contribuții la evaluarea calității unor produse vegetale de interes ...

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” - Iaşi

CONTRIBUȚII LA EVALUAREA

CALITĂȚII UNOR PRODUSE VEGETALE

DE INTERES FARMACEUTIC

-REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT-

Conducător științific:

Prof. Univ. Dr. Monica HĂNCIANU

Doctorand:

Farm. Elisabeta (căs OPREA) IOAN

2015

Componența comisiei de doctorat:

PREȘEDINTE:

Prof. Univ. Dr. Lenuța Profire

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof. Univ. Dr. Monica Hăncianu


REFERENȚI OFICIALI:

Prof. Univ. Dr. Daniela Lucia Muntean

Universitatea de Medicină și Farmacie, Tîrgu-Mureș

CS1 Dr. Elvira Gille

INCDSB București/Centrul de Cercetări Biologice, Piatra-Neamț

Conf. Univ. Dr. Ana Clara Aprotosoaie


Teza de doctorat cuprinde:

46 de tabele

76 de figuri

186 de pagini

197 de indicații bibliografice

Prezentul rezumat redă selectiv bibliografia în text, respectând

numerotarea și cuprinsul din teză.

Cuvinte-cheie: plante medicinale, plante aromatice, contaminare

radioactivă, contaminare microbiană, contaminare cu metale grele.

Rezumatul tezei de doctorat

1

CUPRINS

MULŢUMIRI iv

ABREVIERI v

PARTEA GENERALĂ- Stadiul actual al cunoașterii 1

Capitolul I. Evaluarea calităţii plantelor medicinale şi aromatice 6

I.1. Factori care influențează calitatea plantelor medicinale și aromatice 7

I.2. Controlul calității plantelor medicinale și aromatice 11

I.2.1. Stabilirea identității botanice 11

I.2.2. Stabilirea condițiilor de puritate 15

I.2.2.1. Contaminarea cu pesticide 17

I.2.2.2. Contaminarea cu metale grele 17

I.2.2.3. Contaminarea microbiană 21

I.2.2.4. Contaminarea radioactivă 28

Capitolul II. Reglementarea calităţii produselor din plante

medicinale şi aromatice şi aspecte privind armonizarea

la nivel internaţional a criteriilor de calitate 37

PARTEA PERSONALĂ 46

MOTIVAREA ALEGERII SUBIECTULUI TEZEI, SCOPUL ŞI

OBIECTIVELE URMĂRITE 46

Capitolul III. Studiu statistic privind utilizarea ceaiurilor medicinale

şi a condimentelor în mediu casnic 48

III.1. Material şi metodă 48

III.2. Rezultate şi discuţii 53

III.2.1. Identificarea aspectelor specifice obiceiurilor de

consum de plante medicinale sub formă de ceaiuri, în mediu

casnic 53

III.2.2. Identificarea obiceiurilor de consum de condimente

în mediu casnic 56

III.2.3. Evaluarea existenței unor posibile relații semnificative

între consumul de ceaiuri medicinale și variabilele demografice 58

III.2.4. Identificarea unor asocieri semnificative între consumul de

condimente și variabilele demografice 65

III.2.5. Existența unor relații semnificative între motivele

care determină consumul de ceaiuri medicinale și starea

generală de sănătate a consumatorilor 68


2

III.3. Concluzii 71

Capitolul IV. Prezentarea probelor de tip ceaiuri medicinale

şi condimente provenite de la speciile vegetale selectate ca

urmare a studiului sociologic 73

IV.1. Descrierea probelor tip ceaiuri medicinale 77

IV.2. Descrierea probelor tip condimente 80

Capitolul V. Studiul chimic al polifenolilor în infuziile unor

specii vegetale medicinale utilizate frecvent în România 84

V.1. Material şi metode 84

V.1.1. Material vegetal 84

V.1.2. Determinarea polifenolilor totali 85

V.1.3. Determinarea cantitativă a flavonoidelor 87

V.1.4. Analiza RP-UHPLC-DAD 91

V.2. Rezultate şi discuţii 93

V.2.1. Conţinutul în polifenoli totali 93

V.2.2. Conţinutul în flavonoide 94

V.2.3. Evaluarea spectrului polifenolic 96

V.3. Concluzii 98

Capitolul VI. Evaluarea activităţii antioxidante in vitro a infuziilor

unor specii vegetale medicinale utilizate frecvent în România 99

VI.1. Material şi metode 100

VI.1.1. Material vegetal 100

VI.1.2. Determinarea polifenolilor totali în liofilizate 101

VI.1.3. Evaluarea in vitro a potenţialului antioxidant 102

VI.1.3.1. Determinarea activităţii de scavenger față

de radicalul DPPH 102

VI.1.3.2. Determinarea capacităţii de chelatare a ionului

feros 104

VI.2. Rezultate şi discuţii 105

VI.2.1. Conținutul în polifenoli totali în liofilizatele infuziilor

supuse testelor antioxidante 105

VI.2.2. Capacitatea de scavenger față de radicalul DPPH 106

VI.2.3. Capacitatea de chelatare a ionului feros 111

VI.3. Concluzii 116

Capitolul VII. Evaluarea conținutului în metale grele în probele de

tip ceaiuri medicinale și condimente ale speciilor vegetale selectate 118

VII.1. Material și metode 119

VII.1.1. Material vegetal 119

VII.1.2. Prezentarea probelor 119

VII.1.3. Pregătirea probelor 119


3

VII.1.4. Mineralizarea umedă 120

VII.1.5. Determinarea conținutului în metale grele prin

spectrometria de absorbție atomică cu atomizare în cuptor de

grafit 121


spectrometria de absorbție atomică cu atomizare în flacără 122


spectrometria de absorbție atomică cu vapori reci 123

VII.2. Rezultate și discuții 124

VII.3. Concluzii 132

Capitolul VIII. Evaluarea contaminării radioactive a probelor de

ceaiuri medicinale ale speciilor vegetale selectate 136

VIII.1. Material și metode 138

VIII.1.1. Material vegetal 138

VIII.1.2. Prezentarea probelor 138

VIII.1.3. Determinarea activității alfa și beta global 138

VIII.1.3.1. Pregătirea probelor 139

VIII.1.3.2. Măsurarea activității alfa și beta global 139

VIII.1.4. Măsurarea activității radionuclizilor 137

Cs, 210

Po, 210

Pb, 90

Sr, 232

Th, 238

U 141

VIII.1.4.1. Pregătirea probelor și a soluțiilor antrenor 141

VIII.1.4.2. Determinarea activității 137

Cs 142


Sr 143


Th și 238

U 144


Po și 210

Pb 146

VIII.2. Rezultate și discuții 147

VIII.3. Concluzii 152

Capitolul IX. Evaluarea contaminării microbiologice a probelor de tip

ceaiuri medicinale și condimente ale speciilor vegetale selectate 154

IX.1. Material și metode 155

IX.1.1. Material vegetal 155

IX.1.2. Prezentarea probelor 155

IX.1.3. Pregătirea probelor şi a diluţiilor 155

IX.1.4. Determinarea numărului total de germeni 156

IX.1.5. Bacterii coliforme și Escherichia coli 157

IX.1.5.1. Determinarea numărului cel mai probabil de

bacterii coliforme 157

IX.1.5.2.Determinarea numărului cel mai probabil

Escherichia coli 158

IX.1.6. Determinarea Bacillus cereus 158


4

IX.1.7. Determinarea Staphylococcus spp coagulazo-pozitiv 158

IX.1.8. Determinarea Salmonella sp. 159

IX.1.9. Determinarea drojdiilor și mucegaiurilor 160

IX.2. Rezultate şi discuţii 160

IX.3.Concluzii 168

Capitolul X. Concluzii generale. Contribuţii originale.

Perspective de cercetare 171

BIBLIOGRAFIE 175

ANEXĂ - Listă lucrări publicate din tematica tezei


5

MOTIVAREA ALEGERII SUBIECTULUI TEZEI, SCOPUL ŞI

OBIECTIVELE URMĂRITE

Plantele medicinale și aromatice reprezintă o componentă importantă

a dezvoltării economice, sociale, culturale și ecologice a comunităților din

întreaga lume datorită utilizării lor atât în scop terapeutic, cât și alimentar

[127].

Segmentul de medicină tradițională și complementară ce folosește

produsele din plante a cunoscut o dezvoltare globalizată în ultimele decenii

pe fondul accesibilității prețurilor acestora, diminuării costurilor suportate de

stat pentru tratamentul alopat al diferitelor patologii, eșecului unor terapii

curente sau necesității de reducere a efectelor adverse ale medicamentelor de

sinteză [127].

Aplicarea într-un cadru unitar a practicilor de medicină tradițională

atât de diferite de la o regiune la alta a globului, ele bazându-se pe teorii,

credințe și experiențe originare specifice fiecărei culturi, implică stabilirea

unor criterii de siguranță, standarde și orientări tehnice privind modalitățile

de utilizare, precum și un nou tip de cooperare între state [127].

Utilizarea frecventă a plantelor medicinale şi aromatice atât în scop

terapeutic, cât şi în scop alimentar impune asigurarea si mentinerea siguranţei

consumului prin respectarea condiţiilor de calitate cerute pentru materialul

vegetal folosit, cât şi din punct de vedere al siguranţei alimentare şi al

administrării. În majoritatea statelor, reglementările privind producerea și

autorizarea preparatelor din plante cunosc o continuă dezvoltare și

actualizare, scopul final fiind protejarea sănătății consumatorilor [127, 128].

Existența unei piețe a preparatelor din plante complet

internaționalizate constituie o provocare la care statele și agențiile locale de

reglementare și autorizare trebuie să răspundă pentru a asigura siguranța și

calitatea acestor produse. Este nevoie în acest sens de o armonizare a

reglementărilor privitoare la produsele specifice medicinii tradiționale și

complementare, un rol important revenind în acest rețelei globale

International Regulatory Cooperation on Herbal Medicine (IRCH) [127].

De asemenea, la nivel european, adoptarea unei legislații uniforme

reprezintă unul din obiectivele de actualitate în domeniul medicinei


6

tradiționale și complementare.

Totodată, WHO a elaborat o strategie care să ofere un cadru de

acțiune necesar pentru consolidarea medicinei tradiționale și complementare

la nivel global și pentru sprijinirea statelor membre în stabilirea politicilor

proactive și punerea în aplicare a planurilor de acțiune pentru:

„valorificarea contribuției medicinei tradiționale în domeniul

sănătății, dar și cosmetic;

promovarea medicinei tradiționale sigure și eficiente prin

reglementarea, cercetarea și integrarea produselor pe bază de

plante, a practicienilor și terapiilor în sistemele de sănătate, dacă

este cazul.” [127].

Asigurarea unor servicii de îngrijire de calitate (eficiente, sigure,

accesibile) care să asigure starea de sănătate optimă a populației prin

utilizarea medicinei tradiționale și complementare implică două etape

principale:

stabilirea unui profil național propriu medicinei tradiționale și

complementare prin definirea unor principii specifice,

elaborarea de politici, regulamente și instrucțiuni clare specifice

medicinei tradiționale și complementare care să intervină în

asigurarea cerințelor populațiilor locale și a căror implementare

este controlată de compartimentele juridice locale [127], ale căror

obiective strategice sunt:

a) ”construirea unei baze de cunoștinte și informații pentru

gestionarea activă a medicinei tradiționale și

complementare prin politici naționale adecvate;

b) consolidarea asigurării calității, a siguranței și utilizarea

corectă și eficace

a medicinei tradiționale și complementare prin

reglementări;

c) promovarea dreptului universal la îngrijire medicală prin

integrarea serviciilor medicinei tradiționale și

complementare în mod corespunzător în furnizarea de

servicii de sănătate și de îngrijire a sănătății de sine”

[127].

Astfel, având în vedere contextul actual, eforturile noastre au avut ca

scop principal evaluarea calității unor plante medicinale și aromatice,

utilizate frecvent în mediul casnic în România și care sunt condiționate sub


7

formă de ceaiuri medicinale sau condimente, din punct de vedere al prezenței

unor contaminanți exogeni.

În acest sens obiectivele de cercetare din cadrul tezei de doctorat au

urmărit:

I. Investigarea practicilor de consum alimentar de ceaiuri

medicinale, respectiv de condimente, pe un eșantion de

populație românească. În acest sens ne-am propus realizarea

şi validarea unui chestionar sociologic, care mai apoi să fie

aplicat în farmacii cu circuit deschis asupra unui eşantion

populaţional reprezentativ pentru studiul iniţiat.

II. Valorificarea contribuției consumului de ceaiuri medicinale

la menținerea stării de sănătate a populației prin evaluarea

altor beneficii decât cele terapeutice, dovedit fiind faptul că

în România consumul de ceaiuri medicinale are şi alte

scopuri decât cele care implică efectul farmacologic al

grupelor de principii active de origine vegetală. Astfel, ne-

am propus evaluarea activității antioxidante potenţial

exprimată, prin consumul sub formă de ceai al produselor

vegetale investigate.

III. Promovarea utilizării în condiții de siguranță și eficiență a

unor plante medicinale și aromatice utilizate frecvent în

scop alimentar și terapeutic prin controlul calității din punct

de vedere al prezenței unor contaminanți exogeni. Ne-am

propus evaluarea şi eventual cuantificarea prezenţei

radionuclizilor, a unor metale grele, ca şi încărcătura

microbiologică a produselor vegetale incluse în studiu.


8

Capitolul III

STUDIU STATISTIC PRIVIND UTILIZAREA CEAIURILOR

MEDICINALE ȘI A CONDIMENTELOR ÎN MEDIU CASNIC

Studiul statistic a urmărit evidențierea și descrierea unor

comportamente de tip alimentar, referitoare la consumul de ceaiuri și de

condimente, sub aspectul unor caracteristici specifice acestui tip de practici

alimentare, pentru ca în final să încerce o explicare teoretică a

comportamentelor identificate folosind ca metodă de investigație ancheta

sociologică pe bază de chestionar [129]. Chestionarul a fost alcătuit din 12

întrebări cu variante multiple de răspuns (fig III.1).

Datele obținute au fost prelucrate statistic cu ajutorul programului

Statistical Package for the Social Sciences (SPSS) – version 16.0. Au fost

calculate frecvențele consumului de ceaiuri medicinale și de condimente în

funcție de motivele utilizării acestora, de cantitatea consumată, de tipurile

preferate și de sursele de proveniență. Testarea ipotezelor s-a realizat cu

ajutorul testului non-parametric Chi-pătrat (Chi-Square) al asocierii, fiind

prezentate tabelele de corespondență/contingență (Crosstabs) și valoarea

coeficientului Pearson Chi-Square (Χ2).

Chestionarul a fost inițial pretestat pentru a verifica gradul de

înțelegere al întrebărilor formulate, dar și formularea corectă a întrebărilor cu

scopul identificării și înlăturării unor întrebări care induc răspunsul sau care

pot fi interpretate în mod diferit.

Chestionarul a fost pretestat sub formă de interviu structurat pe un

eșantion de 20 persoane. În final, doi itemi (5 și 6) au fost reformulați.

Chestionarul final a avut o consistență internă bună, indicele Alpha-

Cronbach pentru întreg chestionarul fiind 0.703. Consistența internă evaluată

cu ajutorul coeficientului Alpha-Cronbach s-a incadrat in intervalul optim

0.7-0.9, evidențiind astfel o măsurare reală [130].


9

Fig III.1.Chestionarul sociologic


10

III.2. Rezultate și discuții

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion format din 400 participanți,

structurat în funcție de principalele variabile demografice, format din 253

femei (63.2%) și 147 bărbați (36.8%).

Din punct de vedere al vârstei, 114 participanți (28.5%) din totalul

eșantionului au avut sub 25 ani, 253 participanți (63.3%) au avut între 25-60

de ani, iar 33 participanți (8.3%) au avut peste 60 de ani .

Structura eșantionului pe medii de rezidență a fost reprezentată de 271

participanți din mediul urban (67.8%) și 129 participanți din mediul rural

(32.2%).

În ceea ce privește structura eșantionului în funcție de nivelul

instructiv-educativ al participanților, 29.2% (117) din totalul participanților

au menționat studiile gimnaziale, 36.2% (145) pe cele liceale, iar 34.5%

(138) universitare.

Sub aspectul stării de sănătate, 63.50% (254) din totalul

participanților au declarat că au probleme de sănătate, iar 36.50% (146) că nu

au avut probleme de sănătate în ultimii ani.

Completarea acestuia s-a realizat în farmacie, într-un spațiu care a

permis aria confidențialității în discuția cu fiecare participant. Fiecare

participant la studiu și-a exprimat acordul de procesare a datelor sub condiția

anonimatului.

În ceea ce privește factorii determinanți ai consumului de ceaiuri

medicinale, s-a constatat că acest comportament are la bază trei

motive principale, și anume: conștientizarea efectelor terapeutice

benefice asupra sănătății (53.2%), plăcerea de a consuma ceaiuri în

general (42%) și nevoia de socializare care însoțește comportamentul

de consum (4.8%).

Distribuția participanților la studiu în funcție de tipurile de plante

medicinale utilizate uzual sub formă de ceai a evidențiat că cele mai

consumate tipuri de plante medicinale au fost, în ordine

descrescătoare, teiul (72.5%), gălbenele (71.8%) și mușețel (71.2%),

iar cel mai puțin consumate au fost, în ordine descrescătoare, vâsc

(9.8%) și ghimpele (9.8%), traista ciobanului (9%) și talpa gâștei

(6.8%) (fig III.8).


11

Fig III.8. Distribuția participanților la studiu în funcție de tipurile de plante

medicinale utilizate uzual sub formă de ceai

În privința frecvenței utilizării de ceaiuri medicinale, 36.5% (146) din

participanți au răspuns că le utilizează zilnic, 28.75% (115) beau

ceaiuri de 2-3 ori pe săptămână, iar 34.75% (139) doar ocazional.

Din punct de vedere al cantității de ceaiuri medicinale consumate

zilnic, marea majoritate a participanților, respectiv 52.2% (209) au

confirmat consumul unei căni de ceai în fiecare zi, 21% (84) dintre

respondenți consumul a mai puțin de o cană, iar 26.8% (107)

consumul a mai mult de o cană zilnic. În cazul unui consum

ocazional, 13% (52) dintre participanți au răspuns că beau mai puțin

de o cană odată, 69% (276) beau o cană și 18% (72) mai mult de o

cană.

În ceea ce privește sursa procurării de ceaiuri medicinale, 43.2% (173)

din respondenți preferă farmaciile și magazinele specializate, 23.5%

(94) culeg plantele pentru ceai din flora spontană, 13.8% (55) și le

procură din magazinele alimentare, 10% (40) din piață, iar 9.5% (38)

din propria recoltă.


12

Identificarea tipului de motivație care determină consumul de ceaiuri

medicinale și vârsta consumatorilor a evidențiat prin intermediul

testului Chi-pătrat o relație semnificativă statistic între consumul de

ceaiuri medicinale în scop terapeutic și vârstă: χ2(2)=6.42, p< 0.05.

Așadar, s-au identificat diferenţe semnificative între cele trei categorii

de vârstă luate în considerare în ceea ce privește utilizarea ceaiurilor

medicinale în scop terapeutic (fig III.17).

Fig III.17. Distribuția participanților la studiu în funcție de utilizarea

ceaiurilor medicinale în scop terapeutic pe categorii de vârstă

În ceea ce privește asocierile dintre frecvența consumului de ceaiuri

medicinale și vârstă, testul Chi-pătrat a evidențiat o relație

semnificativă între variabila vârstă și frecvența consumului de ceaiuri

χ2(4)=10.35, p< 0.05 (fig III.18). Astfel, segmentul majoritar care

consumă ceaiuri medicinale pe toate categoriile de frecvență a fost cel

al consumatorilor între 25-60 ani.


13

Fig III.18. Distribuția participanților pe categorii de vârstă a

frecvenței consumului de ceaiuri medicinale

Identificarea relației dintre tipul de motivație care determină

consumul de ceaiuri medicinale și vârsta consumatorilor, a arătat că

există diferenţe semnificative între cele trei categorii de vârstă luate în

considerare în ceea ce privește utilizarea ceaiurilor medicinale în scop

terapeutic, prin valoarea semnificativă a lui χ2(2)=6.42, p< 0.05 (fig

III.19).

Fig III.19. Distribuția participanților pe categorii de vârstă a

consumului de ceaiuri medicinale în scop terapeutic


14

Studiul a arătat că există o relație semnificativă între nivelul

instructiv-educativ al consumatorilor și motivația consumului de

ceaiuri medicinale. Valoarea semnificativă a lui χ2(2)=7.09, p<0.05 a

indicat diferențe în consumul de ceaiuri medicinale generat de nevoia

de socializare între consumatorii cu niveluri instructiv-educative

diferite. Astfel, procentul majoritar l-au deținut cei cu studii

universitare (2.8%), urmați de cei cu studii liceale (1.8%) și de cei cu

studii gimnaziale (0.2%).

În ceea ce privește frecvența consumului de ceaiuri medicinale în

funcție de nivelul instructiv-educativ al consumatorilor, valoarea

χ2(4)=13.04 p<0.05 a evidemțiat frecvența diferită a consumului de

ceaiuri în funcție de nivelul de pregătire al consumatorilor. Procentul

majoritar în cazul consumului zilnic, dar și de 2-3 ori pe săptămână, al

ceaiurilor mediicnale a fost reprezentat de cei cu studi liceale (42.5%,

respectiv 37.4%), în timp ce consumul ocazional de ceai a fost

caracteristic pentru 45.3% din cei cu studii universitare.

Relațiile dintre variabila “stare generală de sănătate”, evidențiată prin

prezența sau absența afecțiunilor și motivele care stau la baza

utilizării de ceaiuri medicinale au arătat că în cazul celor cu probleme

de sănătate la nivel general, motivația pricipală care stă la baza

consumului de ceaiuri medicinale este cea terapeutică, pe când în

cazul consumatorilor fără probleme de sănătate la nivel general,

motivația principală este plăcerea de a consuma ceaiuri pentru gustul

plăcut al acestora. Testul Chi-pătrat a indicat o asociere semnificativă

între starea generală de sănătate și consumul de ceaiuri din plăcere

(χ2(1)=17.149, p<0.001) (fig III.23), precum și între starea generală de

sănătate și consumul ceaiurilor medicinale în scop terapeutic

(χ2(1)=18.647, p<0.001) (fig III.24).


15

Fig III.23. Distribuția consumului de Fig III.24. Distribuția consumului

de ceaiuri din plăcere în funcție de în scop terapeutic în funcție de

starea sănătate de starea de sănătate

Analiza distribuției frecvenței consumului de ceaiuri în funcție de

starea generală de sănătate a arătat a arătat diferenţe semnificative a

frecvenței consumului de ceaiuri medicinale între participanții cu și

fără probleme de sănătate prin valoarea semnificativă a lui

χ2(2)=25.179, p<0.001 (fig III.25).

Fig III.25. Distribuția participanților la studiu în funcție frecvență și

de starea de sănătate


16

Capitolul IV

PREZENTAREA PROBELOR DE TIP CEAIURI MEDICINALE ȘI

CONDIMENTE PROVENITE DE LA SPECIILE VEGETALE

SELECTATE CA URMARE A STUDIULUI SOCIOLOGIC

Studiul sociologic efectuat pe un eșantion reprezentativ de populație

din România a evidențiat că cele mai frecvent utilizate specii vegetale sub

formă de ceaiuri medicinale ținând cont de preferințele consumatorilor sunt:

Tilia sp. (tei), Calendula officinalis L. (gălbenele), Matricaria chamomilla

L. (mușețel), Hypericum perforatum L. (sunătoarea), Achillea millefolium L.

(coada șoricelului) și Ocimum basilicum L. (busuioc).

Cele 6 specii medicinale selectate sunt plante comune, ușor accesibile

și utilizate atât în medicina populară, cât și în cea cultă. Cele 24 de probe de

ceaiuri medicinale și codificările corespunzătoare sunt prezentate în tabelul

IV.1.

Tabel IV.1. Probele de tip ceaiuri medicinale ale speciilor vegetale selectate

Specie Produs vegetal Probe ceaiuri medicinale

Furnizori Flora

spontană

1 2 3 4

Tilia cordata Mill. Tiliae flos TC1 TC2 TC3 TC4

Calendula officinalis L. Calendulae flos CO1 CO2 CO3 CO4

Matricaria chamomilla L. Matricariae flos MC1 MC2 MC3 MC4

Hypericum perforatum L. Hyperici herba HP1 HP2 HP3 HP4

Achillea millefolium L. Millefolii flos AM1 AM2 AM3 AM4

Ocimum basilicum L. Basilici herba OB1 OB2 OB3 OB4

Probe de Tilia cordata Mill: Materialul vegetal corespunzător probei

ambalate vrac TC1 a fost reprezentat de inflorescențe și bractei întregi, de

culoare galben-verzuie.


17

Probele ambalate vrac TC2 și TC3 au fost constituite din inflorescențe

și bractei mărunțite, de culoare galben-verzuie.

Proba colectată din flora spontană, TC4, a prezentat inflorescențe și

bractei întregi, având o culoare galben-verzuie (fig. IV.1). Toate probele au

prezentat un miros aromatic, caracteristic.

Fig IV.1. Probele de Tilia cordata Mill.

Probe de Calendula officinalis L.: Materialul vegetal corespunzător

probei ambalate vrac CO1 a fost constituit din flori separate de receptacul, de

culoare galben-portocalie, cu miros specific.

În probele ambalate vrac CO2 și CO3, produsele vegetale au fost

reprezentate de flori separate de receptacul și numeroase elemente străine

(nisip, paie), culoarea fiind galben-cenuşie și mirosul caracteristic.

Proba colectată din flora spontană, CO4, a fost constituită din flori

tubuloase și ligulate de culoare galben-roșietică, cu miros puternic aromat

(fig. IV.2).

Fig IV.2. Probele de Calendula officinalis L.


18

Probe de Matricaria chamomilla L.: Materialul vegetal corespunzător

probei ambalate MC1, condiționată sub formă de plicuri ambalate individual,

a fost constituit din produs vegetal mărunțit (tulpini, flori, frunze), cu un

aspect păios, de culoare galbenă și cu miros puternic aromat.

În cazul probelor ambalate vrac MC2 și MC3, produsele vegetale au

fost reprezentate nu doar din capitulele florale, ci și din alte părți de plantă.

Proba MC2 prezența capitule florale, alături de numeroase elemente străine

(tulpini, frunze), culoarea sa fiind neuniformă (bej-verzui, galbenă și albă),

iar mirosul caracteristic. Proba MC3 a fost formată din capitule florale, cu

pedunculi lungi şi elemente străine (frunze), de culoare galben-verde-brună și

miros caracteristic.

Proba colectată din flora spontană, MC4, a fost constituită din flori

tubuloase galbene și ligulate albe, cu miros puternic aromat (fig. IV.3).

Fig IV.3. Probele de Matricaria chamomilla L.

Probe de Hypericum perforatum L.: Produsele vegetale

corespunzătoare probelor ambalate vrac HP1, HP2 și HP3 nu au prezentat

diferențe semnificative din punct de vedere macroscopic, fiind constituite din

fragmente ale părților aeriene mărunțite, brunificate, cu numeroase elemente

străine și miros caracteristic.

În toate probele ambalate au predominat fragmentele lemnoase,

somitățile florale fiind mai slab reprezentate.

Proba colectată din flora spontană, HP4, a fost constituită din

fragmente întregi provenite din partea aeriană, de culoare galben-roșietică, cu

miros caracteristic (fig. IV.4).


19

Fig. IV.4. Probele de Hypericum perforatum L.

Probe de Achillea millefolium L.: Produsele vegetale corespunzătoare

probelor ambalate vrac AM1, AM2 și AM3 nu au prezentat diferențe

semnificative din punct de vedere macroscopic, fiind constituite din

fragmente ale părților aeriene, cu numeroase elemente străine.

Probele AM1 și AM3 au prezentat o culoare galben-verzuie, în timp

ce proba AM2 s-a caracterizat printr-o culoare galben-cenușie. Toate probele

ambalate au prezentat un miros caracteristic. Proba colectată din flora

spontană, AM4, a fost constituită din fragmente întregi ale părții aeriene, de

culoare galben-verzuie și cu miros aromatic, specific (fig. IV.5).

Fig. IV.5. Probele de Achillea millefolium L.

Probe de Ocimum basilicum L.: Materialul vegetal corespunzător

probelor ambalate vrac OB1, OB2 și OB3, nu a prezentat diferențe din punct

de vedere al aspectului macroscopic, fiind constituit din fragmente ale

părților aeriene, de culoare verde-închis, cu miros puternic aromat.

În ceea ce privește proba provenită din flora spontană, OB4, aceasta a

fost constituită din fragmente întregi ale părții aeriene, de culoare verde-

închis, cu miros puternic aromat (fig. IV.6).


20

Fig IV.6. Probele de Ocimum basilicum L.


21

Capitolul V

STUDIUL CHIMIC AL POLIFENOLILOR ÎN INFUZIILE UNOR

SPECII VEGETALE MEDICINALE UTILIZATE FRECVENT ÎN

ROMÂNIA

Studiul polifenolilor realizat prin determinarea conținutului în

polifenoli totali și flavonoide, precum și prin analiza spectrului polifenolic a

urmărit evaluarea globală a efectelor benefice la utilizarea sub formă de

ceaiuri a celor 6 specii medicinale selectate ca urmare a studiului sociologic

prezentat în capitolul III, cât și aprecierea siguranței consumului.

V.1.1. Material vegetal

Studiul polifenolilor s-a realizat în infuziile obținute pentru fiecare

dintre cele 4 probe ale fiecărui produs vegetal investigat (Tiliae flos,

Calendulae flos, Matricariae flos, Hyperici herba, Millefolii flos, Basilici

herba). Cele 24 de probe analizate sunt prezentate în tabelul (subcapitol

IV.1.). Obținerea infuziilor s-a realizat conform modului de preparare descris

de FR X. Produsele vegetale s-au adus mai întâi la gradul de mărunțire

prevăzut de monografiile individuale. Pentru fiecare gram de produs vegetal

s-au folosit pentru umectare 3 mL apă pentru Tiliae flos și 0.5 mL alcool

diluat în cazul celorlalte produse vegetale, iar după 5 minute s-a adăugat apă

încălzită la fierbere până la 100 g și s-a lăsat în contact 30 minute. După

filtrare, soluțiile obținute s-au completat cu apă la 100 g [147].

V.2. Rezultate şi discuţii

V.2.1. Conținutul în polifenoli totali

Determinarea conținutului în polifenoli totali a evidențiat o variație

largă a acestuia nu doar între speciile investigate, rezultat de altfel normal și


22

de așteptat, ci mai ales între probele aceleiași specii. În acest sens, s-au

înregistrat diferențe atât între probele ambalate provenite de la furnizori

diferiți, cât și între probele ambalate și cele din flora spontană.

Rezultatele obținute la determinarea conținutului în polifenoli totali în

infuziile probelor de ceaiuri medicinale sunt prezentate în tabelul V.8.

Tabel V.8. Polifenoli totali (mg echivalenți acid galic /100 mL infuzie) în

probele de ceaiuri medicinale

Proba Polifenoli totali

(mg echivalenți acid galic /100 mL infuzie)

TC1 163.640.49

TC2 82.580.59

TC3 188.250.62

TC4 59.060.61

CO1 105.910.48

CO2 102.020.36

CO3 145.000.50

CO4 46.910.44

MC1 34.350.69

MC2 46.880.88

MC3 35.22±0.69

MC4 38.530.70

HP1 353.280.30

HP2 441.890.68

HP3 318.990.34

HP4 203.790.78

AM1 184.660.18

AM2 129.820.50

AM3 128.110.56

AM4 47.110.91

OB1 231.780.78

OB2 126.120.64

OB3 127.11±0.66

OB4 140.330.40


23

Cel mai mare conținut în polifenoli a fost determinat în infuzia probei

HP2 a produsului Hyperici herba (441.89±0.68 mg echivalenți acid galic/100

mL infuzie), iar cel mai mic a fost determinat în infuzia probei MC1

aparținând produsului Matricariae flos (34.35±0.69 mg echivalenți acid

galic/100 mL infuzie).

Comparându-se valorile determinate pentru polifenolii totali în

probele ambalate ale aceleiași specii, cea mai mare variație (de circa 2.2 ori și

respectiv, de 1.8 ori) s-a obținut pentru Tiliae flos (Tilia cordata) (între

82.580.59 mg echivalenți acid galic/100 mL infuzie și 188.250.62 mg

echivalenți acid galic/100 mL infuzie) și Basilici herba (Ocimum basilicum)

(între 126.120.64 mg echivalenți acid galic/100 mL infuzie și 231.780.78

mg echivalenți acid galic/100 mL infuzie).

În ceea ce privește variația între probele ambalate și cele din flora

spontană, diferențele sunt mai mari față de cele semnalate doar pentru

probele ambalate, constatarea fiind valabilă pentru toate produsele vegetale,

exceptând Matricariae flos și Basilici herba.

V.2.2. Conținutul în flavonoide

Similar polifenolilor totali, nivelul flavonoidelor (tabelul V.9) variază

nu doar între speciile investigate, ci și între probele aceleiași specii.

Cea mai mare valoare a fost înregistrată pentru infuzia preparată din

proba OB1 a produsului Basilici herba (121.24±0.13 mg echivalenţi

catehină/100 mL infuzie), în timp ce infuziile obținute din toate probele de

Matricariae flos au prezentat cele mai mici concentraţii (între 5.59±0.03 mg

echivalenţi catehină/100 mL infuzie și 7.37±0.03 mg echivalenţi catehină/100

mL infuzie).

Surprinzătoare au fost variațiile înregistrate în cadrul aceleiași specii

pe de o parte între probele ambalate și cele din flora spontană, și pe de altă

parte între probele ambalate provenite de la furnizori diferiți.

În cazul produsului Millefolii flos (Achillea millefolium L.), conținutul

în flavonoide în infuzia preparată din proba ambalată AM1 (86.26±0.46 mg

echivalenți catehină/100 mL infuzie) a fost de peste 9 ori mai mare față de

cel determinat în infuzia preparată din proba recoltată din flora spontană

AM4 (9.19±0.14 mg echivalenți catehină/100 mL infuzie).


24

Tabel V.9 Flavonoide (mg echivalenți catehină/100 mL infuzie)

Proba Flavonoide totale

(mg echivalenți catehină/100 mL infuzie)

TC1 36.750.03

TC2 20.430.19

TC3 30.340.21

TC4 17.510.09

CO1 18.520.07

CO2 20.650.07

CO3 27.120.02

CO4 8.590.04

MC1 6.140.04

MC2 7.370.03

MC3 6.52±0.04

MC4 5.590.03

HP1 105.600.26

HP2 107.930.21

HP3 110.100.13

HP4 76.870.15

AM1 86.260.46

AM2 37.240.18

AM3 28.400.14

AM4 9.190.14

OB1 121.240.13

OB2 86.630.12

OB3 88.24±0.12

OB4 108.850.07

V.2.3. Evaluarea spectrului polifenolic

Cromatogramele UHPLC obținute pentru probele analizate sunt

redate în fig. V.8.


25

A. Tiliae flos-proba TC2

B. Calendulae flos-proba CO3

C. Matricariae flos-proba MC2


26

D. Hyperici herba-proba HP3

E. Millefolii flos – proba AM1

F. Basilici herba-proba OB1

Fig V.8. Cromatogramele UHPLC ale probelor de ceaiuri medicinale (1=acid clorogenic; 2=catehina; 3=rutozida; 4=acid cafeic; 5=luteolin-7-O-glucozida; 7-acid

izoclorogenic; 8=apigenol-7-O-glucozida; 9=acid rozmarinic; 10=luteol; 11=cvercetol;

12=apigenol)


27

Analiza cromatografică efectuată pentru probele de ceaiuri medicinale

cele mai bogate în polifenoli (TC2, CO3, MC2, HP3, AM1, OB1) ale

produselor vegetale aparținând celor 6 specii investigate a relevat existenţa

unui spectru polifenolic în general similar pentru acestea.

Acidul clorogenic, izoclorogenic și cafeic, precum și catehina au fost

identificați în toate probele de ceaiuri medicinale. Rutozida, luteolin-7-O-

glucozida, cvercetolul și apigenolul au fost detectate în toate probele cu

excepția celei de Basilici herba (OB1). De asemenea, acidul rozmarinic a fost

identificat doar în proba OB1, iar apigenol-7-O-glucozida doar în

Matricariae flos (proba MC2).


28

Capitolul VI

EVALUAREA ACTIVITĂȚII ANTIOXIDANTE IN VITRO A

INFUZIILOR UNOR SPECII VEGETALE MEDICINALE

UTILIZATE FRECVENT ÎN ROMÂNIA

Un obiectiv important al studiului calității unor produse din plante, a

constat în investigarea activității antioxidante a infuziilor din probele

speciilor respective în corelație cu nivelul polifenolilor totali, în vederea

aprecierii contribuției acestora la menținerea stării de sănătate a populației.

Evaluarea acțiunii antioxidante a infuziilor din cele 6 specii vegetale

studiate, s-a realizat prin două teste diferite și complementare, și anume:

activitatea de scavenger față de radicalul DPPH și capacitatea de chelatare a

ionului feros.

VI.1.1. Material vegetal

Determinările s-au efectuat pe liofilizatele infuziilor obținute din

probele tip ceaiuri medicinale ale celor 6 specii vegetale prezentate în

capitolul IV (vezi subcapitolul IV.1) .

Pentru fiecare specie au fost selectate câte 2 probe, respectiv proba

ambalată cu cel mai ridicat conținut în polifenoli totali obținut în cadrul

determinărilor cantitative efectuate pe infuziile propriu-zise și proba colectată

din flora spontană.

În acest sens, probele supuse testelor antioxidante sunt redate în

tabelul VI.1.


29

Tabel VI.1. Probe de ceaiuri medicinale prelucrate sub formă de infuzie ce au

fost incluse în testele antioxidante

Specie Produs vegetal Proba ceai medicinal

Ambalată Flora

spontană

Tilia cordata Mill. Tiliae flos TC3 TC4

Calendula officinalis L. Calendulae flos CO3 CO4

Matricaria chamomilla L. Matricariae flos MC2 MC4

Hypericum perforatum L. Hyperici herba HP2 HP4

Achillea millefolium L. Millefolii flos AM1 AM4

Ocimum basilicum L. Basilici herba OB1 OB4

Infuziile s-au obținut conform metodologiei prezentate în FR X [147]

(vezi subcapitolul V.1.1), iar 20 ml infuzie din fiecare probă au fost

liofilizați (Liofilizator Unicryo TFD 5505, München, Germania), iar

liofilizatele rezultate s-au păstrat în recipiente etanșe la -18 ºC până la

efectuarea analizelor.

VI.2. Rezultate şi discuţii

VI.2.1. Conținutul în polifenoli totali în liofilizatele infuziilor

supuse testelor antioxidante

Rezultatele obținute la determinarea conținutului în polifenoli totali în

liofilizatele probelor supuse testelor antioxidante sunt redate în tabelul VI.2.

Se păstrează în mod normal aceeași tendința de variație a nivelului

polifenolilor înregistrată în cazul infuziilor ca atare (vezi capitolul V,

subpunctul V.2.1). Deși variația între specii era de așteptat, surprinzătoare

sunt diferențele observate între probele aceleiași specii. În acest sens, în cazul

speciei Achillea millefolium L. a fost înregistrată cea mai mare diferență între

probe, concentrația în polifenoli totali în proba de Millefolii flos din flora

spontană AM4 fiind de circa 2.6 ori mai mică față de cea obținută pentru

proba ambalată AM1 (79.87±0.32 mg echivalenți acid galic/g liofilizat față

de 213.63±0.46 mg echivalenți acid galic/g liofilizat).

De altfel, pentru toate speciile investigate, probele din flora spontană

au prezentat valori mai mici ale conținutului în polifenoli totali prin

comparație cu probele ambalate.


30

Tabel VI.2. Polifenoli totali în liofilizatele infuziilor speciilor medicinale

analizate (mg echivalenți acid galic/g liofilizat)

Totodată se remarcă și faptul că în cazul probelor de Hyperici herba

ce prezintă cel mai ridicat nivel al polifenolilor totali (294.310.46 mg

echivalenți acid galic/g liofilizat și respectiv, 228.210.22 mg echivalenți

acid galic/g liofilizat), diferența între proba ambalată și cea din flora minimă

este cea mai mică (de 1.2 ori, în favoarea celei ambalate).

VI.2.2. Capacitatea de scavenger față de radicalul DPPH

Activitatea de scavenger față de radicalul DPPH a tuturor probelor

este dependentă de concentrație (tab. VI.3). La concentrația de 166.66

g/mL, liofilizatele infuziilor probelor ambalate ale produselor vegetale

aparținând speciilor Hypericum perforatum L. (HP2), Ocimum basilicum L.

(OB1), Achillea millefolium L. (AM1) și Tilia cordata Mill. (TC3) prezintă o

activitate de inhibare a radicalului DPPH de peste 90%.

Proba Polifenoli totali

(mg echivalenți acid galic/g liofilizat)

Variație

TC3 209.470.27 ×1.4

TC4 148.890.23

CO3 114.880.24 ×1.8

CO4 63.780.29

MC2 122.520.22 ×1.6

MC4 73.170.70

HP2 294.310.46 ×1.2

HP4 228.210.22

AM1 213.630.46 ×2.6

AM4 79.870.32

OB1 241.200.29 ×1.4

OB4 164.780.73


31

La aceeași concentrație, probele corespunzătoare din flora spontană

manifestă o activitate mai mică, dar încă importantă (valori mai mari de 84%

inhibare a radicalului DPPH) exceptând liofilizatul infuziei de Millefolii flos

(Achillea millefolium L, AM4) (tabel VI.3).

Acesta din urmă inactivează radicalul DPPH doar în proporție de

56.440.32% la concentrația respectivă (166.66 g/mL), iar activitatea cea

mai ridicată (86.500.31%) s-a obținut pentru o concentrație dublă (333.33

g/mL) (tabel VI.3).

Tabel VI.3. Activitatea de scavenger față de radicalul DPPH a probelor de

Tiliae flos, Calendulae flos, Matricariae flos, Hyperici herba, Millefolii flos,

Basilici herba și a martorilor pozitivi

Concen

trație

(g/mL)

% activitate scavenger față de radicalul DPPH DS

TC3 TC4 CO3 CO4 MC2 MC4 HP2 HP4 AM1 AM4 OB1 OB4 (+)-

Cate

hina

Acid

galic

500 - - 84.51

0.17

74.52

0.40

- - - - - - - - - -

333.33 - - 51.51

0.34

45.31

0.13

88.25

0.31

80.14

0.08

- - - 86.50

0.31

- - 95.02

0.64

95.01

0.33

166.66 91.25

0.11

85.30

0.28

37.37

0.10

26.42

0.18

55.59

0.54

50.35

0.19

93.07

0.06

84.41

0.15

90.37

0.27

56.44

0.32

92.43

0.22

89.59

0.34

94.22

0.11

95.00

0.12

83.33 73.43

0.43

83.18

0.03

- - 24.39

0.23

20.38

0.33

79.51

0.38

62.35

0.26

88.37

0.36

30.36

0.30

88.37

0.33

76.64

0.30

94.81

0.22

94.78

0.15

41.66 40.45

0.29

34.49

0.15

- - - - 50.17

0.63

30.39

0.24

57.39

0.21

- 54.36

0.23

34.33

0.19

94.90

0.33

94.50

0.20

20.83 - - - - - - 30.33

0.20

- 26.33

0.25

- 21.27

0.14

- 94.76

0.14

94.12

0.10

10.41 - - - - - - - - - - - - 82.15

0.75

86.13

0.27

5.20 - - - - - - - - - - - - 41.10

0.19

76.10

0.30

2.60 - - - - - - - - - - - - - 66.12

0.31

1.30 - - - - - - - - - - - - - 43.14

0.28

Urmărind valorile CE50 obținute în cadrul testului DPPH (fig VI.3), se

constată că infuziile obținute din probele ambalate sunt mai active ca

scavengeri de radicali DPPH prin comparație cu infuziile obținute din probele

din flora spontană.


32

Fig. VI.3. Exprimarea grafică a valorile CE50 ale liofilizatelor infuziilor din

probele celor 6 specii medicinale selectate în testul de determinare a

activității de scavenger față de radicalul DPPH

VI.2.3. Capacitatea de chelatare a ionului feros

Activitatea de chelatare a ionului feros a probelor investigate variază

de asemenea dependent de concentrație. La concentrația de 333.32 g/mL,

toate probele de Hyperici herba, Basilici herba și Tiliae flos, precum și proba

ambalată de Millefolii flos (AM1) prezintă o activitate de chelatare de peste

94% (tabelul VI.5 şi fig VI.4).

Proba din flora spontană de Millefolii flos (AM4) manifestă o

activitate mai mică de 85% (83.320.25%) la aceeași concentrație (tabelul

VI.5).

Fig.VI.5. Exprimarea grafică a valorile CE50 ale liofilizatelor infuziilor din

probele celor 6 specii medicinale selectate în testul de determinare a

activității de chelatare a ionului feros


33

Valorile CE50 obținute pentru produsele vegetale ale speciilor

investigate (fig. VI.5) evidențiază că infuziile probelor ambalate sunt mai

active ca agenți chelatanți ai ionului feros comparativ cu cele preparate din

probele din flora spontană.

Tabel VI.5. Activitatea (%) de chelatare a ionului feros caracteristică

probelor de Tiliae flos, Calendulae flos, Matricariae flos, Hyperici herba,

Millefolii flos, Basilici herba și a martorilor pozitivi

Concen

trație

(g/mL)

% activitate de chelatare față de ionul feros DS

TC3 TC4 CO3 CO4 MC2 MC4 HP2 HP4 AM1 AM4 OB1 OB4 Ruto

zida

Acid

galic

500 86.57

0.31

66.62

0.26

- 70.46

0.28

- - - - - - - -

333.33 96.32

0.15

94.29

0.24

72.53

0.26

45.25

0.24

79.53

0.40

50.33

0.35

98.68

0.24

96.22

0.05

98.49

0.31

83.32

0.25

98.53

0.17

95.42

0.42

97.2

0.79

98.61

0.16

166.66 85.49

0.39

80.16

0.11

51.17

0.09

17.17

0.07

50.45

0.28

19.38

0.41

97.27

0.14

95.36

0.27

94.28

0.19

58.36

0.18

93.47

0.33

92.27

0.11

95.73

0.31

97.36

0.12

83.33 60.06

0.14

58.36

0.29

34.16

0.10

- 26.50

0.35

- 77.20

0.10

70.29

0.16

84.20

0.15

44.20

0.17

73.39

0.30

72.45

0.11

94.20

0.81

97.09

0.41

41.66 36.45

0.44

25.52

0.04

- - - - 55.38

0.43

26.28

0.14

59.26

0.21

- 53.99

0.03

37.49

0.39

94.12

0.15

97.03

0.03

20.83 - - - - - - 28.34

0.26

- 36.21

0.19

- 27.56

0.29

- 86.47

0.24

86.11

0.22

10.41 - - - - - - - - - - - - 73.18

0.19

72.13

0.48

5.20 - - - - - - - - - - - - 48.29

0.10

63.10

0.60

2.60 - - - - - - - - - - - - - 40.14

0.12


34

Capitolul VII

EVALUAREA CONȚINUTULUI ÎN METALE GRELE ÎN PROBELE

DE TIP CEAIURI MEDICINALE ȘI CONDIMENTE ALE

SPECIILOR VEGETALE SELECTATE

Analiza concentrațiile metalelor grele studiate a urmărit evaluarea

expunerii la metale grele generată de consumul unor speciilor vegetale

frecvent utilizate de locuitorii țării noastre sub formă de ceaiuri medicinale și

condimente conform studiului statistic realizat în cadrul acestei cercetări.

VII.1.1. Material vegetal

Plantele medicinale și aromatice selectate pentru acest studiu sunt

plante comune, ușor accesibile, endemic în țara noastră (zone necultivate și

cultivate) și consumate frecvent în fitoterapie, respectiv în alimentație sub

formă de ceaiuri medicinale sau condimente conform rezultatelor obținute în

studiul sociologic prezentat în capitolul III. Probele analizate și proveniența

acestora sunt prezente în capitolul IV.

VII.1.2. Prezentarea probelor

Pentru plantele medicinale luate în lucru (Achillea millefolium L,

Calendula officinalis L, Hypericum perforatum L, Matricaria chamomilla L,

Ocimum basilicum L, Tilia cordata Mill), au fost analizate câte trei probe,

achiziționate din același lot din magazine herboristice de la 3 furnizori și o

probă recoltată din flora spontană a județului Galați.

Probele ambalate au fost achiziționate în perioada martie-septembrie

2012 din magazine herboristice. Probele neambalate recoltate din flora

spontană au fost colectate în saci de polietilenă sterili în perioada mai-

septembrie 2012.


35

VII.2. Rezultate și discuții

Valorile concentrațiilor metalelor grele determinate în ceaiurile

medicinale și probele din flora spontană sunt redate în tabelul VII.2.

Tabel VII.2. Concentrația (mg/kg) determinată pentru unele metale grele în

ceaiuri medicinale și probe din flora spontană

Probe Pb Cd Hg As Cu Fe

OB1

OB2

OB3

OB4

0.70±0.02

Sld

0.60±0.02

2.03±0.08

0.01±0.00

0.01±0.00

0.01±0.00

0.01±0.00

0.020±0.00

Sld

Sld

Sld

0.04±0.00

0.01±0.01

Sld

Sld

10.00±0.52

15.00±1.16

11.00±0.58

15.00±1.06

6470.00±55.48

8410.00±95.44

2870.00±59.25

3580.00±76.01

AM1

AM2

AM3

AM4

0.09±0.00

0.09±0.00

0.16±0.01

0.42±0.01

0.04±0.00

0.04±0.00

0.02±0.00

0.02±0.00

0.011±0.00

0.015±0.00

0.021±0.00

0.019±0.00

0.03±0.03

Sld

Sld

0.05±0.00

11.00±0.55

14.00±0.67

15.00±0.86

10.00±0.56

180.00±5.47

1490.00±86.04

980.00±5.47

1420.00±75.66

CO1

CO2

CO3

CO4

Sld

0.25±0.01

0.14±0.01

0.24±0.01

0.01±0.00

0.01±0.00

0.01±0.00

0.01±0.00

0.027±0.00

0.008±0.00

0.013±0.00

0.015±0.00

0.03±0.00

0.02±0.00

0.03±0.00

0.01±0.00

4.00±0.28

13.00±0.36

16.00±0.74

24.00±0.80

13330.00±111.45

14530.00±103.15

21020.00±114.69

11970.00±100.44

MC1

MC2

MC3

MC4

0.04±0.00

Sld

0.49±0.02

0.28±0.01

0.01±0.00

0.02±0.00

0.01±0.00

0.02±0.00

0.020±0.00

Sld

Sld

Sld

0.06±0.00

Sld

0.01±0.00

Sld

10.00±0.82

15.00±1.17

12.00±1.00

12.00±0.93

4840.00±72.85

14480.00±107.26

9660.00±88.10

2960.00±37.86

HP1

HP2

HP3

HP4

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

Sld

11.00±0.53

11.00±0.59

15.00±1.02

17.00±0.93

730.00±7.39

670.00±7.35

560.00±5.23

5600.00±64.90

TC1

TC2

TC3

TC4

0.15±0.01

Sld

0.01±0.00

0.32±0.02

0.05±0.00

0.02±0.00

0.01±0.00

Sld

0.018±0.00

0.012±0.00

0.012±0.00

0.106±0.01

0.05±0.00

Sld

0.15±0.01

Sld

9.00±0.56

14.00±0.90

17.00±1.02

12.00±0.75

6390.00±55.95

1010.00±12.19

6820.00±70.74

2230.00±32.07

Sld-sub limita de detecție

Determinarea conținutului în metale grele a ceaiurilor medicinale și a

probelor din flora spontană a arătat că cele mai ridicate nivele de Pb,

respectiv de Hg, au fost identificate în probele recoltate din flora spontană de

Ocimum basilicum L. (2.03±0.08 mg/kg Pb), respectiv de Tilia cordata Mill

(0.106±0.01 mg/kg Hg).


36

În cazul concentrațiilor de Fe și respectiv Cu, cele mai ridicate valori

au fost identificate într-o probă ambalată, respectiv în proba recoltată din

flora spontană de Calendula officinalis L. (21020±114.69 mg/kg Fe,

respectiv 24±0.80 mg/kg Cu). În ceea ce privește prezența As și Cd, probele

ambalate de Tilia cordata Mill au prezentat cele mai mari concentrații ale

acestor elemente analizate (0.15±0.01 mg/kg As, 0.05±0.00 mg/kg Cd).

De remarcat au fost rezultatele obținute în cazul probelor de

Hypericum perforatum L., unde, cu excepția Cu și Fe, valorile celorlalte

metale au fost sub limita de detecție a aparatului pentru toate cele 4 probe.

Limitele metalelor grele prevăzute de suplimentul 6.8 a Ph.Eur ed 6

pentru produsele pe bază de plante sunt stabilite doar pentru plumb (5

mg/kg), cadmiu (1 mg/kg) și mercur (0.1 mg/kg) [70]. Recomandările WHO

privind nivelurile maxime admise ale unor metale grele în plantele

medicinale fac referire la cadmiu și plumb, limitele fiind 0.3 mg/kg și

respectiv, 10 mg/kg [107].

În același timp, în cazul produselor alimentare, așa cum pot fi

încadrate ceaiurile medicinale și condimentele, legislația UE (Regulamentul

nr 420/2011 al Comisiei Europene) stabilește limite maxime doar pentru

plumb (0.3 mg/kg în legume-frunze) și cadmiu (0.2 mg/kg în legume- frunze

și ierburi proaspete) [122].

Plumb

Referindu-ne la valorile plumbului din ceaiurile medicinale și probele

recoltate din flora spontană, cele mai ridicate nivele au fost obținute în cazul

probelor din flora spontană ale speciilor Ocimum basilicum L, Achillea

millefolium L, Tilia cordata Mill.

Cea mai mare concentrație obținută pentru plumb (2.03 mg/kg pentru

proba de busuioc, OB4) nu a depășit limita maximă admisă de Ph Eur [70],

însă este comparativ mai mare decât cea raportată de alți autori din țara

noastră (0.38 mg/kg) pentru aceeași specie [163].

În raport cu recomandările UE [122], pentru speciile vegetale utilizate

sub formă de ceaiuri medicinale a fost determinată o concentrație a plumbului

peste limita admisă în 75% din probele de busuioc și 25% din probele de

coada șoricelului, mușețel și respectiv, tei.

S-a constatat astfel că 25% din totalul probelor de plante medicinale

condiționate sub formă de ceaiuri prezintă concentrații ale plumbului peste

limita admisă de UE pentru produsele alimentare [122]. În conformitate cu

prevederile Ph Eur [70], probele analizate au fost corespunzătoare.


37

Cadmiu

Dintre plantele medicinale condiționate sub formă de ceaiuri

medicinale și în probele recoltate din flora spontană, valori semnificative ale

concentrației de cadmiu au fost determinate în probele ambalate de coada

șoricelului (AM1, AM2=0.04 mg/kg) și tei (TC1=0.05 mg/kg).

În raport cu prevederile UE [122] și Ph Eur [70], rezultatele obținute

pentru cadmiu au fost corespunzătoare.

Mercur

Prezența mercurului în ceaiurile medicinale și probele recoltate din

flora spontană a fost evidențiată în 58.33% din probele de ceaiuri medicinale

analizate.

Cea mai mică concentrație de mercur a fost determinată pentru o

probă ambalată de Calendula officinalis L (CO2=0.008 mg/kg), aceasta fiind

de 13 ori mai redus comparativ cu valoarea obținută pentru proba recoltată

din flora spontană a speciei Tilia cordata Mill (TC4=0.106 mg/kg).

Conform recomandărilor Ph Eur [70] pentru plantele medicinale,

proba de tei recoltată din flora spontană a fost necorespunzătoare.

Arsen

Prezența arsenului în ceaiurile medicinale și probele recoltate din flora

spontană a fost identificată în 50% din probele analizate, cu o valoare minimă

de 0.01 mg/kg în probele ambalate de Ocimum basilicum L (OB2),

Calendula officinalis L (CO4), Matricaria chamomilla L (MC3) și o valoare

maximă de 0.15 mg/kg în proba ambalată TC3 a speciei Tilia cordata Mill

(TC3).

Cupru

În studiul de față, concentrațiile cuprului determinate în ceaiurile

medicinale și în probele recoltate din flora spontană au prezentat cele mai

mari valori pentru Ocimum basilicum L, Calendula officinalis L și

Hypericum perforatum L în probele recoltate din flora spontană.

De asemenea, s-au putut observa valori extreme în cadrul aceleiași

specii: pentru Calendula officinalis L., conținutul în Cu variază între 4.0


38

mg/kg (CO1, probă ambalată) și 24 mg/kg (CO4, proba recoltată din flora

spontană).

Fier

În studiul de față, concentrațiile fierului determinate în ceaiurile

medicinale și în probele recoltate din flora spontană sunt în general ridicate,

existând o variație largă pentru probele aceleiași specie (de ex, între

180.00±5.45 mg/kg și 1490.00±86.04 mg/kg pentru Achillea millefolium L).

Se poate observa că pentru majoritatea speciilor vegetale, cele mai

mari valori s-au determinat în probele ambalate, excepție făcând Hypericum

perforatum L. care a prezentat cele mai ridicate nivele în probele recoltate din

flora spontană.


39

Capitolul VIII

EVALUAREA CONTAMINĂRII RADIOACTIVE A

PROBELOR DE CEAIURI MEDICINALE ALE SPECIILOR

VEGETALE SELECTATE

Studiul de față a urmărit aprecierea gradului de contaminarea

radioactivă a unor specii vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și

consumate în mod frecvent conform aprecierii rezultate în urma studiului

sociologic, precum și identificarea tipului de radionuclizi prezenți în probele

analizate.

În acest sens am aplicat metodele de evaluare a conținutului radioactiv

al apei potabile și alimentelor, având în vedere lipsa unor standarde specifice

ceaiurilor medicinale, care au presupus în primă etapă măsurarea

radioactivității alfa și beta global, urmată de măsurarea activității specifice

radionuclizilor 137

Cs, 210

Po, 210

Pb, 90

Sr, 232

Th și 238

U.

VIII.1.1. Material vegetal




formă de ceaiuri medicinale conform rezultatelor obținute în studiul

sociologic prezentat în capitolul III. Probele analizate și proveniența acestora

sunt prezente în capitolul IV.

VIII.1.2. Prezentarea probelor

În cadrul acestui studiu și ca urmare a rezultatelor obținute prin

intermediul studiului sociologic, am analizat șase specii vegetale (Achillea

millefolium L, Calendula officinalis L, Hypericum perforatum L, Matricaria

chamomilla L, Ocimum basilicum L, Tilia cordata Mill) consumate frecvent


40

sub formă de ceaiuri medicinale, achiziționate în formă ambalată, de la un

producător național de ceaiuri, în martie 2012.

VIII.2. Rezultate și discuții

Aprecierea gradului de contaminarea radioactivă a probelor analizate

a presupus în primă fază determinării activității alfa și beta global. Probele

analizate au prezentat o activitate alfa global cuprinsă între 3.20 Bq/kg

(Ocimum basilicum L.) și 10.75 Bq/kg (Hypericum perforatum L.), în timp ce

activitatea beta global a variat de la 214.50 Bq/kg (Calendula officinalis L.)

la 429.40 Bq/kg (Hypericum perforatum L.) (tabel VIII.2).

Tabel VIII.2. Media activității alfa și beta global (Bq/kg) determinată în

ceaiurilor medicinale studiate

Denumirea științifică Masa

prelucrată

(kg)

Masa de

cenușă

obținută

(g)

Activitatea

alfa global

(Bq/kg)

Activitatea

beta global

(Bq/kg)

Flori

Calendula officinalis L. 2 171.40 5.41 214.50

Matricaria chamomilla L. 2 185.20 4.51 411.72

Tilia cordata Mill 2 191.20 4.57 249.30

Partea aeriană

Achillea millefolium L. 2 95.80 6.54 333.45

Hypericum perforatum L. 2 95.00 10.75 429.40

Ocimum basilicum L. 2 295.00 3.20 380.21

Datorită lipsei unor valori de referință pentru radionuclizii prezenți în

plantele medicinale, rezultatele au fost comparate cu datele publicate în

literatură. Un studiu realizat în țara noastră (2005), a raportat pentru partea

aeriană a speciei Calendula officinalis L., recoltată din jud Arad, o activitate

alfa globală sub limita de detecție a aparatului și o activitatea beta globală de

204 Bq/kg [109]. Autorii au explicat astfel absența contaminării radioactive a

speciei cultivate prin faptul că pentru zona de cultivare a fost determinată o

radioactivitate normală [109], demonstrând astfel influența solului în

transferul radionuclizilor către plantele medicinale.

Valorile maxime obținute în studiul de față pentru proba de Calendula

officinalis L. (5.41 Bq/kg și respectiv, 214.50 Bq/kg) ar putea fi corelate cu

tendința concentrării radionuclizilor în florile speciei vegetale studiate.


41

În a două etapă, am urmărit determinarea activității specifice a

unor radionuclizi naturali (210

Po, 210

Pb, 232

Th,238

U ) și artificiali (137

Cs, 90

Sr) a căror prezență oferă informații suplimentare privind încărcătura

radioactivă a plantelor medicinale. Concentrațiile radionuclizilor analizați

sunt prezentate în tabelul VIII.3 și fig. VIII.3-8.

Tabel VIII.3. Concentrația (mBq/kg) radionuclizilor determinați în probele

produselor vegetale analizate

Partea

vegetală

folosită

Denumirea științifică Radionuclizi

artificiali

(mBq/kg)

Radionuclizi naturali

(mBq/kg)

137Cs

90Sr

210Po

210Pb

232Th

238U

Flori

Partea

aeriană

Calendula officinalis L.

Matricaria chamomilla L.

Tilia cordata Mill.

Achillea millefolium L.

Hypericum perforatum L.

Ocimum basilicum L.

<60

<60

1

1

1

8

6

8

10

30

-

30

30

20

10

50

-

60

60

50

20

10

10

40

30

40

Fig VIII.3. Concentrațiile 210

Po, 210

Pb, 232

Th și 238

U în produsele vegetale

analizate


42

Fig VIII.4. Concentrația 210

Po în produsele vegetale analizate

În cazul 210

Po (fig VIII.4), au fost determinate concentrații cuprinse

între 1 mBq/kg (Tilia cordata Mill, Calendula officinalis L., Matricaria

chamomilla L.) și 8 mBq/kg (Ocimum basilicum L., Achillea millefolium L.,

Hypericum perforatum L.), cele mai mari valori fiind determinate în probele

formate din părți aeriene ale speciilor selectate în studiu.


Pb în produsele vegetale analizate

Nivelul 210

Pb (fig. VIII.5) în proba de Tilia cordata Mill. a fost sub

limita de detecție a aparatului, în timp ce pentru probele celorlalte specii,

valorile au fost cuprinse între 10-30 mBq/kg, cea mai mare concentrație de 210

Pb fiind identificată în probele de Achillea millefolium L., Hypericum

perforatum L. și Matricaria chamomilla L.


43


Th în produsele vegetale analizate

Concentrația 232

Th (fig VIII.6) a fost sub limita de detecție a

aparatului în cazul probei speciei Tilia cordata Mill, în timp ce în cazul

celorlalte probe concentrația acestuia a variat între 10-60 mBq/kg, cele mai

mari valori fiind determinate în probele de Achillea millefolium L. și

Hypericum perforatum L. (60 mBq/kg), urmate la o diferență mică

(50mBq/kg) de probele de Matricaria chamomilla L. și Ocimum basilicum L.


U în produsele vegetale analizate

În ceea ce privește activitatea 238

U (fig VIII.7), valorile determinate au

variat de la 10mBq/kg (Tilia cordata Mill. și Matricaria chamomilla L.) la 40

mBq/kg (Ocimum basilicum L. și Achillea millefolium L.), cele mai mari

valori fiind determinate în probele speciilor vegetale formate din părți

aeriene.


44

În ceea ce priveşte 137

Cs și 90

Sr, în probele analizate au fost

determinate concentraţii sub limita de detecție a aparatului.

În UE, limita radioactivității maxime cumulată de 134

Cs și 137

Cs în

produsele agricole originare din țările terțe în urma accidentului produs la

centrala nucleară de la Cernobâl este de 600 de Bq/kg [125]. Raportând

valorile determinate în cadrul acestui studiu la legislația europeană, acestea

sunt situate sub limita maximă, și astfel concentrațiiile evidențiate nu prezintă

un risc asupra sănătății consumatorului de ceaiuri medicinale.


45

Capitolul IX

EVALUAREA CONTAMINĂRII MICROBIOLOGICE A PROBELOR

DE TIP CEAIURI MEDICINALE ȘI CONDIMENTE ALE

SPECIILOR VEGETALE SELECTATE

Evaluarea gradului de contaminare microbiologică a speciilor

vegetale utilizate frecvent sub formă de ceaiuri medicinale a urmărit

aprecierea încărcăturii microbiene a probelor analizate pentru creșterea

siguranței alimentare.

IX. 1.1. Material vegetal




formă de ceaiuri medicinale sau condimente conform rezultatelor obținute în

studiul sociologic prezentat în capitolul III.

Probele analizate și proveniența acestora sunt prezente în capitolul IV.

IX.1.2. Prezentarea probelor

Pentru plantele medicinale luate în lucru medicinale (Achillea

millefolium L., Calendula officinalis L., Hypericum perforatum L.,

Matricaria chamomilla L., Ocimum basilicum L., Tilia cordata Mill.), au

fost analizate câte trei probe, achiziționate din același lot din magazine

herboristice de la 3 furnizori și o probă recoltată din flora spontană a

județului Galați. Probele ambalate au fost achiziționate în septembrie 2012

din magazine herboristice. Probele neambalate recoltate din flora spontană au

fost colectate în saci de polietilenă sterili în perioada mai-septembrie 2012.


46

IX.2. Rezultate şi discuţii

Rezultatele determinării încărcăturii microbiologice a probelor din

speciile vegetale condiționate sub formă de ceaiuri medicinale și a celor

recoltate din flora spontană sunt prezentate în tabelele IX.1. Codificarea

probelor este cea prezentată în capitolul IV.

Tabel IX.1.Valorile contaminanților microbieni și fungici (UFC/g) prezenți în

ceaiurile medicinale și în probele recoltate din flora spontană

Valorile contaminanților microbieni și fungici prezenți în probele

ceaiurilor medicinale analizate (tabelul IX.1) evidențiază cel mai mare număr

Probe Număr

total de

germeni

Bacterii

coliforme

Drojdii și

mucegaiuri

E coli S.coagulazo-

pozitiv

B.cereus Salmonella

sp

OB1 9.0x103 2.4x10 1.0x10

4 0 0 0 0

OB2 2.5x105 4.3x10 1.8x10

3 0.9x10 0 0 0

OB3 8.0x104 3.2x10 3.0x10

3 0 0 0 0

OB4 1.1x105 9.0x10 1.2x10

4 0.4x10 0 0 0

AM1 5.0x103 2.4x10 1.1x10

4 0 0 2.4x10 0

AM2 5.0x105 2.4x10

2 6.0x10

2 9.2x10 0 0 0

AM3 9.0x102 0 1.5x10

2 0 0.2x10 1.2x10 0

AM4 4.0x102 2.4x10

2 5.0x10

3 2.4x10

2 0 0 0

CO1 3.0x103 2.1x10 2.1x10 0 0.9x10 1.1x10 0

CO2 7.5x105 2.4x10

2 1.1x10

4 9.3x10 0 0 0

CO3 5.0x104 2.4x10

2 4.5x10

2 9.3x10 0 0 0

CO4 9.0x103 2.4x10

2 5.5x10

3 2.4x10

2 0 1.5x10 0

MC1 3.3x104 2.6x10

2 1.1x10

3 0 2.1x10 0 0

MC2 3.5x105 4.3x10 2.5x10

3 9.0x10 0 0.2x10 0

MC3 6.0x104 0.9x10 2.5x10

3 0 0 0 0

MC4 3.0x104 0 1.3x10

4 0 0 1.2x10 0

HP1 1.0x102 0 1.7x10 0 0 0.2x10 0

HP2 2.0x104 0 4.0x10

2 0 0 0 0

HP3 1.1x103 0 8.0x10

2 0 0 0 0

HP4 1.1x103 0.4x10 8.0x10 0.4x10 0 0 0

TC1 2.1x104 2.6x10

2 1.0x10

4 0 2.4x10 6.1x10 0

TC2 4.0x102 0 1.3x10

2 0 0 0 0

TC3 1.2x105 2.4x10

2 1.1x10

4 9.3x10 0 0 0

TC4 1.1x104 0 8.2x10

3 0 0 0 0


47

total de germeni determinat în proba ambalată CO2 (7.5×105 UFC/g)

aparținând speciei Calendula officinalis L.

În ceea ce privește numărul bacteriilor coliforme, cea mai mare

valoare (2.6×102 UFC/g) a fost determinată în proba MC1 aparținând speciei

Matricaria chamomilla L., dar și în proba TC1 aparținând speciei Tilia

cordata Mill. Numărul de drojdii și mucegaiuri a depășit valoarea de 1.0×104

UFC/g

în cazul probelor OB4, AM1, CO2, MC4, și respectiv, TC3

aparținând speciilor Ocimum basilicum L., Achillea millefolium L.,

Calendula officinalis L., Matricaria chamomilla L. și Tilia cordata Mill.

Cel mai mare număr de Staphylococcus spp coagulazo-pozitivi a fost

identificat în proba TC1 a speciei Tilia cordata Mill. (2.4×10 UFC/g), probă

în care a fost identificat B.cereus cu un număr de 6.1x10 UFC/g. E. coli a fost

determinată cu cel mai mare număr (2.4×102 UFC/g) în probele CO4 de

Calendula officinalis L. și AM4 de Achillea millefolium L. Prezența

Salmonella sp nu a fost identificată în probele analizate.

Pentru probele incluse în studiu, în urma analizei numărului total de

germeni, s-au stabilit valori cuprinse între 1.0×102 și 7.5×10

5 UFC/g în cele

ale speciilor vegetale condiționate sub formă de ceaiuri medicinale și în

probele recoltate din flora spontană, corespunzătoare din punct de vedere a

limitelor prevăzute de Ph Eur [24].

În cazul bacteriilor coliforme, prezența acestora a fost determinată în

70.83% din probe, cu un număr de unități formatoare de colonii cuprins între

0.4×10 și 2.6×102 UFC/g. În cazul speciilor Ocimum basilicum L., Achillea

millefolium L., Calendula officinalis L. și Hypericum perforatum L, probele

recoltate din flora spontană au prezentat cele mai mari valori ale numărului

de bacterii coliforme (UFC/g). Raportând cele mai mari valori de unități

formatoare de colonii de bacterii coliforme determinate în probele ambalate

de mușetel (MC1) și tei (TC1) la datele din literatura de specialitate [72],

valorile obținute în acest studiu au fost mai mici.

Drojdiile și mucegaiurile au prezentat cel mai mic număr de unități

formatoare de colonii în proba HP1 (1.7×10 UFC/g) a speciei Hypericum

perforatum L., în timp ce cel mai mare număr de unități formatoare de colonii

a fost identificat în proba MC4 (1.3×104

UFC/g) a speciei Matricaria

chamomilla L. De asemenea, s-a identificat cel mai mare număr de unități

formatoare de colonii în probele recoltate din flora spontană în cazul speciilor

de Ocimum basilicum L. și Matricaria chamomilla L. În raport cu Ph Eur

[24], probele de ceaiuri medicinale au fost corespunzătoare.


48

În ceea ce privește Escherichia coli, prezența acesteia a fost

determinată în 41.66% din probele speciilor vegetale condiționate sub formă

de ceaiuri și în probele recoltate din flora spontană, cu valori cuprinse între

0.4×10 și 2.4×102 UFC/g (fig IX.6). Astfel, 75% din probele de Calendula

officinalis L., 50% din probele de Ocimum basilicum L. și Achillea

millefolium L. și 25% din probele de Matricaria chamomilla L., Tilia cordata

Mill și Hypericum perforatum L. au prezentat unități formatoare de colonii de

E. coli.

Fig IX.6. Valorile unităților formatoare de colonii de E.coli în speciile

vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în probele recoltate din flora

spontană

În conformitate cu prevederile Ph Eur [24], 8.33% din totalul probelor

speciilor vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în probele recoltate din

flora spontană au fost necorespunzătoare, acestea fiind recoltate din flora

spontană, aparținând speciilor Achillea millefolium L. și Calendula officinalis

L.

Prezența stafilococilor coagulazo-pozitivi a fost confirmată în acest

studiu în 16.66% din probele vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în

probele recoltate din flora spontană cu unități formatoare de colonii cuprinse

între 0.2×10 UFC/g și 2.4×10 UFC/g. Conform fig IX.7, prezența acestor

contaminanți a fost determinată în probele ambalate AM3, CO1, MC1 și TC1

ale speciilor Achillea millefolium L., Calendula officinalis L., Matricaria

chamomilla L. și respectiv, Tilia cordata Mill.


49

Fig IX.7. Valorile unităților formatoare de colonii de stafilococi coagulazo-

pozitivi în speciile vegetale condiționate sub formă de ceaiuri și în probele

recoltate din flora spontană

În cazul Bacillus cereus, pentru probelor recoltate din flora spontană

ale speciilor Calendula officinalis L. și Matricaria chamomilla L. au fost

determinate cele mai mari unități formatoare de colonii de B. cereus. Prezența

acestuia s-a identificat în 33.33% din probele speciile vegetale condiționate

sub formă de ceaiuri și în probele recoltate din flora spontană, cu valori

cuprinse între 0.2×10 și 6.1×10 UFC/g.

În ceea ce privește determinarea microbiologică a Salmonella sp,

prezența sa nu a fost identificată în probele speciilor vegetale condiționate

sub formă de ceaiuri medicinale și condimente și în probele recoltate din

flora spontană.


50

Capitolul X

CONCLUZII GENERALE

Studiul de față are ca scop evaluarea calității unor plante medicinale și

aromatice, utilizate frecvent în mediul casnic și care sunt condiționate sub

formă de ceaiuri medicinale sau condimente din punct de vedere al prezenței

unor contaminanți exogeni.

Rezultatele obținute conduc la următoarele concluzii:

Studiul sociologic a demonstrat caracterul alimentar al

consumului de plante medicinale și aromatice, folosite în mediul

casnic sub formă de ceaiuri medicinale și de condimente, cu

scopul satisfacerii unor necesități diferite. Au fost investigate doar

unele dintre aspectele specifice comportamentelor de consum

alimentar de ceaiuri și condimente, în speță motivația consumului,

frecvența și cantitatea consumată, alte caracteristici ale acestor

comportamente care justifică transformarea lor în obișnuințe

propriu-zise de consum nefiind luate în considerare.

În ceea ce privește plantele medicinale utilizate frecvent sub

formă de ceai, rezultatele obținute evidențiază consumul ceaiului

preparat din inflorescenţele de tei (Tiliae flos, Tilia cordata Mill.),

de gălbenele (Calendulae flos, Calendula officinalis L.), capitulele

florale de mușeţel (Matricariae flos, Matricaria chamomilla L.),

somitățile florale de sunătoare (Hyperici herba, Hypericum

perforatum L.), florile de coada-şoricelului (Millefolii flos,

Achillea millefolium L.) şi părțile aeriene de busuioc (Basilici

herba, Ocimum basilicum L.) în detrimentul celorlalte menționate

în chestionar.


51

În cazul plantelor aromatice utilizate frecvent sub formă de

condimente, s-a constatat, în ordinea preferințelor, consumul de

mărar (Anethum graveolens L.), pătrunjel [Petroselinum crispum

(Mill.) Fuss.], cimbru (Thymus vulgaris L.), mentă (Mentha

piperita L.), sovârf (Origanum vulgare L.) și măghiran (Origanum

majorana L.).

Studiul chimic al polifenolilor în infuziile obţinute din probele

produselor vegetale aparținând celor 6 specii medicinale selectate

ca fiind cele mai frecvent folosite de respondenţii studiului

sociologic (Tilia cordata Mill., Calendula officinalis L.,

Matricaria chamomilla L., Hypericum perforatum L., Achillea

millefolium L., Ocimum basilicum L.) a evidenţiat:

variație largă a conținutului în polifenoli totali şi

flavonoide atât între speciile investigate, lucru de altfel de

la sine înțeles, cât și între probele aceleiași specii;

în cazul fiecărei specii, s-au înregistrat diferențe

importante cantitative atât între probele ambalate provenite

de la furnizori diferiți, cât și între probele ambalate și cele

din flora spontană;

cele mai mari variaţii ale conţinutului în polifenoli totali

între probele ambalate s-au înregistrat pentru Tiliae flos (de

peste 2 ori), în timp ce în cazul flavonoidelor, s-au obţinut

pentru Millefolii flos (de peste 3 ori);

pentru fiecare din produsele vegetale investigate, cu

excepția Matricariae flos și Basilici herba, diferențele între

probele ambalate sunt mai mici comparativ cu cele între

probele ambalate și proba din flora spontană;

în general, probele colectate din flora spontană sunt mai

sărace în polifenoli totali şi flavonoide prin comparaţie cu

probele ambalate ale aceleiaşi specii.

Studiul activității antioxidante in vitro a evidențiat:

proprietăți importante de scavenger față de radicalul DPPH

și de chelatare a ionului feros ale liofilizatelor infuziilor

obținute din probele provenite de la produsele vegetale ale

celor 6 specii investigate;

în cazul tuturor speciilor, liofilizatele infuziilor obținute

din probele ambalate s-au dovedit a fi mult mai active


52

comparativ cu liofilizatele probelor recoltate din flora

spontană;

probele ambalate cele mai active s-au dovedit a fi cele de

Millefolii flos (AM1, CE50(DPPH)=35.330.15 g/mL,

CE50(chelatare ion feros)=31.500.20 g/mL), Hyperici herba

(HP2, CE50(DPPH)=36.260.25 g/ml, CE50(chelatare ion

feros)=36.300.40 g/mL) și Basilici herba (OB1,

CE50(DPPH)=38.030.15 g/mL, CE50(chelatare ion

feros)=41.060.35 g/mL);

activitatea antioxidantă a liofilizatelor infuziilor se

corelează cu nivelul polifenolilor totali, astfel încât probele

cu cel mai mare conținut în polifenoli (probele ambalate)

s-au dovedit a fi și cele mai active;

pentru Millefolii flos la care se înregistrează cea mai mare

variație a conținutului polifenolic între proba ambalată și

cea din flora spontană (de circa 2.5 ori) au fost identificate

și variații importante ale activității antioxidante (de circa 4

ori, în testul DPPH și de 3.5 ori în cel de determinare a

potențialului de chelatare a ionului feros), în favoarea

probei ambalate.

infuziile speciilor medicinale investigate se constituie în

surse importante de antioxidanți pentru organismul uman,

susținând opțiunea de utilizare din partea consumatorilor

dincolo de un consum de plăcere.

Determinarea conținutului în metale grele al produselor

vegetale analizate a evidențiat valori ce depășesc limitele impuse

pentru Pb de legislația europeană [0.3 mg/kg], precum și cea

pentru Hg de Ph Eur [0.1 mg/kg], precum și concentrarea As, Fe

și Cu în unele produse vegetale. Astfel:

Concentrațiile Pb au depășit limita admisă de UE [0.3

mg/kg] în 25% din totalul probelor de plante medicinale

condiționate sub formă de ceaiuri și probele colectate din

flora spontană, și respectiv în 16.66% din totalul probelor

de plante aromatice condiționate sub formă de condimente

și probele recoltate din flora spontană;

Valorile obținute pentru Cd au fost corespunzătoare în

raport cu prevederile UE [0.2 mg/kg] și Ph Eur [1 mg/kg];


53

pentru Hg, limita admisă de Ph Eur [0.1 mg/kg] a fost

depășită în proba recoltată din flora spontană a speciei

Tilia cordata Mill;

prezența As a fost identificată în 50% din probele de plante

medicinale condiționate sub formă de ceaiuri și probele

recoltate din flora spontană, și respectiv în 72.22% din

condimentele ambalate și probele corespunzătoare

recoltate din flora spontană;

în ceea ce privește prezența Fe și Cu în ceaiurile

medicinale, probele de Calendula officinalis L. au

prezentat cele mai ridicate valori (21020±114.69 mg/kg

Fe, respectiv 24±0.80 mg/kg Cu);

în cazul condimentelor, cele mai mari valori ale Cu și

respectiv, Fe, au fost determinate în Origanum majorana

L. (348±7.48 mg/kg Cu) și Mentha piperita L. (6683±40.39 mg/kg Fe).

Evaluarea contaminării radioactive a probelor speciilor vegetale

condiționate sub formă de ceaiuri a vizat determinarea activității

alfa și beta global, precum și măsurarea activității specifice a unor

radionuclizi naturali (210

Po, 210

Pb, 232

Th,238

U) și artificiali (137

Cs, 90

Sr):

S-a observat astfel o activitate alfa și beta global crescută

în cazul speciei Hypericum perforatum L.;

activitatea 137

Cs și 90

Sr în ceaiurile medicinale analizate a

fost situată sub limita de detecție a aparatului;

s-a observat o tendință crescută a acumulării

radionuclizilor în cazul speciilor analizate al căror produs

vegetal a fost constituit din partea aeriană;

Achillea millefolium L. a prezentat cel mai înalt grad de

contaminare radioactivă cu 210

Po, 210

Pb, 232

Th și 238

U.

Aprecierea gradului de contaminare microbiană a identificat:

valori ale Escherichia coli, dar și ale drojdiilor și

mucegaiurilor peste limitele prevăzute de Ph Eur [102

UFC/g, respectiv max 105 UFC/g], precum și prezența

unor patogeni ce denotă o contaminare de natură umană

(stafilococi coagulazo-pozitivi);


54

probele de Achillea millefolium L. și Calendula officinalis

L. recoltate din flora spontană au prezentat valori peste

limita admisă de Ph Eur [102 UFC/g] pentru E. coli;

în ceea ce privește condimentele, valoarea prevăzută în Ph

Eur pentru drojdii și mucegaiuri (104 UFC/g) în

produsele pe bază de plante la care nu se adaugă apă

clocotită înainte de utilizare, a fost depășită în cazul

probelor de Mentha piperita L. (66.66%), Petroselinum

crispum (Mill) Fuss (33.33%) și Thymus vulgaris

L.(33.33%).

prezența stafilococilor coagulazo-pozitivi a fost

evidențiată în probele ambalate ale speciilor Achillea

millefolium L., Calendula officinalis L., Matricaria

chamomilla L. și respectiv, Tilia cordata Mill;

prezența Bacillus cereus a fost confirmată în 33.33% din

probele speciile vegetale condiționate sub formă de ceaiuri

și în probele recoltate din flora spontană și respectiv,

55.55% din probele vegetale condiționate sub formă de

condimente și în probele recoltate din flora spontană.

Contribuții originale. Perspective de cercetare

Originalitatea tezei de doctorat constă în:

analiza obiceiurilor de consum de ceaiuri medicinale și

condimente pe un eșantion reprezentativ de populație românească;

determinarea conținutului în Pb, Cd, As, Hg, Cu și Fe a probelor

speciilor selectate pe baza datelor obținute în cadrul studiului

sociologic, în condițiile în care, în literatura de specialitate din țara

noastră există puține date privind contaminarea cu metale grele a

speciilor vegetale analizate;

determinarea pentru prima dată pe teritoriul țării noastre a

gradului de contaminare radioactivă prin măsurarea activității alfa

și beta global, precum și a activității specifice a unor radionuclizi

naturali și artificiali, a produselor vegetale provenite de la șase

specii consumate frecvent sub formă de ceaiuri medicinale,

conform datelor obținute în cadrul studiului sociologic;


55

evaluarea gradului de contaminare microbiană a speciilor vegetale

condiționate sub formă de ceaiuri și condimente în raport cu probe

recoltate din flora spontană.

Perspective de cercetare:

Rezultatele obținute în cadrul tezei de doctorat justifică continuarea

studiilor privind calitatea produselor vegetale în următoarele direcții:

extinderea studiului sociologic (număr de participanți, zone de

geografice),

evaluarea activității antioxidante în funcție de modul de prelucrare

a materialului vegetal,

evaluarea conținutului în metale grele și radionuclizi în

preparatele extractive utilizate în mediu casnic (infuzii, decocturi,

macerate, tincturi),

evaluarea în dinamică a prezenței radionuclizilor în materialul

vegetal.

56

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.***WHO.General Guidelines for Methodologies on Research and

Evaluation of Traditional Medicine, 2000,

http://whqlibdoc.who.int/hq/2000/WHO_EDM_TRM_2000.1.pdf ,

(accessed November 25, 2011)

2. Kooreman P, Baars EW. Patients whose GP knows complementary

medicine tend to have lower costs and live longer. Eur J Health Econ

2012; 13 (6): 769–776.

3. Sahoo N, Manchikanti P, Dey S. Herbal drugs: Standards and regulation.

Fitoterapia 2010; 81 (6): 462-471.

4. Pferschy-Wenzig EM, Bauer R. The relevance of pharmacognosy in

pharmacological research on herbal medicinal products. Epilepsy &

Behav, 2015. http://dx.doi.org/10.1016/j.yebeh.2015.05.037.

5. Mateescu I, Paun L, Popescu S et al.Medicinal and aromatic plants – a

statistical study on the role of phytotherapy in human health. Bulletin

UASVM Animal Science and Biotechnologies 2014; 71 (1): 14-19.

6. Sõukand R, Quave CL, Pieroni A et al. Plants used for making

recreational tea in Europe: a review based on specific research

sites. J Ethnobiol Ethnomed 2013; 9 (1): 58.

7. Zhang Z, Wider B, Shang H et al. Quality of herbal medicines: challenges

and solutions. Complement Ther Med 2012; 20: 100-106.

8. Ramzan I. Phytotherapies: Efficacy, Safety, and Regulation. Hoboken:

John Wiley & Sons Inc, 2015.

9.*** European Pharmacopoeia, 6th edn. Council of Europe: Strasbourg,

2007.

10. Posadzki P, Watson L, Ernst E. Contamination and adulteration of herbal

medicinal products (HMPs): an overview of systematic reviews. Eur J

Clin Pharmacol 2013; 69: 295-307.

11. Singh R, Gautam N, Mishra A, Gupta R. Heavy metals and living

systems: An overview. Indian J Pharmacol. 2011; 43 (3): 246 -253.

12.Montes-Santiago J. The lead-poisoned genius: saturnism in famous artists

across five centuries. Prog Brain Res. 2013; 203: 223-240

13. Sánchez-Castañeda C, Squitieri F, Di Paola M et al.The role of iron in

gray matter degeneration in Huntington's disease: a magnetic

resonance imaging study. Hum Brain Mapp.2015; 36 (1): 50-66.

http://whqlibdoc.who.int/hq/2000/WHO_EDM_TRM_2000.1.pdf

http://dx.doi.org/10.1016/j.yebeh.2015.05.037

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=S%C3%B5ukand%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23941692

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Quave%20CL%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23941692

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Pieroni%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=23941692

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Singh%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21713085

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Gautam%20N%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21713085

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Mishra%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21713085

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Gupta%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21713085

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21713085

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Montes-Santiago%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24041283


http://www.pubfacts.com/detail/25145324/The-role-of-iron-in-gray-matter-degeneration-in-Huntingtons-disease-a-magnetic-resonance-imaging-stu



57

14.***European Pharmacopoeia, 6th ed.Supl 6.8 Council of Europe:

Strasbourg, 2011.

15. De Freitas Araújo MG, Bauab TM. Microbial quality of medicinal plant

materials. In Akyar I (Ed). Latest research into quality control.

Rijeka: InTech, 2012, 67-82.

17. Mircea CG. Contaminarea fungică și bacteriană a produselor vegetale de

origine vegetala.Teza de doctorat-Universitatea de Medicina si

Farmacie Grigore.T.Popa-Iasi, 2010.

18. Du Plessis-Stoman D, Downing TG, van de Venter M, Govender S.

Traditional herbal medicines: potential degradation of sterols and

sterolins by microbial contaminants. S Afr J Sci 2009; 105 (3/4): 147

150.

19. Centers for Disease Control (CDC). Salmonella montevideo infections

associated with salami products made with contaminated imported

black and red pepper --- United States, July 2009--April 2010.

Morb. Mortal. Wkly. Rep 2010; 59 (50): 1647-1650.

20. Jevremovic M, Lazarevic N, Pavlovic S, Orlic M. Radionuclide

concentrations in samples of medicinal herbs and effective dose

from ingestion of ¹³⁷Cs and natural radionuclides in herbal tea

products from Serbian market. Isotopes Environ Health Stud 2011;

47 (1): 87-92.

21. Gheorghiță IG, Corneanu C.G.Radiobiologie. Bacău: Alma Mater, 2002.

22. Yablokov AV, Nesterenko VB, Nesterenko AV. Consequences of the

Chernobyl catastrophe for the environment. In: Yablokov AV,

Nesterenko VB, Nesterenko AV, Sherman-Nevinger JD.

Chernobyl- Consequences of the catastrophe for people and the

environment. 1181. New York: Annals of the New York

Academy of Sciences 2009, 221–286.

23. Nesterenko AB, Nesterenko VB, Yablokov AV. Consequences of the

Chernobyl Catastrophe for Public Health. In: Yablokov AV,

Nesterenko VB, Nesterenko AV, Sherman-Nevinger JD.

Chernobyl- Consequences of the catastrophe for people and the

environment. 1181. New York: Annals of the New York Academy

of Sciences 2009, 31–220 .

24.***UNSCEAR. United Nations Scientific Committee on the Effects of

Atomic Radiation 2013 Report.

http://www.unscear.org/docs/reports/2013/1406336_Report_2013_A

nex_A Ebook_website.pdf (accessed March 1, 2015)

25.***FDA. Detention Without Physical Examination of Products from

Japan Due to Radionuclide Contamination, Import Alert 99-33. Sept.

http://www.unscear.org/docs/reports/2013/1406336_Report_2013_Anex_A%20Ebook_website.pdf

http://www.unscear.org/docs/reports/2013/1406336_Report_2013_Anex_A%20Ebook_website.pdf

58

9, 2013 http://www.accessdata.fda.gov/cms_ia/importalert_621.html

(accessed December 1, 2013)

26.***WHO. Guidelines for Assessing Quality of Herbal Medicines

with Reference to Contaminants and Residues, 2007,

http://apps.who.int/medicinedocs/documents/s14878e/s14878e.pdf

(accessed December 1, 2013)

27. Toma C, Tița D, Sandru O et al. Study on Nigella Sativa (Ranunculaceae)

radioactivity cultivated in Romania. The Timisoara Medical Journal

2005; 2:191-193

28. Kroes BH. The legal framework governing the quality of (traditional)

herbal medicinal products in the European Union. J Ethnopharmacol

2014; 158: 449-453.

29.*** Official Journal of the European Union. Directive 2004/24/EC of the

European Parliament and of the Council of 31 March 2004 amending,

as regards traditional herbal medicinal products, Directive

2001/83/EC on the Community code relating to medicinal products

for human use, 2004, http://eur

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:136:0085:

090:en:PDF (accessed August 25,2014)

30.*** Official Journal of the European Union. Directive 2004/27/EC of the

European Parliament and of the Council of 31 March 2004 amending

Directive 2001/83/EC on the Community code relating to medicinal

products for human use, 2004,

http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol1/dir_2004_27/dir_2004_

7_en.pdf (accessed August 25,2013)

31. Knöss W. Harmonization of regulatory requirements in Europe to ensure

quality, safety and efficacy of herbal medicinal products. In:

Mukherjee P editor. Evidence-based validation of herbal medicine.

Amsterdam: Elsevier Inc. 2015, 201-216.

32. Wiesener S. Falkenberg T, Hegyi G et al. Legal Status and Regulation of

Complementary and Alternative Medicine in Europe. Forschende

Komplementärmedizin 2012: 19 (suppl 2): 29-36.

33. Carlsen MH, Blomhoff R, Andersen LF. Intakes of culinary herbs and

spices from a food frequency questionnaire evaluated against 28-days

estimated records. J Nutr .2011; 10: 50.

34. Stănescu U, Hăncianu M, Cioancă O et al. Plante medicinale de la A la

Z, ed. a II-a revizuită şi adăugită. Iasi: Ed Polirom, 2014.

35. Saeidnia S, Gohari AR, Mokhber-Dezfuli N, Kiuchi F. A review on

phytochemistry and medicinal properties of the genus Achillea.

Daru. 2011; 19 (3): 173–186.

http://www.accessdata.fda.gov/cms_ia/importalert_621.html

http://www.accessdata.fda.gov/cms_ia/importalert_621.html

Guidelines%20for%20Assessing%20Quality%20of%20Herbal%20Medicines%20with%20Reference%20to%09Contaminants%20and%20Residues

Guidelines%20for%20Assessing%20Quality%20of%20Herbal%20Medicines%20with%20Reference%20to%09Contaminants%20and%20Residues

http://apps.who.int/medicinedocs/documents/s14878e/s14878e.pdf

http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol1/dir_2004_27/dir_2004_7_en.pdf

http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol1/dir_2004_27/dir_2004_7_en.pdf

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Saeidnia%20S%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Mokhber-Dezfuli%20N%5Bauth%5D

59

36. Pandey AK, Singh P, Tripathi NN. Chemistry and bioactivities of

essential oils of some Ocimum species: an overview. Asian Pac J

Trop Biomed. 2014; 4 (9): 682-694.

37. Gupta R, Anwer MM, Sharma YK. Dill. In: Peter KE (editor). Handbook

of Herbs and Spices (second edition). Cambridge: Woodhead

Publishing Limited, 2012, 275-285.

38. Ciulei I, Grigorescu EM, Stănescu U. Plante medicinale-Fitochimie și

Fitoterapie, vol.II, Bucuresti: Ed Medicală,1993.

39. Khan IA, Abourashed EA. Leung’s Encyclopedia of common natural

ingredients used in food, drugs and cosmetic. Third edition.

Hoboken, John Wiley & Sons, 2010.

40. Tsao R. Chemistry and Biochemistry of Dietary Polyphenols. Nutrients.

2010; 2 (12): 1231-1246.

41. Pandey KB, Rizvi SI. Plant polyphenols as dietary antioxidants in human

health and disease. Oxi Med Cell Longev. 2009; 2 (5): 270-278.

42. Vladimir-Knežević S, Blažeković B, Bival Štefan M, Babac M.

Plant Polyphenols as Antioxidants Influencing the Human Health.

In: Venketeshwer Rao A (ed). Phytochemicals as Nutraceuticals -

Global Approaches to Their Role in Nutrition and Health.

Rijeka: InTech, 2011, 155-177.

43. ***Farmacopeea Romana, editia a X-a, editura Medicală.

44. Singleton VL, Rossi JA. Colorimetry of total phenolics with

phosphomolybdic phosphotungstic acid reagents. Am J Enol Vitic

1965; 37: 144-158.

45. Paur I, Carlsen MH, Halvorsen BL, Blomhoff R. Antioxidants in Herbs

and Spices: Roles in Oxidative Stress and Redox Signaling. In:

Benzie IFF, Wachtel-Galor S,editors. Herbal Medicine: Biomolecular

and Clinical Aspects. 2nd edition. Boca Raton (FL): CRC Press,

2011. Available from:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK92763/

46. Kaliora AC, Kogiannou DAA, Kefalas P et al. Phenolic profiles and

antioxidant and anticarcinogenic activities of Greek herbal infusions;

balancing delight and chemoprevention? Food Chem 2014: 142: 233

241.

47. Farzaneh V, Carvalho IS. A review of the health benefit potentials of

herbal plant infusions and their mechanism of actions. Ind Crops Prod

2015; 65: 247-258.

48. Chan EWC, Lim YY, Chong KL et al . Antioxidant properties of tropical

and temperate herbal teas. J Food Compost Anal 2010; 23: 185-189.

http://www.crosbi.znanstvenici.hr/prikazi-rad?&lang=ENZaninovi&rad=530161

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK92763/

60

49. Mishra K, Ojha H, Chaudhury NK. Estimation of Antiradical properties

of Antioxidants Using DPPH. Assay: A Critical Review and Results.

Food Chem 2012; 13: 1036-1043.

50. Udipi S, Ghugre P., Gokhale C. Iron, oxidative stress and health. In:

Lushschak V (Ed.). Oxidative stress molecular mechanisms and

biological effects. Rijeka: InTech, 2012; 73-108.

51. Cuciureanu R. Chimia şi igiena mediului şi alimentului, Metode de

analiză, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită. Iasi: Ed Gr. T. Popa,

2003.

52. Hărmănescu M. Heavy Metals Determination in Selected Medicinal

Plants. Annals of the Faculty of Engineering Hunedoara - Journal of

Engineering. 2007; V (1): 63–68.

53. Ramezani Z, Aghel N, Shiralipoor R, Zadeh Dabbagh R. Determination

of Lead and Cadmium Content of Dill (Anethum graveolens) and

Onion (Allium Cepa L.). Cultivated in Khozestan/Iran. Iran J Pharm

Sci.2011; 7 (3): 197-203.

54. Bundschuh J, Nath B, Bhattacharya P et al. Arsenic in the human food

chain: the Latin American perspective. Sci Total Environ. 2012; 429:

92-106.

55. Koc H, Sari H. Trace metal contents of some medicinal, aromatic plants

and soil samples in the Mediterranean region, Turkey. J Appl Chem

Res 2009; 8: 52-57

56. Hărmănescu M, Alda LA, Bordean DM et al. Heavy metals health risk

assessment for population via consumption of vegetables grown in old

mining area; a case study: Banat County, Romania. Chemistry

Central Journal 2011; 5:64

57. Iancu LS. Antimicrobial susceptibility testing methods-interpretative

criteria. Editura PIM, 2006.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Bundschuh%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=22115614

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Nath%20B%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=22115614

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Bhattacharya%20P%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=22115614


ANEXĂ

Listă lucrări publicate din tematica tezei:

Articole publicate în reviste ISI:

Oprea E, Pintilie V, Bufnea V, Aprotosoaie AC, Cioanca O, Trifan A,

Hăncianu M. Radionuclides content in some medicinal plants

commonly used in Romania, Farmacia (FI=1,251), 2014; 62 (4):

658-663.

Articole științifice in extenso în reviste cotate B+:

Oprea E, Tuchiluș C, Aprotosoaie AC, Cioancă O, Trifan A,

Grădinariu V, Miron A, Hăncianu M. Assessment of the microbial

load of some medicinal plants commonly used in Romania, Rev Med

Chir Soc Med Nat, 2015; 119 (1): 267-272.

Rezumate și e-postere prezentate la congrese naționale:

Oprea E, Bufnea V, Aprotosoaie AC, Grădinariu V, Cioancă O,

Trifan A, Miron A, Ifrim C, Hăncianu M. Heavy metal levels in some

medicinal plants commonly used in Romania, Congresul Național de

Farmacie, 24-27 sept 2014, Iași, România

Grădinariu V, Cioancă O, Oprea (Ioan) E, Tănase C, Hriţcu L, Gille

E, Șpac A, Hăncianu M. Ocimum basilicum var. purpurascens:

Approaches on the chemical and biological profile. Congresul

Național de Farmacie, 24-27 sept 2014, Iași, România

http://www.revmedchir.ro/uploads/1/5/7/2/15722076/42_oprea_e_farm_ao.pdf

http://www.revmedchir.ro/uploads/1/5/7/2/15722076/42_oprea_e_farm_ao.pdf

Date post:	09-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	nguyenngoc
View:	228 times
Download:	1 times

contribuții la evaluarea calității unor produse vegetale de interes ...

Documents