Prof. Dr.r'DfNt .' ANTONESCU'Dr. CORNELIU OBRAgCU

PTOf. ALEXANDRINA OVEZEA

Corectareacoloanei vertebrale

Effieiitull"M"d,icira,Br.rcuregti, 20 L7.,,

Desene executate de Prof. ALEXANI)RINA OVEZEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naffulnllc u llorrrlllrlclANTONESCUDINUCorectarea coloanei vertebralc/l,rol. I)r, I )irrrr Arrtorrt.sr.rr.Dr. Corneliu Obraqcu, Prof. l)r. Alexrrrtrlrrrrrr ()vr.rr,irBucureqti: Editura Medicald, 20 I 7 .

ISBN 978-97 3 -39 -0824- 1

I. Obragcu CorneliuIL Ovezea Alexandrina

Redactor de carte: Lll,lANA Pli"l'l{lt's('llSecretar de redacfie: MARIA-lll,l,lNA Nl Al\l ITehnoredactare compulcrizutri, MlllAl $ I l',1, AN,\('lll,l

CU PRINS

lntroducere la edifia II. Citeva nofiuni de anatomie funcfionali a coloanei

vertebrale I IAnatomie 1lBiomecanicd 14Curburile coloanei vertebrale 18

Evolufia coloanei vertebrale 22

II. Postura corecti a corpului gi deviafiite ei.............. 3l

III. Etiopatogenia deviafiilor coloanei vertebrale (cauzelegi mecanismul de dezvoltare).......... 4l

Scoliozele 45Cifozele 47Lordozele 49Etiologia (cauzele) devialiilor vertebrale .. 49Vdrsta osoasd (scheletici). Maturitatea osoasi 59

IV. Indicafii qi posibilitifi terapeutice .......... 6l

V. Cum recunoaqtem o deviafie vertebrali 73

VI. Deviafiile coloanei vertebrale la adult 79

VII. Considerafii generale privind programul de recu-perare in devialiile vertebrale (scolioze, cifoze)... 83

Corsetul Milwaukee 89Corsetele corectoare pentru cifoze sau scolioze 90

VIII. Corectarea deviafiilor vertebrale prin exercifiifizice (kinetoterapie) 97

Exerciliile fi2ice.......... 98Modificarea lungimii muqchilor 100Gimnastica respiratorie 102Gimnastica abdominaldIndicalii metodice generale pentru kinetoterapia devia-

liilor vertebrale ............ 108Limitele kintoterapiei in corectarea devia{iilor vertebrale ll2

Corectarea coloanel vertobnlo

Frecvenla lecliilor de gimnastici medical[. Lucrul indivi-dual ........... ..........Recomanddri pentru activitatea qcolarl gi viafa curentd

lX. Corectarea prin exercifii fizice a devlaflllor ver-tebrale antero-posterioare

Corectarea prin exercilii fizice a devialiihr vertebraleantero-posterioare nestructurale (reducltbtle)......,.......

Program de gimnasticd medical[ pentru atitudinecifoticd (I) ..............Program de gimnastic[ medical[ pentru atitudinecifoticd (II) .............Program de gimnasticd medicald pentru atitudinelordoticd (I) ..............Program de gimnastici medicald pentru atitudinelordoticd (ID .............Program de gimnasticd medicalI penfru atitudine cifo-lordoticd (I) ..............Program de gimnasticd medicald pcntru atitudinecifo-lordoticd (II) .........

Corectarea prin exercilii fizice a devialiilor vertebraleantero-posterioare structurale (nereductihile)..............

Exercifii fizice pentru corectarea cifozoi nereduc-tibile (structurale)Program de gimnasticd medicald pentru cifoza struc-turald (I)Program de gimnasticd medicali pentru cifozd struc-turald (II)Exercilii frzice in timpul tratamentului ortopedic alcifozeiProgram de gimnasticd medicali pentru oifozd inaparat ghipsatProgram de gimnastici medicald pentru cifozi incorset ortopedic ...........Exercilii fizice pentru corectarea lordozei lombareProgram de gimnasticd medicald pentru lordozalombard (I) ..............Program de gimnastici medicali pentru lordozalombard (II) .............Program de gimnasticd medicald pentru cifo-lor-dozd (I)......Program de gimnasticd medicald pentru cifo-lor-doz[ (II)

112113

ll5

115

il9

t2t

125

r27

130

133

136

137

142

t4s

148

150

153156

157

160

162

165

Cuprins

Exercilii fizice pentru inversdri sau Stergeri ale curbu-rilor .......... 168

Program de gimnasticd medicald pentru cifoza lom-bard (I)....... 170Program de gimnasticd medicald pentru cifoza lom-bari (II) 173Program de gimnasticd medicalS pentru spate plan(D.............. 176Program de gimnasticd medicald pentru spate plan(r) ............. t78

X. Corectarea prin exerci{ii fizice a scoliozelor 183Corectarea prin exercilii fizice a scoliozelor nestruc-turale (atitudinilor scoliotice) 183Corectarea prin exercilii fizice a scoliozelor struc-turale......... 186

Program de gimnasticd medicald pentru atitudinescoliotici 196Program de gimnasticd medicali pentru scoliozadorso-lombard stdngi (,,in C") 199Program de gimnastici medicald pentru scoliozadorsald dreapti 202Program de gimnastici medicald pentru scoliozalombard stdngd 204Program de gimnasticd medical5 pentru scoliozadorsald dreapt5, lombard stdngi 207

Kinetoterapia scoliozelor sub tratament ortopedic...... 210Program de gimnastici medicali pentru scoliozala pacien{i in corset ortopedic 212Program de gimnasticd medicald pentru scolioza subtratament ortopedic la pacienli frr[ corset 214

Kinetoterapia scoliozelor in cursul tratamentului chi-rurgical 217

INTRODUCERE LA EDITIA I

Frumuselea corpului omenesc face parte din sferamare a esteticului in naturd. A;a cum a fost conceputdde Antichitatea greacd ;i reluatd de Rena;tere, .frumuseleacorpului omenesc se cqracterizeazd tn general prin armo-nie: armonie in gradul de dezvoltare a diferitelor seg-mente ale corpului, armonie fn gradul de dezvoltare adiferitelor lesuturi (muscular, adipos), armonie a linuteicorpului ;i armonie (coordonare) tn executarea diferitelormi;cdri.

Estetica linutei este datd indeosebi de coloana verte-brald, de pozilia capului ;i a gdtului, pozilia umerilor, atrunchiului, a ;oldurilor, abdomenului. Coloana vertebra-ld este axa osoasd de bazd care contribuie la menlinerealinutei corecte, funcpionalitatea ei fiind asiguratd de oserie de elemente pasive (ligamente) ;i de muSchi printonusul, elasticitatea ;i forya lor.

La vdrsta de creStere se observd o frecvenld mare aabaterilor de la linuta corectd a corpului, abateri careau .fost denumite cu termeni de atitudini vicioase(dejicienle), caracterizate prin accentuarea curburilorfiziologice ale coloanei vertebrale sau aparilia unor curburianormale, insolite de pozilia incorectd a capului qi gdtu-Iui, umerilor, abdomenului. Unele depistdri fdcute tncolectivitdli Scolare pretind cd 80% dintre ;colari se abatde la atitudinea ideald a corpului. 45o% dintre aceste aba-teri sunt considerate ca u;oare, 25'% medii qi 10% accen-tuate. in cele mai multe cazuri ele se pot corecta com-plet sau in mare mdsurd prin intervenlia voluntard a

Scolarului.Pe ldngd daunele de ordin estetic, aceste atitudini

vicioase pot stdnjeni diferitele func/ii organice, ca deexemplu respiralia, iar menlinerea lor timp tndelungat

Corecta rea co I oa n e i verteb ra I e

poate sd ducd la modificdri ale tonusului ;i lungimiimuSchilor gi ligamentelor ;i ia instalarea devtaiitlorstructurale ale coloanei vertebrale.

O parte dintre abaterile de la linuta corectd a cor-pului este reprezentatd tocmai de aceste devialii sfrac_turale ale coloanei, vertebrale, tn care, pe ldngd modifi-carea ireductibild sau foarte pulin reductibild a curburilorapar modfficdri ale corpilor vertebrali ;i o tendinld netdde agravare (evolutivitate). Diferitele date publicaterelateazd frecvenle foarte variate ale devialiilor struc-turale. Astfel, se vorbe;te despre o frecvenld a tuturordevialiilor structurale (sagitale Si frontale) de 6ok laScolari intre 8 Si 16 ani, sau de o frecvenld variind intre2 ;i I0% numai a scoliozelor structurale idiopatice.

DeSi frecvenla devialiilor vertebrale structurale nuare caracterul ,,de masd" al atitudinilor vicioase, ea estetotuSi destul de importantd. pe de altd parte, devialiitestructurale netratate la timp pot sd evolueze cdtre stadiide o gravitate extremd, cdtre adevdrate prdbu;iri alecoloanei, pe care le poate stdvili numai intervenliachirurgicald ;i numai cu sacrificarea mobilitdlii coloanei,ceea -ce reprezintd un handicap pentru toatd viala.

in stadiul actual al "unostti1elor

medicale'se poate"fyce cu destuld precizie diferen/ierea fntre devialiitefunclionale (atitudinile vicioase) ale coloanei vertebrale;i devialiile structurale, se poate aprecia gradul de evo_Iutivitate al lor ;i se poate stabili tratamentulcorespunzdtor.

Devialiile funclionale (atitudinile vicioase) alecoloanei se pot corecta in general prin exercilii fizice(kinetoterapie). Unele dintre deviayiile struciuraleincipiente, fdrd o tendinld evolutivd evidentd, pot Si elesd fie corectate sau oprite tn evolulie prin kinitoterapie.Marea majoritate a lor necesitd insd o oro"i"r"judicioasd intre tratamentul ortopedic Si kinetoterapie, iarcele de gravitate accentuatd trebuie sd fie supuseinterv enlie i c hirurgic a I e.

lntroducere la editia I

Pdnd tn urmd cu cdteva decenii, delimitareaimprecisd a devialiilor funclionale (atitudinilor vicioase)de cele structurale ;i insuficienla cunoqtinlelor tn legdtu-rd cu etiopatogenia Si potenlialul evolutiv al devialiilorvertebrale structurale a fdcut sd se astepte de la gim-nastica medicald efecte corective asupra devialiilor ver-tebrale chiar Si in cazurile tn care ea singurd, neasocia-td cu tratamentele ortopedice, nu le poate oferi.

in prezent sunt destul de bine precizate limitele kine-toterapiei, limitele tratamentelor ortopedice, cdt ;i meto-dica asocierii kinetoterapiei cu tratamentele ortopedicepentru corectarea devialiilor vertebrale.

Lucrarea de fald este rodul colabordrii dintre unmedic ortoped, un medic de culturd fizicd ;i un profesorde gimnasticd medicald. Corectarea devialiilor vertebralenecesitd aportul unei astfel de echipe de speciali;ti, darfiind vorba de un tratament indelungat, care trebuie apli-cat cu perseverenld ;i cu participarea activd Si deplind a

pacientului, este necesar ca el sd fie fndrumat in acestsens atdt de cdtre echipa de terapeuli, cdt Si de

intervenlia permanentd a familiei.Lucrarea se adreseazd in primul rdnd pacienyilor ;i

pdrinlilor acestora. De;i este prezentatd intr-un modaccesibil acestei mase de persoane fdrd cuno;tinle de spe-

cialitate, avdnd in vedere cd am sintetizat cele mai noicunoStinle ;i conceplii tn acest domeniu, lucrarea poate

fi utild tn bund mdsurd ;i kinetoterapeulilor ;i poate con-tribui Ia sistematizarea cuno;tinlelor chiar ;i medicilorpediatri ;i medicilor Scolari.

Prezentdm mai tntdi cdteva noliuni de anatomie

funclionald a coloanei vertebrale, sintetizdm apoicunoStinlele de bazd in privinla etiopatogeniei devialiilorvertebrale, pentru a trece dupd aceea Ia prezentareaindicagiilor metodice ale kinetoterapiei ;i asocierea ei cutratamente ortopedice. Prezentdm programe de gitnnasti-cd corectivd cu un numdr mare de exercilii pentru fiecaredevialie vertebrald. O bund parte dintre exercilii le ilus-trdm grafic pentru a fi u;or de inleles. Cea mai mare

10 Co recta rea co I o a n ei vertebra I e

parte dintre exercilii se pot executa la domiciliu. (Jneledintre ele necesitd aparate specffice sdlilor de gimnasti_cd, dintre care cea mai mare parte se pot initala sauimproviza ;i la domiciliu.

Precizdm cd exerciliile de gimnasticd corectivd nu potfi tnsu;ite corect ruumai prin folosirea unei cdr1i, oricdtde valoroasd ar -/i "o.

ASa cum se va vedea, executarealor zilnicd Ia domiciliu in mod independent este absolutnecesard pentru oblinerea efectelor dorite, dar invdyarealor trebuie sd se facd sub conducerea kinetoterapeu'turui.De asemenea, lucrul la domiciliu, chiar dupd fnvdlareaexerciliilor, trebuie sd fie completat cu programe maicomplexe executate in sala de gimnasticd.

De o importanld hotdritoare pentru oblinerea rezul_tatelor terapeutice este controlul periodic executat demedicul specialist, pentru a conslata modul in carerdspunde devialia vertebrald la tratamentul aplicat Si a_lajusta in mod corespunzdtor

Fdrd respectarea acestor cerinle de bazd, efortulpacientului, al pdrinlilor Ei al echipei de terapeiyi nupoate fi urmat de efectele dorite.

r. CATEVA NOTIUNI DEANATOMIE FUNCTIONALA n

COLOANEI VERTEBRALE

Coloana vertebrali sau scheletul axial rcptezintd segmen-

tul central al aparatului locomotor uman, segment care acdpdtat o deosebiti importanfi odatd cu cAqtigareaverticalitdlii. Ea indeplineqte o serie de funcfii, deseoricontradictorii. Pe de o parte, coloana vertebrali trebuie sd

susfin[ capul gi corpul in spafiu, si reziste forfelor de

gravitafie, celor de inerfie ca qi tuturor solicitdrilor dinmediul exterior la care este supusd ?n permanenlb qi sd

protejeze conlinutul nobil al canalului rahidian - miduvaspinirii cu rdddcinile ei nervoase. Pe de altd patte, coloa-na vertebralS trebuie si fie suficient de mobilS pentru a

permite mi;cdrile de flexie, extensie, rotalie qi inclinafielaterali ale capului Ei trunchiului, ca qi deplasarea capuluiin spaliu. Protejarea mdduvei spinirii trebuie sd fie asi-gtratd in cursul celor mai ample qi complicate migcdri, ca

de exemplu cele din timpul alergdrilor, sdriturilor, lupte-lor, a demonstrafiilor de dans sau balet etc. Coloana tre-buie sd realizeze protecfia lesutului nobil nervos fdrd si-qilimiteze mobilitatea. Acest lucru este posibil grafie uneicomplexe structuri osteoligamentare qi musculare, multi-segmentard.

Anatomie

Coloana vertebralI este alcdtuitd din 33-34 de pieseosoase - vertebrale -, grupate in 7 piese cervicale, 12 to-racale, 5 lombare, 5 sacrate unite intr-un os comun(sacru) qi alte 4-5 coccigiene, formAnd impreund cocci-gele (fig. l).

12 C o recta rea col oa n ei verte bra I e

Vertebra tip (fig. 2, a) are anterior un corp cilindric(l) format dintr-un inel cortical ce inconjoard osulspongios qi doui platouri vertebrale (superior ;i inferior).Osul spongios al corpului are o trabeculafie dispusifuncfional (fig. 2, b). Partea posterioard a vertebrei, arculvertebral, se leagi de cea anterioard prin doi pediculi (2).Arcul vertebral este constituit din dou6 lame vertebrale(6) care, unindu-se pe linia mediand, formeazl o apofrzdspinoasd (5). Arcul prezintd de asemenea patru apofizearticulare (3), doud superioare Ei doud inferioare, prin carese articuleazd ct vertebrele de deasupra qi de dedesubt,ca qi doui apofrze transverse (4).

r'/v3f/' \-., \.-

'd&gso

oD'noo.

t*-

Fig. 1. - Segmentele gicurburile fiziologice ale

coloanei vertebrale.

Fig. 2. - Vertebra tip a:1 - corpul vertebral;2-pediculi;3-apofizearticulare; 4 - apofrzetransverse; 5 - apofrzdspinoas5;6-lamever-tebrale; b: trabeculatia

corpului vertebral.

Cdteva noliuni d.e anatomie funclionald a coloanei vertebrale 1 3

De la vertebra tip existb variante anatomice caracte-ristice fiecdrei regiuni, primele doud vertebre cervicalesuferind modificdrile cele mai mari, necesare mobilitetiicapului in rotafie.

Vertebrele sunt unite intre ele pe de o parte prinarticulalii (articulafiile dintre corpii vertebrali qi cele din-tre apofizele articulare ale arcului posterior) qi pe de altiparte printr-un puternic sistem ligamentar.

Articulaliile dintre corpii vertebrali (fig. 3) se reali-t,cazd intre platoul inferior al unei vertebre qi platoulsuperior al vertebrei subiacente. intre cele doud platouricste interpus discul intervertebral, alc[tuit dintr-un inelfibros periferic rezistent la tracfiuni qi un nucleu pulposcentral. Nucleul pulpos este format dintr-o substanli gela-tinoas[ (gel) care confine 88% apd. El este aqezatposterior fald de centrul corpului vertebral (la l13posterior qi 213 anterior) dar la egal[ distanlb intre mar-ginea anterioard a vertebrei qi lamele vertebrale (fig. a).

Fig. 3. - Articula{iile dintrecorpii vertebrali.

Solicitat de compresiune, nucleul pulpos iqi pierde apa,

ceea ce determind aparilia unei presiuni de imbibilie a

c6rei mdrime este proporlionald cu cantitatea de api pier-dut5, putdnd atinge 250 mmHg (Charnley). Atunci cdndeste neinclrcat, nucleul absoarbe apa. Aceastd proprietatea nucleului pulpos face ca inilfimea unui om sd varieze

Fig. 4. - Pozi\ianucleului pulpos.

Corecta rea co I oa n e i vertebra I e

de dimineata pdnd seara. Nucleul neincircat in decursulnopfii este imbibat cu api, ceea ce face ca diminealacoloana vertebralS sI atingd maximum de inilfime. Seara,din cauza presiunii exercitate in timpul zilej, care a dusla pierderea apei din nucleu, coloana a pierdut dininilfime. Diferenfa poate ajunge pdnd la 2 cm.

Articulaliile interapofizare (fig. 3) unesc arcurile pos-terioare ale vertebrelor supra- qi subiacente. Supradlelearticulare ale acestor apofize alunecd una pe cealaltd,,ghiddnd qi limitdnd deplasarea vertebrelor intie ele.

Aparatul ligamentar este foarte puternic qi bine repre_zentat, unind intre ele diferitele porliuni ale vertebrllorsupra- gi subiacente (fa!a anterioard gi posterioard, a cor_purilor vertebrale, lamele vertebrale, apofizele spinoase,ap ofrzele transvers e).

Asupra coloanei vertebrale acfioneazd un num6r de730 inserlii musculare. Aceqti -rrq"Li au acliuni complexeqi pot fi impnrlili schematic in trei grupe:

Mu;chii situali anterior corpilor vertebrali, cuprinzdndo_ serie de muqchi ai gdtului qi trunchiului, ca qi muqchiiabdominali. Ei au rolul de a inclina coloana vertebralianterior (flexie) sau de a o rota si inclina lateral.

Mu;chii situali in partea posterioard a vertebrelor suntextensori ai coloanei. Ei pot, de asemenea, inclina lateralqi rota coloana.

Muqchii laterali inclind coloana intr-o parte sau altaqi o roteazd.

Biomecanici

Mobilitatea coloanei vertebrale se realizeazd in aqa_numitul ,,segment motor'., care este alcituit din doud ver_tebre cu articulafiile qi ligamentele dintre ele (fig. 5).Alternanla pieselor osoase qi a elementelor de jonJliunein sens vertical permite evidenfierea unui segment pasiv(D constituit din vertebra propriu-zisi qi un segmentmobil (II), format din discul intervertebral, gaura dJ con_jugare, articulafiile interapofizare, ligameniul galben qiligamentele interspinoase.

14 Cdteva noliuni de anatomie funclionald a coloanei vertebrale 15

Determinarea direcliei Ei amplitudinii miqcdrii reziddin geometria corpului vertebral qi in forma gi orientareaurticulafiilor interapofizare. Prezenla discului adaugl untlcterminant special miqcirii. Nucleul pulpos, de formisl'ericd, poate fi asimilat unei bile intercalate intre douiplanuri, unei articulafii sferice. Ligamentele au o acliunepasiv6. Cdnd limita lor de elasticitate este atinsd, elerlotermini oprirea miqclrii. Elementul activ este reprezen-tat de grupele musculare.

Fig. 5. - Segment motor.

Unitatea de acfiune este migcarea intersegmentard ceapare intre cele doud vertebre adiacente. Sumareamiqc[rilor din numeroase segmente motoare oferi coloa-nei o amplitudine importanti de migcare cu trei grade delibertate; flexie-extensie, inclinalie laterald dreapta-stdngaqi rota{ie axiald dreapta-st6nga (fig. 6).

Coloana vertebral5 nu este alcituiti numai dintr-osuprapunere de segmente motoare identice. Existd nivelede specializare motorie bine determinate. intre craniu qicoloana cervicald (occiput qi prima vertebrd cervicald C1)predomind miqcarea de flexie-extensie care atinge 15o.Inflexiunea laterald atinge 8o, iar rotarea este practicabsentd. intre C1 qi C2 (atlas qi axis) miqcarea preponde-rentd este rotarea axiali care atinge 50o. Flexia-extensiaeste in jur de 10o, iar miqcarea de inclinare laterali estepractic absent5. in restul coloanei cervicale miqcareaesenfiald este cea de flexie-extensie de 10-20' in fiecare

16 Corectarea co I oa ne i ve rtebral e

segment motor, existdnd insd si miscarea de inclinarelalerald. qi rotalie. in totalitate,'coloana cervicald reali-zeazd,75o flexie-extensie qi 50" inclinare laterald. Rotareacapului fa!5 de trunchi poate atinge 100-110".

Fig. 6. - Miqcarea de flexie-extensie gi inclinalie laterald acoloanei.

Coloana toracald (dorsald) are altd diferenlierefuncfionald. Pe ldngi rolul de proteclie a miduvei spind-fii, ea participi la miqc[rile cutiei toracice qi la protecliaorganelor intratoracice (pl6mdni qi inimi), impreund custernul qi coastele. Din aceastd cauzd coloana toracali estecea mai pulin mobild.

La nivelul lombar mobilitatea preponderentd este ceade flexie-extensie, ea atingdnd 10-15. pentru fiecare seg-ment motor. Flexia-extensia intregii coloane lombareatinge 80o, inclinarea laterald 30", iar rotafia 10-15..

Solicitdrile suportate de coloana vertebrall sunt varia-bile in funcfie de pozigia gi miEcdrile trunchiului. pentrua calcula sarcinile la care este supusl coloana s-a aplicatteoria pdrghiilor. Coloana a fost comparatd cu o balanld(fig. 7) in care arcul indicator este nucleul pulpos qibralele sunt brafele de pdrghie asupra cirora se eiercita

Cdteva noliuni de anatomie .funclionald a coloanei vertebrale 17

Fig. 7. - For{a de compresiune asupra discului intervertebral.

forlele. Pentru ca echilibrul sd fie mentinut, momentelefbrlelor trebuie sd fie de aceeaqi valoare: forlele trebuiesd fie in raport invers cu lungimea bralelor de pdrghie.Cunoscdnd greutatea diferitelor segmente ale corpului, caqi pozilia centrului lor de greutate, se pot calcula cu oaproximafie acceptabili, solicitdrile la care este supus dis-cul. De exemplu (fig. 7), daci greutatea parlial5 a cor-pului situati deasupra vertebrei T, este de 20 kg, forlade extensie trebuie sd fie de aproximativ 40 kg. Forla decompresiune exercitatd asupra discului va fi de 60 kg.Leonardi a calculat c5, pentru a ridica o greutate de 10 kgcu genunchii flectali, trebuie sd se dezvolte la nivelulapofizelor spinoase lombo-sacrate o forli de tracliune de141 kg. Aceeaqi greutate ridicatd cu genunchii intinEi cereo forfd de 255 kg, iar daci greutatea este ridicatd cubralele intinse inainte, forla ajunge la 363 kg. Teoretic,nucleul pulpos va suporta o for!5 de compresiune intre282 qi 726 kg. Nachemson a fdcut misuritori de com-presiune la nivelul discului Lr. in decubit dorsal forla a

fost de 20 kg (datoritd forlei de imbibilie Ei tonusuluimuscular). Ea a crescut la 100 kg in ortostatism qi Ia 142 kgin pozilia qezdndd, pentru a atinge maximum (280 kg) lao persoanl in pozi,tia qezdndd aplecati inainte cu 20' qipurt6nd in brafe o greutate de 20 kg (fig. 8).

I Linia eentrului

1B Corectarea coloanei vertebrale

Poaitria fo.pului

Fig. 8. - Forfa de compresiune asupra nucleului pulpos indiferite pozilii.

Curburile coloanei vertebrale

Formatd din ansamblul celor 33-34 de vertebre, coloa-na vertebrald in totalitate are forma unei coloane articu-lare cu direclia generald verticald. Ydzltd din fald (inplan frontal) coloana vertebrali este rectilinie, oricedeviafie fiind considerati patologic5. Ydzutd din profil (inplan sagital), coloana vertebrald prezintd 4 curburi care se

succedd alternativ convex-concav de sus in jos (fig. 1):- curbura cervicalS cu convexitatea anterioarl;- curbura dorsald cu concavitatea anterioari;- curbura lombari cu convexitatea anterioard;- curbura coloanei pelviene formati din sacru qi coc-

cige cu concavitatea anterioard.Curburile cu concavitatea anterioard au fost denumite

cifoze (din grecesail kifus : incovoiat, indoit inainte), iarcele cu concavitatea posterioard lordoze (de la grecescullordos : curbat).

Trecerea de la o curburd la alta se face gradat, cuexceplia regiunii lombo-sacrate. La acest nivel, schimba-rea curburii este marcatd de proeminenla anterioard aunghiului format ?ntre ultima vertebri lombard (Ls) qi

<r 300

€g zzs

SR 25a

6+ 223!t 2w$g 1?so-= 150

6E 125

Eil 1oo

.Eft 7sE€ 50,SE 2s.8

Cdteva noliuni de anatomie funclionald a coloanei vertebrale 1 I

prima sacratd (S1). Acest unghi variazd intre 120 ;i 140"(fig. 9, b). Inclinarea platoului vertebral superior al ver-tebrei 51 fald de orizontald (unghiul sacrat) variazd intre30' qi 40-45o (fig. 9, a).

Sacrul - piesd osoasi unicd formati din cele 5 ver-tebre sacrate - este infipt ca o pand intre cele doud oase

ale bazinului qi are o foarte micd mobilitate. De pe pla-toul oblic al vertebrei 51 se ridic[ coloana mobilS, cer-vico-dorso-lombari care in profil are trei curburi (a pattafiind reprezentatd de sacru). Prezenla acestor trei curburirndreqte rezistenla coloanei vertebrale la solicitirile per-manente la care este supusi. Experimental s-a pututdovedi cd rezistenla unei coloane articulare care prezintdcurburi este proporlionald cu p[tratul curburilor plus unu.Rezistenla coloanei vertebrale gralie celor trei curburi ale

sale, este de zece ori superioard unei coloane rectilinii.

ahFig. 9. - inclinarea platoului superior al vertebrei St @);

unghiul format intre L5 gi 51 (b).

Se disting 3 morfotipuri rahidiene, corespunzdtoarccelor 3 tipuri funcfionale (fig. 10):

- coloana dreaptd, cu curburi pulin accentuate intdlnitdla persoane dinamice; acest morfotip vertebral favorizeazdmiqc[rile rapide gi dezechilibrele necesare locomoliei;

- coloana cu curburi exagerate, care e rezultatul uneisupraadaptdri la ortostatism (staliunea in picioare) qi

corespunde unui tip funclional static, apt indeosebi pentruo desfdqurare de for!6 qi de duratS, dar dezavantajat inactivitilile dinamice;