[email protected] zzz 1 Icã ºiIcã ºiIcã ºi Icã ºi · 2016. 12. 14. · lista pentru...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 568 . 568 . 568 . 568 . 568 26 oct 26 oct 26 oct 26 oct 26 octombrie - 1 noiembrie 20ombrie - 1 noiembrie 20ombrie - 1 noiembrie 20ombrie - 1 noiembrie 20ombrie - 1 noiembrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

2-3Amãnunteîn paginile

SurSurSurSurSurprizprizprizprizprize de pre de pre de pre de pre de proporoporoporoporoporţiiţiiţiiţiiţiipe lispe lispe lispe lispe listttttele electele electele electele electele electorororororalealealealealedoldoldoldoldoljenejenejenejenejene

6-7Amãnunteîn paginile

Majorarecu 500%pentru uniicontribuabilicraioveni

















Icã ºiMãrinicã,transferaþi la“grupa micã”
















5Amãnunte

în pagina


Fostul ºef alSecuritãþii

comuniste, IulianVlad, primit cu

osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea



osanale la Vâlcea

Vâlcea: Controlulpesticidelor dinlegumele ºi fructeleautohtone, fãcutcu trei oameni

















2Amãnunte

în pagina

26 octombrie - 1 noiembrie 2016 www.indiscret.ro

2DEZVÃLUIRI

de Marielena Popa

Prea puþine laboratoare

În afara deficitului de personal, exis-tã problema laboratoarelor. Potrivitlui Nicolae Iordache de la Oficiul

Fitosanitar Vâlcea, în România funcþio-neazã doar trei - patru astfel de labora-toare: „Probele recoltate din Vâlceaajung la laboratorul din Bucureºti, care,din câte ºtiu, este foarte aglomerat. Într-o perioadã, legumele ºi fructele prele-vate de noi au fost controlate de un la-borator din Craiova, aflat, pe atunci, încurs de omologare, ºi care era foartemodern. Acum nu mai funcþioneazã, nucunosc motivul. Este nevoie de mai mul-te laboratoare, pe lângã cele trei-patruexistente”, susþine Nicolae Iordache.

Amenda, ca o mângâiere:între 100 ºi 1.000 de leipentru cei care vândproduse cu exces depesticide

În plus, legile sunt extrem de permisi-ve faþã de cei care le încalcã, în acestdomeniu: „În cazul în care sunt depista-te produse contaminate, amenda este dela 100 lei la 1.000 de lei, în funcþie decantitatea depistatã, plus mãsura retra-gerii de pe piaþã a acestor produse. Dacãeste marfã de hipermarket, se amendea-zã manageriatul în cauzã. Sunt de acordcã amenzile sunt mici, însã nu noi amfãcut legea”, mai spune Nicolae Iorda-che.

Un sistem de monitorizaregândit, parcã, sã scapesituaþia de sub control

Sistemul de monitorizare, aºa cum esteconceput, pare croit sã scape situaþia desub control. Practic, puþinii angajaþi aioficiilor fitosanitare fac prelevãri, prin

de Cosmin Pretorian

Dupã ce zeci de zvonuri s-aulovit „cap în cap“ de-a lungulºi de-a latul Craiovei în ulti-

ma lunã, conducerea filialei doljene aPSD a pus capãt „ºuºotelilor“ ºi aanunþat public componenþa listelorpartidului pentru Camera Deputaþilorºi Senat. Aºa cum se anunþase cu cevatimp înainte, deschizãtori de liste vorfi Claudiu Manda, la Senat, ºi Lia Ol-guþa Vasilescu, la Camera Deputaþilor,cu menþiunea cã actualul edil al Cra-iovei a declarat public cã, în principiu,candidatura sa este doar una cu carac-ter strict onorific, având în vedere fap-tul cã nu intenþioneazã sã pãrãseascãpostul de primar decât în condiþii spe-ciale ºi numai dacã din postura pentrucare va merge la Bucureºti poate ajutaCraiova mai mult decât o face în pre-zent. Conform unor surse din interio-rul filialei, „condiþiile speciale“ s-arîntruni dacã PSD-ul va face guvernuldupã alegeri, iar Olguþei Vasilescu i seva oferi un post de ministru sau de pre-ºedinte al Camerei Deputaþilor. Avândîn vedere faptul cã actualul primar alCraiovei este unul dintre cei mai im-portanþi vectori de imagine la nivel na-þional al social-democraþilor, nu estedeloc exclus ca oferta de la Bucureºtisã devinã o realitate!

Femeile, la putereîn PSD Dolj

Pe locul doi la Camera Deputaþilor îlregãsim pe „nemuritorul“ Ion Cãlin,actual deputat cu trei mandate la activºi activist de bazã al filialei doljene.Locul trei i-a fost rezervat unei altedoamne din administraþia localã, AlinaTãnãsescu, în prezent vicepreºedintã aConsiliului Judeþean Dolj. Pe locul pa-tru este o altã reprezentantã a sexuluifrumos, „junioara“ Alexandra Presurã,preºedinta tinerilor social-democraþi ºiconsilier judeþean la primul mandat. Unfost liberal, Florin Stancu, ocupã pozi-þia a cincea, actualul director al Siste-mului de Gospodãrire a Apelor Dolj fi-ind unul dintre cele mai reuºite „trans-feruri“ politice ale social-democraþilordin ultimii 20 de ani. Pe locul ºase, unuleligibil din toate punctele de vedere, oregãsim pe Eliza Peþa, tânãra directoa-re a Serviciului Public de Salubritate ºifiica mult mai cunoscutului lider sindi-cal de la Fabrica de Avioane din Craio-va, Victor Peþa. Urmãtorul pe lista PSDpentru Camera Deputaþilor este edilulcomunei Cârcea, Valericã Pupãzã, oapariþie surprizã doar pentru cei neavi-zaþi. În cazul în care Lia Olguþa Vasi-lescu va renunþa la mandatul de depu-tat, iar PSD-ul se va miºca „cu talent“în campania electoralã, atunci nu estedeloc exclus ca Pupãzã sã reprezinte in-teresele întregului judeþ de pe bãncileCamerei Deputaþilor.

Radu Preda l-a scospe „Icã“ Voinea de pelista pentru Senat

Surprize mari se gãsesc ºi pe lista

sondaj, în baza unor acþiuni tematice pecare le primesc, la început de an, de laAutoritatea Naþionalã Fitosanitarã. Înnicio lunã nu se recolteazã probe din toa-tã gama de legume ºi fructe aflate pe pia-þã, ceea ce este alarmant. Aºa cã de bazãrãmân analizele iniþiale, fãcute în mo-mentul în care produsele intrã în pieþesau hipermarketuri.

Paradoxal sau nu, reprezentantul Ofi-ciului Fitosanitar Vâlcea spune cã pânãacum nu au fost depistate reziduuri depescide la legumele ºi fructele puse învânzare în acest judeþ: „Nu am avut ca-zuri. Niciodatã! Dacã le depistãm, îi no-tificãm pe cei în cauzã ºi le dãm amenzi”.

Statistici alarmanteConform unor rapoarte citate de porta-

lul Vocea consumatorilor, „într-un fruct/legumã cumpãrate din hipermarket saudin pieþele agroalimentare pot sã existepânã la ºapte tipuri de pesticide!

42% din fructele autohtone analizateîn anul 2015 au fost depistate cu rezidu-uri de pesticide.

18% din legumele autohtone analiza-te în anul 2015 au fost depistate cu rezi-duuri de pesticide.

48% din fructele autohtone analizateîn anul 2014 au fost depistate cu rezidu-uri de pesticide.

35% din legumele autohtone analiza-te în anul 2014 au fost depistate cu rezi-duuri de pesticide.

Pesticidele sunt substanþe sau combi-naþii de substanþe care, în exces, au efectenegative pentru mediu ºi pentru om,motiv pentru care fac obiectul unor re-glementãri numeroase. Unele pesticideîºi diminueazã potenþialul în timp, darcontinuã sã fie eficiente câteva zile, sãp-tãmâni sau luni de la aplicarea lor. Mul-te pesticide moderne nu persistã pentrumult timp în mediul înconjurãtor. Rapi-ditatea unui pesticid de a se descompu-ne depinde de proprietãþile sale chimi-ce, de aplicare ºi de modul de distribui-re, precum ºi de factorii de mediu, cum

ar fi temperatura, umiditatea, pH-ul so-lului ºi potenþialul biodistructiv al solu-lui (disponibilitatea de microorganismespecifice active). Printre efectele celemai cunoscute ale pesticidelor asuprasãnãtãþii oamenilor sunt indicate clorac-neea (acnee cu erupþii cutanate, cauzatãde clor) – în cazul pesticidelor organo-clorurate, dar ºi dezorientarea, anxieta-tea, depresia ºi chiar comportamentulparanoid – în cazul pesticidelor organo-fosforice. Diverse alte pesticide sunt res-ponsabile pentru o gamã largã de efecte:slãbiciune, tremur, spasme musculare,crampe, transpiraþie, vãrsãturi, respira-þie grea, vedere înceþoºatã, pierdereacunoºtinþei ºi chiar deces.

Oficiul Fitosanitar JudeþeanVâlcea are prea puþini sala-riaþi (între trei ºi ºapte, maxi-mum) pentru a face faþã, cuseveritate, controalelor înhipermarketuri ºi în pieþeleagroalimentare privind canti-tatea de pesticide din legu-mele ºi fructele autohtone.Situaþia este valabilã în toatãþara, restructurãrile dindomeniu rãsfrângându-se,practic, asupra sãnãtãþiipopulaþiei. Aceastã stare defapt persistã ºi la direcþiilesanitar-veterinare care con-troleazã fructele ºi legumelede import.

Nicolae Iordache

Vâlcea: Controlul pesticidelordin legumele ºi fructele

autohtone, fãcut cu trei oameni

































26 octombrie - 1 noiembrie 2016www.indiscret.ro

pentru Senat a celui mai marepartid doljean. Dacã deschizã-tor de listã este însuºi liderulfilialei, Claudiu Manda, parla-mentar cu vechi state care îºianunþase cu ceva timp în urmãintenþia de a face saltul din Ca-mera Deputaþilor la Senat,„Icã“ Voinea, un pesedist în-drãgostit de Dolj doar în preaj-ma campaniilor electorale, afost „ejectat“ de filiala doljea-nã a partidului, locul sãu fiindluat de mult mai tânãrul ºi maiimplicatul Radu Preda, actua-lul ºi fostul city manager alCraiovei. Miºcarea a fost sur-prinzãtoare chiar pentru majo-ritatea conducerii judeþene apartidului, surse din interiorsusþinând cã decizia s-a luat înultimele zile ca urmare a uneisolicitãri sosite de la Bucureºti.Aceleaºi surse relevã faptul cãVoinea nu ar mai fi fost pe pla-cul lui Liviu Dragnea, cel carea solicitat scoaterea sa de pelistã. Pe locul trei, unul cuºanse destul de mici de eligibi-litate, o regãsim pe LaviniaCraioveanu, „capul învãþãmân-tului“ doljean ºi deschizãtoareade listã în varã la alegerile pen-tru Consiliul Judeþean.

director la Administraþia Bazi-nalã a Apelor Jiu ºi actual con-silier judeþean. ªansele sale dea intra în Parlament sunt foartereduse, având în vedere cãPNL-ului doljean îi va fi greusã sarã de treizeci de procente.

Vetuþa, surprizaPNL Dolj

Lista pentru Camera Deputa-þilor a liberalilor este dechisã depreºedintele filialei doljene, Ni-colae Giugea, în timp ce pe lo-cul doi îl regãsim pe deputatulIonuþ Stroe, unul dintre cei maivocali lideri naþionali ai parti-dului. Surpriza pe lista pentruCamera Deputaþilor apare pelocul trei, acolo unde a fost pla-satã strategic consiliera judeþea-nã Vetuþa Pãsculescu. Apropia-tã a fostului lider pedist RaduBerceanu, Pãsculescu a fost sus-þinutã de întreaga conducere ju-deþeanã a partidului, lista fiindvotatã în unanimitate în cadrulforurilor interne. Ca atare, înce-pând de anul viitor, PNL Doljva avea ºi un parlamentar de sexfeminin, o premierã absolutã.Abia pe locul patru îl regãsimpe secretarul general al filialei,Daniel Drâgnei, în condiþiile încare el era vãzut drept un favo-rit în a prinde primele trei lo-curi pe lista pentru Camera De-putaþilor. Conform previziuni-lor, numai o minune electoralãîl poate propulsa pe fostul di-rector al Direcþiei Silvice Doljpe bãncile Parlamentului, fiindfoarte posibil sã piardã din nou„la mustaþã“ un mandat de par-lamentar aºa cum s-a întâmplatºi în urmã cu patru ani. Atunci,doar pentru ceva mai mult de osutã de voturi, el a pierdut unpost de senator în favoarea luiMãrinicã Dincã. La vremea res-pectivã, au existat suspiciuni cuprivire la un eventual ajutor pecare Dincã l-ar fi primit din par-tea PSD, însã acest lucru nu afost dovedit niciodatã.

Dincã n-a mai vrutla Senat ºi a rãmaspe dinafarã

De partea cealaltã a eºichie-rului politic, în bãtãtura PNL,lista pentru Senat a partidului aprodus o mare surprizã. În timpce plasarea pe prima poziþie alui Mario Ovidiu Oprea era unlucru firesc ºi de bun simþ,având în vedere munca politicãprestatã în ultimii douãzeci deani de actualul senator, lipsa luiMãrinicã Dincã a luat prin sur-prindere pe toatã lumea. Sena-torul liberal provenit din vechiulPDL era considerat drept unuldintre favoriþii la un nou man-dat, însã atitudinea sa deloc co-legialã în sânul filialei l-a trans-format într-un „paria“. Ca ata-re, iniþial, i se oferise locul doila Senat, unul mai degrabã nee-ligibil, poziþie pe care a refuzat-o. ªi-a dorit ºi a cerut un loc si-gur pe lista pentru Camera De-putaþilor, doi sau trei sub Nico-lae Giugea, însã colegii de par-tid „i-au trântit uºa în nas“, lã-sându-l sã mediteze în urmãto-rii patru ani asupra greºelilor„tinereþii“. Pe locul doi la Se-nat, unul ipotetic eligibil, a fostpromovat Cosmin Cãlin, fost

Ultima sãptãmânã a adus un cutremur de pro-porþii pe scena politicã doljeanã odatã cu ofi-cializarea listelor cu candidaþi pentru Parlamentale principalelor partide. Doi actuali senatori,Florea (Icã) Voinea (PSD) ºi Mãrinicã Dincã(PNL), nu se regãsesc printre candidaþii pro-puºi de partidele lor electoratului doljean, întimp ce filialele ALDE ºi PMP oferã alegãtorilordouã soluþii „de import“: deputatul Ion Cupã,respectiv senatorul Ion Toma. Existã însã omare diferenþã între cei doi actuali ºi poateviitori demnitari. În timp ce Ion Cupã este impli-cat de luni bune în conducerea filialei doljene aALDE cu rezultate meritorii din multe puncte devedere, senatorul Toma ºi-a fãcut apariþia înjudeþ în urmã cu doar o lunã, „ataºându-se“ lareverul preºedintelui PMP, reputatul profesoruniversitar Gheorghe Bicã.

ALDE ºi PMP se bat cuºanse reale pentrua intra în Parlament

În Dolj mai existã douã parti-de care, cel mai probabil, îºi vortrimite reprezentanþii în Came-ra Deputaþilor. ALDE Dolj, subconducerea lui Ion Cupã, cu si-guranþã va trece peste pragulelectoral. De altfel, liderul dol-jean deschide ºi lista pentruCamera Deputaþilor, în timp cela Senat lider de listã a migratstrategic însuºi „Icã“ Voinea.Dacã în ceea ce priveºte postulde senator calculele sunt cevamai complicate, la Camera De-putaþilor primul loc este eligi-bil din toate punctele de vede-re, cu atât mai mult cu cât Cupãeste renumit pentru capacitãþilesale de management politic ºielectoral. Sosit în Dolj de laMehedinþi, acolo unde a dus „înspinare“ întreaga filialã a fos-tului PNL, Cupã a reuºit în maipuþin de un an de zile sã trans-forme ALDE Dolj dintr-o orga-nizaþie inexistentã, în cea de-atreia forþã politicã judeþeanã.

Cu ºanse mari se înscrie în

bãtãlia electoralã ºi partidulfostului preºedinte Bãsescu,PMP. La Dolj, primul pe lis-ta pentru Camera Deputaþi-lor îl regãsim pe profesoruluniversitar Gheorghe Bicã,fost comandant al Inspecto-ratului Judeþean de PoliþieDolj. Comisarul-ºef în rezer-vã este un personaj atipic pescena politicã doljeanã, no-torietatea sa în judeþul Doljrivalizând cu cea a oricãruipolitician de pe scena politi-cã doljeanã. În plus, într-odisputã „unu la unu“, puþiniar fi actualii parlamentaricare ar putea sã ridice ochiidin pãmând atunci când vinevorba despre competenþe ºicunoºtinþe. La Senat, de laOlt „a aterizat“ lider de listãIon Toma, un fost pesedist cutrei mandate la activ. Con-form presei centrale, IonToma controleazã una dintrecele mai mari societãþi deconstrucþii din Oltenia, SCSCADT SA, societate carederuleazã numeroase afacericu instituþile publice din în-treaga Oltenie.

SurSurSurSurSurprizprizprizprizprize de pre de pre de pre de pre de proporoporoporoporoporţii pe lisţii pe lisţii pe lisţii pe lisţii pe listttttele electele electele electele electele electorororororale dolale dolale dolale dolale doljenejenejenejenejene 3POLITICÃ

Florea(Icã) Voinea

Mãrinicã Dincã

Icã ºi Mãrinicã,transferaþi la“grupa micã”


















4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

de Marielena Popa

„Dorim sã avemun ºtrand modern,sã dezvoltãm oconcurenþã loialã”

Primarul staþiunii, MihaiPãtru (foto), a declaratcã dupã procese care au

durat câþiva ani cu firmele con-trolate de Minea terenurileºtrandului au intrat, luna trecu-tã, în patrimoniul primãriei:„Din data de 27 septembrie2016, terenurile au intrat în pa-trimoniul Primãriei OcneleMari. Am reuºit sã aducemaceste terenuri dupã multe pro-cese cu cei care le-au deþinut,le-au exploatat, dar care nu auinvestit acolo ºi nu ºi-au plãtittaxele. Odatã luate în patrimo-niu, noi ne putem folosi de aces-te terenuri prin concesiune, chi-rie sau vânzare. Depinde ce vaaproba Consiliul Local dupã oexpertizã, o evaluare care sã neofere cea mai bunã soluþie. Însãintenþionãm ºi altceva.

Am anunþat lichidatorul cãne intereseazã sã cumpãrãmclãdirile. Dorim sã avem unºtrand al nostru, sã îl moderni-zãm, sã dezvoltãm o concuren-þã beneficã ºi loialã cu celãlaltºtrand, cel de la Ocnele Mari,aflat în proprietatea unui inves-titor vâlcean”, a precizat prima-rul Pãtru.

Primãria Ocnele Mari –demersuri pentru preluarea ºimodernizarea ºtrandului Ocniþa

Primãria Ocnele Mari face demersuri pentru aprelua ºi moderniza ºtrandul Ocniþa, celebrupentru proprietãþile sale curative, însã prostîntreþinut de cãtre cei care l-au administrat ºiexploatat de-a lungul anilor. Baza turisticã aparþi-nând dupã revoluþie omului de afaceri NicolaeMinea, condamnat la opt ani de închisoare pentruînstrãinarea mai multor terenuri din domeniulpublic al statului, de interes local, a ajuns la unlichidator judiciar din Târgu Jiu. De câþiva ani,acesta a închiriat ºtrandul unei firme a omului deafaceri Manea Balcan. Ca ºi Minea, Balcan nu afost interesat sã investeascã în ºtrand, ci sãstoarcã din el cât mai mulþi bani.

Clãdirile,încã un „hop”

Deocamdatã, clãdirile, în careintrã ºi bazinele ºtrandului, suntîn proprietatea Ralucom, o altãfirmã aflatã sub controlul luiNicolae Minea: „Pe 24 octom-brie, pe rolul instanþei este unproces în care se stabileºte ceeste cu clãdirile. Dacã Ralucomºi-a achitat datoriile cãtre stat(n.r. ceea ce este aproape impo-sibil), clãdirile îi rãmân în pro-prietate ºi atunci trebuie sã fa-cem o ofertã cãtre aceastã fir-mã” - spune primarul din Oc-nele Mari. În cazul în care Ra-lucom nu a plãtit, lichidatoruljudiciar va organiza o licitaþiede vânzare a clãdirilor ºtrandu-lui. În aceastã situaþie, PrimãriaOcnele Mari, care deþine tere-nurile ºtrandului, are mari ºansede a obþine aceste clãdiri.

AnunþAdministraþia Bazinalã de Apã Olt, instituþie publicã având

sediul în Rm. Vâlcea, str. Remus Bellu nr.6, judeþul Vâlcea, or-ganizeazã concurs pentru ocuparea postului vacant corespunzã-tor funcþiei contractuale de conducere, pe perioadã nedetermi-natã, de ªef Birou Contabilitate.

Condiþii de participare la concurs:1. Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile generale pre-

vãzute de art.3 din Regulamentul – Cadru aprobat prin H.G.286/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

2. Condiþii specifice de participare la concurs:- nivelul studiilor: studii superioare economice de lungã dura-

tã absolvite cu diplomã de licenþã;- minimum 5 ani vechime în domeniul economic;- certificat de atestare în domeniul Sistemului European de

Conturi (SEC).Concursul se va desfãºura la sediul Administraþiei Bazinale

de Apã Olt din str. Remus Bellu nr.6, Rm Vâlcea, judeþul Vâl-cea, dupã cum urmeazã:

- 17.11.2016 ora 10:00 - probã scrisã- 23.11.2016 ora 10:00 - interviu.Data limitã pânã la care candidaþii vor depune actele pentru

dosarul de concurs este 09.11.2016 (inclusiv), la sediul Admi-nistraþiei Bazinale de Apã Olt.

Informaþii suplimentare privind conþinutul dosarului, graficulde desfãºurare, tematica ºi bibliografia sunt afiºate pe site-ulinstituþiei, la sediul instituþiei ABA Olt din str. Remus Bellu nr.6Rm.Vâlcea, judeþul Vâlcea, relaþii tel.: 0250.739.881 int. 118sau 119.


de Marielena Popa

Într-o salã ticsitã cu foºti ºiactuali securiºti care veni-serã sã-l vadã pe celebrul

comandant al Securitãþii comu-niste, generalul Iulian Vlad, aavut loc, la Biblioteca Judeþea-nã „Antim Ivireanul” din Râm-nicu Vâlcea, lansarea cãrþii„Factorul intern. România înspirala conspiraþiilor”. Cartea,scrisã de ºeful de cabinet al luiVlad, generalul Aurel Rogojan,semnaleazã tehnicile de controlasupra þãrilor supuse „noii co-lonizãri mondiale”, din care Ro-mânia nu lipseºte. În acelaºitimp, încearcã ºi o reabilitaresubtilã a celui care a condusfostul Departament al Securitã-þii Statului.

Evenimentul, care propuneateme grave ºi incitante, a dege-nerat însã într-o tiradã de laudegroteºti – din pãcate ºi din par-tea unor oficiali ai judeþuluiVâlcea – faþã de generalul Vlad;un personaj asupra cãruia, pânãcând istoria va demonstra con-trariul, planeazã suspiciunea cãar fi comandat miºcarea secu-risto-teroristã din decembrie1989, când au murit aproape1.200 de oameni.

Adrian Buºu, vicepreºedintele CJ Vâlcea, lao lansare de carte: „Pentru judeþul nostru esteo onoare deosebitã sã îi avem în mijlocul nos-tru pe oamenii care au fãurit, la un moment dat,România modernã”.

Buºu: „Am un cultdeosebit pentrudomnul generalVlad, vã rogsã îmi permiteþisã mã înclin în faþadumneavoastrã!”

Prezent la eveniment în cali-tate oficialã, vicepreºedinteleConsiliului judeþean Vâlcea,Adrian Buºu, un pasionat de is-torie, a paralizat sala cu un dis-curs elogios însoþit de plecã-ciuni repetate în faþa celui a fost,totuºi, condamnat la 25 de anide închisoare pentru genocid.Buºu l-a descris pe Iulian Vladca pe o persoanã providenþialã,fãuritoare a… României moder-ne! O atitudine lipsitã de tact,prin care a rãsucit cuþitul într-oranã veche de 27 de ani:

„Doamnelor, domniºoarelorºi domnilor!

În numele Consiliului Jude-þean Vâlcea, al domnului preºe-dinte Constantin Rãdulescu, almeu personal, vã rog sã îmi per-miteþi sã adresez un salut plin derespect invitaþilor noºtri, domnu-lui general Iulian Vlad, domnu-lui general Aurel Rogojan ºi

echipei care i-a insoþit. Pentrujudeþul nostru, este o onoare de-osebitã sã-i avem în mijloculnostru pe oamenii care au fãurit,la un moment dat, România mo-dernã ºi au vegheat ca aceastãRomânie modernã sã nu se des-trame. Îi spuneam domnului ge-neral Iulian Vlad, înainte de aintra în aceastã salã, cã dacã aºfi fost plecat undeva, departe,veneam ºi pe jos la acest eveni-ment! Am un cult deosebit pen-tru acest om care a demonstratcã în serviciile secrete româneºtis-a fãcut activitate profesionis-tã. ªi am fost mândru cã ºi îna-inte de 1989 se temeau unii denoi ºi nu intrau în România caîntr-un stat lipsit de apãrare, iardupã 89, când profesioniºtii dinserviciile secrete româneºti aufost obligaþi sã aibã alte preocu-pãri decât cele normale, s-a vã-zut unde am ajuns. Domnilorgenerali, eu nu sunt un specia-list în serviciile de informaþii ºidin aceastã cauzã consider o im-pietate ca eu sã evaluez activita-tea dumneavoastrã. Însã, ca sim-plu cetãþean, ca român, vã spuncã aþi rãmas în mentalul colec-tiv. Cã ºi copilul meu ºtie cine afost generalul Iulian Vlad ºi cinea fost generalul Rogojan. Pen-tru cã sunt mândru, ca roman, cãexistaþi, cã aþi putut sã impuneþica România sã fie privitã ca unstat care stã în picioare ºi nu îngenunchi, ºi care ne-aþi învãþatcã indiferent prin ce vremuri

vom trece, ideea de românism,de naþionalism, nu trebuie sã pia-rã niciodatã. Pentru acest lucru,vã rog sã-mi permiteþi sã mã în-clin în faþa dumneavoastrã. Esteo onoare pentru noi ºi vã mulþu-mim încã o datã. Un ultim cu-vânt pentru domnul colonel Pre-diºor (n.r.colonel în rezervã, or-ganizatorul evenimentului): suntonorat de relaþia de prietenie cudumneavoastrã, domnule Predi-ºor, ºi trebuie sã vã spun un sin-gur lucru. M-aþi surprins cuaceastã manifestare pe care aþiorganizat-o impecabil. Dacãvreodatã vreþi sã vã lansaþi înpoliticã, vã stau la dispoziþie”, ºi-a încheiar cuvântul Buºu, mem-bru ALDE, candidat pentru Ca-mera Deputaþilor la alegerile dindecembrie.

„Sunt onoratcã aþi ajuns în oraºulDomniei Mele”

Penibilul a atins cote alarman-te în momentul în care a vorbitcelebrul “Nea Nae Dinescu”,preºedinte a ceea ce se numeºtepompos „Academia OlimpicãRomânã – Filiala Vâlcea”.

„Sunt onorat cã aþi ajuns înoraºul Domniei Mele, aºa cuma declarat marele Voievod Mir-cea cel Bãtrân, în urmã cu 728de ani, când din cancelarie aplecat spre cele patru zãri unhrisov în care se scria: Râmni-cu Vâlcea, oraºul DomnieiMele.(…) Domnilor generali, înmomentul când prietenul meu,Grigore Prediºor, mi-a dat tele-fon în urmã cu zece zile pentrua mã anunþa de aceastã minu-natã lansate de carte, pe care,aºa cum spunea ºi domnul Ro-taru, nu am avut timp sã o ci-tim, m-am bucurat foarte mult”.

ªi, în timp ce din salã se au-zea „stai, bã, jos!”, Nea Nae, cuun bãþ din lemn în mânã, îndrep-tat spre un panou, i-a reamintit

lui Rogojan cine este, dacã ui-tase cumva: (…) „Vã rog sã îmipermiteþi ca în aceste momen-te, domnule general Rogojan,domnule general Iulian Vlad,dar în mod deosebit asistenþei,sã prezint câteva repere cu oca-zia prezentãrii ºi lansãrii de car-te. Aveþi aici fotografia domnu-lui general, autorul acestei cãrþiºi al atâtor cãrþi care au vãzutlumina tiparului în ultimii ani ºiprima paginã a cãrþii respecti-ve...” La un moment dat, cine-va a cedat nervos. Aºa cã s-aridicat ºi i-a spus lui Nea Naesã tacã: „Vã rugãm sã încheiaþi,noi am venit aici sã-l ascultãmpe domnul general Vlad”.

Deºi huiduit, Dinescu nu s-alãsat cu una, cu douã: într-unvacarm îngrozitor, i-a oferit ge-neralului Vlad un ordin, în nu-mele „Academiei”. Au urmatalte luãri de cuvânt, alte laude,alte distincþii.

Rogojan: “Poatecã Vâlcea s-a camîntrecut pe sine!“Totuºi, cine-a tras?

Total surprins, autorul, cãrþii,generalul Rogojan, nu s-a pu-tut abþine sã nu remarce: „Printradiþie, evenimentele editoria-le sunt prilejurile în care vorbi-torii aduc laudatio autorului ºioperei. Din acest punct de ve-dere, poate cã Vâlcea s-a camîntrecut pe sine”.

Epilog: La câteva sute demetri de locul în care se desfã-ºura acest eveniment, existã otroiþã dedicatã celor care aumurit în 1989. În fiecare an, de22 decembrie, niºte mame în-durerate, cu o lumânare aprinsãîn mânã ºi un boþ de colivã încoº, întreabã, în van, cine le-aomorât copiii. Îºi va asuma ci-neva asta vreodatã?

Fostul ºef al Securitãþiicomuniste, Iulian Vlad,primit cu osanale la Vâlcea

















5ACTUALITATE

de Virgil Dumitrescu

încãpãþânare, ca într-o saga,pãþania cu ursul alpinist. Nicipe vremea capitalei culturaleeuropene, diriguitã de Iohan-nis, municipiul de pe Cibin nus-a bucurat de aºa pãdure demicrofoane. Responsabilii cuordinea ºi liniºtea publicã îl iaupe roºcovan la ochi, acesta alu-necã parcã înadins, mulþimeatrage un þipãt, animalul nu eatât de inabil sã facã buf. Val-sul dunãrean dintre Moldovaºi Muntenia a cotropit graniþa,militarii sunt în siaj, pompeledeverseazã apa în altã apã.Doctoranzii în tranchilizãridau greº, panica se reinstalea-zã, dacã are rabie? (ursul, nupanica)… S-a lãsat seara, cor-pul vânãtoresc se regrupeazã înjurul împuºcatului, iar cadrulnu e cel târgoviºtean, ci ace-laºi, sibian. Agora se reaprin-de pe varianta în van dezbãtu-tã dacã patrupedul trebuia ucis.Asociaþiile care au ca obiectprotecþia animalelor sãlbaticeiau atitudine. Teatrul pentruCopii ºi Tineret din urbea atâtde mediatizatã se coloreazã înroºu, semn cã pentru sângelevãrsat cineva e vinovat. ªi cumveþi reuºi sã evacuaþi atâtaapã?, o aud în replay pe repor-teriþã. „Dacã se retrage, reu-ºim. Dacã nu, nu”, rãspunde înfilosofia lui simplisimã celbântuit de necaz. Preºedinteleimprovizeazã ceva despre di-gul care lipseºte la Pechea.Guvernul, nici atât. Întâi jur-naliºtii, pe urmã miniºtrii. Dinstrãfundurile memoriei suieritm de daira, danseazã ursulromânesc...

Vreme câinoasã de oc-tombrie avangardist,cu ploi, ninsori ºi tem-

peraturi de noiembrie. Câinoa-sã, câinoasã, dar pe centrul Si-biului pune stãpânire un urs.Peste Moldova picurã în neºti-re, iar neºtirea se deºirã de laautoritãþile locale pânã la gu-vern. Camerele TV îl surprindpe Moº Martin escaladândacoperiºurile. Dincolo, o bãtrâ-nã din judeþul Galaþi plânge cala rãzboi, când îi pleacã bãr-batul. Se ºterge pe obraz cupodul palmei ºi, întrebatã dacãa primit de undeva vreun aju-tor, icneºte în microfon: „Ni-meni n-a dat pe aici! Nimeni!”Pe alt canal TV, acelaºi spec-tacol bulevardier cu ursul puspe fugã. Nu e moº, vine preci-zarea, sã aibã 5-6 ani. Întrebãripeste întrebãri de breakingnews despre junele Sibiului. S-au strâns ciopoare de gurã-cas-cã, poliþiºti, vânãtori, angajaþide la grãdina zoologicã. Apoi,câteva minute imaginile pano-rameazã o ditamai deltã pe lo-curile comunelor SloboziaConachi ºi Cuza Vodã. „Suntºi mascaþi acolo?”, se infla-meazã moderatoarea. Interca-lez: pãi, ce ne facem dacã îirecunoaºte ursul? Orice e po-sibil din partea temerarului al-pinist cu blanã, aºa cã aºtept ºisosirea trupelor antitero. Co-durile roºii îºi fac de cap. Oa-meni evacuaþi, ºosele distruse,ºcoli închise, trenuri care numai pleacã din gãri. Un frigi-der saltã pe valuri în locul bãr-cii din „Dunãrea albastrã”.Partea a doua a zilei reia cu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Un urs printre sinistraþi

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

SERVICII INCLUSE: Cazare 3 nopþi + o noapte gratis = 4 nopþi cazare în camere duble; Dinner party: 30.12.2016; Mic dejun - bufet suedez: 31.12.2016, 02.01.2017 Prânz 31.12.2016; Masa festivã Revelion: 31.12.2016; Candy bar 31.12.2016; Brunch: 01.01.2017; Masa festivã carnaval: 01.01.2017; Concurs de dans cu premiul special: „Un weekend la Bãile Olãneºti”; Tombola 01.01.2017 – marele premiu: „Un sejur de 5 nopþi la Bãile Olãneºti”; Premii speciale ºi alte surprize. Program muzical live: 30.12.2016, 31.12.2016 si 01.01.2017;

Pentru ziua de cazare oferitã gratuit se opteazã la rezervare (29.12.2016 sau 02.01.2017) ºi nuinclude mese.

TARIF: 990 lei/pers./pachet - în camere duble 3*;

EARLY BOOKING – Pentru rezervare ºi plata integralã pânã la data de 15.10.2016 se acordã undiscount de 60 lei/pers./sejur (app. 5%).

Supliment cazare în regim single 264 lei/pers./pachet.

Se poate opta pentru zile în plus de cazare (29.12.2016 sau 02.01.2017) la urmãtoarele tarife (fãrãmese):

- 66 lei/pers./zi în cazul camerelor 3*;

Copiii cu vârste pânã la 14 ani achitã 50% din tariful de cazare (pat în camerã cu pãrinþii) ºi masã.

Facilitãþi:În cazul grupurilor se acordã o gratuitate la 15 persoane, ofertele putând fi modificate în funcþie de

cerinþele grupului.Acces internet wi-fi în cadrul receptiei ºi în restaurant.Tarifele includ TVA. Taxa hotelierã se achitã la recepþie (app. 5 lei/pers./sejur)

PERIOADA: 29.12.2016 – 02.01.2017 / 30.12.2016 – 03.01.2017

PLÃTEªTI 3 NOPÞI – STAI 4 NOPÞI !REVELION 2017

BÃILE OLÃNEªTIHOTEL LIVADIA

































Publ

icita

te

6ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

N ivelul taxelor ºiimpozitelor localepentru 2017 a fost

dat publicitãþii luni, 24 oc-tombrie, când edilii au postatpe site-ul municipal proiectulde hotãrâre cât ºi anexele cecuprind diversele taxe ºi im-pozite locale, cu scutirile orimajorãrile corespunzãtoare.

Potrivit anunþului postat pepagina municipalã de inter-net, orice contribuabil intere-sat poate formula obiecþiipânã la jumãtatea lunii viitoa-re, o dezbatere publicã ur-mând a fi organizatã înainteaºedinþei de consiliu local dinluna noiembrie. „PrimãriaMunicipiului Craiova a iniþiatprocedura de consultare pu-blicã, în conformitate cu pre-vederile Legii 52/2003 pri-vind transparenþa deciziona-lã în administraþia publicã,

Primãria Municipiului Craiova a finalizat proiec-tul privind taxele ºi impozitele locale pentru2017. Edilii menþin birurile locale la acelaºinivel cu 2016 ºi pentru anul viitor, cu o excepþienotabilã. Existã o categorie de contribuabilicare ar putea plãti anul viitor impozite de ºaseori mai mari decât în prezent. Prevederea apareîn premierã în documentul întocmit de funcþio-narii municipalitãþii ºi lansat în dezbatere publi-cã premergãtor aprobãrii în plenul ConsiliuluiLocal Municipal, eveniment aºteptat la ºedinþade luna viitoare a aleºilor locali.pentru «Proiectul de hotãrâreprivind aprobarea impozitelor ºitaxelor pe anul 2017». Persoa-nele fizice sau persoanele juri-dice interesate pot depune pro-puneri, sugestii sau opinii cuvaloare de recomandare cu pri-vire la proiectul supus consul-tãrii, pânã la data de 16.11.2016,la Centrul de Informaþii pentruCetãþeni din cadrul PrimãrieiMunicipiului Craiova, str. A.I.Cuza nr. 7, prin fax:0251.411.561 sau e-mail: [email protected]”, se aratã în anunþul edili-lor.

Nota generalã este de stag-nare, nivelul taxelor ºi impo-zitelor precum ºi valorile im-

pozabile ale bunurilor rãmâ-nând la nivelul celor de anulacesta. Municipalitatea se obli-gã sã acorde o serie de scutiri,similare celor din 2016, înfuncþie de natura bunului ori decalitatea deþinãtorului. Ediliimenþin ºi bonificaþia de 10 lasutã din valoarea impozituluiacordat celor care achitã obli-gaþiile la bugetul local pânã la31 martie, fie cã e vorba deimpozitul pe teren, impozitulpe clãdiri sau de impozitul pemijloacele de transport, dato-rat pentru întregul an de cãtrecontribuabili, în timp ce, în ca-zul mijloacelor de transporthibride, impozitul se reduce cu95%.


7POLITICÃ

de Marielena Popa

Dacã Romeo Rãdulescus-ar întoarce în PartidulNaþional Liberal (PNL)

fãrã sã emitã pretenþii, carierasa politicã ar fi salvatã, este depãrere Cristian Buican, preºe-dintele liberalilor vâlceni. De-misionar din PNL în 2014, caurmare a unor neînþelegeri cufoºtii sãi colegi democrat-libe-rali, Rãdulescu a pãrãsit recentºi Partidul Social Democrat(PSD) deoarece nu a reuºit sãobþinã un loc eligibil pe listapentru Parlament ºi ºi-a anun-þat candidatura independentã.“Eu cred cã domnul Romeo Rã-dulescu ar putea sã se reîntoar-cã în PNL. Candidatura dum-nealui independentã la funcþiade deputat este o greºealã careîi va încheia cariera politicã. ªidacã s-ar întoarce în PNL fãrãsã aibã pretenþii, în mod cert

ImImImImImpozitpozitpozitpozitpozitele şi tele şi tele şi tele şi tele şi taxaxaxaxaxele locale pentrele locale pentrele locale pentrele locale pentrele locale pentru 20u 20u 20u 20u 20111117,7,7,7,7,în dezbatîn dezbatîn dezbatîn dezbatîn dezbatererererere publicăe publicăe publicăe publicăe publică

Supra-taxade îngrijit clãdirileºi terenurile

Surpriza vine însã pentruproprietarii de imobile „ne-îngrijite”, aceºtia urmând afi penalizaþi cu taxe de ºaseori mai mari, potrivit pro-iectului supus dezbaterii pu-blice. „Art.11.(1) Pentruanul 2017 se aprobã majo-rarea cu 500% a impozitu-lui pentru clãdirile ºi/sau te-renurile neîngrijite, situateîn intravilanul municipiuluiCraiova. (2) Criteriile de în-

cadrare a clãdirilor/terenurilorîn categoria «neîngrijite» sevor stabili printr-o procedurãcomunã a direcþiilor de specia-litate din cadrul Primãriei Mu-nicipiului Craiova (DirecþiaServicii Publice, Poliþia Loca-lã, Direcþia Urbanism ºi Ame-najarea Teritoriului ºi DirecþiaImpozite ºi Taxe) aprobatã prinhotãrâre a consiliului local,pânã la data de 31 decembrie2016, prin care va fi definit(ã)terenul/clãdirea neîngrijit(ã) ºiprin care vor fi stabilite moda-litãþile de notificare a proprie-tarului, modalitãþile de consta-

tare, precum ºi perioada degraþie pentru remedierea ºiintrarea în legalitate”, searatã în proiect. De menþio-nat cã municipalitatea aveaposibilitatea introduceriiacestei prevederi de anultrecut, edilii hotãrând la vre-mea aceea sã lase o perioa-dã de graþie celor vizaþi desuprataxã. Decizia finalã vaaparþine consilierilor locali,care au inclusiv posibilita-tea de a alege un alt nivel demajorare în afara maximu-lui de 500% permis de Co-dul Fiscal.

viitorul sãu politic ar fi unuldestul de serios”, a declaratCristian Buican la cea mai re-centã conferinþã de presã a PNLVâlcea.

În PNL Vâlcea existã pãrericontradictorii faþã de prezumti-va reîntoarcere a lui Romeo Rã-dulescu. Pe când liderii foºtilorliberal-democraþi nu o agreeazã,liberalii autentici considerã cãRãdulescu, fost primar al muni-cipiului Râmnicu Vâlcea, deci,un deþinãtor al unui portofoliu devoturi, poate veni în partid pen-tru a pune umãrul la parlamen-tarele din decembrie. Însã am-bele tabere sunt de acord cã înaceastã legislaturã, Romeo Rã-dulescu nu se poate afla pe liste-le liberale. De altfel, lista PNLVâlcea a fost deja validatã deBiroul Permanent Naþional(BPN), iar Buican a declarat cãpe 27 octombrie, probabil, can-didaturile vor fi depuse la BiroulElectoral Judeþean.

Majorarecu 500% pentruo categoriede contribuabilicraioveni

















Romeo Rãdulescu

Liderul PNL Vâlceaconsiderã cã RomeoRãdulescu este aproape

de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic


de decesul politic

Cristian Buican


8POLITICÃ

de Dan Olteanu

Informaþia a fost fãcutã publicã depreºedintele Consiliului JudeþeanDolj, Ion Prioteasa, în cadrul ºedin-

þei ordinare care a avut loc la finalul sãp-tãmânii trecute. „Aº începe cu vestea ceamai bunã ºi anume cã în cursul zilei deieri (miercuri - 19 octombrie, n.red.) s-asemnat, în sfârºit, dupã aproape un an,contractul cu firma care a câºtigat licita-þia pentru angiograf. Este aparatul prin-cipal, cel mai mare din aceastã clinicã.În funcþie de acest aparat, toate celelalteinstalaþii, cealaltã aparaturã, nu au pututsã meargã mai departe pânã nu s-a ºtiutce fel de aparat este, care sunt indicii teh-nici ºi, mai ales, cã acest aparat este aco-perit de un sarcofag de plumb care estemai mic sau mai mare, în funcþie de aces-te caracteristici. Nu am abandonat nicioclipã acest proiect al Clinicii de Cardio-logie. De patru ori s-a reluat licitaþia, depatru ori s-a ajuns în instanþã ºi, de-abiala a patra oarã, dupã ce s-a ajuns iar îninstanþã, s-a putut face contractul. Estefãrã dubiu cã mergem mai departe”, aprecizat Prioteasa.

Specialist de „import“pentru UMF

Preºedintele CJ Dolj a þinut sã preci-zeze ºi faptul cã, pe aceastã specializare

Clinica deCardiologie,„un angiograf“mai aproapede finalizare

Dupã o aºteptare de peste un an ºi patru licitaþii, toatecontestate în instanþã, Spitalul Clinic Judeþean de UrgenþãCraiova a semnat contractul pentru achiziþionarea unuiangiograf, cel mai important aparat din dotarea viitoareiClinici de Cardiologie care se construieºte în curtea unitãþiisanitare. Conform preºedintelui CJ Dolj, Clinica de Cardio-logie, o investiþie de peste 7,3 milioane de euro, ar urma sãfie gata în primãvara anului viitor.

de chirurgie cardiovascularã, la Craiovava sosi ºi un medic de la Târgu Mureº,unde existã o astfel de clinicã de maimulþi ani, care ar urma sã pregãteascãmedicii pentru aceastã specializare. „Unalt amãnunt deloc neglijabil ºi, nota bene,pentru Universitatea de Medicinã ºi Far-macie, pentru domnul rector ºi pentrudomnul prof. Ciurea, pentru BogdanFãnuþã ºi pentru toþi ceilalþi, este faptulcã sunt foarte aproape de a aduce un ca-dru didactic, un om cu experienþã de laspitalul din Târgu Mureº, care va primicatedrã la facultate, care se va integra înviaþa societãþii medicale ºi îºi va strângeo echipã în jur, în aºa fel încât oameniicare suferã un infarct, un preinfarct, sãnu mai fie trimiºi cu ambulanþa sau cuelicopterul la Bucureºti. Aºa cum ºtim,într-o jumãtate de orã, dacã nu s-a inter-venit la bolile acestea grave, degeaba maiintervii pe urmã. Este fãrã dubiu cã laînceputul anului viitor, probabil spre pri-mãvarã, vom fi gata cu aceastã investi-þie a noastrã, care este destul de impor-tantã - 7,3 milioane de euro - ºi aparatu-rã de ultimã generaþie, ºi saloane noi, ºipaturi noi, ºi tot ce trebuie. Aºa cum esteºi extinderea Urgenþei, unde nici aici nudãm înapoi“, a adãugat Ion Prioteasa,care a amintit faptul cã CJ Dolj va conti-nua sã investeascã sume consistente pen-tru reabilitarea ºi modernizarea Spitalu-lui Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova.

Deputatul Ionuþ Stroe,preºedintele PNL Craiova,a declarat, în cadrul uneiconferinþe de presã susþi-nute la sfârºitul sãptãmâniitrecute, cã Partidul Naþio-nal Liberal este singurulpartid care respectã crite-riile de integritate. Deputa-tul mai spune cã premierulDacian Cioloº va regãsipuncte de convergenþã înprogramul liberal, iar urmã-torul Guvern va continuaacest nou tip de politicã:onestã, decentã, corectã ºiprofesionistã.

„Partidul Naþional Liberal este sin-gurul partid care se prezintã la alegeri-le parlamentare din acest an cu o listãde candidaþi care respectã criteriile deintegritate. Faptul cã am traversat cutoþii acest an în care am avut parte de oguvernare tehnocratã, independentãpolitic, ne-a oferit rãgazul reaºezãrii ºireformãrii interne, proces bazat în pri-mul rând pe criterii de integritate, în aldoilea rând pe competenþã, dar în modspecial pe o mai mare deschidere a par-tidului cãtre societate.

În acest an, de guvernare Cioloº, amconstatat cã România se poate guver-na ºi altfel. ªi aºa vrem sã continuãm.Cu onestitate, decenþã, corectitudine,cumpãtare ºi profesionalism. Schimba-rea în bine este vizibilã ºi poate sã con-tinue, iar condiþia pentru ca acest pro-ces sã nu fie reversibil (cum probabilºi-ar dori PSD) este ca proiectul deguvernare de dupã 11 decembrie sã seconstruiascã în jurul premierului Da-cian Cioloº, în baza principiilor ºi so-luþiilor enunþate în PLATFORMA RO-MÂNIA 100.

Suntem cu toþii de acord cã aceastãschimbare este necesarã, cã paradig-ma politicianistã ºi învechitã a PSDtrebuie abandonatã ºi trecutã la capi-tolul istorie. În acest moment, cu Da-

cian Cioloº au posibilitatea de a asumapublic principiile unei guvernãri mo-derne ºi de a susþine o construcþie ones-tã ºi deschisã.

În câteva zile, vom armoniza Progra-mul de guvernare al PNL cu materialulpublicat de Dacian Cioloº; principiilede buna guvernare enunþate de premierau un mare grad de convergenþã cu so-luþiile liberale“, a declarat Stroe.

Deputatul liberal a vorbit ºi desprelucrurile concrete pe care actualul Gu-vern le-a fãcut pentru dezvoltarea ju-deþului Dolj ºi a Craiovei. „Ce înseam-nã în termeni concreþi «CIOLOª pen-tru CRAIOVA?» Am 3 rãspunsuri sim-ple:

1. Ministerul Transporturilor a ac-tualizat harta autostrãzii CRAIOVA- PITEªTI

Finanþarea este aprobatãLicitaþia pentru studiul de fezabilita-

te ºi proiectul tehnic sunt în prag de lan-sare

Termenul de implementare este2016-2018

Valoarea este de 645 milioane eurofãrã TVA

Indicative A12, lungime 124,30 kmFinanþare FEDR2. Realizarea Spitalului Regional:

Hotãrârea de Guvern pentru alocareaterenului va fi pe masa Guvernului sãp-tãmâna viitoare.

3. Securizarea continuãrii ºi dez-voltãrii investiþiilor FORD la Craio-va.

Guvernul a aprobat prelungirea pe-rioadei de realizare a volumelor ºi areuºit fixarea obligativitãþii menþineriiinvestiþiei de la Craiova ºi dupã31.12.2017 (Ford realizase investiþiaasumatã prin OUG 109/2008 de 869.09milioane euro cu obligaþia menþineriipânã la 31.12.2017).

Prim-ministrul Dacian Cioloº i-aconvins pe americani sã înceapã dez-voltarea unor CAPACITÃÞI NOI deproducþie destinate automobilelor elec-trice, în contextul în care Guvernul vadeschide în urmãtorii ani 10.000 deprize electrice pentru încãrcarea maºi-nilor electrice ºi va acorda ECO-TI-CHETE pentru maºini electrice noi depânã la 20.000 lei.

Guvernul a aprobat EXTINDEREApânã în anul 2025 a perioadei de reali-zare a producþiei de automobile ºi mo-toare / asumate de compania FORD (pânã în 2019 investiþii de 130 de mili-oane euro – 100 pentru un nou model,30 pentru producþia de motoare), cumenþinerea ºi creºterea actualului nu-mãr de angajaþi“.

Ionuþ Stroe:„Vom armonizaProgramul de

guvernare al PNL cumaterialul publicatde Dacian Cioloº”


guvernare al PNL cumaterialul publicat

de Dacian Cioloº”






































Ion PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon PrioteasaIon Prioteasa


9POLITICÃ

Lia Olguþa Vasilescu - candidat pe lista PSDpentru Camera Deputaþilor

De departe candidatul cu cea mai mare notorietate dintre toþi competitorii care se voralinia, pe listele partidelor, la startul campaniei electorale. Actual primar al Craiovei, LiaOlguþa Vasilescu ºi-a început cariera politicã în cadrul PRM, filiala Dolj, formaþiune care,în anul 2000, a propulsat-o pe bãncile Camerei Deputaþilor. Patru ani mai târziu, tot dinpartea PRM, obþine cel de-al doilea mandat de deputat. În anul 2007 se alãturã PSD, iar înanul 2008, cu ocazia primelor alegeri uninominale organizate în România dupã 1989,câºtigã bãtãlia pentru Colegiul 3 Senat ºi obþine cel de-al doilea mandat de parlamentar. În2012, deºi puþini i-au acordat ºanse, Olguþa Vasilescu reuºeºte sã câºtige cursa pentrufotoliul de primar al Craiovei în detrimentul lui Antonie Solomon, iar patru ani maitârziu, în iunie 2016, câºtigã detaºat cel de-al doilea mandat.

Figurã importantã la nivelul central al PSD, Olguþa Vasilescu a þinut, în ultimeleºase luni, prima paginã a ziarelor dupã ce, într-un dosar invalidat de jude-cãtorii bucureºteni, Direcþia Naþionalã Anticorupþie a acuzat-o de luare demitã, spãlare de bani ºi folosirea autoritãþii sau influenþei în scopul obþine-rii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Trebuie menþionat cã, deºinu încape îndoialã cã va obþine un mandat de deputat în urmaalegerilor din 11 decembrie, Olguþa Vasilescu ocu-pând prima poziþie pe lista PSD, este neclar dacãactualul primar al Craiovei va ajunge în Parlament.Astfel, conform propriilor declaraþii, nu intenþio-neazã sã renunþe la Primãrie decât dacã va ajungeîntr-o poziþie din care sã ajute mai mult Craiova,referindu-se la o funcþie de ministru în urmãtorulCabinet.

Dupã o pauzã de opt ani,determinatã de votul unino-minal, România se întoarce,din luna decembrie, la con-sacratele liste cu candidaþii.Astfel, cum la ultimele douãrunde de alegeri parlamenta-re, cel puþin în teorie, acontat mai mult omul decâtpartidul, acestea de pe urmãs-au înghesuit, în foartemulte cazuri, sã scoatã înfaþã figuri cunoscute, cuprizã la electorat. Acum,regulile s-au schimbat, iaralegãtorii au de ales întremai multe liste cu numepropuse de cãtre actoriipolitici. Aºadar, cine suntcandidaþii din spatele liste-lor? Rãmâneþi cu Indiscretºi, pânã la alegerile din 11decembrie, îi veþi cunoaºte,separat, pe fiecare dintre ei!

Mario Ovidiu Oprea - candidat pe lista PNLpentru Senatul României

Actualul lider al Grupului Parlamentar PNL din Senatul României, Mario Ovi-diu Oprea, ºi-a fãcut intrarea pe scena politicã naþionalã în anul 2004, când, dinpostura de candidat din partea Alianþei Dreptate ºi Adevãr, a reuºit sã câºtigeprimul mandat de senator. Un an mai târziu, în 2005, dupã debarcarea lui HoraþiuBuzatu din fruntea organizaþiei judeþene, Mario Oprea preia ºi ºefia PNL Dolj,

funcþie pe care o va pãstra pânã în anul 2010.În anul 2008, Mario Ovidiu Oprea îºi pãstreazã

mandatul de senator, iar în 2012 câºtigã fãrãdrept de apel un nou mandat sub flamura USLDolj. Mario Ovidiu Oprea s-a þinut departede scandaluri, fie ele pe plan naþionalsau local. În schimb, liberalul bi-feazã la capitolul activitate par-lmentarã, doar în actuala legisla-turã având 55 de propuneri legis-lative iniþiate, dintre care 4 au fostpromulgate legi. În plus, senato-

rul nu s-a sfiit niciodatã „sãse ia de piept“ cu adver-

sarii politici de pe planlocal sau central.

La nivel central,despre senatorul

Mario OvidiuOprea se

spune cãe s t e

proto-t i p u lp a r l a -menta -rului mo-

del în totceea ce face, fiind

un oºtean fidel partidu-lui nu atât cât s-a aflat laputere, cât mai ales înopoziþie.

Ion Cupã - candidat pe lista ALDEpentru Camera Deputaþilor

Unul dintre candidaþii de „import“ care se vorregãsi pe listele cu care partidele vor veni, în 11decembrie, în faþa doljenilor este Ion Cupã. Gor-jean la origini, actualul ºef al ALDE Dolj s-afãcut remarcat în judeþul vecin Mehedinþi, unde,dupã ce a ocupat funcþia de contabil ºef la Hi-drotehnica Orºova, ajunge, în 2005, ºef al Di-recþiei Generale a Finanþelor Publice Mehe-dinþi. Rãmâne în aceastã funcþie pânã în anul2010, când face pasul cãtre ºefia DGPF Gorj.Doi ani mai târziu, candideazã din partea PDLpentru un mandat de deputat în Colegiul 1 Gorjºi reuºeºte sã ajungã în Parlament. Totuºi,aventura portocalie se încheie în anul 2013când decide sã pãrãseascã partidul ºi sã sealãture PNL, manevrã pusã de mulþi pe sea-ma relaþiei naº-fin cu mult mai celebrul Mi-hai Stãniºoarã, cel care trecuse ºi el în barcaliberalilor cu câteva sãptãmâni mai înainte.Un an mai târziu, în vara anului 2014, Cupãpleacã din PNL, alãturându-se partidului luiCãlin Popescu Tãriceanu. La începutul anu-lui trecut este transferat de liderul ALDE laDolj, unde primeºte sarcina de a pune pe

picioare organizaþia judeþeanã. Se achitã cusucces de sarcinã, ALDE reuºind sã obþinã un

scor respectabil la alegerile locale din luna iu-nie.

Profil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oamenii

Vasile Cocoº

10POLITICÃ


Duminicã, 23 octombrie2016, ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Varsanufie, Ar-

hiepiscopul Râmnicului, a sã-vârºit Sfânta Liturghie la Bise-rica „Sfinþii Apostoli Petru ºiPavel” a Parohiei CãlimãneºtiI, Protopopiatul Cãlimãneºti,înconjurat de un sobor de pre-oþi ºi diaconi. În cuvântul deînvãþãturã împãrtãºit celor pre-zenþi, Pãrintele Arhiepiscop aarãtat cã „am ascultat citindu-se din Evanghelia SfântuluiLuca un fragment care poatepãrea înfricoºãtor. Este vorbadespre o vindecare pe care oface Mântuitorul nostru IisusHristos, nu pe teritoriul Galile-ii, ci într-o cetate care se numeaGherghesa sau Gadara, undelocuitorii acestei cetãþi nu seîndeletniceau cu cele pe carele poruncise Moise ci, din con-trã, pentru legiunile romane,creºteau turme de porci. Poateºi acesta era unul dintre moti-vele pentru care aceastã cetateera chinuitã din pricina unui omcare era îndrãcit, care nu mailocuia în cetate, nu mai locuiaîn casã omeneascã, ci locuiaprin morminte ºi aproape ni-meni nu mai putea sã treacã princalea lor. În aceastã cetate a ve-nit Mântuitorul, coborând dincorabie dupã ce noaptea potoli-se furtuna pe mare. Potolise fur-tuna pe mare ºi arãtase cât deputernicã trebuie sã fie credin-þa în Dumnezeu. Înaintea Lui,acest om a fãcut ceea ce n-auputut sã facã cei care au vãzutmultele minuni pe care le-a fã-

Slujire arhiereascã înParohia Cãlimãneºti I

cut, cei care au ascultat cuvân-tul Lui. Acest om, care era de-monizat, prin glasul demonuluicare era în el, recunoaºte pe Ii-sus Hristos Fiul lui Dumnezeupentru cã spune: „Ce ai cu mine,Fiule al lui Dumnezeu? De cemã chinuieºti înainte de vre-me?” Cu alte cuvinte, diavolulºtia cã la sfârºitul vremurilorDumnezeu a pregãtit pentru elun loc unde va fi chinuit pentrucã nu a rãmas lângã Dumnezeu,pentru cã s-a ridicat împotrivalui Dumnezeu. Mântuitorul,pentru a arãta ucenicilor felul încare este chinuit acest biet om,întreabã pe diavol: „Care estenumele tãu?”. ªi diavolul rãs-punde: „legiune”. Legiunea nu-mãra mai mult de 1.000 de sol-daþi ai Imperiului Roman, iarfaptul cã omul era chinuit de unnumãr aºa mare de diavoli neaminteºte de un alt cuvânt alMântuitorului, în care se spunecã atunci când curãþim hainasufletului nostru, trebuie sãstãm tari în credinþã pentru cãvin iarãºi diavoli ca sã ne ispi-teascã. Diavolii îi cer Mântui-torului ca sã-i lase sã intre înturma de porci din apropiere.Mântuitorul le îngãduie, iar por-cii se aruncã în mare unde-ºigãsesc sfârºitul. Omul este vin-decat, însã ceea ce pare bizareste faptul cã Mântuitorul îl tri-mite în cetatea unde se nãscuseºi crescuse, cu aceastã poruncã:„Mergi ºi spune cât bine þi-afãcut þie Dumnezeu”. De obicei,dupã ce vindeca pe cineva,Mântuitorul îl oprea ca sã spu-Pu

blic

itate

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

nã cine l-a vindecat, însã acestaa mers în cetate ºi a mãrturisitce faptã a fãcut Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu, cum a fostvindecat, cum au fost demoniiscoºi, iar porcii s-au aruncat înmare. Oamenii din cetate n-aufãcut însã ca cei din Samaria.N-au venit ca sã-L roage peMântuitorul ca sã rãmânã la ei,ci aproape cã L-au alungat peFiul lui Dumnezeu. De ce? Pen-tru cã le era fricã din pricinapãcatelor lor. Ei încãlcau porun-cile Legii lui Dumnezeu dateprin Moise, pentru cã îndepãr-taserã de la Dumnezeu pe om.Pericopa evanghelicã pe caream ascultat-o astãzi ne aratãînsã cât de iubitor este Dumne-zeu faþã de neamul omenesc ºidragostea Lui atât de mare pen-tru cã oferã daruri ºi binecuvân-tãri nesfârºite în viaþa omului,binecuvântãri care nu fac altce-va decât sã-l facã pe om sã fieîmplinit” – a subliniat Înaltprea-sfinþia Sa. La final, pãrinteleparoh Emanoil Neþu a mulþumitÎnaltpreasfinþiei Sale pentrubucuria duhovniceascã pe carele-a oferit-o preoþilor ºi enoria-ºilor parohiei. Pãrintele Arhie-piscop, încredinþându-i pe toþicei prezenþi de purtarea în ru-gãciune, i-a binecuvântat pecredincioºi, rugând pe Preami-lostivul Dumnezeu sã plineas-cã rugãciunile sãvârºite în bise-rica închinatã Sfinþilor ApostoliPetru ºi Pavel.

Sursa:Arhiepiscopia Râmnicului

Lista pentru CameraDeputaþilor estedeschisã de fostulviceprimar al munici-piului RâmnicuVâlcea, Vasile Cocoº,cea pentru Senat, deprofesorul de sportBogdan Matei.

de Marielena Popa

Comitetul Executiv Na-þional al PartiduluiSocial Democrat

(PSD) a validat, marþi seara,listele de candidaþi pentru ale-gerile parlamentare din 11 de-cembrie a.c. Potrivit lui Con-stantin Rãdulescu, preºedinte-le PSD Vâlcea, lista propusãde aceastã organizaþie rãmâneneschimbatã.

Astfel, candidaþii eligibili aiacestei organizaþii pentru Par-lament sunt:

Camera Deputaþilor: 1-Vasile Cocoº; 2-Daniela Ote-ºanu; 3- Ovidiu Popa; 4-Eu-gen Neaþã.

Senat:1- Bogdan Matei; 2-Laurenþiu Coca

Deºi în spaþiul public au apã-rut în ultima perioadã informa-þii despre prezenþa lui NicolaeBãnicioiu sau Gabriel Teodo-rovici pe listele de la Vâlcea,argumentele locale pentru ac-

tuala componenþã ºi-au fãcutefectul. „Sunt convins cã aceas-tã listã o sã fie comentatã înde-lung, însã am satisfacþia ºi de-clar cu toatã convingerea cãPSD are la Vâlcea cea mai bunalistã! Regãsim aici oameni cu-raþi, omeni bine pregãtiþi ºi cuexperienþã administrativã ºipoliticã! Regãsim tineri ºi fe-mei, dar ºi seniori, regãsim oa-meni cu “state vechi” în partid,dar ºi oameni noi!”, a comen-tat Constantin Rãdulescu pepagina sa de facebook.

Bogdan Matei

Au fost validaþicandidaþii PSD Vâlcea

pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


pentru Parlament


SC APAVIL SA – CentruExploatare Vest a desfãºuratsãptãmâna trecutã o serie de ac-tivitãþi în întreaga arie de ope-rare.

AVARII REZOLVATE. Aufost remediate 3 avarii la reþea-ua de apã pe strada Petroluluidin Bãbeni, în satul Ciorãºti dincomuna ªirineasa ºi la Staþia deapã Barcane din comuna Pãu-ºeºti - Otãsãu.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au executat lucrãri debranºare ºi racordare la reþeauade apã în comunele Pãuºeºti -Otãsãu ºi Nicolae Bãlcescu;

- s-au verificat ºi s-au curã-þat cãminele la staþiile de repom-

Seria conferinþelor iniþiate de Asociaþia ProTurism Herculane a ajuns, în weekend-ul caretocmai s-a încheiat, la cea de-a VI-a ediþie.Desfãºurat sub titlul „Bãile Herculane, mai multdecât apã – wellness, energie ºi viaþã“, eveni-mentul, gãzduit de Hotelul Afrodita Resor-t&SPA, a adus în acelaºi loc jurnaliºti, bloggerispecializaþi pe domeniul turismului ºi wellness-ului, dar ºi reprezentanþi ai Autoritãþii Naþionalepentru Turism sau membri ai Asociaþiei Naþio-nale a Agenþiilor de Turism din România, sco-pul fiind evaluarea ºi valorificarea potenþialuluistaþiunii în turismul de wellness.

de Dan Olteanu

Evenimentul, la fel ca pre-cedentele cinci ediþii, aavut drept scop promo-

varea ºi dezvoltarea staþiunii, deaceastã datã tema fiind promo-varea ºi prezentarea terapiilor cefolosesc apele cu proprietãþispeciale ale zonei, toate acesteaîn contextul noilor tendinþe dewellness din Europa. „Ne bucu-rãm cã echipa noastrã ºi numã-rul membrilor asociaþiei au cres-cut considerabil în ultimul an,ceea ce ne dã încrederea nu nu-mai cã suntem pe drumul celbun în ceea ce priveºte acþiuni-le noastre, ci ºi cã cei cãrora lepasã de aceastã staþiune ºi deviitorul ei sunt într-un numãr totmai mare. Aceste evenimentesunt o ocazie minunatã ca toþicei implicaþi în dezvoltarea zo-nei sã profite de platforma decomunicare deja realizatã ºi estelocul ce poate genera soluþiipentru viitor”, a declarat Mari-nela Badea, preºedinte Asocia-þia Pro Turism Herculane.

Dacã precedentele conferin-þe au abordat segmente din celemai diverse ale procesului dedezvoltare, de la promovare in-ternaþionalã pânã la terapii noi,

atragere de fonduri europenesau proiecte naþionale, cel mairecent eveniment gãzduit deHotelul Afrodita Resort&SPAºi-a propus sã evalueze poten-þialul staþiunii într-un mediu dewellness în continuã dezvolta-re, precum ºi rolul pe care re-sursele staþiunii îl pot juca într-un climat social tot mai orientatspre gãsirea elementelor pentruun stil de viaþã cât mai sãnãtos.

„Vrem sã demonstrãm cãîntr-un mediu competitiv alwellness-ului ºi Herculanepoate avea un cuvânt de spusprin investiþiile constante alemediului privat, precum ºi cãacesta are toate resursele nece-sare pentru a oferi pachetulcomplet de sãnãtate ºi relaxa-re: aer ionizat negativ, ape ter-male ºi o multitudine de acti-vitãþi sportive. Herculane înacest moment are nevoie de unsuflu tânãr, de viziune ºi de câtmai multe proiecte noi. Nu înultimul rând, pentru orice acþi-une, oricât de micã, avem ne-voie de implicare civicã ºi con-sider cã este unul din factoriiprincipali ce pot face ca meca-nismul sã funcþioneze mai re-pede. Din acest motiv, am alessã avem la aceastã ediþie oa-

meni tineri din toate colþurileþãrii, care au entuziasmul ne-

Activitate intensã la Apavil Centru Vestpare Nicolae Bãlcescu ºi ªiri-neasa;

- s-au branºat la reþeaua de apãpotabilã cinci abonaþi noi în co-munele Pãuºeºti – Otãsãu ºiBuneºti;

- s-au schimbat robineþi blo-caþi ºi branºamente sparte înBãbeni ºi Bãile Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de pompare din cadrulSectorului Govora (Pãuºeºti –Otãsãu ºi Buneºti), la staþiile deepurare de la Mihãeºti ºi Buneºtiºi a staþiilor de repompare dinPãuºeºti – Otãsãu ºi Buneºti;

- au fost verificaþi parametrii

apei potabile furnizate în Siste-mele Govora, Mihãeºti, Bu-neºti, Pãuºeºti – Otãsãu ºi Frân-ceºti, ca ºi ai apei menajere des-cãrcate în pârâul Govora;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor lastaþiile de apã Predeºti ºi Corbi(comuna Nicolae Bãlcescu), astaþiei de epurare Valea Bãlceas-ca, a staþiei de apã ªirineasa ºia staþiilor de epurare ªirineasaºi Slãviteºti, a staþiilor de pom-pare ºi repompare Romani – Pã-dureþu (Bãbeni);

- s-a asigurat buna funcþiona-re a reþelei de canalizare Corbi– Rotãreºti (comuna Nicolae

Bãlcescu);- s-a executat manevra vanã-

cuþit în cadrul staþiei de epurareape uzate Dosul Râului din co-muna Nicolae Bãlcescu;

- s-a asigurat calitatea apei ºibuna funcþionare a STAP ªiri-neasa;

- s-au golit manual cãminelestaþiilor de repompare apã uza-tã nr. 10 ºi 17 din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-a monitorizat reþeaua deapã a oraºului Bãbeni pentruîndepãrtarea posibilelor pierderide apã;

- s-au efectuat lucrãri de sub-traversare a unei rigole cu o

conductã Dn110 mm în satulDosul Râului din comuna Ni-colae Bãlcescu;

- s-a confecþionat un cofrajmetalic ce va fi folosit pentruturnarea din beton a capacelorla cãminele de canalizare;

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometrela case, acolo unde acestea nucorespundeau din punct de ve-dere metrologic sau erau dete-riorate.

PROBLEME DEOSEBI-TE. A fost transportat, montatºi pus în funcþiune un rezervortampon de apã potabilã în incin-ta Staþiei de apã Barcane pen-tru a deservi reþeaua de apã Pã-uºeºti – Otãsãu.

cesar ºi dorinþa de implicarepentru a produce o diferenþã“,

a declarat Laura Pãtru, PR Aso-ciaþia Pro Turism Herculane.

11ACTUALITATE

Bãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþãBãile Herculane, mai mult decâtapã: wellness, energie ºi viaþã


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

pag. 12

Conferinþa „Japonia – natura ºicivilizaþia“, la Muzeul OltenieiÎ

n ziua de 26 octombrie2016, ora 18.00, MuzeulOlteniei Craiova invitã pu-

blicul la o searã culturalã la Sec-þia de ºtiinþele naturii, unde seva þine conferinþa „Japonia –natura ºi civilizaþia”. Este unprilej de a cunoaºte mai bineuna din civilizaþiile majore alelumii. Va expune ªtefan Bog-dan, profesor de limba englezãîn cadrul Simone EducationalCenter, pasionat de istorie, lim-bã, civilizaþie ºi culturã japone-zã. Domnia sa ne va relata im-presiile rezultate din cele nouãcãlãtorii ale sale în Japonia ºidin experienþa trãitã printre ni-poni. Vom afla detalii desprestilul de viaþã dus în ameþitoa-rele labirinturi ale marilor me-tropole, despre amestecul fabu-los dintre cultura veche ºi teh-nologia modernã, despre scrie-

rea ºi modalitatea în care japo-nezii îmbinã armonios cele treialfabete existente în limba lor:hiragana, katakana ºi kanji, de-spre terapia on-sen (izvoare ter-male cu efecte terapeutice) ºikabuki (teatru japonez) etc.

Inspirat de vitalitatea, fante-zia ºi incredibila organizare apoporului nipon, prof. ªtefanBogdan poate ºi doreºte sã neprezinte o nouã perspectivã asu-pra modului de a trãi, de a teorganiza ºi, mai ales, de a obþi-ne eficienþã maximã prin res-pectarea unor reguli simple ºifireºti de conduitã zilnicã.

Conferinþa este parte a pro-iectului cultural-educativ „Mu-zeul – o ªcoalã altfel”, coor-donat de muzeograf dr. MirelaSabina Ridiche, ºi este spriji-nit financiar de Consiliul Jude-þean Dolj.


13CULTURÃ

Publ

icita

te

Sâmbãtã, 29 octombrie, vãaºteptãm sã cunoaºteþi teatrulaºa cum nu aþi avut ocazia sã ofaceþi pânã acum, la Ziua PorþilorDeschise.

Vã invitãm sã vedeþi mai mult decât sã-lile de spectacol. Teatrul Naþional“Marin Sorescu” este o mare casã, un

organism viu, ar spune actorii, cu toate func-þiile lui. Poate nu v-aþi gândit niciodatã de undevin decorurile sau costumele pe care le admi-raþi în spectacole, unele mai colorate ºi non-conformiste, altele clasice. Vã invitãm sã aflaþipoveºti din atelierul de picturã, tâmplãrie saucroitorie. Cabinele actorilor sunt locul în careactorii noºtri ºi-au petrecut ani din viaþã. Îna-inte de marea ieºire pe scenã, un loc esenþialeste cabina de machiaj. Pe scenã, în sala despectacol, jocul actorilor este amplificat despoturile de luminã puse la punct de “lumi-niºti”, dar ºi de sunetiºtii care au grijã ca fie-care notã muzicalã, fiecare sunet sã se facã

auzite exact în secunda dictatã de regizor. Iarlista oamenilor minunaþi din spatele cortineicare fac lucrurile sã se întâmple poate conti-nua.

Aºadar, sâmbãtã, 29 octombrie 2016, vã in-vitãm la Ziua Porþilor Deschise sã îi vedeþi petoþi în acþiune, sã aflaþi poveºti neºtiute, sãvedeþi ce se întâmplã în fiecare ungher din te-atru.

Pentru o mai bunã coordonare a traseului ºipentru a beneficia de surprizele pregãtite deZiua Porþilor Deschise, intrarea se va face din-spre Universitate - la Sala “Ion D. Sîrbu”, spec-tatorii fiind rugaþi sã se încadreze în urmãtoa-rele intervale orare:

11.00 – 13.00;15.00 – 17.00;18.00 – 20.00.Vã aºteptãm cu drag, sâmbãtã, 29 octom-

brie 2016, sã pornim împreunã în cãlãtoriamagicã de dincolo de scenã, a spectacolelorTeatrului Naþional “Marin Sorescu” din Cra-iova.

Ziua PorþilorDeschise la

Teatrul Naþional“Marin Sorescu”


































14REPORTAJ

de Mihaela Bobaru

Spitalul de Psihiatrie dela Schitu-Greci esteunul dintre cele mai

moderne din þarã. Amplasatã laaproape 15 km de municipiulSlatina, într-o zonã liniºtitã,unitatea medicalã permite trata-rea prin metode moderne ºi uti-lizând terapii diverse a tuturorgenurilor de afecþiuni psihice.Anual, sute de persoane cu min-þile rãtãcite beneficiazã de spri-jin de specialitate. Pentru a seputea trata aici, cei mai mulþidintre pacienþi sunt nevoiþi sãaºtepte ºi câteva luni eliberareaunui pat.

Internare pe bazãde programare

Maria are 58 de ani ºi estedintr-o comunã din sudul jude-þului Olt. Femeia suferã de otulburare de comportament. Adescoperit boala cu mai mulþiani în urmã. Atunci a ajuns pen-tru prima datã la Spitalul de Psi-hiatrie de la Schitu-Greci. Îna-inte de a pãºi pentru prima datãpe poarta unitãþii medicale, eraîngrozitã. Sentimentul i-a dispã-rut la scurt timp dupã ce a de-venit ,,locatarã”. Dacã nu ar fiºtiut unde se aflã ºi nu ar fi zãritprivirile pierdute sau compor-tamentul ciudat al unora dintrepacienþi, ar fi crezut cã se aflãîn staþiune. Tratamentul admi-nistrat, dãruirea personalului ºimetodele alternative folosite i-au ameliorat mult starea de sã-nãtate. Pentru a-ºi întreþine sta-rea de sãnãtate, ea se internea-zã periodic aici. Înainte de aajunge la spital, femeia sunã ºise programeazã. De cele maimulte ori, pentru a putea venila spital trebuie sã aºtepte câte-va luni. Nu regretã, ºtie cã aiciare parte de cele mai bune con-diþii de tratament ºi, în plus, estetratatã ca un om întreg.

,,Dupã cum vedeþi, condiþiilede cazare ºi tratament de aicisunt diferite de ceea ce vã aº-teptaþi sã gãsiþi într-un spital deboli psihice. De ani buni, amîncercat sã schimbãm imagineaspitalului, condiþiile de cazareºi tratament, sã devenim un spi-tal modern ºi ne bucurãm cãputem spune cã ne-am atinsobiectivul, chiar dacã mai avemmulte de fãcut. Faptul cã aicisunt condiþii foarte bune de ca-zare ºi tratament face ca spita-lul sã fie foarte cãutat de per-soanele cu probleme psihice.Având în vedere capacitatea re-dusã de doar 160 de paturi, sun-tem nevoiþi sã facem internãri-le pe bazã de programare. În

aceastã perioadã facem progra-mãri pentru luna decembrie”,ne-a declarat managerul unitã-þii medicale dr. Sorin Brãtoi.

Pacienþi cupatologie diversã,de vârste diferite

Maria este unul dintre sutelede pacienþi care sunt trataþianual la Spitalul de Psihiatrie dela Schitu-Greci. ,,Avem pacienþidin întreaga þarã ºi de toate vâr-stele. Unii sunt veniþi pentruprima datã, alþii fac parte dinpacienþii fideli, aº putea spune.Cu excepþia celor care vin înregim de urgenþã sau în bazaunei hotãrâri judecãtoreºti, ma-joritatea internãrilor se fac cuprogramare, indiferent de afec-þiuni. Cele mai frecvente afec-þiuni sunt cele de demenþã. Înultima perioadã, avem de a facecu tot mai multe cazuri de afec-þiuni cauzate de consumul desubstanþe interzise. Durata despecializare dureazã între o lunã

ºi ºase luni. Avem ºi cazuri carerevin în spital la doar câteva zilede la externare. În multe dintresituaþii avem de a face, dincolode persoane bolnave, ºi cu ca-zuri sociale. Aceste persoanecare, practic, nu mai sunt bine-venite în familii, din diversemotive, stau acasã ce stau ºi seîntorc”, a mai precizat manage-rul. Doctorul Brãtoi a precizatcã patologia tratatã în unitateape care o conduce sunt diverse,iar pacienþii, cu vârste de la 20ºi ceva de ani la peste 80 de ani,provin din întreaga þarã.

Condiþii de lux,tratament eficientºi cãldurã umanã

Spitalul din judeþul Olt estecãutat atât pentru condiþiile decazare, considerate de lux, câtºi pentru terapiile medicale fo-losite în tratarea diverselor afec-þiuni de care suferã pacienþii. Lasuperlativ este catalogat ºi com-portamentul personalului de ai-

ci.,,Mi-am adus aici mama,dupã ce a început sã aibã iniþia-tive nejustificate, sã uite ce facesau ce ar trebui. Dupã ce amavut diagnosticul de la mediculspecialist, am fost sfãtuitã sã ointernez aici. Sunt conºtientã cãmedicii de aici nu-mi mai potface mama sã gândeascã pre-cum o fãcea cu 20-30 de ani înurmã, când se afla în plinã ma-turitate, dar sper sã-i ameliore-ze starea de sãnãtate astfel în-cât, la externare, sã fiu sigurãcã nu-ºi face rãu singurã. Amsunat, m-am programat ºi cândam venit aici a fost totul pesteaºteptãri. Nu a bãtut nimeniapropouri la celebra atenþie caîn majoritatea spitalelor, came-rele sunt curate, mâncarea estefoarte bunã, nu e nevoie sã cum-pãr medicamente pentru ea ºi,în plus, aici desfãºoarã tot felulde activitãþi menite sã le capte-ze atenþia ºi sã le insufle încre-derea în ei”, ne-a mãrturisit Ale-xandra, fiica uneia dintre pa-ciente. Ea a mai precizat cã a

impresionat-o foarte mult atitu-dinea personalului de îngrijirecare îi trateazã pe bolnavi ca peniºte oameni, ºi nu ca pe... ne-buni.

Terapiile alternativepentru un tratamenteficient

Pacienþii internaþi la spitalulde la Schitu-Greci îºi petrecetimpul, atunci când pot ºi sta-rea de sãnãtate le-o permite,confecþionând diverse obiecteîn atelierul de lucru manual,pot picta sau citi, îngriji plan-tele sau rugându-se. ,,Avemmai multe ateliere în care pa-cienþii pot desfãºura diverseactivitãþi. Avem un atelier decroitorie, unul de olãrit, avemo bibliotecã, o salã de picturã,una de sport ºi, mai nou, o ca-pelã pe care am sfinþit-o ºi undepot veni sã se roage”, a spusBrãtoi, dezvãluind dorinþa caodatã cu extinderea capacitãþiispitalului sã dezvolte ºi parteade ateliere ca metode alterna-tive de tratare a celor cu minþi-le rãtãcite de greutãþile ºi nea-junsurile vieþii. Capela de laSpitalul de Psihiatrie de laSchitu-Greci a început sã fieamenajatã în urmã cu doi ani.Iniþiativa a aparþinut unui fostdirector ºi a fost transpusã înpracticã de preotul din comu-nã cu ajutorul pacienþilor. ,,Ba-nii pentru amenajarea capeleiau venit de la conducerea uni-tãþii medicale. Mã refer aici lavopsea, la achiziþionarea diver-selor obiecte de cult etc. Pictu-ra a fost realizatã cu ajutorulpacienþilor în cadrul orelor deterapie altenativã. Avem treipacienþi cu talent artistic care,pe parcursul a doi ani, sub în-drumarea mea, au realizat pa-raclisul pe care-l vedeþi”, a sus-þinut preotul George Sami Du-mitrel, cel care se ocupã de li-niºtea sufleteascã a celor inter-naþi aici. Considerând cã sãnã-tatea trupeascã nu este pe de-plin realizatã fãrã de a însãnã-toºi sufletul, Presfinþitul pãrin-te Sebastian, episcopul Slatineiºi Romanaþiului, a susþinut ini-þiativa. iar zilele trecute, înaltafaþã bisericeascã a sfinþit micullãcaº de cult destinat bolnavi-lor psihic din zona Olteniei. Afãcut-o de Sfântul Gherasim dela Kefalonia, patronul bolnavi-lor psihic ºi al persoanelor po-sedate. ,,Însãnãtoºirea unei per-soane nu este pe deplin reali-zatã dacã nu-ºi gãseºte ºi liniº-tea sufleteascã necesarã, dacãnu este împãcat cu el însuºi ºicu cei din jur, în faþa lui Dum-nezeu. Cred cã acest lãcaº decult este extrem de importantºi mã bucur cã managerul spi-talului de aici a înþeles acest lu-cru ºi nu doar cã a permis rea-lizarea lui, ci a contribuit laamenajare prin sprijinul acor-dat”, a declarat Presfinþitul pã-rinte Sebastian, episcopul Sla-tinei ºi Romanaþiului.

Spital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãciteSpital de lux pentruminþi rãtãcite


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

de Lucian Pretorian

Euforia victoriei cu Di-namo pãrea deja trecu-tã ºi, obiºnuiþi fiind cu

mediocritatea fotbalului cra-iovean, ne aºteptam ca bãie-þii de la CS Universitatea Cra-iova sã alterneze meciurilebune cu unele pe care nu ne-am dori sã ni le mai amintim.Dar, contrar tuturor ideilorpreconcepute, Mulþescu chiara reuºit sã schimbe mentali-tatea oltenilor ºi a transformatradical o echipã ce, la înce-putul sezonului, pãrea con-damnatã la încã un an de la-mentãri ºi suferinþe.

Astfel, CSU Craiova sedeplasa la Mediaº dorind sãconfirme cã poziþia pe care seaflã nu este rodul întâmplã-rii. Meciul începe într-un ritm

alert ºi Lullaku trece pe lângãdeschiderea scorului în min 15.Gazdele continuã în acelaºi felºi doar bara îi face pe medie-ºeni sã rãmânã la egalitate cuechipa olteanã (min. 24). Cra-iova rãspunde cu un ºut al luiZlatinski respins cu greu dePleºca, dar ºi cu o barã marcãînregistratã Ivan (min. 32). Pro-fitând de degringolada din apã-rarea gazdã, Rocha centreazã înfaþã porþii ºi fundaºul medieºanRomeo trimite în propria poar-tã (min. 33).

O primã reprizã mult pestemedia campionatului, cu douãechipe deschise ce joacã un fot-bal în vitezã, aºa cum nu amvãzut multe în acest sezon.

Reprizã secundã începe furi-bund ºi Gaz Metan Mediaº reu-ºeºte egalarea prin Ciprian Pe-tre (min 50). Gazdele continuã

asediul ºi trec în avantaj 9minute mai târziu, atuncicând Lullaku împinge înpoartã o centrare a lui Mun-teanu. Craiova nu acuzãºocul ºi egaleazã în minutul62 prin internaþionalul Ivan.Oaspeþii doresc mai mult ºitrec pe lângã gol în trei rân-duri prin Rambe, Bãluþã ºiIvan (min 67, 69, 71), darbara ºi Pleºca se opun unuinou gol. Ultima mare ocaziea meciului îl are ca autor peEric, acesta ratând o reluaresimplã de la doar doi metride linia porþii.

Un meci superb, în careambele echipe au fost foarteaproape de victorie, dar ide-ea generalã rãmasã în capultuturor a fost cã rezultatul areuºit sã le mulþumescã peambele combatante.

pe sub play-off ºi, intrând înzona nisipurilor miºcãtoare,dãm, întâi, de Pandurii, pe carenici Tudor Vladimirescu, lovitde insolvenþã, n-ar plasa-o maisus. Recentul 0-4 cu Dinamo,în Groapã, lasã impresia denon-combat, într-atât de ustu-rãtor pentru fanii din Târg adu-laþii acestora s-au dus, au vã-zut ºi au plecat. Depunctatã înstartul ediþiei de campionat,CFR Cluj a urcat pânã pe 8, în-registrând ºi cel mai bun gola-veraj: 23-11. O urmeazã înscurt FC Voluntari, dar n-avemrãgaz de impresii ºi expresii,întrucât, ºoc, pe 10 troneazãimperial Astra, campioana entitre, dirijatã de ªumudicã, ºiel en titre, încã. Derapajul espectaculos, o cascadorie decomedianþi, ceva ce caracteri-zeazã din plin fenomenul fot-balistic din România. Cândpatronul nu-i acasã ºtim cu to-þii ce se întâmplã, iar lui IonNiculae, care a absentat o vre-me, se pare cã nu-i mai pasã degloria lui Alibec. Scorul cuPlzen din Europa League ºi ca-lificarea ar putea fi “cânteculde lebãdã” al urmaºei Oþeluluisau Unirii, dar s-o gãsi un us-cãtor de perii lacului. Concor-dia, ASA Târgu Mureº, CSMSIaºi, ACS Poli încheie cu ca-pul plecat ºirul programatoare-lor de Liga I. În urma play-out-lui de la primãvarã, locul 12 vadisputa barajul, iar locurile 13ºi 14 vor disputa urmãtoareapartidã în… liga secundã. Noivom urmãri îndeaproape, maicu seamã, cursul leului.

Între tur ºi retur,raze x

Borna cu numãrul 13 acampionatului Ligii I,care marcheazã jumãta-

tea sezonului regulat, indicã odiferenþã de 27 de puncte întrecap ºi coadã. E pentru primaoarã când, în condiþiile impusede noul regulament, ultima cla-satã e pe 0 puncte. Albastrã si-tuaþie pe coada submarinuluiviolet ACS Poli Timiºoara. Li-der e Steaua, iar echipa care oîmpunge în coaste e CSU Cra-iova, despãrþite de trei puncte.Diferenþa în timp real de joc esteuna evidentã. Pe când liderulgâfâie ca mocãniþa pe ecarta-mentul de munte, viceliderul îºiregleazã turaþia, datã când ºicând pe silenþios de niºte con-trolori de trafic ochind cu “or-bul gãinilor”. Hagi-team se si-tueazã pe 3, pozând ºi în bunfurnizor de talente atât pentruintern, cât ºi pentru extern. Evi-dent, în limitele unui limbaj ne-gustoresc în implozie, avem ºiaici o “perlã” pescuitã de neam-þul cu amprentã pe tricolori.Surprinzãtor, FC Botoºani sepoziþioneazã pe 5, iar Gaz Me-tan Mediaº (victorie cu liderul,egal cu viceliderul) pe 6, dova-dã cã pusta-i o capcanã pentrumulþi. Ultima din blocul com-petitoarelor cu etichetã play-off,(Doar) Dinamo, stã ºi numãrãzilele de antrenorat ale lui An-done, “câinii” din ªoseaua ªte-fan cel Mare mârâind pe seamarezultatelor slabe, activând ºiceea ce acesta declarase la in-stalare, cã a a venit sã batã riva-lul de moarte, dar s-a oprit larivalul de-o viaþã. Tragem linie

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

Fotbalulridicat

la alt nivel

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

ternaþionale sau în competiþiiinternaþionale/globale de ino-vare (premii I, II, III/ medaliide aur, argint, bronz), în ulti-mii doi ani de liceu, în vedereapregãtirii într-o instituþie de în-vãþãmânt superior din Româ-nia pentru dezvoltarea unei ca-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Speculaþi, iubiþiconfraþi!

„Jurnaliºtii Indiscret înOltenia prezenþi la conferin-þa de presã organizatã degeneralul (r) Aurel Rogojan,cunoscut specialist al con-trainformaþiilor, au reuºit sãîl scoatã pe acesta din sãritecu niºte întrebãri pe care le-a considerat „speculaþii”.Are dreptate distinsul gene-ral, ce întrebãri sunt astea?Ia fiþi atenþi: „Domnule ge-neral, unii considerã cã bi-nomul Kovesi- Coldea adevenit abuziv. Exagerea-zã?” Sau: „Domnule gene-ral, un parlamentar vâlcean

a avut în urmã cu câþiva aniideea unei iniþiative legisla-tive ce propunea desfiinþa-rea firmelor ºi fundaþiilorsub acoperire ce aparþinunor lucrãtori ai SRI, moti-vând cã acestea fac concu-renþã neloialã firmelor obiº-nuite. Dumneavoastrã puteþida asigurãri cã nu existã ast-fel de anomalii?” Cã binezice generalul: „Speculaþi,iubiþi confraþi!”

Rãguºitã!Ziua Armatei la Râmnicu

Vâlcea a fost marcatã cu ostaþie de sonorizare defectã.Cea adusã ulterior era „ rã-guºitã”. Vai, vai, se poate?

Ionuþ Voinicu ºi Ale-xandru Duþã, prieteniºi colegi, ambii cusuccese notabileaduse României laolimpiade internaþio-nale, se numãrã prin-tre cei 11 studenþi dinþarã declaraþi eligibiliîn cadrul programuluinaþional Bursa tânãru-lui cercetãtor. Foºtiielevi ai ColegiuluiNaþional „Ion Minules-cu” vor primi burse destudii în domeniilechimio-farmaceutic ºimedicinã.

de Mihaela Bobaru

Doi studenþi slãtinenise numãrã printre pu-þinii studenþi din toa-

te centrele universitare dinþarã ºi din toate domeniile decercetare care au obþinut Bur-sa tânãrului cercetãtor, acor-datã de Unitatea Executivãpentru Finanþarea Învãþãmân-tului Superior, a Cercetãrii,Dezvoltãrii ºi Inovãrii, finan-þatã în cadrul PNCDI III, Sub-programul 1.1 Resurse Uma-ne. Ionuþ Bogdan Voinicu ºiAlexandru Ionuþ Duþã, stu-denþi în cadrul Universitãþii deMedicinã ºi Farmacie „CarolDavilla“ Bucureºti, au obþinut

câte o bursã de studii în do-meniile chimio-farmaceutic,respectiv, medicinã.

Bursa se acordã printr-unprogram naþional cu scopulde a-i susþine pe absolvenþiide liceu cu rezultate excelen-te, obþinute la olimpiade in-

riere ºtiinþifice. Cuantumul bur-sei este de 15.000 euro/echiva-lent lei pentru întreaga duratã abursei – 24 luni.

Studenþii slãtineni sunt absol-venþi ai Colegiului Naþional„Ion Minulescu“ Slatina, câºti-gãtori ai mai multor olimpiadeºi concursuri, Ionuþ Voinicu fi-ind chiar ºeful promoþiei 2015.Cel mai important rezultat ob-þinut de Ionuþ, în prezent stu-dent la Facultatea de ChimieAplicatã ºi ªtiinþa Materialelor– UPB, este locul III adus Ro-mâniei împreunã cu lotul naþi-onal, cea mai bunã clasare a þã-rii noastre din istorie, la Olim-piada Internaþionalã de ªtiinþeale Pãmântului (InternationalEarth Science Olympiad –IESO) desfãºuratã la Mysore(India) în 2013.

Prietenul sãu Alexandru Duþãa fost medaliat cu bronz laOlimpiada Internaþionalã deBiologie desfãºuratã la Aarhus(Danemarca) ºi a adus Româ-niei, împreunã cu lotul naþional,prima medalie de aur din isto-ria participãrii la aceastã com-petiþie.

Oltenii absolvenþi de liceupromoþia 2016 care doresc sãobþinã Bursa tânãrului cercetã-tor pot depune cereri pe plat-forma deschisã on-line www.u-efiscdi-direct.ro. Termenul li-mitã este 1 noiembrie.

Bursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai OltuluiBursa tânãrului cercetãtor pentrudoi studenþi de aur ai Oltului

Date post:	19-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

[email protected] zzz 1 Icã ºiIcã ºiIcã ºi Icã ºi · 2016. 12. 14. · lista pentru...

Documents