A L2-a planeti - Sitckin Zecharia

Codul cosmic - Sitckin Zecharia

intoarcerea la genezd - Sitckin Zecharia

La inceputul timpului- Sitckin Zecharia

Rizboiul zeilor cu oamenii- Sitckin Zecharia

Regatele pierdute - Sitckin Zecharia

Sfirpitul lumii 2012 - Armaghedon - Sitckin Zecharia

Trepte spre cer - Sitckin Zecharia

O lume ascunsd - Raymond Bernard

Anunnaki din Nibiru - Gerard R. Clark

Amprentele zeilor - Graham Hancock

Sfidarea timpului - Sorin $tefinescu

Jacques Val6e

GnnrAGr$untem animate de experlentdpentru presupugil extrateregtri?

$au suntem CI sursfi pentru elemente vttate aeestora?$au suntern poate e noud resd de fiin{e intetigente

ereat* de ei gi a e6rer evolufie o eentroleaa*indeapraape...

28 Jacques Vall6e

orice munc6 sistematicdbazatdpe o inteligenjl qtiinfificd incepe

cu informaliile fizice. Deci in prima parte a c64ii am adunat acele

cazuride la care putem inv6{a ceva nou despre energia qi structura

care caracteizeazd fenomenul. Pattea a doua, care trateazd pro-

blemele enigmatice, adesea subtile, ale cercetdrii din teren, oferfl

cdteva exemple de cazuri apatent de rutind cafe s-au dovedit a fiimportante qi de rapoarte faicinante care au explica{ii obignuite- inpu*"u a treia am aioperit impactul dovedit asupra martorilor, de la

iimple povestiri cu arsuri de soare gi conjunctivite pdn[ la expunerea

U i aoia letal[. in partea a patra am strdns cazui care, dupd expe-

rienla mea, sunt dintre cele mai provocatoare, pentru a fi analizate

de colegii mei cercetltori qtiinfifici. Iar in partea a cincea, cititorul

va gasi-observaJiile pe care le-am frcut in 1988, c6nd m-am intors

in6raziliaspre a cduta probe pentru rdnirile provocate de intalnirile

cu OZN-uri - probabil zona cea mai semnificativd de investigafie

pentru viitor. O anex6 propune o nou[ definilie qi un nou sistem de

flasificare pentru informaliile OZN qi un index complet de ca-zuri

care listeazd observafiile descrise in carte.

Toate cazurile examinate in acest volum erau neidentificate cdnd

am inceput s[ le studiez. Multe din ele continuS sd r[m6nd neiden-

tificate dupd toat[ munca depusd de asociaJii mei qi de mine. Ceea

ce am aflit in acest timp Jine de puterea qi de asemenea de sldbi-

ciunea metodologiei gtiinliflce, cu limitdrile analizelor tehnice qi cu

insdgi natura temerilor qi prejudec[filor noastre ca oameni de gtiin{d

ce infrunta necunoscutul. Este un proces care ne invald o nou6 expe-

rien![ de umilin{a in fa{a universului qi a potenJialului slu uluitor

de a dezvdlui forme straine de conqtiinld 9i, poate mai important,

noi explordri in noi inqine. Dar concluziamea imediatd este aceasta:

orice altceva ar putea fi, oZN-urile reprezint[ o tehnologie capabila

de actiuni vdtdm6toare.

Plnrilinrfirll PIRIIIA I PIRAMTIRII||R

Fenomenul OZN este atdtde complex, incAt evocd multe imaginiarhetipale, multe visuri gi conflicte gi este atAt de puternic in impactulspiritual, incdt manifestdrile fizice obiqnuite sunt adeseori trecute cuvederea sau uitate.

CAt despre miracolele religioase qi alte aqa-zise evenimenteparanormale, este ugor s[ fie inldturate de potenfialele implicalIi aleevenimentului observat chiar inainte ca cineva sd aibd timp sd pundintreb[ri detaliate, critice despre realitatea plm0nteasc5 inconjurd-toare. Am invd[atsdzdbovesc pe p5mdnt, chiar dacd,proceddnd astfel,risc si-mi atrag dugmbnia unora dintre cei mai entuziagti teoreticieni.

Pentru a stabili clar cd intr-adevdr ne ocup[m de efecte mate-riale, energetice gi care interac\ioneazd in moduri remarcabile cumediul, am adunat in cele trei capitole care compun Partea intdiaunele cazuri din dosarele mele ce se refer[ la caracteristicile fiziceale OZN-urilor. Aceste cazuri nu confin doar mirturiile observato-rilor despre asemenea efecte, ci oferd de asemenea parametri cuan-tificabili.

Astfel, capitolul 1 recapituleazdmaimulte exemple in care poaterezulta din observ[ri o estimare a energiei; doul din ele sunt cazuridirecte, definite ca exemple in care am discutat cu martorii oculari.Capitolul2 cuprinde noud cazuri de asa-zise fragmente din obiecteneidentificate. Am participat direct la patru din aceste investigatii;doul din mostre se afld in custodia mea qi le fin la dispozilie pentruteste ulterioare efectuate de oameni de qtiinfa calificafi. in capitolul 3am prezentat patru cazuri de fotografii de OZN-uri nepublicate pdndacum, pe care le-am obfinut in timpul cdl[toriilor inAmerica Latindqi pe care le glsesc foarte interesante. in hei din aceste cazui amvizitat locul gi am intdlnit martorii.

30 Jacques Vall6e

Nu s-a frcut aici nici o incercare de acoperire a tuturor caracte-

risticil0r fizice alefenomenului intr-un mod exhaustiv. un asemenea

studiu trebuie s[ agtepte timpul c6nd ideile preconcepule ale comuni-

talii u.uO.-ice poi n Oepagite qi cdnd eforturile bine fondate 9i bine

Jiiiiut" (sau, de pre ferat, maimulte eforturi independente cu diferite

p"rcp.rti""'qi diferite metodologii in competilie unul cu celdlalt)

pot h conduie sd atace frontal pioblema. impreund cu examinarea^urmelor in infrarogu ale oZN-urilor detectate de sateli{ii spioni,

oamenii de gtiinld interesali ar dori sd investigheze vasta probleml

a urmelor ozN, a ratarilor aprinderii la automobile, a efectelor gra-

vitatriei, a efectelor electromagnetice 9i a emisiilor de microunde'

toate c6te au fost parfial catalogate in ultimii 25 de ani de cercetatori

independenli consacialit. Degiasemenea efecte au fost prezente in

"ur*ll" pe care le-am cerceiat nu_ am frcut un efort special sd le

investighez in propriui 1or context. in schimb, ofer documentele stu-

dierii a'cestor iazuri ca un prim pas in aplicatea atalizei tehnice in

enigma OZN.

GaRitolull:

Msgawati

La 1 iulie 1965, dou6 submarine franceze, Junon qi Daphnd,

escortate de vasul de sprijin logistic Rh6ne, au parlsit baza navald

din Toulon, indreptdndu-ie cdtie Gibraltar. Vasele au c6ldtorit mai

int6i cdtre La Horta in Azore, apoi c6tre Norfolk, virginia, pentru a

efectua o serie de opera{iuni comune cu flota SUA, care era ocupatd

in acea perioad[ to t"i rp".utea capsulei Gemini l6ngd Bermude;

submarinel e franceze escortau port-avionul Wasp'

Mai tdrziu, navele au trecut prin uraganul Betsy, ale c[rui efecte

le-au evitat scufunddndu-se lJ trei sute de metri' Pe drumul de

intoarcere c6tre Franla s-au oprit zece zlle la Pointe-d-Pitre, in Gua-

d*lrp", qi o zi la Saintes, iniinte de a ajunge in insula Martinica'

unde au ancorat la sfdrqitul lui septembrie 1965'

in timpul popasului lor in Fort-de-France, intr-o seard pldcut6,

cu un ""itenin,

u apdrut din vest, incet gi silenlios, un OZN mare'

3lGmfiNst

,,Musafirul" a zburat c[tre sud, a ftcut doud lupinguri complete pecer deasupra navelor franceze, apoi a dispdrut.

Persoana care mi-a relatat acest caz, Michel Figuet, era in aceltimp prim-timonier al flotei franceze din Me-diterana. Cirmaciul aobservat sosirea obiectului din pozitria sa de pe puntea submarinuluiJunon. A alut timp s5 se ducd sus, la furnul-pilot, unde a pus mdna peqase binocluri qi le-a imp[rfit tovarigilor sdi. Erau trei sute de martori,incluzind patru ofitreri de pe Junon, trei ofitreri de pe Daphne, doi-sprezece marinari francezi qi personal al observatorului meteorologic.

To{i martorii de la bordul lui Junon, a carei prord se afla spre est,auvdzut obiectul ca o uriagd sferd luminoas[ cu un disc pe marginevenind dinspre vest la ora 9:15 p.m. Era de culoarea unui tub flu-orescent, av6nd cam aceea$i luminozitate ca luna plini. Se migcaincet, orizontal, la o distanfd estimatd la 10 km sud de nave, de lavest la est. A llsat o urmd albicioasd similard cu strdlucirea unuiccran de televiziune.

Cdnd se afla exact la sud de nave, obiectul s-a indreptat in cdderespre p5mOnt, aftcutunul, dou5, trei lupinguri complete, apoi a plutitspre mijlocul unui slab,,halou".

Figuet mi-a relatat cd observase ultima pafte a traiectoriei saleprin binoclu; a fost ?n stare sd observe dou[ pete roqii sub disc. Lascurt timp dupd aceea, obiectul a disp6rut in centrul str[lucirii sale

,,aga cum se stinge un bec". Traseul gi haloul au rdmas vizibile pe cerun minut inheg.

Laora9:45 p.m. haloul areapdrutin acelaqi loc Ai obiectul a l5satirnpresia ci s-ar ,,aprindeoo. S-a ridicat, a mai fbcut dou6 lupinguri qi

ttzburat cdtre vest, unde a dispdrut la 9:50 p.m.A doua zi, Figuet a comparat insemndrile sale cu cele ale

unui inginer de comunica{ii care observase din fortul marineiacelagi obiect. Impreuni au sunat observatorul meteorologic dinlrort-de-France. Cel care arlspuns la apel observase gi el spectacoluldin ziua precedentd. A confirmat cd nu era nici avion, nici rachetd,nici meteorit, nici balon, nici satelit in dezintegrare, nici fenomenplasmatic de genul fulgerului globular.

Este foarte dificil de spus dac[ un asemenea,,incident" nu a avutloc niciodat[ sau dacd a fost o halucinafie. Martorii erau obser-vatori competenfi, fiind dispersa[i pe o zond intins[. Erau antrena{i

32 Jacques Vall6e

in urmdrirea de noapte (Michel Figuet a primit in mod special note

foarte bune pentru ubilituteu sa in.cao qi observarea a durat destul

de mult, avdnd in vedere c6 in acest timp cel care md informase a

putut s[ se duc6 in turnul-pilot, sd ia binoclurile 9i sd le distribuie

personalului.Totugi, dacl admitem cd bxista un obiect, cum par a spune

faptele. atunci, ca oameni de gtiin{5, trebuie s6 infruntam o astfel de

piouo"ur.. in mod specific, dacd obiectul se afla lazece kilometri,

"rr- uu apreciat martbrii, atunci reprezentaun disc avdnd 90 metri in

diametru, un dispozitiv formidabil intr-adevdr, l^udnd in considerare

remarcabilele manevre pe care le expunea. Intreaga succeslune

sugera comanda qi un obiectiv.-Mai

mult, este posibil de calculat intreaga disipare de energie a

obiectului pebaza estimdrilor distanlei 9i a luminozitltlli oferite de

martori. Cifra rezultatd este de 2,3 megawali (MW)t.

Pentru a putea avea o perspectivi asupra acestei cifre, este utils[ o comparSm cu nivelele de energie a catorva aparate comune.

tn timp ce energia unei cositori de iarbd este de aproape 3 kilowati(kw), iar a unui motor de automobil este in domeniul 75-1000 kw(lMy7;, un avion comercial atinge 50-150 MW; energia unei centrale

nucleare se mdsoar[ in mii de megawafi'in calculul de mai sus am ob{inut cifra energiei numai din can-

titateade lumind emis[ de obiect 9i numai in partea vizibild a spec-

trului care a fost receptat de observatori. Fenomenul ar putea dezvolta

energie in alte moduri - in microunde sau in unde radio. Dacd are

o stricturd material[, fizicd, necesitd energie pentru a dep[qi gravi-

talia, chiar dac[ utilizeazd tehnici de propulsie extrem de avansate

pe care le putem doar specula. Din aceste motive, cifra pe care am

Lalculat-o poate fi consideratl ca o aproximare grosolan[. Aceasta

und6 de precaulie trebuie avutd in vedere pe m5sur6 ce trecem inrevistd aite cantriobservate care ne pot da o percep{ie a fizicii feno-

menului OZN.in 1988 l-am reintdlnit pe Michel Figuet 1a Bruxelles, cu ocazia

unei conferinfe europene particulafe a cercetbtorilor OZN, cafe a

strans laolaltl cercetltori din Anglia, Franla, Spania, ltalia, Belgia,

Olanda, Statele Unite gi Uniunea Sovietica. El a confirmat mane-

vrele gi forma obiectului.

80[taGt

Bdrbat energic, cu simf critic, ceea ce i-a conferit reputalia de

,,demitizator" printre cercetdtorii francezi mai entuziagti, Figuetlocuiegte acum ?n sudul Franlei. iqi amintegte clar amdnuntele obser-

vafiei sale. Mi-a spus cd s-a mai int6lnit cu membri ai echipajului, a

c[ror memorie a faptelor era la fel de precisS.

Alt[ observa{ie remarcabild frcutl, l6ngd Grenoble, Ftanla, la5 noiembrie 1976, de cdtre un om de gtiin{5 marcant este revela-toare. Ca qi in cazul anterior, au existat mai mul1i martori gi durataa fost indeajuns de lungd pentru a permite sd fie vizute qi memoratedetalii ale obiectului gi traiectoria sa. Dar erau alte doud caracte-

ristici remarcabile: prima, era posibil de stabilit cu precizie distanfapdndlaobiect; a doua, calificarea excepfionald a unuia dintre martoria fumizat anumili parametri fizici carc au fost rareori disponibili incazui OZN.

33

Figura 2. Portul Fort-de-France

34 Jacques Vall6e

Sunt profund recunosc[tor GEPAN-ului, biroul guvernamental

francez de investigalii OZN (cunoscut acum ca SEPRA), pentru

comunicarea detaliilor cazului pe care am avut ocazia s[ le discut

pe larg inaintea vizith ri locului in 1988. conform politicii sale, am

ichimbat numele martorilor. Dosarele oficiale conlin binein{eles

detalii cornplete gi interviuri amlnunfite cu cei implicafi2:

Primul martor in cronologia acestor observdri este o domni-goard M. care se uita la televizor, La ea acasd, ?n oraqul Rives, l6ngd

Grenoble. Era ora 8:08 p.m. A vdzut o luminl stralucitoare afard

gi l-a chemat pe tat6l s5u. Amdndoi s-au dus pe balcon de unde au

observat o surs6 de lumind puternic[ traversind cerul cu vitezdmarede la nord-vest la sud-est, dispdrdnd dupb munli in direclia Montand.

Cdnd a fost interogat de jandarmi, tatdl a afirmat cd lumina pbrea sd

se roteascd.in timp ce acegti doi martori observau obiectul in Rives, un flzician

francez,pe care ?l vom numi dr. Serge, conducea maqina la gapte mile

deplrtare, l6ngd Voreppe, pe drumul care duce de la Rives la Gre-

nobl". De-abia se reintorsese de la Paris cu un avion cate ateizaselaaeroportul din Grenoble qi conducea magina spre cas[. Uitdndu-se insus, a v6zut un disc luminos migcdndu-se pe cer. S-a oprit 9i a ieqit din

magind pentru a-l observa cu aten{ie. Era ora 8:10 p.m.

Conform opiniei doctorului Serge, discul era mai str[lucitor ca

o lun[ plin6, Era ugor aplatizat (cu un raport de orientare 0,9) qi

avea diametrul unghiular de aproximativ 12 minute cerc (luna plind

are un diametru unghiular de aproape 30 minute cerc). Obiectul era

alb in centru gi alb-alb[strui la margine. Era inconjurat de un halou

intens verde, gros de aproape 2-3 minute cerc.

La inceputul observbrii, discul se afla aproape direct deasupra'

Zbura cu o vitezl constantd spre est-sud est, in mai pulin de opt

secunde acoperind aproximativ 1,3 grade de cerc pe secundd.

tn acel moment, discul s-a oprit fbrd s[-gi schimbe dimensiunileqi a planat cam trei pdnd la zece secunde. Apoi a pornit din nou intr-odirectie diferitd, latreizeci de grade fald de traiectoria precedentd,

cu o vitez[ mult mai mare, acoperind aproape opt grade de cerc pe

secund[, trecdnd prinfa[amuntelui Le Taillefer, la 36 km depdrtare.

Dr. Serge a pierdut discul din vedere c0nd acesta a trecut prinspatele muntelui Le Neron, la 9 km depdrtare.

milmt 35

intreaga observare a durat cam20-25 secunde gi nu a existat niciun zgomot. Cerul era limpede, nu bdtea vdntul la nivelul solului 9itemperatura era cam de 40'F.

in 1988 m-am dus in zonain care a fost fdcut[ observarea. Foto-grafiile gi schilele existente in raportul GEPAN nu fac nici o favoaremaretriei locului. Mun{ii se ridic[ de ambele pbrli ale rdului Isere. inunele locuri, drumul trece la bazaperefllor verticali de granit.

Trebuie remarcat cd cercetirile efectuate de GEPAN au dezvdluit c[fusese observat un obiect similar, cu trei ore mai devreme, la 18 mile est

de Rives, gi cd un disc luminos fusese reperat doud ore mai t6rziu de un

confrolor civil de trafic aerian in tumul de control al aeroportului militarde laAulnat.

Imediat dupd ora 8:05 p.m. in aceeagi zi,unmartor aflatla cdfivakilometri de Vienne avdzut o sferd uqor aplatizatd, a cdtei lumindera similard cu cea a unui tub foarte strdlucitor de neon, cu o zond

incandescentd roqu-oranj sub aceasta. Era cam de o qesime din dia-metrul lunii pline qi zbura foarte repede de la vest-nord vest c[trecst-sud-est.

Ludnd in considerare aceste observafii foarte competente, este

posibil sd se determine energia qi viteza obiectului in limite rezo-

nabile. La o reconstituire atettd a observafiei, s-a estimat cd obiectulzburala o altitudine de 1500-2500 picioare, ceea ce ar conduce la

un diametru intre 6-20 picioare gi o vitezd de aproximativ o mildpe secundd sau 3600 mile pe ord in a doua fazd a traiectoriei. Pre-

supundnd cd discul disipa la fel de multd lumind cu cea a unei lunipline, cum a observat dr. Serge, energia sa in partea vizibild a spec-

trului era de un modest 15 kW.in interviurile conduse de anchetatorii OZN ai Centrului Nalional

Francez pentru Studii Spafiale (CNES), dr. Serge gi-a extins

descrierea obiectului, menfiondnd cd haloul ii amintea de culoareaprodusd la arderea s[rurilor de cupru. Este de asemenea de remarcat

od dr. Serge, care este directorul unui laborator de fizicd mcleatd,nu a raportat'observalia nim[nui qi nu a menfionat-o colegilor. Doarc6nd mdrturia domnigoarei M. gi a tatdlui ei a fost publicatd in ziateqi.a oferit propria experien!6.

Pe l6ng6 rapoartele jandarmilor, declara{iile martorilor qi cerce-

tlrile oamenilor de qtiin{[ de la GEPAN, au mai fost audiali mai

36 Jacques Vall6e

mulli observatori chiar de c[ffe un judec[tor, fost preqedinte al curfiiRegionale de APel.

Tn timpul pregetirii acestei cdr\i am avut ocazia sd anahzez

informafiile impreund cu dr. Claude Poher, cel care a fondat grupul

GEPAN. Ne-am intdlnit neoflcial intr-o cafenea din Paris, in apro=

piere de cartierul general al cNES; mi-a spus c[ acest caz,de la Gre-

noble r[m[sese unul din cele mai incitante pe cafe le studiase.

CNES este situat intr-un vechi col! al Parisului, unde Les Halles,

piala de produse, a atras un interesant segment de populafie de-a

i"r*t secolelor, de la alchimistul Nicholas Flamel qi scriitorul

Viior Hugo, la proprietarli de magazine, prostituate, camionagii qi

studenli in c[utare de part-time joburi. Astazi pia\a a fost mutatd

intr-o suburbie qi zona este patria a sute de mici magazine carc

satisfac gusturile turigtilor. Moda ,,new wave" se afl[ in imediata

apropierJ a localurilor punk, rock qi a sex-shopurilor, a bijuteriilor, a

frrmelorprospere pentru vdnzarc de imbrlcaminte en-gros, care ope-

reazdfricv"nt la fiotu-l legii. Era un decor ciudat pentru o discufie

despre qtiin{e sPatiale.

- Oii"at d"lnteresant ar fi fost cazul Grenoble, spuse Poher, nu

a reugit s5 fie adus in atenlia oamenilor de gtiinfa francezi marcan{i.

pentru ei reprezenta doar un alt raport ozN, chiar dacl martorul

principal era unul dintre colegii 1or. Nici m6cat nu s-ar deranja s[ se

intdlnlasc6 cu el pentru a revedea informaliile, pentru cd ei cred clOZN-urile nu igi au locul intr-o lume ra{ional6'

I-am spus cI GEPAN depdqise vremurile'

Pentrumine nu are importanfd numai vn caz singular, ci acumu-

larea de asemenea cazrtrr. Multe lucruri s-au schimbat in anii care

au urmat cercetdrii observa{iilor dr. Serge de cdtre GEPAN, i-am

explicat. Parada modelor extravagante, abundenla carfilor de Erd

Nou6 in librlrii, miile de desene animate, teprezentdnd extrate-

reqtri in orice form6 posibil[, evidenliau aceast[ schimbare. chiar

dac[ qtiinJei traditrionale ii place sau nu, publicul a acceptat de mult

existenfa ienomenului OZN. Sarcina noastr[ acum este de a selecta

parametrii cel mai bine documenta{i din informafia acumulat[ qi s[-i

ud.r."- in fa\a colegilor nogtri, astfel incdt cercetarea sd inainteze,

chiar dacdnu avem i[spunsurile pe care le-am dori despre natura qi

originea obiectelor.

Gontact

Al treilea caz pe care va trebui s5-l revedem in acest studiual nivelurilor de energie asociate cu OZN-urile a avut loc ldngdArcachon in Franfa, la 19 iunie 1978, gi a fost de asemenea inves-tigat in profunzime de GEPAN. in timp ce cazul din Grenoble era

remarcabil pentru convergen{a gi inalta calitate a observafiilor, eve-

nimentele pe care le vom relata introduc alt parametru excep{ional:OZN-ul a declangat fotocelulele care controleazd luminile intreguluiorag. Din distan{a qi pragul de nivel al celulei este posibil de a definialti estimare a energiei obiectului3.

Oragul unde a avut loc observarea este Gujan-Mestras gi au existatmartori independenfi lAngd Creon qi La Reole.Unziar local descriacum doi tineri infricoga{i, un bucdtar de 18 ani pe nume Franck Pavia

Ei un ucenic de m[celar de l7 ani, Jean-Marc Guitard, au b[tut la uqa

unui brutar, domnul Varisse, care pregltea p6inea pentru a doua zi,la ora 1:30 a.m.

Adolescen{ii se opriserl pe marginea drumului pentru a reparainstala{ia de semnalizare a maqinii, cdnd toate luminile oraqului au

lbst dintr-odatd stinse. in acelagi timp un bubuit puternic i-a frcut sd

sarl din loc. Apoi au vdzut obiectul. Dup[ descrierea lor, era oval,rogu, inconjurat de ,,fldcdr|'o albe gi zbura cdtre ei la o altitudine de

I 1.000 picioare.in acel moment, Jean-Marc n-a mai putut respira gi a leqinat.

Obiectul gi-a schimbat atunci direc{ia qi s-a indepdrtat.in timp ce povesteau intdmplarea brutarului (care se spune cd a

riis de ei), ambii martori erau clar insp[im6nta[i, aveau dificultdli de

vorbire, iar Jean-Marc avea ochii roqii qi p16ngi.

in aproximativ aceeaqi perioadd de timp, un qef de restaurant de

1.5 de ani, domnul Bachere, care conducea automobilul cdtre Bor-tlcaux, a vdzttt,,o sferd mare, portocalie, foarte strllucitoareo' care

plana peste La Reole, la aproximativ 1000 picioare, inainte de a dis-

lrirrea. A reapSrut in acelaqi loc un minut mai tdrzit. Sofia domnuluillachere a confirmat observatia acesfuia.

Datoritd acestor rapoarte care au fost transmise de executoriijutliciari la centrul spa{ial din Toulouse, GEPAN a decis sd investi-

lihoze imediat: trei dintre oamenii lor de gtiin!6 au fost chiar a douati la, fa[a locului.

37

38 Jacques Vall6e

Au chestionat indelung martorii, i-au dus lalocalizarea actuald 9ii-au pus s[ indice cu teodolitul locurile unde obiectul apdruse qi dis-pdruse. La sfdrqit, martorilor li s-a dat un set de mostre color standard

din care au selectat ceea ce corespundea cu fenomenul observat.Aceasti investiga{ie a scos la lumind qi mlrturiile altor martori

care anterior tdcuseri. De exemplu domnul 8., un student care

locuia in Gujan, a confirmat cd se afla afard cdnd luminile ora-gului s-au stins la jumdtate de ori dupl miezul nopjii. in acelaqitimp a auzitunbubuit puternic, de tonalitate joasi, care l-a speriat.Domnul B. a observat raze portocalii deasupra pinilor, sub pla-fonul norilor.

in timp ce anchetatorii chestionau martorii, au sosit la secfia de

polilie cd{iva reprezentanfi ai unui grup local OZN de amatori. Aufluturat o fotografie neclard alb-negru a unui obiect, chipurile v6zutin aceeagi zondcuciteva luni inainte. Unul din ei a ardtatpozamartorilor, spunAnd:

*Ar fi interesant de verificat dacderaacelaqi OZN care s-a intors.Cercetdtorii GEPAN au reuqit s[-i conving5 pe aceqti ozeniqti

s[-qi tempercze enttniasmul qi s6-qi am6ne propriul interviu cu mar-torii, evitdnd astfel genul de contaminare pe care o vedem in modconstant cdnd observatorii OZN sunt bombardali cu intreb[ri care

sugereaz[ rlspunsul de cdtre amatori gi mass-media.Seriile de mdsurdtori efectuate in teren au stabilit (in limitele

aqteptate de eroare ale memoriei umane) c[ to{i martorii au observatacelagi obiect. Erau de acord asupra parametrilor de timp, duratd,distanfd, traiectorie, sunet gi luminozitate. Existau totugi discrepan{ein ceea ce privegte altitudinea gi diametrul aparent al obiectului.Unul dintre martori, care a dat cele mai consistente mdsurdtori, a

fost utilizat ca surs[ primard pentru aceste estimiri.Directorul departamentului de utilitdfi ordgeneqti a fost de ase-

menea intervievat. A ardtat anchetatorilor localizarea celulelor foto-electrice care control eazdluminlle de pe strdzi. in mod natural, cdndaceste celule sunt expuse la o lumind care depdgegte pragul normalele presupun cd s-a luminat de ziud pi opresi sistemul. Rezultatulanalizei fixeazd distanla intre celuld qi OZN la 135 m qi 480 m, sau

vag intre 400 qi 1500 picioare. Aceasta produce un nivel de energieintre 160 kW 9i 5 MW.

Gmtact

Pentru a completa acest capitol, doresc sd analizez un al patruleacaz extras din dosarele SUA pentru cd fumizeazb totuqi alt punct de

vedere asupra domeniului energetic, oferind totodatd qi cdteva per-spective interesante asupra controversei OZN gi a tratamentului s5u

de c6tre oamenii de qtiinf6-savanli.Cazul a avut loc la ora 8:15 p.m., la 30 decembie 1966, in apro-

piere de Haynesville, Louisiana. Martorii sunt un profesor defizicd,dr. G., gi familia sa. Cercetdrile mele la biroul meteorologic au dez-vdluit cd vremea era mohordtd, cu cea[d qi burnild slabd, plafonul de

nori afldndu-se cam la 300 picioare, toli parametrii fiind in acord cuafirma{iile martorilor. Nu era furtun[.

La inceputul lui 1967 am dat peste aceastb observaJie pe cdndrevedeam sistematic dosarele Forfelor Aeriene SUA, ca asociat aldoctorului J. Allen Hynek de la Universitatea Northwestetn, care eraconsultantul gtiin{ific pentru studiul lor asupra OZN-urilor, cunoscutca ,,Proiectul Cartea Albastrd". Raportul doctorului G. qi al familieisale nu a fost urmlrit de personalul ForlelorAeriene, astfel incdt amhotdrdt sd o facem noi.

Dr. G. ne-a spus doctorului Hynek qi mie c[, in acea noapte, igiconducea automobilul pe autostrada SUA 79 intre Haynesville gi

grani{a cu Arkansasul, cdnd so{ia l-a frcut atent cdtre o str[lucireroqie-portocalie ce ap[ruse prin qi deasupra copacilor din fatd lastAnga lor. Au continuat s[ o observe pe mdsurd ce inaintau pe auto-strad[. Pdrea o emisferd luminoasd, pulsdnd regulat, situdndu-se de

la rogu matla portocaliu strdlucitor, intr-o perioad[ de aproape douisecunde. Nu exista fum sau fl5cdri, ceea ce ar fi caracterizatunfoc.l)e fapt, cdnd maqina a ajuns la aproape o milS de sursa de lumin[,dintr-odat[ aceasta a devenit alb-str6lucitoare, anuldnd farurile qi

lbrmdnd umbre ascu{ite. Aceastl izbucnire de lumind nu numai c5-llb(a pe dr. G. sd-gi acopere ochii, dar i-a trezit gi pe copiii care

tlormeau pe bancheta din spate. Dup[ aproximativ patru secunde, a

rcvenit la nuanJa ei rogie-portocalie.Au fost descrise mai multe observlri frcute de alte persoane din

zond. Un martor a spus cd aproximativ cu qase zile inainte fusesevrazutd o lumin[ strdlucitoare asemdndtoare, cam in acelaqi loc.

Deoarece Universitatea din Colorado aprimit fonduri de laForfeleAcriene SUAce depdqeau 500.000 U.S.D. pentru a studia OZN-urile,

39