Stând faţă în faţă cu un partener cu mâinile puse pe umeri, aplecarea trunchiului cu arcuire.

27. Stând faţă în faţă cu un partener - braţele sus - apucat reciproc, lăsarea în ghemuit - alternativ - mâinile râmîn prinse de cele ale partenerului.

28. Mers pe călcâie cu trunchiul înclinat înainte braţele lateral.

29. Mers - cu ducerea picioarelor înainte, cu genunchii în extensie.30. Mers cu controlul poziţiei corecte a spatelui şi abdomenului - control în faţa

oglinzii.

2.3. CORECTAREA PRIN GIMNASTICA MEDICALĂ A CIFOLORDOZEI

Cifolordoza este o deficienţă frecventă ce se instalează treptat din necesităţi mecanice de echilibrare ale coloanei vertebrale şi ale trunchiului. Este considerată ca rezultatul compensator a unei cifoze sau lordoze netratate la timp şi corepunzător. Cifolordoza poate să se prezinte ca o exagerare a curburilor normale ale coloanei vertebrale, cea cifotică dorsală şi cea lordotică lombară, constituind cifolordoza tipică. Considerăm că cifolordoza este atipică când una din curburi este mai scurtă sau depăşeşte curbura fiziologică a coloanei vertebrale;

Accenturarea celor două curburi se poate producea simulatn (cifolordoza primară) sau pe rând, prin compensarea unei curburi simple primare prin altă curbură de sens opus - secundară.

Această deficienţă poate să apară sub forma atitudinii cifolordotioe, când ambele curburi deficiente corectează şi hipercorectează sau pot fi deficienţe propriu-zise când proba funcţională pune în evidenţă curbura primară care este mai puţin corectată de mişcarea corectlvă specifică, iar cea secundară rămâne mult timp mobilă corectînd la proba funcţională.

Cifolordoza poate fi funcţională şi patologică după cum curbura primară este funcţională sau patologică.

Scopul exerciţillor fizice.1. Tonificarea în condiţii de scurtare a grupelor musculare ale spatelui din regiunea dorsală

şi lungirea grupelor musculare din regiunea sacrolombară.Grupele musculare ale regiunii dorsale vor lucra conceatric şi în interiorul segmentului de

contracţie. Muşchii sacro-lcmbari vor lucra excentric şi în afara segmentului de contracţie.2. Tonificarea în condiţii de lărgire a musculaturii toracice şi în condiţii de scurtare a

musculaturii abdominale.Grupele musculare anterioare ale toracelui vor lucra excentric şi în afara segmentului de

contracţie în timp ca muşchii abdominali vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie.

3.Corectarea atitudinii de flexiune a toracelui şi de înclinare înainte a bazinului.4.Formarea reflexului de atitudine corectă stabilă a coloanei vertebrale şi a corpului în

întregime. Pentru a localiza exerciţiul corectiv şi pentru a nu accentua pe una din curburi atunci când cealaltă este mobilizată corectiv, se recomandă fixarea unei curburi într-o poziţie corectivă sau hipercorectivă şi mobilizarea în atitudine corectă a celeilalte curburi.

Mijloacele folosite. Exerciţii statice care constau din poziţii corecte şi hipercorective a uneia dintre curburi, care să ofere în acelaşi timp posibilitatea de a mobiliza dinamic cealaltă curbură.

Exemple - poziţii care să fixeze curbura cifotică permiţând mobilizarea corectă a lordozei;- poziţia stând - cu braţele lateral, lateral sus, sau sas;

- cu raâinile la ceafă - cu un baston peste omoplaţi la nivelul umerilor; - cu spatele lipit de scara fixă sau perete.- poziţia sezând - cu mâinile pe creştet, la ceafă, la umeri; - cu braţele lateral, eau lateral sus;

- cu un baston peste omoplaţi.- poziţia pe genunchi - cu fixarea asemănătoare a memebrelor superioara;

- pe cîlcâie şezând; - cu sprijin pe palme cu trunchiul sub orizontală.

- poziţia culcat înapoi, cu un săculeţ de nisip sau minge medicinală sub regiunea dorsală;

- poziţia atârnat - cu o minge sau şea sub regiunea dorsală.

Poziţia care fixează lordoza permiţând mobilizarea corectivă a cifozei.- poziţia stând - cu trunchiul înclinatsau aplecat.

- un ploior fixat în plan anterior,- poziţia şezând - cu genunchii îndoiţi - cu membrele inferioare depărtate;- poziţia pe genunchi – pe călcâie şezând cu un genunchi îndoit în faţă (în treaptă);- poziţia culcat înapoi cu genunchii îndoiţi cu membrele inferioare menţinute la 45 grade.

Exerciţii dinamice. - Exerciţii de trunchi sub forma mişcărilor de extensie dorsală, flexie lombară,

îndoiri laterale stânga, dreapta răsucire stânga-dreapta, circumducţie în plan anterior şi mişcarea de întindere a coloanei vertebrale în axul său lung. Pentru a amplifica mişcarea corectivă a trunchiului, deosebit de importante devin exerciţiile de membre superioare şi inferioare.

- Exerciţii de membre superioare constau din mişcări peste nivelul umerilor şi în plan posterior amplificând mişcările corective ale coloanei vertebrale dorsale.

- Exerciţii de membre inferioare vor fi mobilizate corectiv în plan anterior;- Exerciţiile de respiraţie libere sau legate de mişcările corective ale trunchiului şi

membrelor superioare efectuate pe timpii corectivi ai exerciţiului vor reduce atitudinea de flexiune a toracelui;

- Exerciţii de abdomen şi bazin sub forma contracţiilor izometrice ale peretului abdominal precum şi a mişcărilor de redresare a bazinului;

- Exerciţii aplicative sub forma mersului corectiv, târâre (din poziţia şezând, pe genunchi cu sprijin pe palme şi culcat înapoi) echilibru şi suspensiuni.

- Exerciţii de redresare pasive şi active efectuate liber sau la aparate;- Exerciţii cu obiecte portative şi la aparate fixe.

CONSPECT DE LECŢIE

1. Mers cu mâinile la ceafă şi ridicarea pe rând a unui genunchi la piept.2. Mers cu trunchiul înclinat la 15 grade şi ducerea braţelor lateral sus cu arcuiri la

fiecare pas.3. Mers cu un baston peste omoplaţi, cu genunchii îndoiţi, trunchiul vertical.

4. Mers pe călcâie, trunchiul uşor înclinat înainte coatele îndoite la nivelul amarilor circumducţie spre înapoi a coatelor.

5.Stând depărtat în faţa scării fixe cu mâinile apucat la nivelul umerilor - aplecarea trunchiului înainte. cu arcuire.

6.Stând cu spatele lipit de perete - îndoirea genunchilor cu păstrarea tot timpul a spatelui lipit de perete revenire.

7.Stând cu un baston fixat la nivelul umerilor ciroumducţia trunchiului în plan anterior, capul şi gâtul în extensie.

8. Stând depărtat aplecarea trunchiului înainte cu ducerea braţelor oblic sus inspiraţie, revenire - expiraţie.

9. Şezând - cu genunchii îndoiţi, ducerea braţelor lateral cu arcuiri în plan posterior.10. Şezând cu un baston peste omoplaţi, târâre înainte şi înapoi.

11. Şezând cu spatele lipit de scara fixă, eu mîinile apucat la nivelul umerilor depărtarea toracelui de scara fixă.

12. Şezând cu sprijin înapoi pe palme, târârea înapoi şi înainte cu îndoirea alternativă a genunchilor.

13. Pe genunchi pe călcâie şezând cu mâinile la ceafă - târâre. Acelaşi exerciţiu se poate executa cu trunchiul înclinat înainte.

14. Pe genunchi cu sprijin pe palme - şezuta pe călcâie braţele întinse oblic înainte, trunchiul sub orizontală, mers târât cu alunecarea palmelor pe sol.

15. Pe genunchi pe călcâie şezând, mâinile la ceafă - ducerea înapoi a coatelor cu rezistenţă (profesorul este aşezat la spatele copilului)

16. Culcat înapoi - cu braţele întinse lateral -forfecarea membrelor inferioara la 45 grade ou genunchii întinşi

17. Culcat înapoi cu genunchii îndoiţi, coapsele ating abdomenul, târâre ou ajutorul umerilor.

18. Culcat înapoi, ou săculeţul cu nisip sub curbura cifotioâ - îndoirea genunchilor întinderea lor la verticală îndoirea lor şi întinderea membrelor inferioarei pe sol.

19. Culcat înapoi cu genunchii îndoiţi tălpile sprijinite pe sol respiraţii libere.20. Culcat înapoi, braţele lateral cu genunchii îndoiţi, ducerea lor alternativ

stânga-drespta.21. Culcat înapoi ou vîrful picioarelor sub ultima şipcă cu un baston apucat

braţele întinse pe lângă corp, ridicarea trunchiului la verticală şi revenire.22. Atârnat la scara fixă cu o şea sub curbura cifoticâ întinderea şi îndoirea

genunchilor.23. Atârnat la seara fixă, cu genunchii îndoiţi menţinînd o minge medicinală

între abdomen şi coapse, deplasare laterală cu ajutorul braţelor.24. Stând cu faţa la scara fixă un membru inferior fixat pe şipca 8-9 - cu

genunchiul întins - ducerea braţelor lateral sus cu arcuire înapoi - inspiraţie, revenire - expiraţie.

25. Stând cu faţa la scara fixă, cu mâinile apucat la şipca din dreptul umerilor îndoirea genunchilor, membrele superioare râmân întinse.

26. Stând depărtat cu un cordon în faţă -înclinarea trunchiului la orizontală cu spatele drept, ducerea braţelor peste cap oblic înapoi cu întinderea cordonului - inspiraţie - ghemuire - expiraţia şi revenire.

27. Mers fandat cu - trunchiul uşor înclinat înainte ducerea braţelor lateral sus.28. Mers ghemuit cu mâinile la ceafă.

2.4. CORECTAREA PRIM GIMNASTICA MEDICALĂ ASCOLIOZELOR

Scolioza este o deviaţie constantă a coloanei vertebrale în plan frontal, care poate să se găsească fie sub forma unei simple înclinări sau curburi laterale parţiale sau totale - fie sub forma unui sistem de două sau mai multe curburi alterne, însoţită de rotaţia vertebrelor (torsiunea corpurilor vertebrale) spre convexitatei curburii scoliotice, gibozitate vertebro-costală accentuată posterior de partea convexităţii, asimetria centuri scapulare şi pelviene.

Scolioza cu o singură curbură este frecvent totală, spre dreapta sau stânga şi se numeşte scolioză în „C”; sau scoliozăc cu două curburi se numeşte în „S”, iar la enunţarea ei se menţionează numai sensul curburii dorsale.

Scoliozele ca şi celelalte deviaţii ale coloanei vertebrale se împart în scolioze funcţionale şi patologice.

Scoliozele funcţionale se caracterizează printr-un început insidios, o evoluţie lentă şi prin păstrarea mobilităţii coloanei vertebrale. Dintre aceste scolioze funcţionale fac parte atitudinea scoliotică, scoliozele prin deprindere, scoliozele profesionale şi statice.

Scoliozele patologice se caracterizează prin modificări înforma şi structura elementelor componente ale coloanei vertebrale şi se însoţesc de tulburări funcţionale secundare. Aceste scolioze patologice sunt determinate de cauze bine precizate. Printre aceste forme sunt scoliozele congenitale, rahitice, paralitice, pleuretice grave ale adolescenţilor şi tinerilor, traumatice, reumatice, prin tuberculoză vertebrală.

CORECTAREA PRIN GIMNASTICA MEDICALĂ A SCOLIOZEI ÎN „C”

ScopulExerciţiile fizice folosite în corectarea scoleozei în „C” urmăresc să exercite tonusul

muşchilor şi simţul de atitudine corectă a corpului întreg şi în deosebi al spatelui.Scopul gimnasticii corective este:

- corectarea curburilor coloanei vertebrale prin tonificarea musculaturii planului posterior;- reducerea gibozităţii costale prin mobilizarea coloanei vertebrale şi detorsionarea corpurilor

vertebrale ;- redresarea bazinului şi echilibrarea centurii scapulare;- dezvoltarea mobilităţii cutiei toracice;- crearea unui reflex de postură corect.

Pentru aceasta se vor tonifica, în condiţii de scurtare grupele musculare din partea convexităţii şi se vor alungi grupele musculare din partea concavităţii. Musculatura din partea convexităţii va lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie pentru scurtarea grupelor musculare din această parte; musculatura din partea concavităţii va lucra excentric şi în afara segmentului de contracţie.

Mijloace folosite

Exerciţiile statice constau din poziţii fundamentale şi derivatele lor cu structură simetrică dar în deosebi asimetrică pentru a asigura executarea corectă a exerciţiilor dinamice.

Poziţiile asimetrice înlesnesc executarea identică şi cu aceleaşi efecte a mişcărilor şi oferă grupelor musculare care se insera pe segmentele mobile un punct constant şi stabil de sprijin.

Poziţiile asimetrice se realizează prin dispunerea asimetrică a membrelor superioare, a trunchiului şi a membrelor inferioare.

Poziţiile asimetrice ale membrelor superioare redresează în deosebi curba dorsală, asimetriile trunchiului şi ale toracelui. Sprijinul asimetric al membrelor inferioare corectează curbura lombară.

Exerciţiile dinamice constau din mişcări de trunchi, de membre superioare şi inferioare, exerciţii de respiraţie şi aplicative, exerciţii de redresare şi relaxare.

Ca şi poziţiile, mişcările segmentelor corpului pot fi simetrice şi asimetrice, executate liber sau cu rezistenţă prin care se va obţine atît mobilizarea coloanei vertebrale cât şi tonificarea musculaturii spatelui.

Mişcările simetrice (exemplu: extensia trunchiului) interesează în mod egal cele două jumătăţi frontale ale corpului. Scopul acestor exerciţii este în deosebi de a mobiliza coloana vertebrală şi de a exercita simţul de simetrie al corpului.

Mişcările asimetrice solicită diferit cele două jumătăţi ale corpului, având un rol predominent corectiv.

Schematic, exerciţiile dinamice se pot sistematiza astfel:

Exerciţii pentru trunchiCele mai utile mişcări în corectarea deviaţiilor scoliotice sunt îndoirile laterale spre partea

convexităţii curburii vertebrale, răsucirile în jurul axului vertical spre concavitate, extensiile şi întinderile coloanei vertebrala în axul ei vertical.

Dintre acestea, cele mai bune mişcări sunt extensiile întrucât redresează coloana vertebrală, dezvoltă muşchii spatelui şi după cum am amintit exercită simţul simetriei şi al poziţiei corecte a trunchiului.

Pentru a preveni accentuarea înşeuerii lombare şi proeminenţa abdomenului, mişcările de extensie se vor executa din poziţii care redresează curbura lombară - exemplu şezând pe o coapsă, pe genunchi pe călcâie şezând.

Exerciţii de membre superioare sunt necesare pentru redresarea directă a umerilor şi omoplaţilor şi indirectă a curburilor coloanei vertebrale.

Mişcările membrelor superioare amplifică mişcările de trunchi şi măresc posibilităţile de exercitare a grupelor musculare.

Exerciţiile pot fi executate simetric - pentru a mobiliza centura scapulară pe torace şi a redresa spatele.

Exerciţiile de membre superioare asimetric executate au un rol corectiv deosebit. Prin tracţiunile pe care le exercită asupra coloanei vertebrale şi mai ales prin creşterea tonusului muşchilor paravertebrali de partea opusă membrului superior care lucrează, aceste exerciţii favorizează îndoirile laterale ale trunchiului.

În sens corectiv, membrele superioare sunt fixate sau lucrează diferit. Astfel membrul superior din partea concavităţii curburii coloanei vertebrale lucrează sau va fi fixat deasupra liniei orizontale a umerilor. Membrul superior din partea convexităţii curburii scoliotic va lucra la nivelul liniei umerilor sau sub această linie

Exerciţii de membre inferioare - se pot executa simetric şi asimetric.Exerciţiile simetrice ale membrelor inferioare vor urmări în deosebi mărirea extensiei în

regiunea lombară şi redresarea bazinului.Exerciţiile asimetrice ale membrelor inferioare crează modificări ale poziţiiei bazinului,

influenţând îndeosebi curbura scoliotică lombară. Aceste exerciţii constau fie din aşezarea lor diferită pe sol, prin repartiţia inegală a greutăţii corpului, fie din executarea unor mişcăride amploare şi intensitate inegală.

Astfel, membrul inferior de partea convexităţii curburii lombare v a executa extensii şi abducţii ample.

Exerciţii de respiraţie – au un rol activ în corectarea scoliozelor. Ele se pot executa liber sau în timpul exerciţiilor de trunchi şi membre superioare din poziţii simetrice, comode şi stabile, care să nu stânjenească mişcările toracelui.

Datorită deformaţiilor coloanei vertebrale şi a simetriei toracelui este tulburat mecanismul fiziologic al respiraţiei, constantându-se frecvent un asicncronism între mişcarea muşchilor abdominali şi respiratori.

Exerciţiile de respiraţie vor urmării redresarea activă a cutiei toracice deformate, prin mişcări ample de inspiraţie executate lent şi ritmic.

Mişcările de respiraţie se execută simetric când se produc în plan sagital (extensia trunchiului) şi asimetric prin comprimarea unui hemitorace şi dilatarea celuilalt. Prin mişcări asimetrice de trunchi (îndoiri laterale şi răsuciri) însoţite de respiraţie amplă se corectează mai bine curbura coloanei vertebrale, se redresează şi se ameliorează deviaţiile costale.

Totodată prin tonificarea musculaturii abdominale şi coordonarea exerciţiilor de respiraţie cu mişcările abdominale se amplifică respiraţia diafragmatică.

În general, exerciţiile de respiraţie se vor include la sfârşitul părţii introductive şi în partea fundamentală a lecţiei după exerciţiile corective mai grele.

Exerciţii aplicative – Cele mai bune exerciţii aplicative, cu conţinut corectiv pentru scolioză sunt: exerciţiile de mers, exerciţii de târâre, echilibru şi suspensiuni.

Eexerciţiile de târâre se efectuează în special din poziţia pe genunchi pe patru labe şi constituie metoda Klapp. Poziţia culcat şi şezând cu dispunerea simetrică sau asimetrică a membrelor superioare şi inferioare pot constitui poziţii bune pentru târâre. Exerciţiile de târâre urmează să mărească mobilitatea coloanei vertebrale concomitent cu tonificarea musculaturii spatelui.

Exerciţiile de echilibru simple sau asociate cu purtări de obiecte uşoare, determină o solicitare simetrică a muşchilor antagonişti.

Suspensiunile – transformă forţa de presiune de la nivelul coloanei vertebrale în forţa de tracţiune, redresând curburile laterale ale coloanei vertebrale. Aceste tracţiuni pot fi complete - realizându-se pe verticală sau incomplete pe plan oblic sau cu ajutorul membrelor inferioare.

Suspensiunile se pot realiza pasiv, la nivelul capului cu ajutorul căpăstrului Sayre. În acest caz poziţia trebuie menţinută mult timp pentru a învinge contracţiile reflexe ale muşchilor paravertebrali. Suspensiunile active se fac cu ajutorul braţelor, simetric sau mai bine asimetric executaate pentru a modifica linia umerilor şi pentru stimularea muşchilor vertebrali. Totodată se pot combina cu mişcări active (pendulări, răsuciri) sau redresări pasive imprimate coloanei vertebrale.

Redresările se pot efectua activ şi pasiv. Redresările pasive ale coloanei vertebrale se obţin prin presiuni perpendiculare pe convexiunea arcurilor costale scoliotice.

Când deviaţia este însoţită de gibozitate costală presiunea se exercită pe direcţia marei diagonale a toracelui deformat.

Aceste redresări pasive (tracţiunile şi presiunile) pot fi efectuate mecanic (aparate Zander) sau asociate cu suspensiunile realizate cu şea specială sau minge medicinală şi manual.

Redresările active se realizează sub forma autocorecţiei progresive a atitudinii corpului pentru corectarea curburilor scoliotice prin încercări repetate şi insistente în faţa oglinzii.

Exerciţiile cu obiecte portative sunt des folosite în corectarea scoliozei. Dintre aceste obiecte se folosesc bastonul (apucat simetric, dar mai hipercorectiv-asimetric), mingea medicinală, gantera, extensorul.

CONSFECT DE LECŢIE PENTRU CORECTAREA SCOLIOZEI ÎN„C” STÂNGĂ

1. Mers, cu trunchiul drept, ducerea braţului drept sus şi a piciorului stâng în extensie.2. Mers pe vârfuri braţul drept întins în sus, braţul stâng oblic în jos şi înapoi, arcuiri la

fiecare doi paşi.3. Mers pe vârfuri, bastonul prins asimetric braţul stâng jos, dreptul

sus - ducerea piciorului stâng în extensie la doi paşi. 4. Stând fandat înainte pe piciorul stâng, mîinile apucă asimetric

bastonul - mâna stângă jos, dreapta sus - coatele îndoite ducerea trunchiului în extensie cu întinderea coatelor, inspiraţie, revenire - expiraţie.

5. Stând cu spatele la scara fixă, piciorul stâng fixat pe a 4-a şipcă la scara fixă ducerea braţelor lateral sus cu extensia trunchiului.

6. Stând lateral la scara fixă, piciorul stâng sprijinit la scara fixă - cu genunchiul întins, îndoirea trunchiului spre stângă, braţele întinse lateral sus.

7. Stând în faţa oglinzii - braţele lateral cu coatele îndoite, ridicarea şi coborârea braţelor din ce în ce mai amplu. Autocontrolul executării simetrice a mişcării.

8. Şezând pe coapsa dreaptă, bastonul fixat asimetric - mâna dreaptă sus, stângă jos, răsucirea trunchiului spre dreapta.

9. Şezând pe coapsa dreaptă, cu un baston fixat asimetric târâre înainte.10. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală, coatele întinse, mers

târât prin înaintarea numai cu mâna dreaptă şi piciorul stâng.11. Pe genunchi cu sprijin pe palme, ridicarea mîinii drepte şi a piciorului stâng - cu

ducerea în extensie.10. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală, ducerea trunchiului şi

a braţelor spre stângă. Exerciţiul se poate face şi prin păşire cu palmele, din aproape în aproape.13. Culcat înainte - mâna dreaptă pe creştetul capului, mâna stângă pe şold - târâre în cerc

spre stângă.14. Culcat lateral pe partea stângă cu o minge sub hemitoracele stâng, ducerea braţului drept

spre lateral sus - inspiraţie - revenire - expiraţie.

15. Culcat pe spate - braţul drept întins pe lângă cap, braţul stâng - pe lângă corp, ridicarea picioarelor la 45°, îndoirea genunchilor, ducerea lor spre stângă - revenire,

16. Culcat înapoi, mâinile la ceafă forfecarea picioarelor pînă la 45 de grade.

17. Culcat înainte - cu un extensor apucat -extensia trunchiului cu ducerea braţelor peste cap simultan cu întinderea cordonului si îndoirea trunchiului spre stânga.

18. Atârnat asimetric cu faţa la scara fixă, mâna dreaptă mai sus - balansarea picioarelor spre stânga, revenire pînă la verticală.

19. Şezând pe coapsa dreaptă, mâna dreaptă la ceafă - mâna stânga pe şold - extensia trunchiului şi răsucire spre dreapta - inspiraţie, revenire - expiraţie.

20. Stând depărtat cu o minge medicinală pe cap, susţinut cu mâna dreaptă - fandare laterală spre stânga cu îndoirea trunchiului în aceiaşi parte.

21.Stând depărtat - spate în spate cu un partener la distanţa de 4 paşi - răsucirea trunchiuluila dreapta cu aruncarea mingii medicinale la partener. Partenerul prinde mingea având trunchiul răsucit spre dreapta.

22. Stând depărtat cu un cordon elastic trecut pe sub talpa piciorului stâng - piciorul drept uşor înainte, mâinile la umeri, coatele uşor îndoite, ridicarea piciorului stâng cu cumpănă menţinând coarda bine întinsă simultan cu ducerea braţelor lateral.

23. Stând cu spatele la scara fixă la un pas depărtare piciorul stâng fixat pe şipca 5-6 - ducerea braţului drept oblic sau braţul stâng oblic jos şi înapoi cu răsucirea trunchiului spre dreapta – inspiraţie - revenire - expiraţie.

24. Stând cu umărul drept spre perete la, o distanţă de un pas, cu braţele oblic sus - mâna dreaptă sprijinită pe perete - îndoirea trunchiului la stânga cu lipirea părţii laterale a corpului de perete şi coborârea braţului stâng pe lângă corp, revenire.

24. Mers cu un baston apucat asimetric mâna dreaptă sus, stânga jos - redresări active cu autocontrol în faţa oglinzii.

CONSPECT DE LECŢIE PETRU CORECTAREA SCOLIOZEI ÎN"C" DREAPTA

1. Mers pe vârfuri - cu mâna stângă pe creştet mâna dreaptă pe şold.2. Mers cu braţul stâng lateral sus, braţul drept oblic jos şi înapoi, cu

extensia trunchiului - arcuire la fiecare pas.3. Mers cu un baston la spate apucat asimetric, mâna stângă sus, dreapta

jos, ducerea trunchiului în extensie cu răsucire spre stângă.

4. Stând - lateral faţă de scara fixă, cu piciorul drept sprijinit pe a 3-a şipcă a scării - genunchiul întins cu bastonul apucat asimetric, mâna stângă sus, dreapta jos - îndoiri laterale ale trunchiului spre dreapta cu inspiraţie.

5. Stând pe piciorul drept, mâna stângă pe creştet dreapta pe şold - îndoiri laterale dreapta împotriva rezistenţei opusă de mâna dreaptă.

6. Stând depărtat, piciorul drept pe vârf, mâna stângă pe creştet, mâna dreaptă pe şold, ducerea piciorului drept în abducţie şi revenire.

7. Stând - cu mâinile la umeri - cu un extensor peste omoplaţi - fandare laterală spre stângă cu îndoirea trunchiului la dreapta simultan cu ducerea braţelor sus - şi întinderea extensorului - revenire.

8. Pe genunchi - piciorul stâng întins înapoi - mâna stângă pe creştet, mâna dreaptă pe şold, răsucirea trunchiului spre stângă.

9. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală, târâre cu înaintarea mîinii stângi şi a piciorului drept.

10. Pe genunchi pe călcâie şezând cu un elastic la spate - mâinile în dreptul umerilor - ridicare pe genunchi cu uşoară extensie a trunchiului simultan cu întinderea braţului drept oblic sus, stângul - oblic jos.

11. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală mâna stângă sprijinită înainte, dreapta lateral, extensia piciorului drept.

12. Pe genunchi cu mâinile apucat la scara fixă, ducerea trunchiului în extensie şi ridicarea piciorului drept - inspiraţie - revenire - expiraţie.

13. Pe genunchi - ridicarea şi cumpănă pe piciorul stâng, braţul stâng sus înainte, dreptul lateral.

14. Şezând pe coapsa stângă, cu un extensor apucat diagonal la spate - stânga sus - dreapta jos, extensia trunchiului cu răsucire spre stânga - cu inspiraţie - revenire - expiraţie.

15. Şezând pe coapsa stângă - cu extensorul întins asimetric (mâna stângă sus, dreapta jos).16. Culcat înainte - mâna stângă la coafa, piciorul drept îndoit lateral, târâre înainte, idem

târâre în cerc spre dreapta.17. Culcat înapoi - mâinile la ceafă - genunchii îndoiţi, ducerea genunchilor în cerc spre

dreapta.18. Culcat pe latura dreaptă cu o şea sub torace (sau o minge medicinală) respiraţie amplă.19. Culcat pe latura stângă, picioarele pe ultima şipcă a scării fixe, ridicarea trunchiului până

la 45 de grade spre dreapta.2o. Atârnat cu faţa la scara fixă, mâna stîngă apucă de sus, dreapta de jos, balans lateral al

picioarelor spre dreapta.21.Atârnat cu spatele la scara fixă, mâna stângă de sus, dreapta ds jos, piciorul stâng sprijinit,

proiectarea bazinului înainte cu îndoirea genunchiului drept.22. Stând cu latura dreaptă spre scara fixă, braţul stâng deasupra capului - mâna apucă şipca

corespunzătoare, îndoirea trunchiului spre dreapta cu ducerea bazinului spre stânga. Acelaşi exereiţia, dar în timpal arcuirii îndoirea genunchiului lateral.

23. Stând - ridicarea pe vârfuri cu ducerea braţului stâng sus - dreptul jos şi a piciorului drept în extensie - inspiraţie, revenire - expiraţie.

24. Mers pe banca de gimnastică, mâna stângă susţine o minge medicinală pe cap.25. Stând în faţa oglinzii - autocontrolul atitudinii corpului,

CORECTAREA SCOLIOZELOR CU DOUĂ CUBBURISCOLIOZA ÎN „S”

Scoliozele cu două, curburi sau cu mai multe curburi necesită un tratament funcţional complex şi de lungă durată întrucât acesta deformaţii produc asimetrii mari, evidente, la nivelult trunchiului, centurii seapulare, şi bazinului. Da aceea în tratamentul acestora se alătură acei factori terapeutici care influenţează favorabil evluţia aeestei deformaţii cum este tratamentul igienic şi ortopedic.

De la îneeput trebuie menţionat faptul că tratamentul prin gimnastică medicală urmăreşte să oprească evoluţia scoliozelor, să coreteze deviaţiile coloanei vertebrale şi să menţină această corectare (prevenirea recidivelor sau a perioadelor cu evolaţie nefavorabilă) să reducă tulburăriile funcţionale şi asimetriile secundare ale corpului.

Scopul exerciţiilor fizice 1. Corectarea deviaţiilor coloanei vertebrale prin tonificarea în condiţii de scurtare a

grupelor muscular din partea convexităţilor scoliozei şi alungirea, decontractarea grupelor musculare din partea concavităţii,

Grupele musculare din partea cenvexităţilor vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţiei; grapele musculare din partea concavităţii curburilor vor executa mişcări excentrice şi în afara segmentului de oontracţie.

2. Prevenirea şi corectarea asimetrie toracice prin reducerea torsiunii corpurilor vertebrale şi gibozităţii costale. Pentru prevenirea gibozităţii costale se va obţine lordozarea coloanei vertebrale.

3. Corectarea deformaţiilor secundare ale centurii scapulare şi bazinului.4. Educarea unui reflex de atitudine normală in activităţile statice şi dinamice ale

corpului precum şi ştergerea reflexului greşit de postură.În cazul scoliozelor cu două sau mai multe curburi se lucrează fîxând o curbură printr-o

poziţie corectivă sau hipercorectivă, executîndu-se exerciţii corective pentru curbura cealaltă.(Tratamentul scoliozelor cu două curburi impun executarea individuală a lecţiilor, pentru

a asigura în acest mod corectitudinea efectuării exercţiilor.

Mijloacele gimnasticii corective.

Exerciţii statice - indicate sunt poziţiile corective sau corecte ale trunchiului, centurii scapulare şi pelviene.

Cele mai bune poziţii corective sunt poziţiile derivate din cele fundamentale (poziţia stând, pe genunchi, şezând, culcat, atârnat) obţinute prin modificările trunchiulul dar mai ales ale membrelor superioare şi inferioaue, Fixările asimetrice ale membralor superioare şi inferioare au un rol corectiv asupra asimetrie toracelui.

Astfel poziţiile asimetrice prin modificările membrelor superioare se obţin fixând sau menţinînd membrul superior din partea concavităţii curburii dorsale deasupra liniei umerilor şi în plan posterior.

Pentru redresarea pasivă sau activă a curburii scoliotice lombare se folosesc poziţiile derivate prin modificarea membrului inferior din partea concavităţii activ sau static care duc la înclinarea bazinului da partea opusă şi inversarea curburii scoliotice lombare.

Exerciţii dinamice - constau din mobilizarea caracteristică a fiecărei regiuni a corpului.- Exerciţiile de trunchi constituie mişcările de bază în tratamentul scoliozelor. Aceste

exerciţii constau din extensii, îndoiri laterale şi răsuciri de trunchi.

- Mişcările de extensie urmăresc lordozarea coloanei vertebrale, favorizează derotarea corpurilor vertebrale torsionate. Totodată mişcările de extensie exercită simţul de simetrie al trunchiului şi poziţia corectă a trunchiului.

- Îndoirile laterale se fac numai de partea convexităţii - atât la nivelul regiunii toracale cât şi lombare - urmârindu-se reducerea curburilor laterale ale coloanei vertebrale. Aceste mişcări trebuie bine localizate căci pot accentua curbura inversă.

- Răsucirile trunchiului se execută spre concavitatea curburii scoliotice. Executarea lor cere o musculatură bine dezvoltată şi totodată trebuie să fie bine localitate. Cela mai bune mişcări da derotare se execută din poziţiile care fixează bazinul.

- Exerciţiile de membre superioare vor amplifica mişcările de trunchi. Aceste mişcări corectând în deosebi curbura scoliotică dorsală constau din tracţiuni sau fixări ale membrelor superioare din partea concavităţii deasupra liniei umărului şi în plan posterior. Membrul superior de partea convexităţii va executa mişcări sub sau la nivelul liniei umărului şi în plan posterior.

- Exerciţiile de membre inferioare constau din ridicări asimetrice ale membrului inferior din partea convexităţii. Acestea se obţin prin aşezarea diferită a membrelor inferioare la sol, prin repartiţia inegală a greutăţii corpului şi prin mişcări de amploare şi intensitatea diferită. Aceste mişcări redresează static bazinul şi corectează curbura scoliotică lombară, uşurând derotarea corpurilor vertebrale din această regiune,

- Exerciţiile de respiraţie au un rol corectiv deosebit întrucât în scoliozele în „S” deformaţia toracelui este mai accentuată decât în cele cu o singură curbură. Exerciţiile de respiraţie redresează activ cutia toracică prin inspiraţii şi expiraţii ample. Mişcările de trunchi şi meabre superioare concordante cu sensul scoliozei favorizeasă efectul corectiv al acestor exerciţii de respi raţie.

Pentru coordonarea respiraţiei sa va amplîfica respiraţia diafragmatică.Aceste exerciţii sunt foarte indicate în cazul asocierii tratamentului ortopedic.

Exerciţiile aplicative sub foraâ de:- Exerciţii da mers care vor avea caracter corectiv asupra curburilor dorsale sau

lombare prin executarea variantelor de mers cu obiecte portative sau dispunerea asimetrică a greutăţii corpului în deplasare.

- Exerciţii de târâre - care se vor executa din poziţia şesând, pe genunchi cu sprijin pe palme (metoda Klapp) şi culcat (cu lcat îninte sau înapoi).

- Exerciţii de echilibru - care sunt exerciţiile cu caracter evident corectiv întrucât solicită sinergie muşchii cu acţiune antagonistă de la nivelul trunchiului.

- Suspansiunile - acţionează asupra articulaţiilor corpurilor vertebrale şi redresează curburile coloanei vertebrale prin întinderea coloanei vertebrale.

Efectele suspensiunilor pasive deşi spectaculare în momentul execuţiei, sunt trecătoare şi uneori chiar accentuează încurbările coloanei vertebrale. De aceea eele mai bune suspensiuni sunt cele asociate cu mişcările active sub forma pendulărilor, răsucirilor etc.

- Exerciţiile de redresare se pot efectua pasiv şi activ. Redresările pasive ale curburilor coloanei vertebrale se obţin prin tracţiuni longitudinale de partea concavităţii, fie prin presiune perpendiculară pe convexitatee arcului scoliotic. Când deviaţia este însoţită de gibozitate costală, presiunea se exercită în sensul marei diagunale a toracelui.

Redresările active sunt de fapt exerciţii de autocoraotare a atitudinii corpului în general şi în deosebi a asimetriilor centurii scapulare şi trunchiului.

- Exerciţiile de relaxare sunt indicate pentru a se obţine decontracturarea musculaturii din partea concavă a scoliozei. Ele se pot executa împreună cu redresăsile pasive.

- Exerciţiile cu obiecte portative - cele mai bune obiecte portative pentru corectarea scoliozelor sunt: bastonul (folosit pentru corectarea curburii dorsale), mingea medicinală şi extensorul.

CONSPECT DE LECŢIE PENTRU CORECTAREA

SCOLIOZEI ÎN „S” " DORSALĂ DREAPTĂ

1. Mers pe vârfuri mâna stângă pe creştetul capului, mâna dreaptă la apate, la doi paşi ducerea piciorului stâng în extensie.

2. Mers fandat pe piciorul stâng, cu braţul stâng întins în sus mâna dreaptă pe şold, arcuirea braţului stânga la fiecare fandare.

3. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică cu mâna dreaptă pe şold, braţul stînrs lateral sus.

4. Stând în faţa băncii de gimnastica, piciorul stâng fixat pe bancă cu un baston la spate prins asimetric, mâna stângă sus dreapta jos - îndoiri laterale spre stânga, cu arcuire.

5. Stând cu piciorul stâng sprijin lateral, mâna stângă pe creştet, mâna dreaptă pe şold îndoire laterală spre dreapta trunchiului (mâna dreaptă blochează mişcările regiunii lombare) cu inspiraţie, revenire - ex-piraţie.

6. Stând cu faţa la scara fixă cu piciorul stâng sprijinit pe şipca a treia de jos, mâna stângă apucă de sus mâna dreaptă - la nivelai şoldului, ducerea trunchiului înainte pînă ce toracele atinge scara fixă, revenire.

7. Pe genunchi eu un baston aşezat asimetric la spate apucat cu mina stângă sus, dreapta jos, extensii trunchiului eu ducerea piciorului stâng înapoi în sprijin pe vîrf-arcuire inspiraţie, revenire - expiraţie.

8. Idem cu ducerea piciorului stâng lateral. Idem cu piciorul stâng înainte îndoit din genunchi răsucirea trunchiului spre stângă.

9. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul, sub orizontală, târâre înainte cu mâna şi piciorul stîng.

10. Pe genunchi cn sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală, mers târât spre dreapta cu mâinile, spre stângă cu genunchii.

11. Şezând pe coapsa stângă cu spatele la scara fixă, apucat cu mâna stângă de sus, cu drapta la nivelul bazinului - extensia trunchiului.

12. Şezând pe coapsa stângă, cu un baston prins asimetrie - mâna stângă sus, dreapta jos – târâre.

13. Culcat înainte cu mâna stângă la ceafă, mâna dreaptă la spate, genunchiul stâng îndoit lateral, extensia trunchiului – inspiraţie, revenire - expiraţie.

14. Culcat înainte cu braţul stâng întins pe lânagă cap, mâna dreaptă pe şold ducerea trunchiului spre dreaptaa până la 30 grade, urmată de ducerea membrelor inferioare spre stânga.

15. Atârnat mixt cu spatele la scara fixă cu mâna stângă apucat mai de sus şi piciorul stâng fixat pe şipca corespunzătoare, ducerea trunchiului în extensie cu proiectarea bazinului înainte.

16. Atîrnat cu faţa la scara fixă mâna stângă apucat mai sus balans lateral a piciorului stâng.

Idem cu extensia amplă a picioarelor.17. Atîraat pe un plan oblic cu faţa în jos cu mâna stângâ mai sus mâna dreapta pe lîngă

trunchi extensia piciorului stâng cu arcuire.18. Stând cu o minge medicinală. în mâna stângă sus, mers în jurul sălii cu ridicarea

piciorului stâng la fiecare trei paşi.

19. Stând cu piciorul stâng îndoit în treaptă şi fixat la scara fixă, cu extensorul apucat asimetric, mâna stângă sus dreapta jos, întinderea extensorului.

20. Stând cu faţa la oglindă, redresări active ale umerilor şi toraceului cu inspiraţie profundă.

21. Stând cu spatele la scara fixă, apucat cu mâna stângă - îndoirea genunchilor păstrând spatele lipit de scara fixă.

CONSPECT DE LECŢIE PENTRU CORECTAREASCOLIOZEI ÎN „S” DORSALĂ STÂNGĂ

1. Mers pe vîrful piciorului drept cu mâna dreaptă pe creştet, stânga pe şold, ducerea trunchiului în extensie la fiecare pas

2. Mers pe vârfuri, mâna dreaptă pe creştet, mâna stângă pe şold – îndoirea genunchiului drept la piept.

5. Mers lateral cu paşi adăugaţi spre dreapta cu fandarea piciorului drept, mâna dreapta pe creştet stânga pe şold.

4. Stând depărtat, mâna stângă pe şold - dreapta sus pe lîngâ cap, ducerea simultană a piciorului drept lateral cu extensia trunchiului şi ridicarea pe vârfuri.

5. Stând fandat pe piciorul drept mâinile prinse la spate dreapta de sus - stânga jos, îndoirea trunchiului spre dreapta.

6. Stând cu piciorul drept în treaptă îndoit şi sprijinit pe un suport, îndoirea laterală a trunchiulu spre stânga simultan cu ducerea braţului stâng prin lateral sus - inspiraţie, revenire - expiraţie.

7. Şezând pe coapsa dreaptă mâna dreaptă la ceafă îndoirea laterală a trunchiului spre stânga - inspiraţie, revenire - expiraţie.

8. Şezând călare pe banchetă, piciorul drept spijinit lateral, un baston la spate apucat cu mâna stângă de jos, dreapta de sus, răsucirea trunchiului spre dreapta.

9. Culcat înainte braţul drept întins pe lângă cap, stângul la spate - ridicarea simultană a braţului drept şi extensia piciorului drept.

10. Culcat înainte târâre cu mâna dreaptă şi piciorul drept fiind îndoit lateral.

11. Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală târâre înainte cu mâna dreaptă şi piciorul drept.

12. Atârnat cu faţa la scara fixă, mâna dreaptă de sus, ducerea picorului în exetansie şi îndoirea genunchiului drept lateral. Revanire.

13. Culcat înainte - mâna dreaptă la ceafă, ducerea genunchilor îndoiţi spre stânga.14. Culcat înainte ca un extensor prins asimetric, mâna dreaptă sus, stânga jos -

extensia trunchiului simultan cu întinderea extensorului.15. Culcat,lateral pe partea stângă cu o minge sub hemitoracele stâng, mâna dreaptă

apucă şipca scării fixe, ridicarea piciorului drept lateral.

16. Culcat lateral stânga, mâna dreaptă întinsă pe lângă cap, ducerea în cer a piciorului drept spre înapoi.

17. Stând în faţa scării fixe apucat cu braţele la nivelul umerilor, aplecarea trunchiului cu arcuire simultan cu ridicarea piciorului drept, în extensie.

18. Stând în faţa oglinzii ridicarea lentă a braţului şi piciorului drept prin lateral sus.

2.5. CORECTAREA PRIN GIMNASTICĂ MEDICALĂ A CIFOSCOLIOZELOR

Cifoscolioza este o asociere a încurbării scoliotice a coloanei vertebrale cu o încurbare în plan sagital cu convexitate posterior rezultînd o deviaţie deosebită, cu evoluţie şi prognostic nefavorabil.

Cele două curburi se agravează una pe alta, cifoza favorizînd torsiunea corpurilor vertebrale şi deci accentuarea gibozităţii costale iar scolioza prin asimetria funcţională a muşchilor spatelui, favorizează accentuarea cifozei.

Cifoscoliozele pot să apară de la început sub această formă, evoluând împreună, constituind cifoscoliozele primare: de cele mai multe ori însă, asocierea se produce mai tîrziu, în timpul evoluţiei uneia dintre curburi - formînd cifoscoliozele secundare.

Cifoscoliosele pot fi funcţionale şi patologice. Cele funcţionale sunt frecvente la şcolarii care păstrează în lucru poziţii defectoase în flexiune şi asimetrie.

Cifoscoliozele patologice pot fi determinate de malformaţii vertebro-costale (foarte rare), rahitice, paralitice sau prin osteo-chondrită şi epifizită vertebrală.

Prin gimnastică medicală putem corecta în deosebi cifoscoliozele funcţionale întrucât cele patologice au o evoluţie şi un prognostic nefavorabil care cer instituirea unui tratament complex, cu mijloace ortopedice şi chirurgicale.

Scopul exercitiilor fizice.

Exerciţiile pentru corectarea cifoscoliozei urmăresc.1. Tonificarea în condiţii de scurtare a musculaturii spatelui diferenţiată însă pentru cele

două părţi ale curburii scoliotice - intrucât grupele musculare situate în concavitate, vor fi uşor alungite.În acest sens vom căuta să se reducă curbară cifotică şi mai ales torsiunea vertebrelor.

Grupele musculare ale spatelui vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie pentru musculatura din partea convexităţii şi în afara segmentului de contracţie pentru muşchii din partea concavităţii.

2. Corectarea poziţiei deficiente a umerilor, omoplaţilor şi. bazinului.3. Corectarea asimetriei toracelui şi abdomenului.4. Formarea reflexului corect şi stabil de atitudine a corpului în acţiunile statice şi

dinamice.Pentru corectarea cifoscoliozelor se vor folosi în deosebi poziţiile în care sarcinile

statice ale coloanei vertebrale sunt reduse.

Mijloace folosite

- Exerciţii statice.Astfel exerciţiile statice constau din poziţii asimetrice ale corpului derivate din poziţiile

fundamentale pe genunchii culcat şi atârnat şi mai pnţin ale poziţiilor stând. Poziţia şezând fiind cifozantă este contraindicată..

Structura asimetrică a poziţiilor derivate determină un tonus diferit al muşchilor paravertebrali din convexitate faţă de cei din concavitate. Poziţiile asimetrice se realizează prin dispunerea diferită a braţelor şi picioarelor. Astfel - poziţia pa genunchi cu sprijin pe palme - cu trunchiul sub orizontală;

- poziţia culcat înapoi mâna din partea concavităţii la ceafă, cealaltă la spate – înapoi cu un baston apucat asimetric - mâna din concavitate sus - cealaltă jos; aceeaşi apucare asimetrică cu extensorul - sau cu o minge medicinală;

- poziţia atîsnat - apucat asimetric.- Exerciţii dinamice constau din mişcări ale trunchiului şi membrelor în sensul

corectării dublei deviaţii a spatelui şi redresării elementelor centurii scapulare. Pentru o localizare bună a mişcării se fixează una din curburi şi se lucrează asupra celeilalte.

Aceste exerciţii sunt:Exerciţii de trunchi - sub forma mişcărilor de extensie. Cu trunchiul în extensie se pot

efectua răsuciri spre partea ooncavităţii, îndoiri laterale de partea convexităţii curburii scoliotice.Mişcările de întindere în axul lung al coloanei vertebrale se pot executa singure sau în

combinaţie cu celelalte mişcări ale trunchiului, trebuie stabilit că pentru a reduce torsiunea corpurilor vertebrale şi a corecta asimetria trunchiului se va lucra cu trunchiul în extensie chiar până la lordozarea spatelui.

Exerciţiile de membre inferioare constau din fixări sau duceri asimetrice ale membrelor superioare. Astfel membrul superior din partea concavităţii lucrează peste nivelul liniei orizontale a umerilor şi în plan posterior; membrul,superior din partea convexităţii lucrează sub nivelul acestei linii şi de asemenea în plan posterior.

Aceste mişcări asimetrice au rolul de a corecta axa umerilor, de a echilibra poziţia omoplaţilor dar şi de a amplifica mişcările trunchiului în sens corectiv.

Exerciţii de membre inferioare au de asemenea o structură asimetrică. Membrul inferior din partea convexităţii va lucra în extensie şi va fi ridicat faţă de linia orizontală a bazinului.

Exerciţii de respiraţie vor avea principalul scop de a corecta asimetria cutiei toracice. Cifoscolioza determinând modificări deosebite în forma toracelui, afectează funcţia respiratorie şi cardiovasculară. Exerciţiile de respiraţie se execută din poziţiile culcat şi pe genunchi cu sprijin pe palme fiind amplificate de exerciţii corective ale trunchiului şi membrelor superioare.

Exerciţii de redresare - pot fi efectuate de profesorul de cultură fizică medicală precum şi cu unele obiecte sau aparate de mecanoterapie care acţionează îndelungat asupra gibozităţii costale şi pot reduce curbura cifoscoliotică. Se pot asocia cu suspensiunile:

Exerciţii aplicative - sub forma exerciţiilor corective de mers, târâre, suspensiune şi echilibru.

Exerciţii de obiecte portative - bastoane, mingi medicinale, gantare, cordoane elastice pentru fixarea trunchiului, coloanei vertebrale şi centurii scapulare în poziţii corective.

CONSPECT DE LECŢIE PENTRU CORECTAREACIFOSCOLIOZEI DORSALE STÂNGA.

1.Mers cu ducerea braţului drept lateral, sus şi a piciorului stâng în extensie.2.Mers pe vârfuri cu un baston apucat asimetrie-dreapta sus - stânga jos, îndoirea laterală a

trunchiului la doi paşi spre stânga.3.Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală, târâre cu mâna dreaptă şi piciorul

stâng.4.Pe genunchi cu sprijin pe palme - coatele îndoite, trunchiul sub orizontală, ridiearea

piciorului stâng în extensie.

5. Pa genunchi cu sprijin pa antebraţe, piciorul stâng întins lateral, ducerea trunchiului spre stânga, păşind cu mâinile din aproape în aproape.

6. Pe genunchi în faţa scării fixe, mâinile apucă scara fixă la nivelul umerilor, apropierea trunchiului de scara fixă cu accentuarea extensiei trunchiului şi răsucirea lui spre dreapta rldicând braţul drept oblic sus.

7. Pe genunchi sprijin pe palme - cu un cordon elastic prin pe talpa pictorului stâng şi mâna dreaptă -ridicarea braţului drept prin înainte sus şi a piciorului stâng cu răsucirea trunchiului spre dreapta inspiraţie - revenire - expiraţie.

8.Culcat înainte cu un extensor apucat asimetric - mâna dreaptă sus - stânga jos - răsucirea trunchiului spre dreapta.

9.Culcat înainte - pe banchetă cu trunchiul în afară suprafeţei de sprijin, mâna dreaptă la ceafă, ducerea trunchiului în extensie şi îndoire laterală spre stânga.

10. Culcat înainte mâna stânga apucă glezna piciorului stâng braţul drept întins lateral executarea extensiei trunchiului - inspiraţie, revenire - expiraţie.

11. Culcat, lateral stânga cu o minge medicinală sub curbura dorsala - menţinerea poziţiei 15-20”.

12. Culcat lateral dreapta - profesorul fixează picioarele, ridicarea trunchiului cu îndoire laterală stânga.

13. Culcat înainte - cu mâna dreaptă la ceafă stânga pe şold - târâre în cerc spre stânga.14. Culcat înapoi pe banchetă, profesorul opune rezistenţă la baza dreaptă a toracelui în

inspiraţie şi ajută hemitoracele stâng cu ridicarea lui - revenire cu expiraţie.15. Culcat înapoi - cu un săculeţ cu nisip sub gibozitatea stângă - mâna dreaptă la ceafă

inspiraţie cu bombarea toracelui, revenire expiraţie.

16. Culcat înainte - cu mâna dreaptă la ceafă - cu săculeţul cu nisip sub hemitoracele drept - ridicarea în extensie - inspiraţie, revenire - expiraţie.

17. Atârnat la soara fixă cu mâna dreaptă apucat nai sus - ducerea picioarelor în extensie.18. Atârnat cu spatele la scara fixă cu mâna dreaptă mai sus, piciorul drept sprijinit,

ducerea bazinului înainte cu proiectarea piciorului stânga înainte, extensia trunchiului.19.----------------------------------Atârnat cu faţa la scara fixă - apucat

asimetric - ducerea piciorului stâng lateral.

20. Atârnat lateral stângă, apucat cu mâna dreapta peste cap, fixarea şeii în dreptul curburii dorsale - menţinerea poziţiei.

21. Stând în faţa oglinzii - ducerea braţelor lateral - încercări de corectare a asimetriei trunchiului

CORECTAREA PRIN GIMNASTICA MEDICALĂA DEFICIENŢELOR SPATELUI.

Deficeinţele spatelui apar atunci când deviaţia coloanei vertebrale antrenează în încurbarea ei într-un grad apreciabil celelalte elemente anatomice ale acestei regiuni cum sunt omoplaţii şi umerii, coastele şi muşchii lombo sacrali.

După curbura determinantă a coloanei vertebrale se pot întîlni următoarele deficienţe ale spatelui:

- spate cifotic;- spate rotund;- spatele lordotic;- spatele plan.

Întrucât primele trei forme se corectează asemănător cu deviaţia coloanei vertebrale corespunzătoare, vom prezenta numai caracteristicile morfofucnţionale ale deficienţelor spatelui urmând să ne ocupăm mai deaproape de corectarea spatelui plan.

Spatele cifotic corespunde în cele mai multe cazuri unei cifoze totale a coloanei vertebrale. Spatele capătă o formă ovală; capul şi gâtul sunt duse înainte, umerii sunt aduşi, toracele îngust şi înfundat , abdomenul hipoton şi bombat subombilical, bazinul orizontalizat. Cifoza este însoţită de o proectare înapoi a unghiurilor posterioare ale coastelor care se continuă în regiunea lomo-bosacrală cu reliefarea grupelor musculara ale acestei regiuni.

Corectarea spatelui cifotic se realizează prin aceleaşi mijloace folosite în corectarea cifozelor lungi. Capătă însă o pondere mai mare exerciţiile corective pentru ceafă, umeri şi omoplaţi, precum şi pentru dezvoltarea toracelui şi tonificarea peretelui abdominal.

Spatele rotund este determinat de o cifoză dorsală superioară sau cervico-dorsală, care are maximul curburii la nivelul omoplaţilor.

Pe lîngă acest arc vertical al spatelui apare şi unul orizontal determinat de exagerarea unghiului postertor al coastelor, depărtarea omoplaţilor şi ducerea înainte a umerilor. Pentru echilibrarea spatelui în stând, apare o lordoză lombară.

Toracele este înfundat - la nivelul sternului sau bazelor, abdomenului insuficient şi proeminent.

Corectarea spatelui este asemănătoare cifozei dorsale. Mijloacele folosite urmăresc tonificarea musculaturii spatelui - din partea superioară fără să accentuăm lordozarea regiunii lombare.

De aceea se folosesc poziţii de lucru cu baza mare de sprijin şi care să localizeze mişcarea în regiunea dorsală superioară.

Sunt indicate în deosebi exerciţiile pentru ambele membre superioare care vor fi îngreuiate cu rezistenţa manuală, bastoane etc. De asemenea se vor executa exerciţii de respiraţie şi de tonificară a peretelui abdominal.

Spatele lordotic - apare sub forma unei lordoze lungi accentuată lombar şi dorsal, compensată uneori printr-o cifoză cervico-dorsală. Părţile laterale ale spatelui se adîncesc, iar regiunea fesieră se accentuează. Toracelele şi abdomenul proemină antreior.

Corectarea spatelui lordotic se obţine prin aceleaşi exerciţii statice şi dinamice folosite în tratamentul lordozei.

Spatele plan - apare determinat de dispariţia curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale - Spatele este lipsit de orice relief, unghiurile posterioare ale coastelor se reduc, omoplaţii sunt lipiţi de coaste. Toracele este plat, lăţit, cu diametrul antero-posterior redus; iar cel transversal mărit, abdomenul este supt sau scobift, bazinul este orizontalizat.

Membrele superioare şi inferioare sunt lungi, subţiri şi drepte.Statica şi dinamica trunchiului este defectoase întrucât coloana vertebrală fără curburi

este lipsită de mobilitate, iar corpul în general este rigid în mişcări - mersul fără coordonare şi supleţe.

Această formă de spate poate fi congenitală, constituţională la longiliniari; dar se poete întâlni la orice vârstă, cu frecvenţă crescută la adolescenţii şi tinerii care cresc prea repede.

Scopul exercitiilor fizice.- crearea curburilor normale ale coloanei vertebrale;- îmbunătăţirea mobilităţii articulare a trunchiului şi membrelor;- dezvoltarea calităţilor funcţionale ale corpului cum sunt coordonarea, abilitatea,

supleţea.

Mijloacele folosite sunt:- Exerciţiile statice - cele mai bune sunt poziţiile derivate ale poziţiilor culcat şi pe

genunchi cusprijin pe palme - care favorizează - mobilitatea articulară a coloanei vertebrale şi uşurează dispunerea membrelor superioare în plan anterior pentru a contribui la formareacurburii dorsale şi a membrelor inferioare în plan posterior - uşurînd forjarea curburii lordotice lombare.

Sunt folosite mai puţin poziţiile stând - întrucât reduc mobilitatea coloanei vertebrale şi sunt contraindicate poziţiilor şezând şi atârnat care pot duce la inversarea curburilor coloanei vertebrale.

Exerciţiile dinamice constau din:

- Exerciţii de trunchi - sub forma flexiei în regiunea cervico-dorsală şi extensii In regiunea lombară în vederea obţinerii curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale. Mişcările de îndoire laterală, răsucire şi circumducţii vor amplifica mobilitatea trunchiului.

- Exerciţii de membre superioare vor fi executate în plan anterior - sub forma ducerilor înainte, a circumducţiilor, întindere şi îndoire, care sa favorizazoă crearea curburii toracale. Se vor folosi în special mişcari pentru umeri şi omoplaţi.

- Exerciţii de membre inferioare vor fi executate în plan posterior - mişcările de extensie fiind cele mai indicate pentru crearea curburii lombare lordotice.

- Exerciţii de respiraţie - au o structură corectivă atunci când sunt amplificate de mişcările corespunzătoare ale trunchiului şi membrelor.

- Exerciţii aplicative sunt cele mai indicate căci favorizează coordonarea mişcărilor de trunchi şi membrelor. Astfel sunt exerciţiile de mers, alergare, săriturile şi aruncările, târârile şi rostogolirile.

CONSPECT DE LECŢIE.

1. Mers pe vârfuri cu paşi mici, mijlocii sau mari cu braţele întinse înainte, oblic înainte

sau oblic înainte sus.2. Mers fandat cu răsucirea trunchiului, antebraţele unul peste altul susţinute în faţă.3. Mers pe vârfuri cu braţele întinse înainte ţinând în mână o minge medicinală.4.Alergare cu călcâiele la şezută, simultan cu sotarea braţelor dinapoi spre înainte,5.Stând depărtat în fiecare mână câte o ganteră, ducerea braţelor înainte simultan cu

răsucirea trunchiului spre dreapta şi stânga.

6. Stând cu spatele la scara fixă - an picior sprijin întins înapoi la scara fixă - ducerea braţelor înainte cu forfecarea braţelor - şi extensia trunchiului.

7. Stând cu mâinile pe şold - ducerea coatelor îninate simultan cu ridicarea pe vârfuri - inspiraţie - revenire, expiraţie.

8. Stând depărtat cu mâiniie pe şold - ducerea în cerc a bazinului dinapoi – înainte.9. Stând depărtat în faţa scării fixe - apucat cu braţele întinse - extensia alternativă a

piciorului înapoi - simultan cu proiectarea bazinului înaintai - coatele rămîn în extensie.10. Pe genunchi cu sprijin pe palme balansaarea unui picior în cumpănă după care se

efectuează o rotuunjire a spatelui prin lăsarea capului în jos.

11. Pe genunchi – coapsele verticale — braţele întinse înainte - apucat la scara fixă - proiectarea bazinului înainte cu alunecarea alternativă a unui picior înapoi.

12. Pe genunchi cu sprijin pe palme - deplasare înainte cu mâna şi piciorul opus - la doi paşi ridicarea unul picior în extensie.

13. Pe genunchi coapsele verticale cu o minge medicinală - în mîini - braţele întinse înainte- răsucit trunchiului spre dreapta - inspiraţie; revenire - expir^ Aceeaşi răsucire cu întoarcere spre stânga.

14. Pe genunchi - stând - mîinlle desupra oapm^ apucat - îndoire laterală - stânga dreapta.

15. Culcat înainte mâinile sprijinite în dreptul toraceului - întinderea coatelor simultan cu extensia trunchiului.

16. Culcat înapoi cu braţele întinse pe lângă cap, susţlnînd o minge - trecerea în poziţia culcat înainte menţinînd mingea medicinală deasupra capului.

17. Culcat înainte - mâinile sprijinite lîngă torace - ducerea trunchiului lateral dreapta, stânga - cu uşoara extensie a trunchiului - călcâiele râmîn apropiate.

18. Culcat lateral dreapta - mâna stângă pe baza hemitoracelul stâng - îndoirea laterală spre stânga cu sprijin al mâinii drepte - picioarele în extensie -inspiraţie - revenire - expiraţie.

Acelaşi exerciţiu din poziţia culcat lateral stânga.

19. Căţărare la cadrul de gimnastica cu trecerea corpului prin spatele cadrului.20. Stând depărtat - ducerea braţelor lateral inspiraţie, revenire - expiraţie.21. Stând lateral la scara fixă - mâna dreaptă apuca şipca de la nivelul şoldului -

ridicarea pe vârful piciorului drept simultan cu ducerea laterală a piciorului stânga urmată de extensia piciorului. Acelaşi exerciţiu schimbînd piciorul de sprijin.

22. Mers pe vârfuri - cu ducerea unei mingi medicinale de la nivelul toracelui deasupra capului.

23. Mers înapoi cu paşi mari - menţinînd mingea medicinală înaintea braţelor întinse.

CORECTAREA PRIN GIMNASTICA MEDICALĂ A DEFORMAŢIILOR TORACELUI.

Integritatea anatomică şi funcţională a cutiei toracice are drept corolar o bună funcţionalitate a organelor interne adică a aparatului respirator şi cardiovascular.

Între conţinător - cutia toracică - şi conţinut - plămânii şt organele mediastinale există o strânsă interdependenţă anatomică şi funcţională.

Aceasta înseamnă, că patologia unuia dintre cel doi componenţi se va extinde şi asupra celuilalt, determinând modificări structurale cu răsunet în primul rînd asupra funcţiei cardio-respiratorii.

Deformaţlile toracelui modifică poziţia parenchimului pulmonar şi a organelor mediastinale; rigiditatea toracelui şi micşorarea elasticităţii cutiei toracice determină o scădere a ventilaţie pulmonare şi deci o insuficientă oxigenare a întregului organism.

Deformaţiiile toracice se împart în deformaţii globale şi pe segmente.Deformaţiile globale pot fi la rîndul lor congenitale şi câştigate în urma unor boli cu

răsunet asupra structurii şi formei cutiei toracice.Deformaţiile câştigate pot fi exagerări în sens patologic al formelor considerate normale.Astfel se disting:- toracele mic şi atrofic - cu diametrele proporţlonate între el şi musculatura mai puţin

dezvoltată;- toracele cu falsă robusteţe cu diametrele mărite şi o dezvoltare exagerată în deosebi a

ţesutului celular subcutanat;- toracele cilindric are dimensiuni reduse ale perimetrelor şi diametrului transvers;

umerii sunt aduşi, unghiul xifoidian micşorat;- toracele globulos - bombat, este scurt, cu diametre şi perimetre mărite;- toracele plat - este turtit dinainte - înapoi, prezentînd diametrul transvers mărit iar cel

anteroposterior micşorat , unghiul xifoidian este larg deschis. Se întâlneşte frecvent asociat cu spate plan, abdomen supt şi mai ales cu înfundarea sternului şi coastelor.

- toracele conic cu baza în sus sau de viespe este înfundat şi îngustat în partea inferioară a toracelui;

- toracele eversat - se caracterizează prin măărimea perimetrului xifoidian;- toracele asimetric se caracterizează prin hipotrofia unei jumătăţi compensate cu

hipertrofia celuilalt.Deformatiile parţiale pe segmente, interesează clavicula, sternul şi coastele.Claviculele pot fi orientate în sus sau în jos, pot fi asimetrice ca lungime sau poziţie.Deformatiile sternului pot avea aspectul de proeminenţă sau de înfundare.Proeminenţa sternului este întâlnltă în toracele carent (gallnaceus).Înfundările sternului pot fi localizate diferit, la nivelul apendicelului xifoidian, în şanţ,

corpul sternal (stern în pâlnie) sau la nivelul marginilor sternului.Corectarea deformatiilor toracelui se obţine atunci când tratamentul se aplică timpuriu,

şi este continuat riguros în perioada pubertară.

Corectarea toracelui înfundat.

Scopul tratamentului corectiv.1.Dezvoltarea musculaturii inspiratorie şi expiratorie;1.Combaterea contracturii musculaturii toracice şi mărirea elasitictâţii toracice,3.Corectarea deficienţelor centurii scapulare şi coloanei vertebrale;4.Coordonarea mişcărilor respiratorii - şi dezvoltarea respiraţiei diafragmei; educarea

şi stăpînirea respiraţiei.

Mijloace folosite. Exerciţii statice sub forma poziţiilor derivate din poziţiile fundamentale; stând, pe

genunchi, şezând şi culcat. Poziţia atârnat este contraindicată întrucât stânjeneşte mişcările toracelui.

Cele mai folosite poziţii sunt:-poziţia stând - rezemat cu trunchiul aplecat, îndoit, înclinat, ghemuit, sprijinit, adică

acele poziţii care favorizează respiraţia, relaxînd musculatura toracelui;-poziţia sezând – rezemat;- poziţia pe genunchi - pe călcâie şezând şi cu sprijin pe palmei- poziţia culcat - înainte sau înapoi.

Exerciţiile dinamice se folosesc sub următoarelor forme: - exerciţii libere de respiraţie cu accentuarea inspiraţiei.-exerciţii de respiraţie cu rezistenţă manuală aplicată pe coaste (părţile laterale),

abdomen;-exerciţii de respiraţie amplificate de mişcări ale trunchiului, membre superioare şi

inferioare oare pot localiza mişcarea costal mediu şi inferior;-exerciţii pentru tonificarea muşchilor abdominali;-exerciţii aplicative sub formă de mers, târâre, echilibru, căţărări;-exerciţii cu obiecte portative cu bastoane, măciuci, mingi medicinale, cordoane

elastice, extenaoare.

CONSPECT DE LECŢIE.

1.Mers pe vârfuri cu mâinile la ceafă, ducerea coatelor spre înapoi;2.Mers cu circumducţia braţelor spre înapoi având în fiecare mână câte o măciucă;

3.Alergare pe loc şi în deplasare cu mâinile sub axilă - ridicarea alternativă a genunchilor la piept.

4.Stând cu ua picior în treaptă, mâinile pe creştet, ducerea braţelor lateral sau simultan cu răsucirea trunchiului spre dreapta, inspiraţie - revenire - expiraţie. Idem spre stânga.

5.Pe genunchi cu spatele la scara fixă, apucat în sus, întinderea unui picior cu răsucirea trunchiului în partea opusă - inspiraţie, revenire - expiraţie.

6.Pe genunchi cu sprijin pe palme, coatele îndoite şi orientate în afară târâre înainte.7.Pe genunchi cu sprijin pe palme, ducerea trunchiului înainte şi în jos, cu inspiraţie

revenire - expiraţie.

8. Şezând cu sprijin pe palme înapoi, ducerea trunchiului înapoi simultan cu îndoirea genunchiului la piept - inspiraţie, revenire - expiraţie. Tălpile râmîn pa sol în timpul îndoirii genunchilor.

9. Şezând cu picioarele încrucişate, cu un extensor apucat la spate - întinderea braţelor lateral cu inspiraţie, revenire - expiraţie.Io. Culcat înapoi - mâinile sub cap - forfecareapicioarelor cu genunchii întinşi.

10.Culcat înapoi pe o şea, ducerea braţelor prin lateral sus - simultan cu îndoirea genunchilor la piept - inspiraţie profundă, revenire au expiraţie,

11.Culcat înainte apucat de glezne, ducerea trunchiului înapoi cu tracţiunea braţelor cu inspiraţie, revenire cu expiraţie.

12. Culcat înainte - mâinile prinse la spate, târâre cu ajutorul umerilor şi picioarelor.

13. Culcat înapoi cu o minge medicinală pe abdomen - menţinut cu mâinile, inspiraţia şi expiraţie înviagând rezistenţa opusă de minge.

14. Culcat înapoi, tălpile sprijinite pe sol, genunchii îndoiţi - inspiraţie şi expiraţie modificând diametrul anteroposterior al toracelui.

15. Culcat înapoi - îndoirea genunchilor o dată cu ridicarea bazinului şi sprijinirea lui cu mâinile - împingerea în tălpi şi târâre înapoi întinzînd genunchii; revenire în culcat cu braţele pe lângă corp.

16. Şezând călare cu un cordon elastic prins la baza toracelui, mâinile pe şold, extensia trunchului în inspiraţie, revenire cu expiraţie.

17. Pe genunchi cu sprijin pe palme, răsucirea trunchiului spre dreapta ducerea braţului drept lateral sus; idem spre stânga - cu braţul stâng.

18. Pe genunchi pe călcîle şezând cu un baston prins la nivelul coatelor, extensia trunchiului şi răsucirea spre stânga - dreapta cu inspiraţie şi expiraţie. Acelaşi exerciţiu cu îndoirea

laterală a trunchiului.19. Stând la faţa oglinzii, palmele pe abdomen inspiraţie cu ducerea capului şi a

umerilor înapoi revenire cu expiraţie.20. Stând în faţa scării fixe, apucat la nivelul umerilor, alunecarea mîinilor lateral

pe şipcă cu arcuirea trunchiului.21. Stând ca mâinile aplecate la baza toracelui -inspiraţie - opunînd rezistenţă cu

propriile mâini - (rezistenţa poate fi aplicată şi de către profesor).22. Mers pe vârfuri cu braţele întinse sus, ducerea lor în cerc simultan cu extensia

trunchiului.

COBECTAREA TORACELUI PLAT

Toracele plat se recunoaşte după următoarele semne caracteristice: diametrul anteroposterior al toracelul este micşorat, sternul fiind uneori înfundat sau toracele în totalitate fiind în uşoară flexiune; musculatura toracelui este hipotrofică, elasticitatea toracelui mică; umerii sunt aduşi înainte iar coloana vertebrală toracica lipsită de curbura fiziologică.

Scopul exerciţiilor corective este:

- Dezvoltarea musculaturii toracelui în deosebi muşchii pectorali şi creşterea elasticităţii toracelui.

- Corectarea deficienţelor centurii scapulare (umeri şi omoplaţi) şi coloanei vertebrale.

Mijloacele gimnasticii medicale

1. Exerciţii staticeSe vor folosi poziţiile derivate ale poziţiilor fundamentale care nu blochează toracele şi care

au o suprafaţă mare de sprijin, permiţînd o localizare bună a mişcărilor de respiraţie.Astfel: - poziţia stând - stând depărtat, fandat, cu trunchiul în extensie, îndoit lateral cu palmele

sprijinite înainte;- poziţia şezând rezemat, cu sprijin la scara fixă ;- poziţia pe genunchi cu sprijin pe palme, pe călcâie şezând;- poziţia culcat înainte, înapoi sau lateral.

Exerciţiile de respiraţie vor urmări mărirea diametrului anteroposterior, şi vor favoriza în deosebi timpul inspirator al respiraţiei.

2. Exerciţiile dinamiceExerciţiile de respiraţie sunt principalele exerciţii dinamice folosite, executate fie liber sau

activ cu rezistenţă. Pentru a amplifica mişcările respiratorii aceste exerciţii de respiraţie vor fi însoţite de mişcări de trunchi, membre superioare şi inferioare. La acestea se asociază exerciţiile aplicative - târâre, echilibru - şi exerciţiile cu obiecte portative, bastoane, mingi medicinale, cordon elastic, extensor.

CONSPECT DE LECŢIE PENTRU CORECTAREATORACELUI PLAT

1.Mers cu ducerea braţelor în cerc prin înainte în sus - privirea înainte, spatele uşor în extensie.

2.Mers înainte cu fandare pe piciorul drept, mâinile pe şold, ducerea coatelor la fiecare

pas înapoi.1.Mers ghemuit cu mâinile prinse la spate, privirea înainte.4.Stând depărtat în faţa scării fixe, mâinile apucat şipca la nivelul umerilor, aplecarea

trunchiului cu arcuire.5.Stând cu mâinile pe şold, genuflexiuni cu ducerea braţelor lateral sus - inspiraţie,

revenire - expiraţie.6. Şezând turceşte, braţele sus, mâinile prinse deasupra capului, profesorul opune

rezistenţă aplicând palmele pe părţile laterale ale toracelui - inspiraţie şi expiraţie, învingând rezistenţa opusă.

7- Şezând cu spatele la scara fixă, mâinile apucă o şipcă cât mai sus, aplecarea trunchiului înainte, simultan cu îndoirea genunchilor - inspiraţie, revenire - expiraţie.

8.Pe genunchi cu sprijin pe palme, alunecarea palmelor cu depărtarea lor lateral - inspiraţie, revenire - expiraţie.

9.Pe genunchi pe călcâie şezând susţinând între coate şi trunchi câte o minge medicinală mică (2 kg) târâre - cu extensia trunchiului în trei timpi - inspiraţie,- aplecarea trunchiului înainte - în cinci timpi - expiraţie.

10. Pe genunchi cu sprijin pe antebraţe - ducerea trunchiului înainte printre braţe - valul.

11. Culcat înapoi cu genunchii îndoiţi pe abdomen, mâinile pe şold - inspiraţie cu alunecarea mîinilor spre axilă, revenire - expiraţie.

12. Culcat lateral dreapta - cotul drept îndoit sub torace - mâna stângă pe baza hemitoracelui stâng -inspiraţie şi expiraţie împotriva autorezistenţei manuale. Idem - culcat lateral stânga.

13. Culcat lateral dreapra, ducerea braţului stâng prin lateral sus - inspiraţie, revenire expiraţie. Acelaşi exerciţiu din culcat lateral pe partea stângă.

14. Culcat înainte, mâinile sprijinite lateral de torace, târâre prin împingerea în mîini.15. Culcat înainte - palmele sprijinite lateral de torace, târâre prin împingerea în mîini.16. Culcat înainte - palmele sprijinite iîngă piept, ridicarea trunchiului în extensie-

inspiraţie, revenire - expiraţie (coatele vor fi în extensie la ridicarea trunchiului).17. Atârnat pe plan oblic - ducerea alternativ; şi simultană a genunchilor îndoiţi la piept

în ritmul respiraţiei (îndoirea genunchilor inspiraţie, revenire - expiraţie).

18. Şezând călare pe banchetă - mâinile pe şold - îndoire laterală dreaptă a trunchiului cu ducerea mâinii stângi pînă sub axilă; îndoire laterală stânga, cu ducerea mâinii stângi pe şold - şi a mâinii drepte sub axilă.

19. Pe genunchi cu sprijin pe palme, îndoirea coatelor cu ridicarea în extensie a piciorului drept - inspiraţie, revenire expiraţie. Idem ridicarea piciorului stâng în extensie - inspiraţie, revenire - expiraţie.

20. Pe genunchi cu sprijin pe palme - îndoirea trunchiului spre dreapta cu alunecarea palmelor pe sol - ridicarea braţului drept sus - inspiraţie - ducerea pe mâini pe sol – expiraţie, revenire la poziţia iniţială. Acelaşi exerciţiu spre stânga.

21. Pe genunchi - coapsele verticale - mâinile pe şold - îndoirea laterală spre dreapta cu ducerea braţului stâng prin lateral sus, inspiraţie - revenire - expiraţie. Acelaşi exerciţiu cu îndoire spre stânga.

22. Pe genunchi cu un baston apucat de capete ţinut înainte jos, ducerea braţelor sus cu lăsarea şezutei pe călcâie.

23. Săritura ca mingea pe loc, cu mâinile fixate lateral pe torace şi ducerea genunchilor îndoiţi la piept.

24. Stând ducerea piciorului drept lateral - aplecarea trunchiului de aceeaşi parte cu ducerea braţelor lateral sus - inspiraţie, revenire - expiraţie.

25. Stând în faţa oglinzii, o mână pe abdomen, inspiraţie cu apăsarea abdomenului şi uşoară extensie a trunchiului, relaxare, expiraţie cu controlul poziţiei corecte a umerilor şi spatelui.

C0RECTAREA PRIN GIMNASTICĂ MEDICALĂA DEFICIENŢELOR MEMBRELOR SUPERIOARE

Membrele superioare au o importanţă deosebită în executarea celor mai perfecţionate acte motorii ale omului. Deficienţele lor pot fi întâlnite sub forma atitudinilor funcţionale defectuoase sau a deficienţelor morfologice (de structură).

Atitudinile deficiente ale membrelor superioare sunt fie consecinţa poziţiilor defectuoase ale umerilor, omoplaţilor şi trunchiului sau secundare unor poziţii luate necontrolat şi menţinute de elevi în timpul executării unor deprinderi uzuale.

Deficienţele morfologice pot să cuprindă membrul superior în întregime (deficienţă regională sub forma asimetriei în lungime, grosime şi poziţie) sau numai la nivelul unor părţi componente ale membrelor superioare (deficienţe segmentare) umeri, omoplaţi, braţ, antebraţ, pumn, mână şi degete.

Deficienţele funcţionale constau din modificări ale mobilităţii articulare, forţei musculare, precum şi din lipsa posibilităţii de prehensiune sau a executării unor mişcări coordonate (scris, desenat, cusut etc).

Cele mai frecvente deficienţe întâlnite la copiii de vârstă şcolară care pot fi corectate prin exerciţii fizice sunt deficienţele segmentare ale umerilor şi omoplaţilor.

Forma normală a umerilor este determinată de poziţia omoplaţilor şi claviculei, de relieful muşchilor laterali ai gâtului şi ai muşchilor care înconjoară articulaţia scapulo-humerală.Umerii sunt laţi, la băieţii care au şi un torace bine dezvoltat şi sunt înguşti la fete sau în cazul unui torace insuficient şi mic.

Deviaţiile umerilor pot fi simetrice , umeri ridicaţi - înalţi - sau coborîţi – căzuţi, umeri aduşi sau proiectaţi înainte sau umeri rămaşi în urmă.

Frecvent se întîlnesc umeri asimetrici prin ridicarea sau coborîrea unuia dintre ei, combinată sau nu cu poziţia înainte sau rămînerea în urmă asimetrică.

Omoplaţii copiilor sunt mai depărtaţi de coloana vertebrală decât la adulţi, mai mici şi mai puţin reliefaţi.

Atitudinile deficiente ale omoplaţilor sunt foarte frecvente la vârsta şcolară, astfel omoplaţii pot fi lipsiţi de planul costal, desprinşi, ridicaţi sa coborîţi. Omoplaţii depărtaţi şi desprinşi „omoplaţii în aripioare”, se întîlnesc la copiii şi adolescenţii slabi.

Celelalte deficienţe ale braţului, cotului, antebraţului, pumnului şi mâinii sunt rare şi

constau din asimetrii în lungime şi grosime, redori articulare sau poziţii defectaase (coate în valg, mână strîmbă etc).

Cele mai frecvente deficienţe pe care profesorul de educaţie fizică trebuie să le ştie a le corecta sunt: - omoplaţi depărtaţi şi desprinşi la care se asociază - umeri aduşi şi coborâţi.

CORERCTAREA OMOPLAŢILOR DEPĂRTAŢI ŞI DESPRINŞI

Scopul exerciţlilor corective

1.Tonificarea în condiţii de scurtare a musculaturii scapulare din partea posterioară (muşchii romboizi, unghiularul scapulei, trapezul).

2.Crearea stereotipului de atitudine corectă a centurii scapulare.Pentru scurtarea grupelor musculare fixatoare a omoplaţilor vor fi selecţionate exerciţiile

fizice în care aceşti muşchi vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie,

Mijloace folosite

1. Exerciţiile statice sub forma poziţiilor derivate din cele fundamentale cu baza mare de sprijin, care să permită o bună localizare a mişcării. De exemplu:

- poziţia stând depărtat, fandat;- poziţia şezând călare, cu genunchii îndoiţi;- poziţia: pe genunchi cu sprijin pe palme, pe genunchi pe călcâie şezând;- poziţia culcat înainte şi înapoi.

Se folosesc de asemenea şi poziţiile care solicită lucru muscular izometric- poziţia stând pe vârfuri, atârnat.

2. Exerciţiile dinamice cele mai indicate vor fi:- exerciţiile de membre superioare sub forma ducerilor laterale, în extensie şi notaţie

externă la nivelul liniei orizontale a umerilor, în cerc spre înapoi;- exerciţii de cap şi gât - extensii, circumducţii în plan posterior;- exerciţii de trunchi executate în sens corectiv;- exerciţii aplicative - mers corectiv, târâre din poziţia pe genunchi cu sprijin pe palme,

din poziţia culcat, suspensiunile;- redresările care se pot executa pasiv şi activ;- exerciţii cu obiecte portative cele mai bune, fiind exerciţiile cu bastoane, mingi

medicinale, gantere.Prezentăm în continuare un complex de exerciţii oare să fie inclus în lecţia de educaţie fizică

sau de gimnastică corectivă pentru alte deficienţe fizice.

COMPLEX PE EXERCIŢII CORECTIVE

1.Mers pe vârfuri cu ridicarea braţelor prin lateral sus simultan cu îndoirea unui genunchi la piept,

2.Mers ghemuit, mâinile prinse la spate, coatele trase mult înapoi,3.Stând pe vârfuri, ridicarea braţelor prin lateral simultan cu ducerea unui picior lateral

şi ridicare pe vârfuri - inspiraţie, revenire - expiraţie,4.Stând depărtat, cu un baston apucat la nivelul umerilor, întinderea braţelor în sus

simultan cu extensia trunchiului.

5.Stând fandat lateral spre dreapta, ducerea mâinilor la umeri, coatele îndoite lateral, arcuiri spre înapoi.

6.Stînd în faţa oglinzii, braţele jos pe lângă corp, tragerea umerilor spre înapoi.

7.Pe genunchi cu sprijin pe palme, trunchiul sub orizontală ridicarea succesivă a braţelor cu extensia capului.

8.Pe genunchi cu sprijin pe palme, întinderea şi îndoirea coatelor trunchiul drept.

9. Culcat înainte pa banca de gimnastică cu o ganteră în fiecare mână ducerea braţelor în extensie. Acelaşi exerciţiu cu coatele îndoite - executarea rotaţiei externe.

10. Culcat înainte, mâinile la ceafă, târâre înainte cu ajutorul membrelor inferioare.11. Culcat înainte braţele pe lîngă cap, extensia trunchiului alternativ cu extensia

membrelor inferioare.12. Şezând călare, mâinile la ceafă, ducerea coatelor înapoi concentric împotriva

rezistenţei opusă de profesor.13. Şezând cu spatele la scara fixă, apucat cu mâinile de şipca de la nivelul umerilor

tragerea toracelui înainte cu inspiraţie, revenire - expiraţie.14. Stând cu mâinile la ceafă ducerea coatelor înapoi cu autocontrol în oglindă.15. Mers corect, tragerea umerilor înapoi.

CORECTAREA PRIN GIMNASTICĂ MEDICALA A DEVIAŢIILOR ŞI DEFORMAŢIILOR MEMBRELOR INFERIOARE

Cele mai frecvente deviaţii şi deformaţii ale membrelor inferioare, care se întîlnesc la şcolari sunt cele localizate la nivelul genunchilor şi picioarelor.

Genunchii prezintă atitudini deficiente sau deformaţii propriuzise atât în plan frontal cât şi în planul sagital.

În plan frontal genunchii pot fi în valg (sau X) sau varum (în paranteză) - atunci când apropierea sau depărtarea condililor interni este simetrică faţă de linia mediană. Deformaţiile pot fi şi în K atunci când numai unul din genunchi este deviat în valg sau în ghilimele când orientarea axului vertical al genunchiului este diferită - unul este în valg celălalt în var.

Analizaţi din profil - în plan antero-poste-rior genunchii pot fi în semiflexiune sau în hiper-extensie.

La nivelul piciorului deviaţiile şi deformaţiile sunt sistematizate - după orientarea axului lung al labei piciorului, picioare aduse şi abduse după sprijinul tălpii, şi se poate deosebi:

- pe vârf (picior ecvin) - sau pe călcâie (picior talus);- pe partea externă (picior varus) sau pe partea internă (picior valgus);- pe toată talpa (picior plat) sau pe vârf şi pe călcâie (picior scobit).

Cele mai frecvente sunt formele combinate şi anume - piciorul abdus, valg şi plat, picior addus - varus, ecvin sau scobit.

Dintre aceste deformaţii vom prezenta complexe de exerciţii corective, numai pentru deviaţiile genunchilor în valg şi varum, în flexie şi extensie precum şi pentru piciorul plat.

CORECTAREA GENUNCHILOR ÎN VALGUM

Scopul exerciţiilor corective:

1.Tonificarsa şi scurtarea muşchilor laterali interni şi alungirea muşchilor externi ai coapselor şi gambelor. Pentru aceasta muşchii interni vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie, iar muşchii externi - excentric şi în afara segmentului de contracţie.

2.Formarea unui reflex de atitudine corect a genunchiului atât în ortostatism cât şi în mers.

Mijloace folosite:

1.Exerciţii statice - sub forma poziţiilor derivate ale poziţiilor fundamentale: - stând pe vârf, pe partea externă; şezând - călare - cu gambele încrucişate (turceşte); culcat - înainte, înapoi, lateral; atârnat.

2.Exerciţii dinamice care constau din:

- exerciţii de membre inferioare sub forma mişcărilor de extensie, adducţie şi rotaţie externă din articulaţia coxofemurală şi a mişcării de extensie din articulaţia genunchiului. Acestea se pot executa activ liber sau împotriva unei rezistenţe.

- Exerciţii aplicative cu structură corectivă cum sunt exerciţiile de mers corectiv, târâre, echilibru.

- Exerciţii de redresare pasivă şi activă.

COMPLEX DE EXERCIŢII

1.Mers pe vârfuri cu braţele întinse pe lingă cap.2.Mers pe partea externă a picioarelor - mâinile pe creştet.

3.Mers peste o bancă de gimnastică - încrucişând picioarele la fiecare pas.

4.Mers lateral cu încrucişarea picioarelor - executîndu-se doi paşi la stânga cu încrucişarea piciorului drept prin înainte - şi doi paşi la dreapta cu încrucişarea piciorului stâng.

5.Stând cu mâinile la spate - săritură cu depărtarea laterală a picioarelor şi ducerea braţelor lateral şi aterizare pe vârfuri cu apropierea picioarelor şi ducerea mîinilor la spate.

6.Stând - ducerea ambelor braţe la stânga sus cu ridicarea piciorului drept oblic jos şi înapoi cu uşoară ducere a trunchiului în extensie. Acelaşi exer-ciţiu spre dreaptă.

7. Stând cu spatele la scara fixă - mâinile apucat la spate - îndoirea genunchiului stâng la piept cu ducerea laterală a genunchiului cu rotarea externă a coapsei. Piciorul drept se ridică pa vârfuri. Aceiaşi exerciţiu cu schimbarea picioarelor.

8.Stând depărtat - cu o minge în mâini aplecarea trunchiului cu aruncarea mingii medicinale printre genunchi - înapoi.

9.Şezând călare pe banchetă - trunchiul înclinat uşor înapoi - mâinile sprijinite pe banchetă - ridicarea şi ducerea picioarelor prin lateral înainte cu genunchii întinşi, braţele lateral. Menţinerea poziţiei 10-15” şi revenire.

10. Şezând cu gambele încrucişate, cu mâinile la ceafă, depărtarea picioarelor şi întinderea genunchilor cu ducerea braţelor oblic sus - inspiraţia, revenire expiraţie.

11. Şezând ca genunchii îndoiţi, tălpile apropiate genunchii depărtaţi - aşezarea mâinilor pe partea internă a genunchilor - şi opunerea autorezistenţei la apropierea genunchilor.

12. Şezând încrucişat cu gambele - mâinile pe şold, târâre - cu mutarea feselor din aproape în aproape.

13. Culcat înapoi picioarele întinse - braţele pe lîngă corp - inspiraţie şi expiraţie liniştită.

14. Culcat înapoi - ridicarea picioarelor la verticală - apropierea şi depărtarea picioarelor cu încrucişarea picioarelor.

15. Culcat înainte - îndoirea genunchilor cu tălpile apropiate şi alunecare în lateral a genunchilor - întinderea şi apropierea picioarelor (mişcarea picioarelor de la bras).

16. Culcat lateral pe partea dreaptă - cu mâna dreaptă întinsă pe sub cap, mâna stângâ în faţă sprijinită - ridicarea picioarelor în lateral spre stângâ. Acelaşi exerciţiu din culcat lateral pe partea stângă.

17. Atârnat cu faţa la scara fixă - balansarea laterală dreapta stânga - a picioarelor întinse şi apropiate.

18. Atârnat cu spatele la scara fixă - menţinerea unei mingi mediciaale între genunchi,

19. Atârnat cu spatele la scara fixă picioarele întinse la orizontală - cu genunchii în extensie, ducerea simetrică a picioarelor în cerc spre dreapta şi stânga.

20. Stând în faţa oglinzii - ridicare pe vârfuri cu corectarea poziţiei genunchilor.

CORECTAREA GENUNCHILOR ÎN VARUM

Scopul exerciţiilor corective este:

1. Tonificarea în condiţii de scurtare a muşchilor laterali externi ai coapselor şi gambelor - concomitent cu alungirea muşchilor interni ai aceloraşi grupe musculare.

Pentru aceasta muşchii externi ai coapselor vor lucra concentric şi în interiorul segmentului de contracţie în timp ce muşchii interni vor lucra excentric şi în afara segmentului de contracţie.

2.Realizarea unei mai bune stabilităţi a articulaţiei genunchiului.2. Formarea unui reflex corect al genunchilor în stând mers şi alergare.

Mijloace folosite:Exerciţiile statice sub forma poziţiilor corective derivate dia poziţiile fundamentale

cum sunt: -stând în vârful picioarelor orientate în afară, depărtat, pe marginea internă a

picioarelor, cu genunchii îndoiţi fandat;- şezîad cu genunchii îndoiţi;- pe genunohi - depărtat, pe câlcîie şezând;- culcat înainte, înapoi - lateral- atârnat.

Exerciţiile dinamice se folosesc:- exerciţiile de membre inferioare – depărtarea picioarelor, rotaţie internă, flexie -

executate activ sau împotriva unei rezistenţe externe;- exerciţii aplicative cu caracter corectiv sub formă de mers, târâre, echilibru;- exerciţii de redresare pot fi executate sive sau activ.

COMPLEX DE EXERCIŢII

1.Mers fandat cu răsucirea trunchiului spre dreapta şi stângă - mâinile pe şold.2.Mers cu genunchii îndoiţi - mâinile pe creştet.3.Mers cu ducerea în cerc a braţelor dinăuntru înapoi cu îndoirea genunchilor la doi

paşi şi apăsarea cu mâinile pe genunchi - executînd două arcuiri.

4.Alergare uşoară cu genunchii îndoiţi şi lovirea şezutei cu călcâiele.5.Stând depărtat cu mâinile pe şold răsucirea trunchiului spre dreapta - stânga - cu

inspiraţie - revenire, expiraţie.6. Stând cu genunchii îndoiţi cu faţa spre scara fixă - apucat cu mâinile la nivelul

genunchilor - ridicarea şezutei simul cu întinderea genunchilor şi aplecarea trunchiului înainte.

7. Stând depărtat - braţele lateral, fandare lateral stânga, spatele drept, piciorul fandat are vârful orientat în afară - acelaşi exerciţiu cu fandare pe piciorul drept.

8.Pe genunchi - câte o ganteră în fiecare mână - braţele lateral - îndoirea trunchiului spre stânga cu ducerea braţelor sus şi trecerea pe coapsa dreaptă - revenire şi executarea exerciţiului spre dreapta,

9.Pe genunchi stând - ducerea piciorului stâng lateral sprijinit pe partea internă simultan cu ducerea braţelor sus şi îndoirea trunchiului spre stânga - Acelaşi exerciţiu spre dreapta.

10. Pe genunchi cu braţele lateral - aşezarea pe coapsa stânga - mâinile pe şold - ridicarea picioarelor întinse în faţă în echer - îndoirea genunchilor şi ducerea lor spre dreapta - ridicarea în pe genunchi.

11. Culcat înapoi cu mâinile apucat de ultima şipcă a scării de gimnastică, îndoirea genunchilor şi răsucirea bazinului spre stânga - umeri, rămînînd lipiţi pe sol.

12. Culcat înapoi - extensia trunchiului cu apucarea gleznelor - balansarea, trunchiului – înainte înapoi

13. Culcat înainte - mâinile sub bărbie îndoirea alternativă şi simultană a picioarelor - în ritmul respiraţiei.

14. Culcat înapoi cu o minge între glezne -genunchii menţinuţi apropiaţi îndoirea şi întinderea genunchilor păstrînd mingea între glezne,

15. Culcat lateral pe partea dreaptă - ridicarea laterală a trunchiului simultan cu abducţia piciorului stâng - acelaşi exerciţiu din culcat lateral pe partea stângă,

16. Culcat înapoi - genunchii îndoiţi - pe abdomen, ducerea în cerc spre dreapta şi stânga a genunchilor simetric

17. Culcat lateral - îndoirea şi întinderea alternativă a genunchilor la piept.

18. Stând în faţa scării fixe - apucat - îndoire şi întinderea genunchilor - trunchiul se maţiine vertical.

19. Sărituri pe un picior şi celălalt simultan cu îndoirea genunchilor la piept.20. Stând în faţa oglinzii - ridicarea pe vârfuri şi călcâie cu încercări de redresare

a genunchilor.

CORECTAREA GENUNCHILOR ÎN FLEXIE

Scopul exerciţiilor fizice

1.Tonificarea şi scurtarea musculaturii anterioare a coapsei (muşchiul quadriceps femural) în acelaşi timp cu alungirea muşchilor situaţi posterior pe coapsă şi genunchi. În acest sens muşchii anteriori vor lucra concentric (dat fiind condiţiile anatomice în afara segmentului de contracţie) în timp ce musculatura posterioară va lucra excentric.

2.Mărirea mobilităţii articulaţiei coxo-femurale şi a stabilităţii articulaţiilor genunghiului.

3. Formarea unui reflex corect de mişcare în mers şi în ortostatism.

Mijloace folositeExerciţii statice s sub forma poziţiilor derivate corective ale poziţiilor fundamentale cum

sunt:- poziţia stând - pe vârfuri, pe călcâie;- poziţia şezând - cu genunchii întinşi, depărtaţi- poziţia culcat - înapoi, lateral- poziţia atârnat - cu faţa, cu spatele spre scara fixă.

Exerciţii dinamice cuprind următoarele segmente:

- Exerciţii de membre inferioare care constau din mişcări ample de la nivelul articulaţiei coxofemurale ca: flexii, extensii, abducţii, adducţii, circumducţii, precum şi din mişcări de extensie a gambei pe coapsă. Acestea se vor executa activ liber sau împotriva unei rezistenţe.

- Exerciţii aplicative cu caracter corectiv cum sunt exerciţiile de mers, alergare, târâre, echilibru.

- Exerciţii de redresare obţinute pasiv şi activ (autocontrol).

COMPLEXE DE EXERCIŢII

1. Mers pe vârfuri - mâinile pe şold - la trei paşi apleearea trunchiului înainte şi simultan cu ridicarea şi prinderea gambei accentuînd extensia genunchiului.

2.Mers pe călcâie - braţele lateral - paşii sunt mici şi repezi.3.Alergare cu picioarele întinse înainta- mâinile la ceafă.4.Stând la o lungime de pas în faţa unui scaun, braţele lateral, trecerea piciorului stâng

peste scaun, spatele drept - Acelaşi exerciţiu cu piciorul drept.

5.Stând cu faţa la scara fixă, mâinile pe şold, ridicarea pe piciorul stâng prin lateral şi sprijinirea pe şipca a 7-8 - piciorul drept rămîne întins, trunchiul vertical. Acelaşi exerciţiu cu piciorul drept.

6.Stând cu mâinile pe şold, săritura dreaptă (genunchii întinşi) cu ducerea braţelor prin înainte sus, aterizare pe vârfuri.

7.Şezând cu genunchii întinşi, mâinile pe coapse, târâre cu ridicarea alternativă a şoldurilor.

8.Şezând cu picioarele întinse - mâinile sprijinite înapoi - ridicarea picioarelor la 45 grade - forfecări.

9.Şezând - mâinile sprijinite înapoi, cu o minge medicinală între glezne menţinut - ridicarea şi coborârea picioarelor.

10. Şezând pe banca de gimnastică cu vârful picioarelor sprijinite sub scara fixă - mâinile la ceafă - extensia lentă a trunchiului pe spate - inspiraţie, revenire - expiraţie. Aceleaşi exerciţiu cu aplecarea trunchiului înainte - expiraţie, ridicarea trunchiului - inspiraţie.

11. Şezând cu picioarele întinse mâinile sprijinite înapoi - echilibru pe şezută cu ridicarea picioarelor la 45 grade şi a braţelor lateral.

12. Culcat înainte, mâinile întinse pe lîngă cap, ridicarea alternativă a trunchiului şi picioarelor (leagănul).

13. Culcat înapoi - braţele lateral - ducerea picioarelor la vertical - depărtarea şi apropierea lor - genunchii întinşi,

14. Culcat înapoi - ridicarea picioarelor până la verticală până ajunge stând pe omoplaţi - menţinerea poziţiei 10-15” depărtarea şi apropierea picioarelor -revenire.

15. Culcat înapoi - braţele întinse pe lîngă cap, ridicarea şi aplecarea trunchiului înainte cu arcuire şi depărtarea picioarelor - braţele înainte - revenire.

16.Atârnat cu spatele la scara fixă, menţinerea între glezne a unei mingi medicinale -

ridicarea picioarelor cu genunchii întinşi.17.Stând depărtat cu mâinile pe şold - aplecarea trunchiului înainte pînă ce mâinile ating

solul -revenire cu ridicarea pe vârfuri.18.Mers - la trei paşi - ducerea alternativă cu ridicarea unui picior Înainte, lateral şi

înapoi, cu genunchii întinşi.19.Stând cu spatele la scara fixă, mâinile fixate la scara fixă înapoi - ridicare pe vârfuri

cu proiectarea bazinului înainte.

20. Mers lateral pe vârfuri - cu încrucişarea picioarelor.

CORECTAREA PRIN GIMNASTICĂ MEDICALĂA GENUNCHILOR ÎN HIPEREXTENSIE

Scopul exerciţiilor fizice

- Tonificarea şi scurtarea musculaturii posterioare a coapselor şi gambelor, concomitent cu lungirea muşchilor quadriceps femural.

- Formarea reflexului corect de atitudine a poziţiei genunchilor - în ortostatism şi mers.

Mijloacele folosite pot fi sistematizate astfel:- Exerciţii statice sub forma poziţiilor derivate din poziţiile fundamentale ca structură

corectivă şi hipercorectivă; stând - cu genunchii îndoiţi, fandat; pe genunchi pe călcâie şezând, cu sprijin pe palme; şezând cu genunchii îndoiţi; culcat înainte, înapoi;

- Exerciţii dinamice - cum sunt 1- exerciţiile de membre inferioare în special la nivelul genunchilor sub forma

mişcărilor de flexie activă şi împotriva unei rezistenţe externe (mişcări concentrice). La acestea se adaugă mişcările de flexie şi extensie ale şoldurilor, târâre din poziţia pe genunchi;

- exerciţii de redresare pasivă şi activă (menţinerea genunchilor îndoiţi în poziţia culcat, autocontrolul în oglindă).

COMPLEXE DE EXERCIŢII

1.Mers cu genunchii îndoiţi - mâinile la ceafă.2.Alergare cu genunchii la piept - mâinile la ceafă.3.Alergare cu variaţie de paşi - doi paşi alergare obişnuită, doi paşi alergare cu călcâiele la

şezută, ghemuire, aceeaişi în continuare.4.Mers cu braţele lateral, la trei paşi ridicarea alternativă a unui picior îndoit în faţă.5.Stând cu genunchii îndoiţi - mâinile pe genunchi - săritură consecutivă pe ambele

picioare.6.Stând cu coatele îndoite cu mâinile la piept, îndoirea genunchilor cu ducerea braţelor

lateral, inspiraţie - revenire, expiraţie.7.Stând depărtat - braţele lateral - fandare laterală stânga-dreapta cu arcuire şi ducerea

mâinilor la şold.8.Stând cu ambele braţe la dreapta - legănarea braţelor la stânga simultan cu îndoirea

genunchilor - acelaşi exerciţiu la stânga.

9.Stând cu mâinile pe şold, săritură alternativă de pe un picior pe celălalt cu îndoirea genunchilor la piept.

10. Şezând cu genunchii îndoiţi şi sprijin înapoi pe palme târâre înainte cu tălpile uşor ridicate cu răsucirea genunchilor alternativ stânga-dreapta.

11. Şezând cu mâinile de gambe apucat rulare cu şezuta sus - menţinînd apucarea genunchilor tot timpul exerciţiului.

12. Pe genunchi cu braţele lateral, aşezare pe coapsa stânga cu sprijinirea mîinilor înapoi - trecere în şezând cu genunchii îndoiţi - lăsarea pe coapsa dreaptă şi trecerea în pe genunchi.

13.Pe genunchi - pe călcâie şezând cu trunchiul aplecat înainte, mâinile încleştate la spate - ridicarea trunchiului cu ducerea braţelor oblic sus – inspiraţie, revenire – expiraţie.

14.Pe genunchi stând cu mingea sus apucat, aşezarea pe latura dreaptă cu coborârea în partea stânga revenire - acelaşi exerciţiu cu aşezarea pe latura stânga.

15. Pe un genunchi stând cu celălalt picior îndoit înainte, trecerea greutăţii înainte cu extensia trunchiului şi ducerea braţelor sus şi arcuire, aşezarea pe călcâie şezând cu aplecarea trunchiului înainte cu ducerea braţelor oblic înapoi - revenire la poziţia pe genunchi stând - Acelaşi exerciţiu cu schimbarea genunchilor.

16. Pe genunchi cu braţele pe lîngă corp, înclinarea trunchiului înapoi cu ducerea braţelor înainte - revenire.

17. Culcat înainte - mâinile sub bărbie îndoirea simultană a genunchilor.18. Culcat înapoi, braţele lateral ridicarea simultan şi alternativ a picioarelor şi îndoirea

genunchilor spre piept.19. Culcat înapoi - îndoirea genunchilor şi răsucirea bazinului la stânga - revenire -

executarea aceluiaşi exerciţiu spre dreapta.

20. Mers cu îndoirea genunchilor stâng în faţă cu apucarea genunchiului şi aplecarea uşoară a trunchiului înainte.

21. Stând ghemuit pe vârfuri - ducerea braţelor lateral inspiraţie, aplecarea trunchiului la orizontală cuprinzînd genunchii cu braţele - expiraţie - revenire la poziţia iniţială.

22.Mers - ducerea braţelor înapoi - cu aplecarea trunchiului şi, îndoirea genunchilor cu balansarea braţelor înapoi - revenire cu braţele sus.

23.Stând - cu spatele lipit de perete şi îndoirea genunchilor - revenire cu spatele lipit de perete.

24. Stând ghemuit - pe vârfuri - cu piciorul drept înainte, legănarea alternativă a braţelor înainte şi înapoi, cu deplasarea înainte şi arcuiri din genunchi.

25. Mers - cu control asupra poziţiei corecte a membrelor inferioare.

CORECTAREA PRIN GIMNASTICĂ MEDICALĂA PICIOARELOR PLATE

Scopul exerciţiilor fizice1. Tonificarea şi scurtarea musculaturii plantare, combaterea contracturii musculare a

picioarelor în stând şi mers.Mijloacele folosite sunt:

Exerciţiile statice - se folosesc sub forma poziţiilor corective şi hipercorective derivate din stând, pe genunchi, şezând şi culcat. Se folosesc la început exerciţii corective din poziţiile culcat, şezând şi pe genunchi - ca fiind cele mai stabile şi mai puţin obositoare şi numai după ce se obţine o suficientă fortificare a bolţii se folosesc exerciţii din poziţia stând şi din mers.

Exerciţii dinamice sub forma

- exerciţiilor de membre inferioara executate simetric, simultan sau alternativ - în care vor predomina exerciţiile de flexie plantară concentric executate şi în interiorul segmentului de contracţia;- exerciţii aplicative cu caracter corectov cum sunt:

- exerciţii de mers - mers pe vârfuri, mers pe partea externă ţ târâre, căţă-rări ;- exerciţii da redresare pasivă şi mai ales activă executate sub forma autocontrolului

în a repartiza greutatea corpu» lui în lungul arcului extern.

COMPLEX DE EXERCIŢII

1.Culcat înapoi în faţa unui perete - cu genunchii îndoiţi - vârful piciorului sprijinit pe perete - desenarea de cercuri cu vârful piciorului pe perete.

2.Culcat înapoi - talpă în talpă - îndoirea şi întinderea genunchilor - menţinând tălpile apropiate.

3.Culcat înapoi - îndoirea şi întinderea alternativă a genanchilor - vârful picioarelor întinse.

4.Culcat înapoi - genunchii uşor îndoiţi - tălpile sprijinite pe perete - joc de glezne - cu rularea tălpii pe călcâie-vârf.

5.Culcat înainte - gambele la verticală -profesorul opune rezistenţă pe talpă - flexie plantară concentrică în interiorul segmentului de contracţie.

6.Culcat înaintea scării fixe - genunchii întinşi cu sprijinul picioarelor oblic sus pe o şipcă a scării fixe - ducerea picioarelor lateral cu alunecarea lor pe şipcă.

7.Culcat înainte, mâinile sprijinite pe lângă torace, târâre cu împingerea în mâini - genunchii şi vârful picioarelor întinse.

8.Culcat înainte - trunchiul în extensie, mâinile apucă vârful picioarelor reluare pe partea anterioară a trunchiului.

9.Şezând cu sprijip înapoi, picioarele depărtate, rostogolirea unei mingi de la un picior la altul.

10. Şezând cu sprijin înapoi genunchii îndoiţi - o minge medicinală între tălpi - îndoirea şi întinderea genunchilor cu menţinerea mingii între tălpi;

11. Şezând - cu genunchii îndoiţi - vârful picioarelor sprijinite - ducerea braţelor lateral cu întinderea genunchilor - inspiraţie - revenire - expiraţie.

12. Şezând cu sprijin înapoi - ridicarea picioarelor la 45 grade - menţinerea în echer.

13. Şezând cu sprijin pe coate cu vârful picioarelor întinse sub banca de gimnastică - ducerea braţelor lateral şi ridicarea trunchiului la verticală, inspiraţie, revenire - expiraţie.

14. Şezând pe un scaun - talpă în talpă - ducerea braţelor lateral şi a picioarelor la 45 grade, menţinerea 10-15”, revenire,

15. Şezând pe un scaun cu tălpile aşezate pe un baston - rularea bastonului.

16. Pe genunchi - uşor depărtat – vârful picioarelor orientate spre înăuntru - ducerea braţelor lateral,inspiraţie - lăsarea pe călcâie şezând cu braţele oblic înainte sprijin pe sol - expiraţie.

17. Pe genunchi - pe călcâie şezând cu spatele la scara fixă apucat de sus - extensia trunchiului cu apropierea vârfului picioarelor.

18. Pe genunchi cu sprijin pe palme - pas mare în alunecarea mîinilor pe şold şi extensia alternativă a unui picior înapoi.

19. Mers pe vârfuri cu ducerea braţelor sus - inspiraţie - revenire - expiraţie.

20. Mers pe partea externă a picioarelor - mâinile la ceafă.21. Mers pe partea îngustă a băncii de gimnastică - cu o minge medicinală

susţinută cu mâinile din lateral.22. Mers pe vârfuri cu picioarele încrucişate - peste o linie trasa pe sol.23. St

ând în faţa scării fixe - apucat cu o minge medicinală la nivelul bazinului - joc de glezne.

24. Stând în faţa oglinzii - ridicarea unui genunchi la piept - vârful piciorului întins – ridicarea pe vârful piciorului de sprijin - acelaşi exerciţiu cu schimbarea picioarelor,

25. Stând - aşezarea corectă a picioarelor pe sol.