Contributii personale la studiul biomecanicii protezelor partial ...

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară

TEZĂ DE DOCTORAT CONTRIBUŢII PERSONALE LA STUDIUL BIOMECANICII PROTEZELOR PARŢIAL

AMOVIBILE Conducători ştiinţifici: Prof. Univ. Dr. Maria Ursache Prof. Univ. Dr. Norina Consuela Forna

Doctorand: Dr. Monica Andronache

Iaşi - 2010 -

CCUUPPRRIINNSS

CUPRINS ...............................................................................................................................................................2

INTRODUCERE...................................................................................................................................................5 STADIUL CUNOAŞTERII ...................................................................................................................................8 Capitolul I. ACTUALITĂŢI PRIVIND SOLICITĂRILE BIOMECANICE ALE CÂMPULUI PROTETIC EDENTATE PARŢIAL ÎNTINS ..................................................................................................9

I.1. Introducere ............................................................................................................................................9 I.2. Forţele care acţionează la nivelul arcadelor dentare ..........................................................................10 I.3. Mecanismele de acţiune ale forţelor ce acţionează asupra câmpului protetic...................................15 I.4. Deplasările protezelor parţial mobile .................................................................................................18

I.4.1. Deplasările circulare (rotaţiile) protezelor parţial mobile ....................................................18 I.4.2. Deplasările rectilinii (translaţiile) protezelor parţial mobilizabile .......................................19

I.5. Efectul deplasărilor protezelor parţial mobilizabile asupra ţesuturilor orale vecine.........................20 I.5.1. Factori ce ţin de statusul clinic ..............................................................................................21 I.5.2. Factori dependenţi de proteza parţial amovibilă:..................................................................22

I.6. Concluzii .............................................................................................................................................25 Capitolul II. ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROTEZELOR PARŢIAL AMOVIBILE ŞI POSIBILITĂŢI DE ECHILIBRARE A SOLICITĂRILOR BIOMECANICE .........................................26

II.1. Introducere .........................................................................................................................................26 II.2. Principiul biomecanic în tratamentul edentaţiei parţial întinse. Conceperea scheletelor metalice

pentru prevenirea deplasării protezelor mobile parţiale ..................................................................27 II.2.1. Edentaţii de clasa I – Kennedy-Applegate ..........................................................................29 II.2.2. Edentaţii de clasa II – Kennedy-Applegate .........................................................................34 II.2.3. Edentaţii intercalate: edentaţii de clasa III – Kennedy-Applegate......................................36 II.2.4. Edentaţii de clasa IV– Kennedy-Applegate.........................................................................37 II.2.5. Edentaţii de clasa V– Kennedy-Applegate ..........................................................................39 II.2.6. Caz particular........................................................................................................................40

II.3. Alegerea soluţiei optime de tratament ..............................................................................................41 II.4. Concluzii ............................................................................................................................................45

Capitolul III. METODE ŞI TEHNICI DE CUANTIFICARE A FORŢELOR .........................................46 III.1. Introducere........................................................................................................................................46 III.2. Analiza stress-ului cu ajutorul tehnicilor teoretice..........................................................................47

III.2.1. Analiza matematică.............................................................................................................47 III.2.2. Analiza elementului finit ....................................................................................................47

III.3. Analiza stress-ului prin intermediul tehnicilor practice ..................................................................52 III.3.1. Măsurarea tensiunilor ........................................................................................................52 III.3.2. Holografia ..........................................................................................................................53 III.3.3. Fotoelasticitatea ..................................................................................................................53

III.3. Concluzii...........................................................................................................................................56 CONTRIBUŢII PERSONALE............................................................................................................................58 Capitolul IV. METODOLOGIA CERCETĂRII ...........................................................................................59

IV.1. Consideraţii generale .......................................................................................................................59 IV.2. Motivaţia alegerii temei ...................................................................................................................59 IV.3. Scopul şi obiectivele cercetării ........................................................................................................60

IV.3.1 Scopul studiului ...................................................................................................................60 IV.3.2. Obiectivele cercetării ..........................................................................................................60

IV.4. Direcţii de cercetare .........................................................................................................................60 IV.4. Material şi metodă............................................................................................................................61 IV.5. Concluzii ..........................................................................................................................................65

Capitolul V. EVALUAREA INCIDENŢEI ŞI PREVALENŢEI EDENTAŢIEI PARŢIALE ÎNTINSE...............................................................................................................................................................66

V.1. Introducere.........................................................................................................................................66 V.2. Scopul studiului .................................................................................................................................66 V.3. Material şi metodă .............................................................................................................................66

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

- 2 -

V.4. Rezultate şi discuţii ...........................................................................................................................66 V.5. Concluzii......................................................................................................................................... 106

Capitolul VI. CONTRIBUŢII PERSONALE LA STUDIUL SOLICITĂRILOR BIOMECANICE A BIOMATERIALELOR PROTEZELOR PARŢIAL SCHELETATE..................................................... 108

VI.1. Introducere .................................................................................................................................... 108 VI.2. Scop ............................................................................................................................................... 108 VI.3. Material şi metodă......................................................................................................................... 108

VI.3.1. Modul de realizare a epruvetelor.................................................................................... 109 VI.3.2. Determinarea microdurităţii şi durităţii epruvetelor realizate ........................................ 116 VI.3.3. Măsurători experimentale privind contactul concentrat în domeniul elastic-plastic ..... 118 VI.3.4. Determinarea constantelor de elasticitate........................................................................ 121 VI.3.5. Determinarea rezistenţei la tracţiune a biomaterialelor luate în studiu.......................... 123

VI.4. Rezultate şi discuţii ....................................................................................................................... 124 VI.4.1. Determinarea coeficienţilor de elasticitate pentru biomaterialele utilizate în realizarea

protezelor scheletate ....................................................................................................... 124 VI.4.2. Determinarea rezistenţei la tracţiune a biomaterialelor luate în studiu.......................... 127 VI.4.3. Determinarea durităţii la epruveta din metal................................................................... 131

VI.5. Concluzii ....................................................................................................................................... 132 Capitolul VII. STUDIUL DISTRIBUŢIEI TENSIUNILOR ŞI DEFORMAŢIILOR ÎN PROTEZELE PARŢIAL SCHELETATE ............................................................................................................................. 134

VII.1. Introducere ................................................................................................................................... 134 VII.2. Scop.............................................................................................................................................. 134 VII.3. Material şi metodă ....................................................................................................................... 135

VII.3.1. Polariscopul de reflexie de ultimă generaţie LF/Z-2 produs de firma VISHAY.......... 135 VII.3.2. Noţiuni introductive privind fotoelasticitatea ............................................................... 135 VII.3.3. Noţiuni teoretice ............................................................................................................. 136 VII.3.4. Aparatura şi materiale utilizate ...................................................................................... 138 VII.3.5. Analiza franjelor fotoelastice ......................................................................................... 139 VII.3.6. Generarea franjelor......................................................................................................... 140 VII.3.7. Identificarea franjelor ..................................................................................................... 140 VII.3.8. Realizarea protezelor parţial amovibile ......................................................................... 141

VII.4. Rezultate şi discuţii...................................................................................................................... 152 VII.4.1. Determinarea deformaţiilor şi a tensiunilor induse în cadrul protezelor aflate sub

solicitare.......................................................................................................................... 152 VII.4.2. Măsurarea direcţiilor deformaţiei principale ................................................................. 171

VII.5. Concluzii ...................................................................................................................................... 199 Capitolul VIII. STUDIUL SOLICITĂRILOR ELEMENTELOR CÂMPULUI PROTETIC PRIN METODA ELEMENTULUI FINIT .............................................................................................................. 202

VIII.1. Introducere.................................................................................................................................. 202 VIII.2. Scop ............................................................................................................................................ 202 VIII.3. Material metodă.......................................................................................................................... 202

VIII.3.1. Conceperea modelelor matematice pentru elementele câmpului protetic şi pentru elementele protezei ......................................................................................................... 203

VIII.3.2. Noţiuni teoretice necesare obţinerii modelului matematic al culiselor ....................... 207 VIII.4. Rezultate şi discuţii .................................................................................................................... 209 VIII.5. Concluzii..................................................................................................................................... 220 VIII.6. Direcţii viitoare de cercetare ...................................................................................................... 221

Capitolul IX. CONCLUZII GENERALE .................................................................................................... 223 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 228 LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE DIN TEMATICA DE DOCTORAT......................................... 246

CONTRIBUŢII PERSONALE LA STUDIUL BIOMECANICII PROTEZELOR PARŢIAL AMOVIBILE

- 3 -

CCAAPPIITTOOLLUULL IIVV.. MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA CCEERRCCEETTĂĂRRIIII

IV.1 Consideraţii generale În literatura de specialitate sunt prezentate diferite metode si tehnici de evidenţiere a efectelor

negative induse de deplasarile substitutelor amovibile atât asupra elementelor acestora, cât şi a elementelor câmpului protetic, fâră a lua în considerare binomul proteza - câmp protetic cu toate elementele ce caracterizeaza fiecare sistem în parte. În acest studiu am dorit să pun în evidenţă tensiunile şi deformaţiile ce apar în interiorul fiecarui element din cadrul protezei amovibile simulând cit mai exact condiţiile reale de solicitare intraorală.

IV.2. Motivaţia alegerii temei Subiectul tezei prezente îşi păstrează încă oportunitatea deoarece medicul dentist este pus în faţa

numeroaselor cazuri clinice la care varianta protetică implantară nu poate fi aplicată, datorită stării generale, respectiv a stării locale a pacientului, pe de o parte, iar pe de altă parte a statusului financiar al acestuia.

Activitatea practică din sfera medicinii dentare oferă o imagine clară a frecvenţei crescute a soluţiilor terapeutice în edentaţia parţial întinsă, ce doresc refacerea biologică de un înalt grad şi eşecurile acesteia, un rol deosebit de important revenind cunoaşterii propagării tensiunilor asupra elementelor câmpului protetic restant, cât şi a distribuţiei deformaţiilor induse în substitutele protetice amovibile.

IV.3. Scopul şi obiectivele cercetării

IV.3.1 Scopul studiului Proiectul de faţă îşi propune lărgirea ariei metodelor de testare biomecanică în protetica dentară, ca

un aspect esenţial pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii substitutelor protetice parţial amovibile pe baza colaborării ştiinţifice între activitatea medicală, matematică, statistică şi inginerie. De asemeni, se doreşte reliefarea impactului acestor substitute protetice asupra elementelor câmpului protetic, în ceea ce priveşte precizarea zonelor în care rezorbţia şi atrofia componentei muco-osoase este accentuată.

Nu în ultimul rând am dorit să stabilim corelaţiile dintre starea generală şi locală a pacienţilor luaţi în studiu, prin precizarea factorilor de mediu şi genetici şi stabilirea heritabilităţii.

IV.3.2. Obiectivele cercetării Cercetarea a urmărit materializarea practică a următoarelor obiective:

evaluarea comportamentului biomecanic la tracţiune şi rupere a epruvetelor din acrilat termopolimerizabil, din aliaj de Cr-Co precum şi a celor realizate din Cr-Co peste care s-a termopolimerizat acrilat, precum şi determinarea durităţi acestora;

evaluarea comportamentului biomecanic a protezelor scheletate prin intermediul fotoelasticităţii computerizate, urmărindu-se distribuţia tensiunilor şi deformaţiilor;

analiza statistică a unui lot de pacienţi diagnosticaţi cu edentaţie parţial întinsă, la care soluţia terapeutică de elecţie este reprezentată de protezare scheletată;

determinarea heritabilităţii, adică a determinismului genetic la principalele afecţiuni sistemice pe care le-au prezentat pacienţii luaţi în studiu;

Comportamentul biomecanic a elementelor câmpului protetic edentat parţial întins, precum şi a elementelor protezelor scheletate prin intermediul metodei elementului finit.

IV.4. Direcţii de cercetare 1. Analiza comportamentului mecanic a unor epruvete confecţionate din biomaterialele ce alcătuiesc

protezele scheletate, putându-se observa zonele de minimă şi maximă rezistenţă de la nivelul acestora. 2. Analiza prin metoda fotoelasticităţii computerizate a distribuţiei tensiunilor şi deformaţiilor din

interiorul protezelor parţial amovibile luate în studiu; 3. Determinarea gradului de resorbţie a suportului muco-osos a crestei alveolare supuse acţiunii

protezelor scheletate prin intermediul modelării matematice, aspecte corelate cu modulele de elasticitate şi constantele de materiale ale biomaterialelor analizate.

4. Analiza statistică a unui lot de pacienţi diagnosticaţi cu edentaţie parţial întinsă a căror soluţie terapeutică este reprezentată de protezarea scheletată.


- 4 -

5. Stabilirea heritabilităţii, a gradului de determinare ereditară a unei afecţiuni stabilind astfel corelaţiile dintre starea generală şi starea locală a pacienţilor luaţi în studiu.

IV.4. Material şi metodă Material În vederea atingerii obiectivelor propuse au fost realizate următoarele epruvete care au fost supuse

forţelor de tracţiune şi rupere : din acrilat termopolimerizabil, din aliaj de Cr-Co şi din Cr-Co peste care s-a termopolimerizat acrilat.

Tipuri de studii utilizate:

• analiza comportamentului biomecanic la forţe de tracţiune şi rupere a celor patru epruvete.

• analiza tensiunilor şi deformaţiilor din structura biomaterialelor prin intermediul fotoelasticităţii utilizând polariscopul LF/Z-2 cu Compensatorul PhotoStress Plus Model 832 de la firma Vishay din cadrul Facultăţii de Rezistenţa Materialelor a Universităţii „Gh.Asachi” Iaşi.

• analiza stării de tensiuni şi deformaţii la nivelul suporturilor muco-osos şi dento-parodontal supuse acţiunii protezei scheletate retenţionată prin intermediul culiselor extracoronare. Modelarea s-a realizat folosind sistemul RHINOCEROS - NURBS, modelling for Windows, realizat de Robert McNeal & Assoc., pachet care a permis o modelare tridimensională a fiecărui component.

• analiza statistică a unui lot de pacienţi diagnosticaţi cu edentaţie parţial întinsă la care s-a optat pentru protezare cu proteza scheletată, datorită particularităţilor câmpului protetic. În cadrul acestei cercetări s-a folosit pentru prelucrarea statistică a datelor programul SPSS 16.00 for WINDOWS pentru determinarea frecvenţei, reprezentarea grafică a dreptei regresiei, coeficientul de regresie, şi corelaţia Pearson respectiv R.E.M.L. - cea mai sigură metodă pentru estimarea parametrilor genetici (Restricted Maximum Likelihood.

Tipuri de studii utilizate:

determinarea rezistenţei la tracţiune şi rupere, analiza tensiunilor şi deformaţiilor din structura protezelor scheletate luate în studiu prin

intermediul fotoelasticitii computerizate; modelarea matematică a suporturilor muco-osos şi dento-parodontal supuse acţiunii protezei

scheletate; analiza clinică şi paraclinică a unui lot de pacienţi diagnosticaţi cu edentaţie parţial întinsă la care

s-a optat pentru protezare cu proteza scheletata, datorită particularităţilor câmpului protetic. Analiza statistică a lotului de pacienţi luaţi în studiu. Metodele statistice descriptive şi analitice utilizate au permis analiza, compararea şi prelucrarea

fidelă a datelor obţinute.

IV.5. Concluzii 1. Scopul acestui proiect se doreşte a veni în întâmpinarea medicului dentist prin descrierea zonelor

de minimă rezistenţă de la nivelul protezelor parţial scheletate, elemente ce stau la baza alegerii corespunzătoare a design-ului acestora.

2. De asemeni, se doreşte reliefarea impactului acestor substitute protetice asupra elementelor câmpului protetic, în ceea ce priveşte precizarea zonelor în care rezorbţia şi atrofia componentei muco-osoase este accentuată.

3. Nu în ultimul rând am dorit să stabilim corelaţiile dintre starea generală şi locală a pacienţilor luaţi în studiu, prin precizarea factorilor de mediu şi genetici şi stabilirea heritabilităţii.

4. În acest scop am optat pentru alegerea următoarei metodologii de lucru: • analiza comportamentului biomecanic la forţe de tracţiune şi rupere a celor trei epruvete • analiza tensiunilor şi deformaţiilor din structura biomaterialelor prin intermediul fotoelasticităţii • analiza stării de tensiuni şi deformaţii la nivelul suporturilor muco-osos şi dento-parodonta • analiza statistică a unui lot de pacienţi diagnosticaţi cu edentaţie parţial întinsă la care s-a optat

pentru protezare cu proteza scheletată.


- 5 -

CCAAPPIITTOOLLUULL VV.. EEVVAALLUUAARREEAA IINNCCIIDDEENNŢŢEEII ŞŞII PPRREEVVAALLEENNŢŢEEII EEDDEENNTTAAŢŢIIEEII PPAARRŢŢIIAALLEE ÎÎNNTTIINNSSEE

V.1 Introducere Evaluarea incidenţei şi prevalenţei edentaţiei parţiale întinse constituie un punct de plecare în scopul

argumentării şi diversificării alegerii soluţiei de tratament dictată de o serie de parametri deosebit de importanţi privitori la starea generală, aspectele loco-regionale şi locale, odonto-parodontale şi muco-osoase. Studiile statistice derulate în acest capitol au rolul de a cuantifica interrelaţia dintre tipul de edentaţie, relaţia dintre resobţie - atrofie şi soluţia terapeutică aleasă, o parte importantă din această sferă revenind protezărilor parţial mobile scheletizate.

V.2 Scopul studiului Scopul studiului este reprezentat de stabilirea corelaţiei dintre starea generală a pacientului, factorii

de mediu, şi indicii clinico-biologici ce caracterizează suportul muco-osos, parametrii ce influenţează varianta terapeutică stabilind procentul de cazuri soluţionate prin protezare cu proteză scheletată faţă de celelalte alternative de tratament .

V.3 Material şi metodă Am luat în studiu un prim lot alcătuit din 340 de pacienţi – 123 de bărbaţi şi 217 de femei (fig. 2),

provenind în proporţie de 70% din mediul urban şi 30% din mediul rural (fig. 3), care au fost examinaţi şi protezaţi pe o perioadă de trei ani (1 aprilie 2006- 1 octombrie 2009 ) în Baza Clinică de Învăţământ.

Cel de-al doilea lot a cuprins un număr de 60 de pacienţi, din totalul de 340 de pacienţi, protezaţi cu proteze scheletate. Restul de 280 pacienţi au fost protezaţi prin intermediul protezelor parţiale, respectiv totale acrilice.

Toţi pacienţii incluşi în acest studiu au fost diagnosticaţi cu edentaţie parţială întinsă, edentaţie subtotală sau edentaţie totală de etiologie variată şi cu diferite complicaţii datorită neprotezării sau protezării incorecte.

V.4. Rezultate şi discuţii În cadrul acestei cercetări s-a folosit pentru prelucrarea statistică a datelor programul SPSS 16.00 for

WINDOWS pentru determinarea frecvenţei, reprezentarea grafică a dreptei regresiei, coeficientul de regresie, şi corelaţia Pearson respectiv R.E.M.L. - cea mai sigură metodă pentru estimarea parametrilor genetici (Restricted Maximum Likelihood), folosit la estimarea coeficientului de heritabilitate şi corelaţiilor fenotipice, genetice şi de mediu, dedicat cercetării medicale.

Baza de date a cuprins informaţii referitoare la vârsta pacienţilor, sexul, clasa de edentaţie Kennedy, clasele Atwood pentru descrierea gradului de resorbţie a suportului muco-osos. De asemeni au fost introduse date referitoare la statusul general ai pacienţilor, aceştia încadrându-se în următoarele grupe: pacient sănătos, sau afectat de hipertensiune arterială (HTA), diabet zaharat şi hipertensiune arterială (HTA DZ), hepatită, boli psihice, endocardită bacteriană. Nu în ultimul rând am luat în calcul şi viitoarea structură protetică efectuată şi anume: proteza scheletată cu croşete, proteza retenţionată cu ajutorul barei, a culiselir extracoronare, a barei şi a culisei, a barei şi a capsei şi a disjunctorilor.

Am constatat o prevalenţă a sexului feminin, element ce stă la baza predominenţei caracteristicilor estetice a viitoarelor restauraţii protetice, aspect care corelat cu statusul odonto - parodontal şi muco - osos, s-a încadrat în procentul de cazuri clinice soluţionate prin protezare parţial mobilă scheletizată. Din sfera protezărilor mobile protezele parţial mobile scheletate reuşesc să satisfacă exigenţele estetice ale sexului feminin.

Din lotul de pacienţi evaluat cea mai mare parte a provenit din mediul urban în proporţie de 70%, acest factor corelat cu cel ce evidenţiază condiţiile de viaţă şi muncă îşi pun amprenta asupra statusului oro-dentar.( Fig. V.3.)


- 6 -

Structura pe medii de proveniență a lotului studiat

70%

30%

urban

rural

8

17

33

42

0 50

20‐40 ani

40 ‐ 50 ani

50 ‐ 60 ani

60‐80 ani

Distribuția pe grupe de vârstă a lotului studiat

Fig. V.3. Structura pe medii de provenienţă Fig. V.4. Distribuţia pe grupe de vârstă a lotului studiat

a lotului studiat

Vârsta pacienţilor a fost cuprinsă între 30 şi 80 de ani, 8% dintre aceştia având vârste între 30 – 40 ani, 17% - vârste între 40 – 50 ani, 33% - vârste între 50 – 60 ani şi 42% având vârste între 60 şi 80 de ani.

În ceea ce priveşte etiologia edentaţiei (fig. V.5.), majoritatea pacienţilor au prezentat, în proporţii aproximativ egale, etiologie carioasă (40%) şi respectiv, parodontopatii (43%). A existat de asemenea şi un lot, format din 17% dintre pacienţi, care au prezentat etiologie plurifactorială.

Fig.V. 5. Etiologia lotului studiat

Majoritatea pacienţilor s-au prezentat la medic acuzând tulburări masticatorii (40%) sau fizionomice

(50%); un procent redus de pacienţi (10%) au prezentat alte tulburări (fig. V.6).

Motivele prezentării

50%40%

10%

tulburări fizionomicetulburări masticatoriialte tulburari

36

2

2016 13 13

0

10

20

30

40

clasa I clasa aIIa

clasa aIIIa

clasa aIVa

clasa aVa

clasa aVia

Incidenta ‐ Clase de edentatie Kennedy

Fig. V.6. Motivele prezentării Fig. V.8. Incidenţa - clase de edentaţie Kennedy

Am analizat de asemenea clasele de edentaţie ale pacienţilor (fig. V.8). Cea mai frecventă situaţie a fost cea a clasei I Kennedy – întâlnită în 28% dintre cazuri, urmată la egalitate de clasa a II-a Kennedy (20% din cazuri) şi clasa a III-a (20% din cazuri). Un procent comparabil de pacienţi (16%) au prezentat edentaţie de clasa a IV-a Kennedy, iar incidenţele cele mai scăzute s-au înregistrat pentru clasele de edentaţie V şi VI (8%).


- 7 -

S-a analizat de asemenea resorbţia şi atrofia crestelor edentate, comparativ pe maxilar şi pe mandibulă (fig.V. 12). În cazul crestelor maxilare, 19% dintre cazuri au prezentat resorbţie de gradul I, 43% dintre cazuri au prezentat resorbţie de gradul II şi 38% din cazuri au prezentat resorbţie de gradul III.

În cazul crestelor mandibulare, situaţia este asemănătoare: 20% din cazuri au prezentat resorbţie de

gradul I, 50 % din cazuri au prezentat resorbţie de gradul II şi 30 % din cazuri au prezentat resorbţie de gradul III – remarcându-se astfel incidenţa semnificativ mai scăzută a cazurilor de resorbţie accentuată la creasta mandibulară comparativ cu cea maxilară, deşi cazurile de resorbţie uşoară sunt aproximativ egale în cele 2 situaţii.

Restul de 60 de pacienţi, dintre care 33 femei şi 27 bărbaţi au fost protezaţi prin intermediul

protezelor scheletate. La aceşti pacienţi au fost realizate corelaţii între sex, starea generală de sănătate, clasa de edentaţie Kennedy, precum şi gradul de resorbţie osoasă la nivelul crestelor edentate, conform clasificării Atwood. Nu s-a înregistrat nici un pacient cu edentaţie de clasa a II-a Kennedy (fig.V. 15.).

Fig.V.15. Corelaţia pacienţi cu clasa de edentaţie

Din totalul de 33 pacienţi de sex feminin s-au înregistrat 15 paciente cu stare generală bună. Şi în

rândul femeilor clasa I Kennedy de edentaţie primează, în timp ce pacientele cu edentaţie de clasa II-a, respectiv a V-a sunt în număr redus şi se poate constata un număr aproximativ egal de paciente cu resorbţii ale crestei alveolare de clasă V, respectiv VI Atwood. (Fig.V.16.)

Fig.V.16. Corelaţia paciente cu clasa de edentaţie

Deoarece predomină edentaţia de clasa I Kennedy la pacienţii cu starea generală afectată de diabet

zaharat şi hipertensiune arterială am selectat doar cazuistica respectivă. La pacienţii având această patologie generală şi locală majoritatea pacienţilor prezentau resorbţii alveolare de clasa a VI a Atwood, şi un procent minim de clasa a IV a Atwood. (Fig.V.28)


- 8 -

Fig.V.28. Corelaţia pacienţi, starea generală de sănătate, rezorbţia crestei alveolare

şi clasa I Kennedy de edentaţie

În ceea ce priveşte varianta terapeutică aleasă se remarcă un număr de 16 pacienţi protezaţi prin intermediul culiselor extracoronare la clasa I de edentaţie. (Fig.V.30.)

Fig.V.30. Situaţia pacienţilor protezaţi prin proteze retenţionate cu culise extracoronare

A fost realizată o proteză retenţionată prin intermediul culisei şi a barei de fricţiune la un singur bărbat (Fig.V.32).

126

6

8

4

11534

121

2 133

335

10369

121518212427

Bar

bati

clsed1

resca3

resca4

resca5

resca6

P.cul.bara.

71‐80

61‐70

51‐60

41‐50

31‐40

20‐30

Fig.V.32. Situaţia pacienţilor protezaţi cu proteze retenţionate prin bare şi culise

Protezarea prin intermediul disjunctorilor a fost realizată la 2 pacienţi, 1 bărbat şi o femeie.(Fig.V.33., Fig.V.34.)

12

6

6

8

4

115

3

4

121

2 133

33

5

10369

121518212427

Bărb

aţi

clsed1

resca3

resca4

resca5

resca6

disjunctor

71‐80

61‐70

51‐60

41‐50

31‐40

20‐30

Fig. V.33. Situaţia pacienţilor protezaţi prin intermediul disjunctorilor


- 9 -

03691215182124273033

4 2 3 1

7

21

23

1

7

3

1

1 3

1

9

51 1

7

6

66

1Fe

mei

71‐80

61‐70

51‐60

41‐50

31‐40

20‐30

Fig.V.34. Situaţia pacientelor protezate prin intermediul disjunctorilor

Proteza scheletată retenţionată prin intermediul croşetelor turnate a constitui soluţia de elecţie în

cazul a 3 pacienţi luaţi în studiu. (Fig. V.35)

12

6

6

8

4

115

3

4

121

2 133

33

5

12

0369

121518212427

Băr

baţi

clsed1

resca3

resca4

resca5

resca6

P.scl.cros.

71‐80

61‐70

51‐60

41‐50

31‐40

20‐30

Fig.V.35. Situaţia pacienţilor protezaţi cu proteze retenţionate prin croşete turnate

O altă variantă terapeutică protetică o reprezintă retenţia protezei amovibile prin intermediul barei de fricţiune. Au fost incluşi în lotul analizat 3 bărbaţi şi 6 femei protezaţi în acest mod. (Fig.V.37, Fig.V.38)

12

6

6

8

4

115

3

4

121

2 133

33

5

30369

121518212427

Bărb

aţi

clsed1

resca3

resca4

resca5

resca6

P.scl.bara.

71‐80

61‐70

51‐60

41‐50

31‐40

20‐30

Fig.V.37. Situaţia pacientelor protezate cu proteze retenţionate prin croşete turnate


- 10 -

03691215182124273033

4 2 3 1

7

21

23

1

7

3

1

1 3

1

9

51 1

75

6

66

1

Fem

ei

71‐80

61‐70

51‐60

41‐50

31‐40

20‐30

Fig .V.38. Situaţia pacientelor protezate cu proteze retenţionate prin bare de fricţiune

Estimarea corelaţiilor presupune aplicarea unor modele experimentale şi statistice adecvate, care să

conducă la obţinerea informaţiilor pentru două sau mai multe caractere de la acelaşi individ şi de la indivizi numeroşi din populaţie şi la posibilităţi de calcul al varianţelor şi covarianţelor caracterelor urmărite.

Pentru ca medicul dentist să aleagă varianta terapeutică de succes în cazul pacienţilor taraţi studiul şi-a propus să realizeze corelaţii între bolile sistemice ale pacienţilor aflaţi în studiu şi situaţiile clinice existente la aceşti pacienţi.

Tabel V.2 Corelaţii - HTV cu Hipercreştere gingivală

Corelaţii HTA Hipercreştere Gingivală

Corelaţia Pearson 1,000 0,497 Sig. (2-tailed) 0, 0,000

HTA

N 400 400 Corelaţia Pearson -0,497 1,000

Sig. (2-tailed) 0,000 0,

Hipercreştere Gingivală N 400 400

Acest lucru este determinant şi pentru dreapta regresiei din Fig.39 care este influenţată pozitiv şi ne

arată frecvenţa crescută a acestor hipercreşteri gingivale în cavitatea orală la pacienţii cu hipertensiune arterială.

Tabel V.3 Corelaţia dintre hipertensiunea arterială şi hipercreşterea gingivală

Coeficient Nestandartizat

Coeficient Standartizat

Model

B Std. Error Beta

t

Sig.

HTA 2,770 0,082 33,649 0,000 Hipercreş. -0,885 0,078 -0,497 -11,416 0,000

2,22,01,81,61,41,21,0,8

HTA

2,2

2,0

1,8

1,6

1,4

1,2

1,0

,8 Rsq = 0,2467

Fig.V.39. Dreapta regresiei corelaţiei HTA cu Hipercreştere gingivală


- 11 -

Un aspect conex al acestui amplu studiu este şi corelaţia dintre pacienţii cu edentaţie clasa I Kennedy şi protezările amovibile înregistrate în momentul examenului clinic. Se constată o corelaţie negativă de intensitate slabă, aşa cum reiese din tabelele V.4., V.5., şi figura V.40.

Tabel V.4. corelaţiei dintre proteza amovibilă şi edentaţia clasa I Kennedy. Coeficienţi standardizaţi Specificare

B Std. Error Coeficientul de

regresie t Sig.

(Constanta) 1.235 .071 17.288 .000 Clasa edent.1 -.059 .057

-.133 -1.025 .310

Tabelul nr. V.5. Corelaţia Pearson dintre proteza amovibilă şi edentaţia clasa I Kennedy.

Corelaţia Proteză amovibilă Clasa edent.1 Corelaţia Pearson 1.000 -.133

Sig. (2-nivel) . .310 Proteză amovibilăN 340 60

Corelaţia Pearson -.133 1.000

Sig. (2-nivel) .310 . Clasa edent.1

N 340 60 Afecţiunile dentare reprezintă o patologie importantă atât pentru starea generală a organismului cât şi

pentru inserţia pacientului în societate, ţinând cont de exigenţele ce domină estetica actuală. Un semnal de alarmă în privinţa problemelor obişnuite ce guvernează sfera orală este dat de

oportunitatea controalelor periodice, pe care pacienţii sunt obligaţi să le facă, depistându-se în timp util începutul unor adevărate dezastre ce includ efectele de cascadă în care sunt atrase complicaţiile cu întreg cortegiul de efecte negative în plan local, loco-regional sau general.

Spre exemplificare vom descrie cazurile clinice cele mai reprezentative din lotul de studiu, rezolvate protetic în Clinica de Protetică-Disciplina de Edentaţie Parţială Întinsă a Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Gr.T.Popa” Iaşi.

Cazul clinic 1 Pacienta A.M. în vârstă de 65 ani se prezintă pentru refacerea integrităţii sistemului stomatognat. În

urma examenului clinic (Fig.V.42- Fig.V.45.) şi paraclinic a fost conturat următorul diagnostic:

Fig.V.41. Examenul extraoral Fig.V.42. Examenul intraoral

• Diagnosticul de stare generala : afectat prin endocardită bacteriană, HTA (tratamentul stomatologic s-a putut realiza cu o premedicaţie corespunzătoare)

• Diagnostic Odontal: abrazie grad 3 generalizată, traumă ocluzală, tulburări masticatorii şi fizionomice cu complicaţii locale, loco-regionale şi generale, evoluţie lentă spre deschiderea camerei pulpare, prognostic favorabil sub tratament, netratată. 21, 24, 23 LOC clasa IV, I Black, clasa IV Dechaume de etiologie plurifactorială, tulburări masticatorii, fizionomice, evoluţie lentă, complicaţii locale şi loco-regionale, prognostic favorabil sub tratament, netratate. Substructuri organice preparate de etiologie carioasă, acoperite cu coroane de înveliş nefizionomice ce nu se adaptează corect marginal şi nu redau corect morfologia dinţilor.

• Diagnosticul Parodontal: Parodontită marginală cronică generalizată, de etiologie plurifactorială, cu evoluţie lentă, complicată cu mobilitate gradul 2, cu prognostic favorabil sub tratament, netratată.

• Edentaţie parţial întinsă maxilară clasa I Kenedy cu 6modificări subclasa D Lejoeux şi EPI mandibulară clasa I Kenedy cu 2 modificări, subclasa B Lejoyeux, de etiologie carioasă, tulburări


- 12 -

funcţionale masticatorii, deglutiţie, fizionomice, evoluţie lentă, complicaţii locale, loco-regionale şi generale, prognostic favorabil sub tratament, netratată.

• Malocluzie prin lipsa reperelor ocluziei statice şi a parametrilor ocluziei statice si dinamice, etiologie edentaţie, tulburări funcţionale, evoluţie lentă spre edentaţie totală, complicaţii locale, loco-regionale şi generale, prognostic favorabil sub tratament, netratată.

• Malrelaţie mandibulo- craniana clasa III extraposturale excentrice, etiologie edentaţie, tulburări funcţionale, complicaţii locale, loco-regionale şi generale, evoluţie lentă spre SD al sistemului stomatognat, prognostic favorabil sub tratament, netratată. Pentru repoziţionarea corectă mandibulo-craniană relaţia centrică a fost înregistrată prin intermediul machetelor de ocluzie.( Fig.V.46)

• Dishomeostazia sistemului stomatognat manifestată clinic cu interesare ocluzală, musculară, articulară. • Diagnosticul de igiena – stare de igiena nesatisfăcătoare.

Deoarece indicii clinico-bilogici maxilari erau nefavorabili, s-a optat pentru o protezare parţial amovibilă acrilică formată din 2 şei acrilice, conector principal plăcuţă dento-mucozală palatină şi 2 croşete cervico-alveolare deschise edental pe 11, 24, cu rol antibasculant. Mandibula a fost protezată printr-o proteză parţial amovibilă hibridă alcătuită din 2 şei mixte, 5 dinţi acrilici, conector principal bară linguală şi elemente de menţinere, sprijin şi stabilizare reprezentate de 2 culise extracoronare amplasate la nivelul 35, 45. În scopul menţinerii integrităţii odonto-parodontale a dinţilor stâlpi 35, 44 la nivelul cărora se agregă patricea sistemului de culise extracoronare au fost preparaţi şi dinţii lor vecini, 34, 43, realizându-se astfel 2 lucrări protetice fixe în cadranele III şi IV. Astfel, proteza hibridă mandibulară este echilibrată din punct de vedere biomecanic.( Fig.V.48, Fig.V.49.)

Fig.V.48. Proteza mandibulară Fig.V.49. Soluţia protetică finală Cazul clinic 2 În cazul pacientei HR, 67 ani în urma examenelor clinice si paraclinice (radiografiile retro-dento-

alveolare, studiul de model) şi a stabilirii dignosticului de stare generală, loco-regională şi locală, indicii clinico-biologici au fost cuantificaţi şi introduşi în calculator în scopul analizării acestora şi obţinerii soluţiei ideale de tratament.

Am ales ca variantă terapeutică protezarea compozită, prin utilizarea a patru culise extracoronare ataşate coroanelor de înveliş care limitează mezial şi distal fiecare edentaţie intercalată în parte. S-a urmărit şi regularizarea planului de ocluzie, dar şi repoziţionarea cranio-mandibulară corectă a pacientei, printr-o înălţare de ocluzie.

În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit următorul diagnostic: • Diagnosticul de stare generala : bun ( favorabil tratamentului stomatologic) • Diagnostic Odontal : abrazie grad 3 generalizata, trauma ocluzală, tulburări masticatorii si fizionomice

cu complicaţii locale, loco-regionale si generale, evoluţie lenta spre deschiderea camerei pulpare, prognostic favorabil sub tratament, netratată. 21LOC clasa IV Black, clasa IV Dechaume de etiologie plurifactorială, tulburări masticatorii, fizionomice, evoluţie lenta, complicaţii locale si loco-regionale, prognostic favorabil sub tratament, netratată.

• Diagnosticul Parodontal: Parodontita marginala cronica generalizata, de etiologie plurifactorială, cu evoluţie lenta, complicata cu mobilitate gradul 2, cu prognostic favorabil sub tratament, netratată.

• Edentaţie parţial întinsă maxilară clasa I Kenedy cu 1modificari subclasa C Lejoveux si EPI mandibulară clasa II Kenedy cu 2 modificări, subclasa C Lejoyeux, de etiologie carioasă, tulburări funcţionale masticatorii, deglutiţie, fizionomice, evoluţie lenta, complicaţii locale, loco-regionale si generale, prognostic favorabil sub tratament, netratată.

• Malocluzie prin lipsa reperelor ocluziei statice si a parametrilor ocluziei statice si dinamice, etiologie edentaţie, tulburări funcţionale, evoluţie lentă spre edentaţie totală, complicaţii locale, loco-regionale si generale, prognostic favorabil sub tratament, netratată.


- 13 -

• Malrelatie mandibulo- craniana clasa III V. Burlui, etiologie edentatie, tulburări funcţionale, complicaţii locale, loco-regionale si generale, evoluţie lentă spre SD al sistemului stomatognat, prognostic favorabil sub tratament, netratată.

• Dishomeostazia sistemului stomatognat manifestată clinic cu interesare ocluzală, musculară, articulară. • Diagnosticul de igiena – stare de igiena nesatisfăcătoare

Fig.V.52 Examenul clinic intraoral

Fig.V.52 Examenul clinic intraoral

Fig.V.55. Disjunctor-faţa mucozală

Fig.V.56. Disjunctor-faţa externă

Fig.V.57. Lucrările fixe mandibulare

Fig.V.58.Proteza hibridă mandibulară

Verificarea şi adaptarea în cavitatea orală a

protezelor scheletate (V.59)

Verificarea şi adaptarea în cavitatea orală a

protezelor scheletate (V.59)

Fig.V.61. Examenul ocluziei cu proteze

Fig.V.61. Examenul ocluziei cu proteze

V.5. Concluzii 1. Din studiu ce cuprinde pacienţii protezaţi prin intermediul protezelor scheletate se poate remarca o

preponderenţă a pacienţilor de sex masculin sănătoşi cu edentaţi de clasa I Kennedy cu o resorbţie a crestei alveolare de clasa VI Atwood. De asemeni se observă un număr scăzut de pacienţi sănătoşi având creste alveolare edentate de clasă III, respectiv IV Atwood. Nu s-a înregistrat nici un pacient cu edentaţie de clasa a II-a Kennedy . Din totalul de 27 de bărbaţi luaţi în studiu, doar 6 dintre aceştia prezentau o stare de sănătate bună, favorabilă tratamentului stomatologic

2. Din totalul de 33 pacienţi de sex feminin s-au înregistrat 15 paciente cu stare generală bună. Şi în rândul femeilor clasa I Kennedy de edentaţie primează, în timp ce pacientele cu edentaţie de clasa II-a,


- 14 -

respectiv a V-a sunt în număr redus. De asemeni, se poate constata un număr aproximativ egal de paciente cu resorbţii ale crestei alveolare de clasă V, respectiv VI Atwood.

3. Nu a fost înregistrat nici un pacient cu edentaţie de clasa a II-a, a IV-a, respectiv a V-a Kennedy. S-au înregistrat 2 paciente cu edentaţie de clasa a II-a kennedy la care s-a observat predominanţa clasei a VI-a Atwood

4. În cadrul edentaţiei de clasa a III, IV, V-a se remarcă un număr crescut de pacienţi cu resorbţia crestei de clasa a VI-a Atwood, respectiv un număr redus dintre aceştia având creasta de clasa a IV-a.

5. Pacienţii cu edentaţie de clasa a VI Kennedy-Aplegate se înregistrează doar 2 pacienţi cu resorbţii de clasa IV Atwood, respectiv 11 cu resorbţii de clasa VI Atwood

6. Genotipul conferă o anumită valoare individului sau indicatorului studiat iar mediul produce o deviere a acestei valori într-o direcţie sau alta.

Din studiul realizat se remarcă faptul că asocierea dintre hipertensiune arterială şi diabet zaharat are un determinism ereditar intermediar (h2 = 0,45), în timp ce bolile psihice au un determinism puternic ereditar (h2 = 0,63). Lucrările protetice parţial amovibile reprezintă factorul de mediu, care, suprapunându-se peste factorul ereditar poate influenţa evoluţia stării locale sau generale de sănătate. Din rezultatele statistice reiese că sunt boli deteminate genetic de la intermediar spre intens ceea ce poate influenţa evoluţia iar tratamentul aplicat să nu dea rezultatele scontate.

7. Pacienţii protezaţi în cadrul disciplinei clinica şi terapia edentaţiei parţial întinse au beneficiat de protezări scheletate corect concepute atât din punct de vedere biomecanic, cât şi biologic, curativ, funcţional.

CCAAPPIITTOOLLUULL VVII.. CCOONNTTRRIIBBUUŢŢIIII PPEERRSSOONNAALLEE LLAA SSTTUUDDIIUULL SSOOLLIICCIITTĂĂRRIILLOORR BBIIOOMMEECCAANNIICCEE AA BBIIOOMMAATTEERRIIAALLEELLOORR PPRROOTTEEZZEELLOORR PPAARRŢŢIIAALL SSCCHHEELLEETTAATTEE

VI.1. Introducere Legătura strânsă între design-ul protezelor parţial amovibile şi particularităţile de câmp protetic

constituie un element cheie în realizarea unei protezări individualizate. Nerespectarea acestei legături conduce în timp la solicitări excesive a componentelor câmpului protetic, dar şi la crearea de tensiuni, deformări în interiorul elementelor protezei şi implicit la instabilitatea acesteia.

Sistemul stomatognat reprezintă un sistem ale cărui funcţii se bazează pe dinamică şi declanşare de forţe. Acest lucru complică inserarea la nivelul sistemului stomatognat a unui substitut artificial. Protezarea implică prezenţa a două componente care trebuie să se afle în rapoarte stabile, în congruenţă perfectă, asigurând echilibrul mecanic optim necesar desfăşurării funcţiilor dintre substitutul protetic şi suportul său biologic.

VI.2 Scop Studiul îşi propune analiza comportamentului mecanic a biomaterialelor folosite în realizarea

protezelor scheletate, prin stabilirea constantelor de material: coeficienţii de elasticitate, coeficienţii Poisson. Materialele au fost studiate prin încercări la tracţiune (până la rupere), şi prin testarea durităţii.

VI.3. Material şi Metodă

Material Au fost realizate un număr de 4 epruvete, sub formă de plăci dreptunghiulare subţiri cu

dimensiunea longitudinală de 10 cm, lăţimea de aproximativ 2 cm, având o grosime ce a variat de la 0,5 la 2,5 mm. Epruvetele au fost elaborate în laboratorul de Tehnică dentară utilizând biomateriale ale firmei Bredent Germania, preparate conform indicaţiilor producătorului.

Încercările mecanice s-au efectuat pe o maşină de tip WDW50 (50kN) şi pe o maşină Instron (±100kN).

VI.3.1. Modul de realizare a epruvetelor : 1. Am realizat epruvete din acrilat termopolimerizabil, din aliaj de Cr-Co, din Cr-Co peste care s-a

termopolimerizat răşina acrilică confecţionate conform indicaţiilor producătorului, precum şi o epruvetă din aliaj Cr-Co cu retenţii pentru componenta acrilică. Au fost respectate toate etapele de laborator în vederea realizării celor 4 epruvete care vor fi ulterior testate din punct de vedere mecanic. (Fig. VI 30)


- 15 -

Fig. VI 30. Epruvetele finale

În scopul stabilirii proprietăţilor mecanice ale materialelor ce alcătuiesc proteza scheletată, a fost necesară mai întâi determinarea microdurităţii, a rezistenţei la rupere şi tracţiune, precum şi a coeficienţilor de elasticitate pentru cele patru epruvetelor realizate.

VI.3.2. Determinarea microdurităţii şi durităţii epruvetelor realizate Duritatea caracterizează capacitatea materialelor de a se opune deformărilor plastice provocate de

contactele localizate în straturile superficiale. [46] . Caracteristicile metodelor: toate metodele utilizează un penetrator special (o bilă din oţel sau un con de diamant); mărime standard a sarcinii; pregătirea specială a suprafeţei probelor;

Aparatul utilizat pentru determinarea microdurităţii şi a durităţii M1C0 Microdurimetru M1C010A (Fig. VI .31) prezintă următoarele caracteristici

Fig. VI .31 Microdurimetru model EMCOTEST M1C Emco Test Austria

VI.3.3. Măsurători experimentale privind contactul concentrat în domeniul elastic-plastic Tribologia ca stiinta, grupeaza toate aspectele referitoare la frecarea, uzarea si lubrifierea cuplelor

existente în masini, utilaje dar si în corpul uman. Tribologia este domeniul de studiu interdisciplinar al fenomenelor de frecare, uzare si lubrificatie

care apar în zonele de contact a doua corpuri aflate în miscare relativa[306]. Se pot realiza teste privind: - comportarea straturilor superficiale la deformaţii plastice prin indentare sau indentare cu alunecare sau rostoglire liberă sau cu diferite grade de alunecare; - uzura în condiŃii de rostogolire liberă sau cu alunecare la temperaturi scăzute sau ridicate; - uzura materialelor compozite la alunecare cu ungere sau fără ungere; - uzura pitting .

Epruveta din metal va fi supusă încercărilor de indentare pe tribometrul CETR UMT-2, urma rămasă după încercarea de indentare fiind măsurată cu profilometrul Form Talysurf I50 produs de firma Taylor-Hobson.

Tribometrul CETR UMT-2 (Fig.VI.32) permite determinarea durităţii şi a modulului de elasticitate prin micro şi nanoindentare.


- 16 -

Pentru studiul proceselor de uzare, de indentare şi de micro zgâriere (micro scrach) aparatul este dotat cu:

− un sistem de monitorizare a uzurii la pin şi la disc, cu precizie de 0,25 microni; − un indentator cu vârf de diamant la 120º şi raza vârfului de 200 microni; − un sistem de deplasare liniară pe orizontală (direcţia Y) cu masa de fixare a probei pentru testarea

rezistenţei la micro zgâriere, figura VI.33c, cu precizia de deplasare de până la 1 micron, având cursa de minim 75 mm, cu viteze variabile cuprinse între 0,001 mm/s până la 10 mm/s, cu posibilitatea de dezvoltare a unei forţe de deplasare în procesul de micro zgâriere de până la 1000 N.

Urma rămasă după încercarea de indentare este măsurată cu profilometrul Form Talysurf I50 produs

de firma Taylor-Hobson. Încercarea de indentare (conform cu standardul ASTM E18-05, pentru determinarea durităţii

Rockwell) constă în două etape principale: o etapă iniţială de preîncărcare cu o forţă de maxim 10% din forţa maximă de încercare şi o etapă de încărcare cu o forţă de până la 450 N, în funcţie de gama de forţă a senzorului de forţă pe care se efectuează încercarea de indentare.

Metodă

VI.3.4. Determinarea constantelor de elasticitate În calculele de rezistenţă, deformaţii şi stabilitate, în analiza experimentală a tensiunilor şi în

utilizarea metodei cu elemente finite, cunoaşterea caracteristicilor elastice ale materialelor din care sunt realizate protezele este absolut necesară. În cadrul lucrării de se vor determina experimental, pe baza încercării la tracţiune, modulul de elasticitate convenţional liniar E şi ccooeeffiicciieennttuull lui PPooiissssoonn ν.

Încercările s-au făcut pe maşina WDW50 (Fig. VI .39), asistată de computer, din dotarea laboratorului de încercări mecanice din cadrul Facultăţii de rezistenţa materialelor a Universităţi Gh.Asachi din Iaşi. înregistrarea datelor forţe-timp s-a făcut pe calculatorul maşinii WDW50, iar înregistrarea deformaţiilor specifice furnizate de TER (în raport cu timpul) s-a făcut pe puntea Vishay P3 (Fig. VI .38) . Prelucrarea datelor s-a făcut în Excel, urmărindu-se punerea în corespondenţă a datelor înregistrate în aceleaşi momente, puntea Vishay efectuând înregistrări la intervale de o secundă, iar softul maşinii WDW-50 făcând 17 înregistrări pe secundă.

Maşina universală de încercat la tracţiune WDW-50 este destinată testelor de încercări mecanice ale materialelor în concordanţa cu normele standard : SR EN 10002-4 , ASTM E4, ASTM E9, ASTM A720, ISO 75000-1, ISO 6892.

Este controlată de PC în buclă închisă pentru oricare din mărimile experimentate: viteza de încărcare a sarcinii de test (forţa), viteza de deplasare a grinzii maşinii, viteza de deformare a probei.

VI.3.5. Determinarea rezistenţei la tracţiune a biomaterialelor luate în studiu Cele 4 epruvete au fost supuse încercărilor pentru determinarea rezistenţei la tracţiune utilizând

maşina de încercări Instron, care are capacitatea de încărcare până la 100kN. (Fig.VI.43). Etapele premergătoare determinării rezistenţei la tracţiune a materialelor luate în studiu au fost

următoarele: - pregătirea punţii P3 Vishay (Fig. VI .42); - Montarea epruvetelor în sistemul de prindere al maşinii (Fig. VI. 40, Fig. VI. 41) - Citirea rezultatelor.


- 17 -

Fig. VI. 40. Epruveta din aliaj Cr-Co cu orificii

montată în maşina Instron Fig. VI .41. Epruveta placă compactă montată în

maşina Instron.

Fig. VI .42. Pregătirea punţii P3 Vishay pentru

încercări Fig.VI.43. Ansamblu maşina-controler-computer

(Dell)-display

VI.4. Rezultate şi discuţii

VI.4.1 Determinarea coeficienţilor de elasticitate pentru biomaterialele utilizate în realizarea protezelor scheletate

Capetele de prindere ale celor 4 epruvete luate în studiu au fost armate cu plăcuţe metalice care să ofere o suprafaţă de prindere suficient de mare în bacurile maşinii de încercat.

Pe suprafeţele acestora au fost ataşate rozete traductoare electro-tensometrice (TER) orientate pe direcţiile longitudinală (direcţia forţei de întindere) şi transversală. (Fig. VI .44, Fig. VI .45) În urma aplicării acestor epruvete la dispozitivul WDW-50 s-au obţinut următoarele rezultate:

Fig. VI .44 Epruvetele instrumentate cu rozete de

TER 125TM; de la stânga la dreapta: epruveta din aliaj Co-Cr, epruveta din acrilat şi plasa

metalică, epruveta din acrilat şi epruveta din aliaj sub forma de plasă metalică.

Fig. VI .45 Pregătirea eşantioanelor pentru determinarea constantelor de material; se

observă: substanţele de pregătire a suprafeţelor pe care urmează a se lipi rozetele de TER şi plăcuţele metalice (pe capete), adezivii- răşina epoxidică şi

cianacrilat, plicul cu rozete tensometrice etc. a. Determinarea coeficientului de elasticitate pentru epruveta din acrilat Din încercarea efectuată pe epruveta din acrilat a rezultat o curba caracteristică σ−ε cu un aspect

liniar accentuat, aproape confundată cu dreapta de aproximare. Nivelul de solicitare a fost scăzut, pentru a se evita ruperea. Panta acestei drepte defineşte modulul de elasticitate longitudinal al acrilatului: (Fig. VI .46)

E=3357,3MPa=3,3573Gpa


- 18 -

Curba caracteristica σ−ε

y = 3357.3x + 0.0102-0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

-0.0001 0 0.0001 0.0002 0.0003 0.0004 0.0005 0.0006 0.0007

ε L

σ [M

Pa]

curba caracteristicaLinear (curba caracteristica)

Fig. VI .46 Determinarea modulul de elasticitate longitudinal al acrilatului:

Coeficientul contracţiei transversale al acrilatului, μ=0.4038, a rezultat din curba εT-εL din figura

următoare: (Fig. VI .47)

Contractia transversala (Poisson)

y = -0.4038x - 1.8452

-300

-250

-200

-150

-100

-50

0-100 0 100 200 300 400 500 600 700

εL [με ]

εT [ μ

ε] Contractia transversalaLinear (Contractia transversala)

Fig. VI. 47.

b. Determinarea coeficientului de elasticitate pentru epruveta din aliaj Cr-Co Epruveta din aliaj Co-Cr este extrem de dură. Curba caracteristică σ−ε prezintă un aspect cvasi-

liniar, iar dreapta de aproximare trasată de programul de calcul Excel a prezentat o pantă echivalentă cu modulul de elasticitate longitudinal: E=136892MPa=136,892Gpa (Fig. VI .48)

Caracteristica εT-εL din figura următoare a permis calcularea unui coeficient al contracţiei transversale foarte mic: μ=0,171. (Fig. VI .49)

Curba caracteristica

y = 136892x + 0.591

0

5

10

15

20

25

30

35

40

0 0.00005 0.0001 0.00015 0.0002 0.00025 0.0003

ε L

σ [M

Pa] curba caracteristica

Linear (curba caracteristica)

Fig. VI .48 Determinarea modulul de elasticitate longitudinal pentru epruveta din aliaj Cr-Co:


- 19 -

Contractia transversala

y = -0.171x + 0.4486

-50-45-40-35-30-25-20-15-10-505

0 50 100 150 200 250 300

ε L [με ]

ε T [ μ

ε] Contractia transversalaLinear (Contractia transversala)

Fig. VI .49 Determinarea Coeficientului contracţiei transversale pentru epruveta din aliaj Cr-Co:

c. Determinarea coeficientului de elasticitate pentru epruveta din acrilat şi metal Din curba caracteristică σ−ε construită pentru materialul compozit rezultat din acrilatul armat cu

metal, epruveta solicitată la un nivel de tensiune sub 9MPa, se observă o dependenţă relativ liniară. In consecinţă s-a obţinut un modul de elasticitate E=45039MPa=45,039GPa. (Fig. VI .50)

Curba caracteristica σ−ε

y = 45039x + 0.620123456789

10

-0.00005 0 0.00005 0.0001 0.00015 0.0002

ε

σ[M

Pa] Curba caracteristica s-e

Linear (Curba caracteristica s-e)

Fig. VI .50 Determinarea modulul de elasticitate longitudinal pentru epruveta din acrilat şi metal Din figura următoare se observă că relaţia εT-εL (alungirea specifică transversală versus alungirea

specifică longitudinală) este cvasi-liniară, din dreapta de aproximare rezultând un coeficient al contracţiei transversale (Poisson): μ=0,2545. Fig. VI .51 Se observă că cele două deformaţii specifice extensionale sunt exprimate în με - exprimare consacrată în domeniul măsurărilor deformaţiilor specifice (echivalent cu μm/m).

Contractia transversala

y = -0.2545x - 1.4579

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10-50 0 50 100 150 200

εL[με ]

εT[ μ

ε]

Contractia transversala (Poisson)

Linear (Contractia transversala(Poisson) )

Fig. VI .51 Determinarea Coeficientului contracţiei transversale pentru epruveta din acrilat şi metal

VI.4.2 Determinarea rezistenţei la tracţiune a biomaterialelor luate în studiu Determinarea rezistenţei la tracţiune a epruvetelor pe suprafaţa cărora s-au montat traductorii s-a

realizat cu ajutorul maşinii de încercări Instron, care are capacitatea de încărcare până la 100kN. (Fig. VI .52)


- 20 -

Fig. VI .52 Epruvetele metalice rupte

a. Determinarea rezistenţei la tracţiune a epruvetei metalice din aliaj Cr-Co Curba forţă-alungire a epruvetei metalice compacte trasată de soft-ul maşinii Instron este

reprezentată mai jos. (Fig.VI.53)

Fig.VI.53 Curba forţă-alungire a epruvetei metalice compacte

Pe această epruvetă a fost lipită rozeta de TER cu care s-au făcut măsurări ale deformaţiei până la

rupere. Se observă o comportare liniară cu E=149,99GPa, până la un nivel de solicitare de circa 350MPa (faţă de valoarea determinată pe maşina WDW50, E=136,892GPa, pentru un nivel de solicitare sub 35MPa). (Fig. VI.54)

Fig. VI.54 Curba caracteristică trasată pe baza încercării cu maşina Instron.

Se distinge rezistenţa de rupere, rezultată din măsurarea cu TER: Rm=640MPa (aproximativ). (Fig.

VI.55 )

Fig. VI.55 Caracteristica contracţiei transversale pentru un domeniu apropiat de rupere.


- 21 -

Din caracteristica contracţiei transversale până în apropierea ruperii se constată că se păstrează un coeficient Poisson μ=0,1443 pe aproape întreg domeniul.

b. Determinarea rezistenţei la tracţiune a epruvetei din metal ce prezintă retenţii pentru

componenta acrilică; Această epruvetă a furnizat o curba forţă-alungire prezentând două zone mai distincte: partea iniţială,

cvasi-liniară (zona elastică) până la 9kN şi zona de ecruisare (elasto-plastică) după 11kN până la rupere. (Fig. VI.56 )

Fig. VI.56 Curba încercării epruvetei metal cu orificii

VI.4.3 Determinarea durităţii la epruveta din metal Epruveta din acrilat şi metal supusă încercărilor de indentare pe tribometrul CETR UMT-2, urma

rămasă după încercarea de indentare fiind măsurată cu profilometrul Form Talysurf I50 produs de firma Taylor-Hobson.

Epruveta a fost supusă acţiunii forţelor cu valori de 5 N, 10 N, 15N, 20N, timp de 40 secunde. Astfel, pentru fiecare forţă s-au obţinut diferite valori ale adâncimii de penetrare a indentatorului. Au fost obţinute următoarele valori:

- La o forţă de 5N adâncimea de penetrare a fost de 10,8µm (Fig. VI.57) - La o forţă de 10N adâncimea de penetrare a fost de 14µm (Fig. VI.58) - La o forţă de 15N adâncimea de penetrare a fost de 28µm (Fig. VI.59) - La o forţă de 20N adâncimea de penetrare a fost de 38µm (Fig. VI.60)

Fig. VI.57 forţa de penetrare de 5N

Fig. VI.61 Imaginile cu amprenta Vickers efectuată la Masina

universala de incercat la tractiune WDW-50

Valoarea a fost : pentru HV cu sarcina de 30 kgf duritatea Vickers este de 376HV care este echivalenta cu duritatea Brinell 309 HB 10.


- 22 -

VI.5. Concluzii 1. În calculele de rezistenţă, deformaţii şi stabilitate, în analiza experimentală a tensiunilor şi în

utilizarea metodei cu elemente finite, cunoaşterea caracteristicilor elastice ale materialelor din care sunt realizate protezele este absolut necesară..

2. Necesitatea depăşirii convexităţii maxime a dintelui este importantă şi acest lucru depinde de lungimea, lăţimea şi materialul din care sunt confecţionate croşetele.

Pe deasupra, masticaţia afectează croşetele îndoindu-le şi având o importanţă deosebită în producerea uzurii. Dacă nu se observă uzura la nivelul convexităţii maxime a dintelui, se poate evalua, ca, fractura datorată uzurii metalului în cazul croşetelor inactive de cobalt-crom se poate produce după aproximativ 5-7 ani de utilizare.

Uzura în cazul croşetelor protezelor, este bazată pe rezistenţa acestora în momentul inserţiei şi dezinserţiei acestora în cavitatea orală şi, de asemenea, în momentul depăşirii convexităţii maxime a dintelui

3. Aliajele de cobalt-crom sunt des utilizate ca aliaje metalice pentru proteza parţial amovibilă proprietăţile mecanice ale acestora fiind demonstrate în mai multe studii, însă din nefericire, mai puţine studii s-au ocupat cu uzura acestor aliaje.

4. Comportamentul liniar al materialelor supuse încercărilor, pentru domeniul de solicitare acceptabil, este o ipoteză importantă în realizarea modelor matematice din cadrul analizei cu elemente finite. Constantele de elasticitate determinate (E şi μ) au valori constante pentru un domeniu de solicitare suficient de larg, astfel încât modelele pot fi considerate corpuri liniare elastice.

5. Constantele epruvetei din Aliaj Cr-Co şi acrilat pot fi preluate din încărcarea epruvetei din Aliaj Cr-Co cu orificii, deoarece structura metalică este elementul care asigură rigiditatea materialului la solicitări mari.

6. Utilizând traductoarele electrotensiometrice introduse în punte Wheatstone în configuraţie semipunte am reuşit să determin constantele de elasticitate specifice materialelor, modulele de elasticitate transversale (E) şi coeficientul contracţiei transversale (coeficientul Poisson γ) pe epruvetele supuse încercării statice de tracţiune, obţinând următoarele valori:

Nr. Crt. Material E(GPa) μ Limita maximă

σmax (MPa) 1. Acrilat 3,3573 0,4038 2 2. Aliaj Cr-Co 136,892 0,171 30 3. Acrilat cu structură metalică 45,039 0,2545 9 4. Aliaj Cr-Co 45* 0,254* 9

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIII.. SSTTUUDDIIUULL DDIISSTTRRIIBBUUŢŢIIEEII TTEENNSSIIUUNNIILLOORR ŞŞII DDEEFFOORRMMAAŢŢIIIILLOORR PPRROOTTEEZZEELLOORR PPAARRŢŢIIAALL SSCCHHEELLEETTAATTEE

VII.1. Introducere Lucrările protetice parţial amovibile sunt concepute pentru a putea fi îndepărtate din cavitatea orală

şi apoi aplicate la loc. Din acest motiv aceste construcţii protetice nu sunt conectate rigid la elementele odonto-parodontale sau la ţesuturile cavităţi orale. Prin urmare ele sunt supuse tendinţelor de dislocare produse în timpul exercitării funcţiilor sistemului stomatognat.

Este extrem de important pentru clinicianul care aplică un tratament protetic prin mijloace adjuncte să înţeleagă aceste tendinţe de deplasare ale protezei mobile pentru a le putea contracara în mod eficient.

Structurile care asigură suportul structurii protetice (dinţii restanţi şi creasta alveolară reziduală acoperită de mucoasă) sunt ţesuturi vii care reacţionează atunci când asupra lor se acţionează cu o anumită forţă. În acest context, în vederea păstrării sănătăţii suportului dento-parodontal şi a celui muco-osos după aplicarea aparatului amovibil în cavitatea orală, practicianul trebuie să ia în considerare direcţia de aplicare a forţei, durata şi frecvenţa cu care este exercitată solicitarea, precum şi intensitatea acesteia.

VII.2. Scop Scopul studiului este de a evidenţia distribuţia tensiunilor şi deformaţiilor în cadrul protezelor parţial

scheletate supuse acţiunii forţelor masticatorii, iar ulterior compararea influenţelor diferiţilor parametri (şei, conector principal, elemente de menţinere, sprijin şi stabilizare) asupra design-ului protezei. S-a urmărit


- 23 -

redarea cât mai exactă a condiţiilor reale în contextul protezării cu proteze parţial amovibile scheletate, condiţie obligatorie pentru obţinerea unor rezultate pertinente.

VII.3. Material şi metodă

Material VII.3.1.Polariscopul de reflexie de ultimă generaţie LF/Z-2 produs de firma VISHAY. În scopul determinării distribuţiei tensiunilor şi deformaţiilor în structura protezelor parţial

amovibile scheletate am utilizat polariscopul de reflexie de ultimă generaţie LF/Z-2 produs de firma VISHAY.

Acesta este alcătuit din următoarele componente: - o sursă luminoasă; - o camera video de înregistrare; - un polarizor; - un analizor; - materialul fotoelastic ce acoperă în întregime obiectul de studiat; - adezivul de reflexie interpus între materialul fotoelastic şi obiectul studiat;

obiectul supus analizei

VII.3.4. Aparatura ş i materiale utilizate 1. Polariscopul de reflexie În scopul analizei distribuţiei tensiunilor prin intermediul luminii polarizate se utilizează un

polariscop de reflexie cu rol de a observa şi măsura deformaţiile de suprafaţă ce apar în materialul fotoelastic ce acoperă obiectul de studiat supus acţiunii forţelor.

Fig.VII.5Polariscopul de reflexive LF/Z-2 [303]

3. Realizarea protezelor parţial amovibile Prima proteză scheletată mandibulară s-a realizat pe un model funcţional de edentaţie clasa I

Kennedy , alcătuită din două şei mixte, 6 dinţi artificiali, conector principal bara linguală şi două croşete Ackers amplasate la nivelul premolarilor 34, 44. (Fig.VII.8)

Protezarea mandibulară secundă a presupus realizarea unei lucrări protetice fixe formate din elemente de agregare 35, 34, 33, 32, 31, 41, 42, 43, 44, coroană metalică 37, precum şi o proteză scheletată formată din 2 şei, 4 dinţi artificiali, conector principal bară linguală, elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare fiind reprezentate de o culisă extracoronară amplasată la nivelul 44, precum şi o bară de fricţiune amplasată între 37, 35. (Fig.VII.9).

Fig.VII.8. Proteza retenţionată prin intermediul croşetelor turnate


- 24 -

Fig.VII.9. Proteza retenţionată prin intermediul culisei şi a barei de fricţiune

Pentru obţinerea unor rezultate cât mai exacte, s-a dorit redarea condiţiilor din cavitatea orală. Astfel,

s-a optat pentru interpunerea între modelele de studiu şi proteze a gingiei artificiale Gingifast de la firma KERR. (Fig. VII.10.e,f,g,h,i,j,k,l) De asemni, au fost modelate bonturile protetice corespunzătoare lucrării protetice fixe. (Fig. VII.10.a,b,c,d)

a b c

d e f

g h i

j k l

Fig. VII.10. Etapele tehnologice de amplasare a gingiei artificiale pe modelele de studiu


- 25 -

Astfel au fost obţinute modelele cu gingie artificială pentru cele două proteze luate în studiu.

Fig. VII.11. Proteza 1 retenţionată prin

intermediul croşetelor turnate

Fig. VII.12. Proteza 2 retenţionată prin intermediul elementelor speciale de menţinere, sprijin şi

stabilizare În cadrul analizei zonelor de tensiuni şi deformaţii prin fotoelasticitate, o etapă importantă o

reprezintă realizarea materialului plastic fotosensibil şi plasarea acestuia pe suprafaţa protezei. Obiectul de analizat supus forţelor de solicitare este privit prin polariscop, iar învelişul din material

fotosensibil va descrie prin intermediul franjelor luminoase zonele de tensiuni şi deformaţii 4. Realizarea materialului fotoelastic Selecţia materialelor de acoperire şi aplicarea lor corectă sunt esenţiale pentru analiza fotostressului.

O multitudine de materiale sunt disponibile în formă de plăcuţă subţire, sau lichidă pentru aplicaţii pe materiale metalice, plastic, răşini, cauciuc şi multe altele. Materialul fotosensibil se realizează în condiţiile impuse de producător, urmărind cu exactitate cantităţile activator şi bază, pentru a obţine o răşină, care, în anumite condiţii de temperatură şi timp îi va permite acoperirea obiectului de studiat.

Cantitatea necesară de material plastic fotoelastic se calculează în funcţie de dimensiunile obiectul ce urmează a fi acoperit cu acesta, după următoarea formulă:

W= 1,13x10-3xAxt [mm], unde, W reprezintă cantitatea totală de material [g], A reprezintă suprafaţa ce trebuie acoperită (lungimea x lăţimea), t reprezintă grosimea dorită.

Se cunoaşte densitatea plasticului ca fiind egală cu 1,13x10-3 [g/mm3] Proporţia dintre activator şi catalizator (Fig. VII.13.)este calculată astfel: cantitatea de activator este

calculată în ppm, adică cantităţii de 10 ppm de activator îi corespund 100 g de răşină. Pentru răşina PL-1(utilizată în experimentele de faţă), cantitatea de activator este de 18 la 20 ppm.

Pentru protezele luate în studiu, s-a calculat o cantitate de 25,48[g] de material fotoelastic, obţinându-se o suprafaţa uniformă de material cu dimensiunile 140/140/1 mm.

Se cântăresc cu mare exactitate cu ajutorul balanţei analitice cantităţile de activator şi răşină în recipiente speciale din trusa de materiale a firmei Vishay.( Fig. VII.14)

Amestecul este apoi încălzit şi menţinut 30 minute la temperatura constantă de 43oC. Amestecul este în continuare depus pe o masa din teflon având temperatura de 38oC. Prin

intermediul unor rigle din teflon izolate cu ulei mineral (Fig. VII.16.), se stabilesc dimensiunile 140/140 mm (Fig. VII.17.), în care se va turna amestecul preîncăzit de material plastic. Grosimea uniformă de 1 mm se obţine omogenizând materialul cu ajutorul unei spatule de lemn. In continuare, folia de material fotoelastic se acoperă cu un ecran protector timp de 1 oră şi 30 minute.( Fig. VII.18.)


- 26 -

Fig. VII.16. Izolarea mesei din

teflon Fig. VII.17. stabilirea

dimensiunilor Fig. VII.18. acoperirea foliei cu

un ecran protector După acest interval de timp, folia din material fotoelastic se poate deslipi cu uşurinţă de pe masa de

lucru, aceasta fiind elastică şi uşor de manevrat. Aceasta a fost tăiată cu ajutorul unui foarfece izolat cu ulei mineral în folii cu dimensiunile 25/76/1 mm, necesare atât acoperirii complete a protezelor, cât şi calibrării materialului plastic.

În scopul acoperirii protezelor acestea au fost anterior izolate prin pensulare cu ulei mineral.( Fig. VII.19.)

Fig. VII.19. Izolarea protezelor cu ulei mineral

Foliile au fost aplicate prin presiuni uşoare la nivelul modelelor şi protezelor, iniţial pe feţele

vestibulare apoi pe cele orale ale acestora, modalitate de aplicare care va facilita îndepărtarea cu uşurinţa a materialului fotoelastic. (Fig. VII.20)

Fig. VII.20. Aplicarea foliilor din material fotosensibil la nivelul protezelor

După 24 ore materialul fotoelastic a fost îndepărtat, obţinându-se modelele fotoelastice ale

protezelor, respectiv ale modelelor de lucru.


- 27 -

Fig. VII.20. Obţinerea modelelor fotoelastice ale protezelor şi ale modelelor de lucru

Modelele fotoelastice au fost îndepărtate cu grijă pentru a nu se fractura. Pentru o aderare intimă la

elementele protezelor se interpune între model şi fiecare proteză în parte un adeziv care se prepară conform indicaţiile firmei Vishay.

5. Pregătirea materialului adeziv Cantitatea necesară de adeziv se calculează ţinând cont de faptul că 1 gram de adeziv poate acoperi o

suprafaţă de 10 cm2. Utilizând adezivul PC-10 din trusa polariscopului de la firma Vishay. Adezivul se pensulează pe suprafaţa protezei 1 (Fig. VII.24), respectiv la nivelul lucrării protetice

fixe, a culisei extracoronare şi a barei de fricţiune în cazul protezei 2 (Fig. VII.23.). Modelele fotoelastice obţinute anterior se adaptează intim, aplicând presiuni medii, pe suprafaţa protezei 1 şi a lucrării fixe din cadrul protezei 2.

Fig. VII.23. Aplicarea adezivului şi a modelului fotosensibil la nivelul lucrării fixe, a culisei şi a barei de

fricţiune

În cazul protezei retenţionate prin intermediul elementelor speciale de menţinere, sprijin şi stabilizare, materialul fotoelastic rămâne doar la nivelul dinţilor restanţi de la nivelul modelului din ghips dur.

Fig. VII.25. Decuparea protezei acoperită cu materialul plastic în scopul desprinderii acesteia de pe

model Urmează realizarea unei noi folii din material fotoelastic pentru a acoperi suprafaţa protezei 2,

hibride, urmând aceeaşi paşi parcurşi anterior. (Fig. VII.27.- Fig. VII.30)

Fig. VII.27. Depunerea pe suprafaţa protezei 2 a foliilor din material fotosensibi


- 28 -

Fig. VII.28. Proteza 2 acoperită cu materialul plastic

Fig. VII.29. Depunerea adezivului şi îndepărtarea protezei 2 de pe model

6. Calibrarea materialului fotoelastic Rezultatul calibrării este reprezentat de obţinerea coeficientului optic-deformaţie K (definit ca fiind o

proprietate fundamentală a materialului PhotoStress) şi a valorii franjei f , care specifică sensibilitatea optică-deformaţie a unei acoperiri fotosensibile. (Fig. VII.31.)

Constantele K şi f se obţin, conform Tech Note TN-701, cu ajutorul unei normograme pentru calibrare (Calibration of PhotoStress Coatings), pe baza valorilor ΔN/ΔD şi t (unde ΔN este variaţia ordinului de franjă măsurat cu ajutorul compensatorului electronic- modelul 832- al sistemului LF/Z-2, corespunzător variaţiei deflecţiei grinzii, iar ΔD este măsurată cu micrometrul; t este grosimea materialului fotosensibil elaborat ).

Fig. VII.31. imagini din timpul calibrării materialului fotoelastic

Pe monitorul calculatorului ataşat polariscopului se poate urmări variaţia ordinului de franjă măsurat cu ajutorul compensatorului electronic- modelul 832- al sistemului LF/Z-2 (ΔN), corespunzător variaţiei deflecţiei grinzii indusă cu ajutoarul micrometrului ataşat acesteia. (Fig. VII.33.)

Fig. VII.33. Imagini din timpul procesului de calibrare a plasticului fotoelastic în timpul evaluării, prin

intermediul compensatorului electronic, a ordinului de franjă corespunzător unei stări cunoscute de deformaţie.


- 29 -

Rezultatul calibrării este reprezentat de obţinerea coeficientului optic-deformaţie K (definit ca fiind o proprietate fundamentală a materialului PhotoStress) şi a valorii franjei f , care specifică sensibilitatea optică-deformaţie a unei acoperiri fotosensibile. (Fig. VII.33.)

Constantele K şi f se obţin, conform Tech Note TN-701, cu ajutorul unei normograme pentru calibrare (Calibration of PhotoStress Coatings), pe baza valorilor ΔN/ΔD şi t (unde ΔN este variaţia ordinului de franjă măsurat cu ajutorul compensatorului electronic- modelul 832- al sistemului LF/Z-2, corespunzător variaţiei deflecţiei grinzii, iar ΔD este măsurată cu micrometrul; t este grosimea materialului fotosensibil elaborat ). Programul PSCalc (care coordonează procesul de măsurare) permite determinarea constantelor K şi f.

7. Realizarea dispozitivului în scopul aplicării forţelor asupra modelelor prevăzute cu proteze

(Fig. VII.35.) Dispozitivul realizat în cadrul Catedrei de Rezistenţa Materialelor a Universităţii "Gh. Asachi|” din

Iaşi este o carcasă metalică care se introduce peste modele prevăzute cu protezele ce urmează a fi analizate. Dispozitivul este prevăzut cu un orificiu prin care trece o tijă metalică prin intermediul căreia se pot ataşa greutăţi succesive, marcate. Tija permite aplicarea forţei greutăţilor pe linia de simetrie a modelului, la nivelul centrului de greutate al acestuia, la unirea a 2/5 posterioare cu 3/5 anterioare.

a) Carcasa metalică împreună cu grida pe care se vor aşeza

protezele

b) Carcasa metalica- imagine din interiorul

c) Carcasa metalica- imagine din exterior

d) Carcasa metalica- imagine superioară

e) greutăţi ce se vor ataşa tijei f) amplasarea unui model şi solicitarea protezei în 3 puncte

VII.4. Rezultate şi discuţii

VII.4.1. Determinarea deformaţiilor şi a tensiunilor induse la nivelul elementelor protezelor aflate sub solicitare

Protezele au fost supuse unei solicitări de 240N fiind supuse analizei distribuţiei tensiunilor şi deformaţiilor cu ajutorul polariscopului de reflexie LF/Z-2 utilizând metoda Photostress (PS), şi programul specializat Vishay PSCalc™ 3.0.

Testul 1 În cadrul acestui test a fost studiat comportamentul zonei linguale a protezei retenţionate prin

intermediul elementelor speciale de menţinere sprijin şi stabilizare (la nivelul barei fricţiune), dupa ce a fost aplicat materialul fotoelastic pe întreaga proteză. Pe zona studiată au fost definite 7 puncte (marcate cu puncte) în care s-au măsurat deformaţiile prin metoda Photostress (PS), cu ajutorul programului specializat Vishay PSCalc™ 3.0. Programul a generat un raport, din care se prezinta mai jos tabelele 1 si 2.

Pe fiecare din figurile de mai jos sunt indicate de catre program: forţa aplicata asupra modelului (aproximativ 240N), diferenţa deformaţiilor specifice principale (ε1-ε2), în με, şi diferenţa tensiunilor principale (σ1-σ2), în MPa. Ca metodologie de lucru s-a urmărit etapele:

• în fiecare punct s-a facut câte o citire a indicaţiei compensatorului în starea modelului nesolicitat şi, respectiv, în solicitat, cu sistemul de încarcare aşezat (cât s-a putut mai) simetric pe model;


- 30 -

compensatorul este un aparat care deplaseaza o lamela sfert de undă în faţa lentilei analizorului utolizat în determinarea numărului de franjă;

• trecerea prin franaja 1, când N=1, în dreptul unui punct vizat, se realizează în momentul în care culoarea din dreptul punctului "virează" dinspre roşu spre albastru;

Identificarea punctelor; măsurarea deformatiei în

punctul 1.

Măsurarea deformaţiei în punctul 2;

Măsurarea deformaţiei în punctul 3

Măsurarea deformaţiei în

punctul 4


Măsurarea deformaţiei în

punctul 6


Programul PSCalc a generat o imagine grafica globala a variatiei deformatiilor (ε1−ε2) si tensiunilor

(σ1−σ2)in punctele definite:

Gradientul variatiei deformatiilor specifice (ε1-ε2=γ/2, unde γ este lunecarea specifică, ceea ce

reprezintă deformaţia specifică în cazul tensiunilor tangenţiale: τ=G·γ, unde G este modululde elasticitate transversal al materialului piesei) si al tensiunilor normale (σ1-σ2) este reprezentat în figurile de mai jos, cu curba care indică tendintelele de la un punct la celalalt


- 31 -

Testul 2 În cadrul testului al 2-lea s-a studiat starea de deformaţii in zona conectorului principal. Au fost

marcate trei puncte (care se vad numerotate in prima figura mai jos).

Identificarea punctelor; masurarea deformatiei in punctul 1.

Măsurarea deformaţiei în punctul 2;

Măsurarea deformaţiei în punctul

3

Gradientul deformatiilor (ε1−ε2) si al tensiunilor normale (σ1−σ2) in cadrul testului al doilea este:

Teoretic, solicitarea ar fi trebuit să produca deformatii simetrice (sau aproape). Rezultatele

masuratorilor releva o compresiune puternica in punctul 1, mai slaba in punctul 3, cu o variatie (aproape) liniara intre aceste puncte. Acest efect poate fi produs de o solicitare a bridei de sarcini care tind sa micsoreze raza sa de curbura, care pot fi explicate de tendinta de alunecare a partii mobile pe gingie, in jos, sub acţiunea sarcinilor, insotita de o tendinta de inchidere a "potcoavei" si o rasucire (sarcini asimetrice).

Testul 3 În cadrul acestui test a fost studiat comportamentul biomecanic al versantului lingual al şeii distale a

protezei hibride, retenţia protezei la acest nivel făcându-se prin intermediul culisei extracoronare. Pe zona studiată au fost definite 7 puncte (marcate cu puncte) în care s-au masurat deformaţiile (numerotarea punctelor se vede în prima figură din tabel.

Identificarea punctelor; masurarea deformatiei in punctul 1.

Masurarea deformaţiei in punctul 2;

Masurarea deformaţiei in punctul 3

Masurarea deformatiei in punctul 4;




- 32 -


Gradientul deformatiilor (ε1−ε2) si tensiunilor (σ1−σ2) in cadrul testului al treilea:

VII.4.2. Măsurarea direcţiilor deformaţiei principale În afară de posibilitatea de vizualizare a distribuţiei tensiunilor pe o suprafaţă întinsă, prin tehnica

PhotoStress se pot determina valorile efective ale deformaţiilor şi tensiunilor principale în punctele de interes de pe suprafaţa acoperită cu material fotosensibil a obiectului de studiat. Acest lucru este posibil deoarece proprietăţile optice ale materialului plastic fotosensibil evidenţiază starea de deformaţie a obiectului de studiat. Până acum măsurătorile s-au efectuat în lumină directă, perpendiculară pe suprafaţa obiectului acoperit cu material fotosensibil, determinând astfel diferenţa tensiunilor principale în material. În cazul protezelor luate în studiu este necesară atât determinarea separată a tensiunilor principale, cât şi a diferenţelor acestora. [303]

VII.4.2.1. Studiul stării de deformaţie şi de tensiuni în cazul protezei 1, proteza retenţionată prin intermediul croşetelor turnate

a) Studiul stării de deformaţie şi de tensiuni în conectorul principal al protezei 1 retenţionată

prin intermediul croşetelor turnate

În scopul determinării stării de solicitare la nivelul conectorului principal au fost marcate cu un marker punctele în care se vor urmări deformaţiile şi tensiunile. (Fig.VII.97)

Fig.VII.97. Marcarea punctelor în care

s-au făcut determinările Fig.VII.98. Secţionarea materialului

În cadrul acestui studiu se consideră punctele 2 şi 3 aflate pe marginea superioară a conectorului principal bară linguală, zona în care au fost identificate în studiul anterior valori considerabile ale deformaţiilor specifice ε1 – ε2. Direcţiile principale ale deformaţiilor specifice şi tensiunilor normale au fost identificate conform protocolului indicat de firma Vishay şi descris anterior. De-a lungul direcţiei principale de deformaţie, indicată de lumina roşie a laserului, s-a realizat secţionarea materialului fotosensibil în punctele 2 şi 3, în scopul determinării individuale a valorilor ε1 , ε2, σ1, σ2. (Fig.VII.98)


- 33 -

În studiu am considerat înălţimea barei linguale h=4mm, respectiv grosimea acesteia g=1,5mm. De asemeni, valorile coeficienţilor de elasticitate sunt: E= 136,892 Mpa, respectiv coeficientul Poisson γ = 0,2545 (determinaţi prin încercările la tracţiune pe epruvete special confecţionate - a se vedea capitolul VI).

În imaginea următoare sunt indicate direcţiile principale ale deformaţiilor şi tensiunilor determinate în punctele 2 şi 3 stabilite pe conectorul principal, din cadrul modelului de proteză 1. (Fig.VII.99)

Direcţiile principale de tensiuni (valoarea unghiului dintre direcţia laserului şi orizontala) sunt: - în punctul 2 : θ2 = -70; - în punctul 3: θ3 = -40

Fig.VII.99. Direcţiile şi tensiunile principale determinate în punctele 2 şi 3

Valorile deformaţiilor specifice determinate în punctele 2 şi 3 au fost: - în punctul 2: ε1 – ε2 = 832 με; - în punctul 3: ε1 – ε2 = 713 με; După secţionare s-au obţinut valorile (programul PSCalc, asociat sistemului PhotoStress Plus):

(Tabel VII.20.) Tabel VII.20. Valorile deformaţiilor specifice determinate în punctele 2 şi 3

Punctul ε1 [με] ε2 [με] σ1 [MPa] σ2 [MPa] 2 524 -308 67 -14 3 524 -189 69 -14

Din tabel se poate concluziona prevalenţa fenomenelor de încovoiere, aspectele ce reliefează

răsucirea fiind mai estompate. VII.4.2.2. Studiul stării de deformaţie şi de tensiuni în cazul protezei 2 retenţionate prin

intermediul elementelor speciale de menţinere, sprijin şi stabilizare

a) Studiul stării de deformaţie şi de tensiuni la nivelul versantului lingual al şeii, în zona alcătuită atât din componenta metalică a şeii, precum şi din acrilat. Această şea este susţinută prin intermediul sistemului de culise extracoronare, având patricea ataşată

la nivelul coroanei metalo-acrilice a dintelui 43.

Fig. VII.112. Punctele în care s-a făcut studiul stării de tensiuni/deformaţie

Studiind starea de solicitare în cele trei puncte, ilustrată prin diferenţele deformaţiilor specifice ε1-ε2

şi tensiunilor normale σ1-σ2, s-a decis studierea solicitării în punctul 1, unde apar valorile cele mai mari (aşa


- 34 -

cum de altfel este ilustrat în figura.VII.113). În acest punct se dezvoltă solicitări mari de compresiune. (Fig.VII.112)

În imagine este ilustrată o direcţie principală determinată în punctul 1 din cadrul şeii mixte a protezei, zona metal-acrilat. Unghiul rotirii filtrului analizorului al sistemului LF/2-Z este 0°. (Fig. VII.114)

Fig.VII.114. Determinarea direcţiei principale în punctul 1

Rezultatul determinării deformaţiilor specifice principale şi a tensiunilor normal principale prin

metoda secţionării (slitting) a stratului fotosensibil este prezentat de PSCalc: ε1=70με, ε2=127με şi σ1=5MPa, σ2=7MPa. (Tabel VII.23) Din compararea acestor valori rezultă că direcţia principală I este orientată după σmax=σ2, deci este apropiată de orizontala convenţională (perpendiculară pe direcţia trasată pe model).

Tabelul VII.23. deformaţiilor specifice principale şi a tensiunilor normal principale prin metoda secţionării În punctul 1

punctul ε1 [με] ε2 [με] σ1 [MPa] σ2 [MPa] 1 70 127 5 7

Interpretarea rezultatelor obţinute după secţionarea stratului de plastic fotosensibil în zona de şea din

partea dreaptă a protezei 2: tensiunile normale ambele pozitive (de întindere), de valori apropiate, se datorează apropierii de reazemul pe care se sprijină culisa. Aceste tensiuni prezintă o stare plană de solicitare.( Fig.VII.116)

Fig.VII.116. Determinarea valorilor tensiunilor şi deformaţiilor specifice

În cazul studierii tensiunilor şi deformaţiilor în punctul 5, corespunzător porţiunii terminale a şeii,

având doar componentă acrilică, direcţia principală indicată de analizor este la φ=53° (măsurată faţă de orizontală). In figură se vede raza laserului care este ataşat sistemului pentru a permite trasarea direcţiei principale. (Fig.VII.117)


- 35 -

Fig. VII.117. Direcţia principală de tensiune

În urma realizării măsurătorilor s-au obţinut următoarele valori pentru deformaţii şi tensiuni:

ε1=188με, ε2=-42με şi σ1=1MPa, σ2=0Mpa, precum şi următoarea interpretare grafică a rezultatelor.(Fig.VII.118)

Corelând datele obţinute în urma solicitării şeii mixte metalo-acrilice din cadranul 4 se obţine următoarea imagine pentru punctele situate pe versantul lingual al şeii. (Fig.VII.119)

Fig.VII.119. Sinteza rezultatelor obţinute în urma măsurărilor în cele două zone

Tabel VII.24. deformaţiilor specifice principale şi a tensiunilor normal principale prin metoda secţionării În

punctele 1, 5 punctul ε1 [με] ε2 [με] σ1 [MPa] σ2 [MPa] 1 metal acrilat 70 127 5 7 5 acrilat 188 -42 1 0

Se observă din figură că în punctul 1 metal-acrilat se produce o stare de tensiuni similară unui perete de vas închis cu o presiune interioară: tensiunile normale sunt de întindere pe ambele direcţii principale. Efectul apare ca urmare a două cauze: tasarea şeii sub presiunea tijei de încărcare şi ridicarea zonei dinspre punctul 1, precum şi rezemarea şeii pe patricea sistemului de culisă. Conectorul principal are şi el o influenţă: acţionând ca o bară de torsiune şi redistribuind astfel efortul de pe o parte pe cealaltă a protezei, la nivelul ambelor şei, astfel încât niciuna dintre acestea nu va solicita prea puternic reazemul anterior (patricea culisă din dreapta sau bara de sprijin din stânga, care la rândul lor se sprijină pe dinţii anteriori). Prin urmare, sistemul acesta (cu culisa, bara şi conector) este benefic pentru dinţii care se sprijină pe suportul muco-osos mandibular, deoarece micşorează presiunile prin redistribuire. Deficienţa ar fi că patricea sistemului de culisă cu rol de ghidare a şeii din dreapta, introduce un moment care tinde să rotească dinţii pe care se sprijină, în jurul unei axe orizontale şi perpendiculară pe coroana dentara.

VVIIII..55.. CCoonncclluuzziiii

1. În cazul protezei hibride se constată o concentrare de tensiuni în punctele corespunzătoare sprijinului dat de contracroşetele ce sunt aplicate la nivelul pragurilor create pe feţele linguale ale coroanelor dinţilor 37, respectiv 35. De asemni se constată şi o creştere a tensiunilor la nivelul zonei de contact dintre


- 36 -

bara de fricţiune şi coroanele dinţilor 35, 37. Şeaua cu un dinte din cadranul 3 reprezintă sprijinul protezei în scopul diminuării basculării induse de şeaua distală din cadranul IV. Deşi din punct de vedere biomecanic breşa din cadranul III ar fi putut fi protezată printr-o lucrare fixă, totuşi plasarea unei şei sprijinită la nivelul barei de fricţiune reprezintă soluţia viabilă pentru stabilitatea protezei. Mărirea bazei de încastrare şi a înălţimii grinzii echivalente reprezintă o soluţie realistă de creştere a durabilităţii protezei.

De asemeni se constată concentrarea de tensiuni la nivelul punctului 3 corespunzător dintelui artificial ce înlocuieşte dintele absent 36

2. În cadrul analizei comportamentului biomecanic al conectorului principal din proteza hibridă, rezultatele măsuratorilor relevă o compresiune puternică în punctul 1 (corespunzător porţiunii conectorului principal din cadranul 3), mai slabă în punctul 3 (corespunzător porţiunii conectorului principal din cadranul 4), cu o variaţie (aproape) liniară între aceste puncte. Acest efect poate fi produs de o solicitare a conectorului principal la acţiunea sarcinilor care tind să micşoreze raza sa de curbură. Aceste observaţii sunt explicate de tendinţa de basculare a şeii distale din cadranul IV pe gingia artificială, sub acţiunea sarcinilor, însoţită de o tendinţă de comprimare a conectorului principal şi o răsucire a acestuia (sarcini asimetrice).

Teoretic, solicitarea ar fi trebuit să producă deformaţii simetrice (sau aproape simetrice) la nivelul conectorului principal. Se poate concluziona că în aceste situaţii conectorul principal dento-mucozal , cu o suprafaţă mai mare de sprijin, va reuşi o distribuţie mult mai uniformă a sarcinilor atât în interiorul acestuia, cât şi la nivelul elementelor restante ale câmpului protetic.

3. În cadrul analizei comportamentului biomecanic al conectorului principal al protezei retenţionate prin intermediul celor 2 croşte în „T” se poate concluziona prevalenţa fenomenelor de încovoiere, aspectele ce reliefeză răsucirea fiind mai estompate

4. În cazul analizei comportamentului biomecanic la nivelul conectorului secundar ce susţine braţul activ al croşetului în „T” se poate concluziona că la acest nivel au loc fenomene de întindere şi încovoiere produse de tendinţa de mărire a razei de curbură (deschidere) a arcului croşetului. În scopul protecţiei dintelui stâlp este necesară crearea unui conector secundar flexibil, care să preia o parte din solicitările induse de forţele dezvoltate în timpul ciclului masticator.

5. Studiul realizat la nivelul punctelor situate pe versantul lingual al şeii pune în evidenţă efectul de "grindă pe mediu elastic" care, tasându-se sub tija de încărcare, se curbează în vecinătatea imediată, ridicându-se şi producând tensiuni normale de tracţiune în punctul 2ma (zona metal-acrilat: σIma=63MPa); în punctul 3, corespunzător punctului de intersecţie dintre conectorul sacundar interdentar al croşetului şi conectorul principal, se dezvoltă o tensiune normală σIcr=47MPa, tot de întindere. Cauza poate fi explicată prin compresiunea gingiei artificiale de către şeaua din cadranul III şi rigiditatea relativ mică a structurii metalo-acrilat a şeii, precum şi a retenţiei scăzute dată de croşetul în „T”.

6. În cadrul analizei comportamentului biomecanic al şeii din cadranul IV a protezei hibride se observă că la nivelul componentei metalo-acrilice a şeii corespunzătoate sistemului de culisă extracoronară se produce o stare de tensiuni similară unui perete de vas închis cu o presiune interioară: tensiunile normale sunt de întindere pe ambele direcţii principale. Efectul apare atât ca urmare a tasării şeii sub presiunea tijei de încărcare şi ridicarea zonei dinspre punctul 1, precum şi a rezemării şeii pe patricea sistemului de culisă. Conectorul principal are şi el o influenţă: acţionând ca o bară de torsiune şi redistribuind astfel efortul de pe o parte pe cealaltă a protezei, la nivelul ambelor şei, astfel încât niciuna dintre acestea nu va solicita prea puternic reazemul anterior (patricea culisă din dreapta sau bara de sprijin din stânga, care la rândul lor se sprijină pe dinţii anteriori). Prin urmare, sistemul acesta (cu culisa, bara şi conector) este benefic pentru dinţii care se sprijină pe suportul muco-osos mandibular, deoarece micşorează presiunile prin redistribuire. Deficienţa ar fi că patricea sistemului de culisă cu rol de ghidare a şeii din dreapta, induce un moment care tinde să rotească dinţii pe care se sprijină, în jurul unei axe orizontale şi perpendiculară pe coroana dentară.

7. Sintezând rezultatelor obţinute în cadrul măsurării tensiunilor principale în punctele 1s şi 2 de pe conectorul principal al protezei 2, se observă că tensiunea din 2, σ1=75MPa, de valoare relativ mare semnifică o solicitare de încovoiere a conectorului care tinde să mărească raza de curbură a arcului conectorului. Compresiunea în punctul 1s, pe direcţia (aproape) perpendiculară pe planul conectorului, pare a fi rezultatul unui moment al forţei tijei de încărcare care se traduce prin tendinţa de "smulgere" a dintelui 37 şi "înfundarea" dintelui 35 (un moment de direcţie perpendiculară pe planul determinat de forţa F şi bara de sprijin care leagă cei doi dinţi pe care se sprijină şeaua unidentară).

8. Tensiunea normală din punctul 3, σ2=-45MPa (este mare): aspectul acesta sugerează răsucirea barei conectorului;

Tensiunea normală din punctul 4, σ1=69MPa (este mare) (punctele 3 şi 4 se găsesc aproximativ în acelaşi plan): această tensiune poate fi generată doar de încovoierea conectorului în jurul unei direcţii paralelă cu σ2 din acest punct (direcţie aproape perpendiculară pe planul arcului conectorului).


- 37 -

În punctul 4j apare o tensiune de întindere σ1=38MPa pe o direcţie aproape perpendiculară pe planul arcului conectorului, ceea ce poate fi explicat prin coborârea şeii (din cadranul IV) sub acţiunea sarcinii, glisarea capătului de rezemare a acesteia pe patricea orizontală încastrată la nivelul feţei distale a coroanei dintelui anterior, iar conectorul principal este împiedicat să execute aceeaşi mişcare datorită faptului că bara de fricţiune aplicată la nivelul cadranului III pe care se sprijină şeaua la acest nivel a produs o ridicare a porţiunii anterioare a conectorului. Această mişcare pare defavorabilă dintelui în care este încastrată patricea sistemului de culisă, de rezemare a şeii drepte, deoarece dintele este supus unui cuplu ce determină torsiunea acestuia spre distal, determinând extracţia acestuia. De aceea trebuie consolidat acest dinte prin intermediul unei lucrări protetice fixe care să solidarizeze mai mulţi dinţi stâlpi. Din acest motiv dintele pe care se va amplasa patricea va fi consolidat de dinţii săi anteriori.

CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIIIII.. SSTTUUDDIIUULL SSOOLLIICCIITTĂĂRRIILLOORR EELLEEMMEENNTTEELLOORR CCÂÂMMPPUULLUUII PPRROOTTEETTIICC PPRRIINN MMEETTOODDAA EELLEEMMNNTTUULLUUII FFIINNIITT

VIII.1. Introducere În orice domeniu în care se fac cercetări ştiinţifice nu este posibilă numai utilizarea unei singure

metode experimentale sau de calcul. Afirmaţia este valabilă şi pentru biomecanica sistemului mandibular în care diverse metode experimentale şi de calcul se completează reciproc. Metodele numerice de calcul pentru analiza tensiunilor în structuri osoase s-au dezvoltat şi s-au extins în ultimele decenii, paralel cu perfecţionarea calculatoarelor electronice. O metodă generală pentru analiza tensiunilor, care se pretează foarte bine pentru utilizări în biomecanica sistemului mandibular, este metoda elementelor finite,

VIII.2. Scop Studiul şi-a propus să analizeze prin metoda elementului finit starea de tensiuni şi deformaţii

înregistrate la nivelul elementelor câmpului protetic edentat parţial întins protezat mixt prin intermediul protezei mobile retenţionate cu culise extracoronare.

VIII.3. Material metodă

Material În cadrul rezolvării unei probleme prin metoda elementelor finite distingem două etape

fundamentale: 1. Modelarea structurii sau a sistemului studiat; 2. Rezolvarea problemei prin simularea fenomenelor ce acţionează asupra sistemului.

Metodă Abordarea unei anumite probleme de biomecanică presupune apriori alegerea tehnicilor de cercetare

ce vor fi folosite. Metoda elementelor finite a devenit foarte accesibilă în ultimele decenii ca urmare a existenţei unor calculatoare performante şi a unor programe adecvate, mai ales programele din familia SAP. Utilizarea metodei elementelor finite în cercetări de biomecanică a dus la obţinerea unor rezultate care îndreptăţesc continuarea cercetărilor pe această cale.

În principiu trebuie urmărit ca structura idealizată să fie o soluţie optimă a mai multor cerinţe contradictorii în ceea ce priveşte numărul nodurilor şi elementelor, tipurile de elemente, numărul cazurilor de încărcare, numărul sarcinilor şi reazemele etc.

Trebuie, de asemenea, ţinut seama de faptul că metoda elementelor finite este o metodă numerică de calcul, care foloseşte ca date de intrare valorile numerice efective ale constantelor elastice şi ale sarcinilor, la determinarea cărora se ivesc dificultăţi foarte mari.

Am selectat în acest sens un caz clinic reprezentative protezărilor scheletate retenţionate prin intermediul culisei extracoronare, dorind să vin în întâmpinarea tânărului medic dentist în momentul deciziei terapeutice, atunci când trebuie să îmbine armonios stabilitatea protezelor, profilaxia ţesuturilor dentare, cu dorinţa pacientului.

Modelarea s-a realizat folosind sistemul RHINOCEROS - NURBS, modelling for Windows, realizat de Robert McNeal & Assoc., pachet care a permis o modelare fidelă a acestora, conform parametrilor constructivi furnizaţi de firmele producătoare (Dentaurum - Germania), permiţând exportul în format parasolid, fără compromisuri majore în ceea ce priveşte designul.


- 38 -

VIII.4. REZULTATE ŞI DISCUŢII Am realizat modelarea tri-dimensională a fiecărui element implicat în protezare. Astfel, au fost

obţinute modelele matematice pentru şeaua mixtă, coroana de înveliş la nivelul premolarului 2, precum şi sistemul de culisă. (Fig.VIII.3, Fig.VIII.4)

S-au obţinut şi modelele matematice tridimensionale pentru matricea şi patricea sistemului de culisă extracoronară. (Fig.VIII.5., Fig.VIII.6., Fig.VIII.7., Fig.VIII.8., Fig.VIII.9.)

Fig.VIII.5. Modelul matematic 3D pentru coroana de înveliş, patricea, matricea sistemului de culise,

precum şi componeneta metalică a şeii.

Fig.VIII.6. Reprezentarea 3D a coroanei de înveliş, a patricei, precum şi a componentei din

material plastic a acesteia

Fig.VIII.7. Modelul 3D pentru Coroana de înveliş

împreună cu patricea sistemului de culisă. Fig.VIII.8. Modelul 3D pentru Componenta din material plastic ataşată matricei sistemului de

culisă.

Fig.VIII.3. Modelele matematice 3D în cazul unei edentaţii terminale protezate cu o proteză amovibilă

retenţionată prin intermediul sistemului de culisă extracoronară

Fig.VIII.4.. Modelul matematic 3D pentru pentru matrice, componenta metalică a şeii, precum şi a

dintelui stâlp prevăzut cu coroana de înveliş


- 39 -

În figura Fig.VIII.10. este reprezentat modelul matematic pentru sistemul de culisă ataşat la nivelul coroanei dintelui stâlp, precum şi pentru componeneta metalică a şeii.

Fig.VIII.9. Modelul 3D pentru patrice sistemului

de culisă Fig.VIII.10 Modelul 3D pentru patricea, matricea

sistemului de culisă În scopul obţinerii unor rezultate pertinente, am inclus în studiu şi parodonţiul dintelui stâlp. Atfel, în

figura VIII.11. este reprezentată o secţiune prin modelul tridimensional la nivelul dintelui stâlp acoperit cu coroana de înveliş, putându-se observa şi parodonţiul acestuia

În final este reprezentat modelul matematic unitar corespunzător tuturor elemenetelor implicate în protezare. (Fig.VIII.12)

Fig.VIII.12. Reprezentarea modelului matematic 3D pentru proteza parţial scheletată prevăzută

cu 2 dinţi artificiali retenţionată prin intermediul culisei extracorornare.

VIII.5. Concluzii 1. Metoda elementelor finite nu conţine în ea însăşi indicaţii cu privire la modul în care trebuie făcută

discretizarea structurii reale. În principiu discretizarea este arbitrară sau, în orice caz, implică un anumit grad de arbitrar. De fapt discretizarea se face intuitiv, având în vedere o multitudine de factori obiectivi şi subiectivi printre care programele disponibile, experienţa în domeniu, complexitatea şi importanţa structurii, scopul urmărit, timpul şi mijloacele avute la dispoziţie etc.

2. În principiu aproximarea este cu atât mai bună, rezultatele cu atât mai precise şi volumul informaţiilor obţinute cu atât mai mare cu cât numărul de noduri este mai mare. Cu toate acestea creşterea excesivă a numărului de noduri şi implicit a numărului de necunoscute poate duce la creşterea erorilor datorită ''trunchierii" ce are loc prin reprezentarea valorilor numerice în memoria calculatorului. Erorile de trunchiere se cumulează la fiecare operaţie aritmetică şi deci marja de eroare este mult mai mare atunci când analiza structurii discretizate presupune un număr foarte mare de astfel de operaţii.

3. Pentru ca structura discretizată să aproximeze cât mai corect structura reală trebuie avută în vedere şi modelarea zonelor de sprijin (reazemelor) şi a sarcinilor. Trebuie ca reţeaua să aibă noduri corespunzătoare pentru reazeme şi pentru sarcinile concentrate, precum şi pentru acele zone în care se doreşte cunoaşterea deplasărilor şi tensiunilor.

4. Metoda elementelor finite a devenit foarte accesibilă în ultimele decenii ca urmare a existenţei unor calculatoare performante şi a unor programe adecvate, mai ales programele din familia SAP. Utilizarea metodei elementelor finite în cercetări de biomecanică a dus la obţinerea unor rezultate care îndreptăţesc continuarea cercetărilor pe această cale

5. Analiza prin metoda elementelor finite evidenţiază faptul că în cazul unei ocluzii refăcute corect prin intermediul protezei compozite retenţionate prin culise extracorornare dintelui stâlp i se transmite forţa în axul său, forţele paraaxiale fiind reduse ca intensitate, la o grosime a mucoasei de 2mm.


- 40 -

6. Se poate concluziona că pentru o protezare corectă, care să urmărească şi protecţia elementelor câmpului protetic se impune realizarea tratamentului proprotetic chirurgical la nivel mucozal, îndepărtând mucoasa balantă, în scopul micşorării compresiei la nivelul parodonţiului dintelui stâlp.

7. De asemeni rebazarea protezei este obligatorie în scopul protecţiei atât a dintelui stâlp cât şi a suportului muco-osos

CCAAPPIITTOOLLUULL IIXX.. CCOONNCCLLUUZZIIII GGEENNEERRAALLEE 1. Scopul acestui proiect se doreşte a veni în întâmpinarea medicului dentist prin descrierea

zonelor de minimă rezistenţă de la nivelul protezelor parţial scheletate, elemente ce stau la baza alegerii corespunzătoare a design-ului acestora.

2. De asemeni, se doreşte reliefarea impactului acestor substitute protetice asupra elementelor câmpului protetic, în ceea ce priveşte precizarea zonelor în care rezorbţia şi atrofia componentei muco-osoase este accentuată.

3. Nu în ultimul rând am dorit să stabilim corelaţiile dintre starea generală şi locală a pacienţilor luaţi în studiu, prin precizarea factorilor de mediu şi genetici şi stabilirea heritabilităţii.

4. Comportamentul liniar al materialelor supuse încercărilor, pentru domeniul de solicitare acceptabil, este o ipoteză importantă în realizarea modelor matematice din cadrul analizei cu elemente finite. Constantele de elasticitate determinate (E şi μ) au valori constante pentru un domeniu de solicitare suficient de larg, astfel încât modelele pot fi considerate corpuri liniare elastice.

5. Constantele epruvetei din Aliaj Cr-Co şi acrilat pot fi preluate din încărcarea epruvetei din Aliaj Cr-Co cu orificii, deoarece structura metalică este elementul care asigură rigiditatea materialului la solicitări mari.

6. Utilizând traductoarele electrotensiometrice introduse în punte Wheatstone în configuraţie semipunte am reuşit să determin constantele de elasticitate specifice materialelor, modulele de elasticitate transversale (E) şi coeficientul contracţiei transversale (coeficientul Poisson γ) pe epruvetele supuse încercării statice de tracţiune, obţinând următoarele valori

7. Sintezând rezultatelor obţinute în cadrul măsurării tensiunilor principale în punctele 1s şi 2 de pe conectorul principal al protezei 2, se observă că tensiunea din 2, σ1=75MPa, de valoare relativ mare semnifică o solicitare de încovoiere a conectorului care tinde să mărească raza de curbură a arcului conectorului. Compresiunea în punctul 1s, pe direcţia (aproape) perpendiculară pe planul conectorului, pare a fi rezultatul unui moment al forţei tijei de încărcare care se traduce prin tendinţa de "smulgere" a dintelui 37 şi "înfundarea" dintelui 35 (un moment de direcţie perpendiculară pe planul determinat de forţa F şi bara de sprijin care leagă cei doi dinţi pe care se sprijină şeaua unidentară).

8. Tensiunea normală din punctul 3, σ2=-45MPa (este mare): aspectul acesta sugerează răsucirea barei conectorului;

Tensiunea normală din punctul 4, σ1=69MPa (este mare) (punctele 3 şi 4 se găsesc aproximativ în acelaşi plan): această tensiune poate fi generată doar de încovoierea conectorului în jurul unei direcţii paralelă cu σ2 din acest punct (direcţie aproape perpendiculară pe planul arcului conectorului).

9. Aplicaţiile principiilor expuse vor permite clinicianului să înţeleagă mai bine situaţiile specifice care apar, în viitor putându-se îmbunătăţi planul de tratament şi soluţiile terapeutice protetice.

10. Analiza prin metoda elementelor finite evidenţiază faptul că în cazul unei ocluzii refăcute corect prin intermediul protezei compozite retenţionate prin culise extracoronare dintelui stâlp i se transmite forţa în axul său, forţele paraaxiale fiind reduse ca intensitate, la o grosime a mucoasei de 2mm.

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

1. Abreu A, Levy D, Rodriguez E, Rivera I - Oral rehabilitation of a patient with complete unilateral cleft lip and

palate using an implant-retained speech-aid prosthesis: clinical report, The Cleft palate-craniofacial journal : official publication of the American Cleft Palate-Craniofacial Association, 2007

2. Agerberg G, Carlsson G E - Functional disorders of the masticatory system. II. Symptoms in relation to impaired mobility of the mandible as judged from investigation by questionnaire. Acta Odontol Scand 31, 337 (1973).

3. Agresti A. 1990- Categorical Data Analysis, John Wiley&Sons, New York


- 41 -

4. Akin Hakan, Turgut M, Coskun ME - Restoration of an anterior edentulous space with a unique glass fiber-reinforced composite removable partial denture: a case report. Journal of esthetic and restorative dentistry : official publication of the American Academy of Esthetic Dentistry,2007

5. Alarcon JV, Engelmeier RL , Powers JM, Triolo PT - Wear Testing of Composite, Gold, Porcelain, and Enamel Opposing a Removable Cobalt-Chromium Partial Denture Alloy, Journal of Prosthodontics, 2009

6. Alba JA, Caputo AA, Chaconas SJ - Effects of orthodontic intermaxillary Class III mechanics on craniofacial structures: I. Photoelastic analysis. Angle Orthod. 49:21, 1979.

7. Alba JA, Caputo AA, Chaconas SJ - Effects of orthodontic intermaxillary Class III mechanics on craniofacial structures: II. Computerized cephalometrics. Angle Orthod. 49:29, 1979.

8. Allen PF, Jepson N J, Doughty J, Bond S - Attitudes and practice in the provision of removable partial dentures. British dental journal, 2008-01

9. Andronache M, Forna N, Bahrim D - Amprenta cu model secţionat în EPI –– Zilele Facultăţii de Medicină Stomatologică- Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 28 februarie-1 martie 2003

10. Andronache M, Forna N, Antohi M, Bahrim D, Onitoiu A - Aspecte practice ale utilizarii acrilatelor in edentatia partiala intinsa, - Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 5-9 noiembrie 2003, vol.7, nr. 4.

11. Andronache M, Forna N, Antohe M, Onitoiu A, Fatu R, Horia L, Niculita B - Integrarea biomecanică a sistemelor compozite I, Volumele editate cu prilejul Zilei Facultăţii de Medicină Dentară, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Ediţia a IX-a, 4-6 martie 2005

12. Antohi M, Forna F, Bahrim D, Andronache M, Craciunescu A - Restabilirea cimpului protetic edentat partial intins prin protezarea over-lay, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 5-9 noiembrie 2003, vol.7, nr. 4.

13. Antohe M, Forna N, Bahrim D, Andronache M, Craciunescu A - Reabilitarea câmpului protetic edentat parţial prin protezarea scheletate, Vol. editat cu ocazia Zilelor Româno-Belgiene, 5-8 noiembrie 2003

14. Antohe M, Andronache M, Fatu R, Gheban E, Oniciuc C, Bahrim D, Forna N - Integrarea sistemică a protezelor amovibile, - Volumele editate cu prilejul Zilei Facultăţii de Medicină Dentară, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Ediţia a IX-a, 4-6 martie 2005

15. Antohe M, Andronache M, Baltag T, Forna N - Aspecte clinice si tehnologice in ramforsarea bazelor protezelor totale , Revista de Medicina Stomatologica, Publicatia oficiala a Asociatiei Stomatologilor din Republica Moldova, Vol. Nr. 1 , Septembrie 2006, ISSN 1857-1328

16. Antohe ME, Andronache M, Chitanu C, Munteanu F, Forna N -Cercetari privind optimizarea structurii acrilatelor , Revista de Medicina Stomatologica, Publicatia oficiala a Asociatiei Stomatologilor din Republica Moldova, Vol. Nr. 1 , Septembrie 2006, ISSN 1857-1328

17. Antohe M, Andronache M, Gheban E, Cazacu M, Forna N - Aplicaţii ale materialelor siliconice in protezarea amovibilă - - Revista de Medicina Stomatologica, Publicatia oficiala a Asociatiei Stomatologilor din Republica Moldova, Vol. Nr. 1 , Septembrie 2006, ISSN 1857-1328

18. Antohe M, Andronache M, Girbea G, Forna N - Materiale siliconice versus materiale acrilice in protezarea mobilizabila, Revista Medico-Chirurgicală, Congresul Internaţional de Medicină Dentară, 23-28 aprilie , 2007, 330,335

19. Aoda K, Shimamura I, Tahara Y, Sakurai K. - Retainer design for unilateral extension base partial removable dental prosthesis by three-dimensional finite element analysis. J Prosthodont Res. 2010 Jan 28

20. Applegate CO- An evaluation of the support for removable denture , J.prosth.Dent. 1960, 10, 112-117 21. Applegate CO – Essentials of removable denture prosthesis. W.B Saunders Comp.1963 22. Aras K, Hasanreisoğlu U, Shinogaya T - Masticatory performance, maximum occlusal force, and occlusal

contact area in patients with bilaterally missing molars and distal extension removable partial dentures, The International journal of prosthodontics, 2009-04

23. Armellini DB, Heydecke G, Witter DJ, Creugers Nico HJ - Effect of removable partial dentures on oral health-related quality of life in subjects with shortened dental arches: a 2-center cross-sectional study, The International journal of prosthodontics, 2008 Nov-Dec

24. Armellini D B, Heydecke G, Witter D J , Creugers NHJ - Effects of removable partial dentures on the quality of life in people with shortened dental arches; Nederlands tijdschrift voor tandheelkunde, 12 -2009

25. Bahrim D, Forna N, Andronache M - Tehnica amprentei preliminare cu port-amprentă individualizată în edentaţia parţială întinsă –- Priorităţi ieşene în Medicina Stomatologică (supliment al Revistei de Medicină Stomatologică) vol. 5, nr. 6, 30 noiembrie 2001.

26. Bahrim D, Forna F, Andronache M, Antohi M, Gheban E - Perspectivele tehnicilor de amprentare in exigenta tratamentului edentatiei partiale intinse, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 5-9 noiembrie 2003, vol.7, nr. 4.

27. Bahrim D, Forna N, Andronache M, Antohi M, Tipau T - Integrarea functionala si clinico-tehnologica a conectorului secundar in proetezarea scheletata, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 5-9 noiembrie 2003, vol.7, nr. 4.

28. Bahrim D, Forna N, Andronache M - Iatrogenia în protezarea amovibilă scheletizată –- Supl. Rev. Med. Stom. – vol. 7, nr. 1, 2003.

29. Bahrim D, Forna N, Andronache M, Antohe M, Gheban E - Perspectivele tehnicilor de amprentare în exigenţa tratamentului edentaţiei parţiale întinse, Vol. editat cu ocazia Zilelor Româno-Belgiene, 5-8 noiembrie 2003


- 42 -

30. Bahrim D, Forna N, Antohe M, Andronache M - Incidenţa sindromului disfuncţional al sistemului stomatognat la bolnavii cu schizofrenie, depresie si oligofrenie, Volumele editate cu prilejul Zilei Facultăţii de Medicină Dentară, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Ediţia a IX-a, 4-6 martie 2005

31. Bandettini R- La protesi partiale. Minerva stomat, 1960 32. Banerjee S, Engelmeier RL, O'Keefe KL , Powers JM - In Vitro Tensile Bond Strength of Denture Repair

Acrylic Resins to Primed Base Metal Alloys Using Two Different Processing Techniques, Journal of Prosthodontics, 2009

33. Bär C, Reich S - Telescopically retained removable partial dentures on CAD/CAM generated all-ceramic primary telescopes. 2008

34. Barker RM, Harrison A, Ralph JP - Overdentures in General Dental Practice. London: British Dental Journal, 1993

35. Barreiro DM, Scheid PA, May LG, Unfer B, Braun KO - Evaluation of procedures employed for the maintenance of removable dentures in elderly individuals, Oral health & preventive dentistry, 2009

36. Bartakova S, Suchanek J, Miaulka J, Vabnuk J - Computer simulation of bony tissue response to a partial removable denture fitted to a lower jaw Scripta Medica (BRNO) . 76 (1): 21.28, January 2003

37. Battistuzzi PG, Kayser AF, Keltjens HM, Plasmans PJ- Teilpeotesen: planung, therapie, naschorge, Deutscher Arzte-Verlag, Koln 1991

38. Bezzon OL, Gonçalves M, Pagnano VO - T-bar clasp-retained removable partial denture as an alternative to implant-based prosthetic treatment, Brazilian dental journal, 2008

39. Bissada F., Ibrahim I., Barsoum M. –“Gingival repons to various parts of removable partial dentures”. J. Periodontal, 1974, pag.651-659.

40. Boening W K - Displasment of mandibular removable partial denture bases by tongue movements during speech. I.J.P.-vol. 12, 2, march, april 1999

41. Boening KW, Kaestner KI, Luthardt RG, Walter MH - Burs with guide pins for standardized tooth preparation. Quintessence Int 2001;32:191-197.

42. Borel JC, Schittly J, Exbrayat J- Manuel de la prothese partielle amovible. Masson, Paris, 1994 43. Bory H, Gobert B- Diagrammes géométriques et anatomiques des différents mouvements mandibulaires

Prothèse Dentaire N° 84 - Octobre 1993 44. Boucher JL, Renner PR- Treatment of partielly edentulous patients- The Cv Mosby Comp., 1982 45. Bratu D, Ieremia L, Uram-Ţuculescu S- Bazele clinice şi tehnice ale protezării edentaţie totale Ed.Imprimeria

de Vest, Oradea, 2003 46. Bratu D, Nussbaum R- Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Signata, Timişoara, 2001 47. Bratu D, Bratu E, Antonie S – Restaurarea edentaţiilor parţiale prin proteze mobilizabile, Editura medicală,

Bucureşti, 2008 48. Brewster D - Experiments on the depolarization of light as exhibited by various mineral, animal and vegetable

bodies with a reference of the phenomena to the general principle of polarization, Phil. Tras. 1815, pp.29-53 49. Brewster D - On the communication of the structure of doubly-refracting crystals to glass, murite of soda, flour

spar, and other substances by mechanical compression and dilation, Phil. Tras. 1816, pp.156-178 50. Brodsky J.F, Caputo AA, Furstman, LL - Root tipping - A photoelastic-histopathologic correlation. Am. J.

Orthod. 67:1, 1975. 51. Brosh T, Ben Ur Z , Shershevsky A , Mijiritsky E - Mechanical behavior of major connectors--Part 1:

Influence of supporting tissues, Refuat Hapeh Vehashinayim, 2007-01 Tel Aviv, Israel 52. Brudvik JS – Advanced removable partial dentures, Ed.Quintessence, 1999 53. Brudvik JS, Palacios R - Lingual retention and the elimination of the visible clasp arm, Journal of esthetic and

restorative dentistry : official publication of the American Academy of Esthetic Dentistry, 2007 54. Buchner A, Calderon ., Ramon Y- Localized hyperplastic lesion of the gingiva Journal of periodontology, 48. 55. Budtz-Jørgensen E, Bochet G, Grundman M, Borgis S.- Aesthetic considerations for the treatment of partially

edentulous patients with removable dentures, Pract Periodontics Aesthet Dent. 2000 Oct;12(8):765-72; quiz 774 56. Burlui V, Forna N- Clinica şi terapia edentaţiei parţiale întinse, Ed. Apollonia, 2004 57. Burlui V, Forna N, Ifteni G - Clinica şi terapia edentaţiei parţiale intercalate reduse, Editura Apollonia, Iaşi,

2001 58. Burlui V -Protetica dentară –, Curs-1989, Iaşi 59. Burlui V, Morăraşu C - Gnatologie- - Editura Apollonia, Iaşi, 2000 60. Burlui V- Malrelaţii mandibulo-craniene, Editura Apollonia, Iaşi, 2002 61. Byron R Jr, Frazer RQ, Herren MC - Rotational path removable partial denture: an esthetic alternative. Gen

Dent. 2007 May-Jun;55(3):245-50; quiz 251 62. Cabanilla LL, Neely AL, Hernandez F - The relationship between periodontal diagnosis and prognosis and the

survival of prosthodontic abutments: a retrospective study, Quintessence international, 2009 nov-dec 63. Campos JCR, Correia A, Vaz MAP, Branco FJM - Holographic stress analysis in a distal extension

removable partial denture, The European journal of prosthodontics and restorative dentistry, 2009-09 64. Caputo AA, Wylie RS - Role of Biomechanics in Periodontal Therapy 65. Chi T, LaBarre E, Landesman HM - A removable partial denture using an esthetically designed round-rest

distal clasp on maxillary anterior abutment teeth: a clinical report. The Journal of prosthetic dentistry, 2009-11, 19853169


- 43 -

66. Chikunov I, Doan P, Vahidi F - Implant-retained partial overdenture with resilient attachments, Journal of prosthodontics : official journal of the American College of Prosthodontists, 2008-02

67. Chiper C, Forna N, Aelenei D, Andronache M - Studiul in vitro privind coroziunea aliajelor dentare .Instalaţii experimentale , Ziua Facultăţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie 2001, Revista de Medicină Stomatologică, vol.5, Nr.3, 2001

68. Cho S-C, Shetty S, Froum S, Elian N, Tarnow D - Fixed and removable provisional options for patients undergoing implant treatment., The Compendium of continuing education in dentistry, 2007-11

69. Cipra DL, Wall JG - Esthetics in fixed and removable prosthodontics: The composition of a smile. J Tenn Dent Assoc 1991; 71: 24-29.

70. Clark R. F., Chow W. Yeung A.L.P. –“ Oral health status of patients 5-6 years after placement of Cr-Co removable partial denture”. Journal of oral rehabilitation 2000, vol.27, pag. 183-189

71. Cleaton J - Surface, caracteristics of cells from different layers of keratinized and nonkeratinized oral epithelium J Periodontal Research , 1975, nr. 10.

72. Clem PG, Rodriguez M, Voigt JA, Ashley CS - U.S. Patent 6,231,666. (2001) 73. Conrad A., Schwalm - Aclinical study of patients 1 to 2 years after placement of removable partial dentures

J.P.D., 1977, vol.38, nr.4, pag.380-391. 74. Costa MM, da Silva MAMR, Oliveira SAG, Gomes VL, Carvalho M, Lucas BL- Photoelastic Study of the

Support Structures of Distal-Extension Removable Partial Dentures. Journal of Prosthodontics 18 (2009) 589–595 c_ 2009 by The American College of Prosthodontists 2009-06-15

75. Craig, R.G. -Restorative Dental Materials, 7th ed. St.Louis: The C.V. Mosby Co. 1985. 76. Creugers N H J, de Baat C - Removable partial dentures. Oral functions and types, Nederlands tijdschrift voor

tandheelkunde, 2009 -11 77. Craig, R.G. –Powers JM, Roberts JC- Surface failure of comercial and experimental restorative resin, Journal

of dental research, vol.55, Nr.3, 432-436 , 1976 78. Cochran, GVB - A primer of Orthopaedic Biomechanics. New York: Churchill Livingtone, 1982. 79. Costa E., Ene L - Protetică dentară, Ed. Med., Bucureşti, 1975. 80. Costin G, Forna N, Ciobanu C, Andronache M - Noţiunea de congruenţă şi corelaţiile din cadrul acesteia în

terapia cu proteze mobile –- Congresul Balcanic BASS, mai 2001. 81. Cucu, Gr. I., Maciuc, V., Maciuc, Domnica – Cercetarea ştiinţifică şi elemente de tehnică experimentală. Edit.

Alfa, Iaşi, 2004 82. Dagnelie, P.– Statistique Thèorique et appliquèe , Tome 2, Inference Statistique á une et á deux dimensions, De

Boek Universtité, Paris, 1998 83. Davenport JC,. Basker RM, JRHeath, Ralph JP, Glantz P - The removable partial denture equation Volume

189, NO. 8, october 28 2000 book A Cinical Guide to Removable Partial Dentures (ISBN 0-904588-599) and A Clinical Guide to Removable Partial Denture Design (ISBN 0-904588-637)

84. Davenport JC, Basker RM, Heath J, Ralph JP, Glantz P-O, Hammond P - Indirect retention february 10 2001, volume 190, no. 3

85. Davenport JC - A System of Design, British Dental Journal, Volume 189, Decembrie 2000 86. Davies SJ, Gray RMJ, McCord JF - Good occlusal practice in removable prosthodontics - British Dental

Journal -volume 191, no. 9, november 10 2001 BDJ 87. Dechaume M., Schefer P., Laundenbach P., Payen J. - “ Un facteur inconuu d’intolerance aux protheses

dentaires adjointes. La fragilité capillaire “. La presse medical, 1966, nr.39. 88. De David A. Belsley,Edwin Kuh,Roy E. Welsch, Regression diagnostics, Identifying Influential Data and

Sources of Collinearity, Published by John Wiley & Sons, Inc., Hooboken, 2004 89. Devlin H., Sloan P., Luther F. - Alveolar bone resorption. A hystologycal study comparing bone turnover in the

edentulous mandible and iliac crest, J.P.D., mai 1994, vol. 71, nr. 5. 90. Diernberger S, Bernhardt O, Schwahn C, Kordass B - Self-reported chewing side preference and its

associations with occlusal, temporomandibular and prosthodontic factors: results from the population-based Study of Health in Pomerania (SHIP-0), J Oral Rehabil. 2008 Aug;35(8):613-20

91. Dittmann B, Rammelsberg P - Survival of abutment teeth used for telescopic abutment retainers in removable partial dentures, The International journal of prosthodontics, 2008 iul-aug

92. Donciu V, Donciu I – Proteza parţială mobilizabilă, Editura didactică şi pedagagică, Bucureşti, 2001 93. Donovan T - Use of the rotational path removable partial denture concept in a Kennedy Class II patient: a case

report; J Esthet Restor Dent. 2008;20(5):294-8; discussion 299 94. Drake C.W. and Beck J.D. - The oral status of elderly removable partial denture wearers, Journal of Oral

Reabilitation, 1993, vol.20, pag.53-60. 95. Durelli, AJ, Riley, WF - Introduction to Photomechanics. Englewood cliffs, N.J.; Prentice-Hall, Inc., 1965 96. Dumitrescu S – Edentaţia parţială şi proteza mobilizabilă Ed. Medicală Bucureşti, 1970 97. Dumitrescu S- Restaurarea protetică mobilizabilă în edentaţia parţială, Ed. Medicală Bucureşti, 1973 98. Dunbar WL, Un K, Donzelli PS, Spliker RL - An evaluation of tree-dimensional diarthrodial joint contact

using penetration data and finite element method. J.Biomech.Eng 123-333-340, 2001 99. Dykema RW, Cumingham DM, Johnston JF, - Modern practice in removable partial prosthodontics

Philadelphia, Saunders, 1969 100. Eley B, Manson, Periodontics ediţia 5


- 44 -

101. Ene L – Protetică dentară. Tratamentul edentaţiei cu ajutorul protezelor mobilizabile, Ed. Didactică şi Pedagigică, Bucureşti, 1981

102. Ene L, Ionescu A- Proteza scheletată, Ed Medicală, 1982 103. Ene L, Ionescu A, Hutu E- Edentaţia parţială tratată cu ajutorul protezelor mobilizabile, Bucureşti, 1989 104. Ergün KG, Kökçü D, Ceylan G, Yilmaz N, Umut GA - Pulpal blood flow changes in abutment teeth of

removable partial dentures. Bosnian journal of basic medical sciences, 2009-11 105. Faur N - Elementary Finite Element, Ed. Politehnica, 2006. 106. Faur N, Bortun C, Marşavina L, Cernescu A, Gombosi O- Durability Studies for Complete Dentures, Key

Engineering Materials Vols. 417-418 (2010) pp 725-728 Trans Tech Publications, Switzerland doi:10.4028/www.scientific.net/KEM.417-418.725

107. Fayyaz M, Ghani Fl - Appropriateness of knowledge and practices of dentists relating to using clasps in removable partial dentures, Journal of Ayub Medical College, Abbottabad : JAMC, 2008

108. Fernandes C.P, Glantz P.O, Svensson A., Bergmark A.: Reflection photoelasticity: anew method for studies of clinical mechanics in prosthtic dentistry Dental Materials Vol. 19, Issue 2, March 2003, pag.106-117

109. Fish E.W., An analisys of the stabilizing factors in full denture construction, Br. Dent. J., 52: 559, 1931 110. Forna N- Evaluarea stării de sănătate afectate prin edentaţie, Editura Demiurg, 2007 isbn 978-973-152-017-9 111. Forna N, Antohe M - Reabilitatrea pierderilor de substanţă, Ed. Demiurg, 2007, ISBN 978-973-152-035-3 112. Forna N- Dental medicine between reality and paradigm, Ed. Demiurg, 2008 113. Forna N - Telescoparea în edentaţia parţial întinsă , Ed. Apollonia, Iaşi, 2001 114. Forna N, Ursache M, Andronache M, Aelenei D , Grădinaru I, Tănăsuc - Comportamentul biomecanic al

aparatelor gnatoprotetice parţial amovibile , Ziua Facultăţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie 2001. 115. Forna N, Stadoleanu C, Andronache M, Ştefănescu I - Manifestări secundare în protezarea amovibilă –- Ziua

Facultăţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie 2001. 116. Forna N, Ursache M, Indrei A, Andronache M, Plenovici L - Aspecte morfopatologice în protezarea

amovibilă - - Ziua Facultăţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie 2001. 117. Forna N, Suciu D, Stadoleanu C, Andronache M - Restaurările estetice în edentaţia parţială întinsă ,

Congresul Balcanic BASS, mai 2001. 118. Forna N, Ursache M, Costin G, Indrei A, Andronache M, Plenovici L - Indicaţiile terapeutice în

hiperplaziile mucoasei orale consecutiv protezelor mobile –- Congresul Balcanic BASS, mai 2001. 119. Forna N, Costin G, Mârţu S, Suciu D, Andronache M, Dragomir R - Efectele biomecanice în edentaţia

parţială întinsă –- Congresul Balcanic BASS, mai 2001. 120. Forna N, Stadoleanu; C, Ursache M, Bosnea D, Andronache M, Dragomir R - Investigaţii bacteriologice

în protezarea parţial amovibilă - Congresul Balcanic BASS, mai 2001. 121. Forna N, Ursache M, Andronache M, Aelenei D, Grădinaru I, Tănăsuc L - The biomechanical behaviour of

removable prosthesis, Zilele Universităţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie 2001. 122. Forna N, Stadoleanu C, Andronache M, Ştefănescu I - The secondary manifestations in treatment with

mobile dentures, Zilele Universităţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie 2001. 123. Forna N, Ursache M, Indrei A, Pendefunda V, Andronache M, Plenovici L - The morphopatology aspects

in the treatment with mobile dentures - Zilele Universităţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie 2001. 124. Forna N, Stadoleanu C, Andronache M, Ştefănescu I - Zilele Universităţii "Sf. Apollonia", Iaşi, 12 februarie

2001. 125. Forna N, Burlui V, Ursache M, Chiper C, Andronache M, Plenovici L, Dragomir R - Influenţa dietei asupra

ratei de succes în protezarea amovibilă –- Ziua Facultăţii de Medicină Stomatologică, Iaşi, 1 martie 2001. 126. Forna N, Burlui V, Stadoleanu C, Suciu D, Pendefunda V, Andronache M, Aelenei D, Dragomir R -

Protezarea de urgenţă în edentaţia parţială întinsă - Ziua Facultăţii de Medicină Stomatologică, Iaşi, 1 martie 2001.

127. Forna N, Stadoleanu C, Budaie D, Suciu D, Andronache M, Aelenei D, Tănăsuc L - Evaluarea solicitărilor biomecanice în protezarea parţial amovibilă, Ziua Facultăţii de Medicină Stomatologică, Iaşi, 1 martie 2001.

128. Forna N, Andronache M - Manifestări orale ale acţiunii factorilor generali, loco-regionali şi locali în protezarea parţial amovibilă- În volumul"30 de ani de învăţământ în medicina de ambulator la Iaşi", 27-29 septembrie 2001.

129. Forna N, Bahrim D, Andronache M - Restaurări estetice în edentaţia parţială întinsă, Priorităţi ieşene în Medicina Stomatologică (supliment al Revistei de Medicină Stomatologică) vol. 5, nr. 6, 30 noiembrie 2001.

130. Forna N, Andronache M, Stadoleanu C, Bahrim D, E.Gheban.- Amprenta funcţională în EPI , Droguri, biomateriale, echipamente şi tehnici în medicina stomatologică, Supliment al revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 27 februarie, 2002

131. Forna N, Stadoleanu C, Budaie D, Suciu D, Andronache M, Aelenei D, Tănăsuc L- Evaluarea solicitărilor biomecanice în protezarea amovibilă , Analele Ştiinţifice ale USMF "Nicolae Testemiţanu" vol. 3, "Probleme clinico-chirurgicale ale sănătăţii mamei şi copilului", Zilele Universităţii 17-18 oct. 2002, ediţia III, Chişinău, 2002.

132. Forna N, Ursache M, Andronache M, Plenovici L - aspecte secundare în protezarea parţial amovibilă –Conferinţa Naţională 30 de învăţământ în medicina de ambulator la Iaşi", 27-29 sept. 2002, ediţia Tehnică şi Didactică "Cermi" Iaşi şi ediţia Academică "V. Voiculescu" Buzău.


- 45 -

133. Forna N, Burlui V, Andronache M - Exigenţe clinico-tehnologice în realizarea sistemelor speciale , Supliment Rev. Med. Stom. – vol. 1, 2002

134. Forna N, Stadoleanu C, Bahrim D, Andronache M, Gheban E - Amprentarea funcţională în edentaţia parţială întinsă- Forna N, Stadoleanu C, Bahrim D, Andronache M, Gheban E, Droguri, Biomateriale, Echipamente şi Tehnici în Medicina Stomatologica, Vol. II- Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Editura Apollonia, 2002

135. Forna N, Burlui V, Andronache M, Gheorghe D - Juventologia, cap.18.Tratamentul edentaţiei parţial întinse la tineri –pag.691-743, 2003

136. Forna N, Burlui V, Andronache M, Gheorghe D - Exigenţe clinico-tehnologice în realizarea sistemelor de telescopare totale şi parţiale.– Droguri, biomateriale, echipamente şi tehnici în medicina stomatologică, - Supliment al revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 27 februarie, 2002

137. Forna N, Silvaş M, Andronache M, Bahrim D, Brânză M, Bejan C – inteligenţa artificială în edentaţia parţial întinsă Zilele Facultăţii de Medicină Stomatologică- Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 28 februarie-1 martie 2003

138. Forna N, Silvaş M, Brânză M, Andronache M, Bejan B - Culisa MINI-SG-R– Zilele Facultăţii de Medicină Stomatologică- Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 28 februarie-1 martie 2003

139. Forna N, Ursache M, Andronache M, Bahrim D, Bejan C- Sisteme de protezare amovibille la pacienţii tineri, Zilele Facultăţii de Medicină Stomatologică- Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 28 februarie-1 martie 2003

140. Forna N, Bahrim D, Andronache M, Antohi M, Gheban E, Tipau T- Studiul Computerizat al solicitarilor biomecanice a elementelor de mentinere si stabilizare - Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Iaşi, 5-9 noiembrie 2003, vol.7, nr. 4.

141. Forna N, Silvaş M, Andronache M - Sisteme de bare şi culise în epi, Supl. Rev. Med. Stom. – vol. 7, nr. 1, 2003.

142. Forna N, Stadoleanu C, Adronache M - Protezarea de tranziţie în epi, Supl. Rev. Med. Stom. – vol. 7, nr. 1, 2003.

143. Forna N, Andronache M - Durerea acută de cauză stomatologică în călătorie, Volumul de publicaţii al Congresului Internaţional de Parazitologie, 4-6 iulie 2003.

144. Forna N, Brinza M, Bahrim D, Forna N, Andronache M, Bejan C - Reabilitarea suportului osos în edentaţia parţială întinsă, Supliment al Revistei "Medicina Stomatologică", vol. 7, nr. 1, Vol. I editat cu ocazia Zilelor Facultăţii de Medicină Stomatologică, Ediţia a VII-a, 28 februarie -1 martie 2003

145. Forna N, Silvas M, Andronache M, Bahrim D, Brinza M, Bejan C -Sisteme de bare şi culise în edentaţia parţială întinsă –Supliment al Revistei "Medicina Stomatologică", vol. 7, nr. 1, Vol. I editat cu ocazia Zilelor Facultăţii de Medicină Stomatologică, Ediţia a VII-a, 28 februarie -1 martie 2003

146. Forna N, Antohe M, Reabilitarea pierederilor de substanţă, Ed. Demiurg, 2007, ISBN 978-973-152-017-9 147. Forna N, Stadoleanu C, Andronache M, Bahrim D, Bejan C - Protezarea de tranziţie în edentaţia parţială

întinsă , -Supliment al Revistei "Medicina Stomatologică", vol. 7, nr. 1, Vol. I editat cu ocazia Zilelor Facultăţii de Medicină Stomatologică, Ediţia a VII-a, 28 februarie -1 martie 2003

148. Forna N, Ursache M, Andronache M, Bahrim D, Bejan C - Sisteme de protezare amovibile la pacienţii tineri - Supliment al Revistei "Medicina Stomatologică", vol. 7, nr. 1, Vol. I editat cu ocazia Zilelor Facultăţii de Medicină Stomatologică, Ediţia a VII-a, 28 februarie -1 martie 2003

149. Forna N, Bahrim D, Andronache M, Antohe M, Gheban E, Tipau T -Elemente de biomecanică în protezarea parţial amovibilă, Vol. editat cu ocazia Zilelor Româno-Belgiene, 5-8 noiembrie 2003

150. Forna N, Boiculese L, Andronache M, Antohe M - Inteligenţa artificială utilizată în algoritmul clinic al tratamentului edentaţiei parţiale întinse, Supliment al revistei Medico-Chirurgicale, editat cu prilejul Zilelor Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr.T.Popa Iaşi, 25-29 noiembrie 2003

151. Forna N, Ursache M, Antohe M, Andronache M, Tipau T, Iovu C, Gartan M - Impactul psihologic al protezei parţiale amovibile, Volumele editate cu prilejul Zilei Facultăţii de Medicină Dentară, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Ediţia a IX-a, 4-6 martie 2005

152. Forna N, Laba E, Andronache M, Antohe M, Gârtan M, Gheban E, Ştefanescu I - Elemente morfopatologice ale complicatiilor muco-osoase ale edentatului parţial, Volumele editate cu prilejul Zilei Facultăţii de Medicină Dentară, Supliment al Revistei de Medicină Stomatologică, Ediţia a IX-a, 4-6 martie 2005

153. Forna N, Antohe M, Andronache M, Tipau T, Iovu C, Oniciuc C - Aspecte practice ale epitezelor in teritoriul maxilo-facial, Revista de Medicina Stomatologica, Vol. 9, Nr. 2-3, editie bilincva, 2005, pag 42-46

154. Forna F, Antohe ME, Andronache M, Bosinceanu D, Baltag T -Cercetari fundamentale privind materialele siliconate , Revista Medico-Chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisati din Iasi, vol. 110, Nr.2 Suplimentnr.1, vol editatat cu ocazia Zilelor Universitatii”Petre Andrei”, ISSN:0048-7848, 2006, pag 82-85

155. Forna N, Antohe ME, Andronache M, Fatu R, Gheban E, Bodnar C - Reabilitarea orala complexa a pacientilor edentati partial intins cu afectiuni cardio-vasculare, Revista Medico-Chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi, vol. 110, Nr.2 Suplimentnr.1, vol editatat cu ocazia Zilelor Universitatii”Petre Andrei”, ISSN:0048-7848, 2006, pag 86-90

156. Frank RP, Brudvik JS, Noonan CJ.- Clinical outcome of the altered cast impression procedure compared with use of a one-piece cast, J Prosthet Dent. 2004 May;91(5):468-76.

157. Fung, Y. -Biomechanics. New York: Springer-Verlag New York, Inc., 1981.


- 46 -

158. Gambareli FR, Serra MD, Gaviã MB - Effect of removable partial dentures replacing primary molars on mastication of foods with variable texture, Journal Of Texture Studies, 2009

159. Gapido CG, Kobayashi H, Miyakawa O, Kohno S- The Journal of Prostehetic Dentistry, Vol.89 (2003), p. 579-588.

160. Gehrke P, Roland B, Dhom G – Estetică prin proteze mobilizabile pe implanturi:contradicţie sau sinergie?; Cosmetic dentistry, nr.1, noiembrie 2007, pag.22-16

161. Gengler N, Tijani A, Wiggans G.R. I. Mistztal - Estimation of co)variance function coefficients for co)variance function coefficients for C Restricted Maximum Likelihood Algorithm http://12.24.208.139.manuscripts/8436e/, 2000

162. Georgescu –Roegen, N.– Metoda statistică. Elemente de statistică matematică Ediţia aII- a. Edit. Expert, Bucureşti, 1998

163. Gharechahi J, Sharifi E, Nosohian S, Aghdaee N- Finite element method analysis of stress distribution to supporting tissues in a Class IV Aramany removable partial denture (Part II: bone and mucosal membrane), The journal of contemporary dental practice, 2008-11

164. Goto Y, Brudvik JS - Custom precision attachment housings for removable partial dentures ; J Prosthet Dent. 2002 Jul;88(1):100-2.

165. Götzen WON, Anusavice KJ - Influence of Connector Design on Fracture Probability of Ceramic Fixed-partial Dentures 2002 International and American Associations for Dental Research

166. Grossmann AC, Hassel AJ, Schilling O, Lehmann F, Koob A, Rammelsberg P -Treatment with double crown-retained removable partial dentures and oral health-related quality of life in middle- and high-aged patients, The International journal of prosthodontics, 2007-nov-dec

167. Guedes CG, Zanetti A, Pedro P - Analysis of the prevalence of different topographical characteristics of the residual ridge in mandibular free-end arches Braz. oral res. vol.18 no.1 São Paulo Jan./Mar. 2004

168. Han J, Lv PJ, Wang Y. - Computer-aided design for occlusal rest of the removable partial denture, Beijing Da Xue Xue Bao. 2010 Feb 18;42(1):111-3.

169. Harrison - CD - Interactive Atlas 170. Hattori Y, Satoh C., Seki S., Watanabe Y., Ogino Y., Watanabe M.- Occlusal and TMJ Loads in Subjects

with Experimentally Shortened Dental Arches – iadrjournals, J. Dent. Res April 1, 2003 171. Heydecke G, Butz F, Binder JR, Strub JR - Dental Materials, Vol. 23 (2007) p.785-791. 172. Hirabayashi M, Motoyoshi M, Ishimaru T, Kasai K, Namura S- Stresses in mandibular cortical bone during

mastication: biomechanical considerations using a three-dimensional finite element method, Department of Orthodontics, Nihon University School of Dentistry, Tokyo, Japan.

173. Ionescu A. - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, Ionescu, Editura Naţional, 2000 174. Ionescu A – Tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze mobile, Ed. Naţional, Bucureşti, 1999 175. Iosipescu N. - Introducere în fotoelasticitate, Editura Tehnică, Bucureşti, 1958 176. Itoh H, Baba K, Aridome K, Okada D, Tokuda A, Nishiyama A, Miura H, Igarashi Y - Effect of direct

retainer and major connector designs on RPD and abutment tooth movement dynamics, Journal of oral rehabilitation, 2008-11

177. Jaba Elisabeta, Grama Ana – Analiza statistică cu SPSS sub Windows. Edit. Polirom, Bucureşti, 2004 178. Jagger R - Lack of evidence about the effectiveness of the different denture cleaning methods. Evidence-based

dentistry, 2009 179. Jan Harm Koolstra - Number Crunching with the Human Masticatory System J Dent Res 82(9): 672-676, 2003

International and American Associations for Dental Research 180. Jiao T, Chang T, Caputo AA - Load transfer characteristics of unilateral distal extension removable partial

dentures with polyacetal resin supporting components, Australian Dental Journal, 03-2009 181. Johansson A, Unell L, Johansson AK, Carlsson GE - A 10-year longitudinal study of self-assessed chewing

ability and dental status in 50-year-old subjects. The International journal of prosthodontics, 2007 182. Jones JD, Garcia LT - Removable partial dentures, Blackwell, ISBN 9780813817064 183. Jorge JH, Giampaolo ET , Vergani CE, Machado AL, Pavarina AC, Cardoso de Oliveira MR - Clinical

evaluation of abutment teeth of removable partial denture by means of the Periotest method, Journal of oral rehabilitation, 2007-03

184. Joullie K., C.Nublat, J.Margerit- Conception des chassis metalliques pour prevenir les mouvements de bascule des protheses amovibles partielles Cahiers de protheses mars 2003 Nr.12

185. Kalk W, Schwencke BM, Droulias N, ten Dam KM. - Treatment planning in patients with a severe reduced dentition, Ned Tijdschr Tandheelkd. 2009 Nov;116(11):599-604.

186. Kao RT, Chu R., Curtis DA - Occlusal Considerations in Determining Treatment Prognosis , 2000 Journal of the California Dental Association

187. Kaires AK, Effect of partial denture design on bilateral force distribution. J Prosthet Dent 6:373-9, 1956. 188. Katsoulis J, Fischer J, Huber S, Balmer S, Mericske-Stern R - Titanium-alloy vs. CoCr-alloy in removable

partial dentures--a clinical study, Revue mensuelle suisse d'odonto-stomatologie, 2008 189. Kibi M, Ono T, Dong J, Mitta K, Gonda T, Maeda Y - Development of an RPD CAD system with finite

element stress analysis, Journal of Oral Rehabilitation, 2009 190. Kim IP, Koh JW, Jin TH. - A photoelastic analysis on tooth supporting structure and residual ridge according

to denture design for remaining mandibular canines. J Korean Acad Prosthodont. 1997 Sep;35(3):486-503


- 47 -

191. Kinchin I M, Cabot L B - An introduction to concept mapping in dental education: the case of partial denture design, European journal of dental education : official journal of the Association for Dental Education in Europe, 2009-02

192. Keltjens H M A M , Witter D J, Creugers N H J - Conventional retaining of removable partial dentures, Nederlands tijdschrift voor tandheelkunde, 12 -2009

193. Koolstra JH - Number Crunching with the Human Masticatory System Department of Functional Anatomy-ACTA, Meibergdreef 15, 1105 Amsterdam, the Netherlands J Dent Res 82(9): 672-676, 2003

194. Koran A, CRAIG RG - Journal of Oral Rehabilitation Volume 1 Issue 4, Pages 361 – 369 Published Online: 8 Jun 2007 2010 Blackwell Publishing Three-dimensional photo-elastic stress analysis of maxillary and mandibular complete dentures

195. Kovaeević Pavicić D, Delić Z, Lajnert V, Fugosić V, Simonić Kocijan Suncana B - Changes of alveolar bone density around the abutment teeth in patients wearing removable partial dentures depending on Kennedy classification. Journal Collegium antropologicum 12-2009

196. Kratochvil FJ, Influence of occlusal rest position and clasp design on movement of abutment teeth. J Prosthet Dent 13:114-8, 1963

197. Ku YC, Shen YF, Chan CP - Extracoronal resilient attachments in distal-extension removable partial dentures; Quintesence Int. 2000 May;31(5):311-7.

198. Kubo K, Kawata T şa- Development of in vivo measuring system of the pressure distribution under the denture base of removable partial denture, Journal of prosthodontic research, 2009-01

199. Kydd W, Dutton D, Smith D - Lateral forces exerted on abutment teeth by partial dentures. J Am Dent Assoc 68:859-65, 1964.

200. Kois JC. - Altering gingival levels. The restorative connection. Part I: Biologic variables. J. Esthet Dent 6(1): 3-9, 1994.

201. Krol AJ - Clasp design for extension-base removable partial dentures. J Prosth Dent 29:408-14, 1973. 202. Lee G, Engelmeier RL, Gonzalez M, Powers JM, Perezous L F et al - Force Needed to Separate Acrylic

Resin from Primed and Unprimed Frameworks of Different Designs, Journal of Prosthodontics, January 2010. 203. Leles CR, Martins RR, Silva ET , Nunes M F - Discriminant analysis of patients' reasons for choosing or

refusing treatments for partial edentulism, Journal of oral rehabilitation, 2009-12 204. Liau Y S, Chen P S – Stress analysis of distal free-end removable partial denture;, 1990-12 205. Locker D, Slade GD, Murray H, Epidemiology of periodontal disease among older adults: a review.

Periodontol 2000 16:16-33, 1998. 206. Maeda Y, Minoura M, Tsutsumi S, Okada M, Nokubi T. -A CAD/CAM system for removable denture. Part

I: Fabrication of complete dentures-, Department of Removable Prosthodontics, Faculty of Dentistry, Osaka University, Japan. I J prosthodont 2000

207. Marchack BW, Chen LB, Marchack CB, Futatsuki Y - Fabrication of an all-ceramic abutment crown under an existing removable partial denture using CAD/CAM technology, The Journal of prosthetic dentistry, 2007-12

208. Markarian RA – The influence of posthetic materials stiffness on load transfer dental implants; Technology Meets Surgery Internetional, July 18-19 2005 Sao Paulo,SP

209. Matthias K, Werner W, Taylor TD, Heckmann SM - Fixation of Five-Unit Implant-Supported Fixed Partial Dentures and Resulting Bone Loading: A Finite Element Assessment Based on In vivo Strain Measurements. .In: The International Journal of Oral and Maxillofacial Implants 21 (2006), Nr. 5, S. 756-762

210. Mazurat RD, Mazurat NM - Communicating Complexity:Using a Diagnostic Classification System for Edentulous Patients, September 2003, Vol. 69, No. 8 Journal of the Canadian Dental Association2002 International and American Associations for Dental Research

211. McCrackens – Removable parttial prosthodontics, 9-th edition McGivney, Castleberry, Copyright 1995 by Mosby-year book, Inc.

212. Mehl A, Kern M - Ceramică sau materiale compozite? Cosmetic dentistry, nr.1, martie 2008, pag.29-33 213. Mercier P, Bellavance - Effect of Artificial Tooth Material on Mandibular Residual Ridge Resorption F, J Can

Dent Assoc 2002; 68(6):346-50 214. Mericske-Stern R- Removable partial dentures, The International journal of prosthodontics, 2009 Sep-Oct 215. Mesnager M - 'Sur la determination optique des tensions interieures dans les solides a trios dimensions.'

Comptes-rendus Hebdomadaires des Seances de l'Académie des Sciences de Paris 190 (1930): 1249 216. Mijiritsky E, Ben UZ, Shershevsky A, Brosh T - Mechanical behavior of major connectors--part 2: influence

of denture teeth height and loading direction, Refuat Hapeh Vehashinayim, 2007-04 Tel Aviv, Israel 217. Mine K, Fueki K, Igarashi Y - Microbiological risk for periodontitis of abutment teeth in patients with

removable partial dentures, Journal of oral rehabilitation,2009-09 218. Mini-SG Sistem – CD- Interactive 219. Mollot P, Cheylant M., Beal Y., Begin M .- Edentements antérieus traités par P.A.P. à crochets metalliques -

Paris, 1995. 220. Munz D, Fett T - Fracture Mechanics, Ceramics: mechanical properties, failure behavior, materials selection,

Berlin, Heidelberg, Springer, 1999, p. 19-51. 221. Murata H, Taguchi N, Hamada T, Kawamura M, McCabe JF -Dynamic Viscoelasticity of Soft Liners and

Masticatory Function -J Dent Res 81(2): 123-128, 2002


- 48 -

222. Naeije M, Hofman N - Biomechanics of the Human Temporomandibular Joint during Chewing. Department of Oral Function, Section of Oral Kinesiology, Academic Center Dentistry Amsterdam (ACTA), Louwesweg 1, 1066 EA, Amsterdam, The Netherlands; J Dent Res 82(7): 528-531, 2003

223. Neo TK, Sen-Ho K, Cheng A- Reconstrucţia funcţională Şi managementul estetic al segmentului maxilar anterior; Cosmetic dentistry, nr.1, februarie 2009, pag.32-35

224. Newman H.N. - The effect of partial denture connectors on gingival health J.Periodontal, 1992 ,19, pag.589-594.

225. Nickel J, Iwasaki LR, Walker RD, McLachlan KR, McCall WD - Human Masticatory Muscle Forces during Static Biting , J Dent Res 82(3): 212-217, 2003, International and American Associations for Dental Research

226. Nickel J C, Iwasaki L R, M W Beatty, D B Marx - Laboratory Stresses and Tractional Forces on the TMJ Disc Surface Journal of Dental Research; Aug 2004; 83, 8; ProQuest Medical Library pg. 650

227. Oh Won-suk, Saglik B - Provisional Prosthetic Management of Mobile Teeth in Conjunction with a Removable Partial Denture Using Orthodontic Wire, Journal of Prosthodontics, 2009

228. Ohlmann B, Rohstock K, Kugler J, Gilde H, Dreyhaupt J, Stober T - Influences on clinical wear of acrylic denture teeth: a pilot study, The International journal of prosthodontics, 2007 sept-oct

229. Ong RJ, Dawley JT, Clem PG - submitted to Journal of Materials Research 2003 230. Onozuka M, Fujita M, Watanabe K, Y. Hirano, M. Niwa, K. Nishiyama, and S. Saito - Age-related

Changes in Brain Regional Activity during Chewing I: A Functional Magnetic Resonance Imaging Study J Dent Res 82(8): 657-660, 2003

231. Onozuka M, Fujita M., Watanabe K., Hirano Y, Niwa M., Nishiyama K., Saito S - Age-related Changes in Brain Regional Activity during Chewing II: A Functional Magnetic Resonance Imaging Study J Dent Res 82(8): 657-660, 2003

232. Orgel P.H.- “Resorbţia osoasă normală şi patologică”. Rev. practicien et 3 Ance, 1992, pag.3099 233. Oswall B – Indications for removable partial denture: a literature review; Int J Prosthodont. 2005 Mar-

Apr;18(2):139-45. 234. Patel MB, Bencharit S.- A treatment protocol for restoring occlusal vertical dimension using an overlay

removable partial denture as an alternative to extensive fixed restorations: a clinical report, Open Dent J. 2009 Oct 30;3:213-8.

235. Pienkos TE, Morris W J, Gronet PM , Cameron SM, Looney SW - The strength of multiple major connector designs under simulated functional loading, The Journal of prosthetic dentistry, 2007-05

236. Preiskel HW. - Precision Attachments in Prosthodontics, Overdentures and Telescopic Prostheses. Vol. 2. Chicago: Quintessence Publishing co, 1985.

237. Preiskel HW, Preiskel A - Precission attachment for 21 st century, Dent Update. 2009 May;36(4):221-4, 226-7 238. Preston KP - The bilateral distal extension removable partial denture: mechanical problems and solutions, The

European journal of prosthodontics and restorative dentistry,2007-09 239. Prombonas AE, Vlissidis DS - Medical Engineering & Physics, Vol. 31 (2009) p. 314-319. 240. Probst Y, Pagliano J - Apport de la conométrie et des couronnes coniques dans la réalisation d’uneprothèse

maxillaire. Stratégie prothétique septembre 2002, vol 2, n° 4 241. Rapelli G, Scalise L., Coccia E., F. Cannella, E.P. Tomasini, and M. Procaccini - Finite Element Analysis

of Stress Distribution in Different Abutment Designs, IADR 2005 242. Rechenberg S, Walter M, Eckelt U, John E - Treatment of the edentulous mandible with titanium bars on

implants. J Dent Res 1997; 76: 1137. 243. Reintsema H - Removable partial dentures in maxillo-facial prosthetics Nederlands tijdschrift voor

tandheelkunde, 2009- 12 244. Reznickd JB, Westlake E, Tarzana V - Instructions for patients following temporomandibular joint (tmj)

arthroscopy southern california oral and facial surgery group 818-788-4424 818-889-6700 818-996-1200 Periodontics B.M.Eley, J.D.Manson, Elsevier, London 2004

245. Richard TK, Chu R, Curtis DA, -Occlusal Considerations in Determining Treatment Prognosis , 2000 Journal of the California Dental Association.

246. Romeed SS, Fok FL, Wilson NHF - Finite element analysis of fixed partial denture replacement, Journal of Oral Rehabilitation , Vol. 31 Issue 12 Page 1208 December 2004

247. Rodrigues R, Macedo, de Torres E, de Mattos M, Ribeiro R - Retention force of T-bar clasps for titanium and cobalt-chromium removable partial dentures, Brazilian dental journal, 2008, 18949292

248. Rösch R, Mericske-Stern R - Zirconia and removable partial dentures , Revue mensuelle suisse d'odonto-stomatologie, 2008

249. Rubel B, Hill EE- Unilateral semi-precision removable partial denture utilizing Bredent VKS-SG attachment system. ;The New York state dental journal, 2009 Jun-Jul, 19722480

250. Runov J., Brili N - Host response to two different designs of minor connector J.O.R, 1980, vol. 7, pag.147-153 251. Salvi GE, Brägger Urs - Mechanical and technical risks in implant therapy, The International journal of oral &

maxillofacial implants, 2009 252. Samet N, Bundy M, Kleinlener M- A systematic approach for removable partial denture design, General

dentistry, 2008 Sep-Oct 253. Sandu L, Bortun C, Faur N - The Journal of Prosthetic Dentistry, January 2007, p. 39-44.


- 49 -

254. Sato Y, Shindoi N, Koretake K, Hosokawa R-The Effect Of Occlusal Rest Size And Shape On Yield Strength - The Journal Of Prosthetic Dentistry Volume Number 5, May 2003.

255. Sato Y, Shimodaira O, Kitagawa N - Systematic clinical evaluation and correction procedures for support of removable partial dentures. Journal of prosthodontics : official journal of the American College of Prosthodontists, 2008-04

256. Shefter GJ, McFall WT, Occlusal relation and periodontal status in human adults. J Periodontol 55:368-74, 1984.

257. Scherrer SS,.Wiskott AHW, Coto-Hunziger V, Belser B- The Journal of Prostehetic Dentistry, Vol. 89 (2003), p. 579-588.

258. Shinagawa H., Ono T., Honda E., Sasaki T., Taira M., Iriki A, Kuroda A, Ohyama K- Chewing-side Preference is Involved in Differential Cortical Activation Patterns during Tongue Movements after Bilateral Gum-chewing: a Functional Magnetic Resonance Imaging Study J. Dent. Res., October 1, 2004; 83(10): 762 - 766.

259. Shohet H - Relative magnitudes of stress on abutment teeth with different design. J Prosthet Dent 21:267-72, 1969.

260. Schwartz-Dabney CL, Dechow PC- Edentulation Alters Material Properties of Cortical Bone in the Human Mandible , J Dent Res 81(9): 613-617, 2002

261. Starczewski JA – Photoelastic experiments in the presentation of structural behaviour; JAE, vol.37, nr.2(winter, 1983), pag.15-17

262. Stewart K, Rudd K, Keubker W.- Clinical removable partial prosthodontics. St. Louis: C.V.Mosby Co.;1983:65.

263. Stewart RB, Desjardins RP, Laney WR, Chao EY - The Journal of Prostehetic Dentistry, Vol. 68 (1992), p. 83-92.

264. Suh JS, Billy EJ.- Rotational path removable partial denture (RPD): conservative esthetic treatment option for the edentulous mandibular anterior region: a case report .J Esthet Restor Dent. 2008;20(2):98-105; discussion 106-7

265. Stillwell KD - The altered cast impression technique: anatomic and functional considerations, Today's FDA : official monthly journal of the Florida Dental Association, 2009-08

266. Sun F - The clinical application of Vitallium 2000 casting removable partial denture, West China journal of stomatology, 2009-04

267. Sun B, Fan Y, Liu Z, Qian Y, Mu Yandong - Three-dimensional finite element stress analysis of mandibular unilateral distal-extension with extra-coronal precision attachment, Journal of biomedical engineering, 2007-02

268. Tavitian P – Le traitement de l’edentement, Mad Dentairw, nov-dec. 2007 269. Tran C, LaBarre E, Landesman HM.- A removable partial denture using an esthetically designed round-rest

distal clasp on maxillary anterior abutment teeth: a clinical report. J Prosthet Dent. 2009 Nov;102(5):286-9. 270. Trenouth MJ, The relationship between bruxism and temporomandibular joint dysfunction as shown by

computer analysis of nocturnal tooth contact patterns. J Oral Rehabil 6:81-7, 1979. 271. Turkyilmaz I - Use of distal implants to support and increase retention of a removable partial denture: a case

report, Journal (Canadian Dental Association), 2009-11 272. Uludag B, Celik G - Technical tips for improved retention and stabilization of a unilateral removable partial

denture., The Journal of oral implantology, 2007 273. Uludag B, Sahin V, Ozturk O - Fabrication of zirconium primary copings to provide retention for a mandibular

telescopic overdenture: a clinical report, The International journal of prosthodontics, 2008 Nov-Dec 274. Ursache Maria - Stomatopatii paraprotetice, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996 275. Ursache M, Forna N, Untu C, Monica Mihaela Scutariu - Aspecte ale biocompatibilităţii materialelor

acrilice utilizate în protezarea amovibilă , Al II-lea Simpozion National de Biomateriale - Prezent şi perspective, Bucureşti, 21-22 iunie 2001.

276. Van Loveren C - Prevention: the success of a partial denture, Nederlands tijdschrift voor tandheelkunde, 2009-11

277. Van Staden RC, Guan H, Loo YC - Application of the finite element method in dental implant research Computer Methods in Biomechanics and Biomedical Engineering, Volume 9, Issue 4 August 2006 , pages 257 – 270

278. Vaz MAK, Del Bel Cury AA, Mariolani ARL, Photoelastic analysis of stress distribution in jaws under masticatory efforts simulation in overdentures and conventional complete denture, Rev Odontol Univ São Paulo vol.13 n.1 São Paulo Jan./Mar. 1999

279. Verri FR, Pellizzer EP, Rocha EP, Pereira JA - Influence of length and diameter of implants associated with distal extension removable partial dentures, Implant dentistry, 2007-09

280. Verri FR, Pellizzer EP, Mazaro JV, de Almeida EO, Antenucci RM - Esthetic interim acrylic resin prosthesis reinforced with metal casting. J Prosthodont. 2009 Aug;18(6):541-4. Epub 2009 Jun 10

281. Yaka T- Application of sublingual bar to removable partial denture of a patient complaining of major discomfort to lingual plate, Nihon Hotetsu Shika Gakkai Zasshi. 2008 Jul;52(3):404-7

282. Yamauchi E - Case report of cone crown telescopic denture for bilateral lower free end missing, Nihon Hotetsu Shika Gakkai zasshi, 2008-10


- 50 -

283. Zhou YS. - A pilot study on the effects of Mini-SG F attachments on periodontal health of the abutment teeth used in free-end partial removable dentures, Beijing Da Xue Xue Bao. 2005 Dec 18;37(6):652-5.

284. Zeljkovic V, Maksimovic S, Zeljkovic M, Désidéri JA - General finite element model for stress and strength analysis of stomatology problems : Abutment teeth with telescopic system, Military Medical Academy, Belgrade, Yougoslavie, 2006

285. Zitzmann NU, Rohner U, Weiger R, Krastl G - When to choose which retention element to use for removable dental prostheses. The International journal of prosthodontics 2009 Mar-Apr

286. Wada S, Wakabayashi N, Tanaka T, Ohyama T - Influence of abuttment selection in maxillary class II RPD on elastic stress distribution in oral mucosa: an FEM study , J Prosthodont. 2006 Mar-Apr;15(2):89-94.

287. Walter M, Marré B, Eckelt U - Prospective study on titanium bar-retained overdentures: 2-year results. Clin Oral Implants Res 2000: 11: 361-369.

288. Wang YG, Lv PJ, Wang Y, Sun YC, Zhao YJ.- Methodology of computer-aided design of automatic artificial tooth selection for complete denture, Beijing Da Xue Xue Bao. 2010 Feb 18;42(1):108-10

289. Witter, D. J., van Palenstein Helderman, W. H., Creugers, N. H., Käyser, A. F. - The shortened dental arch concept and its implications for oral health care. Community Dent Oral Epidemiol 27, 249 (1999).

290. Wöstmann, B.- Die Modellgußbasis: Echtes alternatives Therapeutikum oder Lückenbüßer? In: Prothetik heute, Bd. 3. Wessels, Greven (2000).

291. Witter DJ, Hoefnagel RA , Snoek PA, Creugers NHJ - Extension of (extremely) shortened dental arches by fixed or removable partial dentures, Nederlands tijdschrift voor tandheelkunde, 2009-11

292. Witter, D J, van Palenstein H, W H, Creugers NH, Käyser AF- The shortened dental arch concept and its implications for oral health care. Community Dent Oral Epidemiol 27, 249 (1999).

293. Wolf K, Ludwig K, Hartfil H, Kern M.- Analysis of retention and wear of ball attachments. Quintessence Int. 2009 May;40(5):405-12.

294. Wöstmann B, Balkenhol M, Weber Andrea, Ferger Paul, Rehmann Peter - Long-term analysis of telescopic crown retained removable partial dentures: survival and need for maintenance. Journal of dentistry, 2007-10

295. Wöstmann B - Die Modellgußbasis: Echtes alternatives Therapeutikum oder Lückenbüßer? In: Prothetik heute, Bd. 3. Wessels, Greven (2000).

296. Wostmann B, Budz-Jorgensen E, Jepson N, Mushimoto E, Palmqvist S, Sofou A, Wada, Seiji, Wakabayashi Noriyuki, Tanaka Takehisa, Ohyama Takashi - Influence of abutment selection in maxillary class II RPD on elastic stress distribution in oral mucosa: an FEA study Journal of prosthodontics: official journal of the American College of Prosthodontists (2006 Mar-Apr)

297. Wu L, Yan H-X, Yang Min - The reconstruction of geometric models of dentition defects based on 3-dimensional industrial computed tomography image, Shanghai journal of stomatology, 2006-10

298. * * * www.doctorspiller.com 299. * * * www.simulia.com 300. * * * www.scientific.net 301. * * * www.mini-sgsystem.com 302. * * * www.vishaymg.com 303. * * * www.vishaymg.com - Instructions for Using PC-1 Adhesive Document No.: 11228 Page2 of 2 Revision

16-Feb-09.Vishay-Micro-Measurements [email protected] 304. * * * www.weld.labs.gov.cn 305. * * * www.omtr.pub.ro

Date post:	02-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	trinhdan
View:	234 times
Download:	1 times

Contributii personale la studiul biomecanicii protezelor partial ...

Documents