(Continuare din numrul precedent)
Prof. univ. dr. MIHAELA VOSGANIAN Universitatea Naional de Muzic Bucureti
Mihaela VOSGANIAN – compozitor/ interpret dinamic
(voce, percuie midi, electronic live) – este absolvent a
Universitii Naionale de Muzic din Bucureti, la clasa
profesoarei Myriam Marbé, unde a obinut i titlul de doctor;
în prezent, profesor de compoziie i polifonie la aceeai
instituie. Este fondatoarea „trans-realismului arhetipal”, o
nou orientare estetic spiritual care propune reinstaurarea
funciilor arhetipale ale artei – ritualul, catharsis-ul,
vindecarea i extazul – i exprimarea unei forme diferite a
suprarealismului, trans-realul, care iese din stri de
contiin extinse. A susinut prelegeri la festivaluri i
conferine internaionale. Înregistrat pe DVD i CD-uri (inclusiv 6 CD-uri de autor), muzica
ei a fost interpretat în România i în strintate. Ca fondatoare i coordonator artistic al
Grupului de Muzic i Dans Contemporan INTER-ART a susinut numeroase turnee
internaionale. A fost directorul festivalurilor SIMN i Multi Sonic Fest i director fondator al
stagiunii FORUM-ART. Este preedinte al Asociaiei Române a Femeilor în Art, din 2001.
REZUMAT
Viaa în existen, ca form temporar a fiinrii, presupune evoluie, respectiv un perpetuum
mobile, o transformare i o renatere, un parcurs dinamic al contiinei cosmice. O atare
contientizare a ideii de evoluie este posibil doar omului, acelei entiti întrupate pe care o
considerm cea mai înalt, la nivel de contiin de sine, care include gândire, raiune i
imaginaie. Dar omul poate accesa un nivel superior, acela al contiinei cosmice, care
reflect înelegerea realitilor/dimensiunilor lumilor subtile/ascunse, puse în legtur cu
teoriile vidului cuantic, ale mecanicilor cuantice sau al câmpurilor unificate. Dac agrem
ideea c prin triri extatice, rezultate din practic de meditaie i rugciune, ne putem alinia
la aspecte ale contiinei cosmice, contientizri legate de existen, fiinare, evoluie
interioar; sunt tot atâtea teme care au preocupat pe artitii tuturor timpurilor care s-au
îndreptat spre o tematic a cutrii cii spirituale i a comunicrii cu lumea simbolurilor. Nu
de puine ori aceast cutare a Graal-ului, aspiraie a multor compozitori mai vechi dar i
mai noi, poate implica experiene luntrice ce in de o experien a renaterii spirituale, care
circumscriu o zon de explorare transpersonal, trans-subiectiv i suprasenzorial. Ca
artist contemporan care împrtesc aceeai cutare a uniunii cu nivelul contiinei cosmice,
tind ctre o expresie artistic a unei arte totale, sincretice.
55
via i creaie, opusuri personale
…dependent de fiinarea care nu este el însui,
omul este totodat departe de a fi cu adevrat
stpânul fiinrii care este el însui.
Martin Heidegger
4. Perspective de raportare la tema evoluiei contiinei în prezent
În învturile despre cunoatere, adevr i evoluie, Thot atlantul, alias
Hermes Trismegistul, ne arat în tblia II-a de smarald (Fig. 11), c:
„Cel ce progresând a ieit din întuneric, s-a ridicat din noapte spre lumin,
este eliberat de Slile din Amenti, este eliberat de Floarea Luminii i a Vieii.
Îndrumat atunci de înelepciune i de cunotinele acumulate,
va trece dintre oameni între Maetrii Vieii”1.
Fig. 11, Imagine Tbli de smarald a lui Thoth2
Este alegerea noastr dac, i când, i în ce fel începem drumul nostru
contient spre cunoaterea adevrului i evoluia noastr spre lumin. O putem
face, din nou, i în aceast existen, fie de unii singuri, fie sub îndrumarea unor
maetri sau chiar prin intermediul artei.
1 Tblia a II-a din Tabliele de smarald ale lui Thoth, Atlantul, dedicat Slilor din Amenti. 2 http://www.crystalinks.com/emerald.html, accesat la 21 octombrie 2018
Încercând o posibil testare atitudinal a oamenilor actuali, din diverse
categorii profesionale, dar cu deosebire din lumea artei, am creionat, în principal,
trei tipuri de raportare la tema evoluiei contiinei:
1. O prim categorie ignor aceast tem sau chiar o neag, mai cu seam
acei agnostici care se consider mai împcai s nu o ia în calcul pentru c,
oricum, e mai comod. E interesant de remarcat c, nu de multe ori, opiniile
lor au suferit modificri în timp, iar mai devreme sau mai târziu leciile
personale i-au ajutat s-i reconsidere poziia în raport cu tema
contientizrii propriei evoluii spirituale. În ceea ce-i privete pe artitii
creatori care se circumscriu acestei categorii, evident c tema nu intr în
discuie în raportarea cu propria creaie. Orice alt subiect ori surs de
inspiraie poate fi mai potrivit pentru propria lor art.
2. O a doua categorie o reprezint cei cu credin în Dumnezeu sau într-o
for Divin Creatoare care se raporteaz la spiritualitate, fie din
perspectiva propriei religii, fie dintr-o perspectiv mai înalt de acceptare
a unui Divin Unic care reflect adevrul comun aparinând tuturor
tradiiilor. O mare parte dintre creatorii tuturor timpurilor, ca de altfel i
din prezent, se simt confortabil în aceast postur, din perspectiva lor
individual. Nu toi îns au considerat sau consider oportun s valorifice
temele spirituale în general sau mai cu seam a evoluiei contiinei, în
propria creaie, pe motiv c acestea in de o alegere de conduit personal
care nu poate fi împrtit, prin creaie, cu publicul consumator de art.
3. O a treia categorie, destul de mic, o reprezint acei oameni pentru care nu
exist o barier între spiritualitate, conduita lor de zi cu zi sau/i profesia
lor sau arta lor. În cazul în care sunt creatori, de orice tip de art, astfel de
artiti simt s împrteasc cu ceilali roadele muncii lor spirituale, prin
tematicile pe care le propun în creaie ori prin tipul de manifestare ritualic
pe care îl aduc în scen. De multe ori, rezultatul estetic/psihologic al artei
lor, fie el obiect vizual, carte sau performance, contribuie benefic sau mic
i inspir publicul, care tinde s devin (co)interesat de un parcurs
spiritual în art.
4. Un caz aparte l-ar putea constitui categoria adepilor demersului artistic de
tip trans-realist arhetipal, pe care îl propun ca o nou orientare spiritualist-
estetic, care fuzioneaz practica spiritual asumat cu creaia artistic i
cu acel fel de a tri în armonie cu ceilali, cu Divinul i cu TOTUL, altfel
spus cu Dharma.
Interesant de remarcat o similitudine între aceste tipuri atitudinale i
diversele tipologii de maturizare spiritual propuse de Contientologie, care
caracterizeaz în general evoluia individului i tipurile de maturizare aferente, în
diferite etape ale vieii (i ele fiind mai degrab orientative), de la cea fiziologic (în
57
jurul vârstei de 26 ani), la cea psihologic (în jur de 35 ani), intelectual (în jur de
50), spre o ultim versiune care tinde ctre perfeciune i care este denumit
Holomaturity (maturitatea întregului). Aceast etap final este greu de atins,
reprezentând, de fapt, ceea ce în Contientologie „se definete cel mai bine ca
maturitatea bazat pe paradigma (evoluiei) contiinei, care aduce la cunotin
faptul c adevrata natur a contienei se extinde departe de graniele trâmului
fizic”1.
Pentru unii dintre noi (care mai mult ca sigur aparinem categoriilor 3 sau
chiar 4), înelesul conceptului Holomaturity poate fi o int spiritual, un deziderat,
ctre care îndreptm existena noastr, atât la nivelul evoluiei interioare, dar i în
folosul comunitii, poate chiar i prin felul în care abordm arta noastr.
În acest sens, afirmaia lui Joscelyn Godwin (din cartea sa Harmonies of
Heaven and Earth: From Antiquity to the Avant-Garde, capitolul Muzical Alchemy), mi
se pare pe deplin îndreptit: „Pentru a-i asuma munca sa, adevratul
compozitor, precum alchimistul, nu îi alege profesia, ci este ca o chemare care nu
poate fi ignorat“2.
Dac reuim s adâncim înelegerea semnelor i codurilor marilor tradiii,
citind printre rânduri, sau printre pietre ori monumente funerare, în ultim
instan aflm care este sensul nostru pe acest pmânt i în aceast întrupare sau,
în alte cuvinte, care este misiunea planului nostru existenial. Astfel, arta poate fi
una din misiunile noastre existeniale, în timp ce temele abordate i exprimate prin
ea pot unifica propria cretere spiritual cu capacitatea de a ne transforma în relee
de transmitere divin ctre cei ctre care o împrtim.
Unul dintre înelesurile profunde ale evoluiei noastre, pe care îl putem
transmite prin propria creaie artistic, este faptul c nu suntem doar una cu corpul
nostru (fizic), nici doar cu emoiile noastre i nici doar cu mintea sau gândurile
noastre. Suntem de fapt altceva, i anume suntem una cu sufletul nostru i chiar
mai mult, suntem una cu Sinele sau Sufletul nostru Superior. Suntem copiii lui
Dumnezeu, suntem fiine spirituale înzestrate cu Putere Divin, Voin Divin i
Iubire Divin.3
Thoth, în Cheia înelepciunii (Tblia 3), ne transmite c „omul este o stea
înctuat într-un corp, pân când, la sfârit se elibereaz prin propria lupt. Doar
1 Traducere din englez din Sandie Gustus, Less incomplete, Edit. O-Books, 2011, Winchester, Uk,
Washington, USA, p. 284: „Holomaturity is best defined as the maturity of the consciousness based on
the consciential paradigm, which acknowledges that the true nature of the consciousness extends far
beyond boundaries of the physical realm”. 2 Original în englez: „In order to undertake this work, the true composer, like the alchemist, does not
choose his profession: he is summoned to it by a call that cannot be ignored.”,
https://hermetic.com/godwin/musical-alchemy, accesat la 18 septembrie 2018. 3 Afirmaii cuprinse în introducerea meditaiilor din curriculum de Arhatic Yoga sau Pranic Healing.
prin efort i trud steaua din tine va înflori într-o nou via. Cel ce tie începutul
tuturor lucrurilor, îi elibereaz steaua din trâmul nopii.”1
Când începem s percepem aceste adevruri, începem s simim Pacea
Divin în noi i în ceilali, percepem conexiunea cu Dumnezeu i cu TOTUL.
Salutul NAMASTE (Divinitatea din mine salut Divinitatea din tine) din tradiia
hindus capt sens i pentru noi, iar Mintea începe s decodifice corect diversele
nivele ale adevrului, devenind un instrument subtil al Sufletului nostru.
Cât de minunat este pentru un artist creator s foloseasc mintea lui, ca
mijlocitor între omul fizic i omul spiritual? Dac conexm mintea cu mintea
supracontient, reuim s o folosim pentru ceea ce a fost ea creat cu adevrat,
respectiv pentru a deveni acel instrument subtil al realizrii dezideratului
Sufletului Superior?! i care este acest deziderat, în ultim instan? Este uniunea
dintre Sufletul nostru încarnat/întrupat i Sufletul Superior care la rândul su este
direct legat de Scânteia Divin din Noi i de Creatorul Divin a TOT. O astfel de
înelegere ne permite ca sintagma EU SUNT, din Cheile lui Enoh, s nu mai tulbure
ignorana din noi i nici Egoul nostru, ci doar s se manifeste corect cosmoetic.
Contientizarea unor astfel de adevruri imuabile reprezint a doua
renatere, dup întrupare (renaterea din timpul vieii), despre care vorbea Iisus în
replica sa ctre Nicodim: „Adevrat, adevr îi spun c, dac un om nu se nate din
nou, nu poate vedea împria lui Dumnezeu.” (Ioan 3: 3).
Aceast renatere este trezirea spiritual, sau trezirea altor simuri, sau
uniunea sinestezic, sau deschiderea celui de al treilea ochi – vederea spiritual –
care permit trecerea într-un nou nivel de contiin, sau, dup cum spun hinduii,
la nivelul de iniiere dwija.
Dac copilul cunoate botezul cu ap, aa cum a rmas el de la Ioan pentru
cretini, avatari precum Iisus sau Buddha botezau corpul în spirit, deschizând a IV-
a dimensiune, în care se capt sensul spaial al timpului, cunoaterea direct i
contiina de sine ca parte a contiinei cosmice, despre care vorbete Upensky în
Tertium Organum.2
Cu cât ne apropiem de aciunea întrupat la nivelul superior al Dharmei,
cu atât ne apropiem de sfâritul succesiunilor noastre terestre i de momentul
elevrii la alte spaii solare i planetare.
Dac „Creatorul a zidit Universul punând spiritul în suflet i sufletul în
trup i l-a rânduit în aa fel, încât acesta s fie, prin alctuirea sa, opera cea mai
frumoas i mai desvârit” (Platon în Timaios), la nivelul nostru terestru de
creator putem face acelai lucru prin propria noastr art. Toate învturile
primite sau reamintite din viei trecute irump din opusurile noastre, precum
luminile Scânteii Divine.
1 Thoth, Cheia înelepciunii, Tblia 3. 2 Termeni cu care opereaz Upensky în demonstraiile sale i care apar sintetizai i în tabelele dedicate
nivelelor contiinei. Ouspensky, P. D., Tertium Organum, Globel Grey EBooks, 2018, p. 364.
59
Chiar dac la întrupare, memoria vieilor trecute (de unde a coborât
spiritul) sunt uitate, rmâne corpul cauzal, ca parte a corpului spiritual, cu toate
informaiile despre inclinaiile, talentele, aspiraiile noastre profunde. Ele sunt ca
un vector al direciei noastre de evoluie, ca o rezultant experienial a tot ceea ce
am trit în alte viei. De fapt, structura multidimensional a corpului nostru cauzal
cu toi vectorii lui de voin i informaie, ne determin calea. Cu siguran c noi,
artitii, am mai experimentat arta noastr de mai multe ori i ne-am perfecionat-o,
iar acum putem s dm, prin creaie, msura nivelului spiritual la care am ajuns.
Exist, îns, pericolul identificrii cu propriile noastre creaii. Ba chiar, am
putea vedea c, la nivel de umanitate, am ajuns s fim deja depii de propriile
creaii tehnologice, de viteza, de capacitatea lor informatic i manevrabilitatea lor.
Tehnologia nu are legtur cu evoluia spiritual, decât în msura în care nu ne
domin ci doar ne servete creativitatea, fie ea artistic sau de orice fel.
Ceea ce proiectm în afara noastr, în atitudinea de zi cu zi sau în art,
de fapt reflect interiorul nostru sau cutarea noastr spiritual. Lumea exterioar,
cu tensiunea, boala, stresul, manifestrile agresive, reflect tocmai dezordinea din
mintea, din sufletul umanitii, în timp ce legea (cosmic) i adevrul (universal)
înseamn ordine.
Dac nu ne-am mai identifica cu exteriorul i în loc de a fi reactivi am fi
mai degrab creativi, nu ne-am cheltui energia inutil, ci am folosi-o pentru o creaie
mai apropiat de modelul divin. Ce poate fi mai atrgtor sau mai provocator
pentru un creator spiritual contemporan, decât o astfel de nzuin?
Nu cred c putem dezvrji muzica, îndeprtând-o de adevrurile ascunse
ale înelepciunii mistice i ezoterice sau/i de raionalitatea gândirii antice. Dac la
platonici, muzica acorda cosmosul i deopotriv sufletul uman în conformitate cu
raiile pitagoreice (2:1, 3:2, 9:8), permiând ca sunetele inaudibile ale cerului s
vibreze cu cele ale sufletului pmântului i invers, iar sunetele audibile ale muzicii
umane s reflecte sferele cereti, am putea imagina i contempla deopotriv i
monocordul lui Robertus Fluctibus1, din lucrarea sa metafizic Utriusque cosmi
(Fig. 12) – în care vibraia sonor devine instrumentul voinei divine care
armonizeaz structura universului.
1 Robertus de Fluctibus (1574 –1637), fizician, matematician, cosmolog i ocultist englez din descenden
paracelsian.
60
Fig. 12, Robert Fludd/ Robertus de Fluctibus, imaginea monocordului (a),
din Utriusque cosmi (b)
„De aceea, muzica nu a fost doar un obiect într-o lume magic ci chiar
agentul raional al magiei însi, iar a dezvrji muzica ar însemna s dezacordezi
întreaga lume”.1
Consider c muzica poate s serveasc transmiterii adevrurilor înalte, iar
creatorul de muzic (sau de art, în general), poate fi un slujitor, pstrtor i
transmitor al cheilor universului. Degeaba, noi compozitorii moderni stpânim
tehnici i virtui timbrale instrumentale sau i tehnologice i chiar i tiina
formelor muzicale, dac coninutul lucrrilor noastre nu reflect, mcar din când în
când adevrurile contiinei cosmice. Altfel, cum aprecia i Danil Chua, „muzica
modern, lipsit de esenele ei invizibile i cu aura ei supra-natural respins ca
non-existent, devine un obiect al manipulrii raiunilor instrumentale”.2
5. Opusuri personale care reflect tema contiinei cosmice
M voi referi la dou dintre opusurile personale care au o direct legtur
cu tema elevrii i evoluiei contiinei i anume: Calea îngerului Uman i la
I.A.U. Portal.
Ambele fac parte dintre lucrrile mele sincretice de orientare trans-realist,
estetic novatoare care îi propune, pe de-o parte, s reitereze funciile arhetipale
1 Thus music was not simply an object in a magical world, but the rational agent of enchantment itself…
To disenchant music is therefore to untune the entire world. Daniel K. L. Chua, Absolute music,
Cambridge University Press, Part 1, The garden of Eden, p. 15. 2 Idem (original în englez: With its supernatural aura demystified as natural and its inaudible, invisible
essences dismissed as non-existent, modern music became an autonomous object open to the
manipulations of instrumental reason.)
ale artei, precum funcia ritualic, cathartic, vindectoare sau/i extatic, iar pe de
alt parte s exprime o nou form a supra-realului, denumit de artist
trans-realul care rezult din explorarea strilor de contiin modificat sau din
experimentarea visrii lucide. Aceast abordare deriv din sublimarea artistic a
tririi autentice a strilor de iluminare, obinute i experimentate prin diverse
tehnici sau practici spirituale i aduse ca ritual în scen.
5.1. Compus într-o prim versiune pentru solist tradiional, grup
experimental, orchestr i sunete procesate, Calea îngerului Uman/The Path of a
Human Angel a fost prezentat în prim audiie mondial în 2011, în cadrul SIMN,
de ctre orchestra Radiodifuziunii Române condus de Tiberiu Soare, avându-i ca
soliti pe Grigore Lee i membri ai grupului Inter-art într-o formul internaional:
Barrie Webb (Anglia) – trombon/didgeridoo –, Emil Sein (Spania) – saxofoane –,
Costin Petry (Frana) – percuie midi –, alturi de Mihaela Vosganian – voce/live
electronice, percuie midi –, Irinel Anghel – Keyboard–, Sorin Romanescu (chitar
electric). Aceast versiune s-a reluat ulterior în cadrul Festivalului Enescu.
În 2015, am conceput o versiune nou, de data aceasta sincretic, complex
(Fig. 13), care a introdus conceptul de instalaie vizual a artistei
Maria Constantinescu i instalaie video, semnat de Mihai Cucu, alturi de
coregrafia Lilianei Iorgulescu i prezena actorului George Hodor. Aceast nou
versiune, mai redus din punct de vedere orchestral, reunea alturi de solistul
tradiional Grigore Lee, Grupul Inter-art1 i cvartetul Passione2, sub conducerea
dirijorului Cristian Lupe i a fost prezentat de mai multe ori în Bucureti
(în SIMN sau la Opereta Naional), în cadrul centenarului Brâncui (la Târgu Jiu)
i inclusiv în Olanda, la Haga, în cadrul Festivalului Catsheuvel, 2015:
Fig. 13, Imagine din spectacolul Calea îngerului Uman prezentat la Haga.
1 Dou voci soliste, flaut, clarinet/saxofon, trombon/didgeridoo, keyboard, percuie midi, percuie,
chitar. 2 Extins la cvintet.
62
Cele 7 seciuni ale lucrrii ne introduc în etapele posibile ale unei fiine
pmântene, reflectate ca Înger Uman, i fac referire inclusiv la conceptul
Novus Angelus prezent în monoprintul1 lui Paul Klee (Fig.14).
Fig. 14, Paul Klee, Novus Angelus
Fiina trezit din vlul uitrii de sine, dar deopotriv dual, Îngerul uman
traverseaz spaii/staii în vederea întregirii sale spirituale. Astfel, alege mai întâi
s coboare din Akasha (I) – spaiul multidimensional al energiei cauzale, de unde
pornete totul spre materializare. Mai apoi, sosirea lui este anunat precum
Buna vestire (II) a „copilului lunii”, unic i special, care va veni s uimeasc lumea.
Rsfat de universul inocent al copilriei se joac De-a ascunselea (III) i alte
„numrtori”, spunând cuvinte numai de ei tiute; apoi se înfioar pentru prima
oar de Cântecul iubirii necondiionate (IV). Devenind matur, pete pe
Calea înelepciunii (V), unde cheile lumii îi dezvluie înelesurile imuabile precum
mantrele sacre. Senectutea îl aduce pe cel din urm drum, în care Moartea i
naterea (VI) devin una, pregtindu-i astfel reîntoarcerea în eternul Samadhi (VII),
spaiul dimensiunii a patra a sufletului.
Cele 7 capitole ale lucrrii corespund centrilor sonori de la Do la Si i
respectiv celor 7 centri energetici interiori – chakrele –, relaionând deopotriv cu
arhetipurile naturale precum arhetipul naterii sau al morii sau cel transcendent al
ascensiunii.
1 Tehnic de transfer de ulei inventat de pictorul Paul Klee, în anii ‘20.
63
Fig. 15, Imagine din spectacolul prezentat la Operet, din 2015
Lucrarea contempl spaii estetice i culturale diferite, exprimate la nivel
de vocabular i sintax muzical, creând poli-temporaliti i poli-muzici în
superpoziie sau alternan.
Textele folosite au surse variate precum texte din folclorul românesc,
mantre vedice primite în stri de contiin extins1, dou poeme de Varujan
Vosganian intitulate Copilul lunii i A patra dimensiune (recitate de actor) i poemul
Mioria, recitat-cântat de Grigore Lee, într-o veche tehnic autentic tradiional.
Gen muzical hibrid, Calea îngerului uman exploreaz, totodat, sunetele
procesate cu o combinaie inedit timbral a unui poli-artist tradiional (voce,
tilinc, caval, daraban, toac), un grup experimental de multi-performeri (care
cânt nu doar pe instrumente acustice dar i pe unele electrice sau electronice
precum voce procesat, percuii midi, chitar electric).
Pe direcia trans-realismului arhetipal, aceast lucrare este relaionat cu
arhetipurile naturale, precum arhetipul naterii, al morii, al renaterii, sau cu
arhetipul ascensiunii, dar i cu simboluri arhetipale ale geometriei sacre, folosite
deopotriv în scenografie i video.
1 Primite într-o cltorie în locurile de putere din Peru.
64
Fig. 16, Imagine din spectacolul prezentat la Operet, din 2015
5.2. A.I.U. Portal, Trans-real architecture-installation hall & performance for
experimental group of multi-performers, gamelan group, electronic sounds, dance and
video design (2015/2018) este un proiect trans-realist multiplu, sincretic, novator
având un grad de complexitate ce depete tipologia obinuit de proiecte de
spectacole (ce se pot desfura în sli convenionale sau în spaii neconvenionale).
Însui subtitlul definete acest demers de art total ce se dorete a fi mai
mult decât un spectacol, deoarece implic construcia un spaiu arhitectural
performativ special creat, o arhitectur dinamic, în form de sfer, care urmeaz
s fie montat pe ap.
Un astfel de spaiu de performance este conceput ca un spaiu consacrat
iniierilor prin art, descriind o geometrie sacr care ar ridica vibraia persoanelor
care ar intra în ea, chiar i doar spre vizitare; totodat, ar deveni o alternativ de
sal de concerte sau spectacole sau/i de conferine sau expoziii care s serveasc,
pe viitor, unor scopuri deopotriv culturale, artistice i spirituale, dar i s formeze
un anumit tip de public de art nou.
65
trei simboluri semnificative ale contiinei cosmice i implicit ale cunoaterii
omenirii, recognoscibile nu numai în tradiiile vechi (cretinism, amanism,
budism, cabala), dar i în teosofie, antroposofie sau în psihologia modern sau
transpersonal:
1. Sfera – arhetipul centrului, al divinitii, al uniunii, al perfeciunii, al sinelui
superior (al totalitii persoanei psihice) sau, în alte cuvinte, înelepciunea
transcendental a maestrului interior;
2. Arborele vieii – în diferitele sale abordri – arborele lumii (cretinism), arborele
celest (maiai), copacul rsturnat (hindui, islam, aborigeni), dar cu precdere cu
arborele sefirotic cabalistic, ca proiecie a Omului Arhetipal/Fiina Primordial, dar
i ca fuziunea dintre cele trei fore primordiale ale cosmosului (numere, forme i
nume), una dintre viziunile cele mai complexe dintre toate teoriile creaioniste;
3. Lotusul – simbol care întruchipeaz tendina de cunoatere i ascensiune
(spiritual) a fiinelor, conine i floarea i fructul în acelai timp, reflectând legea
karmei (a cauzei i efectului sau a aciunii i reaciunii) care guverneaz cosmosul;
totodat el rsare din mâl i întuneric dar îi pstreaz puritatea, precum
Boddhisatvas sau fiinele înlate care triesc în lume, dar rmân pure.
A.I.U. Portal este metafora cltoriei ascendente a contiinei de sine a unei
fiine trezite din ignoran (simbolizate prin lotus), în spaiul celor trei lumi
(Trailokya), corespunztoare arborelui vieii:
• lumea de jos – a întunericului, a lucrurilor ascunse, a subcontientului i a
incontientului, trâmul traumei, al infernului sau al adâncurilor
pmântului, al trecutului, dar i al realitii microcosmice, al
66
sau arhetipurilor animalelor de putere); este partea rdcinilor arborelui
cabalistic al vieii cu sefirele triunghiului inferior (Malkuth, Hod, Netzach i
Yesod) care alctuiesc personalitatea individului; este i lumea dorinei din
viziunea budist sau hindus (Kamaloka/Mara); aceast seciune este
realizat multimedial, cu sunete procesate i tehnologie virtual de tipul
realitii augmetate 3 D;
• lumea de mijloc – lumea fizic a substanei, a realitii de zi cu zi, a
prezentului, lumea strii normale de contiin, a egoului, a testelor,
încercrilor, leciilor, suferinelor i a binecuvântrilor; este lumea materiei
(denumit în buddhism Rupaloka/Rupadhatu) sau trunchiul arborelui
kabbalistic – triunghiul median al sefirelor Tiphareth, Geburah i Chesed –
care sunt în legtur cu sufletul i care este considerat în teosofie drept
liantul între pmânt i cer sau între lumea de jos i cea de sus; înelegerea
acestei lumi presupune ancorare în rdcini i comuniune cu dinamica
invizibil a naturii, de aceea, la acest nivel intr în aciune performerii
(muzicieni i actori), care sunt dispui atât pe scen cât i între spectatori;
• lumea de sus – lumea pur formal, fr substan (Arupaloka/Arupadhatu
buddhist), lumea celest a arhetipurilor zodiacale sau lumea spiritului în
accepiunea teosofic, lumea ierarhiilor angelice, a maetrilor i ghizilor
spirituali, lumea de dincolo de timp i spaiu, trâmul cel mai înalt
vibraional care relev adevrata natur a lucrurilor; totodat, este zona
supracontientului sau transpersonalului, care ne faciliteaz percepia
fluenei unicului, respectiv triunghiul superior al arborelui sefirotic format
din cele trei sefire ale spiritului – Binah, Chockmah i Kether; este
momentul de apariie din înaltul instalaiei a personajului Divin, plasat
deasupra publicului i care este reprezentat de dou instrumente
concomitent – acordeon i setar. De la ultimul nivel al cercurilor
concentrice, dup ce a parcurs muzical o incursiune prin momente
semnificative ale istoriei muzicii, publicul poate avea o viziune total,
globalizatoare, a spaiului i timpului, putând vedea de sus, ca un vultur,
toat instalaia desfurat.
Viziunea spaiului performativ, în form de sfer cu trei cercuri
concentrice, corespunde delimitrii celor trei lumi i viziunea ascensiunii
contiente a sufletului, creând deopotriv simultaneitatea percepiei lor în întreg,
atât în afara performance-ului, cât i din interior.
67
Fig. 18
Pe parcursul actului artistic de aproximativ 45/50 de minute, publicul este
ghidat de ghizii multi-performeri, prin actul artistic, s parcurg un traseu iniiatic
spiralic ascendent, precum lotusul, asigurat în spaiul slii/instalaie, poposind pe
cele trei nivele concentric/excentrice, contemplând percepii, senzaii, emoii, ori
stri interioare vindectoare.
Primul popas, semnalizat la nivelul cercului arhitectonic inferior, ne
conecteaz cu lumea de jos a adâncurilor abisale, în care interferm cu ambientul
proiectiv de lumini i umbre i cu baia de sonoriti electronice i acusmatice; la
acest nivel putem experimenta stri/viziuni înc neaflate (din trâmul umbrei).
Al doilea nivel al ascensiunii publicului este nivelul median al sferei,
corespunztor lumii concretului prezent în care ne conectm pentru prima oar cu
instalaia i performerii dinamici din scen, respectiv cu cei trei poli-muzicieni,
dansatorii i actorii, la care se altur treptat trei grupe de percuii de tip gamelan
aezate în public; impactul auditiv i vizual este direct i interactiv între spectator
i artiti, precum în realitatea curent, cu emoiile, percepiile i strile ei sufleteti
complexe.
68
Ascensiunea la nivelul celui mai înalt cerc aduce publicului starea de
revelaie a percepiei de sus a întregului, uniunea cu divinul i starea de graie a
spiritului; este momentul unic al impactului cu creatorul, personificat printr-un
dublu personaj performativ – Yin/Yang, feminin/masculin – care poate fi
contemplat i auzit din înaltul instalaiei. Este momentul percepiei sunetelor
celeste, a manifestrii bucuriei împlinite, a iubirii necondiionate, a compasiunii i
integrrii arhetipale; este Cheia ctre ce e Sus este i Jos din Tbliele de smarald ale lui
Thoth.
A.I.U. Portal poate fi vizionat de ctre public i în afara actului
interpretativ, exclusiv ca o Instalaie vizual-auditiv care poate fi contemplat pe o
durat nedeterminat, într-un parc tehnologic cu ap sau alt tip de context unde a
fost montat. Ca spaiu performativ, aceast instalaie arhitectural poate fi
folosit, succesiv, pe parcursul mai multor ore de performance (cu pauze între de ele
de 15 minute, necesare pentru evacuarea publicului).
Acest spaiu de art/cultur/spiritualitate va rmâne, ulterior premierei, un
laborator de lucru experimental pentru generaiile viitoare de artiti tineri,
preocupai de arta sincretic i simbolic i care încearc proiecte la grania între
arte. O versiune i mai ambiioas ar fi crearea unei reele de astfel de construcii în
România (în mai multe orae sau sectoare din Bucureti) sau chiar în capitalele
lumii.
În loc de concluzie
Cred, ca i Wagner i muli alii, într-o îmbriare a artelor, venit, de
altfel, dintr-o expresie primordial a expunerii lor fuzionate. Cum aprecia
Kandinski în lucrarea sa teoretic On the spiritual in Art [Spiritualul în art], chiar
dac muzica, prin natura ei (temporal) este poate cea mai emancipat dintre arte,
neavând nevoie de ceva din afar pentru a se exprima, „ajungem în final la o
încruciarea a puterii lor (una asupra alteia) i chiar dac sunt separate între ele,
dintr-o perspectiv concentric (Fig. 17), ele se combin în tendinele lor cele mai
profunde, din care va crete în viitor o art (total) cu adevrat monumental, pe
care astzi, deja, o întrezrim”.1
1 Vassili Kandinski, On the spiritual in art, The Pyramid, Guggenheim Foundation, N. Y. City, Hilla Rebay
Editor, 1946, p. 36. Traducere din englez: „Deeply concerning, each art is separated from the other, but,
on the other hand, they combine in their innermost tendencies. Therefore, we finally arrive at the
encroachment of the power of various art upon one another. From this inner tendency will arise, in the
future, the truly monumental art, which today we can already foresee.”
69
Fig. 20: Vasili Kandinski, Several Circles
Contiina cosmic (ca aspiraie a celui mai înalt nivel al contiinei
individuale) este un dat al nostru, al fiecruia, pentru a fi îneles i accesat, dincolo
de timp i spaiu, dar care ne unete între noi, dar i cu stelele i universul. A ne
permite s recunoatem c suntem, în aceast existen, într-o trecere, pe drumul
inevitabil al evoluiei de sine, c suntem fiine ale contiinei universale, care
înelegem legea dharmei, dar i pe cea a relativitii sau pe cea a cauzalitii, ne
ajut pe noi, creatorii, s ne aducem o contribuie direct dar i mijlocit prin art,
la evoluia planetei.
Artele, în general, sau fuziunea lor într-o art total, vor tinde, dup
prerea mea, s se uneasc din ce în ce mai mult cu înelesurile tiinelor, dar i cu
cele ale metafizicii i ale ocultismului – a percepiilor lumilor subtile, non-tangibile
i non vizibile cu simurile comune – realizând împreun o coaliie pentru
înelegerea divinitii i a cosmosului într-o singur viziune a TOT-ului. Totodat,
arta contemporan sau cea ce va veni, cultivând (din nou) simbolismul arhetipal,
va tinde s ne uneasc într-un nivel al contiinei de grup, dar care va începe prin
asumarea propriei realizri spirituale, a contientizrii propriei misiuni i a
aciunilor care decurg din expansiunea Eului comun (Ego) spre cea a Sinelui Înalt.
Va fi o art responsabil, pus în sprijinul propriei evoluii, dar i a evoluiei
celorlali, i va implica începutul percepiei propriei imortaliti.
Astfel, parafrazându-l pe Kandinski, „orice artist care se cufund în
comorile tainice ale interioritii sale artistice devine un colaborator de invidiat în
construcia piramidei spirituale care se va înla pân la cer.”1
1 Vasili Kandinski, Spiritualul în art, Editura Meridiane, Bucureti, 1994, p. 46.
70
BIBLIOGRAFIE
BAIGENT, Michal, Holy Blud, Holy Grail, Leigh Richard & Lincoln Henry, open Collection
BROWN, Gary, Music as Magic: Composer Alexander Scriabin ”The American Theosophist" (May
1982)
BUKNER, R. M., Cosmic Consciousness: A Study in the Evolution of the Human Mind, Innes &
Sons, Philadelphia, 1905
CHUA, Daniel K. L., Absolute Music and the Construction of Meaning, Cambridge University
Press, 1999
CAYCE, Edgar, Sufletul i Spiritul, Editura Adevr divin, Braov, 2009
CLOW Barbara, CLOW, Gerry, Alchimia celor nou dimensiuni, Editura For you, Bucharest,
2012
COVACH, John, Schoenberg and the Occult: Some Reflections on the ”Musical Idea”, în: Theory
and Practice: Journal of the Music Theory Society of New York State, 17/1992
DEMETRESCU, Scarlat, Din tainele vieii i ale universului, Demetrescu, Scarlat, Editura
Emet, Oradea, 2007
Ancient Sites, Editura Vega, 2001
GUÉNON, René, Introduction générale à l’étude des doctrines hindoues, La loi de Manu, Guy
Trédaniel, Les Éditions de la Maisnie, Paris, 1987
GUÉNON, René, Symboles fondamentaux de la Science sacrée, Les Éditions Gallimard, Paris,
1962
GNESCU, Cristian, Omul în afara trupului, Editura Alaya, Bucureti (online)
GUERRIERI, Matthew, The cosmic legacy of Karlheinz Stockhausen, Wolke Verlag, Hofheim
Printed in Germany Typesetting, Simoncini Garamond, 2016
GUSTUS, Sandie, Less incomplete, Edit. O-Books, 2011, Winchester, UK, Washington, USA
KANDINSKY, Wassily, On the spiritual in art. The Pyramid, Guggenheim Foundation,
N. Y. City, Hilla Rebay Editor, 1946
LACHMAN, Garyn, Concerto for Magic and Mysticism: Esotericism and Western Music, în:
The Quest, 90.4 (Iulie-August, 2002)
OUSPENSKY, P. D., Tertium Organum: The Third Canon of Thought, a Keyto the Enigmas of the
World, versiune în englez, Nicholas Bessaraboff & Claude Bragdon, Knopf, New
York, 1981
PLOTIN, Enneade VI, 7 (38) 31-32, Editura IRI, Bucureti, 2007
PLEU, Andrei, Despre îngeri, Editura Humanitas, Bucureti, 2012
MOODY, Raymond, Viaa de dup via, Editura Adevr divin, Braov, 2016
SCHUON, Frithjof, Despre unitatea transcendent a religiilor, Humanitas, Bucureti, 1994
TOURNIAC, Jean, Melchisedec sau tradiia primordial, Editura Herald, Bucureti, 2009
ZOHAR, Cartea splendorii, Editura Herald, Bucureti, 2015
TIBOR, Gy. Ujlky, Regresia Prananadi. Tehnica tibetan a iertrii. Eliberarea prin reamintire,
Editura Imprimeria de Vest, Oradea, 2013
WEBOGRAFIE
* * *, Teoria Corzilor, http://www.fortasigratie.ro/realitati-contemporane/vidul-cuantic.html
http://www.crystalinks.com/emerald.html
CAGE, John, An Autobiographical Statement,
http://johncage.org/autobiographical_statement.html
GODWIN, Joscelyn, Harmonies of Heaven and Earth: From Antiquity to the Avant-Garde,
https://hermetic.com/godwin/musical-alchemy
GRANT, M.J., MISCH, Imke, The Musical Legacy of Karlheinz Stockhausen: Looking Back and
Forward, Wolke Verlag, Hofheim, 2000, www.wolke-verlag.de
NOICA, Constantin, Interpretarea la Phaidon, E-book,
https://www.scribd.com/document/335353038/PLATON-Phaidros-Interpretare-pdf
CHOPRA, Deepak, The Future of God, The future og Good, interviu,
https://www.youtube.com/watch?v=91RCukg5BGo
WELLES, Manon, „Seraphita by Balzac: A Swedebborgian Novel About the life of an Angel”, 11,
11, 2015, http://aristocratsofthesoul.com/balzacs-seraphita-a-swedenborgian-novel-