+ All Categories
Home > Documents > Contraventional II FR

Contraventional II FR

Date post: 23-Nov-2015
Category:
Upload: cristina-melania
View: 56 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
123
Introducere Cursul intitulat Drept contraventional pune în discuţie - pornind de la rolul şi funcţiile sociale ale dreptului - sistematizarea ramurilor dreptului, separarea dreptului contravenţional din cel administrativ, apariţia răspunderii contravenţionale ca formă distinctă a răspunderii juridice şi ca modalitate a constrangerii statale în domeniul combaterii contravenţionalităţii. Prezentul curs are ca scop determinarea rolului şi a locului răspunderii contravenţionale în sistemul metodelor de constrîngere statală aplicate pentru asigurarea ordinii de drept precum si a cunoasterii procedurii contraventionale in constatarea, stabilirea, aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale. Obiectivele cursului Cursul intitulat Drept contraventional are ca obiectiv principal îmbogăţirea cunoştinţelor din sfera disciplinelor cu caracter juridic ale studenţilor Programului de studii Drept, forma de învăţământ FR. În acest sens, la sfârşitul acestui curs, studenţii vor fi capabili să: sa opereze cu noţiuni precum: contraventie, raspundere contraventionala, sanctiune contraventionla, procedura contraventionala; sa cunoasca si sa aplice principiile care ghidează răspunderea contravenţională sa identifice subiectele raportului contravenţional, cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptelor, sa execute corect aplicarea legii contravenţionale în timp; sa identifice domeniul sancţiunilor aplicabile, modalităţile sau durata de aplicare, competenţa agenţilor constatatori; 1
Transcript

Modul 1

IntroducereCursul intitulat Drept contraventional pune n discuie - pornind de la rolul i funciile sociale ale dreptului - sistematizarea ramurilor dreptului, separarea dreptului contravenional din cel administrativ, apariia rspunderii contravenionale ca form distinct a rspunderii juridice i ca modalitate a constrangerii statale n domeniul combaterii contravenionalitii.

Prezentul curs are ca scop determinarea rolului i a locului rspunderii contravenionale n sistemul metodelor de constrngere statal aplicate pentru asigurarea ordinii de drept precum si a cunoasterii procedurii contraventionale in constatarea, stabilirea, aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale.

Obiectivele cursului

Cursul intitulat Drept contraventional are ca obiectiv principal mbogirea cunotinelor din sfera disciplinelor cu caracter juridic ale studenilor Programului de studii Drept, forma de nvmnt FR. n acest sens, la sfritul acestui curs, studenii vor fi capabili s:

sa opereze cu noiuni precum: contraventie, raspundere contraventionala, sanctiune contraventionla, procedura contraventionala; sa cunoasca si sa aplice principiile care ghideaz rspunderea contravenional sa identifice subiectele raportului contravenional, cauzele care nltur caracterul contravenional al faptelor, sa execute corect aplicarea legii contravenionale n timp;

sa identifice domeniul sanciunilor aplicabile, modalitile sau durata de aplicare, competena agenilor constatatori;

Cerine preliminare

Elemente cuprinse in cadrul materiilor: teoria generala a dreptului, drept administrativ si drept penal general.

ResurseParcurgerea unitilor de nvare nu necesit existena unor mijloace sau instrumente de lucru.

Structura cursului

Cursul Drept contraventional este structurat n dou module, astfel: ambele module cuprinde cate trei uniti de nvare. La rndul su, fiecare unitate de nvare cuprinde: obiective, aspecte teoretice privind tematica unitii de nvare respective, exemple, teste de autoevaluare precum i probleme propuse spre discuie i rezolvare.La sfritul celor doua module sunt indicate teme de control. Rezolvarea acestor teme de control este obligatorie. Acestea vor fi ncrcate de ctre studeni pe platforma e-learning pn la odat prestabilit sau predate cadrului didactic titular.

Durata medie de studiu individual

Parcurgerea de ctre studeni a unitilor de nvare ale cursului de Drept contraventional (att aspectele teoretice ct i rezolvarea testelor de autoevaluare i rezolvarea problemelor propuse) se poate face n 2-3 ore pentru fiecare unitate.

Evaluarea

La sfritul semestrului, fiecare student va primi o not, care va cuprinde: un test gril, ce va conine ntrebri teoretice din materia prezentat n cadrul acestui material, test ce va deine o pondere de 60% n nota final i notele aferente celor dou teme de control, realizate pe parcursul semestrului, care vor deine o pondere de 20% fiecare.

Spor la treaba !Modulul 1. Noiuni de baz de drept contraventionalCuprinsIntroducere3Obiectivele modului.........................................................................................................4Competente4U1. Dreptul contraventional: definire, obiect, trasaturi, delimitare, izvoare, principii5U2. Raportul juridic de drept contraventional13U3. Contraventia

Introducere

Unul din rolurile normei de drept si a sanctiunii ca parte structurala a acesteia este cel de a disciplina comportamentul uman n principalele relatii dintr-o societate, ntr-un climat specific coexistentei libertatilor, al apararii drepturilor esentiale ale omului si al statornicirii spiritului de dreptate.Cursul de Drept contraventional are in vedere atat prezentarea unor chestiuni generale legate de ideea de pedeapsa si sanctiune, cat si aprofundarea aspectelor speciale care tin de sanctiunile contraventionale n sine, individualizarea lor, cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptelor, subiectele contraventionale, aplicarea legii contraventionale n timp, alaturi de unele probleme sensibile de procedura contraventionala care au influenta asupra aspectelor de drept material.

Contraventia si raspunderea contraventionala au la momentul actual o abordare mai mult in planul dreptului administrativ, mai precis pe segmentul care se ocupa de sanctiunile contraventionale. Insa, in plan doctrinar, se impune o paralela bine conturata ntre legislatiile mai multor state europene, tocmai pentru ca sistemul de drept romnesc sa mprumute ct mai multe elemente benefice privitoare la natura si esenta sanctiunilor ca atare, la limitele acestora, modalitati privind constatarea si aplicarea lor, pentru a se ajunge n cele din urma, la o sistematizare si reunire a lor ntr-un ansamblu logic, coerent numit Cod contraventional, avnd drept puncte de referinta codurile unor state ale UE sau din afara granitelor acesteia.

Obiectivele modulului

Obiectivele modulului pot fi grupate in obiective principale si obiective secundare. Obiectivele principale constau in deprinderea studentilor cu elementele de noutate ale raspunderii juridice contraventionale, din prespectiva dreptului contraventional, si operarea cu notiunile de raport juridic de drept contraventional, contraventie, raspundere contraventionala.

In secundar se doreste obisnuirea studentilor de a identifica si aplica cunostintele din materiile cu caracter general si special, cum ar fi teoria generala a dreptului, drept penal general si drept administrativ, in domeniul dreptului contraventional. CompeteneLa sfritul acestui modul studenii vor fi capabili s:

neleag importana raspunderii juridice sub forma specifica dreptului contraventional ;

s neleag elementele de baz ale dreptului contraventional s identifice faptele ilicite ce cad sub incidenta contraventionala;

s identifice raportul de drept contraventional, sub toate elementele sale;

s identifice izvoarele formale si materiale ale dreptului contraventional;

identifice raportul juridic de drept contraventional, conditiile si elementele acestuia;

identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de drept contraventional.

inteleaga fapta contraventionala

neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei;

identifice izvoarele de drept material si formal;

sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite

.

Unitatea de nvare M1.U1. Dreptul contraventional: definire, obiect, trasaturi, delimitare, izvoare, principiiCuprins

M1.U1.1. Introducere5M1.U1.2. Obiectivele unitatii de invatare6M1.U1.3. Definitia, obiectul, trasaturile si delimitarea dreptului contraventional6M1.U1.4. Izvoarele dreptului contraventional8M1.U1.5. Principiile dreptului contraventional10M1.U1.6. Rezumat12

M1.U1.1. Introducere

Dreptul apare ca un ansamblu organizat si logic a carui structura implica o retea de relatii a caror organizare si ierarhizare constituie pana la urma un sistem.SISTEMUL DREPTULUI - este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor dreptului.Existenta acestui sistem, exclude posibilitatea ca dreptul sa fie privit ca o simpla alaturare a unui numar, mai mare sau mai mic, de norme juridice.Societatea moderna se caracterizeaza printr-o amplificare fara precedent a activitatii normative. Numarul mare de acte normative impune organizarea lor, ordonarea lor in raport de anumite criterii.Caracteristica sistemului consta in prezenta obligatorie a unei structuri comune, care reuneste elementele si care-si pune, in cele din urma, amprenta pe aceste elemente.

Sistemul dreptului este un sistem in continua miscare, adaptare la evolutia societatii, la amploarea unor fenomene sociale transpuse in raporturi juridice. Putem spune ca dreptul contraventional ca ramura de drept, cu institutiile sale specifice este rezultatul acestei adaptari si prin urmare trebuiesc cunoscute si aprofundate din acest punct de vedere.

M1.U1.2. Obiectivele unitii de nvareAceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a elementelor introductive in dreptul contraventional.

La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s:

inteleaga locul si rolul dreptului contraventional

neleag i s explice elementele care stau la baza raspunderii;

identifice izvoarele de drept material si formal;

identifice principiile de drept contraventional aplicabile

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

M1.U1.3. Definitia, obiectul, trasaturile si delimitarea dreptului contraventionalDefinitie

Cunoastem ca ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, in baza unei metode specifice de reglementare si a unor principii comune.Astfel, dreptulcontravenional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz, cum ar fi contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i procedura contravenional, avand ca scopprotecia juridic aunor valori sociale determinate si soluionarea raporturilor juridice aprute inprocesul activittii de combatere a contravenionalitii.

Obiectul dreptului contraventionalObiectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional obine for juridic,parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan la executareapedepsei contravenionale.Asa cum arata OG 2 din 2001 la art. 1, legea contraventional apr valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penal. Constituie contraventie fapta savrsit cu vinovatie, stabilit si sanctionat prin lege, ordonanta, prin hotarre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.Legea 32 din 1968, care a fost abrogata prin OG 2 din 2001, arata la art. 1 ca prin contraventie se intelege fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in legea de fata.Trasaturile dreptulcontraventional:

Principalele trasaturi ale dreptului contraventional pot fi reunite in urmatoarele afirmatii:1 - apartine dreptul public

2 - are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si desubordonare a subiectelor

3 - sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe caleextrajudiciara

Legaturile dreptului contraventional in sistemuldreptului

Legatura dreptului contraventional cu dreptul constitutional este determinata de faptul caprin legea constitutionala se stabilescprincipiile de baza carora trebuie sase supuna organele statale pe parcursul procesului contraventional.

Legatura cu dreptul administrativ este cea mai strinsa deoarece ambele reglementeaza relatii ce apar inprocesul activitatii executive a statului, precum si ambele auca scop buna functionare a mecanismului statal. Mai mult la art. 8 din ordonanta se prevede ca amenda contraventionala are caracter administrativ.De asemenea dreptul contraventional se afla in legaturi stranse cu dreptul penal avand in vedere ca: se utilizeaza gradul de pericol social ca delimitare a faptei contraventionale fata de fapta penala, iar formele de vinovatie si cauzele de inlaturare a acestora sunt elemente ce apartin dreptului penal general.Aceste fine distincii au fcut obiect al unor cauze n faa Curtea European a Drepturilor Omului, situaie n care s-a constatat c n dreptul romnesc, contraveniile au fost scoase de sub incidena legii penale i au fost supuse unui regim administrativ. Sub acest aspect, Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale nu se opune tendinei de "dezincriminare" a unor asemenea fapte. n acelai sens, Curtea European a Drepturilor Omului, n jurisprudena sa, a statuat c nimic nu mpiedic statele s-i ndeplineasc rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau meninerea unei distincii ntre diferitele tipuri de infraciuni, reinnd c, n scopul aplicrii prevederilor art. 6 al Conveniei, trebuie avute n vedere trei criterii:

1) caracterizarea faptei n dreptul naional;

2) natura faptei;

3) natura i gradul de gravitate ale sanciunii care ar putea fi aplicat persoanei n cauz.

n aprecierea acestor criterii, n cauza ztrk mpotriva Germaniei, 1994, Curtea European a Drepturilor Omului a stabilit c modul de definire a faptelor prin dreptul intern are o valoare relativ, esenial fiind natura faptei i a sanciunii. Curtea European consider ca pozitiv msura dezincriminrii, n "interesul individului", a unor infraciuni mai puin grave i pentru care fptuitorul nu mai rspunde penal, putnd chiar s evite procedura judiciar i pe aceast cale s se elimine supraaglomerarea tribunalelor. Cu toate acestea, distincia operat de statele europene ntre crime, delicte i contravenii nu este operant, ntruct n sensul art. 6 al Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale toate aceste fapte au caracter penal i, tocmai de aceea, prevederile sale garanteaz oricrui "acuzat" dreptul la un proces echitabil, indiferent de calificarea faptei n dreptul intern. n sensul artat, Curtea European a Drepturilor Omului s-a pronunat i n cauza Garyfallou Aebe mpotriva Greciei, 1997, n cauza Lauko mpotriva Slovaciei, 1998, precum i n cauza Kadubec mpotriva Slovaciei, 1998 (Decizia nr. 183/2003 a Curii Constituionale).

S ne reamintim...

Definitia dreptului contraventional este circumscrisa normelor juridice si institutiilor de drept specifice .

Obiectul dreptului contraventional este definit prin aplicarea termenilor specifici materiei. Legaturile dreptului contraventional cu alte ramuri de drept: drept constitutional, drept administrativ, drept penal.

M1.U1.4. Izvoarele dreptului contraventionalEste necesar a se face distinctie ntre izvoarele materiale si izvoarele formale ale dreptului.

Izvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de realitatea exterioara, care determina actiunea legiuitorului. In consecinta, prin izvor de drept, n sens material, ntelegem viata sociala, economica si culturala n complexitatea ei, progresul social care determina nasterea unor reguli de drept si institutii.Izvoarele materiale ale dreptulcontraventional sunt acelea imprejurari sau conditii de fapt care au determinat aparitia normelorcontraventionale.

Din punct de vedere juridic, ne intereseaza n special izvoarele formale sau formele de exprimare a normelor de drept.Sensul juridic al notiunii de "izvor formal al dreptului" surprinde o multitudine de aspecte si modalitati prin care continutul normei de drept devine norma de conduita si se impune ca model de urmat n relatiile sociale. Deci, izvorul formal al dreptului l reprezinta regula de conduita prescrisa si exteriorizata, cuprinsa ntr-o anumita haina juridica.Izvoarele formale ale dreptulcontraventional sunt actele normative care cuprind norme de drept in domeniul combateriicontraventiilor: lege, ordonanta, hotarre a Guvernului sau, dupa caz, hotarre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.In dreptul penal, este exclus rolul cutumei, aici functionnd principiul legalitatii pedepsei si incriminarii: NULLA POENE SINE LEGE/ NULLA CRIMEN SINE LEGE - ceea ce presupune ntodeauna ca izvor al dreptului poate fi doar legea scrisa.Facand legatura cu dreptul contraventional si avand in vedere elementele acestora de legatura, putem afirma ca si in dreptul contraventional ntodeauna ca izvor formal al dreptului poate fi doar legea scrisa.ACTUL NORMATIVActul normativ sau legea are n prezent cea mai mare importanta n sistemul izvoarelor de drept. Dupa ce a nceput actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita. Prin legea ca izvor de drept nu vom ntelege numai normele elaborate de organul reprezentativ - Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter obligatoriu cuprinse n diverse acte normative elaborate de organele statului abilitate sa elaboreze acte normative. Totalitatea actelor normative alcatuiesc dreptul scris.Actul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate fi realizata si prin intermediul fortei de constrngere a statului. Pozitia predominanta a actului normativ n izvoarele de drept din statele moderne este determinata de necesitatea de a se asigura securitatea si stabilitatea raporturilor sociale.

Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul juridic fata de dispozitiile normative, nsa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni realitate, este necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca ntr-o maniera clara si neechivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza doar cnd normele juridice sunt cuprinse n acte normative scrise.La noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete, hotarri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei publice locale. Intre acestea, legile ocupa locul central, fiind elaborate de puterea legislativa, care exprima vointa si interesele alegatorilor. Celelalte acte normative trebuie sa se subordoneze legilor, fiind elaborate pe baza lor si n vederea executarii acestora.Prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii n toate domeniile de activitate.

Prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii n toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, n masura n care n domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii n urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; ntretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; ntretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate n administrarea lor; ntretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, ntretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, n care acestea pot stabili si sanctiona contraventii.

Hotarrile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor anterior prevazute, sunt nule de drept.

Exemple

-LEGEA 56 din 2010 privind accesibilizarea fondului forestier naional.-HOTRREA nr. 910 din 14 septembrie 2011 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea regulamentelor (UE) nr. 1.015/2010 i nr. 1.016/2010 ale Comisiei, prin care se implementeaz Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinelor n materie de proiectare ecologic aplicabile produselor cu impact energetic

Identificati alte acte normative care sa cuprinda norme de drept contraventional din categoriile: lege, ordonanta, hotarare a Guvernului, ordin, hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene.

S ne reamintim...

Clasificarea izvoarelor de drept in izvoare materiale si formale.Izvoarele formale ale dreptulcontraventional sunt actele normative care cuprind norme de drept in domeniul combateriicontraventiilor, constand in legi, hotarri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei publice locale.

M1.U1.5. Principiile dreptului contraventionalPrin principii in domeniul dreptului intelegem atat un fundament al sistemului de drept cat si o modalitate de coordonare a normelor juridice in jurulunor idei calauzitoare.

Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care cluzesc elaborarea ct i realizarea normelor contraventionale, evideniind trsturile legislaiei contraventionale.1.Principiul legalitiiAcest principiu exprim regula conform creia ntreaga activitate a dreptului contraventional se desfoar pe baza legii i n conformitate cu aceasta, exprimnd faptul c att conduita pretins membrilor societii ct i sanciunea ce o vor suporta acetia n caz de nerespectare a conduitei prevzute de legea contraventional, trebuie s fie prevzut de lege2.Principiul contraveniei ca unic temei al rspunderii contravenionale.

Acest principiu ne arata c rspunderea va exista numai dac va fi svarit o contravenie, adica o inclcare a acelor valori sociale aparate de normele juridice contravenionale. Astfel constrangerea din partea statului fa de contravenient va exista numai dac fapta svarit indeplinete toate condiiile i elementele unei contravenii. Constatarea unei fapte ilicite nu inseamn si ca suntem in prezenta unei contravenii. Suntem in prezenta unei contravenii doar atunci cand sunt intrunite toate elemente constitutive ale acesteia, adica subiecii, coninutul i obiectul raportului de constrangere.

3. Principiul rspunderii personale,este acel principiu care ne arata si impune ca tragerea la rspundere este aplicata doar persoanei care a svarit contravenia, numit contravenient. Acest principiu este intarit si de prevederile art. 10 din OUG 2 din 2001 care arata ca in cazul n care la savrsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia separat.4.Principiul individualizrii rspunderii i pedepsei contravenionale.

Acest principiu const in faptul clegea contravenional se aplic inandu-se cont de caracterul, de gradul de pericol si urmarile contraveniei, de persoana fptuitorului i de circumstanele atenuante ori agravante, de locul, timpul, modul de svarire a contraventiei.

5.Principiul interdiciei dublei sancionri contravenionale(unicitii rspunderii contravenionale),

In baza acestui principiu se interzice de a sanciona a doua oar aceeai persoan pentru aceeai fapt, deoarece contravenientul deja a suportat pedeapsa pentru fapta svarit. Sanciunea se stabilete de catre organul competent in urma constatarii contraveniei.

6. Principiul egalitatii in fata legii contraventionaleSe exprim astfel regula conform creia toi indivizii societii sunt egali n faa legii. Art. 16 din Constituie prevede faptul c cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri. Nimeni nu este mai presus de lege. Acest principiu ne arata faptul c legea contraventional nu promoveaz imunitii sau privilegii care s permit inegaliti de tratament n aplicarea legii contraventionale. Egalitatea indivizilor n faa legii contraventionale funcioneaz pentru fiecare cetean, fie n calitatea sa de beneficiar al ocrotirii contraventionale ct i n calitatea de destinatar al exigenelor impuse de legea contraventional.7. Principiul aplicarii legii mai favorabile

Art. 14 din ordonanta prevede ca daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza,chiar daca a fost savrsita nainte de data intrarii n vigoare a noului act normativ si ca daca sanctiunea prevazuta n noul act normativ este mai usoara se va aplica aceasta sau in cazul n care noul act normativ prevede o sanctiune mai grava, contraventia savrsita anterior va fi sanctionata conform dispozitiilor actului normativ n vigoare la data savrsirii acesteia.

S ne reamintim...

Orice ramura de drept este calauzita de principii de drept. Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care cluzesc elaborarea ct i realizarea normelor contraventionale, evideniind trsturile legislaiei contraventionale.

Alegei un principiu pe care sa il exemplificati prin trimitere la o norm juridic de drept contravenional.

M1.U1.6. RezumatDreptulcontravenional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz: contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i procedura contravenional, avand ca scopprotecia juridic aunor valori sociale determinate si soluionarea raporturilor juridice aprute inprocesul activitii de combatere a contravenionalitii, in baza unor principii specifice. Obiectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional obine for juridic,parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan la executareapedepsei contravenionale.Dreptul contraventional are urmatoarele trasaturi: apartine dreptul public, are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si desubordonare a subiectelor si sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe caleextrajudiciara Izvoarele dreptului contraventional sunt izvoarele formale sub forma actelor normative.

Unitatea de nvare M1.U2. Raportul juridic de drept contraventional Cuprins

M1.U2.1. Introducere13

M1.U2.2. Obiectivele unitatii de invatare13

M1.U2.3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept contraventional14

M1.U2.4. Conditiile raportului juridic de drept contraventional15

M1.U2.5. Elementele raportului juridic de drept contraventional 17M1.U2.6. Rezumat20

M1.U2.1. Introducere

Raporturile juridice sunt relaii sociale reglementate de normele juridice. Conformndu-se normelor juridice sau nclcndu-le, cetenii, destinatarii acestora, adopt anumite conduite care determin naterea unor drepturi i obligaii juridice. Aceste drepturi i obligaii se nasc datorit existenei unei norme juridice care le descrie i care le ofer for juridic, adic leag de nerespectarea lor intervenia forei corecitive a statului. Raportul juridic reprezint deci modul, forma n care dreptul se transpune, se realizeaz n viaa social.

M1.U2.2. Obiectivele unitii de nvare

Aceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a elementelor si conditiilor raportului juridic de drept contraventional.

La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s:

defineasca si delimiteze raportul juridic de drept contraventional identifice conditiile raportului juridic de drept contraventional;

identifice elementele raportului juridic de drept contraventional ;

identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de drept contraventional.

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

M1.U2.3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept contraventionalRaportul juridic de drept contraventional este un raport juridic de constrgere, stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de a aplica msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective.Constrngerea n drept apare ca fiind rezultatul caracterului obligatoriu al normei juridice care conine prevederi care nu sunt lsate la liberul arbitru al subiectului, ci i sunt impuse printr-o varietate de modaliti.Materializarea n viaa social a forei legii are loc la nevoie prin intermediul unui raport juridic de constrngere, neles ca pluralitate de drepturi i obligaii, de drept material sau procesual, ce apar ca rezultat al svririi unei fapte neconforme cu modelul prefigurat de norm (fapta ilicit) i prin care se realizeaz aplicarea sanciunilor juridice. Aadar, orice nclcare a normei juridice poate da natere unui raport de constrngere. Acesta se stabilete ntre stat i autorul unei asemenea nclcri. Rezult c n domeniul dreptului, constrngerea implic ideea de rspundere.Atunci cnd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i cetenii acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate raportul tipic de constrngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate caracteristicile ce vor fi descrise pe parcursul acestei uniti de nvare. Cnd normele juridice reglementeaz ns relaii sociale ntre persoane care se afl pe poziie juridic de egalitate, norme aparinnd dreptului civil, situaia este alta. Urmare a faptului c nici unul din subiecte nu are mijloace proprii de constrngere, fiecare este ndreptit s apeleze la concursul forei de constrngere a statului pentru obinerea dreptului su. Statul ns nu se va sesiza din oficiu privind nclcarea unei norme juridice care reglementeaz relaii ntre subieci aflai pe poziie de egalitate juridic.

S ne reamintim...

Raportul juridic de constrangere este o notiune complexa, prin care se intelege o pluralitate de drepturi si obligati, de drept material si procesual, ce apar ca rezultat al savarsirii unei fapte ilicite si prin care se realizeaza aplicarea sanctiunilor juridice. Orice incalcare a normei juridice poate da nastere unui raport de constrangere, care se stabileste intre stat si autorul unei asemenea incalcari.

M1.U2.4. Conditiile raportului juridic de drept contraventionalDupa cum am afirmat anterior, raportul juridic este raportul social reglementat de norma de drept, raport in cadrul caruia subiectii umani sau partile se manifesta ca titulari de drepturi si obligatii prin exercitarea carora se realizeaza finalitatea normei a carei respectare este asigurata fie prin vointa partilor, fie prin forta coercitiva a statului.

Conditiile raportului juridic sunt:

a) Norma juridica -; conditie general-abstract;

Norma juridic reprezint premisa abstract a naterii raporturilor juridice i ea descrie n coninutul ei anumite fapte materiale a cror realizare determin naterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice.Este de la sine neles c trebuie s fim n prezena unei norme juridice n vigoare.

Conform OG 2 din 2001, dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicarii, iar n cazul hotarrilor consiliilor locale sau judetene, punerea n aplicare se face si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 50 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. n acest sens se prevede c Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.iar Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5

zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.In cazuri urgente, insa, se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de10 zile.

Hotarrile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice alta forma de publicitate n conditiile Legii nr. 215/2001.b) Faptul juridic - elementul concret

Faptele juridice: sunt mprejurri de fapt concrete descrise de ipoteza normei juridice i care genereaz apariia unor raporturi juridice.

Fapte materiale dobndesc semnificaie juridic datorit prevederilor lor in cadrul unor norme juridice si poarta astfel denumirea de fapte juridice.Faptele juridice se clasifica in doua categorii, n funcie de legtura dintre acestea i voina oamenilor:

1) Evenimentele - sunt fapte care se petrec independent de voina oamenilor i de care norma juridic leag apariia, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice ( naterea, moartea, un incendiu, o inundaie, mplinirea unui termen). 2) Actiunile omenesti - manifestari de vointa ale partilor, de a intra intr-un raport juridic, adica acea manifestare de vointa a partilor sau subiectelor facuta cu scopul de a produce, modifica sau stinge raporturile juridice.

Ele sunt de dou feluri: aciuni ilicite, adic fapte umane interzise de normele juridice care genereaz raporturi juridice n cadrul crora se aplic sanciunile descrise n normele juridice. aciunile licite sunt fapte umane care concord cu dispoziiile normelor juridice derulate cu scopul special de a genera, modifica sau stinge raporturi juridice.

Exemple

OUG 195 din 2005 privind protectia mediului, prevede la art. 96 urmatoarele:Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 6.500 lei (RON) la 7.000 lei (RON) pentru persoane fizice, i de la 25.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON) pentru persoane juridice, nclcarea urmtoarelor prevederi legale: ..... obligaiile autoritilor administraiei publice locale, precum i ale persoanelor fizice i juridice, dup caz, s adopte i/sau s aplice msuri obligatorii cu privire la ntreinerea i nfrumusearea cldirilor, a curilor i mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor i arbutilor decorativi....

HCL Brasov nr. 724-2010 Reglementarea regimului juridic al plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice i psihotrope, altele dect cele al cror regim juridic este reglementat prin legislaia n vigoare;

Art. 1. ncepnd cu data prezentei hotrri, n Municipiul Braov se interzice comercializarea, deinerea i distribuia plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice i psihotrope, de orice fel, care aduc atingere sau pun n pericol viaa i sntatea populaiei, ordinea i linitea public, altele dect cele al cror regim juridic este reglementat prin legislaia n vigoare. De asemenea, este interzis distribuirea sau oferirea de eantioane ale plantelor, substanelor i preparatelor prevzute mai sus.

Art. 4. Nerespectarea prevederilor art. 1 i 2 din hotarre, constituie contravenie i se sancioneaz cu amend contravenional cuprins ntre 3.000 i 5.000 lei.

In cadrul actelor normative identificate in exercitiile anterioare stabiliti elementele unui raport juridic de drept contraventional.

S ne reamintim...

Conditiile unui raport juridic sunt: norma juridica ca si conditie general-abstracta si faptul juridic ca element concret al acestuia.

M1.U2.5. Elementele raportului juridic de drept contraventionalElementele constitutive ale raportului juridic sunt:

1) Subiectele - cel putin doua;2) Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor;3) Obiectul raportului juridic - constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit scop.

Subiectele raportului juridicPrin norma juridica, expresie a vointei statului, se apara anumite valori sociale. n cazul nclcrii lor, societatea, reprezentat de stat, este interesat s asigure restabilirea legalitii.

In situatia dreptului contraventional, interesul statului de a aplica sanctiuni in vederea restabilirii ordinii de drept, coincide cu interesul persoanei ca membru al societatii interesata a fi pastrata ordinea de drept.

Sanctiunea juridica se aplica intotdeauna in numele societatii, reprezentata prin organele de stat si reprezinta o reactie negativa de dezaprobare din partea societatii.

Astfel putem sa afirmam ca subiectii raportului juridic de drept contraventional sunt:

pe de o parte persoana care a savarsit fapta ilicita, ce poarta denumirea de contravenient,

iar pe de alta parte organele de stat, care aplica sanctiuni in numele societatii, prin reprezentantii sai agenti constatatori. In dreptul contraventional poate savarsi o fapta contraventionala, si astfel sa devina unul din subiectii raportului juridic, atat persoana fizica cat si persoana juridica. Persoana juridica raspunde contraventional n cazurile si n conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii..Trebuie subliniat faptul c n raportul juridic de conformare persoana fizic sau juridica, destinatar al obligaiei, este nenominalizat, iar n cadrul raportului juridic de conflict persoana fizic sau juridica este determinat i anume este persoana care a svrit fapta interzis, cu alte cuvinte contravenientul. n raporturile de conformare statul impune tuturor destinatarilor legii contraventionale norme obligatorii, iar n raportul juridic de conflict statul impune celuilalt subiect i anume persoana fizic sau juridic s suporte consecinele faptei sale, adic pedeapsa.

Continutul raportului juridic de drept contraventionalContinutul raportului juridic de drept contraventional este format din acel complex de drepturi si obligatii corelative care reprezinta categoria raspunderii juridice contraventionale.

In continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea sanciunii contravenionale.

Acest continut se intregeste cu drepturi si obligatii corelative cum ar fi: obligatia statului de a aplica numai sanctiuni prevazute de legea contraventionala pentru fapta comisa si dreptul contravenientului de a i se aplica numai aceea sanctiune si nu alta.

n cadrul raportului juridic de conformare coninutul l reprezint obligaia destinatarilor legii contraventionale de a se conforma cerinelor impuse de lege, dar tot odat este format i din dreptul statului de a pretinde o anume conduit titularilor obligaiei de conformare. n cadrul raportului contraventional de conflict impunerea unei sanciuni pentru fapta svrit reprezint dreptul statului i corelativ acestui drept al statului exist obligaia contravenientului de a suporta consecinele faptei sale.Obiectul raportului juridic de drept contraventionalObiectul raportului juridic de drept contraventional l constituie aciunile pe care titularii drepturilor le efectueaz sau le poate pretinde i pe care ceilali subieci au obligaia de a le svri sau obligaia de a se abine de a le svri.Statul prin organele sale are dreptul de a trage la rspundere contraventional, iar contravenientul are obligaia de a suporta pedeapsa. Prin realizarea obiectului specific raportului juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional.n cazul raportului juridic de conflict obiectul l constituie n principal pedeapsa contraventional, privit ca o sanciune tipic de drept contraventional. n noiunea de pedeps intr sanciunea principal alturi de care pot exista i alte sanciuni de drept contraventional, i anume sanciunile complementare.n ceea ce privete raportul juridic de conformare obiectul specific l reprezint nsi conformarea, adic adoptarea unei conduite corespunztoare exigenei normei contraventionale fapt ce duce la realizarea normei de drept contraventional ce reprezint i temeiul raportului juridic contraventional de conformare.Nasterea, modificarea si stingerea raportului juridic de drept contraventional

Raportul juridic de drept contraventional se nate o dat cu intrarea n vigoare a normei contraventionale, norm ce prevede drepturile i obligaiile participanilor la acest raport.

Raportul juridic de conformare nu depinde de voina destinatarilor, este deci o creaie a legii contraventionale.

Raportul juridic de conformare se desfoar prin respectarea obligaiei de abinere de la aciunea interzis, obligaie ce incumb destinatarului normei.

Durata unui raport juridic nu este prestabilit ci acesta depinde de perioada de timp pentru care normele incriminatoare sunt n vigoare, n acest sens orice modificare a normei incriminatoare, respectiv extinderea sau restrngerea obligaiei de conformare, determin o modificare n acelai sens i a raportului juridic .

Nu trebuie trecut cu vederea faptul c, raportul juridic de conformare nu nceteaz prin simpla nerespectare a obligaiei de ctre subiectul pasiv, adic acesta nu nceteaz o dat cu svrirea faptei interzise, a contraventiei.

Raportul juridic de conformare se nate din lege, adic o dat cu intrarea acesteia n vigoare, n timp ce raportul juridic de conflict se nate prin svrirea faptei interzise. Existena raportului juridic de conflict se constat de ctre organul constatator competent, n forma cerut de lege, aceasta fiind procesul verbal de constatare a contraventiei.S ne reamintim...

Elementele constitutive ale raportului juridic de drept contraventional sunt:

1) Subiectele statul prin reprezentantii sai in calitate de agenti constatatori si persoanele fizice si juridice in calitate de contravenient;2) Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor;3) Obiectul raportului juridic - este constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit scop. Prin realizarea obiectului specific raportului juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional.

Identificati un raport juridic de drept contraventional si stabiliti elementele sale constitutive.

M1.U2.6. Rezumat Atunci cnd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i cetenii acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate raportul tipic de constrngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate caracteristicile sale. Raportul juridic de drept contraventional este un raport juridic de constrgere, stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de a aplica msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective. In continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea sanciunii contravenionale.

Unitatea de nvare M1.U3. Contraventia Cuprins

M1.U3.1. Introducere21M1.U3.2. Obiectivele unitatii de invatare22M1.U3.3. Definitia si trasaturile contraventiei23M1.U3.4. Elementele contraventiei24M1.U3.5. Compararea contraventiei cu alte fapte ilicite27M1.U3.6. Rezumat29M1.U3.7. Test de evaluare a cunotinelor30Tema de control.............................................................................................................31

M1.U3.1. Introducere

Fapta contravenional este un fenomen al realitii nconjurtoare, iar coninutul ei l constituie construcia logic i noiunea juridic a acestei fapte, care exprim nsuirile i caracteristicile eseniale ale acestui fenomen real ca raport antisocial.

Trsturile eseniale ale contraveniei sau coninutul juridic al contraveniei indic criteriile generale de difereniere a acesteia de alte forme de ilicit juridic (infraciuni sau abateri), dar nu le pot servi la particularizarea faptelor ilicite, la cunoaterea trsturilor i elementelor ce compun contravenia.

n tiina dreptului se face distincie ntre coninutul juridic, care cuprinde condiia privind existena faptei sancionate de lege sau care i determin gravitatea, i coninutul constitutiv, ce cuprinde totalitatea condiiilor necesare pentru existena contraveniei i pe care le ndeplinete fptuitorul.

De aceea, e necesar ca fapta contravenional s fie analizat i sub raportul coninutului constitutiv, prin care se nelege totalitatea elementelor stabilite prin normele de drept contravenional, de a cror existen depinde calificarea juridic a faptei ilicite n calitate de contravenie.

M1.U3.2. Obiectivele unitii de nvare

Aceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a contraventiei, fapta ilicita baza a raspunderii contraventionale.

La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s:

inteleaga fapta contraventionala; neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei;

identifice izvoarele de drept material si formal;

sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite.

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

M1.U3.3. Definirea si trasaturile contraventieiRspunderea contravenional apare ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite pentru care trebuie sancionat autorul, fapta ce este denumit contravenie si care este un fenomen complex avand aspecte materiale, sociale, umane, moral-politice i juridice.Contravenia joac, astfel, un rol important deoarece ea reprezint obiectul, fapta antisocial generatoare de rspundere.

Conform art 1 din OG 2/2001 constituie contraventie fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala, adica de legea contraventionala.Primul act normativ prin care aceste unele fapte ilicite au fost considerate abateri administrative a fost Decretul nr. 184/1954. Desi denumirea de contraventii s-a pastrat, sanctiunile prevazute n acest decret erau corespunzatoare naturii noi a acestor ncalcari a legii. Ulterior aceasta reglementare a fost mbunatatita prin Legea nr.32/1968 care a fost n vigoare pna n anul 2001 cnd a fost abrogata.Legea 32 din 1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, care a fost abrogata prin OG 2 din 2001, arta la art. 1 c prin contraventie se intelege fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in legea de fata.n iulie 2001 a fost adoptata Ordonanta Guvernului Romniei nr. 2 care a reglementat ntr-o alta viziune regimul juridic al contraventiilor abrognd Legea nr. 32/1968. Aceasta ordonanta constituie la momentul actual legea cadru n domeniul contraventiilor i cuprinde principiile generale de reglementare juridica a faptelor ce constituie contraventii, delimitnd organele de stat competente sa stabileasca si sa sanctioneze astfel de fapte, stabileste sanctiunile principale si complementare ce se aplica faptuitorului, caile de atac, modul de executare a sanctiunilor si a celorlalte masuri luate fata de contravenient, precum si alte probleme de ordin general n acest domeniu.

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 a fost modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 180 din 11 aprilie 2002, n care se prevede ca legea contraventionala apara valorilesociale care nu sunt ocrotite prin legea penala.

De mentionat ca sfera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele putnd fi savrsite, practic, n orice domeniu de activitate.Trasaturile contraventieTrasaturile contraventie rezulta in principal din definitia data de legiuitor. Acestea sunt:

1. contraventia este o fapta ilicita,2. contraventia este o fapta savrsita cu vinovatie, 3. fapta comisa trebuie sa fie prevazuta si sanctionata drept contraventie printr-un act normativ,4. a patra trasatura, care desi nu rezulta din definitia data n Ordonanta nr.2/2001, se refera lapericolul social, care o deosebeste de infractiune. n cazul contraventiei acest grad de pericol social este mai redus dect la infractiune ntruct fapta contraventionala are consecinte mai putin daunatoare si lezeaza valori mai putin importante dect n cazul infractiunii.

Pericolul social, reprezinta acea trasatura care arata n ce masura contraventia aduce atingere uneia din valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, ocrotite printr-un act normativ si pentru care legea prevede aplicarea unei sanctiuni contraventionale.Acest grad de pericol social se stabileste de legiuitor atunci cnd emite acte normative n care unele fapte sunt considerate infractiuni iar altele contraventii. Deci orice fapta care prezinta pericol social atrage o anumita raspundere juridica, gradul de pericol social fiind n ultima instanta cel care determina natura raspunderii juridice. Odata stabilita contraventia existenta pericolului social nu trebuie dovedita.Pentru existenta contraventiei se cere n mod obligatoriu ca aceste trasaturi sa existe cumulativ, lipsa oricareia din ele ducnd la inexistenta contraventiei. Mai mult, putem observa ca n considerarea unei fapte drept contraventie se stabileste mai nti daca acea fapta este prevazuta ntr-un act normativ, cercetarea celorlalte trasaturi ale contraventiei fiind ulterioar sau nu se mai justific.S ne reamintim...

Contraventia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala, adica de legea contraventional. Sfera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele putnd fi savrsite, practic, n orice domeniu de activitate.

M1.U3.4. Elementele contraventieiIn cadrul procedurii de aplicare a sanciunii contravenionale:

subiecii sunt statul i contravenientul, coninutul este dreptul statului de a sanciona contravenientul pentru fapta licit svrit iar contravenientul este obligat s se subordoneze i s se supun sanciunii cu caracter de pedeaps, cu repararea prejudiciului acolo unde este cazul, iar obiectul raportului este nu altceva decat fapta ilicit.

Contraventia, ca si infractiunea, se caracterizeaza prin patru elemente constitutive:-obiectul;-subiectul;-latura obiectiva (fapta);-latura subiectiva (vinovatia).Aceste elemente trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. Lipsa oricareia dintre ele conduce lainexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului.Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce atingere sau sunt puse in pericol de fapta savarsita. Fiecare contraventie are un obiect specific, ce rezulta din textul actului normativ care o prevede.Obiectul contraveniei se deosebete de cel al infraciunii prin aceea c valorile, relaiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aprate prin normele de drept contravenional au o importan social mai redus, ele fiind legate de activitatea organelor ce realizeaz administraia public n anumite domenii de activitate sau privesc unele raporturi sociale de o rezonan mai redus, spre deosebire de obiectul infraciunii care vizeaz valorile fundamentale ale statului.Latura obiectivaa contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.

Actiunea ilicitaconsta n comiterea unei fapte oprita de norma de drept. Inactiunea ilicitaconsta n nendeplinirea de catre o persoana a obligatiilor ce-i revin din norma de drept. Latura obiectiv, ca element constitutiv al contraveniei, este alctuit din acele trsturi care caracterizeaz materialitatea faptei. Reprezentanii doctrinei penale includ n categoria trsturilor obligatorii ale laturii obiective: pericolul social, consecinele negative, raportul cauzal.Subiectul activ al contraventieieste potrivit Legii nr.180/2002 atat persoana fizica cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala. Potrivit Legii nr.180/2002 persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii. Persoana fizica pentru a putea fi subiect al unei contraventii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:- sa aiba varsta de cel putin 14 ani. In OG 2 din 2001 se arat la art. 11 la alin. (2) si (4) ca minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional si ca minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitii.;- sa fie responsabila, iresponsabilitatea fiind exceptie ce trebuie dovedita;- sa aiba libertate de hotarare si actiune;- pentru unele contraventii, subiectul trebuie sa aiba o anumita calitate (de exemplu: conducator auto, posesor de arma, gestionar).Cnd se analizeaza subiectul contraventiei trebuie avut n vedere sisubiectul raspunderii contraventionale(adica persoana care este trasa la raspundere n cazul savrsirii acestor fapte) deoarece nu ntotdeauna aceste subiecte sunt identice.Intro alta opinie se arata ca, daca n cazul infractiunii subiectul acesteia este ntotdeauna si subiect al raspunderii penale, n cazul contraventiei Ordonanta nr.2/2001 referitoare la regimul juridic al contraventiilor prevede posibilitatea sanctionarii cu amenda si a persoanelor juridice. Persoana juridica raspunde contraventional n cazurile si conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.Acest lucru este un artificiu al actului amintit, deoarece este recunoscut faptul ca persoana juridica nu poate savrsi actiuni, ele fiind ale personalului angajat ce o compune, iar atunci cnd aceste actiuni mbraca un caracter contraventional ar trebui n mod normal sa fie considerati autorii acestor fapte.Deci, se poate afirma ca, persoana juridica nu poate fi subiect al contraventiei ci numai subiect al raspunderii contraventionale. Amenzile aplicate persoanelor juridice vor fi imputate de acestea persoanelor fizice angajate care nu si-au ndeplinit obligatiile de serviciu legate de contraventie. Este firesc sa fie asa deoarece persoana juridica si ndeplineste atributiile sale prin persoane fizice ce au calitatea de salariati (angajati).Latura subiectivase refera la atitudinea psihica a contravenientului fata de fapta savarsita si urmarile sale. Elementul principal al laturii subiective este vinovatia atat sub forma intentiei cat si a culpei, elemente ce sunt stabilite de legiuitor.Vinovia nu o gsim definit n legislaia contravenional, dar ea poate fi explicat att prin nrudirea contraveniilor cu infraciunile, ct i prin formele i modalitile ce le ntlnim n prevederile din Codul penal.Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al faptuitorului fata de fapta comisa si fata de urmarile acesteia. Vinovatia este rezultatul interactiunii a doi factori: constiintasivointa. Vinovatia presupune o atitudine constienta n sensul ca faptuitorul are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale ilicite, a rezultatului acestora, care este socialmente periculos si savrseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni pentru realizarea rezultatului urmarit. Vointa de a savrsi fapta ilicita este determinata numai dupa reprezentarea n constiinta faptuitorului a urmarilor faptei. Prezenta att a factorului intelectiv ct si a celui volitiv n comiterea faptei este o conditie esentiala a vinovatiei.Astfel, exist vinovie atunci cnd fapta care prezint pericol social este svrit cu intenie sau din culp. Intenia poate s fie direct (cnd contravenientul prevede urmrile faptei sale i urmrete producerea lor prin comiterea acelei fapte) i indirect (atunci cnd prevede rezultatul faptei sale i dei nu l urmrete s se produc, accept posibilitatea producerii lui).

Culpa, la rndul, ei poate s fie cu previziune sau uurin (cnd contravenientul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce) sau fr previziune sau din neglijen (cnd contravenientul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad).Vinovia constituie latura subiectiv a contraveniei, respectiv ea este un act de contiin care implic n primul rnd un factor intelectiv i apoi unul volitiv, deci un proces de contiin i apoi unul de voin, contiina fiind premisa voinei.n literatura juridic s-a artat c n situaia juridic n care actul normativ de sancionare prevede intenia, ca element constitutiv al contraveniei, fapta svrit din culp nu poate fi calificat contravenie .

Identificati in jurisprudenta existenta pe portal.just.ro-cauze, spete de drept contraventional si in cadrul acestora identificati pe baza cunotinelor acumulate, elementele contraventiei.

S ne reamintim...

Elemente constitutive ale contraventiei: obiectul, subiectul, latura obiectiva (fapta) silatura subiectiva (vinovatia), trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. Lipsa oricareia dintre ele conduce lainexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului.

M1.U3.5. Compararea contraventiei cu alte fapte ilicite

Comparatia contraventiei cu fapta penala, abaterea administrativa si disciplinara

a.- Caracterizarea contraventiei n raport cu infractiuneaSpre deosebire de infractiune, care are un grad de pericol social mai ridicat, cu consecinte mai grave, leznd valori sociale importante (ex. siguranta statului, viata si celelalte atribute ale persoanei, proprietatea etc.) la contraventie acest pericol social este mai redus, iar urmarile sale sunt mai restrnse, neafectnd valori importante.

Contraventiile se deosebesc de infractiuni si prin modul lor de reglementare juridica. Infractiunile sunt prevazute si pedepsite doar de Codul penal si legi speciale, pe cnd faptele contraventionale sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului, precum si prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene.

De asemenea contraventia se deosebeste de infractiune si prin modul de sanctionare diferit. Astfel, infractiunile sunt pedepsite cu nchisoare sau amenda penala pe cnd contraventiile sunt sanctionate cu avertisment, amenda contraventionala, obligarea contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, precum si cu o serie de sanctiuni complementare.

b.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea administrativaContraventia se deosebeste si de celelalte abateri administrative, prinabatere administrativantelegndu-seorice fapta care ncalca normele de drept administrativ, ori faptele de a nu ndeplini obligatiile de executare ce decurg din acte administrative (ex. neprezentarea martorului la solicitarea organelor de urmarire penala ).

c.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea disciplinaraAbaterile disciplinare sunt fapte care aduc atingere numai raporturilor de munca statornicite n cadrul institutiei n care s-a savrsit fapta, neavnd consecinte care sa lezeze un interes general, ntr-un sector de activitate cum este n cazul contraventiilor, n care raspunderea pentru ocrotirea acestui interes general revine unui organ al administratiei publice.

Abaterea disciplinaeste o fapta n legatura cu munca, care consta ntr-o actiune sau o inactiune savrsita cu vinovatie de catre un salariat, prin care acesta a ncalcat normele legale, regulamentul intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Este fapta cu cel mai redus pericol social, care constituie, de altfel, criteriul esential ce o deosebeste de infractiune si contraventie.

Angajatorul este cel care dispune de prerogativa disciplinara,avnd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cte ori se constata ca acestia au savrsit o abatere disciplinara.

Contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin aceea ca la abaterea disciplinara subiectul este ntotdeauna calificat, fapta neputnd fi comisa dect de catre o persoana ce are calitatea de angajat, fata de care subiectul se afla n raport de subordonare, pe cnd fapta contraventionala poate fi comisa de orice persoana.

Contraventia avnd un pericol social mai mare este combatuta prin masuri de constrngere ce au caracter de sanctiune contraventionala pe cnd abaterea disciplinara este sanctionata prin masuri administrative prevazute n regulamentul de ordine interioara sau n Codul Muncii astfel:

A.avertisment scris;

B.suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;

C.retrogradarea din functie cu acordarea salariului functiei n care s-a dispus retrogradarea pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;

D.reducerea salariului de baza pe o durata de la 1-3 luni cu un procent de 5-10%;

E.reducerea salariului si (sau) dupa caz si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de la 1-3 luni cu un procent de 5-10%;

F.desfacerea disciplinara a contractului de munca.

De asemenea contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin modul de constatare si sanctionare a celor doua fapte. Contraventia se constata si se sanctioneaza de catre organe ale statului special desemnate fata de care subiectul nu se afla ntr-un raport de subordonare, pe cnd abaterea disciplinara se constata si se sanctioneaza de conducerea institutiei n care subiectul este salariat.

Contraventiile sunt prevazute n legi, hotarri ale Guvernului sau hotarri ale organelor administratiei locale pe cnd abaterile disciplinare sunt prevazute si sanctionate numai de regulamentele de ordine interioara, coduri, statute specifice unor categorii de salariati din diferite institutii.

Elementul comun prin care cele trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si socialmente periculos.

Nu n toate statele contraventiile sunt considerate o categorie distincta de fapte antisociale. n unele legislatii aceste fapte sunt incluse n categoria infractiunilor alaturi de crime si delicte. Si n tara noastra, potrivit Codului penal din 1937, contraventiile erau considerate drept infractiuni desi prezentau un grad de pericol social redus, fiind ultimele din ierarhia acestora.

n actuala legislatie din Romnia nu mai exista o clasificare tripartita a infractiunilor (crime, delicte si contraventii) si nici una bipartita (crime si delicte) cum sunt n alte legislatii ale unor state.

Fiind fapte de mai mica importanta, fapt ce se reflecta prin pedepsele mai blnde cu care erau sanctionate, contraventiile au constituit primele fapte ilicite asupra carora a operat nlocuirea raspunderii penale cu cea administrativa.

Deci ca si faptele ori abaterile ce atrag raspunderea materiala, civila, administrativa sau disciplinara, contraventiile apartin cmpului extrapenal, constituind cauze de natura civila, n privinta carora sanctiunile si hotarrile instantei de judecata au caracter nepenal, fiind supuse principiilor si normelor procedurale proprii procesului civil, nefiind nregistrate n cazierul judiciar.S ne reamintim...

Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita penala, fata de abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara. Elementul comun prin care cele trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si socialmente periculos.

M1.U3.6. Rezumat Fapta ilicita contraventionala contraventia- se delimiteaza de faptele ilicite generatoare de raspundere penala, disciplinara sau de abaterea administrativa.

Contraventia constituie fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala. Elementele constitutive ale contraventiei sunt:obiectul; subiectul;latura obiectiva (fapta); latura subiectiva (vinovatia).

Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce atingere sau sunt puse in pericol de fapta savarsita Latura obiectivaa contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.

Subiectul activ al contraventieieste potrivit Legii nr.180/2002 atat persoana fizica cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala. Latura subiectivase refera la atitudinea psihica a contravenientului fata de fapta savarsita si urmarile sale.

M1.U3.7. Test de evaluare a cunotinelor

1. Izvoarele de drept contraventional sunt:

a) formalec) cutuma

b) materialed) precedentul

2. Dreptul contraventional cunoaste elemente de delimitare fata:

a) dreptul munciic) dreptul administrativ

b) dreptul mediuluid) dreptul penal special

3. Nu face parte din principiile dreptului contraventional:

a) principiul legalitatiic) principiul egalitatii partilor

b) principiul egalitatii in fata legiid) principiul individualizarii pedepselor

4. Raportul juridic de drept contraventional este:

a) un raport juridic de drept civilc) un raport juridic de drept public

b)un raport juridic de constrangered) un raport juridic de conformare

5.Norma juridica de drept contraventional care intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicarii este cuprinsa in:

a) ordonanta de guvernc)hotarrile autoritatilor administratiei publice locale

b) leged) ordonanta de urgenta de guvern

6. Subiectii raportului juridic de drept contraventional sunt:

a) statul si agentul constatatorc) agentul constatator si faptuitorul

b) statul prin organele saled) agentul constatator si contravenientul

7. Latura obiectiva a contraventiei este formata din:

a) valorile, relatiile sociale aparate de legec) actiunea sau inactiunea contrara normei

b) actiunea sau inactiunea prescrisad) atitudinea faptuitorului

8. Subiect activ al contraventiei este:

a) persoana fizicac) persoana juridica

b) contravenientuld) organul constatator

9. Latura subiectiva a contraventiei consta in:

a) valorile, relatiile sociale aparate de legec) actiunea sau inactiunea contrara normei

b) actiunea sau inactiunea prescrisad) atitudinea faptuitorului fata de fapta sa

Tem de control

1. Alegei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele sarcini:

a) Identificati zvoarele de drept fomale, functie de emitenti.

b) Identificati - imaginati posibile izvoare de drept material.

c) Exemplificati aplicarea principiilor de drept contraventional.

2. Identificati elementele contraventiei in cazurile prevazute de Legea 171 din 2010, actualizata, la CAPITOLUL III Amenajarea pdurilor, art. 5 si 6, care prevad urmatoarele:Art. 5. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la 1.000 lei pn la 5.000 lei urmtoarele fapte:a) nerespectarea normelor tehnice de amenajare a pdurilor la culegerea datelor din teren, care determin modificarea msurilor de gospodrire a pdurilor;b) depirea posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte condiii dect cele prevzute de lege; sanciunea se aplic efului ocolului silvic.Art. 6. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la 500 lei pn la 1.000 lei urmtoarele fapte:a) necompletarea, anual, pn la data de 31 ianuarie a anului urmtor anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor prevzute n amenajamentul silvic; sanciunea se aplic efului ocolului silvic;b) nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor consemnate n edina de preavizare a soluiilor tehnice consemnate n procesul-verbal de stabilire a soluiilor tehnice pentru amenajament de ctre echipa de teren, organizat pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar;c) nematerializarea i/sau nentreinerea semnelor amenajistice;d) mutarea semnelor amenajistice.

Modulul 2. Aspecte procedurale de drept contraventionalCuprins

Introducere3

Obiectivele modului...................................................................................................... 4

Competente4

U1. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor5

U2. Executarea contraventiilor13

U3. Cile de atac; plngerea contraventional i apelul

Introducere

Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine statator, independent si fata de regimul administrativ, presupune rezolvarea n mod corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei proceduri referitoare la constatarea contraventiei, aplicarea sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac. Procedura contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 4 faze (etape):

- constatarea contraventiei

- aplicarea sanctiunilor contraventionale

- executarea sanctiunilor contraventionale

- caile de atacProcesul verbal de contravenie, ca act administrativ de autoritate ntocmit de agentul constatator reprezentant al unei autoriti administrative investit cu autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, se bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate. Aceasta prezumtie este relativ i poate fi rsturnat de probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei. Astfel procedura constatrii si pe cale de consecinta elementele de ordin material cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor prezinta o deosebita importanta in atingerea scopului dreptului contraventional.

Executarea contraventiei reprezinta chiar esenta raportului juridic de constrangere, asigurandu-se functiile acestuia si anume: functia de sanctionare si restabilire a ordinii de drept, functia preventiva si functia educativa.Pentru ca aceste scopuri s e realizate este ns necesar contientizarea sa de ctre toi reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i respectiv executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care trebuie s urmreasc, cu respectarea regulilor i termenelor prevzute de actele normave menionate, executarea lor.

Unitatea de nvare M2.U1. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor Cuprins

M2.U1.1. Introducere35M2.U1.2. Obiectivele unitatii de invatare35M2.U1.3. Constatarea contraventiei36M2.U1.4. Stabilire si aplicarea sanctiunilor contraventionale45M2.U1.5. Sanctiunile contraventionale48M2.U1.6. Rezumat53

M2.U1.1. Introducere

Procesul verbal de contravenie este un act administrativ de autoritate ntocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autoriti administrative, investit cu autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i poate fi rsturnat de probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei. Astfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal si implicit a sanctiunii aplicate.Pe cale de consecinta prezinta importanta atat elementele de ordin material cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor.

M2.U1.2. Obiectivele unitii de nvare

Aceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a procedurii de constatare a faptei contraventionale si a aplicarii raspunderii contraventionale.

La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s:

identifice fazele procedurale privind constatarea contraveniei verifice existena elementelor obligatorii ale ntocmirii procesului-verbal; identifice cauzele de nulitate.

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

M2.U1.3. Constatarea contraventieiFazele procedurale privind constatarea contravenieiRaspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte contraventionale. In procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita din constatarea contraventiei de catre organele abilitate. Fazele procedurale privind constatarea contraveniei sunt:

- luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei dispoziii legale;

- constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor observate personal de ctre agentul constatator, a relatrilor autorului, victimelor, martorilor, precum i a altor probe

- stabilirea identitii contravenientului

- stabilirea mprejurrilor n care s-a svrit contravenia;

- stabilirea actului normativ care prevede contravenia;

- stabilirea pagubelor materiale

- stabilirea rspunderii fptuitorului.Constatarea contraventieiConform prevederilor art. 15 din ordonanta, contraventia se constata printr-un proces-verbal ncheiat de persoanele anume prevazute n actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite n mod generic agenti constatatori.

Daca o persoana savrseste mai multe contraventii constatate n acelasi timp de acelasi agent constatator, se ncheie un singur proces-verbal.

Daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie n parte.Au calitatea de constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele mputernicite n acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute n legi speciale.

Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, in calitate de agenti constatatori, constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vnzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarre a Guvernului.

Procesul verbal poate fi ntocmit att n prezena ct i n absena fptuitoruluipe baza constatrilor personale i a probelor administrate de agentul constatatorProcesul verbal de constatare i sancionare a contraveniilor se bucur de prezumia relativ de autenticitate i veridicitate pn la proba contrar dac fapta contravenional a fost constatat direct de agentul constatator care aplic sanciuni contravenionale.

Situaia de fapt reinut n procesul verbal de contravenie este rezultatul unor constatri personale a unui organ aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu, acesta fiind nvestit de ctre stat cu puterea de a constata i sanciona faptele antisociale, avnd ca scop respectarea legilor i aprarea statului de drept. Astfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal.O situaie deosebit este cea dat de procesele verbale incheiate de agenti constatatori sesizati de anumite persoane cu privire la savarsirea unor contraventii. n acest caz, faptele respective nu sunt constatate personal de catre agentii constatori, care stabilesc existenta faptei si aplica sanctiunea pe baza declaratiilor luate de la alte persoane.n astfel de situatii agentii constatatori trebuie sa indice in cuprinsul procesului verbal, probele in baza carora au stabilit existenta faptei, respectiv eventualele declaratii ale persoanelor. n realitate se face o referire generica la aceste persoane, spre exemplu "a deranjat vecinii", "l-a lovit pe X", fara insa a se indica datele de identificare ale acestora, cu efectul c instanta nu i poate audia i astfel respecta principiile nemijlocirii si contradictorialitatii.

Faptul ca OG nr. 2/2001 nu prevede expres obligatia agentului constatator de a indica mijloacele de proba in baza carora a stabilit existenta faptei si a aplicat sanctiunea se explica prin aceea ca legiuitorul a avut in vedere situatia tip, aceea in care agentul constata personal savarsirea faptei. Totusi, articolul 16 alin. (1) obliga pe cel ce incheie procesul verbal sa arate toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Cu atat mai mult, in situatia in care nu a constatat personal savarsirea faptei, agentul constatator este obligat, in primul rand, sa arate toate imprejurarile care pot servi la dovedirea existentei acesteia.Contravenia continu

Contravenia continu este reglementat de art. 13 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, ce definete acest tip de contravenie ca fiind situaia n care nclcarea obligaiei legale dureaz n timp, i anume, actul de executare se prelungete n timp, n baza aceleai rezoluiei contravenionale. Asemntor dreptului penal, de unde s-a preluat noiunea de fapt continu, i contravenia continu poate fi comis n form succesiv, n sensul c, actul de executare ce se prelungete n timp poate suferi ntreruperi, care ns sunt fireti, date de natura faptei svrite, fr ns ca aceste ntreruperi s sisteze unitatea de contravenie.

Potrivit doctrinei de specialitate, contravenia continu poate fi definit ca fiind acea form a unitii naturale contravenionale care const n prelungirea n timp a elementului material (aciunii sau inaciunii) i a procesului de producere a rezultatului, pn la un moment viitor consumrii, cnd activitatea contravenional este oprit datorit unei energii contrare celei care a declanat activitatea. Contravenia continu este una dintre formele unitii contravenionale, care cunoate o evoluie temporal, datorit extensiei n timp a aciunii sau inaciunii ce constituie elementul material al laturii obiective a contraveniei.

Identificarea contraveniei continue se face diferit, n funcie de mprejurarea dac elementul material mbrac forma aciunii sau a inaciunii. Contravenia continu nu se autonomizeaz n momentul consumativ, deoarece activitatea contravenional se prelungete n timp dup momentul consumrii pn la o alt dat, denumit epuizarea contraveniei.

Modul cum se exprim legiuitorul prin verbum regens este criteriul de la care trebuie s se porneasc pentru identificarea contraveniei continue. n cazul contraveniilor continue al cror element material se prezint sub forma unei aciuni, legiuitorul folosete termeni care presupun activiti durabile temporal.

Momentul consumativ al contraveniei continue are loc la data la care este realizat latura obiectiv a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc la o alt dat, respectiv cnd dinamica contravenional s-a sfrit. n cazul contraveniei continue, procesul ilicit se oprete n momentul cnd aciunea sau inaciunea ce constituie elementul material a ncetat i ultima evoluie a rezultatului s-a finalizat. Actele materiale care prelungesc elementul material al contraveniei continue sunt activiti de executare a acesteia, care nu pot avea independen juridic. Prelungirea n timp a dinamicii contraveniei continue este o trstur general abstract, deoarece sunt situaii cnd, dei elementul material al contraveniei continue este susceptibil de continuitate temporal, acesta se poate totui realiza n chip instantaneu. Altfel spus, n cadrul faptei continue conduita ilicit i consumarea acesteia se prelungesc n timp. n funcie de criteriul posibilitii existenei unor ntreruperi ale elementului material, contraveniile continue succesive permit anumite discontinuiti determinate de specificul aciunii sau inaciunii contraveniei.

Constatarea contraventiei prin mijloace tehnice. Situatia OG 15/2002

Potrivit art. 9 alin. (1) din Ordonana Guvernului nr. 15/2002, constatarea contraveniilor rezultate din neplata rovinietei i aplicarea sanciunilor se realizeaz de: a) personalul mputernicit din cadrul Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia-S.A.; b) personalul mputernicit de Ministerul Transporturilor i Infrastructurii, n numele Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia-S.A, respectiv personalul cu atribuii de control din cadrul Autoritii Rutiere Romne (ARR); c) poliia rutier, n situaia cnd efectueaz controlul existenei rovinietei valabile, fr personalul anterior menionat (a) i b); d) personalul poliiei de frontier care i desfoar activitatea n punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a Romniei, mpreun cu personalul mputernicit al Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia-S.A.

Constatarea contraveniilor se poate face, potrivit art. 9 alin. (2) din Ordonana Guvernului nr. 15/2002 i cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale din Romnia, consemnndu-se aceasta n procesul-verbal de constatare a contraveniei.

Mijloacele tehnice omologate, parte a SIEGMCR pot fi terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR sau dispozitive omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale din Romnia, care pot fi fixe sau mobile i au rolul de a identifica, n regim static sau dinamic, numrul de nmatriculare al vehiculului n vederea interogrii bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunztoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul identificat. n cazul contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor tehnice omologate, procesul-verbal de constatare a contraveniei se poate ncheia i n lipsa contravenientului, dup identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraiei i Internelor-Direcia Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor sau a conductorului auto, n cazul utilizatorilor strini.

Datele furnizate de Ministerul Administraiei i Internelor-Direcia Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor sunt:

a) n cazul utilizatorilor persoane fizice: numele i prenumele; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal;

b) n cazul utilizatorilor persoane juridice: denumirea; sediul; codul de nregistrare fiscal; numrul de ordine la registrul comerului. Odat cu aplicarea sanciunii contravenionale, personalul care constat sanciunile face meniunea n procesul-verbal de constatare a contraveniei i despre contravaloarea tarifului de despgubire calculat n funcie de tipul vehiculului.

Potrivit art. 11 alin. (11) i (12) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reelei de drumuri naionale din Romnia, n situaia n care prin terminalele de interogare nu se poate interoga baza de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunztoare a tarifului de utilizare pentru un anumit vehicul, agentul constatator va realiza o fotografie a vehiculului i va ntocmi un proces-verbal de constatare n care se menioneaz locul, data, ora efecturii controlului, numrul de nmatriculare al vehiculului i imposibilitatea tehnic de interogare a bazei de date, proces-verbal ce va fi semnat i de conductorul auto al vehiculului. n acest caz, la reluarea conexiunii cu baza de date, agentul constatator va ntocmi un proces-verbal de constatare a contraveniei, n cazul n care vehiculul nu deinea rovinieta valabil la data efecturii controlului.

Conform Notei de informare a utilizatorilor reelei de drumuri naionale din Romnia, publicat pe site-ul oficial al Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia S.A. n mare parte, datele dumneavoastr cu caracter personal (respectiv, numrul de nmatriculare al vehiculului i imaginea) sunt prelucrate n cadrul Sistemului Informatic pentru Emiterea, Gestiunea, Monitorizarea i Controlul Rovinietei (sunt preluate automat prin camerele instalate pe drumurile naionale), o parte din acestea fiind preluate informatic din baza de date a Direciei Regim Permise de Conducere i nmatriculri Vehicule din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor (respectiv datele necesare la ntocmirea procesului-verbal de constatare a contraveniei).

n concluzie, controlul achitrii rovinietei se realizeaz, prin intermediul:

- dispozitivelor tehnice omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale, care nregistreaz numerele de nmatriculare ale vehiculelor ce tranziteaz drumurile naionale. n baza acestor nregistrri se verific i identific vehiculul n baza de date a SIEGMCR n privina achitrii rovinietei. Pentru identificarea deintorului vehiculului se consult baza de date a DRPCIV (Direcia Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor).

- terminalelor de interogare, cu ajutorul crora agenii constatatori efectueaz controlul n trafic, verificnd prin interogarea bazei de date dac deintorul acestuia a achitat rovinieta.

Menionm c, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere i Informatic) constituie organismul tehnic al Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia, care deine i colecteaz toate datele tehnice rezultate din experiena i evoluiile tehnice actuale, se ocup de nregistrarea, stocarea i procesarea acestora n baza de date specifice, ce alctuiesc suportul Sistemului Informatic i Informaional al C.N.A.D.N.R. S.A. Contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor tehnice omologate le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor.

Elemente ale intocmirii procesului verbal de constatare a contraventiei

Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde n mod obligatoriu:

-data si locul unde este ncheiat;

-numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;

-datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului;

-descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a fost savrsita, precum si aratarea tuturor mprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;

-indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;

-indicarea societatii de asigurari, n situatia n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;

-posibilitatea achitarii n termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;

-termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plngerea.

n cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romni cu domiciliul n strainatate, n procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent.

In cazul n care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.

In situatia n care contravenientul este persoana juridica n procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de nmatriculare n registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.

Pentru indeplinirea procedurii contraventionale si aplicarea principiilor de drept in materie, contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele n baza carora se fac mentiunile obligatorii ale procesului verbal. In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici. Acestia nu intervin in calitate de agenti constatatori ci in calitatea lor de agenti de ordine publica. Semnarea electronic a proceselor-verbale contravenionale O situaie aparte este aceea n care procesele-verbale de contravenie nu poart semntura olograf a agentului constatator.

n acest sens trebuie avute n vedere prevederile Legii nr. 455/2001 privind semntura electronic, care arat c nscris n forma electronic reprezint o colecie de date n form electronic ntre care exist relaii logice i funcionale i care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaie inteligibil, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, respectiv Semntura electronic reprezint date n form electronic, care sunt ataate sau logic asociate cu alte date n form electronic i care servesc ca metod de identificare (art. 4 pct. 2 i 3 din actul normativ menionat).

Din examinarea dispoziiilor Legii nr. 455/2001 rezult c un nscris n format electronic purtnd o semntur electronic extins este asimilat n sistem electronic unui nscris sub semntur privat, ns acesta este destinat folosirii strict n sistemul electronic. Prin urmare, semntura electronic este specific nscrisurilor generate i utilizate n sistem electronic, fapt enunat nc din art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semntura electronic, potrivit cruia Prezenta lege stabilete regimul juridic al semnturii electronice i al nscrisurilor n forma electronic, precum i condiiile furnizrii de servicii de certificare a semnturilor electronice.

Ct privete contraveniile prevzute de art. 8 din Ordonana Guvernului nr. 15/2002, privind fapta de a circula fr a deine rovinieta valabil, care pot fi constatate i prin mijloace tehnice omologate, acestora le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, act normativ care oblig la semnarea proceselor-verbale contravenionale sub sanciunea nulitii absolute.

n acest sens, art. 17 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001 prevede c: Lipsa meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei svrite i a datei comiterii acesteia sau a semnturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constat i din oficiu. Or, procesele-verbale contravenionale emise n temeiul Ordonanei Guvernului nr. 15/2002 sunt generate i semnate electronic, fiind transmise contravenienilor nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hrtie prin intermediul serviciilor potale.

Fa de aceast situaie, apreciem c, odat ce informaiile sunt create i certificate prin semntur electronic n mediul electronic, acestea sunt destinate utilizrii lor exclusiv n mediul electronic, astfel c este nelegal


Recommended