GEORGE ALEXANDER

COPMNOSTRI/a,a)

ININCHISORILE LORI- fura{i de Barnevernet -

Editura NatiuneaBucuregti, 20L6

IIL

Cuprins

inceputurile... ........... .................9Cantl Bodnariu sau cum funclioneazd sistemul Barnevernet........13Reacfii dupd articolul meu. ......18Din cauza aceasta protestdm, domnilor! .....................23Cdnd lumea devine mic[. .........27Proteste in intreaga 1ume.......... ..................33Scrisoare adresati Parlamenfului Norvegian ............ .....................31tntdlnire cu parlamentarii romdni................. ................41Ceva este putred in... Norvegia!........... .....46R6spuns la Scrisoarea trimis6 Parlamentului Norvegian de clfeAsociaf,a Romdnilor din Norve9ia............... .......50Reacfii Ei ameninfdri................ ..................52Sloganurile de l6ngd noi............. ................68Cazul Nan........... ......................74Represalii in Norvegia ............... ................81O zi fierbinte... ........... ..............89Scrisoare cdtre Dumnezet.......... ................94Patru zile de infern... ..............100Comunicat cdtre prieteni.............. ............104Reacfii in intreaga lume......... ..................108Lupta continuS! .................. ...LL4Implicalii ..............117

L6L

George Alexander

Vocea Diasporei ...I22Viafa bate fllmul!....... .............127Atentate lavia{anoastr5...... ... 131Dezastru total!......... ............... 133Prima victorie..... ....................I37Discurs la Bruxelles: STOp TIRANIEI, ABUZURTLOR qiarnocnAlnoR!........... ....13ePentrupoliticieni & com...... ....................144TREBUIE SA-T SATVAM PE ACESTI COPII! ......146Varfril aisbergului ...................150Se clatind Bamevernet! $i nu numai! ......153Cerul este plin de miracole .....155

in loc de postfald: Bornevernet, elibereazd copiii... !...................157

L62

InceputuFile.,.

. . . Totul a inceput intr- o zi de decembrie 2015, cdnd, int6mpl[tor,citind ziarul romdnilor din Norvegia, Jurnal de Nord, am aflat cd,

Asocialia romdnilor din Norvegia organiza,impreund cu, un partenermedia, un concurs dedicat Romdniei cu ocazia apropierii zilei de 1

Decembrie...Concursul se intitula Gdnduri pentru Romdnia,iar cititorii erau

invitafi si scrie cdteva rdnduri despre !ari, aqa cum o v6d ei sau cumau pSstrat-o in memoria lor de-a lungul timpului qi prin strdin[trfrilein care au ajuns.

Iar cuvintele au curs, pur $i simplu, din inima mea... A fost cevaindescriptibil. Parc6 intrasem in trans6.

Aqa a apdrut eseul meu pentru Tard... IatS-l!

Scrisoare cdtre Tine

N-am Stiut niciodatd sd-{i spun cdt te iubesc...

Nu-i adevdrat cd nu-i pasd nimdnui de Tine!Tb-amvdzut tntristatd ;i m-am retros tn singurdtate... A trebuit sd

md adaptez lavremuri. A;a se tntdmpld cdndlucrurile devin dificile.

Tu erai tristd, foarte tristd tnfiecare zi.

George Alexander

Ce anume dureri t{i vorfi bdntuind sufletul?

in fala microfoanelor politicienii tocmai ne explicau cum vom

trece de la agonia noastrd la democra[ia aceea deocheatd, pardon,

,,originald", din cduza cdreia tu aveai sd suferi Si mai mult-..

I-am vdzut pe allii mai bogali, apoi, certdndu-te, explicdndu-li

lucruri despre care minlim nu neapdrat pe ceilalli, cdt pe noi in;ine:

o anumitd minoritate, cdlcdndu-;i pe orice demnitate, std cu mdna

intinsd la col; de stradd...in ochii lo4 neapdrat, Tu eraivinovatd din cauza lor!... Gdndesc

sau sufir... Mai sunt Si alli sdraci tn lumea asta... Dari parcd, au mai

multd demnitate...

Tu nu ai spus insd nimic. I-ai acceptat pe toli a;a cum sunt- Tbatd

lumea este insd indignatd.Tu continui totuEi sd exprimi aspiralia oamenilor. Problemele

emolionale nu ar trebui sd ne macine existen{a.

intre timp, politicienii noqtri, cum crezi cd au supravieluit? Au

venit cu propria motiva{ie, {indnd discursuri, manevrdnd bugete,

hotdrdnd viitorul tn spatele atdtor interfele de comunicare...

Acest popor, cum sd spun? !... Vocea lui interioard este cea core

il rtefine;te. Fiecare dintre noi se poate ridica deasupra vie{ii dacd

vreo...

Cdnd crezi cd nimic nu poate merge mai rdu, realizezi cd ainevoie sd-li gdseSti drumul de intoarcere tn sufletul tdu'..

Dumnezeule! Care drum de tntoarcere? Uildae tn suflenil fiu!iyi place ce vezi?

coPttt No$TRtiu tucnsonur tont

Nu;tiu dacd descoperirea qceosta te vaface maifericit, cumva,sau te va afecta... Lucrurile pe care le ascundem se vdd in privirea.fiecdruia.

Am trdit, totu;i, mereu cu sentimentul cd yara ta este atdt de marecdt loc ti dai tu tn inima ta...

Ce sd-li mai spun? ... M-am retras dinfa{a miuofoanelori cum amspus... Iubirea noastrd existd dintotdeauna. Nu te-am uitat niciodatd,

lord!Nu-mi vdnd sufietul pentru bani. Nu plec nicdieri. Tbt la tine md

tntorc. ESti atdt de frumoasd...

{-o* sd te pdrdsesc niciodatd.I;i promit!.

+

...Este drept, eseul meu a fost apreciat de cdfiva entuzia;ti, darmarea masl a cititorilor a fost fermecatd de istorisirile melancolicecu ,,iarba verde qi grasd de acas6", in care personajul principal p6qea

cu bralele deschise sau, dimpotrivd. alerga cu plrul despletit ,,prinmunlii ;i pddurile patriei", bezmetic.

Nu m-am aEteptat la un succes enorm prin participarea mea lavreun concurs, qtiind prea bine cd nimeni nu se impiedicd de astfelde r6nduri in zilele noastre. Dar, observ6nd profunzimea emofiilorexprimate de cititori cu privire la povestirile haotice, inclrcate defraze bombastice qi golite de orice confinut, ancdzutpe gdnduri...

Desigur, eqti cam sdrac spiritual cdnd, in cel mai grosolandezacordgramatical, afirmi cd.... ,,mi s-a aburit ochii cdnd am citit!.5,."acele pagini atdt de strdlucite din literatura rom6nd!

M-am ridicat ins6 repede consolAndu-md, spundndu-mi cd, totuqi,acestea sunt sentimentele adevdrate ale oamenilor qi, chiar dacd eleimi par mie frivole sau imi fac de-a dreptul r5u, ar trebui s5 am respectpentru ele, aga cum am de fapt respect pentru to{i oamenii.

1i

George Alexander

Nu am mai spus nimic, deci. Am reflectat numai in t6cere lalucruri... La condilia uman6, la existenla fieciruia, la nai',,'itatea

noastrd Ei la manipularea care existS.

Dacd au trecut douizeci qi qase de ani de la ceea ce s-a intdrnplatatunci in decembrie qi noi, inc[, ne num6r[m printre cei mai slraciai Europei, un lucru este sigur... Nu numai politicienii trebuie sd fiede vini pentru dezastrul care exist6 in [ard, dar qi noi, care nu amevoluat decdt prea putin. De ce, oare, refuzdm s[ vedem adev6ru1?

De ce, oiue, nu indr[znim si ieqim din tiparele noastre mentale? Dincliqeele qi prejudecAflle in care trdim?

Citim literaturd ieftind sau nu citim deloc. Suspinlm adesea gi ne

plAngem de mila. Avem g6nduri frumoase despre Jar6, dar ne ldsdm

cumpdrali pe nimic. Amanetand, de fapt, viitorul!Viitorul copiilor noEtri!

inlelegdnd, deci, situalia Ei consecvent cu mine insumi, am trimiso scrisoare ziaruluiJtrnal de Nordprincare le mulfumeam ziariqtilorpentru faptul cdmdgdzduiseri in paginile lor, dar in care imi anunfamqi retragerea din concurs.

Reacfia ziarului a fost extraordinard ins6. Oamenii mi-auacceptat nu numai punctele de vedere, dar mi-au demonstrat cd suntprofesioniqti clrora intr-adevdr le pas5 de Rom6nia qi de viitorul ei.

Nu poli s6 vorbeqti numai laudativ de Romdnia dacl ifi pasd de

viitorul ei. Nu pofi s5 refuzi din capul locului orice disculie menitdsd punS punctul pa ,,i". A spune adevlrul este un mare lucru, dar, a-laccepta, este o adevlrati binefacere.

Disculiile noastre, de aceea, au pus bazele unei colaborlri care

avea sE joace un rol important in viala multor oameni din Norvegiaqi din sft6indtate.

riNici nu binuiam pe-atunci, ins6, cd ins[qi viafa noastrd va lua o

ttrnurd cu totul dramatici. Atdt de nerecunoscut va fi. Ireal6...

Cazul B odnariu s ou c um funclioneazdsistemul Barnevernet

Cu tragedia familiei Bodnariu am venit in contact, mai intdi,citind presa.

De la inceput, vreau si subliniez cd mass-media din Romdni a aluatatitudine, dovedind caracter qi incercdnd in acelaqi timp sd investighezeo poveste care pdrea tabuu. De fapt, toatd presa din lumea civilizatAaprezentat cazul Bodnariu Ei cazurile multor altor familii cdrora li se

luaserd copiii de cdtre Barnevemet (Proteclia Copilului). Exceplie a frcutpresa din Norvegia care a incercat sE bagatelizeze Ei si muqamalizezelucrurile, trec6ndu-le cu vederea sau ignor0ndu-le complet. Nici mlcarexplozia de proteste la nivel internalional nu a fost prezentatd,aqa cumse cuvenea de cStre mass-media norvegianl. De ce, oare?

Si ne reamintim. .. Este vorba de o familie cu 5 (cinci) copii carea fost practic dezmembratS. cel mai mic dintre copii nu avea mai multde cAteva luni c6nd a fost preluat de Barnevemet.

Revenind la presa din Romdnia Ei la eforturile ei liudabile de aprezeriareaLitatea, aqa cum e ea, s-a observat c6 reporterii nu aveautotuqi informaliile necesare din cadrul sistemului Barnevernet, astfelinc6t sd analizeze in mod just lucrurile.

Acesta a fost qi motivui pentru care am fost rugat sd explic cumfuncfioneaz[ sistemul Barnevemet pentru a clarifica lucrurile pentrumulli conafionali aflafi intr-o situalie diflcilr din cauza Barnevernet.

Articolul meu a declanqat practic o explozie in mediul virlual,din cauzanumdrului mare de cititori, internet-ul blocdndu-se.

Implicalii

Ca urmare a dezvSluirilor ftcute, tot mai mul1i oameni imi cereauimperativ sI md implic qi mai mult in societate deoarece devenisemun exemplu pentru mul1i.

Avusesem dintotdeauna un mare dezgust pentru politicd, inspecial, day iatd, cI tot mai mulli oameni imi cereau sd md implic qi

sd iau atitudine, acum qi in politici!Redau, mai jos, fragmente dintr-un articol interesant apirut la

data de 06.03.2016 in ziarul Adevdrul (autor: Daniel Dancea).

Mdrturia romdnului care o condus doud grddinile dinNorvegia, despre metodele de intimidqre la care afost supus dttpd

ce s-a luptat cu Barnevernet: ,,8 un coSmar"

Cazurile familiilor de romdni rlmase lbrd copii in Norvegia auatras dupl sine reac{ia unuia din cei mai cunoscuti romini din faraFiordurilor. Director a dou6 grddini{e din Oslo qi scriitcr, GeorgeAlexander a criticat Barnevernet. Constr6ngerile la aare a fost supusl-au obligat sd demisioneze. intr-un interviu pentru ,,Adevdrul",George Alexander a declarat cd nu gi-ar fi imaginat niciodatS ci aqa

ceva se poate int6mpla in Norvegia.Cazul familiei Bodnariu, rdmasd ftrE cei cinci copii lua{i de

Proteclia Copilului din Norvegia - Barnevernet, a declangat un val deproteste flrd precedent, zeci de mii de romtni din toatd lumea ieqindin strad[ pentru a manifesta impotriva Barnevernet gi pentru a suslinefamilia Bodnariu.

117

George Alexander

,,Barnevernet a fEcut gi lucruri bune de-a lungul timpului,protejdnd copiii maltratati in propriile familii, salvdndu-i in acestfel, dar a ftcut, in acelagi timp, qi greqeli", spunea la inceputul acestuian George Alexander, un romdn, director a doud grddinile din Oslo.

Dupd reac{iile sale publice, tot mai multe familii au inceput sd

il caute pe George Alexander gi sd reclame abuzuri ale Barnevernet.

,,Am primit foarte multe telefoane de la oameni dispera{i dinNorvegia qi nu sunt numai romdni. Sunt qi alte nafionalitdli.Ideeaeste cd am incercat sb fiu obiectiv, sd prezint lucrurile aqa cum sunt,dar la un moment dat arn descoperit nigte lucruri inadmisibile, lacare nu am putut sd inchid ochii. Am incercat sd fiu constructiv. am.

trimis o scrisoare Parlamentului Norvegian. Am primit un rispuns,am agteptat ca oamenii s5 reformeze un sistem, care in mod evidentpermite abuzurt, qi nu s-a flcut nimic", a declarat George Alexanderpentru ,,Adev[rul".

Descoperirile lui George Al exander

Rom6nul a declarat cd urmirind cazulfarniliei Nan, spre exemplu.bdnuielile privind unele abuzuri ale Barnevernet i s-au confirmat.

,,Au fost qi cazuri in care cetifeni romdni au fost violenli, au

greqit in familiile lor. Pind qi Proteclia Copilului din Romdnia a luatatitudine qi unii aveau dosar penal qi tn Romdnia. Le-am spus cdtrebuie sd iqi schimbe atitudinea, dar, ?n acelaqi timp, am descoperitgrave, grave abuntrt in Norvegia.

Spre exemplu, li s-au luat copiii familiei Nan qi in aceeaqi localitateera o maml singur6, norvegianch, o tipd care avea probleme psihiceqi care trebuia sd primeascd ajutor. Bebeluqul ei nu a primit ajutcr.Vd dali seama ce gregeli fac. In loc sd ajute un copil, un bebelug careavea nevoie de ajutor se duc qi confiscI doi copii de la o tamilie care

firnc{ioneazd normal", a Ceclarat George Alexander, care pe mdsura

descoperirilor ficute a devenit tot mai vehement la adresa Bame',remet.

118

coPIII No$TRt iu ittcnsoant rcnt

Interzis la protest

Romdnul qi-a anunfat inclusiv prezenla la un protest din Oslo,

unde trebuia s[ {ind un discurs. Cu o zi inainte de protest, George

Alexander a fost convocat de pefii lui la o gedin{d, unde i s-au pus infa15 traducerile dupd articolelele sale qi interviurile date laziarelor qi

televiziunilor din RomAnia.

,,Am fost convocat mi s-a pus clar tn vedere si nu m6 duc la

protest. De cinci ori mi s-a spus acest lucru. Subliniaserd cu marker

galben comentariile mele despre valori, faptu.l c5" refuz sI imi trimitcopiii inf-o gcoalS norvegian[", a spus rom6nul.

Potrivit lui George Alexander, interviul pentru Pro Tv in care

. acesta declara c[ preferl sd iqi creasc6 copiii in Romdnia i-a durut

rdu pe norvegieni.R omdnul a explicat pentru,,Adevdtul" decizia 1uat6.

,,A fost o hotir6re pe care am luat-o eu qi sojia mea. Jine de

identitatea noastr6. Poate unii o sd cread[ ce vor, dar noi suntem

mai patrio{i. in plus, nici la noi nu este privitd Biserica extraordinarpentru cd sunt gi acolo oameni neavenili, dar in Occident s-a ajuns

la nigte lucruri inimaginabile. Recent,pe2l februarie a.c., a avut loc

Convenlia Tineretului Liberal al Suediei. Ei cer legalizarea incestului

qi a necrofiliei. E numai un exemplu de valori morale care sunt sau nu

sunt intr-o astfel de societate. Eu nu vreau ca ai mei copii sE triiasciintr-o astfel de societate", a mai declarat George Alexander.

Rom6nul a spus ci luni, dupi protestul care a avut loc sdmbiLtd,

grddinilele pe care le conducea au fost supuse unor controale qi a fost,

din nou, blgat in gedin{I.

,,Nu au putut sd imi glseasc[ nimic pentru c[ sunt perfec{ionist ;ia fost totul perfect, dar dupd aceea am fost convocat la o alt[ qedinJd

119

George Alexander

qi in timpul qedin{ei mi s-a comunicat cI intr-adevdr au constatat cd

nu am fost la proteste. De unde qtiau ei cd nu am fost eu la protest?

Au monitorizatcumva? Nu inseamni c[ am fost urrn5rit? Nu numai

eu. To{i cei care au fost la protest in Oslo, to(i cei 100 au fost trecufipe tabele qi liste. Oamenii nu gtiu, dar acesta este adevdrul. Eu sunt

convins c6 au trecut la represalii impotriva mai multor oameni, dar'

oamenii tac de fric6", a mai spus George Alexander, care a ales ca

dupd acest episod sd demisioneze.

,,Am fost urmdrit pas cu pas, supravegheat, interzis, redus ca om

qi ca scriitor. Eu nu pot s[ accept astfel de lucruri" - George Alexander,profesor gi scriitor

,,Nu vreau sd fiu limitat. Este foarte important s5 fiu liber. Eu nusunt numai un lider, sunt qi scriitor. Eu nu pot sd scriu niqte lucruri,

sd le,.lau speranle oamenilor, iar dupd aceeasd le intorc spatele. Cdnd

mi s-a pus in vedere, qi incd de cinci ori, si nu {in nicio cuvAntare, de

atunci am vrut sd imi dau demisia", amai spus rom6nul.George Alexander mdrturiseqte c5 pAnE sd treaci prin ceea ce

a trecut nu pi-ar fi imaginat cd astfel de lucruri se pot intdmpla inNorvegia. ,Nu ag fi crezut niciodath qi nici acum nu imi vine sE cred.

Este un co$mar. Dacd mi-ar fi spus cineva cd este posibil aqa ceva, i-aE

fi spus cdNorvegia este democraticd gi este o exagerare, o minciund,dar c6nd simli pe pielea ta niqte lucruri...", a mai spus romdnul.

,, Dacd eram fdrd caracter, stdteam tn banca meu"

incd inainte de a demisiona din funclia de director al gr[dinilelordin Oslo, George AlexanrJer s-a inscris in Partidul Rom6nilor de

Pretutindeni.Adevdrul: Ce veyi.face tn cc,ntinuare?

GeorgeAlexander:Vialamea s-aintors cu susul injos. Am primitfoarte multe declaralii de sus(inere. Am primit qi propuneri. Sunt

120

co Pt t t N o$TRt iru fiucn so n nr rcn t

oameni care vor sd ii ajut sSpublice volume de poezii, pdnd la oamenicare imi propun sI sus{inproiecte pentru copii orfani sau b6trdni. Amfost contactat qi de partide politice.

Adevdrul: La ce nivel vd vedeli implicat in politicd?George Alexander: DacI Dumnezeum-ar ajuta qi dacd oamenii

ar infelege, credefi-m6, ag schimba multe lucruri in bine. Nu amnevoie de bani, nu sunt un om bogat, dar m-ag inconjura de oamenide caracter, de oameni integri. Am r[mas impresionat. Noi, romAniisuntem un popor extraordinar qi avem oameni care intr-adevdr potpune umIrul la reconstruc{ia {drii, dar avem prea mulli neavenili cares-au infiltrat in politicd gi.e normal ca oamenii sd fie dezamlgi{i pentrucd au ajuns la limita sdrdciei.

Adevdrul: Multri romdni privesc spre Occident cu speranld. Existdriscul sd asimildm Si valori occidentale nesdndtoase?

George Alexander: Riscul este mare pentru cd noi nu am avutniciodatd oameni de stat, blrbafi de stat. Am avut oameni care suntinconjurali de hArtii qi de doctorate ca.re nu suslin interesele Romdniei.Se poate foarte bine negocia de pe o pozilie de fo4i, inclusiv cu rnarileputeri, dar noi avem nevoie de oameni care sd gdndeascd strategic.Din cauza asta, oamenii s-au aplecat tot timpul gi au inghifit toatemizeriile, pentru cd nu au venit numai lucruri bune.

Adevdrul: Cei care s-au plasot in acest caz tmpotriva Barnevernetaufost acuzali cdfoc jocurile Rusiei. Vd asumali aceste critici?

George Alexander: Eu poate am si. gochez pe mul1i. Eu apreciezceea ce este bun qi inAmerica gi in Rusia gi in China gi oriunde in lume.In acelaqi timp, critic ceea ce este negativ qi in Rom6nia qi inAmericaqi in Rusia. Eu sunt convins ci sunt oameni care vor interpreta in felqi chip. Mai important dec6t a pune accent pe ur6 este a crea punfi delegdtura. Noi nu avem nevoie de ur6. Putem avea relafii excelente qicuAmerica gi cu Rusia qi cu China. Eu sper sd flm a$t de competenfiincdt sd fim respectafi penhu cd avem puncte de vedere diferite.