31
Convergența reală – criteriul fundamental de aderare la zona euro Florin GEORGESCU Prim-viceguvernator Sinaia 22 Noiembrie 2017
Convergența reală – criteriul fundamental de
aderare la zona euro
Florin GEORGESCU
Prim-viceguvernator
Sinaia
22 Noiembrie 2017
Decalajul economic față de țările din Uniunea Europeană s-a redus, însă raportul dintre venitul național brut și PIB s-a deteriorat
2
Sursa: Ameco, calcule proprii
• În ultimii 17 ani, în România, convergența în termenii PIB pe locuitor (PPS) a cumulat 33 pp (de la 26% din media UE în anul 2000 la 59% din media UE în anul 2016), fiind a doua cea mai ridicată dintre fostele state comuniste după Lituania (+38 pp)
•Dar raportul dintre venitul național brut, care reprezintă valoarea adaugată obţinută de români în ţară şi străinătate, și PIB, care exprimă valoarea adăugată brută obţinută în ţară de români şi străini, a scăzut cu 1,8 pp, de la 99,3% în anul 2000, la 97,5% în anul 2016
– Evoluție similară cu cea a Lituaniei (-1,7 pp) și Poloniei (-2,6 pp), dar mai slabă decât a Ungariei (+2,8 pp)
69
,2%
6
7,2
%
99,7%
97,1%
90%
95%
100%
105%
110%
45%
55%
65%
75%
20
00
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
20
12
20
14
20
16
PIB pe locuitor
VNB pe locuitor
VNB/PIB - sc. dr.
pondere în media UE (PPS) Polonia
67
,8%
6
6,5
%
95
,3%
98,1%
90%
95%
100%
105%
110%
50%
60%
70%2
00
0
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
20
12
20
14
20
16
PIB pe locuitor
VNB pe locuitor
VNB/PIB - sc. dr.
pondere în media UE (PPS) Ungaria
26
%
59
,1%
5
7,6
%
99,3%
97,5%
90%
95%
100%
105%
110%
25%
35%
45%
55%
65%
20
00
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
20
12
20
14
20
16
PIB pe locuitor
VNB pe locuitor
VNB/PIB - sc. dr.
pondere în media UE (PPS) România
75
,1%
7
2,6
%
98,3%
96,6%
90%
95%
100%
105%
110%
36%
46%
56%
66%
76%
20
00
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
20
12
20
14
20
16
PIB pe locuitor
VNB pe locuitor
VNB/PIB - sc. dr.
pondere în media UE (PPS) Lituania
Totuși, progresul consistent înregistrat pe linia volumului activității economice a fost caracterizat de un grad relativ modest de incluziune
3
Sursa: Eurostat, Ameco, calcule proprii
• Convergența reală s-a reflectat doar marginal în creșterea numărului de angajați și parțial în câștiguri de putere de cumpărare a acestora – Numărul salariaților a crescut, între anul
2000 și anul 2016, cu numai 2,2% (+100 mii persoane), de la 4,6 mil. persoane la 4,7 mil. persoane
– Puterea de cumpărare a salariaților a sporit cu 20 pp (de la 22% în anul 2000 la 42% în anul 2016), față de cele peste 30 pp adiționale în termenii volumului de activitate, în condițiile în care o remunerarea forței de muncă a
crescut de la 9% din media UE în anul 2000 la 22% din media UE în anul 2016 (+13 pp), iar
onivelul prețurilor evoluat de la 40% din media UE în anul 2000 la 52% din media UE în anul 2016 (+12 pp)
22%
42%
40%
52%
9%
22%
5%
20%
35%
50%
65%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Puterea de cumpărare a salariaților Prețuri (cons. final pop.) Remunerarea forței de muncă (medie orară)
pondere în media UE (euro)
4,6 4,7
4,0
4,2
4,4
4,6
4,8
5,0
20
00
20
01
20
02
20
03
200
4
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Efectivul salariaților mil. persoane
Evoluția puterii de cumpărare a salariaților, din perspectivă regională, a fost relativ similară
4
Sursa: Eurostat, Ameco, calcule proprii
45%
62%
48%
66%
21%
40%
20%
40%
60%
80%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Puterea de cumpărare a salariaților Prețuri (cons. final pop.) Remunerarea forței de muncă (medie orară)
pondere în media UE (euro)
Cehia
40%
52% 48%
60%
19%
31%
10%
25%
40%
55%
70%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Puterea de cumpărare a salariaților Prețuri (cons. final pop.) Remunerarea forței de muncă (medie orară)
pondere în media UE (euro)
Ungaria
39% 51%
55% 54%
53%
22%
28%
10%
25%
40%
55%
70%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Puterea de cumpărare a salariaților Prețuri (cons. final pop.) Remunerarea forței de muncă (medie orară)
pondere în media UE (euro)
Polonia
28%
51% 51%
63%
14%
32%
5%
20%
35%
50%
65%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Puterea de cumpărare a salariaților Prețuri (cons. final pop.) Remunerarea forței de muncă (medie orară)
pondere în media UE (euro)
Lituania
Productivitatea muncii din România se situează la un nivel mai înalt față de costul orar al muncii raportat la media europeană
• În anul 2016, productivitatea muncii din România reprezenta 31% din media UE, în creștere cu 4 pp față de anul 2008 și cu 5 pp, comparativ cu 2012, după ajustarea economică
• Tot în 2016, costul orar cu forța de muncă reprezenta 22% din media UE (-9 pp față de productivitatea muncii), în creștere cu 2 pp față de 2008 și cu 5 pp față de 2012 → evoluție sustenabilă a costului cu forța de muncă, care, prin majorările sale, nu a erodat competitivitatea economică a României în cadrul UE
– în intervalul 2014-2017, salariul minim a crescut atât în România (+81%, cu o bază de referință redusă), cât și în celelalte țări din regiune (cu baze de pornire mai ridicate): Cehia (+29%); Ungaria (+26%); Slovacia (+24%); Polonia (+19%)
– deși costurile cu forța de muncă au crescut în perioada 2012-2017, au fost create 700.000 de noi locuri de muncă, îndeosebi în economia reală → procesul de creștere a masei salariale este firesc și nu a afectat competitivitatea economiei în ansamblu → se realizează redistribuiri de angajați între sectoarele economiei, pe fondul schimbării structurii producției
Sursa datelor: Ameco, Eurostat, calcule proprii
27% 26%
28% 28% 29%
31%
20%
17% 18%
19% 20%
22%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
2008 2012 2013 2014 2015 2016
Productivitate Costul orar cu forța de muncă pondere în media UE (euro)
5
6
Motorul convergenței reale și dezvoltării economice a țării este capitalul
• Viteza și consistența procesului de convergență
reală depinde, în proporție covârșitoare, de
performanțele economiei reale
• În cadrul acesteia, trebuie analizate volumul și
evoluția capitalului firmelor, precum și
structura acestuia din punct de vedere
- al originii (autohton și străin) și
- localizării pe sectoare de activitate
• Aceasta deoarece în economiile confruntate cu
o dinamică slabă a ofertei de muncă, așa cum
este cazul României, factorul capital are
contribuția determinată (direct sau indirect,
prin intermediul factorului total de
productivitate) la sporirea PIB potențial →
contribuția medie a factorului muncă la
creșterea potențială a fost de -1pp în perioada
2000-2016
Contribuția factorilor de producție la creșterea potențială
Sursa: Comisia Europeană
-0,1
0,2
-0,1
0,3 0,7 1,3 2,2 4,8 5,4 1,6 1,5 1,4 1,4 1,0 1,0 1,1 0,8 0,7 0,9 3,6 4,4 5,1 5,1 5,1
4,4
3,7
2,7 2,1
1,0 0,7 0,8
1,7 2,0
2,2 2,5 2,8 2,8 2,7
2,4 2,5 2,6
3,8
4,9 5,2
5,9
7,2 6,8
1,9 1,3 1,1
1,8 1,7 2,1
2,8
3,5 3,5 3,6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
e
20
18
e
%
Muncă Capital Factorul total de productivitate Creșterea potențială
În ultimii 20 ani, s-au produs mutații structurale importante ale capitalului firmelor
Notă: Pentru capital fost considerată poziția F5 “Participații și acțiuni/unități ale fondurilor de investiții” din Conturile financiare naționale Sursa: BNR, calcule proprii
Evoluția stocului de capital al firmelor
• Capitalul societăților comerciale a sporit de 4,5 ori, de la 19,2 mld. euro în anul 1997, la 86,2 mld. euro (+67 mld. euro) în 2016
• Capitalul privat a fost segmentul cel mai dinamic: în timp ce în anul 1997 raportul stat-privat era 55%-45%, în anul 2016, raportul a ajuns la 12%-88% → stat (-43 pp), privat (+43 pp)
• În cadrul sectorului privat, ponderea acționarilor străini s-a majorat într-un ritm mult mai accelerat față de cel autohton: raportul capital românesc-capital străin s-a inversat, de la 80%-20% în 1997, la 46%-54% → privat autohton (-34 pp), străin (+34 pp)
• Astfel, în anul 2016, stocul de capital al firmelor de 86,2 mld. euro era compus din:
–capitalul statului → 10,3 mld. euro, respectiv 12% din total (-3% față de 1997, respectiv -0,3 mld. euro)
–capital privat românesc → 34,8 mld. euro, respectiv 40% din total (creștere de 5,1 ori, respectiv +28 mld. euro)
–capital străin → 41,1 mld. euro, respectiv 48% din total (avans de 23 de ori, respectiv +39,3 mld. euro)
7
55% 56% 12%
32%
12%
36% 36%
64%
35%
40%
9% 8%
25% 33% 48%
19 22
77 80
86
-
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
1997 2000 2006 2008 2016
mld. euro
Capital public Capital privat autohton
Capital străin Total companii nefinanciare
8
Schimbarea formei de proprietate a firmelor dinspre stat către sectorul privat nu a fost, însă, suficient valorificată (1)
• Numărul de salariați la nivelul economiei s-a redus
semnificativ față de anul 1990:
- în 1990 → 8,2 milioane salariați (cuprinde și
șomajul “mascat” prin angajări artificiale în
întreprinderile socialiste) față de 3,4 milioane
pensionari (raport 2,4 salariați la 1 pensionar)
- în iunie 2017 → 4,9 milioane salariați comparativ
cu 5,2 milioane pensionari, în condițiile în care,
după 1989, șomajul a fost “mascat” prin
pensionări anticipate și fenomenul de emigrare
(raport 0,92 salariați la 1 pensionar)
• Numărul de emigranți (3,4 milioane persoane)
reprezintă 38% din populația activă (față de 12% în
Slovacia, 13% în Ungaria, 18% în Cehia etc.)
Evoluția numărului de salariați și a numărului de pensionari
Notă: numărul salariaților exclude cadrele militare și personalul asimilat Sursa: INS
8,2
4,6 4,9
3,4
6,2
5,2
3
4
5
6
7
8
9
199
0
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
200
8
2010
2012
2014
2016
iun
ie 2
01
7
Salariați Pensionari
mil. persoane
9
Schimbarea formei de proprietate a firmelor dinspre stat către sectorul privat nu a fost, însă, suficient valorificată (2)
Mutațiile structurale în domeniul proprietății au condus la un factor subunitar de multiplicare a profitului → 0,72 (profiturile firmelor private au crescut mult mai lent decât ar fi fost normal ținând cont de avansul substanțial al cifrei lor de afaceri)
Sursa: MFP, calcule proprii
Factorul de multiplicare este, însă, mult supraunitar în cazul pierderilor → 2,1, de peste 3 ori mai mare decât în cazul profitului (pierderile s-au accelerat cu mult peste nivelul justificat de creșterea cheltuielilor de producție ale firmelor private din economie)
81
,5
87
,3
89
,4
91
,4
92
,2
93
,9
94
,5
94
,8
94
,0
95
,5
93
,9
90
,7
93
,8
92
,2
91
,4
89
,6
93
,4
18,5 12,7 10,6 8,6 7,8 6,1 5,5 5,2 6,0 4,5 6,1 9,3 6,2 7,8 8,6 10,4 6,6
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Profit, proprietate privată Profit, proprietate de stat
Profit +11,9pp
Cifra de afaceri
+16,4pp 56
,0 70
,5
64
,1
74
,1
78
,0
85
,2
84
,5
90
,0
87
,7
89
,1
87
,4
90
,7
90
,0
92
,3
93
,0
88
,9
90
,8
44,0
29,5 35,9
25,9 22,0 14,8 15,5
10,0 12,3 10,9 12,6 9,3 10,0 7,7 7,0 11,1 9,2
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
Pierdere, proprietate privată Pierdere, proprietate de stat
Pierdere +34,8
Cheltuieli de
exploatare +16,8 pp
Inițiativa antreprenorială din România este redusă
• Sectorul companiilor din România
este slab dezvoltat raportat la
dimensiunile pieței autohtone și
comparativ cu celelalte țări
europene socialiste → 2,2 IMM la
suta de locuitori, față de media UE
de 4,5 firme, din care:
– Cehia → 9,4
– Slovacia → 7,5
– Slovenia → 6,4
– Lituania → 5,4
– Ungaria →5,3
– Letonia → 5,2
– Estonia → 4,9
– Bulgaria → 4,4
– Polonia → 4,1
10
Numărul de IMM la suta de locuitori
Sursa: Comisia Europeană
9,4
7,6 7,5
7
6,5 6,4 6,3 6,2 6,1
5,6 5,5 5,4 5,3 5,3 5,2 5,1 4,9
4,5 4,4
4,2 4,1 3,8 3,8 3,5 3,5
2,9 2,7
2,2
4,5
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
CZ
PT SK SE EL SI
MT
NL IT LU CY LT ES HU LV BE EE FR BG Fl PL
DK
AT IE HR
UK
DE
RO
media UE28
Numeroase firme au comportamente distorsionate
• O proporție ridicată dintre societățile comerciale
au un rol neînsemnat în formarea PIB:
- 26% dintre companii au venituri zero (164 mii
unități)
- 41,6% nu au salariați (264 mii)
- 42,3% au capitaluri proprii negative (269 mii)
- 15,8% cumulează toate cele 3 comportamente
anormal (100 mii)
11
Ponderea în numărul total de firme a companiilor având comportamente anormale
Sursa: BNR
26,7
21,2
25,9
49,4
31,8
41,6 30,9
38,7 42,3
7,8 9,9
15,8
0
10
20
30
40
50
60
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
fără venituri fără salariați
capitaluri negative toate cele 3 situații
% în numărul total de companii
Antreprenorii preferă limitarea răspunderii față de propriile companii
• Circa 98% (622 mii față de 634,5 mii unități) dintre
companiile din România sunt organizate sub formă de
societăți cu răspundere limitată (SRL) – acestea sunt slab
productive și creează 72% din VAB-ul total, cu 79% din
forța de muncă (3 milioane de salariați)
• Capitalul minim la înființarea SRL este de doar 200 RON
(~44 euro)
• Majoritatea covârșitoare a SRL au capital românesc → 92%
dintre SRL-uri, respectiv 571 mii firme; acestea activează
preponderent în comerț (192 mii unități), servicii - în
general cu nivel scăzut de calificare (239 mii), construcții și
imobiliare (71 mii), generând numai 56% VAB aferent SRL,
cu 72% din numărul de salariați
• SRL-urile cu capital străin → 7% din total SRL (44,5 mii
unități) creează 43% VAB cu 26,5% forță de muncă, fiind
mai productive decât cele românești
• Între 2000 și 2016, ponderea SRL a crescut mult mai alert în
structura pierderilor totale comparativ cu majorarea rolului
acestora în generarea de profit → +48 pp (de la 23% la 71%
din pierdere) față de +30 pp (de la 47% la 77% din profit)
12
Sectorul SRL, după proveniența capitalului
Notă: diferența dintre suma componentelor și total este cauzată de firmele cu acționariat mixt sau pentru care nu se cunoaște originea acționariatului Sursa: MFP, calcule proprii
2016 Număr SRL VAB Număr salariați
Nr.
firme (mii) %
Volum (mld. euro) %
Nr. persoane
(mii) %
Total SRL, din care:
621,9 100%
74,6 100%
3.068 100%
Acționariat privat
autohton
571,1 91,8%
41,6 55,8%
2.222 72,4%
Acționariat
privat străin
44,5 7,2%
32,0 43,0%
813 26,5%
Gradul de concentrare a activității economice se menține ridicat (1)
• Primele 1% din firme cumulează 67% din VAB și
jumătate din numărul de salariați (2 mil.
persoane), concentrarea fiind similară anului
2006, dar în scădere față de situația aferentă
anului 2000
• În topul celor mai importante societăți
comerciale din România, se regăsesc majoritar
firme străine:
- corporațiile* cu capital străin (772 unități)
realizează 28% din VAB-ul total al țării
-.corporațiile* private autohtone (736 unități)
au un aport la VAB de numai 10%, iar cele cu
capital de stat (149 unități) de 6%
13
Concentrarea valorii adăugate brute (VAB)
Sursa: MFP, calcule proprii
73%
95%
99% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
69% 67%
92%
96%
98% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
60%
65%
70%
75%
80%
85%
90%
95%
100%
1% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
2000 2006 2016
*Corporații → întreprinderi cu cifră de afaceri de peste 50 milioane euro sau active totale mai mari de 43 milioane euro și număr de angajați peste 250
Gradul de concentrare a activității economice se menține ridicat (2)
• Modelul de afaceri al firmelor private cu capital românesc presupune un grad tehnologic și de cunoaștere scăzute, cu o productivitate modestă: deși acestea reprezintă cea mai numeroasă categorie de firme (91,5% din total) și angajează 65% din forța de muncă, generează doar 48% din VAB în 2016
• Activitatea în sectoarele industriei cu grad tehnologic mediu-ridicat și ridicat este concentrată la nivelul firmelor cu capital majoritar străin - acestea reprezintă 18% din numărul total de companii din respectivele subramuri, însă generează 80% din VAB acestui subsector, 85% din venituri și angajează 73% din numărul de salariați
– Și în cazul sectorului serviciilor intensive în cunoaștere, se înregistrează o situație similară
14
Notă: diferența dintre suma componentelor și total este cauzată de firmele cu acționariat mixt sau pentru care nu se cunoaște originea acționariatului Sursa: MFP, calcule proprii
Rolul în economie al firmelor, după forma de proprietate și originea capitalului
0,2%
91,5%
7,2% 6,8%
48,0% 43,7%
7,1%
65,3%
26,5%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Companii de stat Firme private cucapital românesc
Firme private cucapital străin
Număr firme VAB Număr salariați
Companiile din România înregistrează un decalaj major al ponderii capitalului în totalul resurselor (1)
• În pofida avansului stocului de capital al
firmelor (în valoare absolută), gradul de
capitalizare a companiilor din România s-a
degradat în ultimii 20 de ani
– capitalurile proprii ale firmelor au crescut
mult mai lent comparativ cu datoriile
acestora
• Raportul dintre capital și active s-a comprimat
de la 80% în 1994, la 39% în 2000 și la numai
33% în 2016
• Nivelul scăzut al capitalizării a generat un grad
de îndatorare ridicat (debt-to-equity) de 2,1 în
anul 2016
15
Sursa: MFP, calcule proprii
Evoluția capitalurilor și datoriilor firmelor
80%
39% 40%
33%
0,3
1,9
1,5
2,1
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
19
94
19
96
19
98
20
00
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
20
12
20
14
20
16
Datorii Capitaluri Indicatorul debt-to-equity (sc.dr.)
Companiile din România înregistrează un decalaj major al ponderii capitalului în totalul resurselor (2)
• Gradul de îndatorare de 2,1 în anul 2016 este dublu
față de alte state :
― Germania (0,8)
― Franța (0,9)
― Belgia (0,7)
― SUA (0,55)
― Lituania (0,8)
― Polonia (1)
• Nivelul agregat reflectă situația acută a firmelor
private (cu un grad de îndatorare de 2,3 față de 1,1
în cazul companiilor de stat) și, în special,
îndatorarea excesivă a celor circa 578 mii de
microîntreprinderi (care au datorii de 42 de ori mai
mari decât capitalurile → debt-to-equity de 42)
16
*date la T3/2016 Sursa: FMI, MFP
Analiză comparativă a gradului de îndatorare
a companiilor nefinanciare (2016)
Datorii/Capitaluri proprii
Austria 1.06
Belgia* 0.72
Franța 0.90
Germania 0.84
Grecia 1.16
Italia 1.16
Lituania* 0.79
Polonia 0.98
Portugalia* 1.51
România 2.06
Spania 1.02
SUA 0.55
Numeroase firme sunt indisciplinate sau nerentabile
• Începând cu 2008, pierderile raportate de firmele nerentabile au început să anuleze o proporție din ce în ce mai mare a profitului generat de companiile performante → în 2016, ponderea este de 40% (7,3 mld. euro pierdere față de 18,6 mld. euro profit), comparativ cu 26% în 2006
• Aceasta deoarece 34% (217 mii firme) din cele 634 mii companii care depun bilanțul la MFP înregistrează pierdere
• Majoritatea acestor firme aparțin sectorului privat, care cumulează 91% din pierdere (6,6 mld. euro), similar cu ponderea acestui sector în totalul proprietății
• Indisciplina cvasi-generalizată din economie este reflectată și de numărul mare de firme care nu raportează la MFP (22%, respectiv 174 mii)
17
Sursa: ONRC, MFP, calcule proprii
Structura firmelor după profitabilitate și forma de proprietate (2016)
Persoane juridice active
808.878
Firme care nu au depus bilanțul
174.367
Firme care au depus bilanțul: 634.503
(rezultat net: +11,3 mld. euro)
Firme cu rezultat nul:
87.798
Firme cu profit: 329.355
(+18,6 mld. euro)
Companii de stat: 888
(+1,2 mld. euro)
Firme private: 328.467
(+17,4 mld. euro)
Firme cu pierdere: 217.350
(-7,3 mld. euro)
Companii de stat: 509
(-0,7 mld. euro)
Firme private: 216.841
(-6,6 mld. euro)
Fenomenul pierderilor a devenit unul generalizat, în special la nivelul sectorului privat
• În locul eficientizării activității, transferul proprietății către sectorul privat a condus la agravarea problemelor legate de alocarea ineficientă a resurselor și la generalizarea indisciplinei de plăți
• Volumul pierderilor s-a stabilizat la valori foarte ridicate după anul 2007 → accelerarea pierderilor la nivelul sectorului privat (pierderea aferentă companiilor de stat a oscilat în jurul valorii de 1 miliard euro)
• Această evoluție nefavorabilă s-a înregistrat pe fondul unor schimbări legislative total inoportune și incoerente: între 2007 și 2011, depunerea bilanțurilor firmelor s-a făcut numai la ONRC în loc de MFP, deși ministerul dispunea de servicii specializate în verificarea corelaţiilor din bilanţ; volumul pierderilor nu a mai revenit la nivelul anterior nici după raportarea, din nou, către MFP, birourile specializate fiind desființate
18
Sursa: ONRC, MFP, calcule proprii
Evoluția pierderilor, după forma de proprietate
0,8 1,5
0,6 1,3 1,0 0,7
0,3
1,9
2,2
9,3 9,5
6,6
1,0
1,7 2,2
3,4
4,0 3,6
2,9 3,2
3,7
5,8
10,6
11,4
10,2 10,3
9,4
8,1
7,3
0
2
4
6
8
10
12
19
94
19
96
19
98
20
00
20
02
20
04
20
06
20
08
20
10
20
12
20
14
20
16
mld. euro
Pierdere companii de stat Pierdere firme private
Disciplina de plăți este profund viciată
• Volumul plăților restante înregistrate de firme a evoluat în mod similar cu dinamica pierderilor din economie
- în 1994, sumele restante ale firmelor erau de 6 mld. euro, iar pierderea totală cumula 1,1 mld. euro
- în 2016, restanțele la plată au ajuns la 23 mld. euro (din care 10 mld. euro restanțe către furnizori, 6 mld. euro plăți restante către bugetul de stat, 4 mld. euro către alți creditori și 2 mld. euro către bănci), pierderea aferentă companiilor nerentabile fiind de 7,3 mld. euro
• Doar 26% dintre firmele autohtone își onorează la timp plățile către partenerii comerciali (Dun & Bradstreet, 2016), cu 12 pp sub media europeană
19
*conform situațiilor financiare ale firmelor care au depus bilanțul la MFP la finalul anului respectiv Sursa: MFP, calcule proprii
Volumul plăților restante și al pierderilor aferente companiilor nefinanciare
4 4 4 5 6 7 7 7 7 7 8 9 10 11 12 12 13 13 12 12 10
1 2 2 3 3
3 4
5 6
5 4 4 4
3 3
4 5
6 6
5 4 5
6
1 1
2 2
2
3 2
3 2 3
3 3 3
4
7 4
4 4 5
5 4
4
1
1 1
1
1 1
1 1 1
1
1 1
3 3 3
4 3 2
6 6
8
10 10
12
13 14
16 15 15
15 15 16
17
23 22
25 26 26
24 25
23
1,1 1,0 1,7 2,2 2,2
3,4 3,5 3,6 4,0 3,6 2,9 3,2 3,7
5,8
10,6 11,4
10,2 10,5 10,3 9,4 9,4
8,1 7,3
0
5
10
15
20
25
30
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
mld. euro
Restanțe bănci* Restanțe alți creditori nebancari
Restanțe buget Restanțe furnizori
Pierdere companii cu rezultat net negativ
Vulnerabilitățile la nivelul sectorului firmelor s-au transferat în bilanțurile băncilor
• Modelul de afaceri nesustenabil pentru o mare parte dintre firmele de mici dimensiuni (capitaluri negative, supraîndatorare și funcționarea persistentă pe pierdere) a condus ca microîntreprinderile să provoace partea dominantă a creditelor neperformante din portofoliul băncilor
• Circa 66% din cele 6 mld. euro credite nerambursate ale firmelor, la sfârșitul anului 2013, erau cauzate de către microîntreprinderi
• Soldul NPL a acestor enitități a scăzut, la finalul anului 2016, la 1,1 mld. euro (-2,7 mld. euro, respectiv -70% față de 2013) → rata NPL a scăzut de la 50% la sfârșitul anului 2013 la 27% la sfârșitul anului 2016
20
Sursa: MFP, BNR
Volumul creditelor cu peste 90 de zile întârziere, după dimensiunea firmelor
-
1
2
3
4
5
6
7
dec
..0
4
aug.
.05
apr.
.06
dec
..0
6
aug.
.07
apr.
.08
dec
..0
8
aug.
.09
apr.
.10
dec
..1
0
aug.
.11
apr.
.12
dec
..1
2
aug.
.13
apr.
.14
dec
..1
4
aug.
.15
apr.
.16
dec
..1
6
mld. euro
Corporații IMM atipice Microîntreprinderi
Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii
Circuitul normal al banilor în economie este afectat
• Deși raportate la PIB, atât arieratele cât și pierderile s-au comprimat, volumul ridicat al acestora are un efect negativ direct asupra circuitului normal al banilor în economie
• Durata de achitare a furnizorilor este de
116 zile în anul 2016 (similar nivelului
înregistrat în timpul crizei), față de 41 zile
în Polonia, respectiv 19 zile în Germania
• Durata de încasare a creanțelor a crescut
semnificativ, de la 78 de zile în 2004, la 92
zile în 2016, comparativ cu 56 zile în
Polonia și 24 zile în Germania
21
Sursa: MFP, calcule proprii
Evoluția duratei de recuperare a creanțelor, respectiv de plată a furnizorilor
78 78 79
85 82
96
103 100
103 103 100
93 92
124 126
122 120
127
118 115
116
60
70
80
90
100
110
120
130
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
nr. zile
Durata de recuperare a creanțelor
Durata de plată a furnizorilor
Finanțarea activității firmelor se face prin datorii, în special prin împrumuturi de la acționari, în detrimentul aporturilor de capital
• Capitalurile proprii ale companiilor cu pierdere au înregistrat valori negative în 2016 (datoriile au depășit activele totale)
• Cele mai substanțiale obligații ale acestor firme sunt reprezentate de: i) împrumuturi de la acționari (24% din totalul pasivului), ii) datoriile comerciale (23%) și iii) datoriile către stat (9%)
– Astfel, proprietarii își finanțează propriile firme nerentabile prin împrumuturi, nu prin aport de capital
• Indiferent de situația profitabilității, companiile din România apelează într-o măsură redusă la creditarea de la instituțiile financiare autohtone (circa 8% din bilanț), în principal din cauza bilanțurilor nebancabile
22
* pentru 2016, informația despre datoria externă pe termen scurt este disponibilă la septembrie
Sursa: MFP, calcule proprii
Structura de finanțare a firmelor, după profitabilitate
6 4 10 6 4 3
10 8
11 9 9 8
21 19
21 23
21 17
4 5
7 9
2 3
10 13
18 24
5 8
17 19
24
33
12 13
33 33
9
-4
47 47
-20
0
20
40
60
80
100
2010 2016 2010 2016 2010 2016
total companii nefinanciare firme cu pierdere firme cu profit
%pasiv
Capital propriu Alte datoriiDatorii faţă de entităţile afiliate și acționari Datorii către stat
Datorii comerciale Credite interne (bănci + IFN)
Datorie externă de la instituții financiare*
Cerințele legale privind capitalizarea nu sunt respectate de numeroase societăți comerciale
• În anul 2016, 44% (276,5 mii) din totalul firmelor nu respectă condițiile legale privind capitalizarea, respectiv capitalurile proprii sunt mai mici decât jumătate din capitalul subscris vărsat, conform legii; dintre acestea, 163,8 mii firme (59%) sunt companii care au înregistrat pierderi în 2016
• 42% din companii (268,5 mii) înregistrează capitaluri negative
• 90% din firmele subcapitalizate (249 mii) au capital privat autohton, 8% (23 mii) capital străin și 0,2% companii de stat (522 unități)
• frecvența cazurilor de nerespectare a reglementărilor privind nivelul minim al capitalului este mult mai ridicată, însă, în cazul firmelor străine (51%, față de 35% în cazul companiilor de stat, respectiv 43% pentru firmele private având capital românesc)
23
Sursa: MFP, ONRC, calcule proprii
Ponderea numărului de firme subcapitalizate în total, după forma de proprietate și originea capitalului
39
40
41
40
41
44
49
52
52
52
50
49
45
44
51 48
36
28
24 25 28 27
32 34 35 34
32 35
39 40 40 40 41 44
49 51 51 51 50
48 45
43 41 42
45 45 49
52 55 56 56 56 55 54 52 51
0
10
20
30
40
50
60
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
procente
Total companii nefinanciare
companii de stat
firme private cu capital majoritar autohton
firme private cu capital majoritar străin
24
Aceste comportamente inadecvate la nivel microeconomic se reflectă nefavorabil în competitivitatea întregii economii
Locurile ocupate de România conform indicelui de competitivitate globală
Notă: o apropiere de centru denotă o poziție mai favorabilă. Sursa: Forumul Economic Mondial
• În 2017, România este pe locul 68 din
137 țări în clasamentul mondial privind
competitivitatea
• Au fost înregistrate anumite progrese,
insuficiente însă (în anul 2007, când
țara noastră ocupa locul 74) → progres
de 6 locuri în 10 ani
• Deși pregătirea tehnologică s-a
îmbunătățit, complexitatea afacerii și
inovarea s-au deteriorat față de acum
10 ani (-43 locuri, respectiv –20 locuri)
1
21
41
61
81
101
1211. Instituții
2. Infrastructură
3. Mediumacroeconomic
4. Sănătate și educație primară
5. Educație superioară
6. Eficiența pieței bunurilor
7. Eficiența pieței muncii
8. Dezvoltarea pieței financiare
9. Pregătireatehnologică
10. Dimensiunea pieței
11. Complexitateaafacerii
12. Inovare
2007 2017
Remarci finale (1)
• Disfuncțiile din prezent ale economiei și tensiunile din societatea românească sunt cauzate de asimetria accentuată manifestată în ultimii aproape 30 de ani în țară, respectiv cea dintre libertate și răspundere
– Referindu-se aceste valori sociale, George Bernard Shaw (1903) afirma că
libertatea înseamnă răspundere, și de aceea, majoritatea oamenilor se tem de
ea
• În România, capitalul, profiturile și avuția s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăți nelimitate în condiții de răspunderi limitate
– Aceasta din graba de a crea condiții pentru acumularea cât mai rapidă de capital de către cei creativi și inventivi, cunoscând că, așa cum afirma Benjamin Constant (1819), democrația actuală, spre deosebire de cea antică, bazată pe sclavie și războaie perpetue, se fundamentează pe capital
– Dar, din nefericire, pe lângă persoanele creative și inventive au acumulat mult capital, în mod ilegal și imoral, numeroși specialiști în ”inginerii economico-financiare”
25
Remarci finale (2) • Înțelegem conceptual și operațional nevoia acumulării rapide de capital pentru asigurarea
unei stabilități în creștere a democrației din România
• Dar, în condițiile unui produs intern brut limitat an de an, această asimetrie libertate – răspundere a generat o repartiție total inechitabilă a PIB concretizată într-o polarizare socială accentuată → în topul societății se regăsesc grupuri restrânse de cetățeni care au acumulat avuții foarte importante, iar la polul celălalt, foarte mulți oameni au adunat numai sărăcia și lipsa de speranță
• În domeniul fiscal-bugetar, ca și în domeniul monetar, există o trinitate imposibil de realizat
o În domeniul monetar, trinitatea (Mundell, 1970) se referă la:
— politica monetară independentă;
— fluxuri libere de capital;
— curs de schimb fix.
o În domeniul fiscal, trinitatea privește:
— creșterea puterii de cumpărare a salariilor, pensiilor, precum și a calității serviciilor publice;
— menținerea deficitului bugetar total la 3% din PIB (în paralel cu apropierea de MTO de 1%);
— neutilizarea politicii fiscale ca pârghie de redistribuire dinspre factorul capital spre muncă, precum și în cadrul factorului muncă, de la categoriile de cetățeni cu venituri și averi mari către grupurile sociale cu stare materială modestă.
26
Remarci finale (3)
• Din această capcană foarte periculoasă pentru perspectiva de dezvoltare a țării, nu se poate ieși decât prin îmbunătățirea cadrului legislativ
— Astfel, este necesară conștientizarea, de către elite și decidenții politico-administrativi, a faptului că se impune corectarea cât mai rapidă a cadrului juridic, după modelul țărilor europene dezvoltate, prin introducerea de prevederi care să asigure aplicarea, în mediul de afaceri, a constrângerilor bugetare tari, specifice economiei de piață funcționale
— Legea se impune a stipula cu claritate condiții privind asigurarea seriozității cu care antreprenorii se angajează în afaceri (nivel adecvat al capitalului social inițial și obligativitatea menținerii acestuia pe durata de funcționare a firmei), precum și prevederi concrete referitoare la condițiile ieșirii rapide (exit) de pe piață a firmelor decapitalizate, ai căror proprietari nu mai au capacitatea financiară sau dorința de a investi prin aport de capital nou, desigur, cu stabilirea modului de conciliere cu creditorii acestor societăți comerciale
— Totodată, este necesar să se desemneze instituțiile statului responsabile cu aplicarea fermă a cadrului juridic, astfel îmbunătățit, care normează activitatea firmelor și să se actualizeze, de asemenea, nivelul capitalului minim pentru firmele organizate ca SRL în România, în vederea întăririi bazei de capital a economiei reale
27
Remarci finale (4)
• Pe lângă această racordare a legislației economice din România la practicile
țărilor europene avansate economic, se impune existența în societate a unei
comunități morale puternice, în cadrul căreia piața liberă, care stimulează
acțiunea individuală, poate să funcționeze cu eficiență ridicată (Akerlof și
Shiller, 2016)
• Un cadru legislativ ferm este cea mai eficientă modalitate de a asigura disciplina
de plată, agenții economici având, deseori, nevoie de un “ghiont” pentru un
autocontrol mai ridicat, așa cum a arătat Richard Thaler, câștigătorul premiului
Nobel pentru economie în anul 2017
• Se impune subliniat faptul că noțiunea sustenabilitate trebuie să se refere nu
numai la aspectele economice și financiare, ci și la criteriul social
• Dacă echilibrele sunt sustenabile economic și financiar, fără a îndeplini și
criteriul social, mai devreme sau mai târziu, acestea se vor rupe, cu provocarea
unor mari tensiuni în economie și societate
28
Remarci finale (5)
• Pentru păstrarea stabilității macroeconomice și, concomitent, asigurarea
sustenabilității sociale a echilibrelor, se impune activarea mai accentuată a fazei de
redistribuire prin instrumente fiscale – componentă organică a repartiției valorii nou
create – atât pentru stimularea, prin deduceri fiscale, a comportamentelor pozitive
(muncă, economisire, investire, creșterea competitivității, export etc.), cât și pentru
creșterea transparenței veniturilor individuale în paralel cu cea a cheltuielilor
publice
• Soluția pentru corectarea gravelor distorsiuni din societatea capitalistă românească
actuală, dincolo de perfecționarea cadrului juridic comercial, o constituie, în opinia
noastră, efectuarea unui due dilligence la nivel național, după aproape 30 de ani de
la Revoluție, așa cum se realizează frecvent în sectorul corporatist modern
oIntroducerea cotei unice din anul 2005:
— a redus birocrația
— a crescut corupția și evaziunea fiscală prin eliminarea globalizării veniturilor
29
Remarci finale (6)
• Acest demers constă în examinarea modului de așezare a veniturilor și averii în societate prin globalizarea veniturilor individuale și impozitarea lor cu cote moderat progresive (exemple: Cehia, Polonia, Slovacia, Letonia începând cu 2018, Germania, Olanda, Spania etc.), concomitent cu declarații de patrimoniu ale persoanelor fizice și finalizarea cadastrului național, care vor permite:
o Cunoașterea puterii contributive a fiecărui cetățean și așezarea sarcinii fiscale individuale pe baza acestor informații
o Combaterea corupției și evaziunii prin corelarea, pe viitor, a fluxului de venituri declarate cu stocul de avere deținut
• În România, există deficit de analiză economică din cauza deficitului de informații economico-financiare, care nu sunt furnizate de legislația existentă și de instituțiile de profil
— lipsa unui dialog social coerent
— decizii economice insuficient fundamentate
— încetinirea progresului economic și tensionarea suplimentară a relațiilor dintre membrii societății
• Aceste reforme structurale creează condiții favorabile pentru performanță, competitivitate și convergență sustenabilă față de statele dezvoltate din UE
30
Vă mulțumesc pentru atenție!
