Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i/s an 12 cor., pe V4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe i/2 an 20

franci, pe J/4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe ya an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Contele Ştefan Tisza.— Un portret. —

De D r. V. Ttloldovan.

In planul prim al politicei, nu numai a Ungariei, ci a întregei mo­narhii, stă azi celebrul preşedinte al parlamentului ungar ; contele Ştefan Tisza.

Pe noi Românii atât ca naţio­nalişti cât şi ca democraţi născuţi ne desparte o distanţă, ca dintre cer şi pământ, de acest représen­tant tipic al oligarhiei maghiare îngâmfate şi reacţionare. Causa neamului românesc şi causa demo­craţiei au duşmani şi mai mari şi mai brutali, dar la nici un cas m a i p rim e jd ioş i de cum e Tisza.

Am ţinut de lipsă să avansez aceasta declaraţie, ca să nu fiu rău înţeles atunci, când va trebui să fac amintire şi despre multele şi înaltele calităţi ale acestui băr­bat de stat al ţării noastre.

De câte ori e vorba de perso­nalitatea Iui Tisza, îmi vine în minte judecata ce-a rostit-o cândva Mirabeau asupra lui Robespierre încă la începutul revoluţiunii fran­ceze, când dictatorul atotputernic de mai târziu, nu era decât un incolor membru al adunării con­

stituante.Adunarea nu prea era apli­

cată să ia în serios pe advocatu- , ţul din Arras, si nu odată a tre­cut zimbind la ordinea zilei peste ideile lui cam bizare.

La o astfel de ocasie a spus Mirabeau cuvintele profetice — tOmul acesta (adecă Robespierre) va duce-o departe p en trucă e s in ­gurul, care crede cu tă r ie in tot cu­vântul ce-l spune11,.

in cLpa de faţă opinia publică a maghiarilor e împărţită în două tabere potrivnice : Una e gata să

i jare, că nu a fost şi nu va exista cât e lumea un al doilea erou mai desăvârşit ca Tisza. Cealaltă tabără dimpotrivă e convinsă că Tisza e

! un om de nimica, un despot ma­niac, un nebun, scurt văzător etc.

1 î i p ţ j iş t i .Brădetu) fremăta o doină Duioasă şi iermeeătoare Când hoiuăream pe-o cărărue Sub ploaea razelor de soare. Deodată un bătut de vremuri Cu voce înmuiată’n jale Sfios m’a agrăit pe nume Din pajiştea de lângă vale.

Am mers la el cu zimbet mândru Cu ochii plini de bunătate

i Căci el e fătul unor veacuri Bogate’n crudă răutate.Ei poartă în adâncul firii întunecatul suc de patimi El e izvorul de nădejde Al neamului scăldat {în lacrimi.

A lăcrimat stăpânul pacinic Al câmpurilor parfumate Când cu o voce’otr’argiutată L’am întrebat de sănătate.Şi mi-a vorbit apoi de to a te ..,. M’a întrebat că ce-i prui lume,Că pentru cei legaţi de glie Vor răsări vremuri mai bune?

Şi eu i-am spus că cerul nostru Un nor păgân îl investmântă Netrebnicii pitici ai zilei Ne pângăresc căsuţa sfântă,

Judecând calm şi obiectiv, deja faptul, că s-a putut impune opiniei publice a ţării în aşa măsură, în­cât azi toată lumea numai despre el vorbeşte fie în estasul admira­ţiei, fie cu ură şi dispreţ — e deja o probă că nu avem de-a face cu un om de rând. Adevărata valoare şi mărime a lui Tisza este însă a se căuta altundeva.

E în întreaga Iui personalitate ceva deosebit de-al tuturor celor­lalţi bărbaţi de stat mari şi mici ai patriei noastre.

Singurul om, care pare a avea ceva asămânare cu el e d l luliu lusth. Şi nu e o ironie a sorţii, ci dinpotrivă e o urmare foarte lo­gică, dacă aceşti doi bărbaţi s-au trezit pe arena politică faţă în faţă.

Bine înţăles d-1 lusth e inferior lui Tisza atât în privinţa calităţi­lor intelectuale, cât şi a cunoştin­ţelor şi pregătirilor de bărbat de stat.

Punctul de atingere al carac­terelor lor însă îl formează trăsă­tura aceea ce-a remarcat-o Mira- beau şi la Robespierre: s in c e rita ­tea ş i c red in ţa ta re în cuvân tu l spus.

Privit prin prisma aceasta, ce sos se înalţă eroul dela Geszt peste şovăitorii şi nestatornicii diplomaţi de talia lui Kossuth, Apponyi, Széli, Wekerle, Hedervăry etc. ?

Toţi aceşti domni privesc po­litica drept meserie, arareori in­grată, de cele m a i m u lte o r i însă foa rte p ro fita b ilă . C onvingerile lo r p o lit ic e sun t n u m a i m ijloace , ia r n ic i decât scop în sine.

Pe când Tisza întocmai ca o- dinioară Robespierre crede cu tă­rie în tot ce spune. El e fanaticul credinţelor sale, pentru gări ar fi în stare să se şi jertfească în tot momentul.

T ra g ic u l lu i Tisza însă zace tocm a i în în suş irea aceasta a lu i , de tot n e p o tr iv ită p e n tru u n b ă r­bat p o lit ic .

Un om cu un temperament şi cu o voinţă de fier ca a lui, în a- celaş timp de-o sinceritate aproape

Şi multe lacrimi de durere Ne picură în ori ce clipă Darâ’n adâncul firii noastre Un dor nebun se înfiripă.

Ceteam în ochii iui ca noaptea Un clocot de durere 4Jmare, Trudită coasă nebâtută Din palmele tremurătoare îmi amintea de vremuri moarte... Uitatu-m’am puţin la coasă Şi dându-i fratelui bineţe M’am reîntors tăcut spre casă.

Vasile Stoicanea.

Din carnetul unui jurat.Schiţă.

De loan Al. Brătescu- Voineşli.— Fine. —

Proces de incendiu.— »Dumneata, partea civilă, spu­

ne cum s’a Întâmplat lucrurile.— »Uite, dom’ie, cum a fost pă­

catele mele... Prăpăditu ăsta e din sat dela noi, din Branişte; — ta tso şi acum trăeşte; — e cam vecin cu mine... Când s’a făcut băiat de f’o paispce ani l-a luat un rumân din Produ- leşti, care n’avea copii cu gând să i fie dă f’un ajutor şi să-l lase In pâmântu lui. Şi l-a luat... A stat aşa dus două­

naivă poate deveni un bun beiiduce sau un mare întemeietor de religii.

In politică însă, care precum ştiut este, e ştiinţa esigenţelor, un astfel de personaj nu poate nici când edifica, ci numai dărâma.

Să te ferească Dumnezeu şi de prietinia şi de duşmănia poli­tică a unui om ca Tisza. Duşmă­nia lui o simte azi din greu opo­ziţia maghiară. Efectele funeste ale p r ie te n ie i Iui Ie va simţi în curând întreg partidul muncii, azi încă fascinat de voinţa sugestivă a acestui om întreg. Mai dureroasă va fi trezirea şi decepţia tristelor figuri ale vieţii noastre publice ca Mangra etc., cari şi-au legat toată reputaţia politică şi şi-au renegat întreg trecutul, pentrucă să intre în slujba unui om, a cărui soarte e azi pecetluită şi a cărui stea de noroc începe a păli.

Tisza, dacă e logică în v iea ţa p ub lică a popoare lo r ş i a ţă r i lo r , trebue să cadă. Şi căderea lui va fi cu atât mai sdrobitoare pentru el şi pentru întreaga lui gardă cu cât va întârzia mai mult.

Iată pentruce:Tisza ca reprezentantul tipic

al feudalismului-agrar s ’a aruncat cu toată vehemenţa unui fanatic în calea unei evoluţiuni istorice a pa­triei sale.

Ştim prea bine, că ori ce pro­gres sănătos e un şir întreg de compromisuri dintre puterile, cari vor se ţină locului ori ce evoluţie şi între cei ce în neastâmpărul lor vor să accelereze această evoluţie naturală.

Acum dacă Tisza nu ar fi Tisza, şi dacă el s ’ar mulţumi cu rolul nu mai puţin necesar de-a m icşora iu ţa la evo lu ţie i is to rice , fără de-a o opri în loc, ar deveni un celebru bărbat de stat conser­vator, după educaţie şi convingeri, dar nu ar deveni nici când erou de tragedie. In momentul însă când îşi închipue că chemarea lui nu-e numai ca să prinză cu braţ tare roata carului, care merge pe deal în jos, ca el să nu doboare de pe

zeci de ani. Când şi când, la un an, la doi mai venea pe la noi pân Branişte la tat-so. — »Ce faci, măi Uie? Cum o duci tu p’acolo? — Bine«. Aşa, am aflat la o vreme, că s’a însurat acolo*; pe urmă la câţi-va ani, că i-a murit nevasta, până acum doi ani, când ne-am pomenit cu el că se ’ntoarce în sat la noi. Spunea şi am auzit şi pân aiţl oameni, că pă hăl rumân dâ l-a cres­cut, l-a şutulit primam d’acolo, l-a mi- glisit şi l-a dus la tribunal de i-a făcut o hârtie; şi când a murit, s’a sculat fecioru primarului şi i-a luat pâmântu Ăsta n’avea ia mână nici o hârtie, nu nimic, ăla avea atistam ent: i-a luat pă­mântii. Şi aşa, dacă s’a întors la noi, trăia şi el cu tat-so acolo, om ca toţi oamenii. Aşa, astătoamnâ mă po­menesc într’o zi cu el, ca sâ-i dau fata asta lui. Acum el, om trainic, de trei- zeşpatru de ani, fata numai de opspce. M’am gândit., m’am socotit... De!... avere nu ; am şi eu două pogoane de pământ şi şase copii. La care să dai întâi? Pe urmă acum, bine vedeţi, um­blă fiteşcare flăcău după stare, că sunt vremurile grele... Fata, după cum o vedeţi, că nici eu n’am fost f’un om frumos, nici mă-sa. M’am gândit, m’am socotit cu muierea... de! aşa Fo fi no- rocu fetii, să ia văduv... Şi i-am dat-o... Am făcut nuntă... cum se face la ţară la noi.,. Am cheltuit patru poli, că ş’acâ sunt dator la Cecitate; că el să nu zici c’a adus d’un b^n gaz dâ pus într’o

picioare animalele înhămate la rudă, c i în în g â m fa re a ş i o rb ia lu i î n ­crezută voeşte să oprească în loc c a ru l în s u ş i cu an im a le ş i cu s tăpânu l c a ru lu i cu tot, a tu n c i el trebue să fie doborât.

Dacă scris este ca democraţia Ungariei să nu să poată înfăptui decât peste trupul politic al unui om ca Tisza, care provoacă în po­triva sa mânia eternelor legi ale evoluţiei universale, cine se va în ­do i că n u dem ocraţia va f i o p r ită în cu rsu l e i n a tu ra l, c i T isza va cădea b ir u i t în p ra g u l d ru m u ­lu i călcat de roatele nem iloase ale p ro g re s u lu i dem ocratic P

Iar cuvântul din urmă, pe care îl va rosti istoria asupra lui va fi următorul:

Contele Ş tefan Tisza a fost ca bărbat, ca caracter: un om în- treg, poate v redn ic de-o soartă m a i bună . I n p o lit ic ă însă s ’a dovedit drept u n element im p ro d u c tiv , c h ia r p r im e jd io s ; de u n bă rba t de s ta t m iop lip s it de înţelegerea p ro fu n ­dă a v re m ii, a oam en ilo r ş i a s i­tu a ţ i i lo r , în tre c a r i i-a fost d a t să tră iască ş i să se a firm e .

Gamera. Aceleaşi scene ca în zilele trecute. Opoziţia vrea să treacă pi in cordonul de poliţişti, dar e oprită. De­putaţii opoziţionali se retrag. In urma lor se naşte un tumult, care, nebiruind poliţia cu el, e împrăştiat de gendarmi cu baioneta.

In şedinţă la ordinea zilei s’a pus alegerea viceprezidenţilor, notarilor etc. Au fost aleşi toţi cei vechi.

A prezentat apoi primministrul Lukâcs un proiect de lege referitor la reglementarea acelor deputaţi, cari nu se supun hotărârilor camerei.

Legea cuprinde următoarea dispo­ziţie drastică:

Prezidentul camerei are drept în caz de lipsă a se folosi de forţa bra­hială faţă de deputaţii cari nu se su­pun regulamentului camerei, ba aces­tora li se pot declara de nevalide mandatele.

Proiectul a fost avizat la secţii şi se va desbate numai ia toamnă.

lampă, — şi i-am dat şi zece prăjini dâ pământ — şi-a rămas să facem fur* mele de cununie când oe-om mai lesni dă parale... Şi s’a dus fata la el... La două săptămâni m’am pomenit cu fata acasă, bătută, pisată: — »Taică, mă omoară’n bătăi !< — »Măi fată, să nu te sperii, să-i crezi bărbatului, c’o fi şi el amărât de lipsă şi câte alea ; aşa e traiul la ’nceput, merge hârjâit. O sapă când o ei întâi nu ţi-se pare ia’dâmânâ, până te dedai cu ea, darmite un bărbat ori o muiere; că vii tu cu voia ta, el vine cu voia lu i; până vi’ţi potrivi la firi. Câ nici eu cu mâ-ta n’am trăit bine la ’nceput, tot aşa, şi acum bine vezi, că nu ne zicem nici »dâ-te mai încolo«. De! ca omul, gândeam, că s’or drege lucrurile. Fata, supusă, s’a întors ia el.

La o lună iar m-am pomenit cu ea... bătută, omorâtă: — »Taică, numai pot răbda, omoarâ-mă, tae-mă, la el nu mă mai întorc..« M-am dus ia tat-so al lui, să-l iau, să mergem, să vedem din cine e vina. Spuneau toţi vecinii: câine la inimă, din nimic îi năzărea şi o bă- tea hain până săreau d-o scăpau din mâinile lui... L-a judecat tat-so ai lui şi cu alţi oameni bătrâni din sat... c-o fi... c-o drege... Eu am tăbărât iar pe fa tă : — »Du-te, măi fată, sîleşti-te dă-i pri­cepe voia, că s*or îndrepta lucrurile. Te pomeneşti c-ai rămas grea cu el... cununată legitim cu el nu e ş ti; mi-a- duci guri străine la masă«. S-a dus iar

Ministrul de honvezi Hazai a pre­zentat prefectul de lege despre oferirea recruţilor pe 1912. Contingentul de re­cruţi e fixat conform nouilor lfgi mili­tare votate în amândouă camerile le­giuitoare.

Conform acestui proiect se recer pentru anul corent 57.997 de recruţi pentru armata comună şi 17.500 pen­tru honvezi. Timpul asentării se va stabili prin ordinaţiune.

Iu şedinţa de după prânz s’au ales comisiucile. Incidente deosebite nu s’au întâmplat.

Adunare poporală în Râcăşdia. in-sufleţiţii noştri fraţi din Răcăşdia Ilie Crăciunel, Toma Cotreanţ, loan Cheva şi loan Ciocănel, având concursul mai multor fruntaşi din localitate şi împre­jurime, au anunţat preturei din Iam (cercul electoral Şasea) ţinerea unei adunări poporale pe 23 Iunie n. 1912, in Râcăşdia, în faţa primăriei comu­nale, la ceasurile 12 din zi.

Adunarea va avea următorul pro­gram: 1. Situaţia politică şi urgentarea votului universal, — mai mulţi oratori. 2. Eventuale alte vorbiri.

La adunare sunt Invitaţi cu căl­dură toii românii de bine, credincioşi steagului nostru naţional.

Pontru fondai ziariştilor noştri. Ti­pografia «Concordia», unde apare «Ro­mânul» a luat frumoasa hotărâre să dea din venitul tipăriturilor de orice fel ce i-se comandă două procente pe seama fondului ziariştilor români din Ungaria.

Această hotărâre, pentru care fe­licităm tipografia comitetului nostru naţional, ar trebui să o primească şi să o pună în aplicare toate tipogra­fiile noastre.

Grupul Interparlamentar maghiar ahotărât în şedinţa sa de eri, după ce a luat cu regret la cunoştinţă abzicerea din postul de preşedinte al contelui Apponyi, ca grupul interparlamentar maghiar să nu ia parte anul acesta la conferenţa interparlamentară din Ge­neva din cauza crizei interne parlamen-

fata. La câtăva vreme, iar m-am pome­nit cu ea bătută câineşte; cu p-aşa şo- moiogul dă păr smuls din cap; — să iertaţi, tot trupu ei negru ca ciaunu. A căzut la poartă, de unde a râdicat-o mă-sa cu alte muieri d-au dus-o în casă. Gândeam că moare. Când şi-a venit îu fire, zice: »Taică, înjunghie-mă matale cu cuţltu, dar la el nu mă mai întorc. Mai bine mă bag sub trin ; aştept trinu până trece şi mă bag sub el«. E I dac’ am văzut aşa : — »Rămâi, taică, şi ce-o da Dumnezeu«... in primăvară m-am dus să-mi ar loca dâ zece prăjini, pe care i-1 făgăduisem zestre. Era dreptu meu. Dacă nu tră'a cu fii-mea dâ ce să-mi mănânce locu meu degeaba? Ei a sărit cu toporu la mine. Nu şi nu, că e locu Iul, — să-i dau fata ’ndărăt, că ei face omor. Fata să se ’ntoarcă la el nici moartă. Dac-am văzut şi am văzut, am chem&t primaru. Primaru dac-a ve­nit, a găsit, că e dreptu meu, păcum şi era, că nu era legitim, nici foae de zestre agalizată n-avea. El dac-a văzut, că i-am luat locu, dă necaz, mi-a făcut boala asta.. îmi spunea mie fata şi alţi rumâni, că s-a lăudat, c o să-mi pue foc.. L-am pândit cu puşca nouă seri d-arându, dar n-a venit, că dacă-1 prin­deam puindu-mi foc, spui în frica lui Dumnezeu, că-1 curăţăm şi eram eu azi în locu lui... La f-o trei nopţi după aia m-am sculat într-un haraiman : »săriţi hoţii, săriţi ho ţii!« Când am deschis ochii şi m-am uitat pă fereastră, am

Pagina 2 Nr. 125—1912.

tare ungare. Hotărârea aceasta se va notifica comitetului central interpar­lamentar.

Situaţia parlamentară In Austria.»Relchsrathc-ul austriac a respins in şedinţa sa de eri cu 211 voturi contra 150 propunerea socialiştilor de-a se lua în desbatere provisorul budgetar înain­tea proiectelor reformei militare.

Situaţia parlamentară s’a agravat dealtfel din cauza concesiunilor făcute Rutenilor in chestia înfiinţării univer­sităţii rutene. Rescriptul prin care Maj. Sa esprimă Rutenilor satisfacţia sa, fiind-că au încetat să obstrueze refor­mele militare, a produs mare conster­nare între deputaţii poloni, fiind-că polonii n’au fost Sncunoştiinţaţi preala­bil despre această comunicare a Maj. Sale. Polonii pretind dimisiunea între­gului cabinet sau cel puţin capul mi­nistrului Heynold. Oin cauza acestei atitudini au scăzut şansele trecerei li­niştite a reformelor militare prin par­lament.

Externe. Eri s-a întrunit în Chi- kago conventul naţional republican al Amerieei, pentru a nomina pe candida­tul său la presidenţia Statelor-Unite. In ajunul intrunirei conventului ex-preşe- dintele Roosevelt a rostit un discurs într’un teatru, spunând că el şi parti­zanii lui nu vor tolera să se comită violenţe şi abuzuri. Dacă totuşi se vor comite violenţe, rezultatul alegere! nu este obligator pentru ei şi partizanii lui.

La Chicago domneşte o mare fier­bere. Hotelurile, în cari stau delegaţii sunt asaltate de populaţie. Roosevelt a primit alaltaeri pe toţi delegaţii. Si­tuaţia este dubioasă până acum. Preşe­dintele Taft se plânge că Roosevelt a mituit pe delegaţii negri.

Lupta s-a început la amiază. La orele 12 au Început să cânte muzicile, apoi dupăce un preot a oficiat serviciul divin, conventul a fost declarat deschis. Delegaţii au Început votarea, care va dura toată ziua. Dacă nu se va putea încheia un compromis, atunci Roosevelt cu partizanii lui se vor retrage într’o altă sală şi vor forma un convent de­osebit

— Reprezentanţii celor douăspre­zece insule ocupate de către italieni în marea egeică s-au strâns în congres la Patmos pentru a delibera asupra vii­torului insulelor şi insularilor. Dânşii au decis a se adresa generalului Ameglio cerându-i unirea insulelor cu regatul Greciei. In caz când această soluţiune ar fi cu neputinţa, dânşii cer o desă­vârşită autonomie. Egeenii au înălţat chiar în acelaşi timp un pavilion al autonomiei, format dintr’o cruce albă pe un fond albastru. O comisiune de insulari va remite ministrului Italiei un memoriu în acest sens. O copie de pe memoriu va fi remisă reprezentanţilor celorlalte puteri.

Dela ordinea zilei.— Despre Guza. — Fişpanul Széli lózsef. — Atentatul din Agr am. — Tisza între baionete. — Un proces monstru.—Creaţiunile lui Apponyi.—

»Polifcische Korrespondenz« din Viena publică o dare de seamă mai lungă asupra solemnităţei înaugurărei statuei lui Ou za-Vodă.

Ocupându-se de persoana lui Cuza, ea zice:

»Cu toate că independenţa şi ba­zele situaţiei actuale a României s-au realizat sub şi prin regele Car ol, totuşi se datoresc lui Caza, care a fost răs­turnat printr-o uricioasă conjuraţie mi­litară, o serie de sănătoase măsuri pre­gătitoare. Numai el personal a putut obţine dela Puteri recunoaşterea Uni-

crezut, că orbesc... îmi ardea coşarul... Am dat fuga afară ca un nebun... Ce să poţi scăpa? Un-te puteai apropia? Pară de sus pâDă jos. Când am văzut aşa, m-a tăiat un junghi peste inimă şi m-am rezemat de un stâlp al prispii şi mă uitam ca prostu, cum s-a dărâ­mat podu cu porumb peste boii mei... Şi-i ascultam năuc, cum mugeau... Abea d-un an îi cumpărasem... munca mea... boişorii mei... blânzi ca doi... ca doi cop... ca doi copilaşi... Câinele!... cât m-am chinuit eu numai Dumnezeu ştie, c-am mai vrut să-mi cumpăr odată boi şi tot aşa, adunasem ban cu ban şi mi-a murit două fete într o săptămână şi am dat bani pă ’ngropăciune şi pă pomeni.. Şi ach ce să dăzlipesc după' el? că el n-are nimic... hanţele după el... atât... Când mai ajung eu?... Da’ să vede, că aşa am fost eu blestemat să n-am parte de boi, să muncesc toată vieaţa cu palmele...

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

rei. El a dezrobit ţăranii şi i-a împro­prietărit, bine înţeles în măsura mo­destă, pe care a putut-o zmulge dela boeri.

Cuza nu poate fi socotit bărbat de stat genial de talia lui Cesar sau Na­poleon I; el n-a avut nici războae glo­rioase. Sinceritatea lui însă, dragostea pentru popor, rezistenţa contra orică­rei tirănii i-au atras, încă ca prefect de Galaţi, simpatia generală şi au pus ba­zele popularităţei, care şi-a găsit cea mai frumoasă expresie în monumentul inaugurat«.

*

»Világ« are următoarea informa­ţie din Arpaşul de jos (Ţara-Oltului): »Postul de notar cercual din Scorei este vacant aproape de doi ani. Agen­dele notariale le îndeplineşte notarul din Cârţa, luând astfel pe nedreptul venitele din două notariate. Poziţia vicenotarilor comunali în comitatul Fă­găraş nu este ceva favorabilă, şi apoi pe lângă mizeria materială, serviciul e insuportabil din cauza ier oarei inaugu­rate de fişpanul Széli. Şansele de avan­sare sunt în general nefavorabile pre- tutindinea la noi, dar în comitatul Fă­găraşului stăm aşa, că favoriţii fişpa- nului trag venite duple, pe când d. e. în Scorei ar fi trebuit de mult să fie întregit postul de notar«.

»Világ« zice, că are informaţii po­zitive, că fişpanul »amână volnic între­girea şi altor posturi ad Calendas Graecas«.

lată pe mâna cui e dat un comi­tat românesc, in numele »hazafisâg«-u- lui d-1 Széli guvernează după legea lui: sic volo... şi cei de sus închid ochii ! . . .

*Poliţia din Agram a recercat po­

liţiile din Spalato, Zaua şi alte oraşe dalmatine, să supună unui interogator pe studenţii croaţi, aflători acolo. Se a- restează şi studenţii din Dalmaţia, cari cer alipirea Dalmaţiei la Croaţia. Scopul e,că în procesul monstru ce se va porni, «conjuraţii» vor fi acuzaţi între altele şi cu intenţia de-a provoca schimbări de teritorii.

In Agram continuă agitaţia.In parlamentul din Viena deputa­

tul Bianchini a protestat contra perchi- ziţiilor domiciliare, Ce s’au făcut prin oraşele dalmatine din pricina atentatu­lui contra lui Cuvai. Bianchini cere, ca parlamentul să ia poziţie faţă de stările anticonstituţionale şi absolutistice din Croaţia.

*Ziarele din Budapesta sunt infor­

mate, că de la Orade până la Bichiş- Ciaba, toate gările călei farate sunt pline de gendarmi şi soldaţi. Şefii de gară tac şi nu voiesc să trădeze noima a- cestui lucru. Dar e uşor a gâci secretul dacă ştim, că Tisza trebuie să treacă pe la Orade şi Ciaba la Geszt. Prepara­tivele sunt deci făcute peutru, siguranţa personală a lui Tisza.

Iată deci pe «salvatorul» patriei, care de când a salvat ţara, nu mai cu­tează a se arăta în mijlocul poporului recunoscător, decât înconjurat de ba­ionete. *

In urma evenimentelor din parla­ment, deputaţii opoziţionali scoşi cu forţa din cameră, au hotărât să-şi ceară satisfacţie pe cale judecătorească. Jn scopul acesta 72 de deputaţi din opo­ziţie au şi încredinţat afacerea mai multor advocaţi, cari vor face arătarea criminală. Aceşti advocaţi — 10 la nu­măr — se pregătec peDtru un proces fără pereche până acum la noi, căci scopul lor nu e numai să se dea sa­tisfacţie deputaţilor scoşi din cameră, ci în primul rând vor să scoată la i- veală că procedeul tiszaiştilor pe lângă că este o încălcare a constituţiei, este şi o faptă criminală.

In consfătuirile ţinute până acum cei 10 advocaţi au hotărât ca pentru fle­care deputat vătămat să se Înainteze acuză specială.

.Acuzaţii vor fi: contele Tisza şi Lukács iar ca complici vor figura co­misarii de poliţie: Pavlik, Schmidt şi Beniczky, cari sunt acuzaţi pentru ur­mătoarele: opunere violentă contra au­torităţii, abuz de puterea oficială, îm­piedecarea activităţii legale a deputa­ţilor, ameninţare cu moarte (In urma folosirii armelor), violarea libertăţii per­sonale şi vătămare de onoare.

Acuza va fi înaintată procuraturei din Budapesta, ca aceasta să reprezinte acuza din oficiu. In cazul când aceasta

nu se va întâmplă — ceea ce e proba­bil — fiecare dintre deputaţii vătămaţi îşi va înainta acuza ca actor privat.

*

Cum se ştie, contele Apponyi când era ministru de culte a aflat cu mintea lui şovină, că inspectoratele şcolare nu sunt suficiente pentru con­trola maghiarizării prin şcoale. In con­secinţă a instituit mai cu seamă în co­mitatele naţionaliste exposituri de ins­pecţie. Aceste aveau rol însemnat cu deosebire în comitatele naţionaliste.

In praxă însă s au dovedit de ne­folositoare, ba chiar stricăcioase, căci fără să producă ceva rezultat, au ve­nit adeseori îu coflict cu inspectoratele şcolare. Astfel ministrul actual de culte şi învăţământ a hotărât să casseze ex- poziturile. Unele au şi fost cassate. In locul lor vor fi numiţi învăţători, ca vizitatori ai şcoalelor.

Astfel se vor nimici pe încetul toate instituţiile create de Apponyi de la masa verde şi fără simţ de practi- eitate. >

Procesul „Iobăgiei“.— Raport special. —

(Urmare şi fine'.

Oradea-mare, 15 Iunie.

Apărătorul continuă fixând cinis­mul revoltător manifestat din partea procuraturei, care nu s’a sfiit a Urî pe banca acuzaţilor pe un RomâD, fiindcă a cutezat să susţină tot aceea ce sus­ţin şi savanţii maghiari, ceea ce sus­ţine însa-şi obştea maghiară. Autorul a susţinut fapte istorice, necontestate de nimeni, care se propun chiar elevi­lor din şcoalele ungureşti, prin urmare de unde şi până unde vine procurorul cu această acuză, pe ce anume motiv şi-o întemeiază? Ori-cărui om serios şi de bună credinţă îi va sta mintea în ioc în faţa unei atât de revoltătoare lipse de scrupul!, — în acelaş timp însă toţi acei, cari vor cuprinde pe de­plin adevărata psichologie a procuro­rului, vor fi siliţi a constata pătrunşi de cea mai mare scârbă şi revoltă motivul adevărat: Aceea îl do**re pe procuror ş i a lă tu r i de el p« în ­treaga d ro a iă de şo v in iş ti in c a r ­n a ţi, că lucrarea d in chestie a a p ă ru t în rom âneşte• De veţi în­drăzni deci onorabililor.să Intonaţi des­pre libertate în Ungaria voastră, unde un Român este aruncat în puşcărie pentrucă se încumetă a afirma, ceeace afirmă înşi-şi maghiarii, un Român tre- bue executat.

Procurorul s’a dimis pân’ acolo în orbia sa, încât a incriminat până şi scrisoarea împăratului Ferdinand adre­sată episcopului de Oradea-Mare, a în­criminat acea parte a lucrării, unde se spune, că iobagii Români din Biha- ria erau mai bine trataţi, ca cei din alte părţi. Dacă e posibil să se susţină astfel de acuze înaintea forurilor de justiţie ungureşti, atunci să nu se su­pere confraţii noştri maghiari când li-se spune, că au venit din Asia, de oare-ce chiar stările actuale din ţară de sub regimul lor corăspund îo unele situaţiei de pe vremurile anticivilizaţiei. In fine procurorul perzistă pe lângă principiul »răspunderii progresive«, ce­rând ca actualul acuzat să fie aspru pedepsit, deşi nu este autorul lucrării incriminate. Straniu de t o t ! Dar poate oare vorbi acuza despre libertate de pressă în Ungaria Între astfel de îm­prejurări, când tipografilor ar fi să li-se pretinză mai multă inteligenţă, mai mare cualificaţie şi peste tot, cunoş­tinţe complete speciale în toate ramu­rile ştiinţei, ca să fie capabili de-a cen­zura după rostul ştiinţific, literar şi po­litic, dar mai vârtos după rostul cu adevărat unic îu felul său din Ungaria, de a fi în stare să prorocească înainte, întru cât procurorii ungureşti vor prin­de sau ba pofta de a incrimina lucră­rile respective şi a-i tîrl pe urmă şi pe tipografi In temniţă?!

Doar împrimâtorul «Iobăgiei» n’a făcut altceva de cât a copiat simplu această lucrare, îns^ acelaş lucru l-a să­vârşit interpretul legist de pildă, care a descris «Iobăgia» în ungureşte, şi care după sistemul acuzei ar trebui să stea deasemeni pe banca acuzaţilor.

Cât pentru năcazul procurorului din cauza că d-1 Cornel Lazăr nu şi-a exprimat regretele pentru apariţia o- puiui încriminat, procurorul este rugat să nu treacă nepoftit în domeniul afa­cerilor de caracter curat particular. Va fi regretând acuzatul, insă nu apariţia «Iobăgiei», ci în cel mai rău caz faptul că eventual nu i-s’or fi achitat încă cheltuelile de tipar, colace însă pe pro­curor sau pe juraţi nu-i poate privi.

Acuza, lipsită fiind de ori ce te- meiu serios, cere juraţilor să aducă verdict de achitare. Acest verdict era de prevăzut. Dela nişte oameni, cari demonstrative dedeau din cap aprobând stupidităţile şi obrăzniciile procuroru­lui, iar sub durata discursului de apă­rare demonstrau deasemeni plecându-şi căpâţiniie şi durmind, — nu se putea aştepta altceval

In virtutea verdictului afirmativ al acuzaţilor tribunalul s’a văzut silit a croi pedeapsa, despre care însă spu­nea, că e foarte mică, fiindcă faţă cu acuzatul nu s’au ivit decât circumstanţe atenuante.

Alături de întregul public româ­nesc însă d-1 Cornel Lazăr se va în­treba şi după toate aceste, de ce va trebui d-sa să stea în temniţă, să plă­tească amendă şi peste aceasta chel- tueli de proces aproape 2000 coroane?

Fireşte, ne vedem siliţi a răspunde cu apărătorul: fiindcă este Român.

D r . D . Lascu.NB. Ce priveşte purtarea nemai­

pomenită a procurorului, care a insul­tat fără sfiială cu acest prilej atât de mişeleşte întreaga Naţiune Română, eu unul în tot cazul voi reveni în merit, insă fle-mi permis a inâ adresa pe a- ceastă cale întregii prese naţionale, precum şi tuturor factorilor noştri com­petenţi, să grăbească a reglementa după cuviinţă această procedere scandaloasă, încuviinţată de cătră oficialitatea ma­ghiară.

D r. 1X li.

Din lumea românească.— Chestiunea bisericească in

Bucovina. —— Urmare. —

Faţă de acest fapt stabilit prin datele oficiale, fiecare om serios îşi va pune întrebarea: se poate ca acest plus neînsemnat ai Rutenilor să aibă dreptul & interverti tot caracterul românesc al ţării şi al bisericii ortodoxe din Buco­vina? Numai o rea voinţă ar putea afirma aceasta şi numai o ocârmuire părtinitoare ar putea favoriza preten- ţiuniie Rutenilor, bazate pe acest plus ai numărului lor, mai cu seamă când ştim cât de uiuite mii de Români greco- orientaii au fost trecuţi în listele Ru­tenilor, înmulţind astfel numărul Rute­nilor greco-orientaii.

Deosebit interes prezintă raportul numeric între Români şi Ruteni în ca- pitata ţă r i Cernăuţi. Datele oficiale stabilesc numărul Românilor din Cer­năuţi cu 13.440, iar pe cel al Rutenilor cu 15 254. Dar îutre aceşti 15.254 de Ruteni din Cernăuţi, sunt, tot după datele oficiale, 9.588 de Rutenii greco- catoiici, cari nu au nici un drept de amestec în biserica-orientală. Scăzând acest număr din numărul de 15.254, ne rămân în Cernăuţi numai 5666 de Ruteni ortodocşi faţă de 13.440 de Ro­mâni de aceeaşi lege.

Faţă de acest fapt, ni se impune Întrebarea: fost-a îndreptăţită conce­siunea făcută Rutenilor din Cernăuţi de a introduce limba lor ca egal îndrep- t&ţită în biserica catedrală, unde litur­ghia se ţine totdeauna pe jumătate româneşte şi pe jumătate roteneşte, iar predica Intr’o duminecă româ­neşte şi in alta ruteneşte? Nu in* volvă aceasta o strâmbătăţire a Români­lor d»n Cernăuţj? Dar faptul este îm- plinit şi a fost sprijinit de organele ocâr- uiuirii în părinteasca lor solicitudine de a exercita renumita — mai potrivit am zice rău numita — lor ausgleichende Gerechtigkeit.

Luptele actuale. — Statul austriac în decurs de aproape o sută de ani dela anexarea Bucovinei, au considerat pe Rutenii aflaţi atunci în ţară şi mai târziu şi pe cei imigraţi, numai ca ele­ment secundar, pe când Românii şi limba lor erau consideraţi ca element principal, element istoric, trecut din statui românesc al Moldovei, sub domi- naţionea Aus'riei. Aceasta tuşă nu vra să zică că forurile bisericeşti nu s’ar fi îngrijit diu capul locului de Rutenii ortodocşi diu ţară şi de limba lor, căci funcţiunile preoţeşti şi liturgice se să- vârşiau In limba slavică bisericească, şi păstorirea nu se putea săvârşi în altă limbă decât in cea a p&storitului, tot aşa şi predarea religiunii, iar in urma ordonanţei consistoriale din 24 Mai, (5 Iunie) 1838 No. 3845 oficiile paro­hiale din comunele rutene au dreptul a întrebuinţa limba ruteană ca limba oficială. In anul 1865 s’a creat un post de predicator rutean la Catedrala din Cernăuţi, iar in regulamentul stabilit pentru Consistoriu în anul 1869 se sta- toreşte, că ordonanţele Consistoriului cătră parohii au a fi publicate în limba parohiei respective, şi că rezolvarea actelor intrate are să urmeze în limba în care ele au fost alcătuite, prin ur­mare limba ruteană în această privinţă este egal îndreptăţită cu cea româ­nească. La facultatea teologică din Cer­năuţi au Rutenii doi profesori, iar în Consistoriu! metropolitan trei consilieri ca şi Românii.

Dacă Rutenii ortodocşi din ţară nu ar fi conduşi şi de Ruteni greco- catolici, înţelegerea între Români şi Ruteni pe terenul bisericesc ar fi mult mai uşoară, dar conducătorii actuali nu au in vedere prosperarea bisericii greco- orientale, ci s’au unit în politică cu partidul Rutenilor greco-catolici din Galiţia şi merg mână în mână cu ei, propagând slavizarea bisericii şi a ţării şi adoptând precum am arătat, chiar

şi Dumirea de partid al Ucrainţilor. Ei au reuşit se nimicească orice influenţă a partidului Rutenilor bătrâni, şi astăzi comandează asupra poporului rutean din Bucovina. Urmarea acestei dicta­turi ce merge mână în mână cu cea a Ucrainţilor din Galiţia, este instigarea Rutenilor contra Românilor şi lupta ce o duc ei încontra bisericii ortodoxe, îo contra Mitropolitului actual şi în contra tot ce este românesc.;

Această atitudine a Rutenilor este favorizată de guvernul central din Viena şi Românii se află într-o stare desperată de defensivă, spre a mai salva caracterul istoric al bisericii stră­moşeşti, şi pentru a pune, pe cât mai este posibil, stavilă slavizăr i poporului şi a pierderii limbii româneşti. Lupta Românilor este deci o luptă pentru existenţa lor naţională, căci slavi- zânduse biserica, se slavizează şi po­porul. Pe Românii din Bucovina bise­rica i-a mai conservat. La Ruteni nu este tot aşa, pentru că am văzut, că chiar din timpurile, când biserica din ţară avea un caracter pur românesc, numărul lor a tot sporit şi sporeşte şi astăzi necontenit, cu toate că ei afirmă,, că biserica îşi persecută şi îi romani-' zeazâ. Dacă în adevăr biserica greco- orientală a Bucovinei ar fi urmărit ten- denţa de a-i romaniza pe Ruteni, a* tuncea cum se face, că numărul lor a tot crescut şi întrece azi pe cei al Ro­mânilor? Cum se potriveşte această aflrmaţiune a Rutenilor cu logica fap­telor? Acest unic fapt caracterizează pe deplin modul de purcedere a Ru­tenilor în lupta ce o duc încontra Ro­mânilor. Tocn>ai contrariul este ade­vărat, că Rutenii au slavizat neconte­nit pe Români şi nu numai pe poporul de lâud, ci şi vechea nobilime română, adecă pe Mazili şi Răzeşi. A contribuit mult la această rutenizare şi însuşirea firească a Românului de a deprinde uşor limbi străine, în cazul de faţă limba ruteană, pe care o vorbia vecinul său de aceeaşi lege.

Dar Rutenii purcezând dela afir- maţiunea tendenţioasă şi neadevărată, că biserica greco-orieotalâ îi persecută şi*i romanizează, clădesc pe ea preten- ţiunile lor, cari au deşteptat îngrijirea tuturor Românilor, cari mai ţin ia bi­serica şi limba strămoşească.

Astfel la anul 1905 Rutenii ucra- inţi convoacă o adunare ia Cernăuţi, care prin moţiunea votată, cere înfi­inţarea unei Episcopii greco-orientale rutene în Bucovina, iar în primăvara anului 1906 trimit o deputaţiune Ja împăratul, care prezintă Monarhului un memorand privitor la înfiinţarea numi­tei Episcopii. ^

Acest memorand al Rutenilor rămas nerezolvat.

Văzând ei aceasta, şi-au schimbai tactica, şi în anul 1909 au declarat, câ nu persistă la despărţirea diecesei şi ia Înfiinţarea unei Episcopii separate rutene, dar pentru aceea cer In bise­rică şi în Consistoriu totală paritate a Rutenilor cu Românii, şi anume: după un Metropolit român, să urmeze tot- deauna unul rutean, iar Consistoriul să fie împărţit în două secţiuni, una ro­mânească şi alta ruteană, şi Mitropoli­tul să aibă doi vicari, dirst e care unul să fie totdeauna rutean.

Această pretenţiune a Rutenilor, la care persistă ei şi astăzi, a întâm­pinat cea mai mare opoziţie dio par­tea Românilor, căci ei îşi dau bine sama, că realizâudu-se această dorinţă a Rutenilor, caracterul istoric românesc al bisericii greco-oruntale ar fi cu to­tul pierdut şi Românii cu totui strâm- bătăţiţi, pentru că In cazul că Metro- politul ar fi un Rutean şi jumătate din consilierii consistoriali tot Ruteni, a- tuncea Rutenii ar avea totdeauna ma­joritatea în Consistoriu şi îu toate afa­cerile bisericeşti, iar Românii prin tot timpul pontificatului unui Metropolit rutean ar depinde numai dela graţia Rutenilor, şi câte nu s-ar schimba în acest timp in defavoarea Românilor!

(Va urma).

În cu ra ja rea in d u s tr ie i casnice.

In ziarul «Seara» cetim urmă­toarele :

Industria casnică este chiagui in­dustriei româneşti, aşa cum a făurit-o împrejurările: — pe prispă, în tindă, sau în bătătura vechilor curţi româ­neşti. \ romurile şi-au aruncat spuza peste vatra unde a dospit toată gospo­dăria noastră, cea dintâi aripă de vânt însă a găsit vatra încinsă de jeratic, care a dat şi mai mare foc patimei pentru «lucru românesc», răsucit din fus sau tras pe vârtelniţă şi dus apoi la fabrica, a cărei instalaţie pe vremea când nu se cunoştea motorul, era toa­tă, un război şi o suveică.

Sunt puţini acei, cari îşi mai pot aminti poezia unei nopţi de clacă, când basmele şi gbicitorile nu sfârşeau de cât odată cu torsul unui caer de lână. Dar a rămas ceva din plămădirea ace­lor vremuri cu maiaua timpurilor nouţ

Nr. 125.— 1012. Pagina 3.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

este desăvârşirea lucrărilor gospodă­reşti, care ciupind Ia suflet gustul ro­mânului modern, a deschis un capital industriei de toate zilele, botezând gospodăria bătrânească, cu numele de «industrie casnică».

Asupra ei voim să stăruim şi a- suj ra muncei, care se depune la mi­nisterul de industrie, de-a înlocui de pe ia sate stamba de la târg, cu vechea şi frumoasa pânză românească.

Trei căi şi-a ales ministerul de in­dustrie şi comerţ, — care spre a sub­linia interesul cel poartă industriei cas­nice a încredinţat prin noul buget grija acestei mişcări unui serviciu aparte — spre a putea redeştepta gustul lucrări­lor naţionale: — încurajarea iniţiativei private personale, — încurajarea ini­ţiativei private a asociaţilor şi crearea şi susţinerea diferitelor ateliere de ţe- sătorie ce se înfiinţează. Afară de a- ceasta d l ministru D. Neniţescu a în­ţeles să deosibeascâ activitatea indus­triei casnice, împârţind-o în două sec­ţii, — industria casnică bărbătească şi şea femei ască.

Pentru cea bărbătească s’a alcă­tuit un program de cursuri de haină pe ia diferite mănăstiri din ţară pentru rogojinerii, împletituri de nueie şi olă- rie. Ministerul a ales două mănăstiri pentru aceste cursuri: mănăstirea Neam tu şi Durău, cari,, au fost înzes­trate cu toate uneltele necesare.

In ce priveşte industria casnică femeiască a fost încurajată pe de rând. Sunt peste 10 mănăstiri unde s’au creat şcoli şi ateliere de ţesătorie şi unde tetele sătenilor găsesc prilejul să în­veţe secretul vechei arte a ţesătoriei româneşti.

Deosebit de aceasta sunt astăzi 20 de ateliere in toată ţara, unde se ţese şi se învaţă, cusutoria naţională. Toate aceste ateliere sunt întreţinute de minister.

Rezultatul acestei întinse activi­tăţi nu-i putem cunoaşte în întregime.

In parte însă, dese ori am avut prilejul să remarcăm grija şi îndemâ­narea cu care se încearcă astăzi a-se reconstitui vechile podoabe ale indus­triei casnice.

Ne facem datoria să încheiem acest articol anunţând, că ia toamnă, d-1 ministru D. Neniţescu a hotărât deschiderea unei mari expoziţiuni de lucrări casnice în localul muzeului a- cestui departament. Această primă ex­poziţie a industriei caznice, care se des­chide sub ocrotirea oficială, va fi de

tsigur omagiul preţios ce se aduce raun- cel noastre naţiouale.|f C ursuri!e ăela(i V ălen ii de m u n te .

In anul acesta cursurile de vară dela Vălenii de Munte promit s fi foarte vizitate. Clădirea în care se vor ţine cursurile este ter­minată şi se va inaugura chiar în ziua deschiderei: cursurilor. D es­chiderea cursurilor se va face Du­minecă 1 Iulie v.printr’un serviciu | religios la care vor lua parte I.P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei şi P. S. S. Episcopul Nieodem al Huşilor.

Intre profesorii, cari vor ţine cursuri menţionăm pe d-riii: V. Árion, N. Iorga, dr. Cornelia Su- muleanu, A. C. Cuza, dr. Şt. Bog-

| dan, 1. Râdacanu, docent univer­sitar, N. Dobrescu, V. Pârvan. N. Dobrescu, I. Simionescu (dr.) Si- mion Mândrescu, C. Coroiu, Traian Lalescu, dr. Manicatide, Murgoci profesori universitari, H. Stahl, jlrva Hodoş, R. Caracaş, Al. Le- padatu, N. Cartojan, S. S. Arhim. Iolia Scriban, Gr. A n t’pa.

Ş tir i m ărun te .Mâne V in e r i la o ra 2 A ca­

lm ia R om ână va ţinea şed in ţă publică, în care d -n u l N . Io rg a m face o com unicare despre’. Ce­rnea lu i lo a n S andu S tu rd m - Yodâ îm p o tr iv a p ă t ru n d e r i i s t ră i­nilor în M oldova d u p ă 1821.

— Principele Ferdinand, în­soţit de irinistrul Olandei şi al Austriei, din Bucureşti, cât şi de d. dr. Antipa, au. pornit într’o excur- Éne pe Dunăre, în vizitarea lo­curilor Filipoiu, Razim şi Siroiu.

Bxcursiunea va dura până Sâm- ffetâ dimineaţa.

ŞT T D T1 1 x f JL

— 7 Iunie 1912.1 Pentru fraţii năpăstuiţi prin potopim primit din Zârneşti următoarele tontribuiri: Aurica Vodă, Ana VI. Niş- «v, Elena N. Şenchea, Letiţia Sperchez ţ Valeria Roita, eleve în cl. V-a pri- wră câte 1 cor. Dela elevii şi elevele

din clasa VI. primară: Mela Comşia Baiu 1 cor., Nicolae Sperchez 1 cor., Mircea Curişan 20 bani, Iosif Minea 10 bani şi d-nul Pompiliu Dan, înv., 2 cor. Laolaltă cor. 9*30.

Turneul mandolinistului SimicehCunoscutul şi apreciatul artist în man­dolină Bem. Simionescu Simicel va face un turneu prin următoarele centre ro­mâneşti: ia Şiria Sâmbătă 22 Iunie st.n., Lipova Duminecă 28 Iunie, Orăştie Marţi 25, Sebeş Mercuri 26, Deva Joi 27, Haţeg Vineri 28, Hunedoara Sâm­bătă 29 şi Alba-lulia Duminecă 30 Iu­nie st. n.

Rugăm publicul românesc să spri- jinească pe acest simpatic artist.

0 promoţie sub ausplciis imperatorisva avea loc în curând la universitatea din Cernăuţi. Tinărul, care se va face părtaş de această rară distincţie, este d-1 Romulus Gândea, fiul protopopului Cândea din Avrig, care a trecut toate examenele din liceu şi dela facultatea teologică din Cernăuţi cu distincţie. La promoţia d-lui Cândea, Maj. Sa Monar­hul va fi reprezentat prin guvernatorul Bucovinei contele Meran, care va preda d-lui Cândea inelul de aur, dăruit din partea Maj, Sale.

Felicităm cu drag pe d-1 Cândea la această rară distincţiune.

Sărbătorirea Iul Caragiale In NăsăndFiliala Nâsăud a «Societăţii pentru fond de teatru român» învită la serata fes­tivă, pe care o va aranja cu concursul reuniunii române de cântări din Nâsăud Joi In 27 Iunie st. n. 1912, în sala de gimnastică a gimnaziului superior fun- daţional din Năsăud, pentru sărbătorirea distinsului nostru scriitor I. L. Caragiale, cu ocaziunea împlinirii alor 60 ani de vieaţă. Venitul curat este destinat pen­tru augmentarea fondului unei bine.

Programul: Vieaţa şi activitatea lui I. L. Caragiale, conferenţă de Vasile Bichigean, prof. gimn. Lectură din lu­crările nuvelistice ale lui I.L Caragiale.

«Două inimi nu-mi dau pace» deG. Dima, cor mixt. «Năpasta», dramă del. Caragiale. «Morariu1» de Kiriak, cor. mixt. «Capriciul unui tată», comedie tradusă din italieneşte de Z. Bârsan. După producţiune joc.

Adunarea cântecelor româneşti. DinBudapesta ni se scrie, că profesorul de muzică şi dirigentul societăţii «Carmen» din Bucureşti, d-1 Const. Kiriac, în urma însărcinării Academiei Române, a sosit la Budapesta pentru a începe tratati­vele cu profesorul Barta dela Academia de muzică, care fimd însărcinat de aca­demia de muzică din Budapesta, a cu- treerat întreg Ardealul, colecţionând cântecele româneşti sau cu motive ro­mâneşti. Barta a adunat peste 1000 cântece româneşti pe cari le are în plăci de gramofon. Scopul tratativelor d-lui Kiriac este de a se înţelege cu Barta, ca acesta să-i dea câte o copie după plăcile de gramofon a tuturor cântecelor populare româneşti, necesare pentru Academia Română. Iu schimb d. Kiriac va oferi lui Barta din partea A- cademiei Române, toate plăcile de gra­mofon ale cântecilor populare ale cian- găilor din România şi alte cântece po­pulare cu motive ungureşti. Tratativele dintre d. Kiriac şi Barta au avut un re­zultat bun.

La seminarul teologic din Blaj cur­surile s-au terminat Sâmbăta trecută în 15 crt, Au absolvat 8 clerici din Arhi* dieceză şi 4 din dieciza de Lugoj. Partea cea mai mare a absolvenţilor a pornit în o călătorie de studii* pela mănăstirile din România.

Necrolog. Subsemnaţii cu inima zdrobită de durere aducem la cunoş­tinţa numeroaselor rudend, amic» şi cunoscuţi, că prea iubitul şi scumpul nostru Nicolae N. Pană, elev de far­macie, după scurte suferinţe a Încetat din vieaţă, în etate de 23 ani Marţi, în 5/18 Iunie 1912 în Focşani (România). Fiind imposibilă transportarea defunc­tului la locul naşterii, înmormântarea se va face în cimiteriul din Focşani, Vineri la ora 3 p. m. după ritul biseri- cei gr. or Dormi în pace suflet nobil! Zârneşti, jîn 5/18 Iunie 1912. Nicolae Pană şi Soţia Maria nâsc. Dan, părinţi Valeriu Fană, abs. teoî., învăţ,, frate. Bucura Pană m. Stoica Garoîu, loan Dan, farm. Pompiliu Dan, înv. Ana Danm. I. Gligore, not. cerc. Elena Dan văd. I. Comşia Baiu, Iustina Dan măr. Emil Reit, înv. unchi şi mătuşi.

— Jalnicii: văd. Maria Raţiu născ. Moldovenescu, ca întristată mamă, Le- nuţa ca ficâ şi surori, anunţă că bunul fiu, tată şi frate Marcu A. Raţiu după o boală grea şi plină de suferinţă, îm­părtăşit cu sfilotele taine, şi-a dat sufletul în mânile Creatorului, Luni, în 17 Iunie n, în etate de 36 ani. Rămăşi­ţele scumpului defunct s’au aşezat spre vecinică odihnă, din capela Cinicei, Miercuri în 19 Iunie n. a. c. la 11 oare înainte de amiazi, după ritul biserieei gr. cat., în cimiterul din Cluj. — Cluj, Iunie n.

Holera In Germani.*? in cartierul Blankenield din Berlin s-au constatat alaltaeri câteva cazuri suspecte de ho­leră în familia muncitorului Wutb. Mai

întâi s-au înbolnăvit cei trei copii mai mici ai lui Wutb, cari în ziua urmă­toare au şi murit. In aceea zi s-au îmbolnăvit părinţii împreună cu băiatul cel mai mare, prezentând aceleaşi simp­tom© suspecte. La ordinul medicului părinţii şi băiatul cel mai mare au fost transportaţi Ia spital, unde în urma examenului bacteriologic s-a stabilit, că nu e vorba de holeră asiatică, ci de aşa numita holera nostras. Starea ce­lor trei bolnavi, cari au fost isclaţi, e atât de gravă, încât sunt temeri, că nici unul nu va rămânea în vieaţă. Locuinţa, hainele familiei Wuth şi toate persoanele, cari au venit în contact cu bolnavii, au fost desinfectate. Alte ca­zuri de asemenea boală nu s-au mai ivit.

Atentatei contra lei Tisza. Poliţia din Budapesta publică următorul co­municat: In z<ua de 7 Iunie n., când căpitanul oraşului Korody s-a prezen­tat în cameră, pentru a iniţia investi­gaţia In afacerea atentatului Kovács, s-a susţinut în public, că glonţul de Browning, care s-a găsit într’o bancă a fost puşcat de un membru al parti­dului muncei. O jumătate de oară după stabilirea acestui fapt, s-a prezentat deputatul partidului muncii, Peter Ert- sey, Ia căpitanul suprem al poliţiei Boda şi a depus, că a tras un foc de revolver în direcţia băncilor opoziţiei. Aceasta a făcut-o într’un moment de patimă şi agitaţie extraordinară, când a văzut pe Kovács ridicând revolverul şi puşcând asupra lui Tisza. Atâta tot!

Cetind acest comunicat sec invo­luntar ni să impune întrebarea, pentru ce se relatează atât de târziu acest fapt de o extremă gravitate ?!

25 ore SQb apă* Submariui »Gla- uco« a făcut în basibul arsenalului din Veneţia o manevră demnă de admirat. Vasul s-a scufundat Vineri la amiazi şi-a manevrat sub apă până Sâmbătă la ora 1 d. a. Când vasul a ieşit la su­prafaţă, eehipagiul a fost supus unui examen medical. întreg personalul se afla într’o stare excelentă.

Postai Heine atacat de un deputat.Societatea »DeutschesVerein« din Frank­furt a ţinut alaltaeri o şedinţă, în care s-a ocupat cu chestia ridicării unei statui poetului Heine la Frankfurt. Şe­dinţa a fost foarte furtunoasă. Di*. Wer- ner, cunoscutul deputat antisemit din Reichstag, a ţinut o adevărată confe­rinţă despre Heine, spunând că acesta a fost un adevărat prototip al evreilor, înzestrat cu toate caracterele da rasă ale acestui neam, şi antinaţionalist. Heine a fost un egoist murdar, şi dacă ar trăi azi, ar fi redactor la Simplicia- simus. Werner a mai spus că Heine a fost un ziarist de ocazie şi un escroc. In cursul vorbire! lui Werner,auditorul a început să demonstreze şi să se scan- daiiseze; acesta insă a continuat fără să dea vre-o atenţie publicului. In răs­timp In faţa localului s-a adunat o mulţime imensă, care cânta cântece de ale lui Heine. Şedinţa s-a terminat cu un enorm scandal. Publicul s-a împăr­ţit în două grupuri şi s-a luat la bă- tae. Poliţia a pus capăt scandalului sus­pendând şedinţa.

0 dramă da dragoste. Din viena se anunţă: Intr-un cupeu de cl. I. al trenului ce a sosit alâltăseară dinspre Wiener-neustadt a fost aflat cu tâmpla sângerată şi sfredelită de un glonte, contele Kürthy László din Pojun, care se lupta cu moartea, strângând in mână un revolver. Intr-un colţ al cupeului zăcea moartă, contesa Alice Alberti d'Enneaux, fata comisarului guvernial la institutul agrar din Viena, Anton Alberti. Se pare că ambii şi-au căutat moartea în înţelegere comună şi că în ­tre ei ezista o dragoste veche.

Biblioteca academiei române. Iqlunş, Maiu 1912 s-au consultat 1883 volume ş' broşuri, tipărite de către 728 cetitori; 261 manuscripte, 648 docu­mente, 9 cărţi vechi (1508—1830) au fost comunicate ia 77 cetitori. Colec- ţiunile bibliotecei au sporit în această lună cu 394 volume şi,.bj*oşuri, 285 nu­mere de reviste retrăite, 196 reviste străine, 4 atlase şi hărţi, 1 volum ma­nuscripte, 22 documente, 152 fotografii, 1483 foi volante, 1 obiect de muzău. Biblicteca e deschisă în fiecare zi de lucru pentru cărţile tipărite dela 8 di­mineaţa până ia 6 seara, pentru ma­nuscripte şi documente de’a 8 la 12 şi dela 2 la 6>

La Reuniarisa meseriaşilor români din SibiiU au fost primiţi următorii membri ordinari: loan Sala, (originar din Drăgăr.eşti* Bihor, fiu de ziier), so- dai funar; Nicolae Borcia, (originar din Sălişte, fiu de negustor), soda! meha- nic; Lucian Lupe, (originar din Răhău, fiu de econom), Nicolae Văcariu, (ori­ginar din Haşag fiu e© econom), Ge­orge Muntean, (originar din Merghiia­de ai, fiu de econom), sodali pantofari; Nicolae Dragomir, (originar din Galeş, fiu de econom), sodal lăcătuş ; Mihail Baraba?, (orig. din Ghernesig, fiu de econom), măestru cîsmar; Nicolae Stoi ca, (orig. din Ocna, fiu de econom), măestru rotar; Nicolae Chelemenciu, (orig. din Sibiiu, fiu de ziier), sodal

zugrav de case, iar între membrii aju­tători a binevoit a să înscrie d-nul Alexa Odor, funcţionar la «Albina» şi d-nul Virgil Munteanu, dentist.

AviZ- Victor Sigărteu jur. abs. în Egreshely p. u. Felsoilosva, caută apli­care în vre o cancelarie advocaţială.

Ştiri mărunte. Din Genf se anunţă: In 28 Iunie, împlinindu-se 200 ani de la naşterea lui Rousseau, se vor face mari serbări pentru comemorarea ves­titului scriitor.

— In Salonic s-a lăţit vestea că exsuitanul Albdul-Hamid a înebunit. Ştirea însă nu se poate adeveri, din cauză că fostul sultan e cu totul izolat de lume.

— O mare furtună s-a deslănţuit Duminecă asupra comunelor Pincze- hely, Tolnandmedi, Simontornya, Nagy- dorog, Kajdacs şi Tengelicz. Grindina a nimicit toate sămânăturile.

— O puternică asplozie a avut loc în fabrica de esplosive din Regensburg. O mulţime de lucrători au fost grav răniţi, iar fabrica a fost prefăcută în ruine.

— Un automobil poştal s’a răstur­nat între Toblach şi Cortina (Austria) într’un şanţ adânc. Dintre cei opt pasa- sageri, o femee a fost grav rănită. Cei­lalţi au scăpat teferi.

— La Moscova a explodat moto­rul unui automobil, în care se aflau trei domni şi artista Kislovska. Aceasta a murit pe loc. Un pasager a fost grav rănit, ceilalţi doi s’au ales cu leziuni mai uşoare.

Braşov şi Ţara-Bârsei.Canvocare.

D e spă rţăm ân tu l 1. (B raşov) al Asociaţiunei pentru literatura ro­mână şi. cultura poporului român îşi va ţinea aduna rea genera lă D um inecă în 10 /23 Iu n ie a. c- la 2 oare d. a . în sa la cea m are a p r im ă r ie i d in G him bav , cu urmă­torul program ;

1. Deschiderea adunării.2. a) Raportul general, b) Rapor­

tul bibliotecarului, c) Raportul casa- rului.

3. Alegerea unei comisiuni pentru cenzurarea acestor rapoarte.

4. Disertaţiuni.5. Raportul comisianei esmise.6. Distribuirea unui premiu de 30

cor. pentru cea mai bine îngrijită gră­dină şcolară.

7. Votarea bugetului.8. Propuneri.9. închiderea adunării.La această adunare sunt invi­

taţi toţi membri şi sprijinitorii Aso- ciaţiunei pentru lit. rom. şi cultura poporului român.

Pentru comitetul despărţămân­tului I (Braşov).

B ra şo v , In 4/17 Iunie 1912.N. Bogdan, Dr. Al. Bogdan,

dir. desp. secr. desp.*

Pentru orientarea publicului se co­munică următoarele:

a) Plecarea din piaţă cu tramvaiul spre gara Bartolomeu va fi la 12*54. Trenul pleacă din gara Bartolomeu la 1*22. Reîntoarcerea din Ghimbav la 6.43 seara.

b) după adunare va fi masă co­mună, in sala otelului comunal, coverta: friptură de viţel cu sălată, brânză şi ’/a iitru de vin, 2 cor.

Cei ce doresc a participa la această masă comună sunt rugaţi a se anunţa domnului casier C. Bobancu, funcţionar la »Albina«, cel mult până Sâmbătă la ameazi, sau d-iui paroch din Ghimbav Iosif Comanescu jun.

Carte aprobată. Ministrul reg. ung. de culte şi instr. publ. prin rezo­luţia sa Nr. 64, 756 din 1912 a aprobat ^Geografia pentru şcoaleie primare cu limba de propunere română» ediţia 10 prelucrată de înv. Pnntpiiiu Dan şi a- părută în editura librăriei H. Zeidner Braşov 1911. Preţul 60 fileri.

Escursiune şcolară. Ni se scrie din Zerneşti: Duminecă în 3 Iunie v. 26 de elevi ai şcoalei de agricultură din Armăşeşti (România) sub conducerea dir. Nichita şi-a prof. Păsăreanu au vi­zitat comuna Zerneşti, fiind primiţi cu ospitalitate de inteligenţa locală şi că­lăuzei de înv, P. Dan, N. Sperchez, de dl. Ben. Olococean, notarul I. Vodă şi înv. 1. Meţian.

Avîs. Se aduce Ja cunoştinţa pu­blicului, că poliţia a oprit la serbarea Honterus, care va avea ioc Luni sau Marţi, vânzarea de confeti, trompete şi de alte jucării.

Muzică fa promenadă. Mâne, Vi­neri, la 51/* ore p. m. orhestra oraşu­lui, va cânta la promenada de jos.

Cinema-Venus. Programul din21—22 Iunie n. Şcoala de balet — Mi­

cul viteaz, (dramă senzaţională). — Ju­cătorul de cărţi vindecat, (umor). — Pentru onoarea părintelui, (mareltra- gedie reală în 3 acte). — Sepi mătu­rător de coşuri, (humor).

Expoziţie de copii în Răşinari.Pătrunsă de importanţa faptului,

că bunăstarea şi ̂ înflorirea poporaţiunii peste tot şi a ţărănimii muncitoare îndeosebi, stă in strânsă legătură cu puterea de vieaţă şi cu forţa fizică, ce rezidă In însăşi fiinţa omenească, Reu­niunea noastră agricolă sibiană, cu în­cepere din 1906, caută să contribue pe calea expoziţiilor de copii şi prin mij­loacele, ce-i stau la dispoziţie, parte îa aflarea relelor, cari impedecă desvolta- rea priincioasă a fiinţei omeneşti, parte şi mai ales la delăturarea acelor rele. Asemenea expoziţii până acum s’au aranjat 6 şi anume: la J 906 în Apoîdul- român, la 1907 în Iiimbav, la 1908 în Poiana, ia 1909 în Orlat, ia 1910 în Sadu şi la 1911 în Lancrăm. La acestea expoziţii s’au distribuit din partea Re­uniunii 455 cor. premii, din partea primăriilor comunale 215 cor., din partea băncilor 270 cor., din partea comunelor bisericeşti 105 cor., iar din partea particulară 79 cor., sau în total 1124 cor. In afară de premiile în bani, la 8 expoziţii s’au distribuit câte o garnitură hăinuţe de înfăşat copii, ia 2 rechisite de lăptat şi la fiecare câte 100 cărţi folositoare, sau în total 600.

Reuniunea în acea tă lucrare a sa de interes igienic umanitar, n’a fost lipsită de preţiosul sprijin al celor mai competenţi în asemenea materie, de sprijinul şi conlucrarea medicilor noştri din comitat. Prelegeri au ţinut la ex­poziţiile noastre medicul Dr. L Iancu: »Despre tuberculoză« (în ApoJdul-ro- mân) şi »Despre nutrirea şi îngrijirea copiilor sugători« (în Iiimbav); Dr. G. Prunaş sub titlul »Chestiuni privitoare la expoziţiile de copii« (în Orlat), Dr. I. Beu despre »îngrijirea copilului până ia împlinirea vârstei de un an (in Sadu), Dr. Traian Pefcraşcu despre »Nutrirea copiilor« (în Lancrăm) şi Dr. N. Cale- fariu, care pe lângă că a presidat juriul aproape ai tuturor expoziţiilor, ia ex­poziţia din Poiana a preles despre »Cauzele raarei mortalităţi a copiilor mici şi mijloacele de combatere ale lor«. Afară de medicii amintiţi au mai preles: profesorul Dr. Vas. Stan despre »Sufletul copilului« (în Apoldui-român), preotul Trandafir Scorobeţ despre »Evan- geila prunciei«. (în Orlat), dir. şcolar Teodor Stoia despre »Influinţeie alcoolis­mului asupra copiilor mici« (în Sadu) şi învăţătorul loan Pavel despre »Gre­şeli la creşterea copiilor« (în Lancrăm).

Cu prilejul expoziţiei din Orlat şi din Lancrăm s-a pus temeiu la fondul pentru ajutorarea femeilor lăuze, dar sărace, dio Orlat, respective din Lan­crăm, cu suma de cor. 144*40 respec­tive de cor. 200.

Drept efecte ale expoziţiilor de copii amintim numeroşii articli de ziare, scrişi cu deosebire de medicul Dr. I. Iancu şi 2 discursuri ocazionale remar­ce bile, rostite de părintele profcopresbi- ter N. Togan la expoziţia din Orlat şi Sadu.

Cum expoziţia a 7-a se va aranja în cursul a. c. în puternica comună ro­mânească Răşinari, comitetul centra) al Reuniunii s-a adresat cătră primăria comunală şî cătră medicul Dr. I. Bucur de acolo cu rugămintea, ca în conţele- gere cu conducătorii diferitelor socie­tăţi şi a celorlalţi cărturari din Răşi­nari, să convoace o coDferenţă a băr­baţilor fruntaşi de acolo, in care să se hotărască ţinerea expoziţiei, să se des- tineze luna, ziua şi localul, în care să se ţin ă ; să se arete vârsta copiilor de admis şi gruparea lor, maximul şi mi­nimul premiilor de împărţit, să se no- mineze persoanele, cari să între în ju­riu, să se institue un comitet aranja­tor local, care pe lângă, că va face toate demersurile în scopul organizării, va avea să apeleze şi la diferitele noastre aşezăminte de acolo pentru dăruire de sume în scopul premiării.

Conducătorii din Răşinari vor fi, nu ne îndoim, la înălţimea chemării şi în această cauză de interes uman.

Sibiiu, Iunie 1912.Vie. lordăşianu,

secret, reun.

ULTIME ŞTIRI.Chicago, 20 Iunie. Conventul

naţional a ales pe senatorul Roost, din partidul lui Taft, prin 558 voturi, preşedinte provizoriu. D. Govern, din partidul lui Roose­velt a întrunit 502 voturi.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

Redactor responsabil : loan Brotea.

i

Pagina 4 . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 125— 191!

D in c a u z a r e n o v ă r e i lo c a lu lu itoate confecţiunile ce se află, adecă

P a r d is iu r i d e d am e, C o stu m e d e dam e, p a rd esiu r i d e fe t iţe , ju p o a n e , r o c h i, h a in e d e b ă e ţi ş i ja c h e te , b lu ze , m a tin e u r i, s to fe p e n tr u d am e ş i b ărb aţi, ca r to a n e , p â n ză r ii, to t fe lu l d e m a n u fa ctu ră ş i îm p le t itu r i se vinde sub preţul cumpărării numai pe timp scurt.

, BRAŞOV Strada porţii Nr. 12.

&e3&

«

h ,

y, ■;

fr%>

O K O O O O O O O O O O O Oo

X o o o o o o o

I. F O L Y O V I T S «PCC.

H o lt r ic h -U jh e ly I,BRAŞOV, Târgu grâului Nr. 4.

Mare asortim ent în stofe moderne pentru dame şi bărbaţi- :— : — Stofe de haine şi Albituri. — :— :

Trusouri complete.S e r v ic iu p ro m p t! P r e tu r i i e f t in e !

5XOOOOOOOOOGOOO X

OOOXoooXX

XXX88ooo

Fabrică de granit syenit,marmoră şi scnlptorie de piatră

N A G Y JÓZSEF,B r a ş o v , S tr a d a F â n tâ n ii Nr. 50 .Execută lucrări de zidiri, monumente, mausolee în orişice stil. Liferează mobile de marmora. Prelucrează petri de mormânt îu loc şi provincie. Instalează modern maşini cu preţ ieftin. Filiale în Székelyudvarhely şi Segesvár. Mar­moră proprie, cariere de var şi trahit.

D in bogatul meu magazin de monumento vând en gros şi detail, trimit celor de branja mea bucăţi singura­tice cn preţul fabricei.

■mpta

IHÉfHfiri

fă

I Nouă firmă românească L"

I O A N V. F È TD u d a p e s t a j Nagym ezö-utcza 56 b. M

MOTOARE1cu benzin, uleu

3 EP. gaz, dela Ş S ? ' brut şi în sus-

T ot felul de maşini şi instrumente agricole, ca : Treerătoare CU motor, maenj şi mână, pluguri grăpi etc. Pumpe de fântâni şi incendiu cu forţă motorică. Mori. Maşini de sâmânat cu m ân a, cari în urma eftinatăţei precisiunei şi manuărei uşoare

sunt indispenzabile pentru fiecare agricultor.Preţuri moderate, Catalog ilustrat şl;Preliminar la dorinţă G R A T IS ş t F R A N C O .

V ăpsitoria artistică de lu x şi cu ră ţirea hem ică

G. SOLINGER S u c c e s o r i .Str. Spitalului 64 vis-à-vis cu Hotel Coroană,

se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, în mătase, lână, bumbac, întindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţă hernie şi reparează în ate-

i î o v i t a t e ! lier propriu ea nouă. i o v i t a t e !

- = P E N E D E S T R U Ţ = -se curăţă său vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în Pleureuse* Rochi de dame, haine bărbăteşti se zugrăveşte în colori moderne, asem enea stofe de mobile, perdele de lână, draperi ete. Negru pentru jelit la dorinţă se execută în 48 ore.

Onor. muştiri vor lifera lucrări ireproşabile. Rog de sprijin

6. SOLINGER succesor, Str. Spitalului 64 vis-à-vis de Hotel Coroană.

croitor civil şi militar

BiŞOV, Strada Mihael-Weiss Nr. 10.casa proprie.— T E I i E F O 5 4 8 8 . —

D eposit de cele mai nouă s t o f e i n d i g e n e şi din s f r e i n ă t a t e .

Serviciu prompt! Preţuri solide!sagassagg saaraass»

TT’ra.d.e Tra. g fx ă fb iţi ^ULi J&m

r ^ r s t ţ i i G - i K L g ' o l c LPrăvălie de mărfuri coloniale, fructe sudiee, făină, sardine, peşte proaspăt, si zarzavaturi

eu gros S t r a d a HIRSCHER Nr. 4.

lEPexitru. c e ?S’a ieftinit fa so le a p ă stă r i g a lb in e , m im ai s o f i i .k i .

în fiecare zi mai ieftină. Zaharicale de 140 klg 1*90 b. De ait-cnm numai la fiirma de sus se poate cumpăra mai ieftin.

Se poate convinge ori cine personal.

S tr a d a P o r ţ i i J¥r* 51.

Nu scăpaţ i ocazia!Pentru sărbătorile de Paşti, Rusali, sezonul de vară,

a Vă aprovisiona cu haine de dame şi bărbaţi dela firma

Fraţii FischerJB raşov , Strada Porţii Nr. 51.

Se pot cumpăra cele mai frumoase, moderne pardeiuri de dame d e l a ................................... 14 coroane in sus.Pardesiuri elegante de fetiţe . . . 10 „ „ „Pardesiu fin modern de bărbaţi Raglan 20 „Costume m o d e r n e ........................................ 18 „

Costume pentru b ă e ţ i ...................................12 „

Costume pentru c o p i i .................................... 4 „

A tragem atenţia On. public asupra firmei.

166,3-50.

9 S t r a d a P o r ţ i i Nr. 51. @

19

u©

hS«ss

*

H»&&>

*O

n r>

Primul magazin special pentru articole electro-tehnice de tot felul :—: în Braşov. :—:

întreprindere pentru instalare de lumină electrică, Telefoane, sonerii în odăi.

Instalaţii nouă şi reparaturi.

Lampe cu fir de metal şi de cărbunede ori şi care tensiune, precum şi toate materialele de instalaţiune, polic&ndre etc. se pot căpăta.

Cu toată stima

Bobert Rotii. Strada ffiihael Veiss Nr. 6.

Strada ilor Rf: b Prnnânlni flr- 4.

Deschiderea băii de vară.Se aduce la cunoştinţa p. t. pu­

blicului, ca

B A S I I T E L Eb ă i i d e v sa ră (in liber), cu apă din conductul orăşenesc, încălzită cu abur, s’au deschis, şi rămân deschise în fiecare zi dela 6 o a r e dimiueaţa până la 7 o a r e seara şi anume:

1 Basic ele mici pentru domni şi dame, toată ziua.

2. Basinul de înotat în f̂ie* care zi dela 6 —8 o a r e a. in. pentru domni, dela 8 — fi o a r e pentru dame şi dela i l o a r e în­

colo earăşi pentru domni.

Eforia şcolară.A d Nr. 20/1912

PuMicatinnenBiserica Sf. Neculae din Brassó

(Braşov)-Schei, dă In arândă va teritoriu de fânaţe şi păşune tu j estenziune de 268 jugăre din Poianai Braşovului, pe cale de licitaţi H publică verbală (să admit şi ofert închise), care sa va ţinea Luni lfl 18 Iunie vechi (1 Iulie noii) 1912 la 10 oare a. m. în salade şedinţe a Comitetului parohial dela Biserica Sf, Neculae din Brassó (Braşov,) Schei. Condiţiunile să pot ceti la Dl Epitrop-Econom Andrfi Lupan sen., Cacova-de-sus Nr. 4Comitetul parochiul a l bisericei romanţ ort. res. dela St. Nicoiae în Brassé’ (Braşov)

Dr. T. Saftu I. Prişcuprezident secr. pai.

De închiriat.O locuinţă din 4 odăi în Eta­

jul I, Strada aţei 7 şi Strada nea­gră 21. Se pot vedea între 5—7, I oare p. m.

Emil Podekcompactorie şi producere de cartoaneBraşoy, Târpl Cailor Nr- 11.

Toate lucrările aparţinătoare în branşa mea se execută în mod drăguţ cu preţuri convenabile, pen­tru sprijin binevoitor se roagă

Emil Podekj1—12. Târgul cailor Nr. 11.

1frumos mo­bilate se în­chiriază lu­

nar, sau cu ziua cu preţ ieftin în

Villa KertschTIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU : BRANISCE & COMP, BRAŞOV.