CMYK Anul XIV Anul XIV Anul XIV Anul XIV Anul XIV, nr , nr , nr , nr , nr. 686 . 686 . 686 . 686 . 686 z 1 1 1 1 13-1 3-1 3-1 3-1 3-19 mar 9 mar 9 mar 9 mar 9 martie 20 tie 20 tie 20 tie 20 tie 2019 9 9 9 9 z 1 1 1 1 16 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI www.indiscret.ro [email protected]Publicitate Centrul comercial Fraþii Bacriz, locul ideal pentru cumpãrãturi Str. Grigore Pleºoianu, Nr. 3B, Craiova Amãnunte în pagina 12 Cifra de afaceri a decanului Sãuleannu s-a triplat în ultimii ani 2-3 Amãnunte în paginile 6-7 Amãnunte în paginile Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Formaþia care cântã „Fã, eºti frumoasã, da’ eºti proastã”, propusã pentru Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri ” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri ” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe” Pãcãleanu, „driblinguri” la tinereþe, contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Centrul comercial Fraþii Bacriz,locul ideal pentru cumpãrãturi
Str. GrigorePleºoianu,
Nr. 3B,Craiova
Amãnunte
în pagina 12
Cifra de afaceria decanului Sãuleannus-a triplat în ultimii ani
2-3
Amãnunteîn paginile
6-7
Amãnunteîn paginile
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Formaþiacare cântã„Fã, eºtifrumoasã,da’ eºtiproastã”,propusãpentruOrdinul MeritulCultural în gradde Cavaler
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
Pãcãleanu,„driblinguri”la tinereþe,contracte bãnoase la „bãtrâneþe”
13 - 19 martie 2019 www.indiscret.ro
2DEZVÃLUIRI
Cu doar câteva zile înainte de adunarea generalã electivã aBaroului Dolj, actualul decan, Lucian Bernd Sãuleanu, unaspirant mai vechi la o carierã politicã prodigioasã, însã, celpuþin pânã în prezent, doar un traseist politic obiºnuit, aaccelerat campania electoralã. Dezmorþeala bruscã a deca-nului este o consecinþã fireascã a modului în care contra-candidaþii sãi, avocaþii Elena Oancea ºi Radu Marinescu, auînþeles sã îºi facã profesionist o campanie electoralã ºi, din„looseri“, aºa cum au fost denumiþi iniþial de apropiaþi aidecanului, sã se transforme în „chalangers“ cu ºanse realede a câºtiga alegerile.
1 2
13 - 19 martie 2019www.indiscret.ro
3DEZVÃLUIRI
Pub
lici
tate
de Cosmin Pretorian
Printre temele favorite decampanie ale decanuluiSãuleanu, nu de alta, dar
realizãrile sale în materie de de-canat din mandatul sãu suntunele minimale, dupã cum amprezentat în numãrul trecut alsãptãmânalului Indiscret în Ol-tenia, o reprezintã ºi combate-rea avocaturii clandestine. Înmulte luãri de poziþie recente,decanul se mândreºte cu efor-turile depuse de Baroul Doljpentru a combate acest flagel,care submineazã autoritatea in-stituþiei juridice pe care o con-duce. Pentru avocaþii mai tineriºi cu un apetit mai scãzut pen-
tru cercetarea arhivelor, poziþiadecanului este una corectã ºi în-curajatoare, însã precedenteleprofesionale ale lui Sãuleanu nuoferã acestor demersuri nicimãcar o brumã de credibilitate.De ce afirmãm acest lucru, seîntreabã, firesc, membrii Barou-lui Dolj. Ei bine, este greu decrezut cã tu, Sãuleanu, în cali-tate de decan al Baroului Dolj,duci stindardul bãtãliei împotri-va avocaturii clandestine atâtatimp cât, la începutul anilor2000, deºi nu aveai calitatea deconsilier juridic, reprezentai îninstanþe societãþi comerciale, in-titulându-te „Consil. jur.“. Spreexemplu, iar exemple sunt mul-te în arhiva instanþelor judecã-toreºti craiovene, într-o hotãrâ-
re judecãtoreascã din anul 2000(vezi facsimil), Lucian Sãulea-nu reprezenta interesele unei so-cietãþi comerciale, intitulându-se consilier juridic, în timp ce,la respectiva societate comer-cialã, actualul decan avea sem-natã doar o „convenþie civilã deprestãri de servicii” pentru„consultanþã (nu reprezentare îninstanþã n.red.) drept comer-cial“. Dupã cum se observã dincel de-al doilea facsimil, respec-tiva convenþie civilã nu era în-registratã la Inspectoratul Teri-torial de Muncã, lucru absolutobligatoriu conform normelorlegale în vigoare la acea vreme.Dar, ca întotdeauna pentru „po-tentaþii” vremurilor, legea era,de multe ori, facultativã, iar
„haiducia” era la putere în jus-tiþia craioveanã.
Cifra de afaceria decanuluiSãuleannu s-a triplatîn ultimii ani
Revenind la prezentul mandatde decan al avocatului Sãulea-nu, dupã cum am mai precizatsãptãmâna trecutã, prima dintrepromisiunile fãcute de actualuldecan electorilor în precedentacampanie electoralã a fost ace-ea cã se va dedica profesionalîn exclusivitate Baroului Dolj.Evident, ºi-a încãlcat-o cu non-ºalanþã, dincolo de cariera deprofesor universitar, el conti-
nuând sã ofere consultanþãjuridicã ºi reprezentare în in-stanþã pentru anumiþi clienþiatent selectaþi. Mãrturie stãcifra de afaceri a cabinetuluisãu de avocaturã care din2014, când nu era decan, ºipânã în 2017, s-a triplat,ajungând la fabuloasa sumãde puþin peste 1.300.000 delei. Unii, nu puþini, ar afirmacã suma a crescut ca urmarea obþinerii demnitãþii de de-can al Baroului Dolj. Adicã,spun aceste voci, avocatul-politician ºi-a folosit funcþiapentru a pune mâna pe celemai bãnoase contracte la ni-velul judeþului Dolj. Nu dealta, dar una e sã te reprezin-te decanul Baroului ºi altavreun „amãrât” de avocatfãrã funcþie la nivel profesi-onal. ªi nu ºtiu dacã nu cum-va aceste voci au mare drep-tate!
Este vorba desprecorpul principal alspitalului, ridicat înurmã cu 39 de ani ºide un imobil maivechi, care adãposteº-te Secþia de pneumof-tiziologie a unitãþiimedicale, care datea-zã din 1959. Proiectulcofinanþat din fondurieuropene are în vede-re reabilitarea termicãa clãdirilor, precum ºirefacerea instalaþiilordin interior.
de Nicuºor Fota
Contractul de finanþare afost semnat luni, 11martie, la Primãria
Craiova, de primarul Mihail Ge-noiu ºi ºefa ADR SV Oltenia,Marilena Bogheanu. „Este o zide bucurie pentru noi, ca unitatespitaliceascã. Acesta este un pro-iect de succes, am colaborat ºinoi, am pus umãrul atât cât amputut, dar este meritul PrimãrieiCraiova. În cele douã clãdiriavem o secþie de pneumoftizio-logie copii, iar în cealaltã avemsecþii clinice de adulþi ºi copii.Noi am realizat, de-a lungul tim-pului, igienizarea ºi întreþinereaacestor instalaþii doar, iar acumprin acest proiect urmeazã înlo-cuirea instalaþiilor sanitare ºielectrice care, unele dintre ele,sunt de la înfiinþarea unitãþii.Lucrãrile vor fi scoase la licita-þie de cãtre Primãria Craiova.Odatã ce vor fi adjudecate, nuvor fi probleme în ceea ce pri-veºte activitatea spitalului”, adeclarat dr. Adina Turcu, direc-torul Spitalului de Boli Infecþioa-se „Victor Babeº”.
Valoarea totalã a proiectuluieste de 3,2 milioane de euro, 98la sutã din aceastã sumã repre-zentând cofinanþarea europea-nã. Cele douã clãdiri supuse rea-bilitãrii termice au suprafeþe
S-a semnat con-S-a semnat con-S-a semnat con-S-a semnat con-S-a semnat con-trtrtrtrtractul de factul de factul de factul de factul de finan-inan-inan-inan-inan-ţarţarţarţarţare pentre pentre pentre pentre pentru douău douău douău douău douădintrdintrdintrdintrdintre imobilelee imobilelee imobilelee imobilelee imobileledin incintdin incintdin incintdin incintdin incinta Spita Spita Spita Spita Spita-a-a-a-a-lului de Boli Inflului de Boli Inflului de Boli Inflului de Boli Inflului de Boli Infec-ec-ec-ec-ec-ţioase din Crţioase din Crţioase din Crţioase din Crţioase din Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa
desfãºurate de 1.268, respectiv7.761 metri pãtraþi. Potrivit ºefeiADR Oltenia, la cele douã imo-bile supuse reabilitãrii se vormonta panouri solare ºi fotovol-taice, se va moderniza sistemulde producere apã caldã, se vatrece la înlocuirea corpurilor deiluminat cu unele cu leduri, pre-cum ºi schimbarea instalaþiilorelectrice. „La pavilionul C1 s-au fãcut deja, în decursul ani-lor, investiþii pe etaje, iar acumse va face anveloparea termicãa exteriorului, reabilitarea plan-ºeului ºi a acoperiºului, înlocui-rea tocãriei ºi a instalaþiilor”, aprecizat primarul Craiovei, Mi-hail Genoiu.
Genoiu - proiecte de161 milioane eurodepuse dePrimãria Craiova
Primarul Craiovei a þinut sãprecizeze cã valoarea totalã aproiectelor generate de munici-palitate a depãºit valoarea de160 milioane euro, edilii craio-veni aºteptând investiþii finan-þate din fonduri europene con-sistente, mai ales în domeniultransporturilor, atât în privinþaachiziþiei de vehicule pentrutransportul în comun cât ºi înreabilitarea infrastructurii. „Va-loarea totalã a proiectelor depu-se de Primãria Craiova este de161.666.617 euro. Urmeazã sãaparã acea achiziþie de tramva-ie care este într-un parteneriatcu Ministerul Dezvoltãrii, lacare s-a prelungit perioada dedepunere a ofertelor pânã la ju-mãtatea lunii mai. Se pare cãsunt foarte multe firme intere-sate. Din valoarea totalã, singu-rul proiect care nu s-a depus estecel legat de Balta Cernele, cu ovaloare de aproximativ cincimilioane. Am fost vineri ºi amvãzut ºi eu încã o datã amplasa-mentul de acolo, este o zonãdegradatã. Este o investiþie caretrebuie fãcutã”, a spus Genoiu.
România are unpotenþial energeticsemnificativ, iar prinintermediul Progra-mului de guvernare,prin obiectiveleasumate la capitolulenergie, am începutsã oferim o direcþiede dezvoltare petermen lung þãriinoastre în domeniulenergetic, susþinedeputatul FlorinStancu
„Faptul cã ne aflãm într-opoziþie privilegiatã din punctde vedere al rezervelor degaze naturale nu este sufi-cient pentru a deveni un polde stabilitate energeticã înregiune. Spun asta pentru cãnu de puþine ori am auzit în-trebarea „cum folosim resur-sele energetice ale României,atât cele onshore, cât ºi celeoffshore, pentru a realiza o
conducte de interconectare bidi-recþionalã cu Serbia pentru rea-lizarea unei pieþe energetice a ga-
zelor operaþionalã ºi complet in-tegratã în scopul creºterii sigu-ranþei în aprovizionarea cu gaze
evoluþie în sectorul energe-tic ºi a le transforma înoportunitãþi pentru întrea-ga economie?”, iar foartemulþi s-au grãbit sã spunãcã trebuie sã exploatãm cuorice preþ ºi sã le exportãm.Noi, cei de la guvernare,nu suntem de acord. Op-tãm pentru o exploatarereciproc avantajoasã, înso-þitã de investiþii în indus-trializare, diversificare ºidigitalizare în energie. Pri-mii paºi în domeniul diver-sificãrii reþelelor de exportsau aprovizionare îl oferãMinisterul Economiei.Dupã construcþia conduc-tei BRUA, acesta a adop-tat o Hotãrâre privind de-clararea proiectului „Inter-conectarea Sistemului Na-þional de Transport gazenaturale din România cusistemul similar de trans-port gaze naturale din Re-publica Serbia, inclusivalimentare cu energie elec-tricã, protecþie catodicã ºifibrã opticã”, proiect deimportanþã naþionalã în do-meniul gazelor naturale.
Ce înseamnã asta? În-seamnã cã Executivul vainvesti sume importante debani pentru construirea unei
naturale, precum ºi al creºteriigradului de asigurare a securitã-þii energetice în regiune. Un alt
proiect la fel de important esteºi cel prin care vom exportagaze cãtre fraþii din Republi-ca Moldova. Anul acesta audemarat lucrãrile la faza adoua pentru conducta Iaºi-Ungheni-Chiºinãu, una de in-teres naþional atât pentru Re-publica Moldova, cât ºipentru România. GuvernareaPSD-ALDE þine sã încheieaceste proiecte în urmãtorii 5ani. Realizarea lor contribuiela modernizarea ºi dezvolta-rea infrastructurii energeticeexistente, sporind eficienþasectorului energetic al Repu-blicii Moldova ºi Serbiei, asi-gurând un mecanism de dez-voltare durabilã a economieinaþionale, plus un câºtig înplan geopolitic. În total, pen-tru dezvoltare ºi investiþii suntprevãzuþi în urmãtorii zece anilucrãri aferente SistemuluiNaþional de Transport al Ga-zelor Naturale în valoare de1,9 miliarde euro. Sunt inves-tiþii pentru majorarea capaci-tãþii de interconectare a pieþeinaþionale la piaþa mondialã”,a declarat deputatul FlorinStancu.
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
Florin Stancu, deputat PSD deDolj: „România are un potenþialenergetic semnificativ”
de Virgil Dumitrescu
zãm cã Dacian Cioloº, ingineragronom, a fost comisar euro-pean pentru domeniul agricul-turii în cadrul Comisiei Euro-pene 2010-2014, apoi, pentrumai bine de un an, prim-minis-tru al României. S-o ascultãm,darã, pe Oana-Maria Bogdanbãtând câmpii cu surPLUS degraþie: „Cred cã un pas impor-tant al omenirii va fi cel al re-nunþãrii la proprietate. Când nuvor mai exista teritorii care sãaparþinã unui om, trib, neamsau corporaþie, vom reuºi sãconvieþuim armonios pe plane-ta Pãmânt”; „Aº desfiinþa agri-cultura ºi nu aº domestici ani-malele. Cred cã am fi oamenimult mai buni dacã, în calitatede descendenþi ai vânãtorilor ºiculegãtorilor, nu am avea pro-prietãþi ºi am trãi în grupuri înloc de cupluri”. A, domnia saface sex rar, una din obsedan-tele curiozitãþi jurnalistice careau zgândãrit-o ºi pe Esca. Celece aþi auzit mai sus seamãnã acompunere de ºcoler insom-niac, dar nu e. Astfel de texteapar în toatã goliciunea în zia-re din Uniunea Europeanã, alecãrei valori ºi repere se dorescurmate fãrã crâcnire. Iar minis-trul Daea, cel cu osârdie luatpeste picior, e în stare sã-ºi deasufletul pe plantaþie cu turmabehãind lângã el. Discipolul cusutien al lui Dacian Cioloº ºi-ar fi dorit sã ajungã preºedin-tele SUA. I-ar fi plãcut sã trã-iascã în anii ’60, când, în Ro-mânia, sub cizmã ruseascã, în-floreau colhozurile ºi sovhozu-rile. Nu se desfiinþase agricul-tura, dar nici nu pocniserã în-tre unghii toþi pãduchii.
Ajuns cu echipa de fil-mare în interes de ser-viciu la Cluj-Napoca,
unde nu putea rata o întâlnire„de milioane” cu actorul Do-rel Viºan, Cozmin Guºã a þi-nut sã afle din partea celui in-tervievat ºi pãrerea despre par-tidele noastre politice. Cu zâm-betul sãu care nu îl pãrãseºteniciodatã, dincolo de oricetrãiri ºi nuanþe, „Senatorulmelcilor” a replicat scurt ºicuprinzãtor: „útia ne-au um-plut de purici. Sã nu vinã alþiicare sã ne umple de pãduchi”.A fost, zic, o exprimare meta-foricã, la general, cu atenþio-nare spre viitor, un viitor nulipsit de pe acum de adieri su-prarealiste, altminteri de toatãjena. Cum altfel sã categori-seºti alegaþiile de un primiti-vism ce dã fiori ale Oanei-Maria Bogdan, al cãrei curri-culum vitae pare a desemna unprofesionist desãvârºit (arhi-tect consacrat în Bruxelles,membru al Comisiei de experþiUNESCO al oraºului Bruges),decât ca aparþinând ºui alteimãºti, altui duh, recte omuluipolitic necopt, ideologului odatã PLUS ºi de douã ori MI-NUS? Dacian Cioloº, preºe-dintele PLUS (Partidul Liber-tate, Unitate ºi Solidaritate), orecomandã pe Oana Maria-Bogdan ca fiind „roata motri-ce (?! – n.n.) în jurul cãreia s-a construit echipa executivãcare a dat formã ºi substanþãproiectului politic RO+ deve-nit, mai apoi PLUS”. Veritabilmonociclu politic de pe ºauacãruia împarte bezele electo-rale amicul lui Macron. Preci-
Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN
Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA
DAN OLTEANU
Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS
Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU
Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN
ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã
Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.
Cod ISSN: 1842-2896
Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL
Tiparul:PRODCOM
Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj
Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345
SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea
Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34
«Propunere în vederea con-feririi Ordinului Meritul Cul-tural în grad de Cavaler mem-brilor formaþiei de muzicarock ANTRACT ºi staff-uluitehnic.
În urma solicitãrilor venitedin partea mai multor cetãþeniai judeþului Vâlcea, care m-au rugat sã susþin formaþia demuzicã rock ANTRACT, învederea conferirii OrdinuluiMeritul Cultural în grad deCavaler, astãzi, 04.03.2019,am depus o interpelare adre-satã domnului ministru al cul-turii ºi identitãþii naþionale,Valer Daniel Breaz.
În interpelare, am argu-mentat motivele ºi am solici-tat sã facã demersurile nece-sare cãtre preºedintele Româ-niei, în vederea decorãrii for-maþiei ANTRACT ºi a staff-ului tehnic cu Ordinul Meri-tul Cultural în grad de Cava-ler, la categoria „Muzicã”.
În data de 8 martie 2019,formaþia Antract împlineºtefrumoasa vârstã de 35 de anide activitate ºi acest demerseste cadoul pe care îl ofer însemn de apreciere faþã de toþicei implicaþi în acest proiect.
Sunt mândru de aceºti oa-meni care au cântat de-a lun-gul timpului pe cele mai mariscene ale rock-ului din Româ-nia, în compania unor numemari ale acestui gen de muzi-cã. Au reuºit sã se remarceprin superbele piese ºi sã facãcunoscut municipiul Râmni-cu Vâlcea ºi judeþul Vâlcea.
(…) Acest Ordin, cu sigu-ranþã, este unul pe care-l me-ritã formaþia Antract ºi suntîncrezãtor cã el va fi confe-rit!», susþine Eugen Neaþã pepagina sa de facebook.
Oouu, fã, proastadracului…
Grupul Antract a fost în-fiinþat în 1984 de Bobiþã Cã-tuºanu la Râmnicu Vâlcea.Cãtuºanu avea pe atunci 14ani. În anul 2012, Antract acâºtigat trofeul Best PopRock, la Romanian Top HitsMusic Awards cu piesa „Pen-tru tine”. Acesta este marelelor succes. În rest, piese me-diocre, cu texte adesea nãtân-ge, misogine, fãrã noimã.Pentru orgoliul local ºi pen-tru orgoliul ei, formaþia An-tract ar putea fi altfel „stipen-
Eugen Neaþã, deputat PSD de Vâlcea, a anunþatcã, printr-o interpelare, i-a solicitat ministruluiculturii sã facã demersurile necesare la preºe-dintele României pentru ca membrii formaþieirock Antract sã primeascã Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler. Distincþia ar urmasã fie acordatã ºi staff-ului tehnic, aºadar,inclusiv celor ce carã boxele. Motivul? „Aureuºit sã se remarce prin superbele piese ºi sãfacã cunoscute municipiul Râmnicu Vâlcea ºijudeþul Vâlcea”, susþine parlamentarul. OrdinulMeritul Cultural este o decoraþie ce se acordãpentru talentul ºi serviciile deosebite aduseculturii, artei, ºtiinþei ºi promovãrii spirituluicaritabil, ºi se acordã de cãtre preºedinteleRomâniei. A fost instituit în 1931 prin DecretRegal. Dincolo de bunele intenþii ale deputatu-lui Neaþã, care, probabil, nu are toate datelenecesare, se cuvin câteva exemple de „actcultural” promovat de Antract de-a lungultimpului.
diatã” la împlinirea celor 35 deani de existenþã. În niciun cazsã fie cocoþatã pe panoul deonoare al valorilor culturale.Iatã doar douã exemple din „su-perbele piese” marca Antract,formaþie care ºi-a pus „energiacreatoare” în slujba „culturii”:
„El avea ciocate, blugi origi-nali ºi geacã
Ea avea cosiþa pânã-n brâu ºicostum tradiþional
ªi zi de varã pânã-n searã fã-când febrã muscularã
La margine de codru se iu-beau,
Iar când soarele era la asfinþitEl ridicându-ºi pantalonii,
Dacã mã doare mãseauaIau un algocalminªi, deja, mi-e mult mai
bine...” (Inima mea)
Laolaltã cu Brâncuºi,Radu Beligan,Ghorghe Dinicã,Mircea Cãrtãrescu,Zubin Mehta,Pheonix
Ordinul Meditul Cultural, cupatru grade (în ordine crescãtoa-re: Cavaler, Ofiþer, Comandor ºiMare Ofiþer), poate fi conferitdoar pentru 7.500 de persoane.Distincþia se acordã pe viaþã, iarcei care o primesc, indiferent degradul pe care îl au, sunt numiþi„Cavaleri ai Ordinului MeritulCultural”.
Dacã, printr-un accident cul-tural, Antract va primi aceastãonoare mult prea mare, va „strã-luci” alãturi de nume uriaºe aleculturii româneºti ºi strãine:
Potrivit Wikipedia, în anul
13 - 19 martie 2019www.indiscret.ro
7SPECIAL
1931, Constantin Brâncuºi eradecorat cu Ordinul „Meritulcultural pentru artã plasticã”, lapropunerea lui Nicolae Iorga.
De-a lungul anilor, o serie depersonalitãþi ale vieþii culturaleromâne au primit Ordinul Me-ritul Cultural: actorii MirceaAlbulescu (Ordinul MeritulCultural în grad de Mare Ofi-þer; Ernest Maftei (Ordinul Me-ritul Cultural în grad de MareOfiþer, 2004), ªtefan Mihãiles-cu-Brãila (Ordinul Meritul Cul-tural clasa a III-a „pentru meri-te deosebite în domeniul arteidramatice”, 1967), LeopoldinaBãlãnuþã (Ordinul Meritul Cul-tural clasa a IV-a, 1967), Gheor-
ghe Dinicã (Ordinul MeritulCultural clasa a IV-a „pentrumerite deosebite în domeniulartei dramatice”, 1967), StelaPopescu (Ordinul Meritul Cul-tural în grad de Comandor, Ca-tegoria D - „Arta Spectacolu-lui”, 2004), Florin Zamfirescu(Ordinul Meritul Cultural, cla-sa a III-a, 1984), Marcel Anghe-lescu (Ordinul Meritul Culturalclasa I “pentru activitate înde-lungatã în teatru ºi merite deo-sebite în domeniul artei drama-tice”, 1967) etc.
Ordinul Meritul Cultural a fostdecernat ºi sopranelor NellyMiricioiu Kirk ºi Maria Cortez(în grad de Comandor, 2004),
dirijorului ºi compozitoruluiMarin Constantin (1966), bari-tonului Dan Iordãchescu (Meri-tul Cultural clasa a II-a, în 1964ºi Meritul Cultural clasa I, în1968), cântãreþului Gicã Petres-cu (Ordinul Meritul Cultural cla-sa a II-a, 1968), maestrului RaduBeligan (Ordinul Meritul Cultu-ral clasa I, 1967), coregrafuluiCornel Patrichi (în grad de Ca-valer, 2004), compozitoruluiCornel Þãranu (în grad de Ofi-þer, 2004), istoricul literar Ovi-diu Drîmba (în grad de Coman-dor, 2003). Dintre scriitorii cã-rora le-a fost decernatã aceastãdistincþie îi amintim pe VintilãCorbul (Ordinul Meritul Cultu-
ral în grad de Ofiþer, 2004), Mir-cea Cãrtãrescu (Ordinul MeritulCultural în grad de Mare Ofiþer,2006), Norman Manea (OrdinulMeritul Cultural în grad de Co-mandor, 2007) º.a.
În 2013, Corului Naþional deCamerã „Madrigal” i-a fost de-cernat Ordinul Meritul Culturalîn grad de Mare Ofiþer, cu oca-zia împlinirii a 50 de ani de laînfiinþare, arta lor devenind Bunal Patrimoniului Cultural Uni-versal UNESCO. Printre perso-nalitãþile strãine cãrora le-a fostdecernatã distincþia se aflã diri-jorul Zubin Mehta (OrdinulMeritul Cultural în grad deMare Ofiþer, 2003), dirijorul rus
Vladimir Ashkenazy (Ordi-nul Meritul Cultural în gradde Cavaler, 2009), regizorulceh Jiri Menzel (OrdinulMeritul Cultural în grad deComandor) etc.
Pe 5 octombrie 2007, for-maþia Iris primea de la preºe-dintele Traian Bãsescu „Me-ritul Cultural” în grad de Ca-valer „pentru cei 30 de ani înslujba României”. În acelaºian, în noiembrie, cei optmembri ai formatiei Phoenix- erau decoraþi cu Ordinul Cul-tural al României, dintre careºapte cu Ordinul Cultural îngrad de Cavaler. Dar câtã di-ferenþã!
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
Formaþia care cântã „Fã, eºtifrumoasã, da’ eºti proastã”,propusã pentru Ordinul MeritulCultural în grad de Cavaler
13 - 19 martie 2019 www.indiscret.ro
8ADMINISTRAÞIE
Mã aflu în aceste zile,în calitate de preºe-dinte al Comisiei
pentru mediu ºi echilibru eco-logic din Camera Deputaþilor,la Nairobi, în Kenya, unde areloc a patra ediþie a AdunãriiNaþiunilor Unite pentru Me-diu.
Desfãºuratã sub deviza„Think Beyond, Live Whit-hin” , cel mai important forumplanetar pe tema mediului în-conjurãtor reuneºte 4.700 deoameni din întreaga lume, ºefide stat, miniºtri, secretari destat, parlamentari, patroni demultinaþionale, experþi pe pro-bleme de mediu ºi reprezen-tanþi ai multor organizaþii ne-guvernamentale. Tema generi-cã a celei de-a patra Sesiuni aAdunãrii se intituleazã: „Solu-þii inovatoare pentru provocã-rile de mediu, consum ºi pro-ducþie durabile”.
Dezbaterile în paneluri, co-misii, grupuri de lucru, dar ºiîn sesiuni plenare au rostul dea identifica soluþii inovative,durabile, acceptate de toatãlumea, pentru o protecþie rea-lã a biodiversitãþii la nivel glo-bal, pentru un managementrapid ºi eficient al stocurilor totmai mari de deºeuri, inclusivpentru curãþirea apelor plane-tare de miliardele de tone deplastic care le polueazã (încondiþiile în care estimãrilespecialiºtilor vorbesc de ocreºtere a producþiei de plasticcu 40% în urmãtorii zeceani!!!).
Este o reuniune a responsa-bilitãþii pentru Viitorul nostrucomun, pentru apãrarea drep-tului la o existenþã curatã pen-tru generaþiile ce se vor succe-de la viaþã în urmãtoarele de-cenii.
Peste 30 de proiecte de re-zoluþii vor fi discutate ºi adop-tate la aceastã reuniune, rezo-luþii ce vizeazã urmãtoareledomenii: consumul ºi protec-
de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj
þia durabile, economia circu-larã, deºeurile alimentare,mobilitatea curatã, protejareamediului marin de activitãþi-le costiere, acþiuni vitale îneconomia circularã, infras-tructurã durabilã, geo-ingine-ria, guvernanþa privind micro-plasticul ºi deºeurile marine,soluþii inovatoare pentru ma-nagementul deºeurilor soli-de, contribuþia transportuluiîn sectorul de calitate a aeru-lui ºi schimbãri climatice,achiziþiile publice durabile,managementul sustenabil alazotului, egalitatea de gen –drepturile femeilor în guver-nanþa de mediu, implementa-rea planului „Cãtre o planetãfãrã poluare”.
Este important de ºtiut cã -Preºedinþia românã a Consiliu-lui Uniunii Europene a coor-donat poziþia comunã a state-lor UE în OECPR, organismce a pregãtit aceastã Adunarea ONU privind Mediul. Vice-preºedintele AdministraþieiFondului pentru Mediu, DorinCorcheº, colegul meu dinALDE, a condus delegaþiaRomâniei la cel de-al patruleaComitet deschis al reprezen-tanþilor permanenþi la Progra-mul Naþiunilor Unite pentruMediu (OECPR).
Prin urmare, o contribuþieimportantã a þãrii noastre la odezbatere globalã cu atât demulte implicaþii pentru viaþa -cetãþenilor planetei.
Un alt aspect interesanteste acela cã una din vocilepolitice puternice în favoareaunui efort global susþinutpentru mediu, preºedintelefrancez Emmanuel Macron,va fi prezent la Nairobi zile-le urmãtoare ºi va susþine laacest forum ONU pentruMediu un discurs în cadrul- reuniunii „One PlanetSummit”, iniþiatã chiar de elîn 2017 ºi aflatã acum la edi-þia a treia.
O reuniunea responsabilitãþii
pentru viitor
Pub
lici
tate
„În cadrul programului dereabilitare a strãzilor din zone-le limitrofe ale municipiului,Primãria Râmnicu Vâlcea, prinDirecþia administrãrii domeniu-lui public, are în lucru la acestmoment extinderea canalizãriipluviale ºi amenajãri pe stradaMãceºului, situatã în cartierulCãzãneºti, la ieºirea spre Hore-zu – Târgu Jiu”, informeazãmunicipalitatea într-un comuni-cat remis presei.
„În cadrul proiectului s-a re-alizat rigolã carosatã pe o lun-gime de 70 m (ceea ce a dus ºila obþinerea unei suprafeþe ca-rosabile mai mari a drumului),precum ºi rigolã deschisã pe olungime de 100 m. De aseme-nea, s-au fãcut asfaltãri ºi s-auridicat la cotã mai multe cãmi-ne de pe aceastã stradã. Lucrã-rile se vor finaliza în perioadaurmãtoare, în funcþie ºi de con-
diþiile meteorologice. Printrelucrãrile realizate de DADP înultima perioadã se mai numãrãºi extinderea iluminatului pu-blic pe strada Timiº – unde s-au
montat 10 stâlpi – ºi pe intr.Magnoliei, precum ºi montareade limitatoare de vitezã peDN64 – Râureni”, se mai aratãîn comunicatul citat.
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
Primãria Râmnicu Vâlceacontinuã reabilitareastrãzilor din zonelelimitrofe ale oraºului
13 - 19 martie 2019www.indiscret.ro
9POLITICÃ
Grupurile parlamentarePSD susþin o propunere le-gislativã care va permite ac-cesul gratuit la serviciile pu-blice de sãnãtate a copiilorcare nu au documente deidentitate. Pânã acum, aces-te servicii nu puteau fi efec-tuate ºi achitate gratuit prinCasa Naþionalã de Sãnãtatefãrã ca posesorii sã deþinãcodul numeric personal.
Legea are drept scop eli-minarea discriminãrilor exis-tente în prezent în ceea cepriveºte accesul la serviciilemedicale gratuite a tuturorpersoanelor cu vârsta depânã la 18 ani din România,un drept garantat de Consti-tuþie ºi de legile ce reglemen-teazã domeniul sãnãtãþii ºidrepturile pacienþilor.
Punerea în aplicare cât maicurând a acestei modificãrilegislative va avea un dubluscop pozitiv pentru sãnãtateapopulaþiei þãrii noastre. Pe de
o parte, copiii care din diferitemotive nu sunt înscriºi în regis-trele de stare civilã, ºi implicitnu sunt luaþi în evidenþã, vor be-neficia acum de serviciile publi-ce de sãnãtate. Pe de altã parte,înregistrarea oficialã a acestorcopii care nu au documente deidentitate ºi CNP va avea rolulde a aºeza în legalitate foartemulþi minori, iar astfel sã li secreeze premise benefice pentruviaþa lor ulterioarã, integrarea înmuncã, societate ºi familie.
Cu alte cuvinte, propunerealegislativã urmãreºte derulareaunui proces de identificare acopiilor care nu au cod nume-ric personal. Dobândirea de co-duri numerice personale le vaoferi astfel ºansa de a se bucurade privilegiile garantate de statpentru fiecare cetãþean.
Sunt foarte multe aspecte îm-bucurãtoare ale acestei propu-neri legislative. Din statisticileoficiale rezultã cã un procentmajoritar al copiilor fãrã acte de
identitate sunt predispuºi laafecþiuni grave, care le pericli-teazã starea de sãnãtate. Înregis-trarea oficialã va duce la supra-vegherea ºi introducerea aces-tora în programele naþionale deprevenþie, în aºa fel încât starea
lor de sãnãtate sã fie monitori-zatã continuu. Implicit, în timp,aceºti copii vor putea sã se in-tegreze mult mai uºor în socie-tate ºi în piaþa muncii, pentru a-ºi crea un viitor.
Iniþiatorii acestui act norma-
tiv au prezentat statistici con-form cãrora 160.000 de ro-mâni nu deþin niciun act deidentitate, iar 10.000 nu aunici mãcar certificate de naº-tere! Aceste cifre constituieun fenomen îngrijorãtor, ºicred cã suntem datori sã in-tervenim legislativ pentru arezolva problema românilorfãrã acte, îndeosebi a mino-rilor, deoarece este evident cãcei mai expuºi în situaþii ur-gente legate de sãnãtate suntcopiii!
Actul normativ garanteazãaccesul la servicii de sãnãta-te gratuite pentru copiii ºipersoanele aflate în condiþiivulnerabile, chiar dacã nu auCNP. Pe lângã copiii de pânãla 18 ani, de acest act norma-tiv vor beneficia ºi persoane-le cu handicap, bolnavii cuafecþiuni incluse în progra-mele naþionale de sãnãtate,gravidele, lãuzele ºi persoa-nele care sunt victime ale tra-ficului de persoane.
Aceastã propunere legisla-tivã urmeazã sã fie dezbãtutãîn Camera Deputaþilor, în ca-litate de for decizional, dupãce a fost adoptatã cu unani-mitate de voturi de Senat.
Deputat PSD Dolj,ALINA-ELENA
TÃNÃSESCU
O echipã din cadrulServiciului de Investi-gare a CriminalitãþiiEconomice a descinsmarþi, 12 martie, lasediul Direcþiei deSãnãtate Publicã Doljpentru a ridica maimulte acte, echipaefectuând cercetãriîntr-un dosar penallegat de folosirea unuiaviz sanitar în cazulunor lucrãri de con-strucþie pentru unimobil situat aproapede centrul Craiovei.
Potrivit reprezentanþilor Parchetului de pe lângã Tribunalul Dolj, este
vorba despre mai multe date con-tradictorii cu privire la emitereaunei autorizaþii de construire,emisã în anul 2017, fãrã a deþineaviz sanitar conform legii, pen-tru un imobil situat pe stradaÎmpãratul Traian, proprietarulimobilului folosind un aviz sa-
DSP Dolj, „aviz” cu iz penalnitar din anul 2009. „Organelede urmãrire penalã au fost sesi-zate despre faptul cã, în cursulanului 2017, o societate de con-
strucþii a demarat lucrãrile deconstruire a unui imobil pe stra-da Împãratul Traian numãrul 65,în baza unei autorizaþii de con-
struire emise fãrã a se deþine avizsanitar prevãzut de lege. Din ve-rificãrile efectuate în cursul cer-cetãrilor ºi din înscrisurile depu-
se la dosar de cãtre Primãrie ºide cãtre Direcþia de SãnãtatePublicã, a reieºit faptul cã laemiterea autorizaþiei de construi-re a fost folosit un aviz sanitardin 2009. Ulterior, printr-o altãadresã, Direcþia de Sãnãtate Pu-blicã a înaintat o copie certifica-tã conform cu originalul a aces-tui aviz. A precizat cã dosarul deemitere nu se gãseºte în arhivã,iar printr-o altã adresã a comu-nicat cã o copie a avizului se aflãîn arhiva instituþiei. Dat fiind toa-te aceste date contradictorii ºipentru a se stabili împrejurãrileconcrete în care a fost emis avi-zul sanitar, s-a dispus ridicareade documente în vederea cerce-tãrilor”, a declarat Magda Bã-descu, purtãtor de cuvânt al Par-chetului de pe lângã TribunalulDolj.
Trebuie precizat cã cercetãri-le nu privesc o anumitã persoa-nã, ci fapta respectivã, dosarulpenal având ca obiect infracþi-unile de abuz în serviciu, falsintelectual, uz de fals ºi consti-tuirea unui grup infracþionalorganizat.
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Acces gratuit la serviciilepublice de sãnãtate pentrucopiii fãrã documentede identitate
Dupã atingerea în 21 ia-nuarie a maximului is-toric de 4,7648 lei,
euro s-a stabilizat în culoarul4,74 – 4,75 lei, cu scurte între-ruperi, create, în majoritatealor, de declaraþiile lui DariusVâlcov care fãceau referire laOUG 114, cunoscutã ca ºi„taxa pe lãcomie”.
Prima sãptãmânã din martiea fost una stabilã pentru pere-chea euro/leu, cursul coborândde la 4,7506 la 4,7410 lei. Sfâr-ºitul perioadei a adus o creºte-re la 4,7516 lei, dupã ce consi-lierul primului-ministru a de-clarat la A3 cã OUG 114 nu vacunoaºte modificãri semnifica-tive.
Perspectivele leului pe ter-men mediu sunt negative, înopinia membrilor CFA Româ-nia. Ultimul sondaj realizat înrândul acestora indicã o valoa-re medie a anticipaþiilor pen-tru orizontul de 6 luni de4,8055 lei/euro, iar pentru celde 12 luni valoarea medie acursului anticipat este de4,8884 lei/euro.
Media dolarului american aavut o evoluþie ascendentã,acesta urcând de la 4,1933 la4,2261 lei, maxim care nu amai fost atins de la sfârºitul lui2016. La sfârºitul perioadeicursul a scãzut la 4,2257 lei,când cotaþiile din piaþã fluc-tuau între 4,217 ºi 4,236 lei.
Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,131 ºi 1,137 franci/euro, iarmedia ei s-a miºcat în culoarul4,1769 – 4,1913 lei, cea de lafinalul perioadei fiind stabilitãla 4,1875 lei.
Aprecierea monedei ameri-cane de la sfârºitul perioadei afãcut ca preþul gramului de aursã creascã la 176,0889 lei, întimp ce valoarea unciei de aur
10ECONOMIE
13 - 19 martie 2019 www.indiscret.ro
Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.
Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.
se situa pe pieþele internaþio-nale specializate la aproape1.300 dolari.
Dobânzile interbancare auavut în perioada analizatã oevoluþie descendentã, indiciipe termen scãzând cu circa 0,2puncte procentuale.
La sfârºitul intervalului, in-dicele la trei luni, utilizat încalcularea dobânzilor la majo-ritatea creditelor în lei, a scã-zut de la 3,11 la 3,10%, mini-mul ultimei luni, iar cel la ºaseluni, folosit la calcularea rate-lor la creditele ipotecare, a ur-cat de la 3,27 la 3,28%.
Indicele ROBOR la nouãluni, calculat în funcþie de ratadobânzii plãtitã la crediteleatrase de cãtre bãncile comer-ciale de la alte bãnci, a alune-cat de la 3,41 la 3,40%, iar cella 12 luni a stagnat la 3,47%.
Anunþul fãcut de BCE refe-ritor la faptul cã economiazonei euro va creºte în acestan cu doar 1,1%, sub valoareade 1,7% din ultimii doi ani, aîngrijorat investitorii care ºi-au înmulþit plasamentele înmoneda americanã.
Pe acest fond, euro a scãzutde la 1,1382, la începutul pe-rioadei, la 1,177 dolari, cel mairedus nivel începând cu iunie2017.
La finalul perioadei, investi-torii de pe pieþele internaþiona-le erau influenþaþi de faptul cãîn SUA au fost create in februa-rie doar 20.000 de noi locuri demuncã, faþã de cele 180.000 dinianuarie, iar euro a urcat la1,1222 – 1,1258 dolari.
Indicele bitcoin calculat deBloomberg a revenit la fina-lul perioadei în apropierea va-lorii de 3.900 dolari.
Analiza cuprindeperioada 5 – 11 martie
Pub
lici
tate
Euro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 leiEuro s-a întors la 4,74 lei
Noi probleme în ce pri-veºte înfiinþarea la Bãl-ceºti a mult aºteptatului
spital. Deºi la un moment datneînþelegerile dintre ConsiliulJudeþean, Spitalul Judeþean deUrgenþã (SJU) Vâlcea pe de oparte, ºi Primãria Bãlceºti decealaltã parte, pãreau sã se fi în-cheiat, marþi, SJU Vâlcea aanunþat cã demersul a fost dinnou blocat de primãrie. Spita-lul Bãlceºti a fost desfiinþat înanul 2011, iar acum se doreºteca acolo sã fie creatã o secþieexterioarã a SJU Vâlcea. Re-cent, SJU Vâlcea a precizat cãSecþia de recuperare balneo-fi-zio-terapie de la Bãlceºti vaavea 40 de paturi, 27 de anga-jaþi ºi o structurã de gardã ladomiciliu, iar cheltuielile cuamenajarea spaþiului vor fi su-portate de Primãria Bãlceºti.
Comunicat de presã:În urma adresei Primãriei ora-
ºului Bãlceºti referitoare la în-fiinþarea unei structuri medica-le în oraºul Bãlceºti, facem ur-mãtoarele precizãri:
- În acest material nu vomfolosi termeni tehnici sau deta-lii care sã descrie prea mult si-tuaþia cu care ne confruntãm în
prezent, în relaþia cu Primãriaoraºului Bãlceºti, ci vom fi câtse poate de succinþi.
- V-am informat, cu ceva vre-me în urmã, despre concluziileComisiei mixte constituitã lainiþiativa domnului Preºedinteal Consiliului Judeþean Vâlcea– ec. Constantin Rãdulescu, pri-vind demersurile ºi angajamen-tele fiecãrei instituþii implicateîn acest proiect comun de înfiin-þare a unei secþii exterioare aSJU Vâlcea în oraºul Bãlceºti,care sã înlocuiascã spitalul des-fiinþat în anul 2010.
- Revenim asupra acestui sub-iect, pentru a vã informa cã afost înaintat Primãriei oraºuluiBãlceºti, cu semnãturile tuturorinstituþiilor partenere (ConsiliulJudeþean Vâlcea, Spitalul Jude-þean de Urgenþã Vâlcea, Direc-þia de Sãnãtate Publicã Vâlceaºi CAS Vâlcea), proiectul finalpentru înfiinþarea unei secþii deRecuperare Medicalã ºi Fizio-terapie, precum ºi a unei com-ponente de gardã medicalã, ladomiciliu, absolut necesarãpentru rezolvarea urgenþelormedicale din oraºul Bãlceºti ºizonele limitrofe.
- Conform angajamentuluidomnului primar al oraºului
Bãlceºti, spaþiul în care poate fiamenajatã aceastã secþie ar fiurmat sã fie pus la dispoziþiaSJU Vâlcea, renovat la standar-dele impuse de legislaþie, decãtre Consiliul Local al oraºu-lui Bãlceºti ºi de cãtre domnulprimar Constantin Aleca.
- Am primit, însã, o adresãsemnatã de domnul primar princare ne informeazã cã îºi doreºtealtã structurã, dar care nu întru-neºte condiþiile legale pentru afi înfiinþatã.
- Nu înþelegem aceastã atitu-dine a domnului primar ºi cre-dem cã, dacã se doreºte cu ade-vãrat înfiinþarea unei secþii ex-terioare a SJU Vâlcea în oraºulBãlceºti, atunci toate pãrþileimplicate trebuie sã îºi respecteangajamentele ºi partenerii.
- Ne exprimãm, în continua-re, disponibilitatea în rezolva-rea acestei probleme deosebit deimportante pentru vâlceni ºi aº-teptãm ca domnul primar al ora-ºului Bãlceºti sã ne comunicedata la care ne poate fi pus ladispoziþie spaþiul necesar des-fãºurãrii activitãþii unei secþiiexterioare a SJU Vâlcea în ora-ºul Bãlceºti.
Compartiment Relaþii cuPublicul
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
Înfiinþareaspitalului
Bãlceºti, frânatãde noi neînþelegeri
13 - 19 martie 2019www.indiscret.ro
11ADMINISTRAÞIE
Patriotismul de paradãnu þine loc de ºcoli, spitale
sau locuri de muncã
de deputatIonuþ Stroe
Se apropie alegerile eu-ropene din 26 mai, iarpoliticienii încep sã
vorbeascã tot mai mult despreofertele lor electorale. Din pã-cate, vom avea prea puþinedezbateri aºezate ºi de substan-þã despre marile teme europe-ne, cum ar fi apãrarea intere-selor românilor din Marea Bri-tanie în contextul tot mai con-fuz al separãrii sale de UE,economia României în per-spectiva aderãrii la zona euro,sau ideea Europei cu mai mul-te viteze. Dimpotrivã, la noi înþarã spaþiul public începe sã fiesufocat de teme false ºi dezin-formãri periculoase.
Din zona guvernamentalã seaude un discurs din ce în cemai strident, de un fals patrio-tism, bazat pe ideea absurdã cãinteresele României ºi cele aleUE nu ar fi aceleaºi. Campa-nia naþionalistã zgomotoasã pecare vedem cã PSD începe são poarte nu este altceva decâto încercare de a ascunde ero-rile de guvernare fãcute dinincompetenþã sau din rea cre-dinþã. Cei de la putere încear-cã cu disperare sã mute atenþiade la problemele reale: sãnã-tatea oamenilor, educaþia co-piilor, nivelul de trai ºi stareageneralã a economiei.
Noi, liberalii, promovãm in-teresele românilor în Europa,folosindu-se de experienþaacumulatã în timp ºi de apar-tenenþa la Partidul PopularEuropean, cea mai puternicãfamilie politicã din UE. Celemai recente exemple sunt fap-tul cã am obþinut o creºtere de8% a fondurilor europene des-tinate exclusiv investiþiilor îninfrastructura din România,am sprijinit cu succes în Par-lamentul European un românpentru funcþia de Procuror ªefEuropean ºi am obþinut printr-o procedurã extraordinarã se-sizarea Comisiei de la Veneþiape tema recentelor modificãrila Legile Justiþiei. În acest
timp, PSD este ocupat sã serãzboiascã deschis cu institu-þiile europene. În timp ce libe-ralii aduc în dezbaterea naþio-nalã nevoia de a reduce pova-ra fiscalã pe muncã, dat fiindcã la noi taxarea efectivã estede 41,5%, deºi media þãrilordin Europa Centralã ºi de Esteste de numai 27%, pesediºtiipreferã sã îºi vadã în continua-re de lupta împotriva indepen-denþei justiþiei.
Noi, liberalii, ne batem încampanii publice pentru con-struirea spitalelor regionale,inclusiv cel de la noi, din Cra-iova, pentru care existã soluþiieuropene de finanþare, darPSD este preocupat sã vândãpoveºti despre statul paralel ºidespre ameninþãri imaginare laadresa României.
Trebuie sã înþelegem bine cese ascunde în spatele discursu-lui primitiv al PSD despre su-veranitatea României ºi desprepresupusele atacuri la adresaacesteia. Pentru cei de la pute-re, suveranitate înseamnã ca eisã fie lãsaþi în pace sã distrugãtoate instituþiile statului dedrept ºi democraþia. Modeluleste împrumutat din Ungarialui Viktor Orban ºi din Turcialui Erdogan. Falsa lor luptãpentru suveranitate ºi discursullor ultra-naþionalist mascheazãloviturile miºeleºti pe care ei ledau zi de zi aspiraþiilor noastreeuropene. Fãrã democraþie, nune vom putea bucura niciodatãde libertate sau de nivelul detrai pe care îl meritãm.
Alegerile europarlamentarede acest an sunt prima etapãîntr-un ciclu electoral mailung, care se va termina cu ale-gerile parlamentare din toam-na lui 2020. La capãtul aces-tui ciclu, sunt convins cã Ro-mânia va avea alt guvern, careva reaºeza þara noastrã acolounde îi este locul, în rândulstatelor occidentale care îm-pãrtãºesc valorile fundamen-tale ale democraþiei.
CJ Dolj a lansat recentprocedura de achiziþiepublicã pentru moder-nizarea ºi extindere-rea parcãrii de laAeroportul Internaþio-nal Craiova, suprafaþaamenajatã pentrustaþionarea vehicule-lor urmând a creºte dela 720 de metri pãtraþila peste 7.000 de metripãtraþi.
de Nicuºor Fota
Suma pusã la bãtaie demai-marii judeþului estede 2,1 milioane de lei,
plus TVA, bani care ar trebui sãasigure contravaloarea proiec-tãrii, dar ºi execuþia efectivã alucrãrilor. Reprezentanþii CJDolj au optat pentru o procedu-rã de achiziþie publicã simplifi-catã, cu termen de depunere aofertelor 4 aprilie 2019 ºi uniccriteriu de atribuire preþul celmai scãzut. Potrivit documen-taþiei postate în sistemul elec-tronic de achiziþii publice, du-rata totalã de derulare a con-tractului va fi de zece luni ca-lendaristice, sau 300 de zile,împãrþite pe 2 tronsoane: 4 lunidestinate proiectãrii ºi ºase lunipentru execuþia lucrãrilor. „Va-loarea estimatã a contractuluieste 2.183.698,89 lei fãrã TVAdin care: - execuþie 2.059.042lei fãrã TVA; proiectare + asis-tenþã tehnicã 124.656,89 lei fãrãTVA”, se aratã în documentaþiade atribuire. Iatã ºi lista de do-cumente ºi lucrãri de care arurma sã se ocupe firma care îºi
va adjudeca în cele din urmãcontractul scos la licitaþie de CJDolj: „Pentru proiectare: Se so-licitã elaborarea unei documen-taþii tehnico-economice în ur-mãtoarele faze de proiectare:Documentaþie pentru obþinereacertificatului de urbanism; Stu-dii de teren (Studiu topografic,inclusiv mãsurãtori în sistemWGS84, dacã prin CU se soli-citã avizul Autoritãii Aeronau-tice Civile Române-AACR,Studiu geotehnic); Expertizatehnicã parcare existentã ce semodernizeazã; Studiu de feza-bilitate pentru proiect mixt,completat cu elementele speci-fice din documentaþia de aviza-re a lucrãrilor de intervenþii, cuincluderea tuturor condiþiilorimpuse de avizatori; Documen-taþii pentru obþinerea avizelor ºiacordurilor necesare (inclusivdocumentaie pentru obinereaavizului AACR, dacã acesta sesolicitã prin CU), precum ºiobþinerea acestora, ProiectulTehnic de execuþie, a Detaliilorde Execuþie inclusiv verificareade cãtre verificatori de proiectatestaþi MLPTL, pe domenii;Proiectul Tehnic de execuþie ac-tualizat la data finalizãrii lucrã-rilor –„as built”, precum ºi ridi-care topo corp nou construit,necesare efectuãrii recepþiei laterminarea lucrãrilor; Docu-mentaþie Tehnicã pentru Auto-rizaþia de Construire (DTAC);Pt execuia lucrãrilor: Se propu-ne realizarea urmãtoarelor ob-iecte: Sistem rutier platformã;Sistem de supraveghere video;Sistem de iluminat exterior;Împrejmuire parcare; Sistem deevacuare ape pluviale; Marcajeºi semnalizãri pentru siguranþa
circulaþiei; Staþie de încãrcaremaºini electrice; Sistem auto-mat de parcare cu bariere”.
900.000 de cãlãtoriaºteptaþi, în 2020,pe Aeroport
Potrivit temei de proiectarerealizate de angajaþii Consiliu-lui Judeþean, în urma realizãriiinvestiþiei, Aeroportul Interna-þional Craiova va avea la dispo-ziþie o parcare cu 500 de locuri.Acestea vor fi împãrþite în douãcategorii: 400 de locuri pentruparcare „short term”, din care375 pentru autoturisme, 15 pen-tru microbuze ºi 10 pentru au-tocare, precum ºi 100 de locuripentru parcare pe termen lungdestinate autoturismelor. Nece-sitatea investiþiei realizate de CJDolj din fonduri proprii estedatã de faptul cã „lipsa locuri-lor de parcare pentru autoturis-me, microbuze ºi autocare re-prezintã un real pericol pentrutraficul de pe DN 65 Craiova-Piteºti”, dupã cum se precizea-zã în documentaþia de atribui-re. Reprezentanþii CJ susþin cã,în lipsa unei parcãri mai gene-roase, situaþia se va agrava, încondiþiile creºterii spectaculoa-se a numãrului de cãlãtori careau utilizat Aeroportul Internaþi-onal Craiova în ultimii ani. Ast-fel, potrivit documentaþieipostate în sistemul electronic deachiziþii publice, aeroportul adepãºit anul trecut numãrul de630.000 de pasageri, lucru esti-mat a se petrece abia în 2038.Un nou studiu de trafic, reali-zat în 2018, prognozeazã cã, în2020, numãrul cãlãtorilor vadepãºi 915.000.
CJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la AeroportCJ investeºte dinnou la Aeroport
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
AAAAAdminisdminisdminisdminisdministrtrtrtrtraţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderaţia judeţeană moderni-ni-ni-ni-ni-zzzzzează şi eează şi eează şi eează şi eează şi extinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 1xtinde de 10 ori par0 ori par0 ori par0 ori par0 ori parcarcarcarcarcarea,ea,ea,ea,ea,ca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu crca să ţină pasul cu creşteşteşteşteştererererereaeaeaeaeanumărnumărnumărnumărnumărului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageriului de pasageri
13 - 19 martie 2019 www.indiscret.ro
12CULTURÃ
Publi
cita
te
Centrul comercial FRAÞII BACRIZinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.
Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.
Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.
Luni - Vineri 09.00 - 19.00
Sâmbãtã 09.00 - 16.00
Duminicã 09.00 - 14.00
În perioada 12-25 martie,artiºtii Operei RomâneCraiova se aflã într-un
amplu turneu în Germania. Pro-gramul cuprinde zece reprezen-taþii cu ºase spectacole, în optlocalitãþi. Publicul german vaavea ocazia sã urmãreascã pro-ducþii îndrãgite ale operei cra-iovene: opereta „Voievodul þi-
Opera Românã Craiova,turneu în Germania
ganilor” de Johann Strauss fiul(Wolfsburg, Lingen, Lünen,Worms), operele „Pescuitorii deperle” de Georges Bizet (Wol-fsburg, Saarlouis) ºi „Elixiruldragostei” de Gaetano Doniz-zeti (Unterföhring), precum ºiGala de Operã (Emden), Galade Operetã (Zweibrücken) ºiGala Strauss (Worms).
13 - 19 martie 2019www.indiscret.ro
13POLITICÃ
Decizia conduceriiConsiliului JudeþeanVâlcea de a cheltuiaproape 500.000 leipentru înlocuireaparþialã a mochetei,mobilierului ºi apara-turii din instituþie, agenerat o reacþiedurã a liberalilor careau cerut ca aceºtibani sã fie redirecþio-naþi spre Spitalul deUrgenþã. PreºedinteleCJ Vâlcea, Constan-tin Rãdulescu, spuneînsã cã dotãrile exis-tente cât ºi stareaprecarã a clãdiriisunt o ruºine pentruo instituþie publicã deacest nivel.
„În ºedinþa ordinarã a Con-siliului Judeþean Vâlcea care aavut loc în data de 28 februa-rie 2019, la punctul 5 de pe or-dinea de zi «Proiect de hotãrâ-re privind rectificarea Anexeinr. 1 la Hotãrârea CJ Vâlcea nr.2 din 31 ianuarie 2019», con-silierii judeþeni ai PNL Vâlceaau propus ca suma de 472.558lei, alocatã pentru achiziþiona-rea ºi înlocuirea mobilierului,a mochetei din sãlile de ºedin-þe ºi din cabinetul preºedinte-lui CJ Vâlcea, sã fie folositãpentru achiziþionarea aparatu-rii necesare Spitalului Judeþeande Urgenþã Vâlcea”, aratã PNLVâlcea într-un comunicat depresã.
„Domnul Constantin Rãdu-lescu a fost total împotrivaacestui demers, dovedind încão datã cã îl intereseazã, în pri-mul rând, propria persoanã ºimai puþin cetãþenii acestui ju-deþ. Acum, preocuparea luiprincipalã este sã aibã în încã-perea în care îºi desfãºoarã ac-tivitatea birou nou care costãpeste 12.000 lei, bibliotecã depeste 22.000 lei, lambriu pen-tru un stâlp care costã peste9.400 lei, panou temã care cos-tã peste 15.000 lei, toate aces-tea împreunã cu mobilierul dinsãlile de ºedinþe înseamnã o
cheltuialã imensã. Cu aceºtibani, orice cetãþean ºi-ar puteaconstrui ºi mobila o casã nouã.
În plus, suma alocatã pentruaceste dotãri, 472.558 lei, esteaproape (ºi nu credem cã acestlucru este întâmplãtor) de pla-fonul care permite o achiziþiedirectã, fapt pentru care consi-derãm cã organele abilitate tre-buie sã fie foarte atente la aceas-tã achiziþie ºi sã ia mãsurile ne-cesare.
Tendinþa de a avea grijã nu-mai de propria persoanã ºi dea-þi crea un cult personal, fãrãsã þii cont de cei din jurul tãu,îl aseamãnã tot mai mult peConstantin Rãdulescu cu celmai contestat personaj al mo-mentului, Liviu Dragnea, a cã-rui slugã credincioasã rãmâne(printre ultimii)”, susþin libera-lii în acest document.
Rãdulescu:„Clãdirea CJ Vâlceaeste cea mai urâtãdin Râmnicu Vâlcea”
La ºedinþa din 28 februarie,Constantin Rãdulescu a expli-cat alocarea de fonduri cu ar-gumentele cã sediul CJ Vâlcease aflã în stare de degradare
avansatã, mobilierul trebuia demult casat ºi cã este o ruºine sãfie primiþi oficiali în acestecondiþii: „Alocãm bani pentrumodernizarea uneia dintre celemai urâte clãdiri din municipiulRâmnicu Vâlcea, clãdirea Con-siliului Judeþean Vâlcea, careprezintã în interior o stareavansatã de degradare ºi în carenu au mai fost fãcute reparaþiide pe vremea domnului Buºe.Sunt infiltraþii la nivelul clãdi-rii, faþada o ºtiþi cum este. Eustau cu emoþie pentru intrareala Consiliul Judeþean, o repa-rãm sãptãmânal fiindcã se in-filtreazã apa ºi avem probleme.Am avut un episod pe care nuaº fi vrut sã îl povestesc, cândau venit oficialitãþi de rangînalt ºi l-am rugat pe domnulGutãu sã ne primeascã la pri-mãrie. Uitaþi-vã la masa aceas-ta, este lipitã cu scotch, mobi-lierul acesta este demult casat.Nu pentru noi, cã noi stãm bineºi pe scaunele acestea, dar vinoficialitãþi în acest ConsiliuJudeþean ºi efectiv este ruºine!ªtiþi cã în birourile de la etajul2 în sus existã infiltraþii pânãla jumãtatea camerei? Trebuiesã punem la punct clãdirea ºila interior ºi la exterior”, a spuspreºedintele CJ Vâlcea.
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
Liberalii criticã „cultulpersonalitãþii” de laConsiliul Judeþean Vâlcea
13 - 19 martie 2019 www.indiscret.ro
În Duminica Izgoniriilui Adam din Rai (aLãsatului sec debrânzã), 10 martie,ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Varsanufie,Arhiepiscopul Râmni-cului, a sãvârºit Sfân-ta Liturghie în bisericacu hramul „Intrarea înbisericã a MaiciiDomnului” a ParohieiBogdãneºti, comunaTomºani, Protopopia-tul Horezu.
În cuvântul de învãþãturã,rostit dupã citirea SfinteiEvanghelii, Înaltpreasfinþi-
tul Pãrinte Varsanufie, Arhiepi-scopul Râmnicului, a explicatcã Biserica a rânduit pomenireaizgonirii lui Adam din Rai la în-ceputul Postului Sfintelor Paºti,pentru a conºtientiza cât de fo-lositor este postul pentru fireaumanã, dar ºi cât de grave suntpentru om neascultarea deDumnezeu ºi neînfrânarea.Adam, cel întâi-zidit nu a ascul-tat de Dumnezeu ºi nu s-a în-frânat, adicã nu a postit, fãcândascultare de pântecele sãu ºi,mai mult de aceasta, de satana,prin Eva. Însã, în pofida aces-tui pãcat, Adam nu s-a cãit îna-intea lui Dumnezeu, ci a datvina pe femeia dãruitã lui de
Dumnezeu. De atunci, de la cã-derea lui Adam în pãcat ºi pânãla sfârºitul veacurilor, omul carea pãcãtuit are tendinþa de a sedisculpa ºi de a acuza pe seme-nul sãu. De aceea, Sfinþii Pãrinþine învaþã, prin pilda izgonirii luiAdam din Rai, cã niciun om nuse poate apropia de Dumnezeu,dacã nu se cãieºte cu sincerita-te pentru pãcatele sãvârºite, darºi cã, prin post, omul poate do-bândi ceea ce nu a reuºit Adam,ºi anume îndumnezeirea.
Evanghelia Duminicii Izgoni-rii lui Adam din Rai relateazã unmic fragment din Predica de pemunte (Sf. Ev. Matei 6, 14-21),rostitã de Mântuitorul Hristospentru a ne învãþa cã legãturanoastrã cu Dumnezeu depindede atitudinea pe care o avem cusemenii noºtri, ºi anume „deveþi ierta oamenilor greºelilelor, ierta-va ºi Tatãl vostru Celceresc” (Sf. Ev. Matei 6, 14). Înacest sens, Pãrintele Arhiepi-scop Varsanufie a evidenþiat în-semnãtatea duhovniceascã a ier-tãrii, dar ºi a lucrãrii recunoaº-terii sincere a propriilor pãcate,pentru cã astfel omul nu numaicã nu nesocoteºte sau dispreþu-ieºte pe semenii sãi, ci se sme-reºte ºi îºi rãstigneºte egoismulpentru a se apropia de oameni,de Dumnezeu.
„Dacã noi nu iertãm, atuncinici Dumnezeu nu ne iartã.
Dacã noi ne împietrim inimanoastrã când cineva ne greºeºtecu ceva, cum mai avem îndrãz-nealã sã Îi cerem lui Dumnezeuca sã ne ierte pe noi? Ne amin-tim de pilda datornicului care afost iertat de stãpânul lui, careera Dumnezeu, dar el nu a ier-tat celui care era, la rândul lui,dator, de aceea Dumnezeu l-apedepsit pe el. Astfel, e impor-tant sã înþelegem cã atunci cândpãstrãm în inima noastrã supã-rãri, când nu vrem sã iertãm,inima noastrã se învenineazã, seîmbolnãveºte, iar boala aceastaaduce multe rele ºi alte boli. Nutrebuie sã uitãm cã începutuloricãrei boli trupeºti este boalasufleteascã, deoarece atuncicând se îmbolnãveºte sufletul,durerea aceasta sufleteascã, întimp, aduce boala trupului. Unuldin dumnezeieºtii Pãrinþi spu-ne cã noi ne asemãnãm cu Dum-nezeu numai atunci când iertãm,pentru cã El i-a iertat chiar ºipe cei care L-au batjocorit, careL-au umilit, care L-au bãtut ºicare L-au rãstignit”, a spusÎnaltpreasfinþitul Pãrinte Arhi-episcop Varsanufie.
Postul este una dintre porun-cile lui Dumnezeu, de aceeaîmplinirea ei aduce mult folostrupului ºi sufletului, dar maiales rãsplata lui Dumnezeu, amai explicat Chiriarhul Râmni-cului.
„Una dintre poruncile Evan-gheliei acestei duminici esteiertarea tuturor celor care ne-au greºit, pentru a þine un postcurat. Postul, care este a douaporuncã, nu înseamnã numaiabþinerea de la bucate, ci ºi dela vorbirea deºartã, de vedereacelor vãtãmãtoare sufletului,adicã Dumnezeu ne cheamã casã postim cu toate cele cincisimþuri ale noastre, pentru cãacest post ne va urca pe noi cã-tre cer. Sfântul Ioan Scãrarularatã cã acest post de 40 de zilereprezintã o scarã cãtre cer ºiun urcuº cãtre Învierea luiHristos, care este zãlogul învie-rii noastre. A treia poruncã estecuprinsã în cuvintele Mântui-torului cu care se încheie peri-copa evanghelicã, ºi anume:«Adunaþi-vã comori în cer,unde nici molia ºi rugina nu lestricã ºi unde furii le sapã ºi lefurã. Cãci unde este comoarata, acolo este ºi inima ta» (Sf.Ev.Matei 6, 21). Aºa este fireaomeneascã, sã adune, precumfurnicile, toatã viaþa, iar dupãce trecem din viaþa aceasta toa-te rãmân, nu le luãm cu noi.Astfel, sã înþelegem cã cea maide preþ comoarã este sufletulnostru, iar comoara despre carevorbeºte Sfânta Evangheliesunt faptele noastre cele bune.Perioada Postului Mare este operioadã în care omul trebuie
sã se concentreze mai mult pechivernisirea virtuþilor, pe va-lorile spirituale, uitând de celepãmânteºti. Vremea postuluieste o perioadã în carene hrã-nim mai mult din Cuvântul luiDumnezeu, renunþând la mul-ta mâncare trupeascã”, a relie-fat Pãrintele Arhiepiscop Var-sanufie.
La finalul cuvântului, Înalt-preasfinþia Sa a îndemnat cre-dincioºii sã se spovedeascã ºiîmpãrtãºeascã mai des ºi sã ur-meze calea postului, pentru a-Lînsoþi pe Domnul Hristos înSãptãmâna Pãtimirilor Sale ºi,astfel, sã fie pãrtaºi ÎnvieriiSale.
Rãspunsurile liturgice au fostdate de cãtre psalþii CatedraleiArhiepiscopale din RâmnicuVâlcea.
Biserica cu hramul „Intrareaîn bisericã a Maicii Domnului”din satul Bogdãneºti, comunaTomºani, a fost construitã decomunitatea parohialã înce-pând cu anul 1914, fiind târno-sitã în anul 1928. De aproape4 luni, parohia este pãstoritã depr. Vasile Marius Tomescu,dupã ce pãrintele Stelian Dãs-cãlete, care a pãstorit aceastãcomunitate timp de 42 de ani,a ieºit la pensie.
Sursa: ArhieiscopiaRâmnicului
Pag.14
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
Arhiepiscopul Râmnicului:„Postul, scarã cãtre cer ºi urcuºcãtre Învierea lui Hristos”
13 - 19 martie 2019www.indiscret.ro
15SPORT
Crampoanede Virgil Dumitrescu
a forþa ultima barierã: titlul. Încaz de eºec ºi în pofida con-tractelor bãnoase, „tigroaicele”decad în niºte pisicuþe de sa-lon, apucând pe calea, deloconorantã, a calificãrii, gen Thu-ringer, cu care, de altfel, au ºiajuns la paritate. Nu le plân-gem, are balta peºte. Trupa luiFlorentin Pera ºi a Miei Rãdoi(secund) a avut grijã sã plante-ze, tactic ºi nu numai, cuveni-tele capcane. În fond, aflându-se faþã în faþã, de ambele dãþi(Supercupã ºi campionat) îndeplasare, vâlcencele nu s-auinhibat. Ca simple constatãridin faþa micului ecran, Duman-ska are o mai mare constanþãîntre buturi decât Grubisic,Glibko transformã cam tot atâ-tea aruncãri cât Lekic sau Ra-dicevic, mai ales, greu de sto-pat, iar Bãcãoanu ºi Adespii nupar mai prejos de Cvijic ºiMehmedovic în zi de graþie. Eclar, ambele pretendente la ti-tlu vor evolua în Sala „Traian”cu maximã ambiþie ºi concen-trare, presiunea, explicabil, tre-când pe umerii elevelor luiDragan Djukic. Pentru cã venivorba, la ultimele douã partidedin Liga Campionilor, sârbul nis-a pãrut depãºit de evoluþia ha-oticã, demotivantã, a elevelorsale, ele însele neînþelegândnimic din propria derutã. Dar,pentru cã minuni în sport (ex.,ultimele meciuri din Liga Cam-pionilor la fotbal) s-au mai vã-zut, ne-am bucura ca actualacampioanã a României sã trea-cã de Metz. Cât priveºte viitoa-rea campioanã ºi perspective-le ei europene, pe altãdatã.
Dând Cezarului ce e alCezarului, revenim,chiar cu oarece risc de
a ne repeta, asupra partidei demâine, 13 martie, dintre SCMRâmnicu Vâlcea ºi CSM Bu-cureºti. Nu va fi un derbi oare-care, între cele mai bune echi-pe de handbal feminin din Ro-mânia, ci un derbi istoric pen-tru oltence. În Sala „Traian”, acãrei capacitate nici triplatã nuar fi fãcut faþã cererii de bilete,liderul la zi în Liga Florilor în-tâlneºte campioana en titre, iarmiza e uriaºã. La Bucureºti, înmeciul tur, vâlcencele s-au im-pus cu 22-19, iar avansul detrei puncte din clasament s-amenþinut. Incredibil, dar ade-vãrat, SCM Râmnicu Vâlceapoate reînnoda, dupã ºase ani,ºirul titlurilor de campioanã aþãrii. Pentru asta, nu trebuie sãcedeze, miercuri, la o diferen-þã de la trei goluri în sus. În-tâmplarea face ca, momentan,„tigroaicele” lui Dragan Dju-kic sã treacã printr-o crâncenãlipsã de formã. Învinse la Ljub-ljana, de Krim, ºi scoþând aca-sã doar un egal cu Thuringer,bucureºtencele s-au clasat, cume mai rãu, pe locul 4 în grupaprincipalã a Ligii Campionilor,urmând sã întâlneascã în „sfer-turi” un adversar practic deevitat: Metz. Cristina Neagu seaflã în convalescenþã dupã ope-raþia la genunchi, iar Lekic,Mehmedovic ºi alte câteva ju-cãtoare, accidentate, au lipsit.Se vor prezenta la Vâlcea înformaþie completã, mai puþinCristina Neagu, animate de unsingur gând reparator, acela de
actualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la ziactualitatea regionalã la zi
reºti se înfruntã miercuri, 13martie, într-un meci care poa-te decide campioana Româ-niei. Întâlnirea va avea loc înSala Sporturilor din Râmni-cu Vâlcea, de la ora 21.00, ºiva fi transmisã în direct peTVR1. Organizatorii auanunþat cã toate cele 2.200 debilete au fost epuizate. CSMBucureºti vine la RâmnicuVâlcea cu 150 de suporteri.
Echipa vâlceanã se aflã pelocul 1, cu 51 de puncte, avândun avans de 6 puncte faþã degruparea bucureºteanã, dar ºiun meci mai mult disputat.
Pentru a-ºi apãra titlul, SCMBucureºti are nevoie de victo-rie la o diferenþã de cel puþin 3goluri la un scor mai mare de-cât cel din partida tur, aceastafiindcã la Bucureºti „tigroaice-le” au pierdut cu 19-22.
O partidãcu mai multe mize
Meciul are dublã semnifica-þie, câºtigarea titlului naþionalasigurând ºi participarea direc-tã în grupele ediþiei viitoare aLigii Campionilor. În plus, vafi ºi o întâlnire a orgoliilor. SCMRm. Vâlcea calcã pe urmeleOltchimului, echipã cu cel maiimpresionant palmares din
handbalul feminin românesc:a câºtigat de 19 ori campio-natul, de 13 ori Cupa Româ-niei, a disputat finala LigiiCampionilor în 2010, a trium-fat o datã în Cupa Cupelor ºiîn douã rânduri în Cupa EHF.De partea cealaltã, în 1961,Bucureºtiul a câºtigat primaediþie a Cupei CampionilorEuropeni, la feminin, prinªtiinþa Bucureºti ºi a repetatsuccesul în 1964, prin Rapid.În ultimii ani, CSMB a trium-fat în Champions League,chiar la prima sa participare,dominând competiþia pe planintern (are patru titluri, treiCupe ale României ºi douãSupercupe).
Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.
Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:
� 5 camere cu pat matrimonial� 5 camere duble cu paturi separate� 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:
� recepþie� bar� restaurant - Salã 1- 80 de locuri
- Salã 2 - 40 de locuri� pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)� parcare� salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.
je sus-puse din mediul poli-tic ar fi cãzut în patima jo-curilor de norc. Hm, are bal-ta peºte. Mult peºte!
Frâncu facesector în ALDE
Emilian Frâncu (foto jos),fost senator, fost deputat, fost(puþin) primar, pânã când l-aluat duba, s-a înscris înALDE ºi se ocupã de secto-rul Bãlceºti. Dincolo de zes-trea penalã cu care intrã înpartid, Frâncu, un foarte bunactivist, poate fi considerat oachiziþie pentru ALDE. Asta,pânã nu se trezesc pe acoloniºte orgolii nevrotice. Aº-teptãm primul scandal!
Pub
lici
tate
Avansare?Se aude cã Gheorghe Go-
gîrnoiu (foto sus), directoral Administraþiei Judeþene aFinanþelor Publice, ar fi fostavansat în structurile centra-le ale Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã(ANAF). În ianuarie, ºi pre-cedentul director, Virgil Pîr-vulescu, a fost numit înfuncþia de vicepreºedinte alaceleiaºi agenþii.
Ansamblul folcloric„Maria Tãnase” pre-zintã joi, 4 aprilie
2019, de la ora 19:00, la salaTeatrului Naþional „Marin So-rescu” din Craiova, spectaco-lul «Trecu’ anu’ cu olteanu’».
Soliºtii: Niculina Stoican,Mariana Ionescu Cãpitãnescu,Petricã Mîþu Stoian, Constan-tin Enceanu, Marius Mãgurea-nu, Lavinia Bîrsoghe, LilianaPopa, Manuela Motocu, Anetaªiºu, Cristian Bãnãþeanu, CiriMayer ºi Liviu Dicã, împreunãcu orchestra ºi dansatorii An-samblului folcloric „Maria Tã-nase”, au pregãtit un spectacolcu obiceiuri de la Bobotaie laConstandinul puilor.
Scenariul ºi regia spectaco-lului sunt semnate de conf.univ. dr. habil. Gabriela RusuPãsãrin.
Conducerea muzicalã, Nico-lae Drãghia. Coregrafia, IonelGaroafã.
Biletele se gãsesc la agenþiateatrului ºi la sediul ansamblu-lui, din strada Criºului nr. 9.
Preþul unui bilet este de 40lei. Pentru pensionari, studenþiºi elevi preþul unui bilet este de20 lei.
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
Ansamblul folcloric „Maria Tãnase”
«Trecu’ anu’ cu olteanu’», spectacolîn premierã pus în scenã de
