COPIII RROMIRaport de cercetare

1

Cercetarea [i raportul au fost realizate de o echip` comun`Salva]i Copiii [i Agen]ia de Dezvoltare |mpreun`, cu sprijinul unorcercet`tori locali:

Cristina D#mboean

Georgiana Toth

Gelu Duminic`

Irinel Marius {tefan

Andrei Constantin

Elena Dobre

Ionela Cristea

Cristina Ambru[

Ionela Aparaschivei

Gabriel Vulpe

Maricica Oprea

Miralena Mamina

Coordonator:Gabriela Alexandrescu, Pre[edinte executiv Salva]i Copiii

2

Cuv#nt \nainte|n urm` cu 8 ani, Salva]i Copiii a ini]iat o cercetare calitativ` privind

situa]ia copiilor rromi \n Rom#nia, cercetare desf`[urat` \n 10 comunit`]irrome. |ntre timp, Guvernul a aprobat Strategia de |mbun`t`]ire a situa]ieiromilor (HG 230/mai 2001). S-au produs schimb`ri esen]iale \n via]a copiilorrromi \n aceast` perioad`? Proiectul Respectarea drepturilor copiilor rromi– mijloc de evitare a excluderii sociale, finan]at prin programul PhareDemocra]ie, drepturile omului, statul de drept [i independen]a justi]iei ne-adat posibilitatea de a derula, \n parteneriat cu Agen]ia de Dezvoltare|mpreun`, o mini-cercetare \n 5 comunit`]i din cele studiate \n 1998.Concluziile nu sunt tocmai \mbucur`toare. De[i exist` unele progrese, maiales \n domeniul medical, copiii rromi continu` s` fie una din categoriile celemai defavorizate din ]ar`. Chiar dac` s`r`cia nu are conota]ie etnic`, estemai evident` \n comunit`]ile rrome. Lipsa de resurse materiale a familiilor [ia locurilor de munc` – o cauz` fiind [i insuficienta preg`tire [colar` [iprofesional` a rromilor –, impieteaz` asupra dezvolt`rii normale a copiilor,asupra educa]iei lor [i mai ales asupra calit`]ii acestei educa]ii. Pe de oparte interesul redus al p`rin]ilor pentru [coal` – generat de lipsa de\n]elegere a utilit`]ii ei –, pe de alt` parte imposibilitatea de a asiguracopiilor cele necesare [colii, de la \mbr`c`minte [i \nc`l]`minte, p#n` larechizite [i nu \n ultimul r#nd faptul c` foarte mul]i copii trebuie s` participela realizarea veniturilor familiilor, conduc la absenteism [i rezultate [colareslabe. Copiii \n[i[i, urm#nd poate tradi]ia familiilor, nu dau o mareimportan]` [colii, iar unii dasc`li nu depun suficiente eforturi pentru a-imotiva. |n aceste condi]ii, perspectiva schimb`rii \n bine a vie]ii copiilor estepus` \n continuare sub semnul \ntreb`rii.

Implicarea efectiv` a autorit`]ilor \n sprijinirea familiilor rrome de a-[iasigura o via]` decent`, prin cursuri de preg`tire profesional`, asigurareade locuri de munc`, rezolvarea situa]iior neclare privind actele de identitate[i de proprietate, inclusiv consilierea acestora privind viitorul copiilor,credem noi c` ar putea contribui la ameliorarea situa]iei acestora [i implicitla cea a copiilor.

Consider`m c` o politic` social` coerent` [i sus]inut`, la nivelna]ional [i local, este singura solu]ie pentru schimbarea situa]iei rromilor,oferirea unui viitor mai bun copiilor [i posibilitatea de a se bucura dedrepturile ce le au.

Gabriela AlexandrescuPre[edinte ExecutivSalva]i Copiii Rom#nia

3

Argument“|n Rom#nia, unul dintre cele mai afectate grupuri sociale din toate

punctele de vedere \l constituie popula]ia de etnie rom`. Ei alc`tuiescgrupul social cel mai vulnerabil, fiind suprareprezenta]i \n toate categoriiledefavorizate: \n r#ndul celor lipsi]i de mijloace materiale, al [omerilor petermen lung, al lucr`torilor necalifica]i, al celor f`r` educa]ie sau cu educa]iesumar`, membri ai unor familii numeroase, oameni f`r` documente deidentitate, f`r` domiciliu stabil chiar f`r` o locuin]` proprie“1.

Mini-cercetarea de fa]` [i-a propus, printre altele, s` urm`reasc`progresele \nregistrate \n domeniul educa]iei \n perioada de dup`adoptarea Srategiei2, situa]ia actual` a popula]iei de rromi [i identificareacauzelor ce stau la baza acestor realit`]i, mai ales \n domeniul educa]iei,care \ns` nu poate fi privit` rupt` de contextul general.

Principalele elemente din Strategia Guvernului pentru \mbun`t`]ireaSitua]iei Romilor3, referitoare la educa]ie (punctul H) sunt urm`toarele:

Elaborarea unui program de stimulare a particip`rii [colare [i dereducere a abandonului [colar, \n special \n segmentele s`raceale populatiei de rromi.Analiza posibilit`]ii de organizare a unor institu]ii de \nv`]`m#ntprimar, secundar [i profesional pentru rromi (arte [i meserii,\nv`]`m#nt voca]ional, formare [i reconversie profesional` etc.).Conceperea [i implementarea unor programe de formare amediatorilor [colari [i de perfec]ionare pentru cadrele didactice \ndomeniul educatiei interculturale.Introducerea temelor de prevenire [i combatere a discrimin`rii \ntrunchiul comun al programei [colare.Introducerea \n programele de preg`tire a speciali[tilor \nadministra]ie public`, asisten]a social`, s`n`tate, poli]ie,\nv`]`m#nt a unor module didactice dedicate problemelor sociale[i economice ale rromilor.Conceperea [i implementarea unor programe de \ncurajare aparticip`rii p`rin]ilor rromi la procesele educa]ionale din [coal` [idin afara ei.Adoptarea de m`suri legislative \n sprijinul rromilor, \n scopulacord`rii de facilit`]i \n domeniul educa]iei pentru rromi [i dinperspectiva promov`rii rromilor \n posturi ale administra]iei[colare (directori de [coli [i inspectori [colari).

4

1 Ina Zoon, La periferia societ`]ii, Rromii [i serviciile publice în România, On the margins, Roma and PublicServices in Romania, Open Society Institute, 2001.

2 Hotarârea de Guvern 430/2001, 25 aprilie 2001, publicat` în Monitorul Oficial nr. 252, 16 mai 2001.3 Idem

Acordarea, \n continuare, de facilit`]i [i de locuri subven]ionate,special pentru tinerii rromi care doresc s` urmeze colegiiuniversitare [i facult`]i.Obligativitatea unit`]ilor [colare [i a inspectoratelor [colarejude]ene s` organizeze, \n permanen]`, cursuri de recuperare[colar` pentru rromi, prin toate formele de \nv`]`m#nt aprobate,\n raport cu solicit`rile individuale [i ale organiza]iilor rromilor dinzona de responsabilitate.Atragerea tinerilor rromi spre institu]iile de formare a func]ionarilorpublici [i a personalului din institu]iile publice (facult`]i deasisten]` social`, administra]ie public`, medicin`, academii [i[coli militare pentru formarea ofi]erilor [i subofi]erilor de poli]ie,MApN, SRI etc.).Stimularea accesului la educa]ie prin asigurarea, gratuit, a uneimese pentru to]i elevii din ciclul primar [i secundar.

Metodologia cercet`rii

|n realizarea cercet`rii s-a utilizat cu prec`dere o metodologie de tipcalitativ, concentrat` pe studii de caz \n comunit`]ile Colt`u (Maramure[),Calvini (Buz`u), Glina (Ilfov), Mangalia (Constan]a) [i Balta Ars` (Boto[ani)

Metodele de cercetare utilizate au fost:Ancheta sociologic` calitativ`Metoda observa]iei sociologice

Pentru culegerea datelor s-au utilizat urm`toarele tehnici decercetare:

Interviu individualFocus-groupObserva]ie direct`Chestionare

|n fiecare dintre comunit`]ile men]ionate au fost realizate interviuri/focus-grup-uri [i aplicarea de chestionare pentru urm`toarele tipuri desubiec]i:

Reprezentan]i ai [coliiP`rin]iCopiiReprezentan]i ai autorit`]iilor locale (prim`rie, poli]ie, institu]iisanitare, inspectorat [colar)

Lideri rromi (consilieri locali, mediatori [colari [i/sau sanitari).

5

Condi]ii de via]`Condi]ii de trai (localitate, locuin]`, facilit`]i)

Problema locuirii \n Rom#nia4 a c`p`tat, \n ultimii ani, accentedramatice care \n cele din urm` duc la excludere social`.

Aceast` problem` este una foarte grav`, manifestat` \n diferiteforme: lipsa locuin]elor, lipsa actelor de proprietate, spa]ii insuficiente sauinsalubre, lipsa mijloacelor necesare pentru \ntre]inerea corespunz`toare alocuin]elor, lipsa interesului din partea autorit`]ilor pentru sprijinirea rromilorprivind accesul la o locuin]`.

Evaluarea condi]iilor de via]` ale popula]iei de etnie rrom` dincomunit`]ile studiate a avut \n vedere calitatea locuirii, sursele de venit [iresursele de care dispun membrii acestor comunit`]i.

Faptul c` \n majoritatea cazurilor, a[ez`rile de rromi se afl` laperiferia localit`]ilor, utilit`]ile necesare unei vie]i decente lipsesc , de celemai multe ori, moderniz`rile oprindu-se la marginea cartierelor de rromi.

Aceste aspecte (lipsa unui spa]iu adecvat pentru efectuarea temelor,locuin]a ne\nc`lzit` sau chiar neluminat` \n unele cazuri) influen]eaz` \nmare m`sur` rezultatele [colare ale copiilor rromi.

1. LocuireaCele mai multe dintre locuin]ele ce apar]in persoanelor de etnie

rrom` din cele cinci comunit`]i studiate au \n componen]` una sau dou`camere de locuit. |n majoritatea cazurilor aceste locuin]e sunt lipsite decamere de baie [i grupuri sanitare.

De[i exist` [i cazuri \n care o locuin]` este ocupat` de o singur`familie nuclear` (un cuplu [i copii minori), lipsurile materiale (aleposibilit`]ilor de construire [i \ntre]inere a unei case, lipsa terenurilor), dar [iobiceiul c`s`toriilor la v#rste tinere au condus la generalizarea situa]iilor \ncare mai multe familii, adesea apar]in#nd mai multor genera]ii, locuiesc \naceea[i locuin]`, chiar \n aceea[i camer`. Astfel, supra-aglomerarealocuin]elor constituie una dintre principalele probleme ale locuirii \n acestecomunit`]i.

„ceea ce \nseamn` case sociale, electricitate, ap` potabil`, canalizare,rromii sunt la marginea comunit`]ilor, totdeauna resursele nu ajung pentrutoat` localitatea.”

Lider rrom, Colt`u-Maramure[

6

4 DAN, Adrian - "Situatia locuirii", in ZAMFIR, Catalin si PREDA, Marian - op. cit., pp. 183-221.

|ntr-o singur` camer` locuiesc, \n cele mai multe cazuri, mai mul]icopii, num`rul acestora ajung#nd chiar la 7 - 8. Ace[ti copii nu beneficiaz`de condi]ii normale pentru a \nv`]a sau a-[i face temele at#t datorit` lipseispa]iului c#t [i a dot`rilor adecvate unor astfel de activit`]i.

Un aspect important al calit`]ii locuirii \l reprezint` accesul la re]elelede utilit`]i publice sau modalit`]ile de aprovizionare cu ap` [i de \nc`lzire alocuin]ei.

“- Dou` camere, c#t s` am.- P`i [i sunte]i opt persoane, cum dormi]i?- Cum ne descurc`m…”

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

Dar au condi]iile necesare de a face lec]iile acas`?Da, cum s` nu.Dar am v`zut multe case s`race...Acolo...cum pot....nu au birou, nu au din astea...o mas`, un scaun pune [iacolo.

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

I: Cam ce num`r de copii tr`iesc a[a \n medie \ntr-o cas`?R3: P`i de exemplu, \ntr-o singur` camer` avem trei familii – Viorel cu \nc`doi fra]i - [i au 7 copii…7 copii \ntr-o camer` 4/4.R1: Mai sunt.R4: La mine tr`iesc 5 copii ai mei [i 2 nepo]i, deci 7.

Focus grup, P`rin]i, Colt`u

R6: Media ar fi de 1-2 camere, acestea fiind locuite de 2-3 familii.R1: Eu zic c` majoritatea au o camer` [i un hol sau o buc`t`rie.I: Din ce cauz`, nu au putut s`-[i extind` locuin]a, nu au avut teren …R6: S`r`cia. Nu au avut condi]ii ca s`-[i…]in#nd cont de situa]ia material`,majoritatea celor, ce s` zic s-au \nsurat recent nu au avut o posibilitates`-[i construiasc` o cas`. A doua variant` ar fi: pentru c` nu au un teren ...R1: ... Loc de cas` o fost... noi romii ne gr`bim totdeauna s` facem copii,ne apuc` copiii [i dac` facem doi - trei ne trebuie bani s` ne cre[tem copiiinu s` ne facem cas` [i mai [tiu eu ce...

Focus grup, P`rin]i, Colt`u

7

Accesul la electricitate constituie un aspect problematic pentru oparte a membrilor comunit`]ilor ale c`ror locuin]e nu beneficiaz` de curentelectric. Astfel, \n cel pu]in trei din cele cinci comunit`]i cuprinse \n studiu(Colt`u, Mangalia, Balta Ars`) exist` gospod`rii care nu beneficiaz` deaceast` utilitate. Chiar [i \n cazul unora dintre gospod`riile care au trascurent electric \n locuin]` se pune problema modului de conectare lare]eaua de electricitate. |n situa]iile \n care nu exist` posibilitatea \ncheieriiunui contract cu firma furnizoare, \n special din cauza lipsei unui act deproprietate a locuin]ei, exist` practica conect`rii la re]eaua de electricitateprin cabluri trase ilegal de la rude sau vecini. Uneori aceste cabluri sunttrase pe distan]e de dou` –trei sute de metri [i cuprind un mare num`r degospod`rii (ex. comunit`]ile din Colt`u, Maramure[).

Accesibilitatea surselor de ap` potabil` \n comunit`]ile de rromi estedeficitar` [i constituie unul din principalii factori ce favorizeaz` apari]iacazurilor de \mboln`viri la nivelul acestei popula]ii, at#t \n cazulcomunit`]ilor rurale, c#t [i \n cazul celor urbane (ex. comunitatea de rromidin Mangalia). Pentru cele mai multe gospod`rii sursa de ap` este situat`\n afara locuin]ei, doar o mic` parte dintre acestea av#nd acces la ap`potabil` \n propria locuin]`. Exist` situa]ii \n care pentru a ajunge la o surs`de ap` potabil` familiile de rromi sunt nevoite s` parcurg` distan]e relativmari, chiar c#te 2 km. Nu \n ultimul r#nd, se pune problema calit`]ii apeiutilizate pentru consumul curent. Locurile ce servesc deopotriv` procur`riiapei [i sp`l`rii constituie surse de \mboln`vire pentru cei care le utilizeaz`.

Dar curent electric are toat` comunitatea?Nu chiar toat`. Ea, de exemplu, nu are.Iar cei care nu au de unde procur`?De la vecini.

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

I: Curent electric exist` tras la toate locuin]ele?R3: Nu. Avem aici un cartier care s-a ref`cut acum [i unde nu au nici unul,dar \[i trag curentul unul de la cel`lalt.R6: Sunt cabluri de peste 2-3 sute de metri care se trag de la unul la cel`lalt.Pl`tim curentul c#t vine \mpreun`. Acolo nu exist` nici st#lpi [i trebuie s` neajut`m cumva.I: [i plata...R6: Pl`tim contorul. C#t consum`m pl`tim.I: A]i putea aproxima c#te persoane sunt \n aceast` situa]ie.R6: 65-70% din totalul caselor de rromi.

Focus grup, P`rin]i, Colt`u

8

Cauzele acestei situa]ii ]in pe de o parte de amplasarea comunit`]ilorde rromi \n cadrul localit`]ii, majoritatea fiind situate la periferia acestora, \nzone \n care nu exist` re]ea de alimentare cu ap`, iar pe de alt` parte delipsa resurselor financiare ale gospod`riilor de rromi necesare investi]iilor \nlocuire.

Modul de |nc`lzire al locuin]elor constituie un alt aspect problematic\n comunit`]ile de rromi. Cele mai multe dintre locuin]e sunt \nc`lzite cuajutorul sobelor. Membrii gospod`riilor de rromi sunt nevoi]i s`-[i procurezilnic, practic de pe o zi pe alta, sursa necesar` \nc`lzirii locuin]ei. |n lipsaresurselor financiare cu care ar putea achizi]iona lemnele pentru foc,familiile de rromi utilizeaz` frecvent pentru \nc`lzire de[euri, gunoaie,reziduuri a c`ror ardere eman` gaze toxice ce pot constitui un real pericolpentru s`n`tatea lor (ex. comunit`]ile de rromi din Colt`u [i Mangalia).

Condi]iile de locuire precare sunt un rezultat at#t al s`r`ciei legate devenituri c#t [i un efect [i o component` a segreg`rii reziden]iale. (Sandu,2005)5. Altfel spus, condi]iile de locuit ale popula]iei rrome sunt determinatepe de o parte de accesul redus al acesteia la pia]a muncii, iar pe de alt`parte de marginalizarea la periferia localit`]ilor, unde infrastructura tehnico-edilitar` este mult mai pu]in dezvoltat`. Segregarea, „\mpingerea” familiilorde rromi c`tre marginea localit`]ilor are drept consecin]` important` lipsireaacestor zone de investi]ii at#t din partea autorit`]ilor locale, c#t [i aindivizilor de alt` etnie, \n baza prejudec`]ilor pe care le au fa]` de rromi.

Cum v` aproviziona]i cu ap`?Avem f#nt#ni \n curte.Care nu avem mergem la veciniSunt trei pu]uri \n comun` [i doar unul \n cartierul de rromi, dar e absurd ca laun cartier de 74 de case, o cas` fiind locuit` de 2-3 familii s` existe un singurpu]. Sunt oameni nevoi]i s` mearg` la 40-50 de m cu o g`leat` dup` ap`.Dar nu exist` alimentare cu ap`?Ba da, exist`. [i pe strada asta exist` [i avem oameni care [i-au tras apa \ncas`. Avem vreo 3-4 familii pe strada asta.|n cartierul de rromi nu s-a tras ap` dec#t p#n` la jum`tatea str`zii....

Focus grup, P`rin]i, Colt`u

[i apa o lu`m, daca st`m la Bar`ci, trebuie s` mergem \n mijlocul cartierului,pentru c` nu este ap` peste tot. Este un loc comun. Se spal` acolo, searunc` de toate acolo. Se \mboln`vesc copiii, le spun mereu „ave]i grij` deunde lua]i apa, de unde be]i apa”.

Focus grup, P`rin]ii, Mangalia

9

5 Dumitru Sandu, O hart` social` a comunit`]ilor de romi, Banca Mondial`, Bucure[ti, iulie 2005

|mbun`t`]irea situa]iei locuirii prin conectarea la re]elele de utilit`]ipublice este dificil de realizat at#t datorit` lipsei de resurse materiale alepopula]iei de etnie rrom` c#t [i absen]ei unui statut legal al propriet`]iilocuin]elor. Exist` cazuri de gospod`rii ce ocup` locuin]e pe care leconsider` proprietatea lor de[i nu de]in nici un fel de act asupra acestora.Dincolo de cazurile individuale, exist` chiar zone reziden]iale construite peterenuri ocupate ilegal. Un exemplu \n acest sens \l constituie comunitateadin Colt`u, unde \n acest mod au fost construite o mare parte din caselemembrilor comunit`]ii rrome. Aceast` situa]ie este determinat` deinsuficienta informare a membrilor comunit`]ii privind procedura legal` deconstruire a unei locuin]e astfel \nc#t o mare parte dintre ace[tia [i-auconstruit case acolo unde au g`sit teren liber, cel mai adesea la marginealocalit`]ii. Lipsa statutului legal de ocupare al locuin]elor face dificil`ob]inerea actelor de identitate, ceea ce \i exclude pe cei care nu le posed`de la o serie de servicii publice cum sunt cele de educa]ie [i s`n`tate.

Principalele probleme asociate locuirii \n cele cinci comunit`]i cuprinse\n studiu, a[a cum reies sintetiz#nd informa]iile anterior prezentate, suntconstituite de:

supra-aglomerarea locuin]elor [i asociat` acestei probleme lipsaunor spa]ii adecvate unde copiii s`-[i poat` preg`ti temele [i \nv`]a,lipsa utilit`]ilor necesare unei locuiri decente (surse de ap`,electricitate, \nc`lzire), problem` ce caracterizeaz` o partesemnificativ` din locuin]e ocupate de membrii acestor comunit`]i,ceea ce impieteaz` [i asupra s`n`t`]ii copiilor,absen]a unui statut legal al ocup`rii locuin]elor.

Problemele legate de locuire sunt rezultat nu doar al s`r`ciei cauzatede penuria locurilor de munc` [i de surse de venit dar [i rezultatul segreg`riireziden]iale.

Absen]a unor interven]ii din partea statului orientate spre \mbun`t`]ireacondi]iilor de locuire ale popula]iei de etnie rrom` favorizeaz` continuadeteriorare a locuin]elor acestora, mai ales c` membrii acestor comunit`]i suntlipsi]i de capacitatea material` de a investi \n acest domeniu.

I: Sunt [i proprietari de case \n acest grup?R6: Majoritatea suntem… \n afar` de Maria. Bine ce \nsemn` s` fiiproprietar? Noi ne-am f`cut aceste case [i suntem proprietari, dar legal nua[ putea s` spun … pentru c` \n propor]ie de 95% nu avem acte legale. Laora c#nd s-au f`cut case nu s-a dat acordul prim`riei pentru c` fiindinsuficient informa]i despre ce acte ne-ar fi trebuit … [i a[ putea s` spun c`am construit aceste case pe domeniul public al prim`riei.

Focus grup, P`rin]i, Colt`u

10

2. Surse de venit [i resursePrincipalele surse de venit ale locuitorilor din comunit`]ile de romi

sunt reprezentate de venitul minim garantat – VMG –, aloca]iile copiilor [iactivit`]ile ocazionale. Pentru o mic` propor]ie din locuitorii celor cincicomunit`]i studiate sursele de venit sunt constituite de salarii, pensii,venituri ob]inute din activit`]i lucrative [i agricultur`.

Ponderea mic` a gospod`riilor care ob]in venituri permanente, fiesalarii, fie pensii, face ca locuitorii acestor comunit`]i s` fie dependen]i dinpunct de vedere economic de venitul minim garantat. Nu trebuie neglijatfaptul c` exist` o serie de dificult`]i ale acestei categorii de popula]ie \nceea ce prive[te accesul la pia]a muncii [i ob]inerea unor venituripermanente care s` reduc` dependen]a de ajutoarele acordate de stat.Una dintre aceste dificult`]i este reprezentat` de resursele de capital umanale membrilor comunit`]ilor de etnie rrom` ca urmare a experien]eieduca]ionale relativ reduse astfel \nc#t, cei mai mul]i dintre membri acestorcomunit`]i nu de]in o calificare de baz`. Av#nd un nivel de instruc]ie redus,adul]ii din comunit`]ile de rromi au pu]ine ocupa]ii aduc`toare de venituri

Cu ce v` ocupa]i acum, iarna?Doar ajutorul social...at#t, ajutorul social, ce vrei s` facem?!Exist` persoane aici \n sat care fac naveta pentru a lucra undeva?Nu, au fost \nainte, acum nu. Cu trei milioane salariu ce faci?

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

I: A[a, ca [i ocupa]ie din ce v` ]ine]i existen]a de zi cu zi, deci cu ce v`ocupa]i?Avem ajutorul social ....Tr`im cu o singur` pensie de boal` [i cu pensia lui.I: Deci toate zece persoane tr`i]i cu...? Pensia de 2.500. 000.Ajutor de la prim`rie ave]i?N-avem dec#t aloca]iileDeci tr`i]i din aloca]ii [i pensia b`tr#nului...Da...................................................................I: Dumneavoastr` cum v` descurca]i?Avem ajutorul social [i tr`im a[a acu to]ii.I: [i v` ajunge?Lu`m cartofi, f`in` [i ne mai men]inem c#t de c#t. De acolo pl`tesc apa,lumina...

Focus grup, P`rin]i, Mangalia

11

stabile. Prejudec`]ile angajatorilor viz#nd aceast` etnie, particularit`]ilepie]ei for]ei de munc` (ex. oferta redus` de locuri de munc` la care ar puteaavea acces persoane necalificate) reprezint` al]i factori care defavorizeaz`accesul la pia]a muncii.

|ngrijor`tor este faptul c` experien]ele individuale negative aleanumitor persoane \n \ncercarea de a-[i g`si un loc de munc` tind s` fiegeneralizate [i determin` o atitudine de renun]are la ideea de integrareprofesional` prin ob]inerea unui loc de munc` din partea acestora.

Ob]inerea unui loc de munc` \n localit`]i aflate \n proximitatea celeide domiciliu nu este privit` ca o solu]ie de c`tre membrii comunit`]ilor derromi, motiva]ia fiind \n primul r#nd economic` - veniturile ob]inute suntextrem de mici lu#nd \n considerare cheltuielile de transport. De aceea,navetismul este extrem de redus \n cele cinci comunit`]i, fiind consideratneprofitabil.

De[i unul din factorii care defavorizeaz` accesul la pia]a muncii alacestei categorii de popula]ie \l constituie lipsa calific`rii profesionale, exist`cazuri \n care \ncerc`rile autorit`]ilor locale de a oferi cursuri de specializare

Transportul ne omoar`, de exemplu c#nd ne duceam la Vorona pentruajutorul social, aceia de acolo vor s` ne trimit` la munc`, dar nu vine nimeniaici s` vad` cum este drumul acesta [i cum po]i s` faci naveta? Cum s` teduci la munc` dac` ma[inile nu ajung aici [i salariul este de 3.200.000. lei,po]i s` tr`ie[ti a[a [i c#nd te g#nde[ti c` 2 milioane de lei dai numai petransport...ce \]i r`m#ne?

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

I: A]i \ncercat s` v` g`si]i un loc de munc`? Am \ncercat, dar cu copilul cine mai st`?Dar so]ul a \ncercat s`-[i g`seasc` de munc`?A \ncercat dar cu timpul `sta numai cine are bani se angajeaz`.|n general, nu prea se angajeaz` de aici, trebuie s` fac` naveta [i patronii vors` fi acolo la or` fix`.I: V-a]i sim]it discrimina]i?Da [i normal, ne vede mai brune]i [i ne ]ine c#t \[i face nevoia cu noi, la prob`[i pe urm` ne zice “nu mai avem nevoie de voi” .Vi s-a \nt#mplat [i dumneavoastr`?Da, m-a ]inut c#t [i-a f`cut treaba cu mine [i dup` aia...Adic` \n ce sens, la ce v` referi]i c#nd spune]i [i-a f`cut treaba cu mine...Se folosea de mine pe perioada de prob` [i pe urm` m` elimina.

Focus grup, P`rin]i, Glina

12

nu au reu[it s` trezeasc` interesul celor viza]i. O astfel de situa]ie a existat\n Colt`u unde cursurile de specializare realizate de Prim`rie [i Agen]iapentru Ocuparea For]ei de Munc` nu au fost finalizate de c`tre nici unuldintre cursan]i. Lipsa percep]iei utilit`]ii unor astfel de cursuri [i a uneiperspective de angajare imediat` ar putea constitui factori ai e[ecului unorastfel de ini]iative.

Dispari]ia activit`]ilor tradi]ionale, lipsa unor venituri permanente saua insuficien]ei acestora \n raport cu necesit`]ile gospod`riilor determin` cao mare parte a membrilor comunit`]ilor s` desf`[oare activit`]i ocazionale,sezoniere. Fluctua]ia veniturilor ob]inute din activit`]ile sezoniere esterelativ ridicat` de la un anotimp la altul, astfel \nc#t vara [i toamna acesteasunt mai ridicate [i extrem de diminuate iarna.

Un rol economic important \n gospod`riile din comunit`]ile studiate \lde]in copiii care particip` la sporirea surselor de venit at#t prin aloca]ia pecare o ob]in c#t [i prin munca pe care o presteaz` pentru familiile lor. Astfel,

I: Dumneavoastr` cu ce v` ocupa]i, din ce v` asigura]i traiul zilnic?R4: Eu am o pensie, dar m` mai duc [i prin sat la oameni [i mai lucrez.Trebuie s` mergi s` mai lucrezi [i \n particular. Am 2 nepo]i. Majoritatea sunta[a pentru c` nu-i asigurat un loc de munc`, mai ales pentru tineretulacesta.

Focus grup, P`rin]i, Colt`u

A]i dori s` \mi spune]i ce venituri ave]i lunar?P`i s` o lu`m a[a de prim`vara.De la prim`var`Cu ghiocei dac` ai auzit matale, cu viorele, mai spune]i [i voi..., cu flori,urzici, bure]i, mai facem c#te un m`turoi, vara mai mergem la p`dure dup`zmeur`, bure]i, toamna mai a[tept`m pensia asta dac` ai auzit de ea, iariarna hibern`m ca ursul.

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

... Am \ncercat s` facem pentru tineri, cursuri de specializare - Prim`ria\mpreun` cu For]ele de munc`. Am demarat un curs de t#mplar dulgher cetrebuia s` str#ng` cel pu]in 15 in[i pentru a \ncepe [i au fost dou` sau treizile iar \n a patra nu a mai venit nimeni, din p`cate. Ei au motivat c` au delucru, trebuie s` mearg` la munc` zilnic` pentru a-[i c#[tiga existen]a [i dincauza asta nu pot veni la curs. Am vorbit cu c#]iva [i am zis c` acuma vineiarna [i s` \ncerc`m din nou dup` s`rb`tori.

Interviu viceprimar, Colt`u.

13

pe l#ng` o serie de activit`]i casnice realizate \n cadrul gospod`riei - \ngrijireafra]ilor mai mici, cur`]enie, t`ierea lemnelor, aprovizionarea cu ap` - copiiiparticip` al`turi de p`rin]ii lor la culegerea spre valorificare a unor materialereciclabile de pe gropile de gunoi (ex. Glina) sau a unor plante de p`dure(zmeur`, bure]i) ce pot fi valorificate pe pia]`. Condi]iile de via]` ale copiilorcare lucreaz` pe gropile de gunoi sunt cu at#t mai grele cu c#t ace[tia suntexpu[i mai mult focarelor de infec]ie existente \ntr-un astfel de loc.

Pe l#ng` sursele de venit, condi]iile de via]` ale popula]iei de etnierrom` sunt condi]ionate [i de alte tipuri de resurse cum sunt propriet`]ileaduc`toare de venituri: p`m#nturi, animale, utilaje. Doar o mic` parte dinmembrii comunit`]ilor de]in \ns` astfel de propriet`]ii ce ar putea asiguraob]inerea unora dintre produsele alimentare pentru subzisten]` dingospod`riile proprii (carne, ou`, lapte, legume, fructe).

Dar p`m#nt ave]i?P`m#nt nu avem, care are titlu de proprietate are, care nu are asta e, maiales acum sunt tinerii ace[tia... nu au p`m#nt de loc, de unde s` aib`... deexemplu eu am 10 pr`jini, el nu are nimica, de unde s` aib`...[i ce cultiva]i pe acest p`m#nt?Ce o fi... porumb, o buc`]ic` de p`pu[oi, o buc`]ic` de fasole, ceap`...Dar animale ave]i?Da unde s` le mai ]ii [i pe alea, unde s` le pasc...nu e teren la noi...

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

Copiii dumneavoastr` ajut` la treburile gospod`re[ti?Mai ajut`. Av#nd \n vedere c` am o fat` de 13 ani, majoritatea timpului oajut` pe maic`-sa la treburile casnice.[i ce face?Cur`]enie \n camer`...m`tur`...

Focus grup, P`rin]i, Colt`u

Copiii dumneavoastr` fac treab` \n cas`?P`i, sunt mici ce treab` s` fac`?Dar cei mai mari de 10-12 ani?Da, normal c` \i pun la treab`, \i trimit s` sparg` lemne, s` le aduc`, s`scoat` ap`...

Focus grup, P`rin]i, Balta Ars`

14

Reprezentan]ii administra]iilor publice locale [i elitele rromilor la nivellocal par s` perceap` c` principalele probleme ale rromilor sunt cele legatede veniturile sc`zute, lipsa locurilor de munc` [i slaba participare pe pia]afor]ei de munc`. Un rol important \n ierarhia problemelor percepute deelitele locale \l de]in [i condi]iile de locuit precare incluz#nd materialele dincare sunt construite locuin]ele [i dotarea cu utilit`]i. Una din solu]iile derezolvare a problemelor locative men]ionat` de reprezentan]ii autorit`]ilorlocale o reprezint` construirea de locuin]e sociale.

Situa]ia nu difer` prea mult fa]` de cea din 1998, c#nd a fost realizat`o cercetare asem`n`toare \n cele cinci comunit`]i. Referitor la sursele devenit sau condi]iile de locuit, red`m doar c#teva informa]ii din acea vreme:

Am zece copii [i stau \ntr-o hal`, cu ni[te copila[i mici, toat` iarna amrezistat acolo, cu picioarele goale pe jos, pe ciment, toat` iarna.

P`rinte, Mangalia

La veniturile familiei contribuiau [i copiii, fie c` era vorba de culegerea, sprevalorificare pe pia]` a unor plante de p`dure, fie de colectarea de pe gropilede gunoi a unor materiale reciclabile – sticle, carton, fier (Glina)

Majoritatea se descurc` cu aloca]iile… Nu mai au nici o posibilitate deexisten]`. C` mai mere o zi, dou` la sap`, acela nu-i salariu.

P`rinte, Colt`u

Ce proiecte ar fi necesare?Ar mai fi necesar s` construim locuin]e sociale, ar fi important…este acoloo strad` unde nu au curent, ap`. Astea ar fi lucruri importante, ce trebuiauf`cute de mult. Anul acesta am depus nu [tiu c#te cereri c`tre Prefectur`,Consiliu Jude]ean, dar din p`cate nici \n ziua de ast`zi nu s-au aprobat baniipentru investi]ii........................................................................................................................Care ar fi nevoile imediate ale romilor?Materiale de construc]ii pentru a-[i renova [i pentru a-[i pune la punctcasele c` exist` ni[te case \n care sunt condi]ii rele [i stau acolo zeci depersoane. O alt` nevoie ar fi crearea de locuri de munc`.

Interviu, Viceprimar Colt`u

Ave]i p`m#nt?Nu, ar fi bine.Animale?Avem p`s`ri.Noi nu avem animale.

Focus grup, P`rin]i, Glina

15

Concluzia care se desprinde referitor la condi]iile de via]` alefamiliilor rrome, implicit ale copiilor este c` acestea nu s-au schimbatesen]ial \n cei 8 ani de la cercetarea precedent` [i 5 ani de la adoptareaStrategiei Guvernului pentru |mbun`t`]irea Situa]iei Rromilor.

|n finalul acestei analize putem sintetiza urm`toarele: principalele surse de venit sunt reprezentate de VMG, aloca]iilecopiilor [i veniturile ocazionale;lipsa unor locuri de munc` stabile [i slaba participare pe pia]afor]ei de munc` reprezint` principala problem` perceput` at#t demembrii comunit`]ilor c#t [i de reprezentan]i ai autorit`]ilor locale[i elitele rromilor la nivel local;una din dificult`]ile integr`rii pe pia]a for]ei de munc` a membrilorcomunit`]ilor de etnie rrom` o reprezint` resursele de capitaluman ca urmare a experien]ei educa]ionale relativ reduse;o problem` important` a gospod`riilor de rromi o reprezint` lipsaresurselor materiale cum sunt propriet`]ile aduc`toare de veniturice ar putea contribui la ob]inerea unor produse pentru asigurareaconsumului de subzisten]`;influen]a negativ` a acestor probleme asupra dezvolt`rii [ieduca]iei copiilor rromi.

Concluzii [i recomand`riSolu]iile problemelor legate de condi]iile de locuire precum [i a celor

ce privesc sursele de venit [i resursele gospod`riilor din comunit`]ile derromi ar trebui orientate spre:

cre[terea accesului gospod`riilor la utilit`]i (surse de ap`, curentelectric, \nc`lzire);construirea de locuin]e sociale destinate familiilor de etnie rrom`;cre[terea gradului de informare privind modalit`]ile [i practicilelegale de construire a unei locuin]e;\mpropriet`rirea cu p`m#nt; cre[terea accesului la pia]a muncii prin promovarea unor m`suriactive (cursuri de preg`tire profesional`, facilitarea ob]inerii unorlocuri de munc`).

St`m acolo cu nurori, cu to]ii, ne sp`l`m cu to]ii. Ne-am umplut de r#ie, debube…

P`rinte, Calvini

16

Familia [i rolul ei \n educa]ia copiilor rromiSub aspect material, numeroase familii, f`r` o profesie bine

conturat`, tr`iesc greu, uneori la limita supravie]uirii. Situa]ia precar`,marginal`, adesea dependent` de mecanismul asisten]ei sociale,genereaz` dificult`]i privind participarea la educa]ie a copiilor. |n cele maimulte cazuri, este practic imposibil` pentru familii suportarea costurilorcolaterale [colariz`rii: \mbr`c`minte, \nc`l]`minte, rechizite, transport,medicamente, etc.

Copiii rromi formeaz` o categorie aparte de risc. Alimenta]ia copiilorrromi, ca rezultat al nivelului de trai sc`zut, este deficitar`, dezechilibrat` [iinadecvat`. |n consecin]`, un num`r mare de copii rromi sufer` desubnutri]ie, anemie, avitaminoze, distrofie, ceea ce reduce radicalposibilit`]ile lor de dezvoltare [i are efecte negative profunde asupracapacit`]ii lor de studiu [i s`n`t`]ii.

|n ciuda rolului securizator pe care familia ar trebui s`-l joace \n via]acopiilor, lupta aprig` pentru supravie]uire face imposibil` \mplinirea acesteimisiuni pentru p`rin]ii rromi. Asigurarea minimului subzisten]ial devine prioritar\n majoritatea cazurilor, devenind aproape obligatorie inhibarea altor nevoi, dealtfel dezirabile, pe care copiii rromi le au. Cu at#t mai mult cu c#t nivelul decalificare, \n cele mai multe cazuri, \ngreuneaz` accesul p`rin]ilor rromi lasursele de venituri.

Pe de alt` parte, lipsa educa]iei p`rin]ilor priveaz` copiii romi desuportul educa]ional pe care ace[tia ar avea nevoie s` \l primeasc` \n familie.

Rela]iile p`rin]ilor cu autorit`]ile |n privin]a rela]iilor cu autorit`]ile, p`rerile sunt \mp`r]ite. Exist`

cazuri \n care se rela]ioneaz` destul de bine , exist` [i cazuri \n care p`rin]iirromi se simt trata]i diferen]iat.

Deci , problemele cele mai grele sunt lipsa [i crearea locurilor de munc`.{tim bine cu to]ii c` pân` în '90 dac` nu erai angajat erai pedepsit [i chiarînchis, ei bine, aceste locuri de munc` au disp`rut. ... Deci, este destul degreu, 98% sunt asista]i conform Legii 416.

Lider rrom, Coltau

(…)"nu puteau s` duc` nici ghiozdanul, din cauza s`r`ciei, nu au fost hr`ni]icorespunz`tor

Înv`]`tor, Glina

"V` dau un exemplu, la o familie venea unul dintre copii diminea]a cu opereche de papuci, se ducea acas` la amiaz` [i îi d`dea celuilalt papuciipentru a veni [i el la [coal` dup` amiaza."

Profesor, Balta Ars`

17

Studiile efectuate \ns` \n ultimii ani, referitoare la rromi, relev` ungrad destul de ridicat de discriminare a rromilor \n Rom#nia.

Raportul periodic pe anul 2002 al Comisiei Europene asupraprogreselor Rom#niei \n procesul de aderare: “Discriminarea romilorcontinu` s` fie larg r`sp#ndit` \n societatea rom#neasc`, iar inegalit`]ile lacare este expus` comunitatea rrom` sunt considerabile”

Barometrul de opinie privind discriminarea \n Rom#nia realizat deMetro Media Transilvania \n perioada 29 septembrie - 7 octombrie 2004:“Cet`]enii de etnie rrom` reprezint` segmentul de popula]ie cel mai dessupus la acte de discriminare, 22% dintre ace[tia afirm#nd c` au fost dessau foarte des discrimina]i \n diverse situa]ii.”

Totu[i, s-au produs [i unele schimb`ri. Fa]` de cercetareaprecedent`, trebuie remarcat un progres. Faptul c` exist` consilieri rromi laprim`rii [i c#te un expert rrom la Consiliile Jude]ene, a contribuit la un accesmai u[or al rromilor la autorit`]ile locale, iar acestea au fost mai bineinformate cu problemele pe care ace[tia le au. C` respectivele problemesunt \nc` nerezolvate, sau doar par]ial solu]ionate, ]ine de posibilit`]ilefinanciare locale [i/sau de priorit`]ile stabilite de conducerile prim`riilor,care, adesea, nu consider` ca prioritar` popula]ia rrom`.

Una din formele de discriminare \nt#lnite este \n rela]ia cu sistemul sanitar.

- Crede]i c` rromii sunt discrimina]i de cei care trebuie s` le asigureserviciile de s`n`tate?- Da, înc` mai sunt discrimina]i. De ce s` ne d`m dup` degete. Înc` maisunt discrimina]i. {i pleac` de la educa]ie, de la concep]ia de via]`. Pentruc` eu cunosc familii de rromi în casele c`rora merg [i c`rora le admir [icur`]enia [i civiliza]ia s.a.m.d. [i unde m` simt foarte bine. Nu m` deranjeaz`.Dar pleac` de la educa]ie. Am r`mas înc` cu reminiscen]e.

- A]i putea s` îmi spune]i cam care sunt formele de discriminare?- Sunt destule forme. În primul rând, când vine un rrom cu copilul la spital,st` [i a[teapt` pân` nu mai poate. Nu se deranjeaz` nimeni - "A, p`i iar a]ivenit? Nu mai sc`p`m de voi? Voi întotdeauna sunte]i bolnavi".

Focus grup, P`rin]i, Mangalia

- Sunt rromii discrimina]i de reprezentan]ii institu]iilor publice?- Nu, în general. Eu acum dac` lucrez [i în Primarie [tiu c`, în general,atunci când au dreptate, deci atunci când î[i cer drepturile, sunt asculta]i.Am v`zut foarte mul]i colegi de ai mei coborând la centrul de informa]ii [idiscutând cu ei, explicându-le c` au nevoie de un act sau de un altul.

Consilier rrom, Mangalia

18

|n acest context, activitatea mediatorului sanitar se dovede[te a fi maimult dec#t necesar` [i util`. De cele mai multe ori, acesta reprezint` punteade leg`tur` \ntre comunit`]ile de rromi [i autorit`]i.

|n general, situa]ia rromilor din Rom#nia este generat` de dou`aspecte importante:

situa]ia socio-economic` defavorabil`stereotipurile, prejudec`]ile, discriminarea

Dep`[irea acestora este posibil` doar prin implicarea activ` a tuturoractorilor sociali responsabili [i prin abordarea interdisciplinar` aproblemelor cu care rromii se confrunt`.

Starea de s`n`tate a popula]iei rrome

Principalele probleme de s`n`tate cu care seconfrunt` popula]ia de etnie rom`Speciali[tii din domeniul s`n`t`]ii intervieva]i \n localit`]ile \n care

s-a derulat studiul nostru au identificat anumite probleme de s`n`tatespecifice rromilor, determinate, \n general, de starea accentuat` de s`r`cie\n care continu` s` se afle ace[tia.

La copii, cea mai mare inciden]` o au bolile respiratorii (rinofaringite,amigdalite, bron[ite, pneumonii), urmate de cele digestive, respectiv debolile diareice, parazitoze intestinale [i enterocolite infec]ioase. Acestea au\ns`, conform opiniei medicilor, un caracter sezonier, fiind \nt#lnite, maiales, vara. |n Colt`u, s-au \nregistrat cazuri de rahitism [i anemie. Tot \naceast` localitate, dar [i \n Mangalia, datorit` nevaccin`rii la timp, uniidintre copii au contractat boli infec]ioase, precum varicela [i rujeola. Cazuride \mboln`viri mai grave, de[i reduse numeric, au fost totu[i identificate \nCalvini (meningit`) [i \n Mangalia (hepatit`).

|n ceea ce prive[te adul]ii, la ace[tia predomin` tulbur`rile cardio-vasculare. De asemenea, speciali[tii cu care s-a stat de vorb` au men]ionatexisten]a unor cazuri de TBC [i diabet, dar f`r` a invoca o prevalen]`ridicat` a acestor boli. |n Glina, rromii au suferit mai frecvent de r`celi, gripe

- La început am fost [i eu primit` un pic mai rece [i de popula]ia rrom`.Pentru c` nu [tiau care e rolul meu [i dac` tot timpul ei au fost p`c`li]i deal]ii, aveau o oarecare re]inere. Au [i ei unele bariere. În schimb, cu timpulle-am prins încrederea în ei [i acum chiar sunt omul lor de leg`tur`. Defiecare dat` când au nevoie apeleaz` la mine, în orice problem`.

Mediator sanitar, Mangalia.

19

[i viroze, \n timp ce \n Calvini, medicii au sus]inut existen]a uneipreponderen]e a persoanelor de etnie rrom` cu handicap.

|n pofida condi]iilor de trai deficitare, cei intervieva]i au men]ionat oinciden]` sc`zut` a bolilor dermatologice, \n r#ndul acestui segment depopula]ie. De asemenea, contrar prejudec`]ilor [i stereotipurilor, prevalen]abolilor venerice sau a celor cu transmitere sexual` este redus`, de[i, a[acum a declarat medicul intervievat \n Mangalia, aceast` stare ar putea firezultatul neprezent`rii lor la consulta]iile [i analizele medicale. |n Colt`u aufost semnalate 10 cazuri de sifilis, \n perioada 2000-2001.

Factori de risc asocia]i st`rii de s`n`tate precar`a rromilorMajoritatea problemelor de s`n`tate cu care se confrunt` rromii se

datoreaz`, \n continuare, condi]iilor improprii \n care ace[tia tr`iesc, sunt dep`rere cei mai mul]i dintre subiec]ii intervieva]i. Astfel, \n opiniapracticienilor din domeniul medical, afec]iunile de care sufer` rromii suntdeterminate, \n mare m`sur`, de condi]iile de locuit inadecvate, decaren]ele alimentare, de igiena corporal` precar`, de lipsa resurselormateriale [i financiare, dar [i de deficitul de educa]ie. To]i ace[ti factorireuni]i \[i las` puternic amprenta \n sfera s`n`t`]ii, fiind responsabili deinciden]a mai ridicat`, a anumitor boli, at#t \n r#ndul adul]ilor, c#t [i alcopiilor de etnie rrom`.

Nici \n 1998, situa]ia nu era mai bun`.

a) Precaritatea condi]iilor de locuitLipsa unei locuin]e adecvate unui trai normal are un impact direct

asupra s`n`t`]ii. De[i unii dintre rromi au beneficiat de locuin]e sociale (depild`, \n Mangalia), multe din casele acestora continu` s` fie improvizate oris` nu dispun` de electricitate, c`ldur`, ap` cald`. |n unele dintre acesteanu exist` nici m`car ap` potabil` sau grupuri sanitare.

Deficitul de \nc`lzire a locuin]elor caracterizeaz`, \n special,comunit`]ile de rromi din Colt`u [i Mangalia, periclit#ndu-le grav s`n`tateaacestora. |n lipsa unor sobe corespunz`toare, dar [i a banilor necesariachizi]ion`rii lemnelor pentru foc, rromii din localit`]ile men]ionate se\nc`lzesc cu diverse materiale, de[euri, reziduuri, gunoaie, care eman`gaze toxice. Ace[tia se pot intoxica sau pot contracta diverse alte boli

Sunt o gr`mad` de copii care-s bolnavi, sufer` de o boal` foarte grav`,TBC, tuberculoz`, cum \i zice. Sunt destui [i acolo, la [coal`, fiind \ntr-oclas`, beau ap`, m`n#nc`, se joac` \mpreun` [i e boal` foarte serioas`…S`r`cia e focarul bolii, s`r`cia, mizeria, foamea, astea \s cauzele.

P`rinte, Colt`u

20

respiratorii. La acestea, se adaug` [i absen]a unei vestimenta]ii adecvate(haine, \nc`l]`minte), \n special \n sezonul rece.

Nici accesul la sursele de ap` nu s-a \mbun`t`]it \n ultimii ani, unelefamilii de rromi fiind nevoite s` mearg` chiar [i 2 km p#n` la o surs` de ap`potabil`. |n mod evident, igiena personal`, ca [i cea casnic` sunt seriosafectate din acest motiv. Existen]a unui loc comun de unde se ia ap` pentruconsum [i pentru g`tit, dar unde se [i spal` reprezint` un adev`rat focar deinfec]ie. Condi]iile proaste de salubritate, lipsa curentului electric contribuie,de asemenea, la deteriorarea st`rii de s`n`tate a multora dintre rromi.

b) Supra-aglomerarea locuin]elorStandardele foarte sc`zute de via]` coroboreaz` cu m`rimea familiei.

Num`rul foarte mare al celor care tr`iesc \ntr-un spa]iu extrem de restr#nsconstituie, \n cazul bolilor contagioase, principala surs` de \mboln`vire pentruto]i ceilal]i membri ai gospod`riei. Din discu]iile avute cu persoanele de etnierrom` a reie[it c` exist` [i continu` s` fie dominante cazurile dramatice, \ncare locuiesc c#te 7-8, chiar 10 persoane \ntr-o singur` camer`.

c) Alimenta]ia Alimenta]ia copiilor rromi din comunit`]ile investigate r`m#ne la fel

de deficitar`, at#t sub aspect cantitativ, c#t [i calitativ. Datorit` veniturilorfoarte sc`zute, p`rin]ii nu le pot oferi copiilor lor o alimenta]ie dietetic`,s`n`toas`, conform indica]iilor medicilor. Hrana de baz` o reprezint`

... [i apa o lu`m, dac` st`m la Bar`ci, trebuie s` mergem \n mijloculcartierului, pentru c` nu este ap` peste tot. Este un loc comun. Se spal`acolo, se arunc` de toate acolo. Se \mboln`vesc copiii, le spun mereu „ave]igrij` de unde lua]i apa, de unde be]i apa”.

Focus-grup, P`rin]i, Mangalia

- Dar \n ceea ce prive[te bolile respiratorii, care ar fi acestea [i care arfi cauzele lor?(…) pentru c` se \nc`lzesc cu un godin sau cu un fel de sobi]` \n mijloculcamerei, unde pun pe foc diverse materiale, resturi, de[euri, care eman`gaze toxice, dioxid [.a.m.d. [i apar intoxica]iile iarna. Este mare risc pentrusugari, pentru copilul 0-1 ani, care doarme al`turi de p`rin]i, \n pat cu ei,\ntre ei [i acesta face noaptea o intoxica]ie cu monoxid de carbon [i ajunge\n urgen]` sau nu mai ajunge, ajunge foarte t#rziu, nu mai poate fi salvat.Deci, de aici pleac` totul. Locuin]ele \[i au [i ele rolul lor dar cu o condi]ie.Acele locuin]e s` nu fie transformate \n interior ca bar`cile \n care locuiescacum. S` nu se pun` sobe [i s` se arunce cauciucuri [i gunoaie [i cutii pefoc. C` tot acolo am ajuns.

Medic, Mangalia

21

legumele, \n special cartofii [i fasolea, consumul de carne lipsind aproape\n totalitate. Exist` chiar zile \n care copiii nu au ce m#nca, a[a cum declar`o parte dintre p`rin]ii intervieva]i \n Balta Ars`.

|n Mangalia, unele familii beneficiaz` de mese gratuite oferite lacantina social`. De multe ori, hrana primit` este \mp`r]it` cu rudele [i copiiiacestora.

d) Mentalit`]i Lipsa resurselor nu este \ns` \ntotdeauna singura cauz` a igienei

deficitare a locuin]elor [i nu determin` \ntotdeauna persisten]a unor condi]iide via]` improprii. Exist`, a[a cum a reie[it din discu]iile purtate cuspeciali[tii, [i o anumit` doz` de neglijen]` sau dezinteres \n fa]a condi]iilorde cur`]enie din propria cas`.

Aceea[i atitudine de indolen]` [i del`sare este considerat` de cei dinGlina ca st#nd la baza conduitei p`rin]ilor rromi fa]` de copiii lor, inclusiv \nceea ce prive[te oferirea acestora a unei alimenta]ii adecvate.

(…) dup` p`rerea mea din cauza alimenta]iei. Dac` ar avea o alimenta]iecorespunz`toare (carne, br#nz`, ou fiert, lapte), dar majoritatea \n loc s`cumpere copilului ce trebuie de m#ncare, prefer` s`-[i cumpere cafea,]ig`ri, suc [i copilului \i d` un cartof pr`jit sau cine [tie ce.

Farmacist, Glina

Este exact cum v` spuneam. P#n` nu ajung s` se loveasc` de o problem`,nu \i intereseaz` absolut deloc. Au un anumit dezinteres, care se vede \ntoate, plec#nd, v-am zis, de la acte [i merg#nd p#n` la casele de care nuau grij`. Adic` mie mi se pare absurd s` ai un spa]iu \n care locuie[ti,indiferent c#t de mare sau c#t de mic sau cum e el sau unde e el, de cares` nu ai grij`, \n care s` nu dai cu m`tura, \n care s` nu \]i faci pu]in`cur`]enie.

Director al Departamentului de Asisten]` Social`, Mangalia

- Cum v` descurca]i cu alimentele, cu hrana de zi cu zi?- E cel mai greu.Avem ajutorul social [i tr`im a[a cu to]ii. Lu`m cartofi, f`ina [i ne maimen]inem c#t de c#t. De acolo pl`tesc [i apa [i lumina- [i alimentele de baz` pute]i s` vi le procura]i, zi de zi?Sor`-mea se mai duce [i la cantin` [i ne aduce nou` s` d`m la copii s`m`n#nce.- C#te mese?- O singur` mas` \n fiecare zi, dar oricum e ceva acolo, c#t de c#t.

Focus grup, P`rin]i, Mangalia

22

Lipsa educa]iei medicale a acestui segment de popula]ie a fostmen]ionat` drept un factor important care le induce rromilor o anumit`reticen]` ce \i \mpiedic` s` se prezinte la cabinetele de medicin` de familie,prefer#nd, \n schimb, s` solicite ajutorul medical numai \n cazuri deurgen]`. Femeile nu acord` prioritate propriilor nevoi de ajutor medical,studiile suger#nd c` multe dintre ele nu concep s`n`tatea proprie ca factorsemnificativ \n luarea deciziilor6.

3. Rela]ia cu sistemul medicalAccesul romilor la serviciile de s`n`tate a cunoscut o \mbun`t`]ire

relativ` \n ultimii ani, o dat` cu dezvoltarea [i institu]ionalizarea re]elei demediatori sanitari, \n conformitate cu prevederile HG. 430/2001. Patru dincele cinci comunit`]i investigate au angaja]i mediatori sanitari, cu rolul de afacilita comunicarea dintre popula]ia rom` [i personalul medico-sanitar.Excep]ia o reprezint` localitatea Balta Ars` (jude]ul Boto[ani), unde, potrivitspeciali[tilor intervieva]i, mediatorii nu sunt accepta]i de c`tre comunitate,deoarece popula]ia de acolo nu \[i recunoa[te apartenen]a la aceast` etnie.

3.1. Beneficiile aduse comunit`]ilor de rromi de c`tre mediatorii sanitari

Interven]iile mediatorilor sanitari au contribuit la o relativ` cre[tere aparticip`rii rromilor la servicii medicale. Un indicator, \n acest sens, \lreprezint` ponderea celor \nscri[i pe listele medicilor de familie. Una dintreresponsabilit`]ile mediatorilor este aceea de a explica acestei categorii depopula]ie avantajele includerii lor \n sistemul asigur`rilor de s`n`tate [iprocedeele prin care o pot face. Consecin]a acestor ac]iuni de informare aconstat \n sporirea, cu o amploare mai mare sau mai mic`, a gradului decuprindere a romilor \n eviden]a medicilor de familie. Un alt exemplu pozitival activit`]ii mediatorilor \mpreun` cu medicii este faptul c` la Colt`u, to]i ceicare au fost bolnavi de TBC se trateaz` \n prezent [i sunt bine.

Eu sunt bolnav` cu ficatul, la rinichii am piatr` [i infec]ie, cu medicamentelee foarte greu. Eu m` men]in a[a, c#nd m` ia durerile m` duc la salvare, \miface o injec]ie acolo [i at#ta.

P`rinte, Mangalia

Mama rom#nc` e mai atent`, nu putem compara un rom#n cu un ]igan. Un]igan e mai del`s`tor, mai permisiv cu copiii lui pe c#nd cei rom#ni sunt maistric]i.

Mediator sanitar, Glina

23

6 Centrul Documentare [i Informare despre Minorit`]ile din Europa de Sud-Est (CEDIMR-SE), Minorit`]iledin Europa de Sud-Est. Romii din România, p.28.

O activitate complementar` derulat` de mediatori, necesar`\nregistr`rii romilor ca asigura]i, a constat \n implicarea lor \n toate etapeleprocesului de eliberare a actelor de identitate (buletine sau certificate dena[tere). |n Colt`u, mediatorul sanitar a reu[it s` elibereze certificatele dena[tere ale unor copii n`scu]i \n anul 1995, iar \n Mangalia unui num`r de22 de copii, cu v#rste cuprinse \ntre 5-6 ani, [i chiar [i 12-14 ani. Tot \nMangalia, o situa]ie deosebit` o au rromii „proveni]i”, care nu pot facedovada unui spa]iu de locuit. |n acest caz, autorit`]ile, oric#t de binevoitoarear fi, nu dispun de c`i legale prin care s` \i ajute s` \[i elibereze actele deidentitate. Prin urmare, o serie de drepturi de care ace[tia ar trebui s`beneficieze, inclusiv accesul la asisten]a medical` gratuit`, le sunt efectivblocate.

Un impact pozitiv asupra s`n`t`]ii rromilor l-au avut [i ac]iunile deinformare [i educare sanitar` desf`[urate de mediatori, \n cadrul c`rorale-au fost explicate acestora avantajele igienei personale [i a locuin]ei, dar[i cele ale unei alimenta]ii s`n`toase. De[i multe dintre aceste ac]iuni auavut un caracter informal, ele s-au dovedit a fi eficiente, av#nd \n vedere c`majoritatea rromilor sunt lipsi]i de cuno[tin]e complete privind igiena [is`n`tatea. |n acela[i timp, s-a \ncercat schimbarea acelei atitudini depasivitate [i reticen]` care \i \mpiedic` de cele mai multe ori s` se prezintela medic atunci c#nd se confrunt` cu o problem` de s`n`tate.

M-am ocupat de absolut toate datele. Ei doar mi-au dat data na[terii,numele mamei. |n rest, m-am ocupat eu, la Direc]ia de S`n`tate Public`, laDSP Constan]a. Am fost acolo [i-am c`utat certificatul medical constatator,c` respectivul copil s-a n`scut acolo \n Constan]a. Dup` aceea m-amocupat de actele care trebuie la Tribunal. Formularele toate pentru\nregistrarea tardiv`.

Mediator sanitar, Mangalia

- S-au \nregistrat progrese de c#nd au ap`rut mediatorii sanitari, fa]`de cum erau lucrurile \nainte? Cum era \nainte?- Deci \nainte nu con[tientizau, nu [tiau c` trebuie s` fie \nscri[i la mediculde familie. Noi cu catagrafierea asta pe care am f`cut-o, am catagrafiattoat` comunitatea [i a[a am [tiut care bolnavi sunt \nscri[i la doamna doctor[i care la domnul Traian [i erau mul]i care nu erau \nscri[i deloc.- Nu [tiau c` trebuie s` se \nscrie la un medic de familie?- Nu [tiau, nu [tiau…

Mediator sanitar, Colt`u

24

O contribu]ie foarte important` a mediatorilor a vizat mobilizareacomunit`]ilor de rromi \n diverse campanii de imunizare. O anumit` rezerv`[i chiar team` fa]` de vaccinare continu` s` persiste \n r#ndul acestora,deoarece, a[a cum declara medicul intervievat \n Mangalia, au \nr`d`cinat`aceast` idee c` anumite planuri de s`n`tate le pot afecta evolu]ia [i atunci,automat, nu se prezint` nici la programele de planning familial, nici laprogramele de vaccin`ri. La aceasta, se adaug` [i teama de posibileleefecte secundare, pe care, de[i foarte rar, le-au observat la al]i copiivaccina]i anterior. |n Balta Ars` [i \n Glina, conform opiniei medicilor, rromiinu sunt refractari, exist#nd, \n general, o colaborare foarte bun` cupopula]ia de aceast` etnie \n cadrul campaniilor de vaccinare.

|n Colt`u, probabil ca o strategie de atragere a rromilor \n astfel deac]iuni de imunizare, medicul le distribuie p`rin]ilor, la momentul vaccin`riicopiilor, [i re]ete pentru lapte praf [i chiar le \mparte h`inu]e acestora. |n toatecomunit`]ile, personalul medical se deplaseaz` pe teren, atunci c#nd estecazul, pentru a efectua aceste imuniz`ri. O situa]ie aparte semnalat` \n Calvinieste aceea a rromilor care pleac` pe perioade mai \ndelungate din localitate [icare se \ntorc cu copiii deja mari, ne\nregistra]i sau nelua]i \n eviden]`.

|n luna noiembrie a fost campania de vaccinare antirujeolic` a popula]ieirrome, la care am participat [i eu. Au fost vaccina]i 98 de copii. Au fost [ipersoane care refuz` s` fie vaccina]i. Le e fric`. Un anumit vecin a avut uncopil, a fost vaccinat cu ani \n urm` [i probabil i-a atins vreun nerv. {i ar`mas cu un defect. Asta e prima lor team` – frica lor de vaccin, de a nur`m#ne, [tiu eu, mutila]i. Sunt copii care au p`]it-o [i refuz` vaccinul.

Mediator sanitar, Mangalia

- A[ vrea s` v` \ntreb ce nevoi a]i sesizat \n comunitate legate des`n`tate [i nevoi care ar trebui acoperite acum \n perioada urm`toare,spre exemplu formarea unor deprinderi minime de igien`, cum s` sespele, faptul c` e obligatoriu s` se spele pe m#ini [i pe din]i, s` spelealimentele… A]i realizat astfel de activit`]i de informare \n comunitate?- Cu copiii am \nceput la [coal`. Cum eu sunt la [coal` \n fiecare diminea]`,prima care deschide u[a , le-am spus c` trebuie s` aib` o past` de din]i [io periu]` de din]i, iar \n cealalt` zi mi le-au ar`tat, spun#ndu-mi „vezi Mari,c` ne-am cump`rat!”

Mediator sanitar, Colt`u

(…) noi am reu[it s` le spunem c` trebuie s` mearg` la medic c#nd \i doareceva sau au ceva, s` nu stea de pe o zi pe alta, s` am#ne, c`ci la noi …a[asunt rromii, se duc la medic, iau o tablet`, dou`, trei, iar dac` se simte maibine nu le mai iau. Deci confrunt`ri cu ace[tia am avut [i mai avem [i acumdar mai rar.

Mediator sanitar, Colt`u

25

|n ceea ce prive[te ac]iunile de planning familial, aportul mediatorilorsanitari s-a f`cut la fel de bine sim]it. Se [tie c` \n aceste comunit`]ipredomin` un model cultural tradi]ional. Familiile rrome se \ntemeiaz` \nc`de la v#rste foarte fragede, iar femeile aduc pe lume copii foarte devreme.Fertilitatea nu este, de cele mai multe ori, controlat`, rata natalit`]ii fiindfoarte ridicat` \n r#ndul acestei popula]ii. Num`rul mare de copii dintr-ogospod`rie asociat cu condi]iile precare de trai conduc la perpetuareaproblemelor sociale [i de s`n`tate.

Rata utiliz`rii contraceptivelor a crescut. Din interviurile avute cumedicii a reie[it c` o pondere tot mai important` a femeilor rrome sunt\nscrise \n programele de planning familial, ini]iate de Ministerul S`n`t`]ii, princare sunt distribuie gratuit contraceptive, fie sub form` de tablete, fie \n form`injectabil`. |n Glina, de pild`, mai mult de jum`tate din femeile c`s`torite vinlunar la cabinetele medicale pentru a-[i lua aceste contraceptive.

Progresul fa]` de 1998 este evident. Iat` ce spunea o femeie dinCalvini atunci:

- Ce metode folosi]i ca s` nu r`m#ne]i gravide?- Ce metode, nici o metod`. P`i uite, eu acum sunt \ns`rcinat` [i m-am duss` m` chiureteze dl. doctor. Ne mai fere[te [i so]ii, ne mai g#ndim, dac` maifac \nc` unu [i n-am posibilitate cu ce s`-l cresc… m` duc [i m` omorsingur`, cu m#na mea.

Mam`, Calvini

Eu sunt medic specializat pe planning familial [i deci, eu distribui pilule [i amc#teva paciente de etnie rrom` care vin trimestrial, deci la trei luni le daupilule. Am [i dou` care sunt pe forma injectabil`. Deci, eu pot s` zic c` secolaboreaz` bine. Care au avut [i bun`voin]` c` nu po]i s` dai cu for]a.

Medic, Mangalia

Da, planning familial, femeile iau anticoncep]ionale [i au fost foarte\nc#ntate de cele injectabile. Acum le intereseaz` [i pastilele. Le-am dattoate detaliile [i vin la cabinet lunar [i le iau.

Medic, Calvini

Da … deci noi primim \n[tiin]are \n fiecare lun` de la medicul de familie,copiii de 0-1 ani s` vin` la vaccin. Deci doamna doctor vine sus \ncomunitate [i face vaccinuri [i colega mediator sanitar care este pe parteacealalt`, acolo se face vaccinul, acolo str#ngem toate m`micile cu copiii …[icolabor`m [i la [coal` c#nd se vaccineaz` copiii.

Mediator sanitar, Colt`u

26

Diversele cursuri sau discu]ii efectuate de mediatori \n comunitateprivind aspecte precum s`n`tatea reproducerii, educa]ia contraceptiv` [ievitarea unor sarcini nedorite, bolile cu transmitere sexual` etc., au redusdin deficitul de informa]ie din comunit`]ile incluse \n cercetare [i chiar le-audeterminat pe unele femei s` recurg` la utilizarea unor mijloace decontracep]ie. Pentru a sus]ine aceast` idee, red`m, dou` fragmente dindiscu]iile purtate cu mediatorii sanitari din Mangalia [i Colt`u.

Am avut, de pild`, c#teva focus - grupuri cu femei foarte tinere, de v#rst`reproductiv`. |n cadrul popula]iei de etnie rom` sunt multe femei care au foartemul]i copii [i multe dintre ele, din lipsa de informa]ii, nu au [tiut ... Nici ele nu \[idoresc copii at#t de mul]i. Dar nu au ce face, nu au fost informate [i nu [tiu ces` fac`. {i am ]inut un focus - grup cu femeile acestea de v#rst` reproductiv`\n care le-am explicat despre metodele contraceptive [i care ar fi cele maiindicate pentru ele. Pilulele - ele au multe, foarte multe griji [i sigur uit` s` le ia.Deci nu sunt o metod` foarte bun`. Prezervativele - multe nu au bani nici s` ledea la copii s` m`n#nce dar s` mai cumpere prezervative. {i am ajuns laconcluzia c` cel mai bun mod de protec]ie pentru ele ar fi dispozitivul intrauterin.La cererea lor, pentru c` eu doar le-am consiliat, le-am dat ni[te sfaturi … auvenit [i m-au c`utat [i am dus un num`r de 14 femei rrome care au beneficiatde acest dispozitiv. Gratuit, f`r` nici un fel de tax`. {i asta datorit` directoruluiSpitalului Municipal Mangalia, fiind medic generalist, sec]ia ginecologie, a fostsingurul medic care a acceptat s` le monteze steriletul gratuit. Am mai apelat laal]i medici ginecologi care mi-au spus-o chiar r`spicat – „noi nu punem nimicgratuit, nu fac nimic gratuit”. {i cu ajutorul Prim`riei, [tiind de un program decare beneficiau femeile rrome, am aflat de la consilierul rrom din Prim`rie, mi-azis c` exist` un program prin care femeile beneficiaz` de aceste dispozitiveintrauterine. Am ajuns la Serviciul Social, mi s-au dat steriletele, dup` aceea amfost la domnul director [i le-a montat femeilor care \ntr-adev`r aveau nevoie. Aceasta a fost de fapt [i cea mai mare realizare a mea pentru c` am putut s` lefac s` treac` peste anumite bariere. Adic` dintre aceste femei au fost [i celecare au religia aceea … sunt poc`i]i, penticostali. {i ei … c#]i d` Dumnezeu,at#]i copii fac. {i ele au avut nevoie, m-au c`utat [i mi-au zis – „s` nu afle so]ul,s` r`m#n` confiden]ial, s` nu [tie nici vecina, nici mama, nici tata, nimeni,nimeni”. {i cred c` e o realizare.

Mediator sanitar, Mangalia

- Deci le-am predat [i lor ce trebuie s` fac`, cum trebuie s` fac`, distan]iere \ntreperioadele de graviditate, deci c` nu e bine s` aib` o m`mic` copii unul dup`cel`lalt, deci s` fie o distan]iere [i pentru binele m`micii [i pentru binele copilului,deci pentru binele \ntregii familii.- A]i vorbit cu femeile despre mijloace de contracep]ie [i evitarea unorsarcini nedorite?- Da, da… [i am fost cu ele la planning familial [i [i-au pus sterilet [i decimedica]ie, tratament la b`rba]i, tot eu le aduc prezervative.

Mediator sanitar, Colt`u

27

Cu toate c` num`rul celor care au ales s` foloseasc` aceast` metod`de contracep]ie este limitat, un astfel de succes este de l`udat, mai ales c`s-a reu[it dep`[irea unor bariere ce ]in de mentalitate, bariere care le\mpiedic` pe unele femei s` apeleze la acest tip de servicii medicale. A[acum ne-a declarat medicul din Mangalia: „dac` una se va sim]i bine [i vedec` e lini[tit` [i s`n`toas` [i sigur` c` nu mai r`m#ne gravid` [i nu mai aduceal]i copii pe lume c`rora nu le poate oferi nimic, atunci se duce vestea“.

3.2. Probleme legate de accesul rromilor la serviciile de s`n`tatePrincipalele deficien]e r`m#n \n continuare, \n pofida contribu]iilor

importante aduse de mediatorii sanitari, cele legate de neincluderea uneip`r]i \nsemnate a rromilor \n sistemul de asigur`ri de s`n`tate. O ponderesubstan]ial` a acestei popula]ii nu are un loc de munc` [i prin urmare nu \[ipl`te[te contribu]ia la fondul asigur`rilor de s`n`tate. Unii dintre ace[tia nubeneficiaz` nici de venitul minim garantat [i nici de ajutorul de [omaj,nefiind \nregistra]i, \n mod oficial, ca [omeri. \n consecin]`, nu au dreptul laasisten]` medical` gratuit`, put#nd apela numai la ajutorul medical oferit \nregim de urgen]`, pentru acele boli care pericliteaz` via]a individului [i acomunit`]ii c`reia acesta \i apar]ine.

Rromii f`r` acte de regul` nu sunt angaja]i legal, nu au un venitminim garantat [i nu pot achita asigurarea de s`n`tate. Aceast` realitate,dublat` de reticen]a de a se prezenta la medic, conduce la situa]ii extreme,\n care rromii apeleaz` la serviciile medicale doar \n situa]ii de extrem`urgen]` [i uneori prea t#rziu sau la situa]ii \n care medicii sunt obliga]i s`intervin` c#nd anumite focare de infec]ii pun \n pericol s`n`tatea public`7.

Alte probleme care limiteaz` accesul romilor la serviciile de s`n`tate,semnalate exclusiv \n Mangalia, sunt asociate cu o serie de practicidiscriminatorii \nt#lnite, mai mult sau mai pu]in frecvent, \n cadrul sistemului

Principala cauz` este lipsa asigur`rii sociale de s`n`tate. Aceasta \i\mpiedic` \n primul r#nd s` participe la o asisten]` sanitar` pentru c`automat, dac` copilul de 0-18 ani, noi \i vedem, \i supraveghem [i \icuprindem \n diverse programe, nu acela[i lucru se poate spune desprepopula]ia mai mare de 18 ani. {i acesta este principalul impediment [i nuto]i beneficiaz` de ajutor social [i atunci aceasta este principala cauz`. Peurm`, cred c` este [i o lips` de educa]ie. }ine de \nv`]`m#nt [i denecuprinderea lor \n sistemul de \nv`]`m#nt la timpul respectiv. {i exist` \nmomentul de fa]`, \nc` mai exist`, copii care sunt ne[colariza]i dincomunitatea lor. Asta \n pofida ofertelor f`cute de prim`rie [i de autorit`]ilelocale.

Medic, Mangalia

28

7 Sorin Cace, Cristian Vl`descu, Accesul popula]iei roma la serviciile de s`n`tate, în Jurnalul practicilorpozitive comunitare. Revista de dezvoltare comunitar`, nr. 3-4, 2004, p. 6.

medical. Printre cele mai comune forme de discriminare, men]ionate despeciali[tii intervieva]i \n aceast` localitate, se num`r` refuzul cadrelormedicale de a-i \nscrie pe listele medicilor de familie, tratamentul de urgen]`acordat \n mod superficial sau tergivers`ri \n oferirea ajutorului, condi]ii despitalizare diferen]iate pentru ace[tia [i pentru popula]ia majoritar`.

- Colaborez foarte bine cu patru medici de familie de aici din Mangalia. Al]iinu vor. Fug de pacien]ii rromi. Refuz` s` \i \nscrie pe listele lor. Chiar am avutun caz \n care un medic mi-a zis – „nu pot s` \l \nscriu, am destui [i, [i a[acolegii mei r#d de mine c` eu sunt mama rromilor” [i nu a vrut s` mai \mi\nscrie pacientul. |n schimb, am g`sit [i medici la care am putut s` \i \nscriu. - Crede]i c` rromi sunt discrimina]i de medici, \n general, de cei dinserviciile de s`n`tate?- Sunt. - A]i putea s` \mi spune]i cam care sunt formele de discriminare?- Sunt destule forme. |n primul r#nd, c#nd vine un rrom cu copilul la spital,st` [i a[teapt` p#n` numai poate. Nu se deranjeaz` nimeni – „A, p`i iar a]ivenit? Nu mai sc`p`m de voi? Voi \ntotdeauna sunte]i bolnavi”. - Mai exist`, dup` p`rerea dvs., [i alte forme de discriminare?- Am auzit de la colegele mele de la Constan]a c` exist` ni[te camerespeciale de care beneficiaz` numai femeile rom#nce, \n momentul \n carenasc. |n schimb, femeile rrome sunt duse \ntr-un salon special [i nu sunt lafel de bine tratate cum sunt rom#ncele. - Dar condi]iile \n salon sunt diferite?- Da, pentru c` cele de care beneficiaz` femeile rom#nce, majoritarii, \ngeneral, au mobilier nou, televizor, frigider, \n schimb, celelalte nu.

Mediator sanitar, Mangalia

- Cam care sunt formele acestea de discriminare?- P`i s` zicem \n momentul \n care se adreseaz` unui serviciu de urgen]`, se\ncepe, dac` e vorba de un adult – „Lucrezi? Ai adeverin]`? Nu ai, larevedere!”. Se face un tratament de urgen]` ceva [i \l trimite acas`, [i acelapoate s` moar` acas`. Asta e prima chestie. C#nd e vorba de copil, poate nuse d` aten]ia cuvenit`, [i ei sunt recalcitran]i, trebuie s` recunoa[tem, [i suntmai violen]i c#nd e vorba de copiii [i de bolile copiilor. Eu \i apreciez pentru c`ei [tiu s`-[i apere copiii. Mai degrab`, am \nt#lnit familii de rom#ni care auavut mul]i copii [i pe care i-au abandonat dec#t familii de rromi. Deci c#]i auei [i-i cresc acolo, cum [i-i cresc \n condi]iile lor. {i atunci ]in foarte mult lavia]a copiilor lor [i de aia fac scene \n camerele de gard`, au mai b`tutasistente, medici. Au fost cazuri, pentru c` medicul respectiv nu a cobor#timediat la urgen]` c#nd a auzit c` e vorba de un copil de etnie rrom`. {i boalapoate s` aib` \n jum`tate de or` o evolu]ie galopant`. {i de aici pleac` oform` de discriminare. Asta nu \nseamn` c` dac` suntem mai \nchi[i la tentrebuie s` … Deci, exist` \nc` discriminare. {i \n primul r#nd atitudinea, numaic#nd vede c` este [i de culoarea respectiv` [i c` vorbe[te [i c` e needucat.

Medic, Mangalia

29

{i \n urm` cu 8 ani, rromii se pl#ngeau de atitudinea personaluluimedical:

Toate aceste practici discriminatorii sunt generate, \n mare m`sur`,de o atitudine de respingere [i reticen]` a personalului medical, atitudinedatorat` faptului c` unii rromi nu respect`, atunci c#nd se prezint` la medic,standardele fundamentale de igien` [i comportament. Pe de alt` parte,mediatorii sanitari intervieva]i consider` c` aceast` ]inut` caracterizat` prinlipsa de igien` se datoreaz`, cu prec`dere, s`r`ciei, st`rii materiale foarteproaste, care \i \mpiedic` s`-[i achizi]ioneze cele necesare igienei.

|n acela[i timp, accesul la asisten]a medical` continu` s` fie unulextrem de dificil pentru un segment mare de rromi, datorit` izol`riigeografice a comunit`]ilor de apartenen]`. Multe dintre acestea se afl` laperiferia ora[elor sau la c#]iva kilometri de ora[, a[a cum este cazul celordin Mangalia, iar cele din mediul rural, tr`iesc adeseori \n sate izolate, f`r`re]ele de transport public. Serviciile de ambulan]` p`trund greu \n acestezone, mai ales \n condi]ii meteorologice nefavorabile, drumurile de accesfiind impracticabile.

|n Balta Ars`, distan]a din sat p#n` la cel mai apropiat centru medicaleste de 5-7 km. Echipele de personal medical refuz` s` vin` la locuin]elerromilor, pe motiv ca nu exist` mijloc de transport p#n` \n zona unde ace[tialocuiesc8. Situa]ia este neschimbat` fa]` de 1998.

- N-avem nimica aici, la Corni este medic. Dac` se \mboln`ve[te un copilr`m#ne la aprecierea noastr`, mergem la farmacie \n ora[ sau dac` avemtreab` la Corni mergem acolo. Vara mai vine salvarea de nevoie. - Dar dac` ave]i probleme de s`n`tate merge]i la doctor?- Dac` este un caz grav, da. Sau chem`m salvarea [i \l duce la spital, dar,\n mai multe cazuri, nu mai ajunge la Corni [i ajunge \n ora[ (Boto[ani). - Dar dac` este o femeie \ns`rcinat` care trebuie s` nasc` ce face]i?- P`i, asta-i na[te acas`, cum n`[tea lumea \nainte (…) Eu am n`scut laspital, ea a n`scut acas`. E mai greu iarna aici. Dac` e vreo na[tere varase anun]` salvarea.

P`rin]i, Balta Ars`

Domnule, am ajuns r`u de tot. Nu e cum era \nainte, acum te duci la unspital, se tocme[te cu tine, \mi dai 2 milioane \]i fac opera]ia, nu, du-tedracului…

P`rinte, Calvini

30

8 Centrul European pentru Drepturile Romilor (CEDR), Stare de impunitate: Înc`lcarea drepturilor omului -cazul romilor din România, Rapoarte Na]ionale - Seria nr. 10, septembrie 2001, p. 66.

|n acela[i timp, acoperirea cu servicii medicale este insuficient`, \nspecial \n zonele rurale, greu accesibile. Num`rul sc`zut de medici \ncomunit`]ile de rromi sau \n imediata vecin`tate a acestora constituie, deasemenea, un impediment important. Pe de alt` parte, exist` chiar undeficit de mediatori sanitari. Cei care deservesc o anumit` comunitate suntadeseori nevoi]i s` \[i extind` raza de activitate [i \n alte zone cu popula]iede rromi din respectiva unitate administrativ`, a[a cum este cazul \n Glina.

|n condi]iile unor venituri foarte sc`zute, uneori chiar inexistente,rromii se bazeaz` aproape \n totalitate pe gratuit`]ile oferite \n cadrulserviciilor sanitare. A[a cum men]iona farmacistul din Glina, foarte pu]ini \[icump`r` medicamentele cu bani, \n schimb, se prezint` lunar pentru a-[ilua re]etele gratuite pentru copii. Absen]a resurselor materiale necesareachizi]ion`rii unor medicamente sau pl`]ii consulta]iei unui medic, de c`trecei neasigura]i, \i determin` pe ace[tia fie s` apeleze la tot felul detratamente naturale, cu o eficien]` mai mult sau mai pu]in \ndoielnic`, fie s`abuzeze de serviciile oferite \n spital.

De[i problemele referitoare la s`n`tate cu care se confrunt` rromi,inclusiv copiii, persist`, trebuie s` constat`m, fa]` de anul 1998, o oarecareameliorare datorat` activit`]ii mediatorilor sanitari care contribuie lafacilitarea rela]iilor dintre comunitatea rrom` [i personalul medical.

4. Recomand`ri

Problemele expuse \n subcapitolul anterior, cuprind, \n mod implicit,[i recomand`rile sau solu]iile pentru eficientizarea interven]iilor medicale \ncadrul comunit`]ilor de rromi [i cre[terea accesului acestora la serviciile des`n`tate. Astfel, personalul medical intervievat a sus]inut necesitateaincluderii rromilor \n sistemul asigur`rilor de s`n`tate, \n primul r#nd, princuprinderea acestora \ntr-o anumit` form` legal` de munc`. Datorit` lipseiunei slujbe, rromii nu pot dob#ndi calitatea de asigurat, fiindu-le blocataccesul la asisten]a sanitar` gratuit`. |n cazul copiilor, s-a men]ionatimportan]a frecvent`rii obligatorii de c`tre ace[tia a unei unit`]i de\nv`]`m#nt. |n opinia medicului din Mangalia, pe de o parte ace[tia vorputea fi, astfel, cuprin[i \n planurile de imuniz`ri, pe de alt` parte, princre[terea nivelul de instruc]ie, vor dob#ndi, o atitudine mai deschis` [i voravea o adresabilitate mai mare c`tre cabinetele de medicin` de familie.

O alt` propunere de cre[tere a particip`rii acestora la serviciile des`n`tate, sus]inut` tot de medicul intervievat \n Mangalia, dar care poateconduce la segregare, vizeaz` crearea unor cabinete medicale \n cadrulcomunit`]ilor de rromi, care s` aib` personal medical de etnie rrom`.

31

Un alt aspect deosebit de sensibil asupra c`ruia autorit`]ile trebuies`-[i intensifice eforturile se refer` la reglementarea situa]iei celor care nuau acte de identitate [i de domiciliu.

Foarte importante sunt, de asemenea, continuarea [i extindereaac]iunilor desf`[urate de mediatorii sanitari, \n special \n direc]ia inform`rii[i educ`rii sanitare a copiilor [i familiilor de rromi.

Nu \n ultimul r#nd, este vital` atragerea de fonduri [i finan]`ri de laorganiza]iile guvernamentale [i neguvernamentale pentru dezvoltareainfrastructurii [i \mbun`t`]irea condi]iilor de locuit, \n sensul cre[teriiaccesului gospod`riilor la utilit`]ile publice.

Crearea unui unei micro-policlinici aici \n ora[ pentru comunitatea rrom`. Unapartament ar fi suficient, [i s` [ti]i c` ar veni cu mai mult` \ncredere. S`lucreze, c` eu sunt convins` c` \n comunitatea rromilor exist` medici, [idac` nu exist`, vor fi care vor vrea s` lucreze, nici o problem`. At#ta timpc#t omul este remunerat, va lucra acolo, dac` este pl`tit. S` fie doi medici,s` se lucreze pe ambele ture, s` fie personal sanitar care s` le asiguretratamente [i zona cea mai bun` este zona lor acolo. Eu nici nu m-am g#nditc` \n momentul \n care domnul primar d` \n folosin]` acele blocuri, nu vaafecta un apartament pentru a[a ceva. Nici nu m-am g#ndit. |n afar` depunctul de poli]ie care [tiu c` este acolo, trebuia obligatoriu, l#ng` el, s` fieun cabinet medical, cu dou` trei camere, cu un medic pe ambele ture, cupersonal sanitar, cu personal mediu care s` asigure permanen]`. Pentru c`foarte mul]i nu mai vor s` se interneze, consider` c` nu sunt trata]i bine \nspital, [i au deja o oroare c#nd aud c` trebuie s` mearg` s` se interneze.[i prefer` tratamentul injectabil \n teren. Ei, dac` era acolo un cabinet erafoarte bine. Personal permanent, de gard`. Le f`cea [i tratamentele. Astaeste, am l`sat-o ultima, dar trebuia s` o spun prima. Prima ar trebui, s` [ti]i.Nu [tiu de unde, de la buget, de la Direc]ia de S`n`tate Public` ar trebuipl`ti]i. Este ideea tuturor colegilor mei. Demult, \nc` din ’89 c#nd aveamprobleme mari am sus]inut, nu ca acum, [i au venit controale [i de laPrim`rie [i de la DSP [i eu am vorbit, eu am auzit. Sunt alte interese lamijloc. Asta ar fi pe primul plan. Un apartament destinat pentru a[a ceva [ipersonal angajat.

Medic, Mangalia

32

Repere educa]ionale

Cl`direa [colii, mobilier, dot`ri

|n zonele defavorizate [i cu populatie majoritar rrom`, starealocalurilor de [coli este precar`. Cl`dirile necesit` repara]ii sau amenajarede utilit`]i elementare.

Spa]iile sunt vechi, \nc`lzirea nu se face la parametri satisf`c`tori, iarmobilierul este deteriorat. Unele [coli sunt lipsite de terenuri de sport,ateliere [i laboratoare [colare sau, dac` exist`, acestea sunt echipatenecorespunz`tor. {coala din Balta Ars`, de exemplu, unde \nva]` copiii dinclasele 1-4, const` \n dou` camere aflate \ntr-un grad mare de uzur`, totalnecorespunz`toare pentru educa]ie.

|n ultima perioad` \ns`, gra]ie implic`rii prim`riilor sau datorit` unorproiecte ale Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii, sau implementate deanumite autorit`]i locale sau ONG-uri, unele [coli au beneficiat de renov`ri,amenaj`ri, dot`ri cu mobilier, etc.

Un exemplu de schimbare poate fi [coala din Glina. |n 1998, unp`rinte spunea:

Cadre didactice

Un alt factor, care influenteaz` rezultatele [colare ale elevilor [iparticiparea la procesul educa]ional, \l reprezint` calitatea resurselor umanedin \nv`]`m#nt [i gradul de implicare \n activitatea didactic`.

Acest lucru reflect` situa]ia defavorizat` a [colilor respective, careinclud [i copiii rromi. Dezavantajul acestor copii este cu at#t mai mare dac`avem \n vedere c` o buna parte din ei prezint` dificult`]i de adaptare[colar`, nevoi speciale de educa]ie, interes redus pentru instruire, dificult`]igreu recuperabile de c`tre un personal didactic necalificat, care nu dispune\n suficient` m`sur` de competen]ele necesare.

Pân` în anii trecu]i condi]iile erau mai grele, s-a implicat Prim`ria, a creatcondi]ii. A pus central`, mobilier, repara]ii la [coal` destul de costisitoare.

Cadru didactic, Glina

… m` refer acuma la [coal`, ce-i acolo, e dezastru dup` lume, nici WC-urin-are un copil. Face pe el p#n` c#nd ajunge la un WC. Nu-i ap` s` trag`,nu-i chiuvet` s` se spele un copil pe m#ini…

Mam`, Glina

33

Situa]ii asem`n`toare s-au g`sit [i \n 1998. De[i multe cadredidactice au participat la cursuri de preg`tire pentru a \n]elege mai binespecificul copiilor rromi [i a-[i schimba atitudinea fa]` de ei, progresele nusunt spectaculoase. Acest fapt se reflect` \n slaba preg`tire a elevilor rromi[i se adaug` celorlalte cauze relevate de cercetare.

Participarea copiilor rromi la procesul instructiv-educativ:prezen]`, rezultate [colare, disciplin`, perspective

Frecven]a copiilor rromi este direct legat` de mai mul]i factori care oinfluen]eaz`:

Resursele materiale familialeAtitudinea profesorilorAtitudinea p`rin]ilorRezultatele [colareMigra]ia (p`rin]ilor) \n c`utarea surselor de venituriMunca timpurie|ngrijirea fra]ilor mai mici

Cum s` v` spun, în Calvini ]iganii sunt s`raci, [i din motive materiale,necesit`]i, folosesc copiii la diverse munci. {i atunci copiii sunt opri]i de la[coal`, acum în ultimul timp ]iganii merg dup` nuci în alte jude]e. Iar copiiicei mari chiar dac` sunt la [coal` sunt obliga]i s` stea acas` cu cei mici, s`aib` grij` de gospod`rie.

Mediator [colar, Calvini

- Au fost vreodat` cazuri de profesori sau înv`]`tori care s` se transferela alte [coli pentru c` au predat la clase de rromi?- Da, au fost cazuri de profesori care au dorit s` se transfere la alte [coli

pentru c` nu au reu[it s` g`seasc` suficient calea de comunicare cu eleviide etnie rrom`.În înv`]`mântul maramure[ean sunt zone cu totul izolate unde avem cadrenecalificate [i în consecin]`, notez absolut cu plus evolu]ia cadrelor didacticecare predau la rromi din perioada '93 s` zic pân` ast`zi.

Inspector [colar rromi, Maramure[

Majoritatea profesorilor care vin, stau un an de zile [i apoi abia a[teapt` s`plece din localitate. Cadrele didactice dau dovad` de lips` de interes. Suntmul]i copii care au ajuns în clasa a 8-a care nu [tiu s` scrie, [i atunci,cine-i de vin`?

Mediator [colar, Calvini

34

Lipsa acut` a resurselor conduce uneori inclusiv la influen]areafrecven]ei [colare, dac` aceasta poate fi corelat` cu o surs` de venituri,cum ar fi chiar [i aloca]ia [colar`.

Este evident c` aceast` frecven]` redus` conduce \n lan] la rezultate[colare slabe, repeten]ie sau abandon [colar.

Interesul pentru educa]ie fluctueaz` \ns` de la un caz la altul, ca [irezultatele [colare.

Rela]ia [coal`-familieChiar dac` \n majoritatea cazurilor p`rin]ii rromi vin la [edintele cu

cadrele didactice, participarea lor la educa]ia copiilor este limitat`. Influen]asitua]iei defavorizate cu care se confrunt` familiile de rromi asupra educa]ieicopiilor este recunoscut` [i chiar \n]eleas` de unele cadre didactice.

Sunt destule situa]ii \n care comunicarea dintre [coal` [i p`rin]ii rromieste deficitar`. Este un semnal pozitiv \ns`, c` \n majoritatea cazurilor,profesorii din [colile analizate au participat la instruiri referitoare laparticularit`]ile comunit`]ilor de rromi, modalit`]i de comunicare [i abordareeficient` a acestora, multiculturalitate [i interculturalitate, chiar dac`, pentrumoment, efectele acestor cursuri se v`d mai greu.

Cauzele particip`rii reduse la educa]ie enumerate mai sus, de celemai multe ori, decurg unele din altele, se \ntrep`trund [i se poten]eaz`reciproc, abandonul [colar fiind consecin]a ac]iunii lor cumulate.

P#n` la urm` depind de via]a p`rin]ilor. Dac` ei nu au cu ce tr`i, evident c`nu î[i las` copilul la [coal`. Nu p`rin]ii sunt cei vinova]i. Aceasta estesitua]ia, nu au!

Profesor, Balta Ars`

- Ave]i copii rromi cu rezultate deosebite la înv`]`tur` din Balta Ars`?- Depinde de familie, acolo unde familia îi ajut`. Elevii sunt capabili s` fac`„performan]`“, s` ajung` la un nivel mai bogat de cuno[tin]e.- În clasa mea am o feti]` care dac` ar înv`]a mai mult acas` i-ar dep`[i peceilal]i ...

Focus grup, Profesori, Balta Ars`

Exist` o obi[nuin]` la elevii rromi s` vin` la [coal` doar în ziua în care sesemneaz` carnetele de aloca]ii, [i atunci, desigur, ace[tia au sincope laînv`]`tur`, nu se încadreaz` în prevederile curriculare ale programei, [i deaici, repeten]ia.

Inspector romi, Maramure[

35

Proiecte de \mbun`t`]ire a situa]iei copiilor rromi

Principala ini]iativ` de acest gen din ultimii ani este proiectulProgramul PHARE/2003/005-551.01.02 - Acces la educa]ie pentru grupuriledezavantajate.

Scopul programului const` \n prevenirea [i combaterea marginaliz`rii[i a excluziunii sociale [i crearea unui mecanism pentru \mbun`t`]ireaaccesului la educa]ie al grupurilor dezavantajate (copii/ tineri de etnierrom`, copii/ tineri din zone dezavantajate socio-economic, copii/tineri cudeficien]e integra]i \n [coala de mas`).

Obiectivele programului urm`resc crearea unui mecanism de\mbun`t`]ire a particip`rii [colare [i a performan]elor [colare ale copiilor/tinerilor din grupuri dezavantajate prin:

\mbun`t`]irea condi]iilor, la nivelul educa]iei pre[colare, pentrucopiii din grupuri dezavantajate; stimularea particip`rii [colare [i \mbun`t`]irea rezultatelor [colareale copiilor din grupuri dezavantajate pe parcursul \nv`]`m#ntuluiobligatoriu (prevenirea abandonului [colar); stimularea \nscrierii copiilor/tinerilor care au dep`[it v#rstamaxim` legal` \n programe tip „A doua [ans`“ pentru \nv`]`m#ntprimar [i gimnazial (corec]ia abandonului [colar).

Pe l#nga acestea, diferite organiza]ii neguvernamentatle au sus]inuteduca]ia copiilor rromi \n diferite proiecte. Cea mai mare parte aprogramelor derulate de ONG-uri au urm`rit:

transformarea [colii \ntr-un mediu apropiat [i familiar copiilorrromi, \n care ei pot reg`si elemente ale culturii lor [i \n care \[i potdezvolta o identitate pozitiv` prin intermediul confrunt`rii, \n cadrul[colii, cu informa]ii despre cultura propriei comunit`]i \n contextulculturii majoritare;transformarea [colii \ntr-un spa]iu de \nt#lnire a copiilor rromi cucopii ce provin din alte comunit`]i culturale, bazat` pe metodepedagogice adecvate [i dezvoltarea unor activit`]i comuneextra[colare;implicarea activ` a elevilor \n procesul de \nv`]are [i nu tratareacopiilor ca simpli receptori/ reproduc`tori pasivi ai unor modeledeja existente.

Opinia copiilor

Nu putem discuta [i analiza situa]ia copiilor f`r` a afla [i opiniaacestora. Este un principiu de baz` al organiza]iei Salva]i Copiii. Percep]ia

36

copiilor este adesea diferit` de cea a adul]ilor sau poate fi influen]at` uneoride ace[tia, totu[i, p`rerilor lor conteaz` [i se ]ine cont de ele.

|n cadrul mini-cercet`rii au fost aplicate chestionare unui num`r de145 copii rromi din cele 5 comunit`]i incluse \n proiect. \n general, copiii aur`spuns \ntreb`rilor, exist` totu[i [i non-r`spunsuri, care nu influen]eaz`\ns` cele c#teva concluzii pe care le vom remarca.

Din cei 145 de responden]i, 82 au fost b`ie]i [i 63 fete, ceea cene-ar conduce la o prim` concluzie, fetele, de[i numeric la nivelul ]`riidep`[esc b`ie]ii, sunt mai pu]in prezente \n [coal`.

To]i copiii care au completat chestionare sunt elevi, \n clasele 1-11,dup` cum urmeaz`: la Balta Ars` – 31 copii, din clasele 3-9 (cei din clasele5-9 \nva]` la Corni, \ntruc#t la Balta Ars` nu exist` dec#t clasele 1-4); laColt`u – 25 copii , din clasele 5-7; la Glina – 25 copii, din clasele 5-8; laCalvini – 25 copii, din clasele 4-11 [i la Mangalia - 39 copii, din clasele 1-8(aici este o situa]ie special`, chestionare au fost aplicate [i clasei derecuperare – singura \nt#lnit` \n cele 5 comunit`]i - , unde copii de peste11-14 ani, abia \ncepuser` s` \nve]e). De altfel, 16 copii au recunoscut c` nu[tiu s` citeasc`, iar marea majoritate, abia dac` reu[esc s` scrie inteligibil,nicidecum corect, indiferent de clasa \n care sunt. Este un serios semnal dealarm` privind calitatea educa]iei [i a cadrelor care se ocup` de ea.

Conform celor scrise de copii, 122 locuiesc cu ambii p`rin]i, 12 doar cumama, 1 doar cu tata, iar \n 29 de cazuri, cu familia l`rgit` – bunici [i alteneamuri. Iar cei 145 de copii au 420 de fra]i [i surori. Cea mai mare ponderede fra]i, surori se g`se[te la Mangalia, unde media este de 5 copii la o familie,dar sunt [i 7-8 fra]i uneori. De asemenea, la Colt`u, exist` familii numeroasecu 4,5,6 copii. La Balta Ars` [i Calvini, sunt \ntre 1 [i 5 copii/familie. Num`rulde copii scade la Glina, poate [i datorit` apropierii de Bucure[ti. Aici, maimulte familii au 1-2 copii, un singur copil a scris c` are 6 fra]i.

Num`rul mare de copii [i precaritatea mijloacelor de subzisten]`contribuie la o s`r`cie avansat` \n r#ndul comunit`]ilor rrome. La \ntrebareacare este ocupa]ia p`rin]ilor, r`spunsurile copiilor au confirmat acest fapt.Astfel, la ocupa]ia mamei s-au g`sit 20 de persoane care lucreaz` \n

37

agricultur` (cu prioritate \n Colt`u), 12 muncitoare, 2 func]ionare,2 mediatoare, 1 v#nz`toare [i 108 casnice.

|n privin]a ta]ilor, reparti]ia este urm`toarea: 16 agricultori (Colt`u),71 muncitori califica]i (sudori, zidari, c`r`midari, mecanici auto, fochist,constructor etc. – ceea nu \nseamn` automat c` to]i ace[tia [i lucreaz`permanent), 15 [oferi (majoritatea \n Calvini), 8 „oameni de afaceri” (tot \nCalvini cei mai mul]i), 3 l`utari, 2 v#nz`tori , 3 pensionari [i 23 f`r` ocupa]ie.

Dup` o vedere general` asupra mediului \n care tr`iesc copiii,urm`toarele \ntreb`ri au vizat activit`]ile lor zilnice obi[nuite, av#nd de alesdin mai multe op]iuni, cele care li se potriveau. Astfel, marea majoritate –103 copii au recunoscut c` \[i ajut` familia la diverse treburi \n cas`, iar al]i21 se ocup` [i de alte activit`]i mai grele. De asemenea, 102 au declaratc` \[i fac temele, acord#nd acestei activit`]i \ntre 20 minute [i 4 ore,aceasta fiind o excep]ie, deoarece cei mai mul]i nu petrec mai mult de o or`cu preg`tirea pentru [coal`. Apoi, \n ordinea preferin]elor, ocupa]iile copiilorsunt: 69 se joac`, 55 se uit` la televizor (preferate sunt telenovelele pentrufetele mai mari [i desenele animate, pentru cei mici), doar 26 au ales s`citeasc` \n timpul liber, 23 prefer` s` stea \n aer liber, 20 ascult` muzic`,16 se plimb` cu prietenii, 15 fac sport, 9 deseneaz`, 6 se joac` la computer[i 3 au posibilitatea de a urm`ri casete video.

|n ceea ce prive[te efectuarea temelor, majoritatea copiilor nu aucondi]iile necesare pentru a realiza aceast` activitate performant. 105 copiiau declarat c` \[i \mpart camera cu fra]i [i surori, bunici [i p`rin]i, 17 dintreei locuind \ntr-o singura camer` cu toat` familia l`rgit`. Astfel c`, temele sefac pe un col] de mas`, pe un scaun sau pe jos, \n unele cazuri, iar prezen]acelorlal]i membri ai familiei, fiecare cu alt` activitate, nu poate contribui labuna \nsu[ire a materiei. Doar 40 beneficiaz` de 1 camer` proprie sau \ncare stau doar cu 1-2 fra]i, de regul` cei din familii cu un num`r mic de copii.

Lipsa unor condi]ii normale de studiu se adaug` faptului c`majoritatea copiilor \[i ajut` familia, de la treburi uzuale [i normale pentruorice copil (\[i fac paturile, m`tur`, ajut` la sp`latul vaselor [i lacump`r`turi), p#n` la unele mai grele – c`rat [i t`iat lemne, adus ap`,

38

gr`din`rit, \ngrijirea animalelor, cules de plante [i fructe de p`dure sauadunarea de de[euri reciclabile, contribuind astfel la veniturile familiilor. Laacestea se adaug`, pentru mul]i, grija fa]` de fra]ii mai mici, care uneori, \i]ine departe de [coal`. |n general, copiii nu se pl#ng c` trebuie s` fac`treab`, doar atunci c#nd muncile sunt prea grele - 18 copii s-au pl#ns c`nu le place s` lucreze \n gr`din` sau s` aib` grij` de animale, s` aduc`lemne [i ap`. Conform r`spunsurilor, copiii chestiona]i lucreaz` \ntre 1 [i 5ore pe zi, 28 dintre ei recunosc#nd c` practic nu au timp de joac` sau alteactivit`]i distractive. |n consecin]`, [i timpul pentru lec]ii se reduce, iarrezultatele nu pot fi dintre cele mai bune.

Referitor la alte aspecte ale vie]ii copiilor, majoritatea consider` c` nusufer` \n mod obi[nuit de foame – doar 15 dintre ei recunosc acest lucru –dar alimenta]ia este insuficient` [i nediversificat` [i r`m#n ca dorin]e,pentru foarte mul]i copii, satisfacerea unor pl`ceri culinare – dulciuri, cartofipr`ji]i, ou`, carne. Din punct de vedere al \mbr`c`mintei, \n general, copiiispun c` au strictul necesar, doar 28 duc lips` de multe lucruri, mai ales\nc`l]`minte, ceea ce \i face uneori s` absenteze de la [coal`. La aceastase adaug` [i modul \n care se prezint` unele unit`]i [colare, neatractive,lipsite de \nc`lzire pe timpul iernii (50 copii din Calvini [i Glina au specificatc` sufer` de frig la [coal`). De asemenea, lipsa rechizitelor [i mai ales amanualelor [i c`r]ilor pentru [coal`, reclamat` de 46 copii, contribuie lasuperficialitatea preg`tirii. O dorin]` a copiilor, mai ales b`ie]i, este de aputea beneficia de calculatoare, de[i recunosc c` prima op]iune la uncalculator ar fi jocurile pe care acestea le ofer`.

Rela]ionarea \ntre copii este v`zut` de ace[tia ca fiind \n generalbun` [i ilustrat` de faptul c` 119 spun c` au prieteni printre colegi, 71 [idintre vecini iar 34 consider` c` neamurile sunt cei mai buni prieteni. Ceimai mul]i a