PLAN SECTORIAL – ADER 2020

CONTRACTUL ADER 12.1.1 /01.10.2015

COORDONATOR: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIA

MEDIULUI – ICPA BUCUREŞTIPARTENER: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ DE METEOROLOGIE

Denumire proiect:“SISTEM INFORMAŢIONAL PENTRU AGRICULTURĂ ŞI

COMPATIBILIZAREA ACESTUIA CU CADASTRUL GENERAL S.I.A.”

FAZA I

INVENTARUL ŞI COLECTAREA DATELOR PENTRU SISTEMUL INFORMAŢIONAL PENTRU AGRICULTURĂ

DIRECTOR PROIECT: CRISTINA RADNEADate de contact: tel : 021 -3184458/258, fax: 021 – 3184348, e-mail: cristina.radnea@icpa.ro

Obiectivul Proiectului

„Sistem informaţional pentru agricultură şi compatibilizarea acestuia cu cadastrul general S.I.A.”Dezvoltarea Sistemelor Informatice Geografice (SIG) a concentrat eforturile în creşterea acurateţii datelorexistente, la nivelul institutelor participante la proiect prin standardizarea informaţiilor şi prelucrarea complexă adatelor. În ciuda acestor evoluţii, în mare parte din geo-datele digitale nu sunt, în general, accesibile. Prin urmare,aceste date sunt dificil de obţinut, de înţeles şi de folosit pentru o largă comunitate de experţi şi cetăţeni. Scopulfazei este acela de a transforma aceste infornații în formate accesibile tuturor sistemelor.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:1.Straturi şi baze de date georeferenţiate spaţial.2.Date şi produse referenţiate spaţial privind caracterizarea climatică şi agrometeorologică3.Metodologii pentru agregarea informaţiilor şi a bazelor de date.Armonizarea stratelor tematice diferite, geo-informaţiile complexe pot fi accesate prin modele de simulare şisisteme suport de decizie orientate spre optimizarea managementului terenurilor agricole şi protecţia mediului,în contextul aplicării reglementărilor UE incluse în Politica Agricolă Comunitară (PAC).

Obiectivul Fazei I: INVENTARUL ȘI COLECTAREA DATELOR PENTRU SISTEMUL INFORMAȚIONAL PENTRU

AGRICULTURĂProiectul doreşte realizarea şi integrarea seturilor de date spaţiale existente (conform Directivei 2007/2/CE)referitoare la resursele naturale utilizate în agricultură pentru a putea utiliza modelele de simulare agro-pedo-climatice în evaluarea politicilor agricole (în special, la evaluarea politicilor de agromediu), prognozarecoltelor la nivel national sau continental, evaluarea şi funcţionarea sistemelor de îmbunătăţiri funciareprecum şi la estimarea efectului indus de schimbările globale asupra agriculturii (în special, efectul asupraculturilor de câmp). Acest obiectiv cuprinde trei activităţi:

ACTIVITATEA I.1

REALIZAREA INVENTARULUI DE DATE REFERENŢIATE SPAŢIAL PRIVIND CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR NATURALE(SOL, TEREN, HIDROGEOLOGIE), A INFRASTRUCTURII AMENAJĂRILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI APOTENŢIALULUI DE PRODUCŢIE AGROALIMENTARĂ (PRODUCŢIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ, CAPACITĂŢI DE PRELUCRAREA PRODUSELOR DE BAZĂ).

Dezvoltarea Sistemelor Informatice Geografice (SIG) a concentrat eforturile în creşterea acurateţiidatelor existente, standardizarea informaţiilor şi prelucrarea complexă a datelor. În ciuda acestorevoluţii, mare parte din geo-datele digitale nu sunt, în general, accesibile. Prin urmare, aceste datesunt dificil de obţinut, de înţeles şi de folosit pentru o largă comunitate de experţi şi cetăţeni.

În domeniul resurselor naturale, în cadrul proiectului, setul minim de informaţii digitale care vor fiintegrate în S.I.A. îl reprezinta datele spaţiale deţinute şi utilizate de partenerii din proiect (CP șiP1) în cadrul unor contracte de cercetare-dezvoltare, care vor fi redefinite şi armonizate cucerinţele proiectului în curs.

În această etapă au fost analizate bazele de date şi straturile GIS care sunt enumerate în rapotulfazei, cum ar fi, cele mai importante dintre ele: HARTA TIPURILOR DE SOL DIN ROMÂNIA, Bazade date a profilelor - PROFISOL, Harta solurilor 1:200.000, Harta Conţinutului de humus(%),Capacitatea de producţie a solurilor în funcţie de notele de bonitare,Harta folosinţelor/utilizăriiterenurilor LCCS, Baze de date despre datele meteorologice, stratul LPIS şi alte date.

ACTIVITĂŢILE FAZEI I

HARTA UNITĂŢILOR GENETICE DE SOL ŞI TEXTURA SOLULUI ÎN ORIZONTUL SUPERIOR (SCARA 1:200.000) : SIG „SIGSTAR200”, DOCUMENTAT (METADATE)

CONFORM CERINŢELOR DIRECTIVEI INSPIRE.

Crearea metadatelor pentru setul de date SIGSTAR-200 s-a realizat în conformitate cu “Regulile de implementare a metadatelor în INSPIRE: Ghid tehnic bazat pe standardele ISO 19115 şi ISO 19119”

Harta claselor de textura (scara 1:200.000)

Baza de date de sol la scara 1:1.000.000, parte a Bazei de date de sol europene, elaborată de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene

BAZA DE DATE A PROFILELOR DE SOL CUPRINZÂND PARAMETRI FIZICI PENTRU ORIZONTURILE DESOL DIN CADRUL PROFILELOR DE SOL GEOREFERENŢIATE.

BAZE DE DATE PENTRU PARAMETRII / FUNCŢII DE SOL DERIVATE PE BAZA UNORREGULI / MODELE BAZATE PE INFORMAŢIILE INCLUSE ÎN BAZA DE DATE A

UNITĂŢILOR GENETICE DE SOL CUPLATE CU INFORMAŢII PRIVIND ACOPERIREA TERENULUI ŞI/SAU CLIMA

ACOPERIREA TERENURILOR CONFORM METODOLOGIEI DE CLASIFICARE FAO (LCCS),METADATE DEFINITE CONFORM DIRECTIVEI INSPIRE

ACTIVITATEA I.2

REALIZAREA INVENTARULUI DE DATE ŞI PRODUSE REFERENŢIATE SPAŢIAL PRIVIND CARACTERIZAREACLIMATICĂ ŞI AGROMETEOROLOGICĂ A ANILOR EXTREMI DE SECETOŞI/PLOIOŞI DIN 2001-2014, FAŢĂ DEMEDIILE MULTIANUALE (1981-2010).

Agricultura este afectată direct de fenomene meteo extreme, iar efectele lor, pozitive sau negative,nu pot fi minimalizate sau ignorate. În ţara noastră, se observă că efectele schimbărilor climatice sereflectă în mod concret în modificările privind regimul temperaturilor maxime şi precipitaţiilor, înspecial începând din 1961 şi până în prezent, efectele asupra creşterii şi dezvoltării planteloragricole fiind semnificative.

Cercetarea complexă a duratei și intensităţii riscului termic și hidric în vederea evidenţierii variabilităţii spaţio-temporale a condiţiilor limitative de vegetaţie la principalele culturi de câmpare la bază următoarele aspecte: stres termic / fenomenul de “arșiță”; stres hidric / deficite de precipitații și secetă pedologică.

Date şi produse referenţiate spaţial privind caracterizarea climatică şi agrometeorologică a anilorextremi secetoşi/ploioşi:

Cantitatea lunară de precipitaţii – mai 2012.

CANTITATEA LUNARĂ DE PRECIPITAŢII FAȚĂ DE NORMALA CLIMATOLOGICĂ STANDARD (1961 – 1990) – IULIE 2012

Abaterea cantităţii lunare de precipitaţii faţă de normala climatologică standard (1961 – 1990) – iunie 2013.

Abaterea cantităţii lunare de precipitaţii faţă de normala climatologică standard (1961 – 1990) septembrie 2013

Abaterea cantităţii lunare de precipitaţii faţă de normala climatologică standard (1961 – 1990) iunie – 2014.

Abaterea cantităţii lunare de precipitaţii faţă de normala climatologică standard(1961 – 1990)

ACTIVITATEA I.3

METODOLOGIE PENTRU AGREGAREA INFORMAŢIILOR LA NIVELUL UNITĂŢILOR CARTOGRAFICEELEMENTARE DIN SISTEM//UL APIA (BLOCURI FIZICE) ŞI AL UNITĂŢILOR TERITORIAL-ADMINISTRATIVE(NIVEL LAU2).

ICPA a dezvoltat de asemenea straturi noi SIG (la scara 1:200.000), bazate în principal peinformaţiile despre sol, utilizarea terenurilor şi climă, prin diferite metode de calcul (modele desimulare, metode statistice, modele euristice) în mai multe proiecte naţionale și internaţionaleanterioare: SIDASS, RAMSOIL, GSSoil.

Cele mai multe dintre aceste aplicaţii au fost dezvoltate pentru monitorizare şi raportare pentru eco-condiţionalitate (Cerinţe speciale de gestionare – SMR) inclusă în PAC. Folosind experienţaacumulată în astfel de aplicaţii, o platformă standard pentru producerea de astfel de evaluări va fiimplementată în produsul final al proiectului.

Adminstrarea şi crearea datelor se va realiza cu ajutorul softurilor ArcGIS şi Open GIS, iar încontinuare vom descrie modalitatea de prelucrare din punc de vedere tehnic a acestor produse.Produsul de prelucrare a datelor ArcGIS este compus din mai multe părţi: ArcCatalog, ArcMap,Interogarea datelor, Editarea datelor.

TAIEREA/DECUPAREA DATELOR (CLIP)

O parte din datele vectoriale se gasesc în fișiere cu acoperire națională.Pentru acestea se impune aplicarea unor operații de decupare (clip) pentru ale aduce la aduce la extinderea spațială dorită (o anumită zonă de interes).Acest lucru se realizează folosind drept mască limita vectorială a zonei deinteres

TAIEREA/DECUPAREA DATELOR (CLIP)

Au existat cazuri în care informația de același tip este disponibilă în fișiere separate. Cel mai bunexemplu este cel al drumurilor, separate pe două straturi:(a)drumuri naționale și județene;(b)drumuri comunale.Pentru un acces optim, aceste date vor fi aduse în același strat, iar separarea pe categorii

(naționale, județene, comunale) se va realiza la nivel de atribute.

Corectarea topologica a datelor

Topologia este modelul care descrie modul în care straturile de informații geospațiale îșipartajează geometriile, funcționând ca un mecanism ce permite definirea și păstrarearelațiilor geometrice între entitățile aceluiași strat sau din straturi diferite. Regulile topologicerelevante pentru datele stocate în baza de date sunt:(a)„nu trebuie să conțină spații goale” (în engleză, must not have gaps) și „nu trebuie sa sesuprapună” (în engleză, must not overlap) pentru datele de tip poligon;(b) „nu trebuie să se suprapună” (în engleză, must not overlap) și „nu trebuie să aibădiscontinuități” (în engleză, must not have dangles) cele liniare.

Aplicații server-side și clienți web

PostGISPostGIS este o extensie spaţială a PostgreSQL, serverul de baze de date relaţionale, care asigurătoată funcţionalitatea descrisă în specificaţiile OpenGIS “Simple feature for SQL”, funcţionalitate cepermite efectuarea unor interogări şi analize spaţiale complexe folosind exclusiv comenzi SQL.Ca şi Oracle Spatial, DB2 Spatial şi SQL Server Spatial, PostGIS poate fi numit PostgreSQL Spatial, prin aceasta intelegându-se că adaugă funcţii specifice manipulării datelor spaţiale serverului de baze de date relaţionale PostgreSQL

OpenLayers 3OpenLayers este o aplicație open source scrisă în JavaScript care permite construcția de aplicațiiWEBGIS într-o manieră similară cu cea Google Maps. Mai mult, OpenLayers conține zeci defuncționalități suplimentare, printre care se remarcă suportul pentru formatele și protocoalele OGC(Open Geospatial Consortium): WMS, WFS, WMC, GML, KLM.

OPEN SOURCEEste o aplicaţie ce perimite partajarea/publicarea datelor geospațiale, via Internet. Geoserver estecompatibil cu standardele OGC, suportă protocoale: WMS, WCS, WPS și WFS/WFS-T și poatereturna informația în format JPEG, PNG, SVG, KLM/KMY, GML, PDF, GeoRSS sau Shapefile.GeoServer este dezvoltat în Java folosind biblioteca open source Geotools. Codul sursă poate fidescărcat gratuit de la adresa http://geoserver.org.

Rezultatele, stadiul realizării obiectivului şi concluziile Fazei I

Stadiul realizării obiectivului Fazei I

În procesul de inventariere, au fost explicate şi descrise bazele de date deţinute şi prelucrate de cei doiparteneri, prin caracteristicile lor de interes. Datele au fost inventariate, analizate şi au suferit unele corecţii printransformarea lor în formate unice de prelucrare (.shp) pentru fazele următoare.

Concluziile Fazei IS-au relizat topologiile startelor ce urmeaza a fi prelucrate şi s-au efectuat corecţiile tabelelor de atribuite.Metodologiile de transformare şi de rectificare ca formă şi conţinut sunt prezentate în extenso în RaportulŞtiinţific. După armonizarea stratelor tematice diferite, geo-informaţiile complexe pot fi accesate prin modele desimulare şi sisteme suport de decizie orientate spre optimizarea managementului terenurilor agricole şi protecţiamediului, în contextul aplicării reglementărilor UE incluse în Politica Agricolă Comunitară (PAC).

Rezultate Fazei I

În urma executării acestei faze au rezultat următoarele date: 1.Straturi şi baze de date georeferenţiate spaţial, 2.Indicii agrometeorologici: cantitatea lunară de precipitaţii, abaterea cantităţii lunare de precipitaţii.3.Metodologie pentru agregarea informaţiilor şi bazelor de date prin utilizarea softurilor: ArcCatalog, ArcMap,Interogarea datelor, Editarea datelor, Open GIS