+ All Categories
Home > Documents > Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

Date post: 08-Apr-2018
Category:
Upload: cernat21
View: 232 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 76

Transcript
  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    1/76

    1

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    2/76

    PLANUL LUCRARII

    PLANUL LUCRARII................................2

    CAPITOLUL I. INTRODUCERE..........................................................................................4

    I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA FUNCTIONALA A

    TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA DETERMINATA DE EPIFIZITA

    SCHEUERMANN.....................................................................................................................4

    I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI.......................................................................7

    I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)................................................8

    I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII.............................................................9

    CAPITOLUL II. BAZELE TEORETICE ALE LUCRARII.............................................10

    II.1. ASPECTE ANATOMOFUNCTIONALE ALE COLOANEI VERTEBRALE....10

    1.1. Anatomia coloanei vertebrale.................................................................................11

    1.2. Biomecanica coloanei vertebrale............................................................................19

    II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN.............................24

    II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC.........................................................................27

    CAPITOLUL III. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETARII........................32

    III.1. ORGANIZAREA CERCETARII........................................................................33

    1.1. Locul de desfasurare si conditiile de baza materiala..............................................33

    1.2. Esantionul de subiecti, durata si etapele experimentului........................................34III.2. METODOLOGIA DE LUCRU............................................................................35

    2

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    3/76

    CAPITOLUL IV. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT PRIN

    KINETOTERAPIE. PREZENTAREA REZULTATELOR SI COMENTAREA

    LOR.........................................................................................................................................37

    IV.1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT

    KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE KINETOTERAPIEI....................................38

    IV.2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA APLICARII

    TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC.....................................................................52

    2.1. Fise de tratament.................................................................................................52

    2.2. Interpretarea rezultatelor.....................................................................................66

    CAPITOLUL V. CONCLUZII.............................................................................................69

    CAPITOLUL VI. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................72

    3

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    4/76

    CAPITOLUL I

    IMPORTANTA

    4

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    5/76

    I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA

    FUNCTIONALA A TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA

    DETERMINATA DE EPIFIZITA SCHEUERMANN

    Medicina moderna nu se mai multumeste numai cu rezultatul

    tratamentului medical ci cauta sa redea pacientului capacitatea functionala

    necesara unei vieti active.Terapeutica moderna cauta sa reduca la maxim pierderile patologice

    prelungite sau definitive punand accent pe conservarea si recuperarea functiei

    periclitata sau afectata de boala.

    In activitatea de recuperare functionala un rol important ii revine

    kinetoterapiei.

    Terapia prin miscare intra in actiune concomitent cu celelalte mijloace

    recuperatorii, in cadrul planului terapeutic general, fara a exclude alte terapii

    Obiectivele kinetoterapiei in cadrul recuperarii finctionale sunt realizate

    prin mijlocul sau de baza, exercitiul fizic.Exercitiul fizic este reprezentat ca o actiune voluntara, deliberat

    conceputa si repetata sistematic in cadrul unui proces educational, in scopul

    realizarii unor obiective concrete.

    Kinetoterapia sub diversele sale forme, practicata in salile special

    amenajate, are rolul principal de recuperare printr-un program sustinut si dozat,

    adecvat afectiunii ce este de tratat.

    Tratamentul tulburarilor de statica vertebrala determinate de epifizita de

    crestere presupune o egala preocupare atat pentru corectarea morfologica, cat si

    pentru recuperarea functionala a coloanei vertebrale.Calitatile morfo-functionale ale coloanei vertebrale trebuie raportate la

    starea celorlalte componente toracice si de vecinatate (bazin, membre, etc.)

    precum si sferei somato-functionale generale a corpului lucru de mare

    importanta ce este rezolvat de kinetoterapie.

    Tratamentul de recuperare functionala prin kinetoterapie are la baza

    corectarea disfunctiilor statice si dinamice, care au ca urmari cel putin

    diminuarea dezechilibrelor presiunilor, avand drept consecinta reducerea si

    indepartarea algiilor rahidiene.

    Kinetoterapia pe langa rolul sau curativ, influentand o serie de verigi

    fiziopatologice, are de asemenea actiune preventiva, prin reeducarea staticii

    locale.

    5

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    6/76

    tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari

    posturale si kinetice generale.

    Mijloacele existente pentru aplicarea kinetoterapiei in afectiuniledeterminate de tulburarile de statica vertebrala, denumita si cifoza

    adolescentilor, sunt extrem de variate.

    Ceea ce am considerat mai important a fost alegerea lor, adecvate

    cazurilor studiate, si asocierea acestora cu mijloacele din celelalte terapii:

    hidroterapie, electroterapie si ortetica, pentru ca prin acest proces complex de

    recuperare sa putem ameliora si indeparta tulburarile statice determinate de

    Scheuermann.

    6

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    7/76

    I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

    Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului

    locomotor. De ea sunt legate celelalte segmente care alcatuiesc toracele si

    bazinul si tot pe ea se insera membrele superioare si inferioare, de aceea oricemodificare structurala sau dezaliniere a unui segment vertebral va atrage dupa

    sine o perturbare a simetriei corpului si directiei de miscare cu repercusiuni

    uneori grave si asupra organelor interne: plamani, inima, etc. .

    De aici apare necesitatea tratarii, atat preventiv cat si in cazul nostru

    terapeutic, a dezalinierilor coloanei vertebrale, ce apar in maladia Scheuermann:

    leziuni de crestere, de dezvoltare a punctelor epifizare ale corpurilor vertebrale

    ca urmare a unor tulburari de metabolism osos. Aceasta afectiune apare destul

    de precoce la varsta 12-18 ani si duce rapid la alterarea placilor cartilaginoase a

    corpurilor vertebrale, impiedicand procesul de crestere a vertebrelor. Parteaanterioara ramanand in urma din cauza presiunii, corpul vertebral va deveni

    cuneiform, prezentand hernieri ale discului in placile cartilaginoase si vor

    aparea rapid tulburari de statica vertebrala, precum cifozarea coloanei dorsale

    insotita de dureri locale.

    Epifizita Scheuermann, ca boala a adolescentilor, cum mai este numita,

    cand tesutul osos este in crestere, ne determina ca specialisti sa instituim cat mai

    devreme un tratament kinetoterapeutic pentru a elibera partea anterioara a

    corpurilor vertebrale de greutatea ce duce la deformarile vertebrale.

    Prin prezenta lucrare s-a incercat gasirea unor modalitati de aplicare

    precoce si sistematica a mijloacelor si procedeelor kinetoterapeutice prin care sa

    oprim evolutia bolii si sa impiedicam eventualele deformari.

    7

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    8/76

    I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)

    Lucrarea isi propune sa dovedeasca urmatoarele ipoteze:- in ce masura tratamentul kinetoterapeutic aplicat precoce odata cu aparitia

    primelor algii sau dezalinieri vertebrale vor opri evolutia deformarilor

    vertebrale;

    - daca mijloacele si procedeele selectate si aplicate in cadrul programelor

    kinetoterapeutice reusesc sa obtina o redresare a cifozei dorsale si inlatura

    algiile vertebrale;

    - daca aparatele ortetice (corsetele) reusesc sa contribuie la redresarea coloanei

    vertebrale;

    - daca recomandarile pentru acasa privind exercitiile de constientizare aposturii corecte a corpului in cadrul activitatilor zilnice si-au adus un real aport

    la recuperarea functionala a afectiunii vertebrale;

    - in ce masura sporturile ca: natatia, volei si baschetul isi aduc contributia la

    redresarea coloanei si mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute prin

    programele de kinetoterapie.

    8

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    9/76

    I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII

    Scopul acestei lucrari a fost realizarea unor programe de recuperare

    functionala care sa duca la redresarea coloanei vertebrale din pozitii corectoare

    tinand cont atat de coloana dorsala ce este cifozata si trebuie redresata cat si de

    celelalte curburi, cervicala si lombara care se postureaza corect pentru a nu le

    accentua in timpul programului kinetic.

    In acest scop, obiectivele cercetarii au fost:

    - evidentierea disfunctionalitatilor prin examinarea functionala si radiologica a

    esantionului de subiecti aflat in studiu;

    - identificarea si selectarea celor mai adecvate metode, procedee si tehnici ce

    pot optimiza procesul recuperator in functie de particularitatile subiectuluiprivind: varsta, sexul, starea de boala si posibilitatile fizice ale acestuia;

    - structurarea programelor kinetoterapeutice pe etape in functie de evaluarile si

    reactiile subiectilor.

    9

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    10/76

    CAPITOLUL II

    BAZELE TEORETICE

    ALE LUCRARII

    10

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    11/76

    II.1. ASPECTE ANATOMO FUNCTIONALE ALE COLOANEI

    VERTEBRALE

    1.1. ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

    Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului

    locomotor. De ea sunt legate toate celelalte segmente care alcatuiesc trunchiul

    (toracele si bazinul) si tot pe ea se insera membrele superioare si inferioare.

    Profesorul E. G. Bywaters isi incepe astfel prefata la monografia lui R.

    J. Francois Le rachis dans la spondylarthrite ankylosante (1976): Coloana

    vertebrala ne diferentiaza pe noi oamenii si inca alte cateva specii animale decelelalte specii numeroase, dar mai putin dominante, cum ar fi viespile, viermii

    si gargaritele. Coloana vertebrala ne confera simetria corpului si directia de

    miscare. Ea inconjura si protejeaza sistemele noastre de comunicare si face

    posibila atat mobilitatea, cat si stabilitatea noastra, datorita suprapunerii a mai

    multor piese osoase provenite din tubul cartilaginos original. Astfel, ne asigura

    sansa sa stapanim si sa dominam atat pamantul cat si cerul.

    Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana

    vertebrala asa dupa cum arata sinteza statistica a lui Reinberg - este alcatuita

    din 33 sau 34 de segmente osoase, 344 de suprafete articulare, 24 de discuriintervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte de insertie. Asupra

    coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune

    directa, la toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase (somatice si

    vegetative), vasculare, etc.

    Scheletul

    Coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de piese osoase

    suprapuse, numite vertebre. Vertebrele au o parte anterioara, denumita corp si o parte posterioara, denumita arc. Aceste doua parti inchid intre ele canalulvertebral (fig.1).

    Fig. 1

    Schema unei vertebre vazuta de sus

    1. corp vertebral; 2. pedicul;

    3. apofiza articulara;

    4. apofiza transversa;

    5. apofiza spinoasa;

    6. lama;

    7. orificiu rahidian.

    11

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    12/76

    Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui

    cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) s i ocircumferinta. Cele doua fete ale corpului vertebral sunt alcatuite dintr-o lama

    de tesut osos fibros, numitaplaca terminala.

    Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta oapofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt catedoua apofizearticulare (in total, patru apofize articulare dispuse vertical). Intreapofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunilecare leaga arcul vertebral se numesc pediculi.

    Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare dintre ele fiind

    alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:

    - regiunea cervicala: 7 vertebre;

    - regiunea dorsala: 12 vertebre;

    - regiunea lombara: 5 vertebre;- regiunea sacrococcigiana: 9 10 vertebre.

    Vertebrele din fiecare regiune au caracteristice morfofunctionale legate

    de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane :

    functia de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si

    functia de a asigura o mobilitate suficienta.

    Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la

    alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice. In regiunea cervicala si

    in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional

    mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale

    acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie.

    Vertebrele dorsale au corpul rotund, canalul vertebral ingust si circular,

    apofizele spinoase mult inclinate inapoi. Apofizele transverse prezinta la varful

    lor, pe fata anterioara, o fateta articulara pentru tuberozitatea coastei

    corespunzatoare (fig.2).Fig. 2

    Schema unei vertebre

    dorsale vazuta din profil

    1. corp;

    2. fatete articulare pentru

    coaste;

    3. pedicul;

    4. apofiza articulara

    superioara;

    5. apofiza transversa;

    6. fateta articulara pentru

    tuberozitatea costala;

    7. apofiza articulara

    inferioara;

    cular 8. apofiza spinoasa.

    12

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    13/76

    Vertebrele lombare sunt cele mai voluminoase, au corpul usor latit

    transversal, apofizele spinoase dispuse orizontal, iar apofizele transverse

    atrofiate. Vazut din profil, corpul vertebrelor lombare este mai inalt la partea lui

    anterioara decat la cea posterioara.

    In afara acestor caracteristici regionale, fiecare vertebra prezinta sidiferentieri morfofunctionale individuale, rezultate din adaptarea specifica de-a

    lungul evolutiei filogenetice.

    ARTICULATIILE

    Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in:articulatiile corpurilor vertebrale (intersomatice), articulatiile apofizelor

    articulare, articulatiile lamelor vertebrale, articulatiile apofizelor transverse.

    Articulatiile corpurilor vertebrale sunt amfiartroze perfecte.

    Suprafetele articulare sunt date de fetele superioare si inferioare, usor

    concave, ale corpurilor vertebrale. Intre aceste suprafete osoase se gasesc

    discurile intervertebrale.

    Discurile intervertebrale sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite

    dintr-o portiune periferica fibroasa inelul fibros si una centrala nucleul

    pulpos.

    Inelul fibros periferic este alcatuit din lame de fibre conjunctive, care se

    insera profund pe zona compacta osoasa, continandu-se cu fibrele colagene ale

    osului. Ele sunt orientate oblic fata de vertebre si se incruciseaza intre ele.

    Nucleul pulpos central este alcatuit dintr-o masa cu aspect gelatinos,

    este oval ca o lentila turtita si este format dintr-un tesut fibros foarte lax, infiltrat

    de lichid (75-90 %), din cateva celule asemanatoare condrocitelor si din resturi

    de notocord.

    Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi

    diminua fluiditatea in raport direct cu presiunea care se exercita asupra lui.

    Cand gelul pierde apa, se dezvolta in interiorul lui o forta de inhibitie care cresteproportional cu cantitatea de apa pierduta, pana cand cele doua forte (presiunea

    exercitata si forta de inhibitie) se echilibreaza.

    In regiunea dorsala si lombara, nucleul pulpos este asezat la unirea

    treimii mijlocii cu treimea posterioara, iar in regiunea cervicala ceva mai

    inainte, chiar la unirea trimii anterioare cu treimea medie.

    Vascularizatia variaza cu varsta. La embrion, in tesutul discului

    intervertebral superior si inferior patrund prin lamele cartilaginoase cate 3

    vase, care se obtureaza odata cu varsta, asfel ca la terminarea cresterii, discul nu

    mai este vascularizat. Prezenta vaselor in discul adult este posibila numai in

    13

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    14/76

    conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin inhibitie, prin

    lamele terminale ale suprafetelor articulare vertebrale.

    Rolul discurilor intervertebrale este multiplu: a) contribuie, prin

    rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei; b) favorizeaza, prin elsticitatealor, revenirea la starea de echilibru dupa terminarea miscarii; c) transmit

    greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei si d)

    amortizeaza socurile sau presiunile la care este supus fiercare segment in mod

    special in cursul miscarilor sau eforturilor.

    Menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente

    reprezinta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si

    in cursul luarii celor mai banale pozitii, cum ar fi de exemplu, statul pe scaun.

    Cand speteaza este inclinata inapoi, lordoza lombara normala dispare, articulatia

    coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor intervertebrale este maiimportanta. In mod corect se sade astfel incat lordoza lombara sa se mentina,

    ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.

    Desigur studiile se complica in timpul efectuarii miscarilor, dar

    menajarea discurilor intervertebrale ramane indispensabila. Tehnica unui

    exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult legile

    biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale. Un

    exemplu demonstrativ ni-l ofera tehnica corecta de ridicare a halterelor, in

    cadrul careia succesiunea pozitiilor se conformeaza necesitatilor functionale de

    menajare a discurilor intervertebrale.

    Aparatul ligamentar este alcatuit din doua ligamente (ligamentul

    vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care

    formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale.

    Ligamentele vertebrale, si in special cel anterior, dispun de o inervatie

    alcatuita din trunchiuri nervoase amielinice si terminatii nervoase. De aceea,

    atitudinea de flexie este cea mai comuna in majoritatea afectiunilor coloanei,

    pentru ca in aceasta pozitie, ligamentele se destind.

    Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla

    alunecare a suprafetelor articulare una pe cealalta.

    a) Suprafetele articulare sunt date de apofizele articulare. Suprafetelearticulare ale corpului vertebral subiacent privesc oblic in sus si in inapoi, iar

    cele ale corpului vertebral supraiacent privesc oblic in jos si inainte.

    b) Aparatul capsuloligamentar este alcatuit dintr-o capsula fibroasa

    subtire, intarita in regiunea dorsala si lombara printr-un ligament posterior.

    c) Sinoviala este foarte laxa si prezinta si unele prelungiri.

    Daca nucleul pulpos joaca rolul unei bile pe care corpii vertebrali se

    pot misca, articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unor veritabili ghizi ai

    miscarilor, limitand deplasarea excesiva a vertebrelor. In pozitia stand, aceste

    articulatii preiau 20% din incarcatura vertebrala. Dar, in pozitia stand cu

    14

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    15/76

    trunchiul inclinat inainte, ele nu mai preiau nimic din incarcatura

    vertebrala, lasand intreaga sarcina exclusiv discurilor intervertebrale

    Articulatiile apofizelor spinoase. Ca si lamele vertebrale, apofizele

    spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele

    interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofizespinoase, iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei

    vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine

    dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala

    externa; el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv

    capul si gatul, pentru a nu se flecta inainte.

    Articulatiile apofizelor transverse. Apofizele transverse sunt unite prin

    ligamentele intertransverse.

    Segmentul motor. La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla ceea

    ce Schmorl a denumit segmentul motor, alcatuit din discul intervertebral siligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si

    apofizele spinoase cu ligamentele lor.

    Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul

    posterior. Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare

    insertii musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva

    a coloanei. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta

    elementul principal motor al coloanei vertebrale.

    VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII

    Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si

    cunoasterea ei este indispensabila intelegerii sindroamelor ischemice cu

    deficitele lor de neurologice grave, care pot sa survina in urma diverselor

    afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe artere importante, careprovin din arterele spinale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale

    si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva lombara este irigata de artere

    care provin din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de

    arterele cervicale si lombare.

    15

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    16/76

    MUSCHII

    Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un numar mare de

    muschi, care se insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi

    ai gatului si muschii abdominali.

    Muschii gatului. Dintre muschii gatului amintim:

    a) Sternocleidomastoidianul se insera proximal pe apofiza mastoida a

    osului temporal, iar distal se insera prin doua capete: unul manubriul sternal, si

    celalalt pe patrimea interna a claviculei. Sternocleidomastoidianul flecteaza

    capul pe coloana, il inclina pe partea lui si il roteaza, indreptand barbia de partea

    opusa. b) Muschii scaleni se intind de la apofizele transverse ale ultimelor

    apofize transverse ale ultimelor sase vertebre cervicale la primele doua coaste.

    Sunt trei muschi scaleni: anterior, mijlociu si posterior. Muschii scaleni inclina

    de partea lor coloana vertebrala cervicala si sunt si muschi inspiratori.

    Muschii prevertebrali sunt in numar de trei si se gasesc pe fata

    anterioara a coloanei vertebrale.

    a) Dreptul anterior al capului se insera proximal pe osul occipital, inaintea

    gaurii occipitale; iar distal, pe tuberculii anteriori ai vertebrelor cervicale 3, 4, 5

    si 6. Muschiul este un flexor al capului pe coloana cervicala si al primelor

    vertebre cervicale pe celelalte.

    b) Micul drept anterior al capului se insera proximal pe osul occipital,

    inaintea gaurii occipitale, iar distal, pe masele laterale si pe apofizele transverse

    ale atlasului; flecteaza capul pe coloana vertebrala.

    c) Lungul gatului se intinde de la tuberculul anterior al atlasului pana la

    corpurile vertebrale ale primelor trei vertebre dorsale; este flexor si rotator al

    coloanei cervicale.

    Muschii abdominali anterolaterali au un rol deosebit de important in

    statica si dinamica coloanei cervicale. Se descriu: un muschi lung- marele drept

    al abdomenului si trei muschi lati: marele oblic, micul oblic si transversul.a) Marele drept al abdomenului prezinta proximal trei langhete: externa,

    mijlocie si interna. Aceste trei langhete se unesc si formeaza corpul muschiului.

    Distal, muschiul se insera pe marginea superioara a corpului pubisului. Marele

    drept al abdomenului coboara coastele, flecteaza toracele pe bazin si bazinul pe

    torace si este solicitat in miscarile abdomenului

    b) Marele oblic al abdomenului (oblicul extern) este cel mai superficial

    muschi lat abdominal. Se insera proximal pe ultimele 7-8 coaste iar de aici se

    raspandeste ca un mare evantai, indreptandu-se in jos, inainte si inauntru.

    Marele oblic abdominal coboara coastele (muschi expirator), flecteaza toracelepe bazin si este si rotator al coloanei vertebrale.

    16

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    17/76

    c) Micul oblic al abdomenului (oblicul intern) este situat sub marele

    oblic, dar fasciculele lui sunt orientate invers fata de ale acestuia. Se insera

    distal pe treimea externa a arcadei crurale, pe spina iliaca anterosuperioara, pe

    cele doua treimi anterioare ale crestei iliace, iar prin aponevroza posterioara a

    micului oblic ajunge sa se insere pe apofizele transverse ale primei vertebresacrate si ale ultimelor vertebre lombare. Actiunea micului oblic este

    asemanatoare celei a marelui oblic; cand se contracta de o singura parte, roteaza

    coloana vertebrala de partea muschiului care se contracta.

    d) Transversul abdomenului este alcatuit din fascicule dispuse orizontal.

    Rolul principal al transvesului este de a comprima viscerele abdominale pe

    coloana vertebrala. Secundar, actioneaza ca muschi expirator.

    Muschii lomboiliaci sunt considerati tot muschi abdominali, deoarece

    inchid posterior cavitatea abdominala. Acesti muschi se intind intre coloana

    lombara la osul iliac si sunt in numar de doi: patratul lombelor si psoasul iliac.a) Patratul lombelor este un muschi plat, de forma patrata, situat pe

    laturile coloanei lombare. Este alcatuit din trei grupe de fascicule: iliocostale,

    iliotransversale si costotransvesale. Patratul lombelor este un coborator al

    ultimei coaste, inclina coloana lateral, de partea muschiului care se contracta, si

    inclina bazinul lateral pe torace.

    b) Psoasul iliac, situat in partea posterioara a abdomenului, in fosa iliaca

    interna si in partea anterioara a coloanei, este alcatuit din doua portiuni: psoasul

    si iliacul.

    Psoasul este fuziform si se insera proximal pe suprafetele osoase ale

    unghiului alcatuit din fata laterala a corpilor vertebrali lombari cu apofizele lor

    transverse. Corpul lui se indreapta in jos si in afara si se uneste cu tendonul

    comun format atat din psoas, cat si din iliac.

    Iliacul este dispus ca un evantai desfasurat in fosa iliaca interna, pe

    care se insera proximal. Corpul lui se ingusteaza din ce in ce si se insera distal

    pe tendonul comun, format din psoas si iliac.

    Psoasul iliac are actiuni complexe: flecteaza coapsa pe bazin, coloana

    si bazinul pe coapsa, imprima o usoara miscare de adductie si rotatie externa si

    o rotatie de partea opusa muschiului care se contracta, este flexor al trunchiului

    pe bazin.Muschii posteriori sunt reprezentati de numerosi muschi, de forme

    foarte variate. Ne vom limita sa descriem pe cei mai importanti.

    a) Trapezul, cel mai superficial dintre muschii spatelui, este lat si are o

    forma triunghiulara. Prin baza lui se insera pe linia mediana, de la protuberanta

    occipitala externa, pe ligamentul cervical posterior si pe apofizele spinoase ale

    vertebrelor cervicale inferioare si ale vertebrelor dorsale. Prin varful lui trapezul

    se insera pe cele doua oase ale centurii scapulare.

    Trapezul mobilizeaza centura scapulara si umarul, ridicandu-le si

    apropiind omoplatul de coloana.

    17

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    18/76

    b) Marele dorsal este tot un muschi plat si triunghiular, dar prin baza lui

    se insera pe fata externa a ultimelor patru coaste, pe apofizele spinoase ale

    ultimelor vertebre dorsale si ale vertebrelor lombare si pe buza externa a crestei

    iliace.

    Marele dorsal este adductor, proiector inapoi si rotator inauntru albratului si trage trunchiul spre brat.

    c) Romboidul este un muschi lat si subtire, se insera median pe partea

    inferioara a ligamentului cervical, pe proeminenta si pe apofizele spinoase ale

    primelor cinci vertebre dorsale. Se indreapta oblic in jos si in afara si se insera

    pe marginea vertebrala a omoplatului. Romboidul trage omoplatul inauntru si il

    basculeaza, apropiind varful omoplatului de coloana, si trage coloana spre

    omoplat.

    d) Unghiularul se insera proximal pe apofizele transverse ale primelor

    cinci vertebre cervicale, iar distal pe unghiul superointern al omoplatului.Unghiularul trage omoplatul inauntru si in sus, si inclina coloana cervicala de

    partea lui.

    e) Micul dintat posterosuperior este situat sub romboid, el se insera

    proximal pe apofizele spinoase C5-D3, se indreapta in jos si in afara si se insera

    distal pe coastele 2-5. Este un muschi inspirator.

    f) Micul dintat posteroinferior se insera distal pe spinoasele D11-L3, se

    indreapta in sus si in afara si se insera proximal pe ultimele patru coaste. Este

    tot un muschi inspirator.

    g) Muschii cefei sunt in numar de opt: splenius, marele complex, micul

    complex, transversul gatului, marele drept si micul drept posterior al gatului,

    marele oblic si micul oblic posterior al gatului. Prin actiunea lor combinata

    contribuie la efectuarea miscarilor de extensie, de inclinatie laterala si rotatie a

    capului.

    h) Muschii spinali sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal, si

    spinotransversalul si alcatuiesc la nivelul regiunii lombare inferioare, un corp

    comun sacrospinalul. Sunt muschi extensori ai coloanei si au rolul important de

    a mentine echilibrul intrinsec al coloanei vertebrale.

    i) Muschii intertransversali si muschii interspinosi sunt muschi mici ,

    subtiri, patrulateri, care unesc apofizele transverse intre ele si apofizelespinoase intre ele. Primii inclina coloana lateral de partea lor, ceilalti sunt

    extensori ai coloanei.

    18

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    19/76

    1.2. BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE

    Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari

    complexe, in care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin

    cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul

    discurilor intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte articulatii. Aceste

    miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma articulatiilor

    intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din

    care este compus discul.

    Goniometria normala.Coloana vertebrala prezinta miscari compexerezultate din micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor intervertebrale:

    flexie-extensie, inclinarea laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora

    circumductia. Amplitudinile medii normale, pe segmente si in totalitate, sunt

    redate in tabelul urmator: (tabelul nr.1).

    Segmentul Flexia Extensia Inclinarea Rotatia

    CervicalDorsal

    Lombar

    7050

    40

    6055

    30

    30100

    35

    7540

    5

    Total 160 145 165 120

    19

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    20/76

    Miscarea de flexie ventrala. In miscarea de flexie, portiunea anterioara a

    discurilor intervertebrale este comprimata, in timp ce ligamentul vertebralcomun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul

    supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune.

    In pozitia ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai

    peretelui abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac,

    precum si muschii subhioidieni si sternocleidomastoidianul. Odata miscarea

    initiata, grupul antagonist al extensorilor coloanei intra in actiune si gradeaza

    flectarea trunchiului, invingand fortele gravitationale.

    tabelul. nr 2

    Miscarea de extensie. In miscarea de extensie, portiunile posterioare

    ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, in timp ce ligamentul vertebral

    comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocata in ultima faza de

    Denumirea Insertie

    Proximala Distala

    Sternocleidomastoidian

    Drept anterior cap

    Mic drept anterior cap

    Lungul gatului

    Apofiza mastoida

    Occipital

    Occipital

    Atlas

    Stern-clavicula

    Vertebre C3-C7

    Apofizele

    transverse ale

    atlasului

    Vertebre D1-D3

    Mare drept abdominalMare oblic abdominal

    Mic oblic abdominal

    Cartilaje costale 5, 6, 7Ultimele 7-8 coaste

    Ultimele 3-5 coaste; linia alba;

    pubis

    Corp pubisMarginea externa

    a crestei iliace;

    spina iliaca

    anterosuperioara;

    pubis; linia alba

    Arcada crurala;

    spina iliaca

    anterosuperioara;

    apofizele

    transverse

    lombosacrate

    Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca

    interna

    Micul trohanter

    20

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    21/76

    intrare in contact a apofizelor articulare si in ultima instanta si a apofizelor

    spinoase.

    tabelul nr. 3

    Miscarea de inclinare laterala. Muschii care fac inclinarea laterala sunt:

    patratul lombar, psoasul, intertransversalii si dreptul lateral al capului. Impreuna

    produc o miscare de inclinare laterala pura. Contractia unilaterala a grupului

    flexor poate provoca, de asemenea miscarea. Mai pot interveni si muschii

    santurilor vertebrale si in special sistemul transversospinos.

    Denumirea Insertia

    Proximala Distala

    Spenisul capului

    Mare complex

    Mic complex

    Mare drept posterior al

    gatului

    Mic drept posterior al gatului

    Mare oblic posterior al

    gatului

    Mic oblic posterior al gatului

    Occipital; apofiza

    mastoida; apofizele

    transverse ale atlasului

    si axisului

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Ligament cervical

    posterior;

    apofizele spinoase D1-

    D5

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    Iliocostal

    Lung dorsal Sacro-

    Spinotransversal spinalul

    Apofize spinoase,

    apofize transverse,

    coaste

    Baza sacrului

    Interspinosi Apofiza spinoasa Apofiza spinoasa

    21

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    22/76

    Denumirea Insertia

    Proximala DistalaSternocleidomastoidian

    Scaleni

    Muschii cefei care fac si

    extensie (+transversalul

    gatului)

    Trapez

    Apofiza mastoida

    Apofize transverse

    cervicale

    Protuberanta occipitala

    externa; apofize spinoase

    cervicodorsale

    Stern-clavicula

    Coasta 1 si 2

    Clavicula; acromion;

    spina omoplat

    Mare oblic abdominal

    Mic oblic abdominal

    Ultimele 7-8 coaste

    Ultimele 3-5 coaste; linia

    alba; pubis

    Marginea externa a

    crestei iliace; spina iliacaanterosuperioara; pubis;

    linie alba

    Arcada crurala; spina

    iliaca anterosuperioara;

    apofize transverse

    lombosacrate

    Patratul lombar

    Psoas iliac

    Coasta a12-a; apofize

    transverse L1-L5

    Vertebre lombare; fosa

    iliaca interna

    Creasta iliaca

    Mic trohanter

    Intertransversali Apofiza transversa Apofiza transversa

    tabelul nr. 4

    Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala, unde atinge 75.

    Coloana dorsala se roteaza putin si numai daca se inclina lateral. In coloana

    lombara miscarea de rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales

    in segmentul dorsolombar. Cand coloana este flectata, miscarea de rasucire din

    segmentul lombar nu este posibila.Rasucirea se executa prin oblicii abdominali si prin intercostali, care

    actioneaza folosind coastele drept parghii. Ei sunt ajutati de sistemul

    spinotransvers al muschilor santurilor vertebrale. Rasucirea de aceeasi parte se

    datoreste marelui dorsal, spleniusului, lungului gatului si oblicului mic

    abdominal, in timp ce rasucirea de partea opusa se datoreste spinotransversului

    si marelui oblic abdominal.

    22

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    23/76

    Denumirea Insertia

    Proximala Distala

    a) Rotatori de partea

    muschiului

    Lungul gatului

    Mic oblic abdominal

    Speniusul gatului

    Muschii cefei

    Atlas

    Ultimele 3-5 coaste

    Occipital; apofiza mastoida;

    apofizele transverse ale

    atlasului si axisului

    Vertebrele D1-D3

    Spina iliaca anterosuperioara;

    apofize transverse

    lombosacrate

    Ligamentul cervical posterior;

    apofizele spinoase D1-D5

    b) Rotatori de partea

    opusa muschiului

    Sternocleidomastoidian

    Trapez

    Muschii cefei

    Mare oblic abdominal

    Psoas iliac

    Apofiza mastoida

    Protuberanta occipitala;

    apofize spinoase

    cervicodorsale

    Ultimele 7-8 coaste

    Vertebre lombare; fosa iliacainterna

    Stern-clavicula

    Clavicula; acromion; spina

    omoplatului

    Marginea externa a crestei

    iliace; spina iliaca

    anterosuperioara; pubis; linia

    alba

    Micul trohanter

    tabelul nr.5

    23

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    24/76

    II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN

    Descrisa de Scheuermann, in 1921, este o afectiune vertebrala a

    adolescentului, al carei substrat anatomic este o leziune degenerativa a zonei de

    crestere osteocartilaginoasa a platourilor corpurilor vertebrale, cu o dubla

    consecinta: deformarea corpurilor vertebrale si constituirea de hernii discale

    intraspongioase in corpul vertebrelor adiacente cu aparitia progresiva a unei

    cifoze.

    Boala Scheuermann trebuie deosebita de osteocondroza centrului

    vertebral primar (vertebra plana calve) care afecteaza un singur corp vertebralcu colaps al acestuia.

    Intalnita la 20 30% din adolescenti, boala este mai frecventa la baieti

    (raport 7/1) si are uneori caracter familial.

    Etiologia Epifizitei Scheuermann nu este bine precizata. Au fost

    incriminate: tulburari ale cresterii encondrale limitate la coloana si atribuite

    unor factori constitutionali, o dereglare hormonala, in sensul unei intarzieri,

    particularitati statico-dinamice, activitate musculara deficitara, etc.

    Morfopatologie. Localizarea cu predilectie a bolii este la nivelul

    coloanei toracale superioara si medie, cu instalarea progresiva a unei cifoze,

    constituind spatele rotund. Mai rar boala intereseaza segmentul toracal

    inferior si primele vertebre lombare, cu stergerea lordozei lombare fiziologice si

    chiar cifoza lombara.

    In placa de cartilaj a platoului vertebral se formeaza fisuri prin care

    tesutul discal, aflat sub presiune, patrunde in corpul vertebral, producand fie

    hernii nucleare intraspongioase sau retromarginale anterioare, fie neregularitatea

    platourilor. Herniile, situate de obicei anterior, produc o tulburare de crestere

    care afecteaza partea anterioara a corpului (zona de crestere cea mai actiava,

    rezultand in final vertebrele cuneiforme (Fig.3, Fig 4).

    24

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    25/76

    Patrunderea substantei discale prin placa de cartilaj se poate datora

    unei supraincarcari excesive impuse epifizitelor vertebrale ale unui adolescent,

    la care exista conditii ereditare si familiale.Epifizita lombara se instaleaza aproape intotdeauna fara dureri, iar

    sechelele sunt descoperite de obicei la adult, fie intamplator cu ocazia unei

    radiografii efectuate pentru un traumatism local, fie cu prilejul unei lombalgii de

    origine statica legata de inversiunea vertebrala (deformarea cuneiforma a

    uneia sau mai multor corpuri vertebrale lombare antreneaza stergerea sau

    convexitatea posterioara a segmentului vertebral respectiv.

    Tablou clinic. In desfasurarea Epifizitei Scheuermann au fost descrise

    trei stadii:

    - stadiul 1, apare la varsta cuprinsa intre 8 si 10 ani; este stadiulfunctional, fara dureri si limitarea miscarilor. Se poate observa doar un spate

    ce-si mentine mai greu pozitia, fapt care poate sugera o boala Scheuermann

    incipienta. Nu este insa obligator ca din acest stadiu sa se dezvolte o veritabila

    Epifizita Scheuermann;

    - stadiul 2, este stadiul florid cuprins de obicei intre 10 si 16 ani, in care se

    constituie insidios o redoare localizata dorsal, dorsolombar sau lombar si,

    progresiv, toate simptomele si semnele clinice si radiologice ale bolii. Cifoza

    este partial fixata si adesea dureroasa cu exacerbari de oboseala, ortostatism

    prelungit sau caratul de greutati; se dezvolta si se poate accentua pana la

    incheierea procesului de crestere. In circa 20% din cazuri, cifoza se insoteste de

    o usoara asimetrie scoliotica. Un numar mic de bolnavi 5 - 20% au dureri ce se

    datoresc unei insuficiente miostatice si probabil unei suprasolicitari ligamentare.

    Uneori apar, cand cifoza este dorsala, hiperlordoze lombare si cervicale cu

    caracter compensator si cu dureri la palpare si percutia apofizelor spinoase;

    -stadiul 3 este unul tardiv, dupa varsta de 18 ani, in care cifiza este de obicei

    fixata si nu mai poate fi corectata nici activ, nici pasiv si mobilitatea

    segmentului respectiv al coloanei devine limitata, durerile pot lipsi, iar

    tulburarile ce apar se datoresc musculaturii insuficiente, unor entezopatii si

    modificari degenerative ale tesutului braditrof, in special discal. Mai tarziu,

    25

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    26/76

    suferintei bolnavului i se aplica la consultatie diverse diagnostice: lombalgie,

    lomboscitalgie, insuficienta miostatica, etc.

    Examene paraclinice. Parametrii biochimici nu sunt modificati.

    Examenul radiologic pune in evidenta o serie de modificari. In primul stadiu

    aspectul radiologic este normal. Modificarile apar in stadiul florid, ca defectein teritoriul treimii anterioare a corpului vertebral si in special sunt evidente

    aspectul cuneiform al corpului vertebrelor afectate si cifoza localizata de obicei

    dorsal si mai rar dorsolombar. In acest stadiu se poate observa si o scolioza

    asociata.

    In stadiul 3, la toate semnele tipice ale Epifizitei Scheuermann se

    adauga si modificari secundare de tip degenerativ, artrozic. Tipul si gradul de

    distructie al corpurilor vertebrale apar mai bine in radiografiile de detaliu.

    Uneori, herniile retromarginale anterioare sunt interpretate dreptpottice. Epifizele libere sunt considerate alteori ca o fractura parcelara a

    marginii anterioare a platoului vertebral. Herniile intraspongioase sunt

    inconjurate de o zona de osteoscleroza reactionala, hernia retromarginala fiind o

    varietate a acestora. Modificarile radiologice nu se coreleaza intotdeauna cu

    simptomatologia clinica.

    Evolutia Epifizitei Scheuermann este lenta si se termina odata cu

    cresterea, dar cu pretul cifozei reziduale, complicata cu o artroza intervertebrala,

    adesea dureroasa si a unei statici defectuase.Prognosticul este in general favorabil; criteriile care fac prognosticul

    mai rezervat sunt aparitia precoce a durerilor si a semnelor de decompensare.

    Diagnosticul diferential. Epifizita Scheuermann trebuie diferentiata

    de spondilartrite si de insuficienta dorsala dureroasa intalnita de obicei la femei

    intre 18 si 40 ani, cu un maximum la 30 ani, in care intervine un factor

    profesional prin pozitie vicioasa si interferenta unor factori statici, musculari,

    artrozici si psihici. Cifoza din boala Scheuermann (rotunda, centrala) trebuie

    diferentiata de cifoza inalta din SA si de cifoza angulara. Modificari intinse

    ale corpurilor vertebrale de tip Epifizita Scheuermann pot sugera uneori

    tulburari sistematice, asa-numitele disostoze encondrale.

    26

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    27/76

    II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC

    In examinarea coloanei vertebrale ne-am folosit de schema data de

    Decoulx.

    Durerea este semnul esential al afectiunilor coloanei si ca sediu ea poate

    fi: vertebrala, paravertebrala si rahidiana.

    Examinarea pacientului se face prin aprecierea vizuala a atitudinii

    corpului, a starii de nutritie, a formei si dezvoltarii musculaturii si stabilim

    abaterile de la normal. Toate aceste date fiind inregistrate in fisa de tratament a

    fiecarui pacient, in care mai sunt incluse si date personale culese de medic din

    anamneza facuta pentru precizarea diagnosticului.Pentru o buna apreciere au fost necesare urmatoarele conditii:

    - camera de examinare a fost luminoasa, lumina batand din spatele

    examinatorului;

    - distanta maxima fata de pacient 1,5-2m;

    - pacientul fiind relaxat, egal sprijinit pe ambele picioare (picioarele

    apropiate, avand patru puncte apropiate pe verticala: maleola interna, treimea

    medie a gambei, genunchii, treimea medie a coapsei), pozitie anatomica;

    - membrele superioare relaxate, apropiate de corp, usor indoite din

    articulatia cotului;

    27

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    28/76

    - materiale necesare: cadran antropometric, fir cu plumb, creion

    dermatograf (pentru punctare), echer, nivela (cu bula de aer) pentru aprecierile

    gibozitatilor costale a reliefului hemitoracelui, ale perimetrelor si pentru alte

    masuratori), taliometru pentru masurarea inaltimii si bustului, cantar de

    persoane pentru aprecierea greutatii corporale, spirometru, dianometre,tensiometre.

    Pentru precizarea diagnosticului descris in lucrare am folosit tehnicaevaluarii aliniamentului corporal din ortostatism, sezand si culcat. Aceasta

    evaluare s-a completat cu examenul antropometric: masuratori, examinare

    cinetica, examen radiologic (Fig. 5 si Fig. 6).

    28

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    29/76

    Examinarea cinetica cuprinde studiul adaptarii rahisului la schimbarea

    pozitiei in asezat la mobilizarile coloanei in flexie, extensie, inclinare pentru a

    aprecia posibiliatile de corectie a tulburarilor de statica vertebrala, cifoza in

    cazul nostru si a gradului de deficienta.

    Examenul radiologic permite obiectivizarea structurala a corpurilorvertebrale, vizualizarea gradului de curbura a cifozei, si-n cazul nostru, a

    epifizitei vertebrale este examenul cel mai necesar in aprecierea

    diagnosticurilor.

    Postura corecta este influentata de actiunea gravitatiei, planul anterior

    fiind unul de propulsie iar cel posterior de sprijin si static, corpul are o tendinta

    de inclinare inainte cu 10 -20. O linie verticala ridicata din fata maleolei

    peroniere ce trece posterior fata de spatele genunchiului, prin marele trohanter si

    acromion, ajungand la varful mastoidei, va constitui axa gravitationala a

    corpului. Aceasta axa care aliniaza segmentele de le glezne pana la crestet, va filinia de control a aliniamentului postural din profil.

    Linia mediana de apreciere din fata este axa de simetrie si va trece prin

    mijlocul nasului, apofiza mentoniera, manubriul sternal, linia alba a

    abdomenului, mijlocul simfizei pubiene, spatiul inter condiliar al genunchilor,

    spatiul talocrural. Axa de simetrie va corespunde celei functionale.

    Linia de simetrie pentru aprecierea din spate va trece prin protuberanta

    occipitala, apofizele spinoase ale lui C7 pana la S2 (pliu interfesier), spatiul

    intercondiliar al genunchilor, spatiul tolocrural.

    Dupa cum am precizat evaluarea alinierii segmentelor a fost facuta din

    fata, din lateral si din posterior:

    1. Din fata:

    a. Umerii: se observa alinierea claviculelor; denivelarea lor este dovada

    de asimetrie scapulara.

    b. Torace: se observa malformatiile (in carena, in palnie,

    infundibuliform, in butoi, evazat la baza, etc.).

    c. Pelvis: se apreciaza cu rigla nivelul spinelor anterosuperioare pe

    aceeasi linie sau prin fixarea cu policele testatorului a celor doua puncte, urmatade observarea nivelului celor doua police.

    d. Membrele pelviene: se noteaza prezenta unui eventual genu valgum,dimensiunea lui (distanta intermaleolara in centimetri), simetria deviatiei; de

    asemenea, prezenta unui genu varum, dimensiunea lui in centrimetri (masurataintre marginile mediale ale genunchilor, maleolele interne atingandu-se)

    e. Degetele picioarelor: se pot observa un hallux valgus sau / si degetelein ciocan(Fig. 7).

    29

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    30/76

    2. Din lateral:

    a. Capul: devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei

    marcata de firul cu plumb.

    b. Scapula: se poate observa proeminarea posterioara a unghiului

    scapulei si a marginei ei vertebrale in cazurile de rotatie sau de inclinare inainte

    a acesteia.

    c. Coloana: se apreciaza prezenta cifozei, a spatelui rotund, a lordozei, a

    cifolordozei.

    La subiectii fara tulburari de statica vertebrala, cele doua puncte dorsal

    si sacrat, se gasesc pe aceeasi verticala iar sageata lombara si cea cervicala au

    valori aproximativ identice.

    Fara ca valorile acestor sageti sa fie standard, ele modificandu-se odata

    cu varsta si talia subiectului, la adultul de talie medie ele variaza intre 20- 30

    mm, iar la unul cu talie mai mare, intre 40-45 mm, pe cand la copil in raport cuvarsta si talia acestuia, variatiile sunt 20 25 mm pana la 30- 35 mm. In cazuri

    patologice exista cresteri sau scaderi ale acestor valori.

    d. Abdomenul: relaxarea sau slabirea musculaturii abdominale face ca

    abdomenul sa protruzeze; uneori, cute de grasime situate subombilical pot da

    acelasi aspect sau sa-l exagereze.

    e. Membrele inferioare: se observagenu recurvatum.f. Piciorul: privit dinspre fata interna se observa bolta antero

    posterioara; se noteaza maleola interna, tuberculul osului navicular si locul unde

    articulatia metatarsofalangiana a halucelui atinge podeaua toate aceste punctetrebuie sa fie pe o linie (linia Feiss), (Fig.8 si Fig. 9).

    30

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    31/76

    3. Din posterior.

    a. Capul: aprecierea pozitiei drepte in cazul in care linia bilobulara (intre

    lobii urechilor) este perpendiculara pe firul cu plumb.

    b. Scapula: se apreciaza linia spinelor si a unghiurilor scapulare, caretrebuie sa fie orizontala; se apreciaza de asemenea gradul de abductie a

    scapulelor prin distanta dintre marginea vertebrala a scapulei si coloana.

    (Abductia este usoara la 5 cm, moderata la 7,5 8 si extrema la 10 cm).

    c. Talia: se apreciaza unghiul lateral al taliei, care poate fi asimetric prin

    scoliozarea coloanei.

    d. Coloana: se noteaza deviatiile laterale ale coloanei, functionale sau

    structurale; se apreciaza spatele plat.

    e. Picioarele: linia tendoanelor ahiliene fuge in afara in cazul

    picioarelor plate, in eversia calcaneelor (Fig. 10).

    31

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    32/76

    CAPITOLUL III

    32

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    33/76

    ELEMENTE

    CONSTITUTIVE ALECERCETARII

    III. 1. ORGANIZAREA CERCETARII

    1.1 LOCUL DE DESFASURARE SI CONDITIILE DE BAZA MATERIALA

    In lucrare am prezentat studiul cazurilor de Epifizita Scheuermann,

    care au efectuat un tratament recuperator sub urmarirea mea personala si aechipei interdisciplinare din cadrul Centrului Medical Nicolina, Iasi.

    33

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    34/76

    Conditiile de baza materiala de care dispune Centrul Medical Nicolina,

    Iasi, sunt cele de dotare din sectiile:

    - balneoterapie (incluzand bazine cu apa sulfuroasa);

    - electroterapie;

    - crenoterapie (actiuni cu namol sulfuros);- sali de kinetoterapie si masaj.

    Salile de kinetoterapie sunt dotate cu aparate de gimnastica: spaliere,

    banci de gimnastica, scripeti, plansete de melacart pentru usurarea miscarii,

    mingi medicinale, de cauciuc, gantere, saci cu nisip, benzi elastice, flexori

    palmari, aparatura KETTLER pentru dezvoltarea fortei musculare, cat si alte

    aparate mecanice pentru acelasi scop analitic.

    Pentru explorarea si evaluarea pacientilor s-a folosit urmatoarea dotare:

    cadran somatoscopic, taliometru, cantar, rigla, banda metrica, nivela, raportor,

    fir cu plumb si fise speciale de inregistrare a datelor culese.La sectia de hidroterapie, pacientii au beneficiat de hidrokinetoterapie

    in apa sulfuroasa si inot.

    Pentru buna desfasurare a activitatii de kinetoterapie am urmarit si

    modul de respectare a regulilor de igiena.

    1.2. ESANTIONUL DE SUBIECTI,

    DURATA SI ETAPELE EXPERIMENTULUI

    Studiul l-am efectuat pe parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in

    luna decembrie, pe un lot de 7 pacienti dintre care 5 de sex masculin si 2 de sex

    feminin.

    S-a observat si din studiul cazurilor pe care le-am urmarit din statistica

    cazuisticii Centrului Medical Nicolina ca Epifizita Scheuermann apare

    predominant la sexul masculin. In cazul nostru raportul procentuar este de

    71,4% la sexul masculin fata de 28,5 la cel feminin.

    34

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    35/76

    Varsta medie de aparitie a fost intre 1421 ani, deci la pacienti aflati in

    perioada de crestere si adolescenta.

    Pacientii au fost examinati initial si periodic la 3 luni, pentru a constata

    tulburarile de statica vertebrala determinate de Epifizita Scheuermann si

    eficacitatea tratamentului recuperator

    Durata tratamentului a fost in medie de 8 luni, efectuandu-se cu o

    frecventa de 3 sedinte pe saptamana.

    III. 2. METODOLOGIA DE LUCRU

    Pentru realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode:

    a. Metoda colectarii a informatiilor:

    - metoda documentarii;

    - metoda studiului de caz;

    - metoda observatiei;- metoda convorbirilor directe;

    Nr

    crt

    Numele

    si

    Prenum

    Sex Varsta Profesia Diagnl

    clinico-

    functional

    Data

    intrarii in

    tratament

    Data

    iesirii din

    tratament

    1 A. L. M 15 elev Epifizita

    Scheuermann

    10. 04. 2003 20. 11. 2003

    2 B.T. M 16 elev Epifizita

    Scheuermann

    10. 04. 2003 20. 11. 2003

    3. D. G. M 15 elev Epifizita

    Scheuermann

    02. 05. 2003 09. 12. 2003

    4. T. G. F 17 elev Epifizita

    Scheuermann

    23. 04. 2003 10. 12. 2003

    5. B. R. F 16 elev Epifizita

    Scheuermann

    06. 05. 2003 12. 12. 2003

    6. M. C. M 21 student Epifizita

    Scheuermann

    17.04. 2003 12. 12 2003

    7. C. L. M 18 elev Epifizita

    Scheuermann

    14. 04. 2003 19. 12. 2003

    35

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    36/76

    - metoda experimentului;

    - metoda testelor.

    b. Metoda analizei;

    c. Metoda grafica.

    Documentarea a reprezentat cautarea surselor bibliografice in care a fosttratata problema Epifizitei Scheuermann, consemnarea si selectionarea datelor

    obtinute.

    Studiul de caz l-am desfasurat prin consultarea fiselor medicale ale

    pacientilor ce au efectuat tratament in cadrul Centrului Medical Nicolina in

    ultimii 5 ani si a celor existente in prezent.

    De asemeni am purtat discutii cu personalul medical ce ii avea pe

    acesti pacienti in tratament, analizand cauzele afectiunii, comportarea acestora

    pe parcursul tratamentului si a rezultatelor obtinute, la cei care au mai fost in

    tratament, si modalitatile de planuri terapeutice eficiente.Observatia -fiind una din metodele de investigatie directa a realitatii, a

    reprezentat punctul de plecare in obtinerea materialelor concrete care au

    constituit apoi baza analizei.

    Aceasta metoda am folosit-o la investigari somatoscopice, a precizarii

    cauzelor de tulburare statica vertebrala, fiindu-mi necesara in sesizarea

    aspectelor esentiale pentru a schimba programul de kinetoterapie atunci cand nu

    corespundeau fiecarui caz in parte.

    Conversatia directa cu cadrele medicale si cu pacientii s-a desfasurat

    dupa un plan stabilit anterior, urmarind obtinerea datelor necesare despre

    subiectii in cauza si evolutia lor precedenta cercetarii.

    Experimentul a constat in verificarea ipotezei propuse privind eficientaunor factori cu care sa actionam potrivit scopului propus de recuperare

    functionala a Epifizitei Scheuermann si indepartarea durerii.

    Metoda testelor a urmarit obtinerea unor date exacte asupra

    dezalinierilor vertebrale si a altor deficiente asociate provocate de Maladia

    Scheuermann, date care au fost intregistrate in fisa de tratament.

    Metoda analizei a constat in urmarirea individuala a recuperarii fiecarui

    caz dupa aplicarea tratamentului prin kinetoterapie.

    In final matoda grafica a fost folosita pentru a scoate in evidenta cat

    mai clar nivelul de la care s-a pornit cu fiecare pacient si evolutia sa ulterioara.

    36

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    37/76

    CAPITOLUL IV

    37

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    38/76

    CONTINUTUL

    PROGRAMELOR DETRATAMENT PRIN

    KINETOTERAPIE.

    PREZENTAREA

    REZULTATELOR SICOMENTAREA LOR

    IV. 1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT

    KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE KINETOTERAPIEI

    Programul de kinetoterapie aplicat in decursul desfasurarii cercetarii

    a fost adaptat fiecarui caz in parte, specific afectiunii si cauzei care a

    determinat-o.

    Terapia prin miscare a facut parte integranta din programul complex derecuperare functionala in care au fost cuprinse si mijloacele fizioterapeutice

    38

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    39/76

    (electroterapie, hidroterapie, masaj) atunci cand a existat durere, masajul

    precum si mijloace asociate din sport: volei, inot.

    Principalele obiective ale tratamentului recuperator au fost:

    a) combaterea durerii;

    b) asuplizarea coloanei vertebrale si a centurii scapulare in zonele curigiditate crescuta;

    c) invatarea si adoptarea posturii corecte in viata zilnica si profesionala,

    precum si indepartarea factorilor mecanici iritativi;

    d) tonifierea musculaturii hipotone paravertebrale in conditii de scurtare,

    precum si a musculaturii abdominale si tonifierea in conditii de alungire a

    musculaturii lombare si pectorale. De asemenea s-a avut in vedere si corectarea

    dezechilibrelor musculare care perturba functia statica si dinamica a coloanei

    vertebrale.

    e) imbunatatirea functiei respiratorie, prin restabilirea unei mecanicirespiratorii functionale bazata pe un control bun al participarii costale si

    amplificarea cursei diafragmatice;

    f) constientizarea pozitiei corecte coloanei si a bazinului prin metodologia

    scolii spatelui school back.

    Pentru combaterea durerii s-au folosit urmatoarele mijloace:

    - masajul: sub forma de efleuraj, frictiuni, framantat, vibratii, masaj transversalCyriax, presiuni statice.

    Tehnicile de aplicare au fost manuale sau cu aparate vibratorii.

    - electroterapia: s-a aplicat sub forma de curenti diadinamici, interferentiari,ionizari cu novocaina, ultra sunete,TENS pe zonele dureroase, in scop antalgic.

    - hidroterapia: se foloseste in scop pregatitor pentru programele dekinetoterapie cat si ca forma de tratament recuperator, sub forma de inot.

    - termoterapia locala sub forma de infra rosii a fost aplicata pentru calmareadurerilor.

    Asuplizarea locala a zonelor cu rigiditate a fost blanda si riguroasa,

    adaptata pacientului. Aceasta s-a realizat prin mobilizari pasive, stretching si

    mobilizari active.

    Pentru tonifierea musculaturii s-a recurs la exercitii cu ingreuere,

    constand in obiecte tip haltera, banda elastica, aparate de forta si exercitiiizometrice.

    Reeducarea posturala s-a facut in fata oglinzii si in diverse momente

    fara control vizual prin: cunoasterea pozitiei defectuase, invatarea pozitiei

    corecte, sustinerea acestora si folosirea lor in diverse activitati.

    Intrucat Epifizita Scheuermann determina modificari structurale

    osoase, discale si ligamentare, redoare accentuata si un potential evolutiv

    marcat, reeducarea posturala este asociata cu purtarea corsetului ortopedic sau a

    hamului de memorie.

    39

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    40/76

    Ca reguli de viata se indica evitarea activitatii fizice intense, a

    ortostatismului prelungit si se indica combinarea activitatii zilnice cu repaus in

    pozitii corijate.

    Odihna se recomanda pe un pat tare, cu o perna mica sub cap cat sa

    mentina lordoza cervicala, fiind adoptata fiecarui caz in parte, pentru a favorizacorectia relaxata a curburilor.

    Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi

    mobiliere confectionate in scopul unei tinute corecte.

    Protocolul tratamentului kinetoterapeutic.

    Tratamentul terapeutic s-a efectuat in 3 etape:

    I etapa: - a constat in luarea la cunostinta a defectelor posturale,

    reeducarea posturala si asuplizarea practicata in scop corector. Aceasta prima

    etapa a durat 5-8 sedinte, insotite de relaxare si invatarea pacientului de a

    pastra pozitiile corecte in viata zilnica.

    II etapa: - este etapa corectiva. In acesta etapa un rol important il ocupa

    asuplizarea si tonifierea musculara caracteristica deviatiilor, fiind in masura sa

    mentina corectia. Se trece la tonifierea generalizata a musculaturii trunchiului si

    a membrelor. Programul de kinetoterapie invatat la sala se continua si la

    domiciliu.

    III etapa: - este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta este etapa in

    care se tinde sa se fixeze rezultatele obtinute pana aici.

    Reeducarea posturala in aceasta etapa, inglobeaza toate gesturile

    obisnuite si vizeaza automatizarea pozitiei corecte.

    Asuplizarea se efectueaza in vederea mentinerii supletii normale si au

    loc in toate planurile.

    Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens

    orientandu-se spre o activitate normala.

    Program de kinetoterapie

    Programul kinetic ce se efectueaza este, in general de la mai multe luni

    la cativa ani, in raport cu varsta si deformatiile prezentate, si va fi reluat in caz

    de reusita. De asemenea, urmarirea subiectului tratat va fi facuta continuu, iar la

    copii pana la sfarsitul perioadei de crestere.

    40

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    41/76

    Exercitii posturale

    Subiectul va lua cunostinta de deficitul sau postural si a corectiilor

    necesare, fie la o oglinda cu trei fete, ce permite sa fie vazut profilul fara rotatia

    capului sau a trunchiului, fie in ortostatism cu spatele la un plan dur, fie dindecubit dorsal pe plan dur, permitand astfel sesizarea deficientelor.

    1. In fata oglinzii: redresarea activa a segmentelor corpului

    executate atat din fata cat si din profil.

    2. In fata oglinzii: - in ortostatism, cu mainile impreunate pe crestetul

    capului, toracele si lomba drepte: se realizeaza intinderea in ax contra usoarei

    presiuni date de maini; se merge prin camera in aceeasi pozitie; coatele sunt

    trase spre inapoi, dar fara sa determine cresterea lordozei.

    3. Din ortostatism cu corectie locala, cu asocierea corectiilor intregiicoloane si mentinerea acestora cu purtarea unui sac pe cap.

    Mobilizare: cu mentinerea saculetului pe cap, se efectueaza exercitii: extensie

    pe varfuri si semiflexia membrelor inferioare.

    4. Din aceeasi pozitie de mai sus, se mentine greutatea pe cap, in timp

    ce se efectueaza unele exercitii mai generale: mers cu greutatea pe cap

    normal, pe calcaie, pe varfuri; bratelor li se lasa libertatea de miscare; ridicarea

    verticala a bratelor, cu haltere; se mentine corectia in pozitie aplecat inainte.

    5. In ortostatism, langa un spalier, cu calcaiele la o distanta de 12 15

    cm, se apleaca corpul spre inapoi, pana cand ceafa si spatele se sprijina de scara

    fixa; lomba aplatizata; se flecteaza genunchii, alunecand in jos cu corpul pe

    spalier, apoi genunchii se extind si trunchiul urca mereu pastrand contactul cu

    scara. Se inclina corpul inainte pe glezne, pana se ajunge la verticala si,

    mentinand pozitia dreapta de pe spalier, se merge prin camera.

    Exercitiul se repeta dar cu mainile la ceafa si coatele trase inapoi.

    6. Aceeasi pozitie in ortostatism, cu spatele la spalier, se efectueaza

    retroversia bazinului, genunchii usor flectati la inceputul exercitiului spre a

    avantaja retroversia, apoi intinsi. Urmeaza extensia axiala si retropulsia capului

    si a gatului, la care se asociaza fixarea scapulara si ridicarea la verticala a unui

    brat, apoi a ambelor brate. (fig.11)

    41

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    42/76

    7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile

    intre coapse, coloana dorsala si lombara se mentin drepte:

    - se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu

    intindere axiala

    - idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical;

    - flectarea capului inainte, apoi flexie extensie, pe planul de 45 stang, apoidrept. Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax;

    - Circumductie a capului miscare lenta.

    8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se

    cauta o lordoza corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu

    coborarea barbiei.

    9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu

    plantele pe sol. Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a

    gatului si capului. Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare.

    Retroversia bazinului prin contractia simultana a abdomenului si fesierilor, curotatia externa a membrelor inferioare (fig. 12).

    42

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    43/76

    10. Cucat ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: redresarea

    activa si pasiva a umerilor, capului, gatului si coloanei in atitudine corecta, prin

    extensie a trunchiului.

    11. Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata privind in jos: se

    ridica apoi capul cu vativa centrimetri de la sol si se executa intinderea axiala a

    gatului; se roteaza capul din aceasta pozitie spre unul din umeri, continandu-se

    intinderea axiala; se lasa capul in jos, sa atinga solul cu barbia si se revine la

    pozitia initiala (cu fata in jos) cu relaxare. Se executa si in sens invers.

    Exercitii de mers

    43

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    44/76

    1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la

    piept.

    2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu

    ridicarea cate unui genunchi indoit la piept.

    3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand unbaston apucat de capete.

    4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui

    picior.

    5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati,

    tinut intre coate.

    6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le

    prin latera

    Exercitii de asuplizare

    Acestea se efectueaza in special in plan sagital si anume in timpul unor

    mici expiratii pentru a oferi sistemului muscular un maximum de destindere.

    A. Asuplizari ale coloanei dorsale.

    1. Pozitie patrupeda. Alunecare in fata, coapsele verticale, bratele intinse

    inainte, mainile la sol, trunchiul mult inclinat in fata, permitandu-se maximum

    de actiune la D6 - D8. Mobilizare: miscare activa de impingere a pieptului pe

    sol pe o expiratie relaxata.

    2. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe

    perete, cu sau fara perna asezata la varful cifozei. Mobilizare: miscare

    toracovertebrala efectuata de catre kinetoterapeut pe expiratii relaxate.

    3. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele la zid, bratele de-a

    lungul corpului cu haltere de 1- 2 kg in maini, mentinandu-se corectiile facute.

    Mobilizare: ducerea bratelor inapoi, vertical, apoi in prelungirea trunchiului in

    inspir; se revine in expir.Dificultatea exercitiului se va creste prin aplicarea unei pernite la nivelul

    varfului cifotic.

    4. Pacientul asezat in decubit dorsal pe un plan inclinat, executa asuplizari cu

    capastrul al regiunii cervico- dorsale fig. 13).

    44

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    45/76

    5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin,

    o perna dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu

    mentinerea retroversiunii bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul

    retropulsate. Mobilizare; impingerea cu picioarele in timpul expiratiilor

    relaxante.

    6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la

    nivelul coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete

    apucat, si se executa asuplizari ale coloanei cervico- dorsale. Capul se mentine

    lipit de spalier (fig. 14).

    7. Asezat pe banca de gimnastica cu coloana cervico- dorso- lombara

    lipita de scara fixa. Se efectueaza asuplizari cu ajutorul corzii si a capastrului

    (fig. 15).

    45

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    46/76

    8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii

    indoiti, cu bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul

    curburii maxime ca sa blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se

    retropulseaza capul si gatul mentinute in corectie, cu impingerea concomitenta amainilor si antebratelor. Se actioneaza asupra partii superioare a cifozei dorsale

    si a proiectiei anterioare a gatului. Exercitiul se recomanda in cifozele inalte

    (fig. 16).

    9. Banca de gimnastica, este spriginita la un capat de sipca a 6-a a

    spalierului. Pacientul in decubit dorsal, pe banca, prinde cu mainile sipca de

    46

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    47/76

    care aceasta este sprijinita. Se efectueaza contractie izometrica pentru cateva

    secunde si apoi se revine pentru relaxare (fig. 17).

    B. Asuplizari ale coloanei lombare.

    10. Pozitie: in genunchi semiasezat pe calcaie, bratele intinse inainte,mainile pe sol, subiectul relaxat. Mobilizare: impingere de catre kinetoterapeut a

    sacrului in sensul retroversiunii bazinului si asupra coloanei lombare in sens de

    alungire. Miscari active de retroveriune a bazinului.

    11. Pozitie: decubit dorsal cu picioarele ridicate. Mobilizare: flexia

    membrelor inferioare si apoi intinderea lor de catre kinetoterapeut, care

    actioneaza in axul coapselor si apoi de catre pacientul insusi, care tractioneaza

    cu bratele.

    12. Pozitie: asezat pe sol, cu membrele inferioarea mai mult sau mai putin

    intinse, cu mainile pe baza spalierului sau la glezne. Mobilizare: flexia

    trunchiului pe membrele inferioare, pastrand corectia dorsala. Se tine cont deadaptare ca pentru exercitiul precedent.

    Exercitii de tonifiere

    47

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    48/76

    Tonifierea musculaturii dorsale este deosebit de importanta, mergand

    mana in mana cu fixarea scapulara. Se incepe cu activitatea de redresare a coloanei

    dorsale si se continua cu tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor

    efectua din decubit ventral, decubit dorsal, din asezat si din ortostatism.

    1. Decubit ventral, cu mainile prinse la nivelul feselor; se efectueaza

    adductia puternica a scapulelor; mentinerea pozitiei, apoi revenire cu relaxare.

    2. Decubit ventral, cu fruntea pe sol, mainile cu palmele in jos, in dreptul

    urechilor: se adduc scapulele, ridicandu-se palmele de pe sol (coatele si pumnii

    raman paralele cu solul); se mentine pozitia, apoi se revine cu relaxare.

    3. Tot din decubit ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: extensia

    trunchiului cu ducerea bratelor oblic sus cu inspiratie, revenire cu expiratie.

    4. Decubit ventral, bratele indoite la umeri cu cate o greutate in fiecare

    mana: ridicarea greutatii de pe sol, bratele raman indoite din umeri.5. Decubit ventral la marginea mesei, capul in prelungirea corpului,

    antebratele in sprijin pe masa. Pacientul executa extensia membrelor inferioare,

    redresand intreaga coloana vertebrala (fig. 18).

    6. Decubit ventral la marginea mesei, genunchii indoiti sub masa, bazinul

    basculat se plaseaza o chinga dedesubtul maximului de curbura dorsala, capul in

    prelungirea corpului, antebratele in sprijin pe masa in fata capului.Cu ajutorulbratelor, capul reculeaza puternic inapoi pentru a redresa intreaga curbura dorsala

    superioara pana la nivelul chingii.

    7. Aceeasi pozitie si acelasi exercitiu cu aplicarea unui sac de nisip a carui

    greutate poate ajunge la 10 kilograme la nivelul cefei. Actiunea de tonifiere a

    musculaturii este crescuta fata de exercitiul anterior, in functie si de greutatea

    sacului.

    8. Tot din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, cu miscari ale bratelor. Mainile

    se aseaza la nivelul umerilor, mentinandu-se pozitiile de corectie, apoi antebratele

    se indeparteaza lateral si in continuare in jos de-a lungul corpului.

    48

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    49/76

    9. Din decubit dorsal, dupa efectuarea tuturor corectiilor cap, gat, bazin,

    bratele lateral, antebratele vertical, se executa retropulsia capului si a coatelor spre

    a decola omoplatii in timpul unei inspiratii.

    10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv

    ajutorul bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferitepozitii: lateral, de-a lungul corpului, la ceafa.

    11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura

    abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele

    tinute la verticala, indepartarea gambelor.

    12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul

    pieptului se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat.

    Kinetoterapeutul poate ajuta la mentinerea genunchilor indoiti (fig. 19).

    13. Culcat dorsal, cu genunchii indoiti la piept, in lungul unei banci de

    gimnastica: tarare prin tractiune simultana sau alternativa a bratelor la capatul

    celalalt al bancii. Intre repetari se executa exercitii de respiratie.

    14. Pozitie: sezand pe banca de gimnastica. bratele in prelungirea corpului.

    Kinetoterapeutul ajutand la extensia bratelor si a trunchiului.

    15. Sezand in pozitie mahomedana, bratele atarna libere pe langa corp se facrotatii ale umarului dinainte - inapoi, trunchiul ramane mereu drept.

    16. Sezand in pozitie mahomedana, cu bastonul prins de capete la nivelul

    omoplatilor, se ridica deasupra capului si apoi se aseaza inapoi in spate pe scapule.

    17. Asezat, bazinul si spatele lipite de perete, bratele lateral, antebratele

    inainte si perpendicular pe perete. Se efectueaza o retropulsie a capului si a

    coatelor, decoland omoplatii in inspiratie.

    18. Sezand pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte cu extensia spatelui si

    ducerea bratelor indoite la umar, coatele lipite de trunchi, izometrie 5 10

    secunde.

    49

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    50/76

    19. Sezand pe banca de gimnastica si avand un baston de-a lungul coloanei

    vertebrale, prins la un capat de banca iar de celalalt capat pacientul il apuca cu

    ambele maini, (bratele indoite la nivelul cefei). Se executa usoare extensii ale

    coatelor si implicit a trunchiului, mentinand contactul coloanei cu bastonul.

    fig. 20

    20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilorcu arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4).

    21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se

    flecteaza lent genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale.

    fig. 21 fig. 22

    50

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    51/76

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    52/76

    Exercitii de constientizare a pozitiei corecte a coloanei

    Kinetoterapia trebuie sa lase locul programului de kinetoprofilaxie

    secundara, de prevenire a recidivelor, program ce poarta denumirea de scoalaspatelui (school back).

    1.In ortostatism la spalier, cu calcaiele la 25 30 centimetri distanta de

    scara fixa, apoi apropiindu-le treptat.

    2. In ortostatism: o mana, cu palma in sus, la nivelul pubelui; a doua, cu

    palma in jos, la nivelul xifoidului se exerseaza scurtarea si marirea distantei

    dintre cele doua maini.

    3. In ortostatism: flectarea la 90 a trunchiului, si mobilizarea bratelor. Se

    execura rotari spre inapoi a acestora , extensii.4. In ortostatism: se executa genuflexiuni cu spatele sprijinit de spalier.

    5. In sezand, pozitie mahomedana cu spatele lipit de spalier, tragerea inspre

    volan a scaunului soferului.

    6. Din sezand, cu sprijin pe maini la spate: se executa lordozari si

    delordozari.

    7. In sezand: ridicarea bratelor spre orizontala, apoi spre zenit, ridicarea

    coapselor, abducerea lor.

    8. Din pozitia patrupeda se executa extensii alternative ale bratelor

    52

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    53/76

    IV. 2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA

    APLICARII TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC

    2.1. FISE DE TRATAMENT SI ANALIZA CAZURILOR

    Analiza cazurilor

    Rezultatele obtinute in urma aplicarii programelor kinetoterapeutice le-am

    prezentat in dinamica evolutiei lor, pornind de la valorile inregistrate la prima

    examinare, odata cu intrarea in tratament a pacientului si de la celelalte examinari

    periodice.

    Analiza cazului I

    Pacientul A. L., in varsta de 15 ani,sexul masculin, s-a prezentat la data

    10.04.2003 cu diagnosticul de Epifizita Schoeuermann, zona dorsala; lordozalombara; glezne valg bilateral gr. I.

    La inceputul tratamentului prezenta dureri in regiunea dorso-lombara si o

    capacitate vitala redusa, in comparatie cu valorile normale. Toate aceste tulburari

    s-au ameliorat simtitor in urma aplicarii tratamentului recuperator complex

    constand in: masaj, kinetoterapie, electroterapie sub forma de TENS bai

    sulfuroase precum si purtarea corsetului (ham de memorie).

    Prin aplicarea masajului relaxator pe zona musculaturii pectorale,

    cervicale si lombare, flexibilitatea coloanei dorso - lombare a crescut,

    imbunatatind perametrii vertebrali ce erau exagerati de afectiune. Asuplizarile centurii scapulare si dorso lombare au fost blande,

    executate pana la limita suportabilitatii.

    Hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa a pregatit organismul satisfacator

    pentru programul de kinetoterapie.

    Capacitatea vitala a crescut simtitor prin exercitii si jocuri dinamice

    (folosind mingea) si inot (crowl spate).

    53

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    54/76

    FISA DE TRATAMENT Nr. 1

    Numele si prenumele A.L..Sex .. masc....

    Varsta .....15..ani......

    Data intrarii.10.aprilie.2004.. Data iesirii 20.noiembrie.2003Profesia elev.

    Istoric depistat de medicul scolar datorita durerilor

    Diagnostic epifizita sch. zona dorsala. Lordoza lombara.glezne valg bilateral gr.I

    Tratamente asociate masaj, TENS, bai sulfuroase...EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003

    COLOANAVERTEBRALA

    Profil

    C 7 65 58 47Dorsal 0 0 0

    Lombar 60 57 50

    Sacrat 0 0 0

    SPATE

    Relief costo muscular

    sup. - - -mijl. - - -inf. - - -

    Suma reliefelor - - -

    Devierea coloanei

    sup. - - -

    mijl. - - -

    inf. - - -Echilibrul coloanei 0 0 0

    Bazin N N N

    STA

    TICA

    Dist. sp. il. sup.

    mal. int. culc.dr. 71 71 71.5stg. 71 71 71.5

    EXAMINARI

    A

    NTROPOMETRICE Talia 157 158 159

    Bustul 72 72.5 73Greutatea 46 47 47

    Elasticit. toracica 3 5 6

    Genunchidr. - - -stg. - - -

    Gleznedr. Valg gr. I Valg Tendinta valgstg. Valg gr. I valg Tendinta valg

    Picior

    dr. - - -stg. - - -

    Spirometrie 2100 cm3 2700 cm3 2900 cm3Masaj + + +

    Infrarosii

    Ionizari cu novocaina

    TENS +

    54

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    55/76

    TR

    ATAMENT

    MIJL.ASOC.

    Bai sulfuroase + + +

    Analiza cazului II

    Pacientul B. T., in varsta de 16 ani, sexul masculin,s-a prezentat la data de

    10.04.2003 cu diagnosticul de Epifizita Scheuermann si o atitudine cifotica C

    stanga.

    Tratamentul acestui caz a trebuit efectuat intr-un context mult mai larg

    decat cel al corectarii Epifizitei Scheuermann, intrucat prezenta si atitudinea

    scoliotica ce dezechilibra coloana vertebrala in plan frontal.

    Elasticitatea toracica pentru varsta ce o prezenta era redusa datorita razeimare de curbura dorsala si a rigiditatii acesteia.

    Tratamentul aplicat a constat in masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina,

    hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa, purtarea de corset.

    Procedurile de ionizare cu novocaina au fost necesare datorita durerilor

    accentuate in zona dorsala mijlocie.

    Relieful maxim de curbura situat la nivelul zonei omoplatilor a

    determinat desprinderea lor de cutia toracica, in mod evident, pentru care am pus

    accent in cadrul tonifierii musculaturii spatelui si pe muschii romboizi care sa

    ajute la fixarea acestora.Corectarea pozitiilor umerilor a fost mai anevoioasa datorita tonusului

    muscular anterior al toracelui care era evident mai ridicata. Totusi s-au

    rearmonizat curburile spatelui, pacientul reusind sa mentina o pozitie corecta mai

    mult imp fara a fi obositoare.

    55

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    56/76

    FISA DE TRATAMENT Nr. 2

    Numele si prenumele B.T...Sex .. masc...Varsta ....16.ani...

    Data intrarii 10.aprilie.2003... Data iesirii20.noiembrie.2003.

    Profesia elev.

    Istoric ..depistat in familie...

    Diagnostic ..epifizita sch.Atitudine scoliotica. Cstg

    Tratamente asociate masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina, bai sulfuroase..EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003

    COLOANAVERTEBRA

    LA

    Profil

    C 7 60 55 50

    Dorsal 0 0 0Lombar 55 50 48Sacrat 0 0 0

    SPATE

    Relief costo muscular

    sup. - - -mijl. - - -inf. - - -

    Suma reliefelor - - -

    Devierea coloanei

    sup. S 6 S 4 0

    mijl. S 8 S 6 0

    inf. S 6 S 4 0Echilibrul coloanei S 8 0 0

    Bazin N N N

    STA

    TICA

    Dist. sp. il. sup.

    mal. int. culc.dr. 78 78 79stg. 78 78 79

    Talia 170 172 173Bustul 82 83 83

    Greutatea 72 72.5 73Elasticit. toracica 3 5 7

    dr. - - -

    56

  • 8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie

    57/76

    EXAMINARI

    ANTRO

    POMETRICE Genunchi stg. - - -

    Glezne

    dr. - - -stg. - - -

    Picior

    dr. - - -

    stg. - - -

    Spirometrie 2300 cm3 2800 cm3 3000 cm3

    TR

    ATAMENT

    MIJL.ASOC.

    Masaj + + +Infrarosii +

    Ionizari cu novocaina + +TENS

    Bai sulfuroase + + +

    Analiza cazului III

    Pacientul D.G., in varsta de 15 ani, sexul masculin, s-a prezentat la data

    de 02.05.2003 prezentand: Epifiziat Scheuermann si picior plat bilateral gr II.

    In acest caz cifoza dorsala a avut o valoare primara, lordozarea spatelelui

    fiind mai redusa.

    Tratamentul constand din : purtarea de corset, masaj TENS si bai

    sulfuroase, au urmarit indepartarea durerii care era moderata localizata la nivelul

    zonei dorsale mijlocii, asuplizarea coloanei, si tonifierea in conditii de scurtare a

    musculaturii spatelui la nivel dorsal si tonifierea musculaturii abdominale.Gimnastica respiratorie a dus la modelarea posterioara a cutiei toracice si

    imbunatatirea elasticitatii toracice si a capacitatii vitale.

    Pentru corectia piciorului plat s-au efectuat exercitii de tonifiere a

    musculaturii plantare. S-a recomandat purtarea de talonete.

    Dupa aplicarea tratamentului recuperator s-a observat o inbunatatire

    considerabila a pozitiei coloanei vertebrale si a piciorului plat, subiectul fiind in

    perio


Recommended