Contabilitatesigestiunefiscalasuportdecurs PROF RAILEANU VASILE

8/16/2019 Contabilitatesigestiunefiscalasuportdecurs PROF RAILEANU VASILE

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatesigestiunefiscalasuportdecurs-prof-raileanu-vasile 1/20

Contabilitate şi gestiune fiscală

CON TAB ILITATE SI GESTIUN E FISCALA

suport de curs

Prof. univ. dr. Vasile RAILEANU

y Page 7 of 20






taxe vamale;

- impozitul pe pro fitul obţinut din activităţi comerc iale ilicite sau din neresp ectarea legii

privind protecţia con sum atorilor.

1.1.2. Obligaţii generate de plata drepturilor de personal

Plata dreptu rilor d e persona l pres upun e ex istenţa a două categorii de obligaţii: obligaţii

ale întreprinderii şi obligaţii ale personalului care, potrivit cadrului legal în vigoare, sunt

gestionate tot de întreprindere.

Obligaţiile întreprin derii se referă la:

contribuţia pentru asigurările sociale;

contribuţia pentr u asigurările sociale de sănătate;

contribuţia la fond ul pentru ajutoru l de şom aj;

con tribu ţia pentru in dem niza ţii şi conced ii;

contribu ţia pentru accidente de muncă şi boli profesiona le;

contribu ţia pentru fond ul de gara ntare a creanţelor salariale.

Obligaţiile personalu lui sunt legate de:

impozitul pe veniturile din salarii;

- impo zitul pe indem nizaţiile din asigurările sociale;

contribu ţia pentru asigurările sociale;

contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate;

contribuţia la fond ul pentru ajutorul de şom aj.

1.1.3. Obligaţii generate de elementele de natura activelor aflate în proprietate sau

în folosinţă

în această cate gorie se încadrează im pozitele şi taxele percepute de existenţa şi m işcarea

elemen telor de natura activelor şi se referă la: .

impozitul pe clădiri;

impo zitul pe venitul agricol; . >

impo zitul pe terenurile neagricole; • .

y Page 7 of 20




taxa asupra m ijloacelor de transport;

taxe de m etrologie;

taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, utilizate în alte scopuri decât pentru

agricultură sau silvicultură;

taxa pentru intabulare pentru vânzările de active.

1.1.4. Alte obligaţii fiscale ale întreprinderii

în această categorie se încadrează taxele locale şi taxele pentru diferitele servicii prestate.

Taxele locale se referă la:

taxe pentru folosirea locurilor publice;

- taxe pentr u eliberarea certificatelo r, avizelor şi autorizaţiilor în dom eniul

construcţiilor;

taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă;

taxe pen tru u tilaje aflate în proprietate sau în folosinţă;

alte taxe locale: cântăritul mărfur ilor, tăierea animalelor în spaţii special am enajate

ale unităţilor locale etc.

Taxele datorate pentru serviciile prestate se referă la:

taxe de timbru:

taxe de protecţie p entru:

• mo dele şi desene industriale;

• bre vet e de inven ţie;

• m ărci de fab rică, com erţ şi servi cii;

• topo grafii le circuitelor integrate;

taxe consulare;

taxe în domeniul audiovizualului pentru:

* concep erea, produ cţia şi emiterea de prog ram e;

• poses ia de receptoare de radio şi televiziune,

taxe pentru eliberarea de certificate;

- taxe pentru prestaţiile efectuate de către căpităniile de port din Româ nia la navele sub

pavilion românesc şi străin în porturi;

y Page 7 of 20



Con tabilitate şi gestiune fiscală

taxe pentru au torizaţiile de transport pentru întrep rinderile care e fectueaz ă

transporturi de mărfuri în străinătate, cu autovehicule;

taxe pentru prestări de servicii în aeroporturi;

taxe pentru trecerea podurilor p este D unăre;

alte taxe pentru:

• acordarea licenţelor pentru jocu rile de noroc;

• analize efectua te în laboratoare;

• protecţia med iului;

• licen ţe de tran spo rt etc.

Imp ozitele, taxe le şi contribuţiile care fo rm ează obligaţiile întreprinderii din punct de

vedere fiscal sunt constituite prin legi, hotărâri ale Guvernu lui, ord onanţe şi alte acte no rma tive

care form ează baza de defin iţie a noţiunilor care o perează în dom eniul f iscal. Aplic area

reglem entărilor c u caracter fiscal, a şezarea şi percep erea imp ozitelor şi taxelor sunt activităţi car e

se realizează prin existenţa unui m ecanism bazat pe tehnici, m etode şi instrumen tar spec ific

desfăşurării muncii de urmărire şi control

1.1.5. Structurile fiscale şi economia întreprinderii

Sfe ra de acţiune a între gii activ ităţi fisc ale este delimit ată de sistemul f isca l care este

definit ca o totalitate a imp ozitelor, tax elor, con tribuţiilor şi a altor venituri pe care statul, prin

organele sale de specialitate, le percepe în baza surselor legislative c are generează apariţia

crea nţelor fisc ale ale statului f aţă de în trepr inde ri.

Sistemul fiscal

este construit pe 3 compo nente între care există o relaţie de

interdependenţă:

• impoz itele, taxele şi contrib uţiile ca venituri ale statului;

• mec anismu l fiscal; şi

• aparatul fiscal.

Impo zitele taxele şi contribuţiile ca venituri ale statului

provin de la întreprinderi. In

mo me ntul perc eperii lor, aces tea nu au o destinaţie specială iar după încasarea lor se

deperson alizează, fiind utilizate pentr u acop erirea unor cheltuieli pu blice gene rate de existenţa şi

funcţionarea instituţiilor statului.

y Page 7 of 20




Imp ozitele, taxe le şi contribu ţiile ca venituri ale statului se structurează în 2 ca tegorii:

• veni turi curen te; şi

• venituri din capital.

Veniturile curente se structurează la rândul lor în 2 componente:

• veni turi fisca le; şi

• venituri nefisc ale.

Veniturile fiscale se structurează în:

venituri din impozite directe; şi

venituri din impozite indirecte.

Impozitele directe sunt suportate de către contribuabilul care le plăteşte şi au o pondere

de 46,9% în totalul veniturilor fiscale (impozitul pe salarii, impozitul pe dividende, impozitul pe

prof it etc.)

Impozitele indirecte nu sunt suportate de către contribuabilul care le plăteşte. Ele sunt

suportate, de regulă, de către consumatorul final (accize, TVA, taxe vamale etc.).

Veniturile nefiscale prov in din vărsămintele din pro fitul net al Băncii Naţionale a

Rom âniei, a regiilor autono me , din veniturile realiza te de instituţiile publice, din taxe de

consum aţie etc. Ele au, de regulă, o pondere m ică în totalul veniturilor b ugetului.

Veniturile din capital

sunt realizate de către întreprinderile de stat prin valorificarea unor

bunuri ale acestora şi din valorificarea rezervei de stat.

Imp ozitele, taxele şi contribuţiile sunt caracterizate d e elemente co mu ne defin ite de actul

norm ativ care le instituie. Ast fel, ele sunt caracterizate de: obiectul obligaţiei fiscale, baza de

calcul, subiectul impozitului, plătitorul, cota de impunere, termenul de plată, înlesnirile acordate,

drep turile plătitorul ui, o blig aţiile plătitorul ui şi sancţiunil e.

Obiectul obligaţiei fiscale reprezintă baza de aşezare a impo zitului, taxei sau a

contribuţiei.

Baza de calcul reprezintă suma asupra căreia se calculează obligaţia sau pentru care

corespun de o anum ită valoare stabilită ca obligaţie. Baza de calcul se poat e conf und a uneori cu

obiec tul obligaţiei fis cal e.

Subiectul impozitului este identificat de perso ana juridică care deţine bunul sau care

realizează venitul sau pro fitul. - •

y Page 7 of 20



Contab ilitate şi gestiune fiscală

Plătitorul impozitului coincide, de cele mai multe ori, cu subiectul impozitului. Pot exista

şi excepţii de la această regulă, în cazul unor categorii de imp ozite (impozitul p e veniturile din

salarii).

Cota de impunere

poate fi fixă sau procentuală şi se aplică bazei impozabile. Cota

procentuală p oate fi propo rţională şi pro gresivă.

Termenul de plată reprezintă intervalul de timp pentru care se plăteşte im pozitul.

înlesnirile acordate la plata impozitului

se prezintă sub forma scutirilor, reducerilor,

bonificaţiilor, amânărilor, eşalonărilor.

Drepturile plătitorului de impozite

se referă la compensare, restituire şi contestare.

Com pensarea se acordă când întrep rinderea are de plată o obligaţie către buget şi de încasat de la

buge t o sumă care repr ezin tă dife ren ţa vărsată în plus pent ru ace eaşi oblig aţie sau pentru alte

obligaţii fiscale . Restituirea intervine când bu getul virează entităţii sum a vărsată în plus de către

aceasta. Dreptul la contestaţie interv ine atunci când plătitorul se consideră n eîndreptăţit în u rm a

controlului efectuat de organul fiscal.

Obligaţiile plătitorului derivă din cadrul lega l care regl em ente ază ob ligaţia şi se ref eră la

efectuarea corectă a calculelor şi virarea sumelor la termenul de plată.

Sancţiunile sunt inst ituite de cadr ul legal în vigo are şi se aplică în situaţiile de

nerespecta re a obligaţiilor. Ele se prezintă sub f orm a unor majo rări de întârziere şi sub form a

unor amenzi contrav enţionale.

Mecanismul fiscal

reprezintă ansamblu l de me tode şi tehnici de impu nere privind

veniturile fiscale ale statului şi instrumentele de impunere.

Impunerea con stă în ide ntif icar ea subiec ţilor im poz itelor car e deţin şi care realizeaz ă un

obiect impozabil, în evaluarea bazei de calcul a impozitului şi în determinarea exactă a

cuantumului impozitului. Ea presupune utilizarea următoarelor metode: autoimpunerea,

impunerea directă, impunerea indirectă, impunerea forfetară.

Autoimpunerea

este efectua tă de plătitor potrivit cadru lui legal în vigoare.

Impunerea directă se efectuează de organul fiscal pe baza evaluării directe a obiectului

impozab il de către organul fiscal sau pe baza d eclaraţiei sale de im pozit.

Impunerea indirectă are la bază informaţii colaterale.

Impunerea forfetară

presupune stabilirea unei sume de plată pentru o perioadă de timp.

y

Page 7 of 20



Contab ilitate şi gestiune f iscală

Instrumentele impunerii se prezintă sub formă de docum ente fiscale denum ite declaraţii

şi deconturi. Aceste documente reflectă pe de o parte realizarea bazei impozabile şi pe de altă

parte nivelul calculat al obligaţiei fiscale.

Aparatul fiscal

rezultă din cadrul legal care regleme ntează obligaţiile fiscale. Statul îşi

înd eplin eşte activi tatea fisc ală prin instit uţiile autorităţii pub lice, Parla me ntul şi Gu vern ul.

Astf el, latura legislativă a activităţii fisca le este realizată de către Parlamen t iar latura executivă a

activităţii fiscal e este realizată d e către Guve rn prin instituţiile adm inistrative pub lice d e

specialitate a căror componentă este şi aparatul fiscal. Pregătirea cadrului legal, îndrumarea

metodologică sunt atribute ale organelor centrale care în activitatea lor nu au contact direct cu

plătitorii de impozite.

Guvernul realizează atribuţiile sale executive cu caracter fiscal prin instituţia

adm inistraţiei publice d e specialitate, Ministerul F inanţelor Pub lice. în cadrul Ministeru lui de

Finan ţe Publice, activitatea fiscală este coordo nată de Ministrul Finanţelor Pu blice în subordin ea

căruia se află dire cţiile gen erale şi direcţii de specialitate , G arda Fin anciar ă şi Curte a de Con turi,

organe care vin să com pleteze aparatul fiscal. Direcţiile privind im pozitele şi taxele pregătesc

proiectele actelor norm ative cu privire la impozite, taxe şi contribuţii pe care Guver nul le

prezintă spre examinare Parlamentului care urmează să le adopte.

Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat şi a Contabilităţii are în componenţa

sa Direcţia C ontrolului Financiar de Stat prin care M inisterul Finanţelor Pu blice realizează

prevederile legale cu privire la controlul financiar al statului. Trezoreria finanţelor publice este

organizată la nivel c entral şi teritorial. Ea are ca atribuţie încasarea v eniturilor bu getare p e b aza

unei evid enţe stricte pe fiecare plătitor din ca re rezultă sum ele de plată, sum ele încasate şi

sum ele răma se de încasat. De asem enea, Trezo reria finanţelor pub lice exercită controlul la

contribuabili cu caracter preventiv cu privire la respectarea termenelor de plată a impozitelor şi

taxelor datorate şi aplică majorările prevăzute de lege, în cazul nerespectării termenelor de plată.

Direcţia Generală a Vămilor

are ca atribuţie aplicarea cadrului legal cu privire la taxele

vamale.

Organ ele fiscale teritoriale

realizează activitatea fiscală la nivelul municipiilor, oraşelor,

comunelor.

;

. .

Pentru realizarea atribuţiilor fiscale, o c ontribu ţie este adusă de instanţele de judeca ta,

tribunale, judecătorii, no tariate de .stat care perce p taxe d e timbru pentru actele pe car e le emit.

y Page 7 of 20




primării care pe rcep taxe pen tru au torizaţii, titluri de proprietate, o rgane d e poliţie care percep

taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule, eliberarea de permise de conducere,

eliberarea de paşapoarte, eliberarea de ac te de identitate şi de alte instituţii pub lice care p ercep

taxe pentru pro iecte de invenţii, taxe pentr u înregistrarea mărcilor de fa brică, taxe pentru

protecţia mediului etc.

Aparatul fiscal are rolul de a impune, urmări şi încasa veniturile bugetare ale statului şi de

a combate evaziunea fiscală.

In condiţiile eco nom iei de piaţă, statul nu m ai poate interven i în sectorul privat al

economiei cu o serie de măsuri cu caracter administrativ. Cu toate acestea, el are însă

posibilitatea de a utiliza o serie de pârghii economico-financiare potrivit politicii sale economice,

financiare, mo netare, sociale care influ enţează activitatea agenţilor ec onom ici.

Sistemul fiscal oferă posibilităţi pe c are organ ele statului le pot utiliza în vedere a

satisfacerii unor cerinţe de interes general sau local şi în conducerea activităţii economice şi

sociale.

1.2. De finire a gestiunii fiscale a întrepr inder ii: obiective securitatea fiscală

gestiunea fiscală şi riscul fiscal gestiunea fiscală şi strategia întrep rinder ii

Fiscalitatea , potrivit definiţiei form ulate în dicţionarul „La Rousse reprezintă totalitatea

impozitelor şi taxelor, a reglementărilor de natură fiscală şi aparatul fiscal care vin să influenţeze

direct sau indirect activitatea unui agent economic care are calitatea de contribuabil.

De finiţia prezenta tă nu are un caracter lim itativ. în dom eniul fisca l operează mai m ulte

noţiuni. A stfe l, pe lâng ă fiscalitate, se utili zeaz ă şi noţiuni le „fisc şi „fi sca l .

Fiscul este definit ca administratorul care are ca sarcină calculul, perceperea şi urmărirea

plăţii imp ozitel or, tax elor şi contribu ţiilor d atora te statului de către un co ntrib uab il.

Fiscal este termenul c are priveşte fiscul şi compo nentele care apa rţin acestuia.

1.2.1. Obiectivele fiscalităţii

y Page 7 of 20




Fiscalitatea a re ca obiective calculul, percep erea şi urmărirea plăţii imp ozitelor, taxelo r şi

contribu ţiilor d atorate de contribuabili. A ceste obiective sunt înd eplinite de către aparatul fiscal

care fu ncţionea ză în cadrul sistemu lui fiscal.

într-o societate modernă se poate constata o apropiere între fiscalitate şi entitate. Astfel,

entitatea dispune de o gestiune fiscală aşa cum dispune şi de o gestiune comercială.

Obiectivele gestiunii fiscale a întreprinderii sunt:

• căutare a şi asigu rarea secu rităţii fisc ale; şi

• căutar ea şi asigu rarea efic acit ăţii fiscale.

Căutarea şi asigurarea securităţii fiscale are în ved ere rela ţiile fiscale ale entităţii cu

fiscalitatea privind resp ectarea prescrip ţiilor de fond, de form ă şi am ânare la plată imp use d e

dreptul fiscal.

Entitatea trebuie să efectueze o alocare mai bună a resurselor sale financiare pentru a

evita pen aliz ările şi sancţiunil e fiscale.

Căutarea şi asigurarea eficacităţii fiscale vizează faptul că entitatea trebuie să

optimizeze în plan economic şi financiar raporturile sale cu fiscalitatea. Acest comportament

poa te fi posib il în condiţiile în care siste m ul d e impo zite, tax e şi contri buţii ofe ră m oda lităţi de

instigare a entităţii pe linia creşterii prof itabilităţii sale (exem plu: creşterea impoz itului pe pr ofit

pe măsura creşterii masei impozabile).

Efica citatea fisca lă a entităţii po ate fi privită ca ef icacitate fiscală directă şi eficac itate

fiscală indirec tă.

Eficacitatea fiscală directă este posibilă în condiţiile în care sistemul de impozite, taxe şi

contribuţii oferă posibilităţi de in stigare sau d e favoriza re (exem plu: creşterea impoz itului p e

veniturile din salarii pe măsura creşterii masei impozabile).

Eficacitatea fiscală indirectă

este posib ilă în situaţia în care sistem ul de imp ozite, ta xe şi

contribuţii ofer ă o serie de limite pentru g lisare (exemplu : utilizarea mai m ultor regimuri de

amortizare).

Soluţiile celor două fo rm e ale eficacităţi fiscale sunt plasate în cadrul rapo rturilor între

ges tiun ea fis cală a entităţii şi strateg ia enti tăţii, riscul fiscal şi c onta bilitate .

1 2.2. Gestiunea fiscală a întreprinderii şi strategia întreprinderii

y Page 7 of 20



Contab ilitate şi gestiune fisc ală

Cea m ai bună sol uţie fisc ală este aceea care ar ţine sea m a de obiec tivel e şi strategia

întreprinderii. E ficacita tea fiscală nu este în toate cazurile identică cu găsirea căii mai puţin

impusă, ci ea trebu ie să fie înţeleasă ca un sacrificiu fiscal, strategia fisca lă este privită ca o

substrategie a strategiei de ansam blu a entităţii. Entitatea trebuie să integreze decizia fiscală în

deciziile sale de gestiune.

1.2.3. Gestiunea fiscală şi riscul fiscal

Acest raport evidenţiază aptitudinea pe care o are entitatea de a concilia strategia fiscală

şi riscu l fisca l. A stfe l, adm inistr aţia poa te ad m ite ca o entitate să facă dovad a unei a bilităţi

fiscale, o abilitate admisă, nu excesivă. Deci, se poate vorbi de o abilitate fiscală admisă şi de o

abilitate fiscală excesivă. Gestiunea fiscală a întreprinderii constituie o frontieră care separă

abilitatea fiscală admisă de cea excesivă. Această marginalizare a gestiunii fiscale nu se

cantonează de abuzu l de d rept. A stfel, societăţile care operează pe p ieţele intern aţionale cunosc

că utilizarea judicioasă a convenţiilor internaţionale se intersectează cu clau zele antitratat d e

cum părare, fap t care con duce la evitarea utilizării abuzive a acestor con venţii. Decizia fiscală

treb uie să se integ reze în cad rul deci ziilo r en tităţii şi trebuie să pre zint e o dim ensi une de risc şi

incertitudine, incertitudinea fiscală poate îmbrăca aspecte specifice.

An aliza globa lă a aces tei stări de lucrur i arată că aceste cond iţii şi limite nu treb uie să

ascundă interesul pe care îl poate avea entitatea pentru o bună gestiune a parametrului fiscal în

această dub lă per spec tivă a secur ităţii şi eficaci tăţii. Acea sta pres up un e că entitatea, p rin

respo nsab ilii ei, acce ptă tratar ea fis calit ăţii ca o variab ilă a gestiunii în toat e etape le de viaţă a

entităţii. A stfel, se fac e trecerea de la o fiscalitate sub iectivă la o fisc alitate obiectivă, generală şi

administrată.

1.2.4. Securitatea fiscală

Secu ritatea f isca lă se refe ră la relaţiile en tităţii cu fisca litatea . En titate a trebu ie să

respecte prescrip ţiile de fo nd, de form ă şi de amân are la plată impuse de dreptul fisca l.

Securitatea fiscală prec ede căutarea efic acităţii fiscale.

y Page 7 of 20




1.3. Analiza raportului contabilitate şi fiscalitate

Im pozi tele, taxe le, contr ibu ţiile, subv enţiile şi aloc aţiile buget are de fondu ri,

împrumuturile de stat şi cheltuielile guvernamentale constituie componente tot mai importante

ale vieţii economice şi sociale. Prin intermediul lor se acumulează şi se repartizează resursele

financ iare la dispoziţia statului, dar ele se delimitează şi ca instrum ente de gestiune

macroeconomică şi de asigurare a echilibrului general economic.

în cadru l finanţelor pu blic e şi econo m iei financiare a unei ţări, fiscalitatea se delim itează

ca un sistem de percep ere a im pozitelor, taxelor şi contribuţiilor printr-un aparat specializat

precum şi ca un ansamblu coerent de legi care reglementează impunerea contribuabililor şi

fund am enteaz ă jurid ic im pozitele, tax ele şi contribu ţiile.

Raportul dintre contabilitate şi fiscalitate trebuie discutat prin prism a poziţiei

contabilităţii în cadrul gestiunii f iscale şi măsurii în care con tabilitatea este sau nu deconectată d e

fiscalitate.

Analizând

poziţia contabilităţii în cadrul gestiunii fiscale

, se poate spune că o

componentă a gestiunii fiscale a întreprinderii o reprezintă contabilitatea care asigură sistemul

informaţional necesar căutării şi funcţionării securităţii fiscale. Structurile contabile

inform aţionale şi fun cţionalit atea lor sunt orientate şi spre onorarea interesului fiscal.

Privind măsura în care contabilitatea este sau nu deconectată de fiscalitate, aceasta se

nuanţează de răspunsul afirm ativ sau negativ la întrebarea deg ajării contabilităţii de fiscalitate.

Dacă se consideră că este deg ajată contabilitatea d e fiscalitate atunci inform aţia contabilă este

orientată, cu precădere spre interesul investiţional. De asemenea, dacă se consideră că nu este

degaja tă contabilitatea de fiscalitate, atunci inform aţia contabilă este destinată în principa l

interesului fiscal.

Con ectarea contab ilităţii la fiscalitate ridică proble ma co ncilierii raporturilor dinte

principiile co ntabile şi princip iile fiscale.

Este cu noscut că obiectul con tabilităţii financiare este redarea im aginii f idele a poziţiei

financiare şi a perfo rm anţelor financiare a le întreprinderii pe baza un or reguli care vizează

termino logia, evaluarea, pru denţa, om ogenita tea, com parabilitatea în tim p, în spaţiu şi la nivel

intern aţiona l. • ; :

y Page 7 of 20






fiscalitatea. Cauza pe rpetuă a unei ase men ea situaţii este generată de faptul că nu în toate

cazurile principiile contabile privind evaluarea şi calculul economic sunt respectate de către

fiscalitate.

Raporturile dintre contabilitate şi fiscalitate se pot grupa în raporturi angajate şi raporturi

neutrale.

Raporturile angajate

sunt raporturi de conectare care sunt determin ate de intersecţia

dintre interesul contabil şi interesul fiscal. în cadrul acestei intersecţii apar dezac orduri între

principiile conta bile şi cele fisc ale şi, în consecinţă, ele trebuie co nciliate sau armo nizate.

în sfera raporturilor angajate se încadrează două probleme importante: impozitarea

profitului şi amortizarea imobilizărilor.

Problema amortizării imobilizărilor este de fapt subordonată impozitării profitului.

Am ortizare a îm preun ă cu rezultatul net define sc capacitatea de autof inan ţare a entităţii. Or ice

mişcare la nivelul amortizării generează efecte inverse asupra impozitului pe profit.

Pentru analiza şi implicit pentru rezolvarea problemei privind impozitarea rezultatului

poate fi reţinută prevede rea din IAS 12 „Im pozitul pe profit , elaborat de IASB. în acest standard

este oferita soluţia „pasaju lui între rezultatul con tabil şi cel fiscal, realizat prin interm ediul

diferen ţelor temp orare şi permanen te.

Acest pa saj, în condiţiile în care contabilitatea este conectată la fiscalitate, im pune

retratarea in form aţiilor privind rezultatul co ntabil consem nate în situaţiile financiare, în baza

regulilor fiscale stabilite.

Pasaj ul poate fi rezolvat după caz, între bilanţul contabil şi bilanţul fiscal, între contul de

rezultate c ontabil şi cel fiscal.

Rezo lvarea între bilanţuri se realizează dacă rezultatul se determină pe ba za variaţiei ne te

a poz iţiilor financiare.

De asemenea, rezolvarea între conturile de rezultate se realizează dacă rezultatul este

calculat pe baza raportului între venituri şi cheltuieli.

In condiţiile în care contabilitate n u este conectată la fiscalitate, determ inarea rezultatului

fiscal se delimitează ca o lucrare distinctă şi ea se efectuează în afara sistemu lui de conturi.

Diferenţele temporare

apar între rezultatul im pozabil şi rezultatul fiscal al unui exerciţiu.

Ele sunt de term inate de anum ite elem ente de venituri şi cheltuieli: care se includ în rezultatul

y Page 7 of 20




fiscal cât şi în materia rezultatului contabil. Ele privesc perioade diferite şi sunt resorbite ca

urm are a unuia sau mai m ultor exerciţii ulterioa re.

Diferenţele permanente

sunt cele care au ca efect definitiv creşterea sau mic şorarea

cheltuielii privind impozitul pe profit. Astfel, regulile fiscale nu admit deductibilitatea fiscală a

cheltuielilor care nu au legătură cu realizarea obiectului de activitate, fie datorită naturii lor

(amenzi), fie caracterului lor excesiv (cheltuieli sponsorizări peste limita admisă). Pentru

form alizare a diferenţelor temp orare în cadru l raportului dintre rezultatul contabil şi cel fiscal se

utilizează două metode: metoda impozitului exigibil şi metoda reportării (amânării la plată a

impozitului).

Metoda impozitului exigibil

presu pun e că în contabilitate cheltu iala exerciţiului este egală

cu suma impozitelor exigibile.

Metoda reportării impozitului presupune că impozitele asupra rezultatului sunt

considerate ca fiind o cheltuială suportată de entitate când ea realizează un profit şi acestea sunt

con tab iliza te în cursul acelo raşi exerciţii ca şi ven ituril e şi che ltuie lile la care se rapo rtează.

Potrivit m etodei repo rtului, ch eltuiala fiscală a exerciţiului cuprinde:

impozitele exigibile;

impozitele amânate la plată;

- ajustarea soldurilor de impozit reportate ca urmare a modificării procentelor de

impozite sau crearea de noi impozite.

Ca urm are a preve derilor din IAS 12 „Im pozitu l pe profi t , o rezolvare care re ţine

interesul este proprie con tabilităţii fra ncez e. Ea operează cu urm ătoarele structuri:

impozite exigibile;

impozite amânate la plată;

difere nţe tem porare genera toare de impo zit amâna t ca o datorie sau de impo zit

am ânat ca o crea nţă;

subv enţii pent ru inve stiţii;

- provizioane reglementate;

reporturi deficitare.

O altă grupă de soluţii şi atitudin i este cea de nuan ţă conci liantă, în sensul că fiscali tate a

rec un oaşte princi piile şi regu lile con tabil e şi în consecin ţă acceptă solu ţia pas aju lui între

rezultatul con tabil şi cel fiscal. Ace asta se referă la cheltuielile deductibile la impozitare.

y Page 7 of 20




Din delimitarea raporturilor contabilitate-fiscalitate nu pot lipsi elementele fiscale de

antrenare în contabilitatea c urentă pent ru constituirea inform aţiei contabile. Astfel, pentru a

obţine temp orar un av antaj fiscal pentru entitate, contab ilitatea se abate de la adevărul privin d

poziţia financiară şi performanţele financiare ale întreprinderii.

Raporturile neutrale

au în vedere faptul că informaţia contabilă este utilizată de

fiscalitate ca obiect şi suport pentru calcularea şi decontarea unui impozit, unei taxe sau unei

contribuţii. Aceste raporturi nu generează problem e pentru arm onizarea celor două categorii de

interese: contabil şi fiscal. în acest sens, sunt exemplificative raporturile privind impozitul pe

dividende, impozitul pe veniturile din salarii, impozitul pe clădiri, taxa pentru folosirea

terenurilor, taxa pe mijloace de transport, taxa pe valoarea adăugată. Raporturile neutrale pot

deven i incitante pen tru gestiu nea f iscală a entităţii, im plicit pentru contabilitatea entităţii nu mai

în măsura în care mobilizează subiectul impus la un comportament înscris în eficacitatea fiscală.

1.4. Dinamica gestiunii fiscale. Reforma fiscală în Rom ânia şi întreprinderea

In ultimii ani, se poate v edea o apropier e între fis calitate şi strategia entităţii. Imag inea

fiscalităţii era aceea de constrângere. D reptul fiscal era considerat ca un ansam blu de reg uli

genera toare de obligaţii a căror neresp ectare expu ne en titatea la o serie de sancţiuni după

verificarea acesteia.

Entitatea a luat la cunoştinţă consideraţiile dreptului fiscal şi ale dreptului în general. Ea

este dotată cu o gestiune fiscală care îi oferă o adaptare normală la parametrii fiscali. Această

situaţie poate fi explicată în două m aniere distincte.

O prim ă jus tific are este dată de im portanţa în creşterea prog resivă atinsă de fiscalitate în

viaţa entităţii şi de fap tul că pra ctic fiecare ope raţie din ca drul afa ceri lor entităţii este le gată de

im poz ite, taxe şi contr ibuţii.

Cea laltă jus tif ica re îşi găseşte raţiune a în fap tul că entitatea şi part ener ii ei pr ivileg iaţi

sunt interesaţi în ob ţinerea un or realizări în toate dom eniile de activitate. în acest sens,

fiscalitatea nu este imperativă, ea lasă entităţii posibilitate a d e alegere a ceea ce poate să utilizeze

şi să folosească cel mai bine inte reselor sale.

Entitatea poate să adop te un com portam ent m ai dinam ic faţă de con sideraţiile

param etrului fiscal, în exerciţiul aleg erilor fisc ale mai mult sau m ai puţin judiciare .

y Page 7 of 20




Sistemul fiscal este constituit ca să func ţione ze pe ba ză de dep lină raţionalitate, el trebuie

să aibă în vedere m axim izarea ra ndam entulu i im pozitelor, taxelo r şi contribuţiilor în con diţiile

unei presiuni fiscale normale.

Presiune a fiscală a perioad ei de tran ziţie din Rom ânia poa te fi definită ca raport între

total itatea ob ligaţiilor (i mp ozite, ta xe şi con tribu ţii) şi Ve nitu l Naţion al, Pro dusu l Naţiona l B rut

sau Produsul Intern B rut. Acest raport ref lectă partea din Venitul Naţional, P rodusul Naţional

Brut sau Produsul Intern Brut preluată de stat pentru formarea fondurilor publice, punând pe

primul plan asigurarea echilibrului resurse publice şi cheltuieli.

Elementele de care se ţine cont în aşezarea şi funcţionarea sistemului fiscal din ţara

noastră în concordanţă cu politica eco nom ică sunt: baza fiscală, cota de impunere, limitarea

posibilităţilor de evaziu ne fisc ală şi perceper ea impo zitelor.

Baza fiscală presupune evaluarea şi dimensionarea corectă a materiei impozabile.

Cota de impunere trebuie să fie astfel determinată încât să maximizeze încasările dar să

stimuleze pe cât posibil agentul economic, activitatea economică în ansamblul ei.

Lim itarea posibilităţilor de evaziu ne fiscală presu pun e limitarea sustragerilor de la

imp unere fie la „adăpostu l legii (evaziune legală), fie cu încălcarea legii fiscale, ilicită sau

frauduloasă (evaziune fiscală propriu-zisă). Exemple: întocmirea de documente de plată fictive,

întocm irea declaraţiei de im pune re false, ţinerea u nor registre fic tive, nereale etc.

Perceperea impozitelor presupune ca în activitatea fiscală cheltuielile de încasare a

impoz itelor, taxelor şi contribuţiilor să genereze costuri reduse, fo losind u-se astfel stopajul la

sursă, fie plăţile eşalona te în conturile debitelor stabilite (TV A, im pozitul p e profit etc.).

Reforma fiscală modernă din România are în vedere restrângerea migrărilor de venituri

spre ţări cu fiscalitate m ai mică (in vestiţii de capital străin, produ se exp ortate, produ se imp ortate

etc.).

Aşezar ea im pozi telor, ta xelo r şi con trib uţiilor în Rom ânia , în con diţiile legislaţiei fiscale,

porneşte de la determinarea venitului impozabil (averii supuse impozitării) şi de la sistemul de

cote de impunere utilizat.

Determinarea venitului impozabil operează cu două tehnici de evaluare precizate în mod

expr es în conţinutu l legi slaţiei fisc ale:

evaluarea globală a veniturilor realizate într-o perioadă determinată de timp (impunerea

globală);

y Page 7 of 20




determ inarea distinctă pe fieca re sursă de venit a im pozitului, taxei sau contribu ţiei

datorate (impunerea separată).

Sistemul de cote de impunere operează cu următoarele categorii: sume fixe, cote

proce ntuale (proporţionale, pro gresiv e pe tranşe).

în practica fiscală a uno r ţări se utilizează şi cote de gresive caracterizate prin aceea că

până la un anumit nivel al bazei impozabile cotele cresc, iar peste acel nivel cotele scad, ca atare

şi obligaţia afere ntă bazei i mp ozabil e m ari poate fi redusă. Aces te cote se utilizează atunci cân d

prin politica fiscală se urmăreşte ca impozitul ca instrument de politică conjuncturală să

stimuleze u nele activităţi (r einvestirea pro fitului, direc ţionarea investiţiilor spre an um ite ram uri,

realizarea unor prop orţii într e sectorul p ublic şi cel privat).

Actu alul sistem fiscal din Rom ânia va cuno aşte prof un de mutaţii atât pe linia trecerii de

la impunerea separată la impunerea globală cât şi pe linia aşezării şi perceperii impozitelor,

taxe lor şi contrib uţiilor.

Sistemul fiscal este orientat în mod concret spre obiective economice care au în vedere:

stimularea activităţii eco nom ice, a producţiei, con sum ului, im portului, e xportului, investiţiilor,

cercetării ştiinţifice prin m etod e div erse ca: difer enţierea cotelo r de im punere, scutiri, redu ceri,

suprataxări, bonificaţii fiscale, credit fiscal, reglem entare a scăzămintelor în m om entul

determ inării venitului imp ozabil, reducer ea cotelor de imp unere fiscală, reglem entări

adm inistrative cu substrat fi scal (eliberarea de licenţe, conting entare im port); obiective

financiare care au în vedere ma xim izarea încasărilor fiscale pe fond ul realizării optimului social;

obiective social-politice

care au în veder e practicarea unui min im im pozabil şi protecţie soc ială

pe fo ndu l unei fiscalităţi optim aşezate care să perm ită asigurarea resu rselor şi acoper irea

chel tuielil or pent ru ac ţiuni so ciale, de secu ritate şi de pro tecţie so cială.

Caracterizarea sistemului fiscal din România poate fi completată şi de unele date care

sunt legate de Legea Bugetului de Stat. Astfel, pentru anul curent veniturile curente au o pondere

de 99,8% (fiscale 96,5% şi nefiscale 3,3%) iar veniturile de capital 0,2%. în cadrul veniturilor

fiscale, 51,5% sunt impo zite directe şi 45% im pozite indirecte, che ltuielile pentru acţiuni social

culturale 30 ,6%, c heltuielile pen tru apărare naţională 10%, cheltuieli pentru acţiuni pr ivind

ordinea pu blică 5,3% , cheltuieli pen tru acţiuni econo mice 36,5% , cheltuieli pentru activităţile

autorităţilor pub lice 4,1% .

y Page 7 of 20



Con tabilitate şi gestiune fiscală

în cadrul impozitelor directe, impozitul pe salarii este principala sursă certă, sigură având

în vedere f aptul că mod ul de încasare este stop ajul la sursă şi obligativitatea plăţii la chenzin a a

Impozitul pe salarii a înregistrat o serie de modificări în sensul trecerii de la impozitarea

globală a fond ului d e salarii a entităţii la o imp ozitare separată a fiecărui salariat în parte. în

cazul impozitării globale, impozitul era suportat de entitate, iar în cazul impozitării individuale

impozitul este suportat de către fiecare salariat.

De asemenea, reforma fiscală din România a introdus taxa pe valoarea adăugată ca

impo zit indirect care d eţine locul 2 sau 3 în ansamb lul venitu rilor fiscale.

Taxele vamale introduse şi modificate de la o perioadă la alta au la bază stimularea

impo rtului care are ca finalitate reexportul potrivit regimu lui vamal care prev ede restituirea

parţială sau totală a taxelo r vam ale de im port per cepu te cu oc azia introduc erii în ţară a unor

mărfuri, dacă acestea se reexportă în aceeaşi stare sau după ce au fost transformate, prelucrate

sau separate în vederea exportului, ori au fost încorporate în produse pentru export.

Reg lem entările fiscale din ţara noastră au introdu s monopolurile fiscate care sunt

impo zite indirecte aşezate în preţul unor produs e care reprezintă monop ol de stat. Produsele po t

fi cum părate şi vându te num ai de entităţile cu capital integral de stat. De asem enea, aceste

prod use pot fi cum părate şi vândute şi de societăţi com erciale cu capital priv at şi de perso ane

fizice pe bază de licenţă obţinută de la stat. Mon opolu rile de stat pot fi exem plificate de:

mo nopolu l sării, tutunu lui, alcoolului, producţiei de arme. Mono polurile fis cale sunt imp ozite

indirecte şi se calculează sub formă de cote procentuale asupra vânzărilor. Prin acest impozit se

urm ăreşte procura rea d e venituri suplimen tare la buget şi controlul produc ţiei şi desfacerii un or

bunuri.

Reforma fiscală din România a introdus şi impozitul pe venitul agricol aplicat în cote

procentuale asupra venitului şi terenului agricol.

1.5. Sursele de drept fiscal privind entitatea

Sursele de drept fiscal privind entitatea sunt formate din cadrul legal care reglementează

impoz itele, taxele şi contribu ţiile datorate d e entitate. Ele delimitează ob iectul impun erii şi baza

legală aplicabilă materiei impozabile.

y Page 7 of 20




1.6. Mecanismele fiscale de stimulare economică a entităţii. Fiscalitatea pentru

dezvoltarea entităţii

Mecanismele fiscale au cunoscut schimbări, transformări şi completări atât pe linia

cadrului legislativ fiscal cât şi pe linia aparatului şi organismelor de exercitare a controlului

fiscal, econo mic , social la toate verigile econo mie i naţionale.

Pentru pregătire în vederea susţinerii examenului trebuie să citiţi din Codul fiscal

aplicabil de la 01 ianuarie 2015 partea referitoare la impozitul pe venit taxa pe valoarea

adăugată impozitul pe profit .

y Page 7 of 20

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	visan-andreea-ionela
View:	219 times
Download:	0 times

Contabilitatesigestiunefiscalasuportdecurs PROF RAILEANU VASILE

Documents