Chiar si in aceaste timpuri moderne, putini oameni sunt constienti de contributia significativa a lumii musulmane la progresul umanitatii. Cu toate acestea, pentru mai bine de 5 secole aceasta civilizatie nu numai ca a condus lumea in domeniul stiintei, dar a fost singura parte a omenirii angajata in urmarirea sistematica a cunoasterii.Incepand cu cresterea puterii Baghdadului, la mijlocul secolului VIII, si continuand chiar dupa inceputul declinului politic in Islam, 500 de ani mai tarziu, stiinta si educatia au inflorit sub influenta musulmana. Nicio activitate similara nu a caracterizat vreo alta parte a lumii contemporane. Luminile culturii Greco-Catolice fusesera stinse; Europa � in perioada Evului Mediu, India � intr-o perioada de stagnare, iar China � desi infloritoare in domeniul artelor, lipsita de progres in domeniul stiintei.Aceste fapte contrastante sunt putin cunoscute astazi. De prea multa vreme istoricii nostri si-au dedicat atentia ridicarii si decaderii imperiilor, conflictelor militare dintre natiuni si succesiunii dinastiilor. Doar recent, acestia au inceput sa mearga pe urmele ridicarii civilizatiilor in sine. Mai mult, pana de curand, Vestul a ramas insular. Doar dupa Epoca Luminii si revolutia franceza arta, religia si istoria tarilor din Orient a inceput sa capete interes pentru oamenii din Vest.Conflictul inerent dintre Islam si Crestinism si-a adus si el aportul la diferentele � daca nu chiar ostilitatea � dintre Est si Vest. Cruciadele sunt un exemplu viu al relatiei conflictuale dintre aceste doua mari religii. Pana in secolul XIX a fost ca si cum o gigantica cortina a separat cultura Islamica de cea Crestina.Lipsa de proeficienta a limbii arabe a constituit de asemenea un impediment. Pana in secolul XX, putini invatati din tarile vestice puteau citi, cu atat mai putin traduce, aceasta limba atat de uzitata odinioara.Astazi ne putem bucura ca in fiecare parte a lumii - Estica sau Vestica � savantii privesc istoria obiectiv si cu putere de intelegere. Unul dintre primii istorici moderni care a inteles importanta limbii arabe pentru cunoasterea istoriei lumii a fost George Straton, refugiat Belgian din vremea primului razboi mondial care a primit sanctuar la Harvard si a continuat acolo pe parcursul anilor studiile sale despre lumea orientala precum si editarea revistei numite Isis. Lucrarea sa, Introducere in Istoria Stiintei, a fost prima care a dat drept culturii arabe si musulmane, in raport cu contribuita la dezvoltarea civilitatiei in domeniu stiintei. De asemeni, Philip K. Hitti, profesor de literatura semitica la Princeton, a oferit o comoara de informatii prin cartea sa, Istoria Arabilor, despre cultura araba din Orientul Mijlociu si Spania.In istoria umanitatii perioada araba � islamica reprezinta un capitol important. A fost una dintre cele 3 epoci ale stiintei, stand la mijloc si conferind o legatura intre stiinta in stadiile ei incipeinte, a Grecilor, si epoca stiintei si tehnologiei moderne.Ridicarea conducerii islamice a fost dramatica. La fel de dramatic a fost si declinul ei, pana in anul 1492 cand califul Abdullah a abandonat Granada cuceririi spaniarzilor, �plangand ca o femeie pentru ceea ce nu putea apara ca un barbat�. Schimbarea culturala in aceasta populatie a desertului a fost adusa de una dintre cele mai remarcabile figuri din istorie. Invatatii lumii vestice au pareri diferite asupra caracterului profetului Muhammad, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra-I, sau a sursei sale de inspiratie, dar cu totii recunosc influenta extraordinara pe care a avut-o asupra poporului arab, cat si progresul transformator pe care l-au cunoscut sub stimularea si indrumarea lui.Conducatorul Profetilor, Muhammad - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca, s-a nascut in sanul familiei Hasim din Mekka, intr-o dimineata de luni, noua Rabi�ul Auual, in acelasi an cu "evenimentul

elefantului" si in al patruzecilea an de domnie al lui Chosroes (Kisra), adica pe 22 aprilie 571 e.n., potrivit invatatului Muhammed Sulaiman Al-Mansourpuri si astrologului Mahmud Pasa. Ibn Sa'd a relatat ca mama lui Muhammad a spus: �Cand el s-a nascut, o lumina s-a ivit din vintrele mele si a luminat palatele din vechea Sirie.� Ahmad a relatat ca Arbadh bin Sariia a spus un lucru similar cu acesta. S-a mai relatat, dar, in mod controversat, ca semne prevestitoare insemnate i-au insotit nasterea: paisprezece galerii din palatul lui Chosroes (Kisra) s-au crapat si s-au daramat, focul sacru al magienilor s-a stins si cateva biserici de langa lacul Saua au cedat din temelii si s-au prabusit. Mama sa a trimis imediat pe cineva sa-l anunte pe bunicul lui, �Abdul-Muttalib, despre fericitul eveniment. El a venit fericit la ea, a purtatcopilul la Al-Ka'ba, s-a rugat lui Allah si I-a mul�umit. �Abdul-Muttalib l-a numit pe copil Muhammad, un nume care pe atunci nu era obisnuit printre arabi. I-a facut circumcizie in a saptea zi, dupa obiceiul arabilor. Prima femeie care l-a alaptat, dupa mama lui, a fost Thuieba, roaba lui Abu Lahab, simultan cu fiul ei, Masru.In tinerete, profetul Muhammad - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca - era o intrupare a celor mai bune atribute sociale. El era un om exemplar, avand o minte inteleapta si o intuitie fara de greseala. Profetul a fost daruit cu inteligenta, originalitate in gandire si cu o capacitate de alegere meticuloasa a mijloacelor care conduceau spre teluri precise.Lunga sa tacere l-a ajutat in mod favorabil in practica meditatiei si a cautarii profunde a adevarului. Mintea sa vioaie si caracterul sau pur au constituit instrumente ajutatoare in asimilarea si intelegerea cailor vietii si a oamenilor atat a indivizilor, cat si a comunitatii.Specialistii sunt de acord in a atribui tanarului Muhammad - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca - un comportament plin de modestie si virtuti, precum si de maniere pline de gratie. El s-a dovedit a fi un ideal masculin si posesor al unui caracter nepatat. Era cel mai indatoritor fata de compatriotii sai, cel mai onest in discutii si cel mai bland ca fire. El avea sentimentele cele mai delicate, era pur si ospitalier si impresiona intotdeauna oamenii prin fizionomia sa care inspira pietate. El era cel mai cinstit si cel mai bun in a-si tine intotdeauna promisiunile. De comun acord, concetatenii sai i-au atribuit titlul de Al-�Amin ("Cel demn de incredere"). Mama credinciosilor, Khadija - Allah sa fie multumit de ea, a spus odata: "El isi ajuta rudele de sange, ii ajuta pe cei saraci si nevoiasi, intretine oaspetii si indura multe greutati pe calea Adevarului."Profetul - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! - era renumit pentru admirabila fluenta si expresivitate cu care se exprima in limba araba. Vorba sa era directa, neprefacuta si fara ocolisuri. Era foarte priceput la araba si familiar cu dialectele si accentele fiecarui trib. Vorbea cu gazdele lui folosind propriul lor accent si dialect. Stapanea bine orice dialect si era foarte elocvent atat in vorbirea beduina, cat si in cea de la oras. Asadar, poseda forta si capacitatea de convingere a limbajului beduin, cat si claritatea si splendidul stil metaforic al limbajului de la oras. Mai mult decat orice avea sprijinul lui Allah, prin versetele revelate ale Coranului.Curajul, r�bdarea si puterea de a ierta erau talente, atribute si calitati pe care Insusi Allah le revarsase asupra lui. Pana si inteleptii au lipsurile lor, dar Mesagerul lui Allah - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca!, spre deosebire de ceilalti, cu cat era mai mare insolenta cu care era tratat de ignoranti, cu atat devenea mai nobil.�A�isa a spus: �Mesagerul lui Allah - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca!, ori de cate ori are posibilitatea de a alege intre dou� lucruri, il alege intotdeauna pe cel mai usor si mai convenabil. Dar, daca se convinge ca acel lucru este pacatos, se va indeparta cat mai mult posibil de el. Nu s-a razbunat

niciodata, dar, daca dreptul sfant al lui Allah este incalcat, atunci o face numai de dragul lui Allah, si nu pentru el insusi. Este ultimul care se infurie si primul care se declara multumit. Ospitalitatea si generozitatea sa sunt fara seaman. Darurile si inzestrarile sale evidentiaza un om care nu se teme de saracie.�Ibn �Abbas a zis: �Profetul - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! - era foarte generos. Generozitatea sa ajungea pe culmile cele mai inalte, mai ales in Ramadan, in vremea cand ingerul Gavriil venea sa-l vada. Acesta il vizita in fiecare noapte in Ramadan si repeta cu el Coranul.Cu adevarat, Mesagerul lui Allah - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! - este mai generos la daruri si milostenii decat vantul care aduce ploaia.�Jabir spunea: �Profetul nu refuza niciodata sa dea ce i se cerea.�Curajul, sprijinul si puterea lui sunt de evidentiat. El a trait vremuri grele si totusi a rezistat. Nu doar o data, oameni curajosi si indrazneti au fugit, lasandu-l singur, insa el a ramas netulburat sa-i infrunte pe dusmani si nu le-a intors spatele celor care aveau nevoie de el. In afara de Profet, toti vitejii trebuie sa fi fugit de pe campul de lupta la un moment dat. �Ali a spus: �Intotdeauna cand lupta devenea mai apriga si ochii luptatorilor se intorceau spre Profet - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! � dupa sprijin, el era cel mai aproape de dusman.�Anas a spus: �Intr-o noapte, locuitorii din Medina au fost alarmati. Au iesit in graba si s-au indreptat spre locul de unde venea zgomotul, dar Profetul o luase deja inaintea lor. Era calare pe calul lui Abu Talha care nu era inseuat si o sabie ii atarna in jurul gatului. El le-a spus: "Nu era nimic de care sa va temeti."In ansamblu, Profetul - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! - era inzestrat cu unele calitati fara egal. Nu este de mirare ca asa era, deoarece fusese crescut, educat si invatat (Coranul) de catre Allah, fiind chiar laudat de catre Acesta in versetul:�Si tu ai o fire minunata!� [68:4]Influenta pe care religia raspandita de Muhammad poporului sau nu s-a diminuat odata cu moartea sa, in 632. Din potriva, a crescut an dupa an prin Coran. Puterea Coranului i-a tinut pe arabi devotati cauzei lor si a mentinut spiritul uniunii careia Muhammad - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! � i-a cladit fundatia.In aceste vremuri, Orientul Mijlociu era domit de haos. Exista un vacuum politic in care populatia nu avea loialitati stabile. Regiunea fusese cucerita in mod succesiv de asirieni, persi, greci si romani, iar acum, populatia era formata din reminicente ale acestor invazii.In Siria, acum sub conducerea Constantinopolului, exista atat nemultumire din punct de vedere politic, cat si o framantare religioasa. Biserica persecutase pe crestinii ale caror practici si credinte nestoriene le-a considerat eretice. Abu Bakr, primul calif al Islamului, a adus Orientul Mijlociu, Egiptul si Africa de nord sub conducere musulmana. El a infrant rebeliunea triburilor arabe de pe tot cuprinsul Arabiei. A lansat campanii impotriva Imperiului Sasanid si cel Bizantin, punand in miscare o traiectorie istorica care, in doar cateva decenii, a dus la formarea unuia dintre cele mai mari imperii din istorie. In decursul celor 27 de luni de califat, afacerile statului au ramas stabile.Conducerea araba a adus o situatie mai stabila in Orientul Mijlociu decat se vazuse vreodata pana in acel moment. Conditia taranilor a fost imbunatatita prin metode noi si mai democratice de impartire a pamantului si o taxatie mai putin apasatoare. Multe dintre popoarele cucerite au acceptat Islamul, au

fost scutite de plata tributului.In concordanta cu invataturile lui Muhammad - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! � fortele armate musulmane aveau grija sa nu aduca stricaciuni atat pamantului cat si locuitorilor. De fapt, dispozitiile date de Ali � Allah fie multumit de el � in vremea califatului sau, cu privire la tratamentul plin de mila fata de cei care nu luau parte la lupta a fost primul pas umanitar din istoria razboiului.Rand pe rand, in urma cuceririlor din secolele al VII-lea si al VIII-lea, se pun bazele Imperiului Islamic, care devine unul dintre primele zece mari imperii ale lumii. Islamul se raspandeste din Peninsula Arabica, ajunge in Iran, Siria, Irak, Palestina, Turcia, nordul Africii (Egipt), Spania, Sicilia. Prin secolul al XIII-lea, se raspandeste si in India si Asia de Sud-Est.Armatele arabe se caracterizau prin utilizarea tacticilor avansate, a cavaleriei bazate pe cai si camile. Conducatorii islamici erau foarte toleranti cu popoarele cucerite si stimulau convertirea la credinta islamica. Araba, devenita limba comuna pentru diferitele grupuri etnice ale imperiului, permitea raspandirea rapida a cunostintelor si ideilor.Epoca de Aur a Islamului incepe in secolul al VIII-lea, odata cu venirea la putere a Abbasizilor (care au domnit de la mijlocul secolului al VIII-lea, pana la jumatatea secolului al XIII-lea) si in special in timpul califatului lui Al-Mamun, fiul lui Harun al-Rashid si probabil cel mai mare dintre abbasizi. Capitala se muta de la Damasc la Bagdad. Are loc o impletire a traditiilor araba, persana, egipteana si europeana.Cunoasterea devine foarte pretuita, fiind promovata, conform traditiei, chiar de profetul Muhammad - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca!. Astfel, intr-una din acele Hadith, Profetul - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca! - afirma:�Pe cel care urmeaza calea cunoasterii, Allah iliindruma spre Paradis...Stralucirea unui om invatat, comparata cu cea a unui simplu evlavios, este precum cea a lunii pline fata de stele. Cunoasterea ne ajuta sa distingem binele de rau, sa gasim drumul catre Cer, ne este prietena atunci cand suntem in desert si singuratate si nu avem pe nimeni, ne intareste la neputinta si ne apara de dusmani. Cerneala savantilor este mai sfanta decat sangele martirilor.� Pentru promovarea stiintei si filozofiei, in Bagdad se infiinteaza asa-numita Casa a Intelepciunii ( بيت unde invatatii musulmani (dar si de alte religii) se straduiesc sa efectueze traducerile operelor ,(الحكمةantichitatii. Aceasta atitudine fata de invatamant si cercetare a constituit factorul principal care a condus la dezvoltarea stiintei.Existenta unei limbi comune, araba, favorizeaza comertul international, schimbul de idei, libertatea gandirii si toleranta religioasa.O inovatie majora a acestei perioade a fost hartia, a carei fabricatie a constituit un secret pastrat cu fermitate de chinezi, dar dezvaluit de prizonierii din urma bataliei de la Talas din 751 dintre arabi si chinezi. Drept urmare, la Samarkand si Bagdad s-au construit primele fabrici de hartie, la a carei tehnologie arabii au adus unele inovatii. Prin anii 900, in Bagdad apareau bibliotecile publice. Fabricarea hartiei se extinde ajungand in F�s, Maroc, apoi in Al-Andalus, urmand sa se raspandeasca in intreaga Europa a secolului al XIII-lea. Primul manuscris arab scris pe hartie care a fost descoperit este Ghareeb Al Hadeeth scris de Abu �Ubayed, datat 837. Poate fi vazut in Olanda, pastrat in biblioteca Universitatii de la Leyden.O deosebita dezvoltare o cunoaste Mecca, ce inca inainte de aparitia islamului devenise un prosper centru comercial. Traditia pelerinajului face ca acest oras sa devina nu numai un centru al schimbului de marfuri, dar si de idei. Avand la baza o economie a carei esenta consta in schimbul de marfuri, civilizatia

islamica se dezvolta si se extinde, in contrast cu cea crestina, indiana sau chineza ale caror societati erau adaptate unei aristocratii agricole. Are loc o expansiune a credintei islamice, la aceasta contribuind si misionarii sufisti care se deplasau in intreaga lume.

Revolutia agraraAceasta globalizare duce la extinderea zonelor de cultivare a mai multor plante, dar si a tehnicilor si tehnologiilor agricole. Astfel, in zona araba sunt aclimatizate plante ca: sorgul adus din nordul Africii, citricele din China, mango, orez aduse din India si alte plante ca bumbac, trestie de zahar. Toate acesta globalizare a culturii a produs transformari spectaculoase in diverse ramuri ale economiei si al nivelului de trai al populatiei.Incepe sa fie fabricat zaharul rafinat a carui productie se raspandeste in intreg imperiul.Agricultura nu mai este de subzistenta, dobandind un caracter comercial. Avem de-a face chiar cu o abordare stiintifica a agriculturii, bazata pe trei elemente:- sistem sofisticat de rotatie a culturilor; anumite culturi, cum ar fi vanata, spanacul, avand chiar mai multe recolte pe an;- sisteme de irigatii dezvoltate, bazate pe o tehnologie destul de avansata pentru acea epoca;- introducerea uni numar mare de tipuri de plante de cultura care erau studiate si catalogate dupa anotimp, tipul de sol si cantitatea de apa necesara.Au fost intocmite numeroase enciclopedii avand ca subiect agricultura si botanica in care se remarca acuratetea descrierilor si a detaliilor.

Economia de piataIn perioada califatului asistam la aparitia a unei forme timpurii de capitalism si de piata libera. Unii autori considera perioada cuprinsa intre secolele al VIII-lea si al XII-lea ca fiind una de �capitalism islamic". S-a creat un sistem monetar stabil si eficient (avand la baza dinarul). S-au introdus diverse forme de parteneriat economic. Au aparut adevarate corporatii care devenisera independente fata de stat. Multe din ideile si conceptele acestui sistem proto-capitalist islamic au fost preluate si de Europa medievala de dupa secolul al XIII-lea.

Cresterea industrialaIncep sa fie utilizate energia hidraulica, energia mareelor, energia eoliana, apar primele motoare cu aburi, incep sa fie utilizati combustibilii fosili (cum ar fi petrolul), fabricile se grupeaza in adevarate complexe industriale. Morile de apa incep sa fie utilizate la nivel industrial si aceasta inca din secolul al VII-lea, ca prin secolul al IX-lea sa apara diferentierea dintre turbinele de apa verticale si cele orizontale. Apar morile de macinat, morile de hartie, gaterele, topitorii de otel, fabrici de zahar. arborii cotiti incep

sa faca parte din mecanismele inventate. Munca manuala a antichitatii incepe sa fie inlocuita de cea mecanizata. Aceasta modificare tehnologica va exercita o influenta ulterioara asupra revolutiei industriale din Europa occidentala de mai tarziu.Ca efect al revolutiei agrare islamice, au aparut o serie de sectoare industriale noi cum ar fi cele agroindustriale, realizarea instrumentelor astronomice, ceramica, industria chimica, aplicatii ale distilarii, confectionarea ceasurilor, a sticlei, valorificarea energiei hidraulice si eoliene, mozaicul, industria hartiei si a papetariei, a parfumului, a petrolului, farmaceutica, constructiile navale, fabricarea matasii, industria textila, industria zaharului, a fabricarii armelor, mineritul si extractia mineralelor (sulf, amoniac, plumb si fier). A aparut tot mai multe fabrici, exemplu preluat ulterior si de Europa Medievala. Spre exemplu, primele fabrici de sticla din Europa au aparut prin secolul al XI-lea cu contributia mestesugarilor egipteni din Grecia.

Tehnologia

Sunt remarcabile automatele construite de fratii Banū Mūsā, numeroasele masini hidraulice descrise de Al-Jazari intr-o lucrarea a sa, �Cartea cunostintelor despre dispozitive mecanice�.In domeniul militar, arabii au dezvoltat tehnica descoperita de chinezi privind realizarea prafului de pusca devenind inovatori in domeniul armelor de foc. Este remarcabil tratatul despre armuri al lui Al-Tarsusi, in care sunt descrise numeroase tipuri de masini de razboi (catapulte, baliste cu contra-greutate etc.)Musulmanii s-au ocupat si de problema irigatiilor, construind numeroase tipuri de mori de vant si de apa.Energia hidraulica era utilizata si la fabricarea hartiei.Abbas Ibn Firnas a creat un ceas cu apa, a studiat modalitatea manufacturarii sticlei, a confectionarii lentilelor.Alte inventii si inovatii atribuite inginerilor si savantilor islamici: camera obscura, cafeaua, sapunul, pasta de dinti, samponul, distilarea, lichefierea, cristalizarea, purificarea, oxidarea, evaporarea, filtrarea, distilarea alcoolului, acidul uric, acidul azotic, alambicul, arborele cotit, robinetul, pompa cu pistoane, ceasul mecanic (actionat cu apa sau cu greutati), lacatul cu cifru, bisturiul, forcepsul, ata chirurgicala (catgut), moara de vant, inocularea, vaccinarea impotriva variolei, stiloul, metode de decodificare a mesajelor cifrate, pictura pe sticla, sticla de cuart, covorul persan, astrolabul sferic. Toate acestea semnlau un nivel stiintific si tehnologic superior Europei acelei epoci.

Gradul de urbanizarePe masura cresterii gradului de urbanizare, orasele musulmane se dezvolta tot mai mult impreuna cu infrastructura aferenta de alimentare cu apa potabila, prevazuta cu canalizare, bai publice.

Speranta de viata a crescut foarte mult. Astfel, daca in lumea greco-romana media de viata era de 22 - 28 de ani, in califatul islamic timpuriu ajunge la 35 de ani, ca dupa secolul al X-lea sa treaca de 60 de ani. Gradul de alfabetizare depaseste pe cel al antichitatii clasice greco-romane.

Matematica

Aplicatie a geometriei in arta: mozaicul islamicCivilizatia arabo-musulmana a jucat un rol important in istoria matematicii prin pastrarea si aprofundarea mostenirii clasicismului antic. Exemple: traducerea lucrarilor lui Euclid, preluarea cifrelor indiene, cunoscute ulterior ca �cifre arabe". Punctul de plecare al matematicii islamice il constituie stiinta greaca si indiana. Cel mai cunoscut savant islamic din domeniu matematicii este Al-Horezmi, care poate fi considerat parintele algebrei. Acesta introduce notatia �x" pentru necunoscute in algebra.Matematicienii arabi sunt cei care inventeaza algebra si in acelasi timp introduc si metode de rezolvarea a ecuatiilor.Matematica este utilizata nu numai in astronomie si pentru calcularea coordonatelor geografice, dar si in arta. Astfel, maiestria realizarii mozaicurilor si a altor ornamente vadesc o buna cunoastere a geometriei.Alte descoperiri atribuite arabilor: trigonometria sferica, anumite functii trigonometrice.De la arabi provine sistemul de numeratie si de notare a cifrelor utilizat aproape in intreaga lume, dar si introducerea virgulei in scrierea fractiilor zecimale.Matematicienii islamici au inventat algebra si au fost primii care au propus metode de rezolvare a ecuatiilor. Lui Omar Haiām i se atribuie inventarea geometriei algebrice, a oferit lumii, iar lui Al-Tusi formularea axiomei paraleleolor.Muhammad bin Moosaa Al-Khawaarizmi este considerat a fi unul din fondatorii algebrei. Cuvantul �algoritm� este o stalcire a numelui sau, sau numelui orasului sau de provenienta, Khwaarzim, in Uzbekistanul de astazi. El a adoptat uzitarea lui zero, o cifra de importanta fundamentala, care a dus la asa numita aritmetica a pozitiilor si sistemul decimal.

MedicinaMedicina islamica, in cadrul istoriei medicinei, se refera la medicina civilizatiei islamice medievale, scrisa in araba, lingua franca a civilizatiei islamice. Traducerile in latina ale scrierilor medicale arabe au exercitat o puternica influenta asupra dezvoltarii ulterioare a medicinei moderne.Conform traditiei, primul medic islamic a fost insusi Muhammad - Allah sa-l binecuvanteze si sa-l miluiasca. Acestuia i se atribuie urmatoarele citate:

�Nu exista nicio boala creata de Allah, in afara de cele carora tot El le-a creat remediul".�Folositi tratamentul medical, caci Allah nu a plasmuit vreo boala careia sa nu-i fi creat si remediul, in afara de acea suferinta numita imbatranire".

�Allah ne-a trimis bolile dar si tratamentul pentru fiecare, asa ca tratati-va cu ajutorul medicinei".

Conceptia conform careia exista tratament pentru fiecare afectiune a incurajat savantii islamici sa intreprinda cercetari medicale pentru a descoperi aceste remedii.Medicii islamici au fondat printre cele mai vechi spitale, in sensul modern al cuvantului, adica spitale publice, aflate sub egida marilor universitati medicale. Acestea erau adevarate stabilimente in care persoanele suferinde erau ingrijite de un personal calificat si care se deosebeau de templele, ospiciile , azilurile si lazareturile din trecut care se ocupau mai degraba cu izolarea de restul societatii a bolnavilor cronici si a celor cu probleme mentale, decat cu vindecarea lor.Astfel, in Cairo, in secolul I d.Hr., spitalul Qalawun putea ingriji 8.000 de pacienti, personalul sau cuprinzand medici specialisti, farmacisti, asistenti.Ca si in celelalte domenii ale stiintei, savantii islamici au introdus si in studiul medical metodele stiintifice. Acestea cuprindeau: aplicarea matematicii, experimentului, disectia, testari pe animale, autopsia cadavrelor.Pentru prima data sunt folosite teste pentru depistarea prezentei substantelor chimice (cum am spune azi, teste anti-drog), testarea competentei prin examinare a medicilor. Astfel, Rhazes introduce experimentul si observatia clinica in domeniul medicinei si respinge teoriile lui Galenus care nu sunt verificate experimental. Introduce testul de urina si ceea ce astazi numim coprocultura.Avicenna (Ibn Sina Abu Ali) este considerat parintele medicinei, deoarece a introdus experimentul sistematic si cantitativ in studiul fiziologiei, examenul clinic, analiza factorilor de risc, precum si notiunea de sindrom. Toate contributiile sale le-a reunit in celebrul sau tratat Canonul de medicina, devenita timp de secole lucrare de referinta pentru medicina apuseana. Aici, bolile sunt descrise, clasificate si li se atribuie diverse tratamente. Tratatul expune o adevarata teorie a substantelor medicamentoase, care sta la baza farmacologiei clinice de astazi. Mai mult, pentru punctul sau de vedere holistic, in care factorii fizici, fiziologici si ai medicatiei sunt vazuti global, Avicenna poate fi considerat precursorul terapiilor alternative.In lucrarea sa, Shukuk 'ala alinusor (�Indoieli in privinta lui Galenus") din secolul al X-lea, Abu Bakr Muhammad ibn Zakariya al-Razi (Rhazes) a fost primul medic care a respins teoria umorala a lui Galen si teoria celor patru elemente a lui Aristotel.Avicenna, "Aristotel al arabilor", cel care promoveaza experimentarea sistematica, introduce studiul si examinarea pulsului arterial si a ritmului cardiac, in special a celui de la incheietura mainii. Observatiile sale, consemnate in �Canonul de medicina" vor conduce mai tarziu la realizarea sfigmografului (tensometrului). Medicii musulmani indepartau chirurgical cataracta cu un mileniu inainte ca medicii europeni medievali sa incerce acest lucru. Unul din marii reprezentanti in acest domeniu este Abulcasis, considerat parintele chirurgiei moderne. Acesta a inventat o serie de unelte si dispozitive chirurgicale. In lucrarea sa, Kitab al-Tasrif, (o enciclopedia vasta de 30 de volume), insumeaza toate cunostintele timpului sau, adunate dupa o cariera de 50 de ani.Abu Sahl al-Masihi (caruia Avicenna i-a fost discipol) explica faptul ca absorbtia alimentelor are loc in intestine, nu in stomac. Avenzoar utilizeaza tubul gastic si introduce hranirea artificiala. Medicii arabi utilizau lavajul gastric in caz de otravire sau intoxicare.

Pentru tratarea fracturilor, Abulcasis introduce bandajul ghipsat, utilizat si astazi in lumea moderna.Procedura inocularii era deja cunoscuta de medicina islamica.Acul chirurgical a fost inventat si descris de catre Al-Qasim, in jurul anului 1.000 si a fost utilizat pentru indepartarea cataractei.Chirurgul irakian Ammar ibn Ali al-Mawsili a inventat seringa folosind un tub de sticla.Firul de catgut a fost inventat de Al-Qasim si este utilizat si astazi.In ceea ce priveste antisepticele si anestezicele, inca din secolul al X-lea, musulmanii utilizau alcoolul rafinat ca agent antiseptic in scopul tratarii ranilor. Anestezia moderna tot de ei a fost inventata si dezvoltata. Ei au fost primii care au utilizat anestezice administrate pe cale orala sau sub forma de inhalari. Astfel, Avicenna utilizeaza anestezicele orale pe baza de opium.Arabii au dezvoltat o vasta retea de spitale. In ceea ce priveste etica medicala, una din importantele trasaturi ale sistemului spitalicesc medieval islamic o constituie standardul inalt al actului medical. Spitalele aveau saloane separate, specializate pe anumite categorii de boli. Se tratau nu numai bolile somatice , ci si cele psihice. Dispuneau si de farmacii care acordau in mod gratuit medicamente celor internati. La tratarea pacientilor nu se faceau discriminari legate de situatia financiara a acestora.Numai personalului calificat si autorizat ii era permis sa practice actul medical. In cadrul spitalelor, lucrau si studiau si viitorii medici. In acest scop, spitalele dispuneau de sali de conferinte si biblioteci. Astfel, biblioteca din cadrul spitalului Tulum, fondat in Cairo in anul 872, continea peste 100.000 de carti.Spitalele care s-au construit in Europa in perioada de dupa cruciade au avut ca model pe cele din Orientul Mijlociu.

AstronomiePentru un vast imperiu ca cel islamic, astronomia era necesara deoarece facilita determinarea longitudinii si latitudinii. De asemenea, astronomia avea si un scop religios: determinarea datei Ramadanului, calcularea momentului zilei cand trebuie sa aiba loc fiecare din cele cinci rugaciuni cotidiene, stabilirea pozitiei orasului Mekka, centrul credintei islamice. Studiul astronomiei era impus si de calendarul lunar islamic.Ca punct de plecare avem teoriile lui Ptolemeu, pe care savantii si astronomii arabi le-au perfectionat. Astfel Alhazen aduce chiar critici si completari celebrei Almagest.De altfel, primele traduceri in araba ale celebrei Almagest dateaza din secolul al IX-lea. In aceasta epoca, lucrarea ar fi fost pierduta pentru europeni. Europa occidentala a redescoperit Almagest pornind de la versiunile traduse din araba. Astfel, o traducere latina a fost realizata de G�rard de Cr�mone, provenind de la un text din Toledo.Se fac studii asupra modelului geocentric al lui Ptolemeu, sunt construite primele observatoare astronomice, e studiata planeta din punct de vedere fizic. Al-Biruni realizeaza distinctia dintre astronomie si astrologie. Alhazen si Ibn al-Shatir realizeaza separarea dintre filozofia naturala si astronomie. Se dezvolta primul model non-ptolemaic, si aceasta prin opera lui Alhazen si Mo'ayyeduddin Urdi, la care ulterior contribuie si Ibn al-Shatir.Astronomii arabi pot fi considerati precursori ai teoriei heliocentrice a lui Copernic. Astfel, Al-Tusi, in lucrarea Tadhirah, aduce o critica modelului geocentric.

Astronomii arabi au inventat si perfectionat un numar mare de instrumente, care le permiteau o buna cunostere si observare a cerului, cum ar fi astrolabul (considerat o adevarata bijuterie a calculului matematic), instrumente de masurare a timpului (de la cadrane solare la mecanisme sofisticate de orologerie). Astrolabul a fost inventat de Hiparh si perfectionat de catre islamici.Astronomul Al-Farghani a dezbatut problema miscarii corpurilor ceresti. Opera sa a fost tradusa in latina in secolul al XII-lea. La sfarsitul secolului al X-lea, Al-Khujandi construieste un observator astronomic langa Teheran prin intermediul caruia calculeza inclinarea eclipticii.In Persia, Omar Khayyam intocmeste o serie de tabele in scopul reformarii calendarului.Un alt mare observator este construit la Istanbul, unde activeaza Taqi al-Din.Savantii musulmani ai epocii medievale sunt numerosi: Al-Battani, Al Kindi, al-Hasib al-Misri (Abū Kāmil), Ibn Yahyā al-Maghribī, Al-Razi, Ibn Al-Haytham, Al-Biruni, Al-Sufi, Nasir ad-Din al-Tusi, Al-Kashi, Qāīzāda al-Rūmī, Ulugh Beg, Taqi al-Din, Al-Sijzi.De o deosebita importanta a fost Scoala de la Maragheh. In Bagdad apare primul observator astronomic.Al-Tusi pune in evidenta, in mod empiric, rotatia Terrei.Lui Al-Battani i se atribuie descoperirea deplasarii apogeului solar, a variatiei diametrului aparent al acestuia, introducerea geometriei sferice.

Geografie

Geografii arabi au mostenit cunostintele marilor savanti ai antichitatii, Herodot, Plinius cel Batran si Ptolemeu. Printre marii geografi putem enumera:- Al-Masudi: a calatorit in intreaga lume araba si a combinat istoria si geografia intr-o lucrare numita �Pajistile de aur�;- Al-Bakri: in urma calatoriilor sale prin Europa, Africa de nord si Peninsula Arabica, elaboreaza mai multe tratate printre care �Cartea drumurilor si a regatelor�;- Al-Idrisi: descriere a Africii si a Spaniei;- Ibn Battuta: efectueaza calatorii prin Europa, Africa, India, Asia centrala si redacteaza o relatare numita �Calatorie�;- Ibn Khaldun: mare savant multidisciplinar, considerat parintele demografiei, istoriei culturale, filozofiei istoriei, celebru si pentru lucrarea cunoscuta in lumea europeana sub numele �Prolegomenon�;- Leon Africanul: autorul unei descrieri minutioase a Africii.Evolutia inregistrata de cartografie, precum si utilizarea busolei (descoperite de chinezi) faciliteaza deplasarea negustorilor si implicit dezvoltarea comertului.

Geber, savant musulman ce a introdus metoda experimentala in domeniul chimiei

Chimie

Incercand sa obtina aur, numerosii alchimisti islamici au obtinut diverse sustante noi (de exemplu acidul azotic) si au perfectionat instrumente si proceduri experimentale ca: distilarea, sublimarea, cristalizarea, oxidarea, evaporarea, filtrarea.Chimia cunoaste o salt decisiv prin Geber, care se evidentiaza prin numeroasle experiente efectuate cu diverse substante minerale, vegetale si animale.Geber introduce metoda stiintifica in chimie. De asemenea, poate fi considerat parintele atat al chimiei, cat si al industriei chimice si a parfumurilor.Al-Kindi respinge teoria transmutatiei metalelor sustinuta de alchimisti. Aceeasi teorie pseudostiintifica este criticata si de Geber.Contributiile lui Rhazes sunt comparabile cu cele ale lui Geber. In lucrarea Kitab-al-Asrar, se ocupa cu preparea substantelor chimice si utilizarea acestora. Pentru a extrage diverse uleiuri, Avicenna utilizeaza metoda distilarii.

Fizica

Studiul fizicii experimentale incepe cu Alhazen, care scrie �Tezaurul optic�, lucrare ce devine de referinta in istoria fizicii asemeni Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a lui Isaac Newton si care dezbate probleme din domeniul opticii cu mult inainte ca Roger Bacon, Leonardo da Vinci si Johannes Kepler sa puna bazele opticii stiintifice europene. Astfel, in tratatul de optica, Alhazen demonstreaza ca senzatia de vedere este data de razele de lumina incidente in globul ocular, argumentand natura fizica a luminii. In acest sens, poate fi considerat parintele psihofizicii si al psihologiei experimentale.Metoda stiintifica experimentala este abordata si de Al-Biruni, un alt precursor al lui Newton, dar in ceea ce priveste legile miscarii, legi descoperite si studiate si de Alhazen si Avicenna.Alti mari fizicieni musulmani: Al Baghdadi (a dedus inaintea lui Newton Principiul al II-lea al mecanicii), Ibn Bajjah (principiul actiunii si reactiunii). Fratii Banū Mūsā (Ja'far Muhammad ibn Mūsā ibn Shākir), Alhazen si Al-Khazini sunt precursori ai lui Newton in domeniul legii gravitatiei.

Averroes, savant islamic, intemeietorul scolii filozofice care ii va purta numele si va influenta filozofia europeana

Botanica si zoologia

Arabii traduc celebrul tratat �De Materia Medica� al lui Dioscoride si aduc contributii insemnate in dezvoltarea farmacologiei. Utilizand alambicul, distileaza o serie de substante noi precum esenta de

trandafiri. Tot arabilor le datoram extinderea culturilor de trestie de zahar si bumbac. O alta contributie a lumii islamice o constituie aparitia gradinilor botanice, care erau atat loc de aclimatizare, cat si de studiu al plantelor.In ceea ce priveste zootehnia, sa mentionam calul pur sange arab, celebru in intreaga lume. Cateva lucrari celebre din domeniu:- Ibn Bakhtishu, �Cartea proprietarilor de animale�- Al-Qazwini, �Minunile creatiei�

Filosofie

Savantii islamici au tradus opere filosofice apartinand unei multitudini de culturi: China, India, Grecia antica.Averroes concepe o enciclopedie medicala si aduce comentarii si completari intregului sistem aristotelician. Al-Kindi, considerat primul mare filozof al islamului, studiaza de asemenea filozofia clasica antica si este intemeietorul gandirii matematice in cadrul filozofiei - logica.Filozofi arabi ca Al-Kindi, Averroes si persani ca Avicenna au jucat un rol important in pastrarea operelor lui Aristotel. Ideile lor filozofice, libere de orice influenta religioasa, ajung sa fie dominante in lumea crestina si musulmana. Acesti filozofi au preluat idei si din zona extrem-orientala, China, India. La toate acestea, prin contributiile proprii acesi filozofi au creat diverse scoli si curente ca: averroismul, avicenismul, Kalam, Qiyas si altele. In Spania musulmana, aceste lucrari au fost traduse in ebraica, latina, astfel contribuind la dezvoltarea ulterioara a filozofiei europene.Alte personalitati importante au fost: Al-Jahiz: un adevarat pionier al evolutionismului, Ibn Tufayl, unul dintre cei mai mari ganditori andaluzi, Al-Ghazali, care l-a influentat pe Maimonides si chiar filozofi medievali ca Toma de Aquino si mai tarziu pe Ren� Descartes care in al sau �Discurs asupra metodei� continua aceste idei.

Arta

Conform preceptelor Coranului, artistilor le era interzisa utilizarea figurilor umane in arta religioasa. Acestia au dezvoltat un stil al figurilor geometrice si care continea versuri din Coran, sub forma caligrafica, ce vor imbogati moscheile.

Arhitectura

Mausoleul Taj Mahal, construit in perioada Imperiului Mogul

Cupola domului din Ierusalim, numit si moscheea lui Omar

Punctul de plecare al arhitecturii arabe il constituie arta bizantina. Sunt preluate domurile si arcadele,

care infrumuseteaza orasele arabe. Un exemplu graitor il constituie Domul din Ierusalim, una dintre cele mai vechi mari edificii islamice.In ceea ce priveste ornamentele geometrice utilizate, artistii arabi erau maestri in aplicarea acelei geometrii cvasicristaline, domeniu care va fi initiat de oamenii de stiinta occidentali abia in secolul al XIX-lea.

Literatura

Literatura are doua directii:- opere bazate pe Coran si pe traditia islamica- poezii care descriu dragostea si bucuria de trai- povestiri din alte culturi traduse si adaptate stilului islamic, spre exemplu �O mie si una de nopti�.Prin secolul al X-lea se configureaza stilul epic, care, patru secole mai tarziu, atinge apogeul.Ibn Tufail scrie primul roman de fictiune arab, intitulat Havy ibn Yaqdhan (�Philosophus Autodidacticus�) si aceasta ca raspuns la lucrarea �Incoerenta filozofilor� a lui Ibn al-Nafis, care poate fi considerat primul roman science-fiction din istoria literaturii.Limba persana devine o limba literara si este scrisa cu caractere arabe, iar literatura acesteia cunoaste o perioada de inflorire. Se afirma poeti ca: Rudaki, Daqiqi, Firdo�si.

Declinul Epocii de Aur debuteaza inca din perioada lui al-Mu'tasim, cand incepe sa se produca o disipare a puterii monarhice.In 1258, mongolii au invadat Imperiul Islamic distrugandu-i capitala. Marile realizari ale Islamului au fost continuate de Spania musulmana, Egipt si ulterior de Europa, dar, pentru spatiul arabic, epoca de aur se incheie.

Dupa parerea mea, contributia musulmanilor joaca un rol esential in dezvoltarea civilizatiei. Epoca marilor descoperiri musulmane a influentat decisiv evolutia societatii, a artei si a stiintei, multe dintre descoperirile din Epoca de Aur a Islamului sunt folosite ca atare pana in prezent.Profetul - pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra lui - a spus : �Daca cineva calatoreste pe un drum in cautarea stiintei, Allah ii va usura drumul spre Rai. Ingerii isi vor cobori aripile asupra celui ce umbla dupa stiinta, fiindu-le placuta indeletnicirea lui. Locuitorii cerurilor si pamantului precum si pestele din adancimea apelor se roaga pentru iertarea lui. Avantajul celui credincios-invatat asupta celui credincios-neinvatat este ca si luna plina fata de celelalte stele.Invatatii sunt mostenitorii profetilor ce lasa mostenire, nu dinari (bani) si nici dirhami (bani), ci numai stiinta, iar cel ce o dobandeste, are parte de o rasplata grozava".S-a relatat ca dupa moartea profetului Muhammad - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui - ,unul dintre urmasii lui a spus unui grup de oameni ca in moschee se imparte averea lui Muhammad - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui . Auzind acestea, oamenii s-au grabit sa ajunga in acea moschee pentru a obtine o parte din avere. Ajunsi in moschee nu au gasit in ea decat un grup de barbati care invatau religie. Dezamagiti s-au dus la cel care i-a informat, care de data asta le-a spuns: Profetii nu

lasa ca mostenire averi ci lasa stiinta. Daca intr-adevar vreti sa il mosteniti pe Trimisul lui Allah (pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra lui) studiati-va religia