+ All Categories
Home > Documents > Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Date post: 29-Jul-2015
Category:
Upload: lenu-cindea
View: 1,897 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
75
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR LUCRARE DE LICENŢĂ LUCRARE DE LICENŢĂ CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII LA SC OREGONA GENERAL IMPORT EXPORT SRL
Transcript
Page 1: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA

AFACERILOR

LUCRARE DE LICENŢĂLUCRARE DE LICENŢĂCONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI

CLIENŢII LA SC OREGONA GENERAL IMPORT EXPORT SRL

COORDONATOR : STUDENTA :CONF.UNIV.DR.GHEORGHE FATACEAN FEHER(OMUŢ) MIHAELA FLORICA

-2010-

Page 2: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

INTRODUCERE

Prin prezenta lucrare se urmăreşte analiza contabilităţii decontărilor cu furnizorii şi clienţii de la SC OREGONA GENERAL IMPORT EXPORT SRL Bihor. Obiectul de activitate al societăţii este tăierea şi rindeluirea lemnului, cod CAEN 1610, şi comercializează următoarele produse: cherestea răşinoase pentru construcţii atât în ţară cât şi în străinătate şi produse reziduale rezultate în urma procesului de producţie: tocătură răşinoase, deşeuri răşinoase, lemn de foc răşinos, celuloză răşinoase iar rumeguşul rezultat este folosit ca şi combustibil la centrala termică proprie.

Prin intermediul compartimentului de contabilitate se realizează o centralizare a evidenţei privind relaţiile de colaborare cu furnizorii şi clienţii la nivel de entitate într-o anumită perioadă de gestiune, iar prin prelucrarea informaţiilor centralizate se poate face o analiză economico-financiară care serveşte ca suport decizional la nivelul departamentului de marketing dar şi la nivelul managementului de vârf.

Acest departament de contabilitate are o deosebită importanţă în cadrul unei societăţi deoarece oferă o imagine de ansamblu a tranzacţiilor realizate de aceasta, însă particularizând doar relaţiile cu furnizorii şi clienţii se pot emite concluzii respectiv propuneri cu privire la fundamentarea deciziilor strategice la nivel de departament, decizii care să vizeze doar categoriile de relaţii economice menţionate.

In condiţiile în care evidenţierea relaţiilor de decontare cu clienţii şi furnizorii se realizează în mod distinct la nivel de entitate economică, acest lucru permite o mai mare facilitate a centralizării, prelucrării şi analizării informaţiilor contabile în vederea unei evaluări în timp real a acestor categorii de operaţii la nivelul managementului de vârf.

Astfel, se poate interveni cu mai multă uşurinţă pentru a preveni şi/sau corecta în timp real anumite disfuncţionalităţi care apar pe parcursul derulării acestor tipuri de relaţii contractuale.

22

Page 3: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

Bazele normative ale cercetării le constituie cadrul legislativ şi normativ în vigoare în România cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii decontărilor cu clienţii şi furnizorii.

Bazele metodologice ale cercetării se constituie dintr-o totalitate de mijloace şi procedee teoretice şi practice strict determinate de cunoaşterea domeniului cercetat, a realităţii juridice, economice şi contabile. Au fost aplicate procedee specifice ştiinţelor economice şi anume: documentarea, evaluarea, calculaţia, precum şi procedee specifice contabilităţii.

Bazele teoretice ale studiului constau în lucrări ale unor profesori, contabili sau economişti, printre care amintim prof.dr. Dumitru Matiş, prof.univ.dr.lacob Petru Pântea, conf.univ.dr.Gheorghe Fătăcean, precum şi alte surse cu caracter ştiinţific şi practic referitoare la clienţi şi furnizori.

Structura şi conţinutul lucrării de licenţa sunt indicate de obiectivele şi scopul urmărit în timpul cercetării efectuate. Lucrarea constă în introducere, motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării, o scurtă prezentare a entităţii economice, aspecte teoretice privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii, divizate în capitole, subcapitole şi paragrafe, aspecte practice privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii şi se încheie cu concluzii şi referinţe bibliografice.

33

Page 4: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

CUPRINS

Cap. l Prezentarea entităţii economice.........................................................5 1.2 Scopul şi obiectul de activitate al entităţii............................5 1.3 Capitalul social şi părţile sociale.....................................................5 1.4 Reducerea şi majorarea capitalului social......................................6 1.4.1 Reducerea capitalului social..................................................6 1.4.2 Majorarea capitalului social ..................................................6 1.5 Structura organizatorică a entităţii..................................................7 1.5.1 Adunarea asociaţilor..............................................................7 1.5.2 Administrarea societăţii.........................................................7 1.5.3 Controlul activităţii societăţii..................................................8 1.6 Conţinutul şi particularităţile proceselor economice din cadrul

societăţii.........................................................................................9

Cap. II Organizarea şi conducerea contabilităţii.........................................12 2.1 Necesitatea conducerii şi organizării contabilităţii........................12 2.2 Forma de înregistrare contabilă şi documentele contabile..........13 2.3 Calculul indicatorilor economico-financiar....................................25

Cap. III Contabilitatea şi gestiunea relaţiilor cu clienţii şi furnizorii.............29 3.1 Organizarea funcţională................................................................29 3.2 Structura generală a datoriilor şi creanţelor comerciale...............29 3.3 Documente justificative utilizate....................................................30 3.4 Inventarierea şi evaluarea datoriilor şi creanţelor din relaţiile

comerciale....................................................................................31 3.5 ContabiIitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii..........................32 3.5.1 Generalităţi.........................................................................32 3.5.2 Instrumente de decontare a creanţelor şi datoriilor

comerciale...........................................................................34 3.5.3 Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a creanţelor şi

datoriilor comerciale............................................................37

Cap. IV Monografie contabilă privind relaţiile comerciale cu furnizorii şi clienţii.........................................................................................................42

Cap. V Concluzii şi propuneri.....................................................................47

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................49

44

Page 5: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

CAP. l. PREZENTAREA ENTITĂŢII ECONOMICE

Denumirea entităţii este "INDUSTRIE NATURAL FOREST" SRL. Societatea comercială este persoană juridică română, societate cu răspundere limitată ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociaţii răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris.

Societatea este constituită potrivit dispoziţiilor Legii 31/1990 privind înfiinţarea societăţilor cu răspundere limitata, îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, potrivit legislaţiei din România şi in conformitate cu statutul societăţii. Societatea este persoană juridică din ziua înmatriculării in Registru Comerţului, în orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ emanând de la societate trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registru comerţului, capitalul social şi codul unic de înregistrare. Dacă societatea deţine o pagină de internet proprie, aceste informaţii vor fi publicate şi pe pagina de internet.

Sediul societăţii este in localitatea Oşorhei, strada Gării, nr.126, judeţ Bihor. Sediul societăţii poate fi schimbat în orice alt loc din România, prin hotărârea asociaţilor. De asemenea , societatea poate înfiinţa sedii secundare - sucursale, agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, numai cu aprobarea asociaţilor.

1. 2. Scopul şi obiectul de activitate al entităţii

Scopul societăţii comerciale OREGONA GENERAL IMPORT EXPORT SRL, este obţinerea unui rezultat economico-financiar favorabil şi menţinerea unei bune poziţii pe piaţa producătorilor de cherestea răşinoase, precum şi dezvoltarea produselor şi serviciilor.Obiectul principal de activitate al societăţii este : Tăierea şi rindeluirea lemnului - Cod CAEN 1610.

1. 3. Capitalul social şi părţile sociale

Capitalul social este de 3000 lei în numerar care se divide în 300 părţi sociale egale, o parte socială având valoarea de 10 lei, şi se compune din aportul asociaţilor după cum urmează.

Asociatul SC Canadian SRL, cu sediul in Episcopia,nr. 117 persoană juridică de naţionalitate romana, deţine 2640 lei în numerar adică 264 părţi sociale 88%); Asociatul PAUL DORIAN, domiciliat in localitatea Oradea, strada Sucevei, nr. 21, judeţ Bihor, România, persoană fizică de

55

Page 6: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

naţionalitate română, deţine 300 lei în numerar adică 30 părţi sociale (10%); Asociatul VINTER FLORIN, domiciliat în localitatea Bratca, nr.216, Bihor, persoană fizică de naţionalitate romana, deţine 30 lei în numerar adică 3 părţi sociale (1%); Asociatul VINTER GHEORGHE, domiciliat în localitatea Dobrești, nr.365,jud. Bihor , persoană fizică de naţionalitate romana, deţine 30 lei în numerar adică 3 părţi sociale (1%).

Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată de asociaţi dă acestora dreptul de a primi profiturile repartizate de adunarea generală, de a participa la împărţirea activului social rămas după lichidarea proporţional cu cota de participare la capitalul social, precum şi dreptul la vot în adunările generale ale asociaţilor conform principiului „un vot pentru fiecare parte socială". Drepturile fiecărui asociat rezultă din actul constitutiv, din actele modificatoare şi din actele de cesiune aprobate de adunarea generală a asociaţilor.

Administratorii vor elibera, la cerere, un certificat constatator al drepturilor asupra părţilor sociale, dar cu menţiunea că nu poate servi ca titlu pentru transmiterea drepturilor constatate, sub sancţiunea nulităţii transmiterii.

1. 4. Reducerea şi majorarea capitalului social

1. 4.1. Reducerea capitalului social

Reducerea capitalului social va putea fi făcută în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevăzută de lege, fără a coborî sub minimul prevăzut de lege. Reducerea se face pe baza hotărârii adunării asociaţilor, prin care să arate motivele pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei, numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

Capitalul social poate fi redus prin: reducerea valorii nominale a părţilor sociale; micşorarea numărului de părţi sociale; restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi,

proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare parte socială;

alte procedee prevăzute de lege.

1. 4. 2. Majorarea capitalului social

Capitalul social va putea fi majorat pe baza hotărârii adunării asociaţilor, prin crearea de noi părţi sociale, pe baza aportului in natură sau în numerar al asociaţilor, prin includerea în capitalul social a fondului de rezervă (cu excepţia rezervelor legale şi a celor provenite din diferenţele

66

Page 7: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

favorabile din reevaluarea patrimoniului), a beneficiilor, în condiţiile prevăzute de lege.

1.5. Structura organizatorică a entităţii

1. 5. 1. Adunarea asociaţilor

Este organul de deliberare şi decizie al societăţii cu răspundere limitată. Ea exprimă voinţa socială şi în consecinţă decide în toate problemele esenţiale ale activităţii societăţii. Ea hotărăşte asupra problemelor obişnuite pentru viaţa societăţii, precum şi cu privire la unele probleme deosebite, cum sunt cele legate de modificarea actului constitutiv.

Adunarea asociaţilor se convoacă la sediul societăţii, cel puţin o dată pe an sau de câte ori este necesar. Convocarea adunării asociaţilor se face de către administratorul societăţii prin scrisoare recomandată.

Adunarea asociaţilor are următoarele obligaţii: aprobă bilanţul contabil şi stabileşte repartizarea profitului net; desemnează cenzorii şi administratorii societăţii; îi revocă pe aceştia

şi Ie dă descărcarea pentru activitatea lor; decide urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru prejudiciile

cauzate societăţii; modifică, în condiţiile legii, actul constitutiv; aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi; stabileşte salarizarea personalului angajat, cu respectarea limitei

minime de salarizare prevăzută de lege; hotărăşte cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la

modificarea valorii nominale a părţilor sociale, precum şi la cesionarea acestora;

hotărăşte cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea sau lichidarea societăţii.

Asociaţii exercită dreptul de vot în adunarea asociaţilor proporţional cu participarea la capitalul social: fiecare parte socială dă dreptul la un vot.Potrivit legii, hotărârile luate de Adunarea asociaţilor cu respectarea actului constitutiv şi a dispoziţiilor legale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii, inclusiv pentru cei care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Aceste hotărâri trebuie înregistrate la Registru Comerţului, dacă ele se referă la acte sau fapte ale căror înregistrare este prevăzuta de lege.

1. 5. 2. Administrarea societăţii

Potrivit legii, societatea cu răspundere limitată este administrată de unul sau mai mulţi administratori. Administratorii pot fi asociaţi sau

77

Page 8: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

neasociaţi, persoane fizice sau juridice şi sunt desemnaţi prin actul constitutiv sau de adunarea asociaţilor.

Potrivit actului constitutiv al societăţii comerciale Oregona General Import Export SRL, administrarea societăţii se face de către asociaţii Paul Dorian,Vinter Florin si Vinter Gheorghe , pe durată nedeterminată. Administratorii au puteri depline, lucrează împreună şi iau decizii în unanimitate, în cazuri bine justificate, administratorii pot lucra şi separat având obligaţia de a se informa reciproc cu privire la activităţile întreprinse.

Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi cele special prevăzute in Legea privind societăţile comerciale.

Administratorii sunt solidar răspunzători fată de societate pentru: realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi; existenţa reală a dividendelor plătite; existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere; exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale; stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le

impun.Societatea trebuie să ţină, prin grija administratorilor, un registru al

asociaţilor, în care se vor înscrie, după caz, numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea. Registrul poate fi cercetat de asociaţi şi creditori.

1. 5. 3. Controlul activităţii societăţii

In societatea cu, răspundere limitată controlul gestiunii societăţii se realizează în mod diferit: în anumite cazuri, prin cenzorii societăţii, iar în alte cazuri, controlul gestiunii este asigurat de către asociaţi. Cenzorii ca organ de control al gestiunii, pot exista în orice societate cu răspundere limitată, cu deosebirea că, în societăţile mici, cu cel mult 15 asociaţi, alegerea cenzorilor este facultativă, pe când în societăţile mai mari, cu peste 15 asociaţi, alegerea cenzorilor este obligatorie.SC Oregon General Import Export SRL nu are cenzori, deci controlul gestiunii se asigură de către asociaţi în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990. Asociaţii efectuează controlul asupra gestiunii societăţii implicit prin exercitarea drepturilor pe care le conferă calitatea de asociat în societate. Ei participa la deliberări şi la luarea deciziilor privind toate problemele esenţiale ale activităţii societăţii.

Asociaţii sunt îndreptăţiţi să cerceteze registrul asociaţilor precum şi registrele comerciale ale societăţii. Ei verifică gospodărirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, casa şi registrele de evidenţă contabilă; controlează exactitatea inventarului întocmit la încheierea exerciţiului

88

Page 9: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

financiar, exactitatea documentelor şi informaţiilor prezentate, a bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.

1. 6. Conţinutul şi particularităţile proceselor economice din cadrul societăţii

Toate firmele funcţionează după un principiu general: încep prin a-şi procura imobilizările din resurse băneşti proprii, iar apoi prin a-şi cumpăra materiile prime necesare realizării obiectului lor de activitate pe care le transformă în bunuri şi servicii, acestea urmând să fie comercializate pentru a le transforma din nou în bani. Acest procedeu poartă denumirea de ciclu de exploatare.

Ciclul de exploatare exprimă durata necesară desfăşurării ansamblului proceselor de schimbare şi de transformare prin intermediul cărora se asigură funcţionarea curentă, continuă a fiecărei entităţi economice. Durata întregului ciclu de exploatare se măsoară, sub aspect financiar, prin intervalul de timp, exprimat în zile, dintre prima plată din cont sau casierie şi ultima încasare pentru un proces complet de schimb şi transformare. Este vorba de intervalul de când s-a făcut prima plată pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale şi alte elemente necesare exploatării, referitoare la un anumit produs, lot de produse, lucrare sau serviciu şi până în momentul încasării contravalorii lotului de produse, lucrări sau serviciul respectiv.Ciclul de exploatare din cadrul entităţii SC Oregon General Import Export SRL cuprinde trei faze a căror pondere în totalul duratei ciclului diferă de la o unitate la alta. în funcţie de profil, specificul produsului tehnologic, surse de aprovizionare, destinaţia produselor, conjunctura pieţei precum şi alţi factori. Cele trei faze sunt: faza de aprovizionare, faza de producţie şi faza de desfacere.

Aprovizionarea cu materii prime reprezintă un proces economic complex prin care se asigură materia necesară producţiei, organizarea circulaţiei şi utilizarea judicioasă a resurselor materiale, reducerea continuă a consumului de materii prime, combustibil şi energie, folosirea intensă a capacităţilor de producţie, atragerea în ciclul economic şi în consumul productiv de noi resurse materiale şi pe aceste căi, sporirea eficienţei fiecărei entităţi economice reflectată în creşterea susţinută a profitului acesteia. Totodată, activitatea de aprovizionare reprezintă un proces dinamic, în care desfăşurarea mijloacelor de producţie de la furnizori la beneficiari se realizează în mod continuu, pe baza relaţiilor economice dintre întreprinderi, concretizate în programe de aprovizionare şi contracte comerciale de livrare, necesitatea obiectivă a desfăşurării neîntrerupte a procesului de producţie.

Sistemul de aprovizionare utilizat de SC Oregon General Import Export SRL este unul programat. Acest sistem se bazează pe faptul că

99

Page 10: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

partenerii furnizori şi cumpărători se cunosc, pe baza relaţiilor dintre ei. În acest sens se stabileşte volumul şi structura resurselor materiale care urmează a fi achiziţionate. Singurul element care se negociază între parteneri este preţul care oscilează datorită condiţiilor impuse de piaţă.

Producţia este coordonată de Serviciul Programare şi Urmărire a Producţiei şi se află în subordinea directorului de producţie. Activitatea de planificare a producţiei se face pe baza profilului de comenzi de la beneficiarii din ţară sau străinătate, aflat la serviciul desfacere şi a ofertelor de export aflate la serviciul import-export.

Urmărirea activităţii de producţie constă în supravegherea şi înregistrarea parametrilor tehnologici şi investiţii de corectare a acestora când nu se încadrează în limitele prescrise în reglementările de fabricaţie.Programarea şi urmărirea producţiei presupune în principal, următoarele activităţi:

primirea, prelucrarea şi lansarea comenzilor; optimizarea structurii sortimentelor de fabricat pe termen scurt; întocmirea programelor de producţie; repartizarea lucrărilor din programul de producţie în timp şi spaţiu; minimizarea stocurilor de producţie; programarea dispecerării , urmăririi şi actualizării programelor de

producţie; respectarea termenelor de livrare.

Elaborarea programului de producţie lunar ocupă un loc important în activitatea de programare. Pe baza programelor lunare de producţie corelate cantitativ şi în timp se elaborează programe de producţie care, de regulă, se prezintă sub forma unor grafice de producţie.

Unul din indicatorii ce caracterizează nivelul organizării procesului de producţie în timp este ciclul de producţie. Ciclul de producţie reprezintă o succesiune de activităţi prin care materiile prime şi materialele trec în mod organizat pe fluxul tehnologic pentru a fi transformate în, semifabricate sau în produse finite, iar durata ciclului de producţie reprezintă intervalul de timp dintre momentul lansării în fabricaţie a diferitelor materii prime şi materiale şi până în momentul transformării lor prin prelucrări succesive în produse finite. Cu cât este mai mică durata ciclului de producţie cu atât vor fi folosite mai raţional resursele materiale din întreprindere.

Desfacerea cuprinde activităţi referitoare la: păstrarea şi depozitarea în condiţii adecvate a produselor finite şi semifabricatelor, studiul pieţei pentru bunurile, lucrările şi serviciile executate, livrarea propriu zisă către beneficiari a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, activităţi referitoare la

1010

Page 11: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

verificarea comportamentului consumatorilor de bunuri, remedierea eventualelor defecţiuni ivite în perioada de garanţie.

In vederea identificării posibilităţilor de impulsionare a desfacerii se urmăresc unele elemente de marketing şi anume:

distribuţia publicitatea promovarea vânzărilor vânzarea - directă şi indirectă

1111

Page 12: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

CAP. 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII

2.1 Necesitatea conducerii şi organizării contabilităţii

Conducerea eficientă a activităţii economice a unei entităţi, impune organizarea, pe toate treptele, a unei evidenţe stricte şi a unui control sistematic şi exigent asupra tuturor mijloacelor materiale, a fluxurilor economice şi a rezultatelor obţinute.

Din ansamblu mijloacelor pe care sistemul informaţiilor economice le utilizează în vederea transmiterii şi prelucrării informaţiilor, contabilitatea exercită un rol de primă însemnătate, ca şi componentă de bază a sistemului informaţional.

Obiectul contabilităţii îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, a altor bunuri cu potenţial economic, disponibilităţi băneşti, titluri de valoare, precum şi mişcările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, a cheltuielilor şi rezultatelor obţinute din acestea.

In cadrul oricărei unităţi în care se gestionează bunurile materiale şi băneşti este obligatorie organizarea şi conducerea contabilității.

Pentru realizarea obiectului său de activitate, contabilitatea colaborează cu celelalte compartimente din cadrul societăţii, ea fiind cea care răspunde de evidenţa patrimoniului, de modul de realizare a indicatorilor prevăzuţi şi de modul în care se gospodăresc fondurile materiale şi băneşti ale unităţii.

Contabilitatea este folosită pentru identificarea Ia timp a fenomenelor negative, a deficienţelor în gestionarea valorilor materiale şi băneşti, precum şi în luarea masurilor cu caracter preventiv pentru asigurarea bunului mers al activităţii economico-financiare.

Organizarea şi conducerea contabilităţii în economia română se bazează pe norme şi principii interne. Sistemul contabil al entităţilor economice este organizat potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii. Planul de conturi si Norme de aplicare a acestuia.

Modalităţile de ţinere a contabilităţii sunt prevăzute prin lege şi sunt următoarele:

prin compartimente distincte, conduse de către directorul financiar- contabil, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie; aceste persoane trebuie să posede studii superioare;

prin persoane-juridice autorizate, reprezentate de societăţi comerciale, înfiinţate în baza legislaţiei româneşti şi care sunt

1212

Page 13: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

autorizate în acest scop de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;

prin persoane fizice autorizate, adică acele persoane care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil;

prin persoane fizice calificate, adică cele cu pregătire economică superioară sau medie dar care n-au dobândit calitatea de expert contabil sau contabil autorizat.

La SC Oregon General Import Export SRL ţinerea contabilităţii se face prin compartiment distinct, condus de un contabil şef care răspunde, împreună cu persoanele din subordine, de ţinerea contabilităţii potrivit legii.

2. 2. Forma de înregistrare contabilă şi documentele contabile

Forma de înregistrare contabilă poate fi definită ca ansamblul mijloacelor de lucru existente şi a modalităţilor de utilizare a acestora folosite în contabilitatea curentă a agenţilor economici.

Ea asigură înregistrarea documentelor justificative în ordine cronologică (în ordinea documentelor sau a numărului de ordine al acestora) şi sistematică (după natura şi felul lor) privitoare la toate operaţiunile economice ale unităţilor.

O formă de înregistrare contabilă presupune îmbinarea următoarelor elemente:

formularistica de lucru utilizată; modul de completare a formularisticii de lucru; tehnica de calcul utilizată.

Formele de înregistrare contabilă cu cea mai mare răspândire la întreprinderile din România sunt:

forma de înregistrare contabilă „maestru-şah"; forma de înregistrare contabilă „pe jurnale"; forme de înregistrare contabilă adaptate la echipamentele moderne

de prelucrare a datelor.

Forma de înregistrare contabilă „maestru-şah" se aplică într-un număr mare de unităţi, fiind apreciată ca o formă de înregistrare simplă, uşor accesibilă lucrătorilor contabili. Are o productivitate a muncii redusă, deoarece se bazează pe înregistrarea bilaterală în comun a operaţiilor economice, respectiv atât în debitul cât şi în creditul conturilor, fiecare având şi conturi corespondent.

Formularistica de lucru utilizată este formată din note de contabilitate, jurnale de înregistrare, registrul jurnal, fişe sintetice şah, fişe de cont analitic, balanţa de verificare, bilanţul contabil, registrul inventar.

1313

Page 14: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Forma de înregistrare contabilă „pe jurnale" asigură înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare şi centralizatoare în jurnal, care constituie instrumentul de lucru de bază în această formă de înregistrare contabilă.

Prezintă avantajul că înregistrarea operaţiilor economice de face unilateral, adică o singură dată în creditul conturilor, în corespondenţă cu conturi debitoare.

Formularistica de lucru utilizată este formată din jurnale, registru jurnal, situaţii auxiliare, fişe de cont analitice, balanţe de verificare, bilanţul contabil, registru inventar.

Forma de înregistrare contabilă adaptată la echipamente moderne de prelucrare a datelor. Ca urmare a creşterii gradului de dotare a economiei naţionale cu echipamente moderne de prelucrare a datelor, tot mai mulţi agenţi economici trec de la formele clasice de înregistrare contabilă la formele moderne, adaptate calculatoarelor electronice.

Prin Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii, persoanele fizice şi juridice care utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure:

efectuarea controlului legal intern şi extern; respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub forma

suporţilor tehnici şi controlul datelor înregistrate în contabilitate.

Elaboratorii de programe informatice au obligaţia de a prevedea prin contractele de livrare a programelor informatice, clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate, precum şi clauze privind eliminarea probabilităţilor de modificare a procedurilor de prelucrare a datelor de către utilizatori.

Nota de contabilitate - este un document justificativ pe baza căruia se înregistrează în contabilitatea sintetică şi analitică, de regulă pentru operaţiile care nu au documente justificative, în notele de contabilitate se stabilesc articolele contabile pe baza documentelor primare sau cumulative, care apoi se trec în registrul jurnal pe baza căruia, lunar, li se atribuie un număr de înregistrare. Nota de contabilitate se întocmeşte într-un singur exemplar de către o persoană autorizată şi se arhivează împreună cu documentele în baza căruia a fost emisa.

Registrul jurnal - este un document contabil obligatoriu şi se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor economice şi financiare consemnate în documentele justificative ce au loc într-o lună şi apoi stabilirea rulajului lunar al acestora. Pentru înregistrarea în registrul jurnal, documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile. Dacă pentru acelaşi fel de operaţii există mai multe documente justificative, acestea se totalizează cu ajutorul documentelor justificative cumulative, fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflectă

1414

Page 15: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

asemenea operaţii. Totalul registrului jurnal trebuie să corespundă cu totalul rulajelor debitoare şi creditoare ale lunii respective din balanţa de verificare.

Fişa sintetică şah - pentru fiecare cont se întocmesc două fişe, una pentru debit în corespondenţă cu conturile creditoare şi una pentru credit în corespondenţă cu conturile debitoare, înregistrarea în fişele sintetice şah se face pe baza notelor de contabilitate.

Registru cartea mare - este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, la un moment dat.

Acesta serveşte la furnizarea de date pentru efectuarea analizei economice şi financiare a unităţii şi la întocmirea balanţei de verificare.

Este un document care asigură, pentru sfârşitul fiecărei luni şi cumulat de la începutul anului, sistematizarea datelor contabilităţii sintetice, atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic. Se completează pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative centralizatoare şi notelor de contabilitate.

Registru inventar - este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor. Se întocmeşte cel puţin o dată pe an. cu prilejul efectuării inventarierii generale a patrimoniului, pe parcursul funcţionării unităţii, cu ocazia furtunii, divizării sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege pe bază de inventar faptic.în cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registru inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului financiar.

Elementele patrimoniale înscrise în registru inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ. El asigură stabilirea rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum şi a conţinutului unor posturi din bilanţ, putând fi folosit ca probă în litigii. Are un caracter de document cu regim special.

Balanţa de verificare sintetică - se întocmeşte lunar pe baza totalurilor preluate din fişele sintetice şah deschise pentru fiecare cont sintetic. Balanţa de verificare este utilizată pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică. Este principalul instrument pe baza căruia se întocmeşte bilanţul contabil şi celelalte situaţii de sinteză.

Principalele categorii de jurnale folosite în cadrul unităţii studiate sunt:

jurnal de casă; jurnal de bancă; jurnal de cumpărări; jurnal de vânzări; jurnal privind consumurile;

1515

Page 16: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

jurnal privind salariile şi reţinerile aferente: jurnal de operaţiuni diverse.

Persoanele prevăzute la art. l din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile, precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate.

Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative şi contabile se face Ia domiciliul fiscal sau la sediile secundare, după caz.

Arhivarea documentelor justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale şi cu următoarele reguli generale:

documentele se grupează în dosare, numerotate, şnuruite şi parafate;

gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui exerciţiu financiara care se referă acesta. în cazul fuziunii sau al lichidării societăţii» documentele aferente acestei perioade se arhivează separat;

dosarele conţinând documente justificative şi contabile se păstrează în spaţii amenajate în acest scop. asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii. dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor;

evidenţa documentelor la arhivă se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă, potrivit legii, în care sunt evidenţiate dosarele şi documentele intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.

Organizarea contabilităţii oricărei entităţi economice necesită, printre altele, folosirea mai multor categorii de documente contabile care asigură atât reflectarea operaţiilor economico-financiare care afectează patrimoniul, cât şi creează premisele necesare pentru prelucrarea, stocarea şi raportarea ulterioară a datelor şi respectiv a informaţiilor obţinute. De altfel, organizarea contabilităţii la nivelul exigenţelor asumate poate fi concepută fără existenţa unui sistem de documente contabile judicios elaborate şi utilizate după reguli bine stabilite.

Contabilitatea are rolul de a urmări, controla şi înregistra situaţia economico- financiară a entităţii economice. Ea se caracterizează prin justificarea datelor înregistrate pe baza actelor scrise în care sunt consemnate operaţiunile în momentul efectuării lor. Nici o operaţiune economică nu se poate înregistra în contabilitate fără a avea la bază un act scris în care să fie consemnată operaţiunea economică respectivă.

Documentarea, ca procedeu a metodei contabilităţii , este acţiunea de culegere şi consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operaţiunile economice dintr-o unitate patrimonială, în momentul efectuării lor.

1616

Page 17: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Pentru evidenţa contabilă, dar şi pentru entităţile economice, documentele au o importanţă deosebită pentru că:

prin ele se justifică operaţiunea înregistrată în evidenţe; stau la baza înregistrării în contabilitate: consemnează datele necesare pentru control şi analiza economico-

financiară; constituie probe în justiţie în caz de litigii.

Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 republicată, entităţile economice trebuie să consemneze operaţiunile economice şi financiare în momentul efectuării lor. în documentele justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în jurnale, în fişe şi în alte documente contabile după caz.

Întocmirea documentelor se face cu. respectarea „Normelor metodologice pentru întocmirea şi avizarea formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă", elaborate de Ministerul Finanţelor.

Documentele economice, înainte de a fi înregistrate în contabilitate, trebuie verificate, astfel putându-se descoperi eventuale erori, acţiuni ilegale, asigurând în acest fel exactitatea datelor contabile.

Verificarea documentelor se face sub trei aspecte: verificarea formei - adică controlul întocmirii documentelor pe

formularele corespunzătoare naturii operaţiunilor economice, completarea tuturor rubricilor, existenţa tuturor semnăturilor persoanelor împuternicite să vizeze;

verificarea aritmetică - constă în controlul preluării corecte a datelor cifrice şi dacă s-au efectuat corect ca. culele aritmetice;

verificarea de fond - constă în cont olul realităţii, necesităţii, oportunităţii şi legalităţii operaţiunilor economice consemnate în documentele respective.

Mărimea, conţinutul şi formatul documentelor variază în funcţie de natura operaţiilor economice, de modul de întocmire şi de mijloacele utilizate pentru prelucrarea datelor pe care le conţin.

Completarea dalelor se poate face manual sau cu mijloace tehnice, întocmirea manuală a documentelor se realizează cu cerneala sau pastă şi prezintă următoarele neajunsuri: necesită un volum mare de muncă, nu asigură garanţia exactităţii datelor şi nici o productivitate ridicată şi o calitate superioară. Întocmirea documentelor cu mijloace tehnice elimină în mare măsură aceste neajunsuri, în schimb impune anumite limite cu privire la mărimea, conţinutul şi formatul documentelor , în funcţie de particularităţile tehnice ale echipamentelor utilizate.

Pentru întocmirea corectă, completă şi la timp a documentelor, s-au stabilit anumite reguli de întocmire:

1717

Page 18: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

în cazul documentelor care se întocmesc în mai multe exemplare, pentru a servi concomitent la serviciile interesate, toate exemplarele trebuie să poarte acelaşi număr de ordine;

în documente nu se admit ştersături, răzuituri; corectarea documentelor trebuie să se facă în aşa fel încât să se poată recunoaşte cu uşurinţă că ea a intervenit cu ocazia întocmirii documentului, nu mai târziu, iar cei care au întocmit documentul au cunoştinţă de corectarea respectivă. Rectificarea greşelilor în documente se face prin tăierea textului sau sumei greşite cu o linie, în aşa fel încât să se poată citi ceea ce a fost greşit. Apoi se scrie deasupra textul sau suina corectă, făcându-se menţiune pe documentul rectificai asupra acestui fapt. care se confirmă prin semnăturile aceloraşi persoane care au semnat iniţial documentul.

SC Oregon General Import Export SRL utilizează în relaţiile comerciale , următoarele documente:

a. Documente privind recepţia şi comercializarea produselor şi serviciilor

Factura fiscală - este un formular cu regim intern de tipărire şi numerotare. Se întocmeşte în trei exemplare pentru livrările de bunuri şi/sau prestări de servicii.

Factura fiscală serveşte ca:

document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a bunurilor livrate şi a serviciilor prestate;

document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz;

document de încărcare în gestiunea cumpărătorului; document justificativ de înregistrare în contabilitatea

furnizorului şi a cumpărătorului;

Factura fiscala trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informaţii:

seria şi numărul facturii ( factura va avea un număr de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, număr ce trebuie să fie secvenţial, stabilit de societate, astfel încât să se asigure necesarul în funcţie de numărul de facturi emis. Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna, prin decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate);

1818

Page 19: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

data emiterii facturii; numele, adresa şi codul unic de înregistrare fiscală ale

persoanei care emite factura; numele, adresa şi codul unic de înregistrare fiscală, după

caz, ale cumpărătorului; denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau a serviciilor

prestate; preţul unitar fără laxa pe valoarea adăugată şi baza de

impozitare pentru fiecare cotă sau scutire; cota de taxă pe valoarea adăugată valoarea taxei pe valoarea adăugată sau menţiunea

„taxare inversă"

Factura fiscală circulă, după caz:

la furnizor; la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în

evidenţele operative şi pentru eventualele reclamaţii ale clienţilor;

la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate;

la cumpărător, la compartimentul financiar-contabil. pentru acceptarea plăţii, precum şi pentru înregistrarea în contabilitate.

Se arhivează, după caz:

la furnizor, la compartimentul desfacere şi la compartimentul financiar- contabil;

la cumpărător, la compartimentul financiar-contabil.

Factura externă - are aceleaşi caracteristici ca şi factura fiscală la care adăugăm următoarele:

foloseşte pentru achiziţii şi vânzări de bunuri şi servicii din/în afara României. Dacă furnizorul/clientul este din spaţiul UE poartă denumirea de achiziţie/livrare intracomunitară, iar dacă furnizorul/clientul este din afara spaţiului comunitar achiziţia/livrarea poartă denumirea de import/export. Importul/exportul este însoţit de declaraţie vamală de import/export; valorile sunt exprimate într-o valută convertibilă. Achiziţiile intracomunitare sunt scutite de taxa pe valoarea

1919

Page 20: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

adăugată ( operează taxarea inversă ), taxe vamale, comision vamal sau accize.

Importul de bunuri generează obligativitatea beneficiarului de a înregistra şi a achita TVA, taxe vamale, comision vamal, accize, după următorul raţionament:

valoare factură externă + cheltuieli de transport = valoare în vamă

valoarea în vamă x % taxe vamale = taxa vamală valoarea în vamă x % comision vamal = comision

vamal (valoarea în vamă+taxa vamală+comision vamal)x

%acciză = acciza (valoarea în vamă+taxa vamală+comision

vamal+acciza)x19%=TVA

Avizul de însoţire a mărfii - se întocmeşte în trei exemplare de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale societăţii. în cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi, dispersate teritorial, avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea " fără factură". Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi se face menţiunea:„pentru prelucrare la terţi".In celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul de însoţire a mărfii şi nu factura.

Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al avizului de însoţire a mărfii este următorul:

seria şi numărul intern de identificare a formularului; data emiterii; datele de identificare ale furnizorului ( denumire,

adresă, cod unic de identificare fiscală ); datele de identificare ale cumpărătorului ( denumire,

adresă, cod unic de identificare fiscală ), adresa punctelor de lucru;

denumirea şi cantitatea bunurilor livrate; date privind expediţia: numele şi prenumele

delegatului, scrie şi număr buletin/carte. de identitate, numărul mijlocului de transport, ora livrării, semnătura delegatului;

semnătura expeditorului

2020

Page 21: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Avizul de însoţire a mărfii serveşte ca:

document de însoţire a mărfii pe timpul transportului; document ce stă la baza întocmirii facturii; document de primire în gestiune.

Avizul de însoţire a mărfii circulă, după caz: la furnizor:

la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire;

la compartimentul desfacere. pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele acestuia şi pentru întocmirea facturii;

la compartimentul financiar-contabil; la cumpărător; la magazie, pentru încărcarea în gestiune a

produselor, mărfurilor sau altor valori materiale primite, după efectuarea recepţiei de către comisia de recepţie şi după consemnarea rezultatelor;

la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităţilor aprovizionate în evidenţa acestuia;

la compartimentul financiar-contabil. pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică.

Se arhivează, după caz:

la furnizor, la compartimentul desfacere şi la compartimentul financiar- contabil;

la cumpărător, la compartimentul financiar-contabil;

Nota de recepţie şi constatare de diferenţe - se întocmeşte în două exemplare, la locul de depozitare, pe măsura efectuării recepţiei , în situaţia în care la recepţie se constată diferenţe, aceasta se întocmeşte în trei exemplare de către comisia de recepţie egal constituită. Recepţia calitativă se realizează de către un specialist (merceolog, tehnolog, inginer).

Nota de recepţie şi constatare de diferenţe serveşte ca: document pentru recepţia bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru încărcare în gestiune;

act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie;

2121

Page 22: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se foloseşte ca document distinct de recepţie în văzul:

bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac parte din gestiuni diferite;

bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare; bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;

bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;

bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie; mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine

la preţ de vânzare cu amănuntul sau en-gros.

Nota de recepţie şi constatare de diferenţe circulă: la gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor

materiale recepţionate (toate exemplarele); la compartimentul financiar contabil, pentru întocmirea

formelor privind reglementarea diferenţelor constatate (toate exemplarele), precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică, ataşată la documentele de livrare ) factura sau avizul de însoţire a mărfii);

la unitatea furnizoare (exemplarul 2) şi la unitatea de transport (exemplarul 3). pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

Nota de recepţie şi constatare de diferenţe se arhivează la compartimentul financiar- contabil. Documente de evidenţă contabilă

b.Jurnal privind decontările cu furnizorii.

Se întocmeşte în cadrul compartimentului financiar-contabil, pentru toţi furnizorii. Se completează zilnic pe baza documentelor justificativ, pentru operaţiunile din creditul contului de furnizori şi pe baza documentelor justificative anexate la extrasul de cont primit de la bancă sau registru de casă pentru operaţiunile din debitul contului de furnizori. La sfârşitul lunii se centralizează rulajul creditor total, precum şi totalurile fiecăruia din conturile corespondente debitoare care se trec în Cartea mare.

2222

Page 23: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Jurnalul privind decontările cu furnizorii serveşte :

ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea zilnică a operaţiunilor privind decontările cu furnizorii;

la ţinerea evidenţei conturilor analitice a furnizorilor; la completarea registrului Cartea mare.

În cazul înregistrării pe bază de centralizatoare, evidenţa analitică se ţine separat pe jurnal, utilizându-se situaţia încasării-achitării facturilor sau alte formulare (fişa de cont pentru operaţiuni diverse).

Facturile rămase neachitate (nelichidate) până la sfârşitul lunii se înregistrează în situaţia încasării-achitării facturilor. La sfârşitul lunii se determină rulajul creditor total, precum şi totalurile fiecăruia din conturile corespondente debitoare care se trec în Cartea mare.

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă şi se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Situația încasării-achitării facturilor - se întocmeşte lunar sau pe măsura efectuării operaţiilor, în cadrul compartimentului financiar-contabil, fie pentru toţi clienţii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienţi sau de furnizori. În cazul în care situaţia se întocmeşte pentru achitarea facturilor separat pe feluri de furnizori, se au în vedere furnizorii principali potrivit categoriilor stabilite pentru înregistrarea în Jurnalul privind decontările cu furnizorii.

Situaţia încasării-achitării facturilor servele:

ca jurnal auxiliar pentru ţinerea contabilităţii analitice a clienţilor sau furnizorilor;

ca situaţie a soldurilor contului 4111 „Clienţi" şi contul 401 „Furnizori";

Se completează astfel:

în cazul încasării facturilor: zilnic, pe baza documentelor justificative privind produsele sau mărfurile livrare, respectiv încasarea de la clienţi;

la începutul lunii, prin transcrierea poziţiilor (facturilor) rămase neîncasate din situaţia încasării facturilor întocmite pentru luna precedentă;

2323

Page 24: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

în cazul achitării facturilor: zilnic, pe baza documentelor justificative de recepţie a materialelor şi produselor aprovizionate, respectiv de achitare a furnizorilor; la începutul lunii, prin transcrierea poziţiilor (facturilor) rămase neachitate din situaţia încasării facturilor întocmite pentru luna precedentă.

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă şi se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Jurnal pentru cumpărări - se întocmeşte într-un singur exemplar unde se înregistrează zilnic toate operaţiunile de cumpărări şi este necesar pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Jurnalul pentru cumpărări se completează de către compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor privind cumpărările de valori materiale sau de prestări de servicii.

Jurnalul pentru cumpărări serveşte ca:

jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau prestări de servicii;

document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată.

Jurnal pentru vânzări - se întocmeşte intr-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic operaţiunile de vânzări. Acest jurnal este necesar pentru evidenta corectă a valorii taxei pe valoarea adăugată colectată. Se completează de către compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor privind vânzările de valori materiale sau prestări de servicii.

Jurnalul pentru vânzări serveşte ca:

jurnal pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau prestări de servicii;

document de stabilire lunară a taxei, pe valoarea adăugată colectată.

2. 3. Calculul indicatorilor economico-financiar

Indicatorii financiari sunt rapoarte semnificative între două mărimi sau grupe de mărimi din bilanţul contabil sau contul de profit şi pierderi al societăţii comerciale, rapoarte ce permit efectuarea unei aprecieri asupra situaţiei financiare şi facilitează, pe această cale. adoptarea deciziilor pentru activitatea de viitor. Raportul trebuie să fie semnificativ, iar

2424

Page 25: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

elementele care intervin în calcul trebuie să fie comparabile şi legate, în general, printr-o relaţie de cauză la efect. Indicatorul serveşte Ia măsurarea acestei relaţii, iar rezultatul poate fi exprimat sub formă de sumă absolută sau de procent.

Punctul de plecare în stabilirea rezultatelor financiare îl constituie veniturile şi cheltuielile unei întreprinderi. în cadrul veniturilor unei întreprinderi, cel mai important loc îl ocupă încasările din realizarea producţiei, comercializarea mărfurilor, în funcţie de obiectul activităţii de bază.

Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din vânzările de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. Cifra de afaceri reprezintă partea preponderentă a veniturilor obţinute de o întreprindere.

Profitul societăţii comerciale este cel mai important dintre indicatorii sintetici, care caracterizează din punct de vedere calitativ activitatea societăţii comerciale. Profitul întreprinderilor se previzionează prin bugetul de venituri şi cheltuieli, determinându-se ea diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune. Realizarea unui anumit profit de către întreprindere în cursul unei perioade de timp demonstrează că ea lucrează rentabil sau, altfel spus, arată gradul de eficienţă a! folosirii activului economic şi al pasivului, adică al capitalului economic şi al celui financiar.

Analiza financiară descrie şi explică caracteristicile principale ale performanţei financiare şi poziţiei financiare Ac întreprinderii, precum şi principalele incertitudini cu care se confruntă. Un astfel de raport poate include o analiză a următoarelor aspecte:

a principalilor factori şi influenţe care determină performanţa, inclusiv a modificărilor mediului în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea, reacţia întreprinderii la modificările respective şi efectul acestora, precum şi a politicii de investiţii pentru a menţine şi îmbunătăţii aceste performanţe inclusiv politica de dividende.

sursele de finanţare ale întreprinderii, politica de îndatorare şi gestionare a riscului;

a punctelor forte şi resurselor întreprinderii a căror valoare nu este reflectată în bilanţ conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate.

În sensul acestor prevederi internaţionale considerăm că analiza financiară vizează:

analiza poziţiei financiare, pe baza bilanţului; analiza performanţei financiare, pe baza contului de profit şi pierdere; analiza modificărilor poziţiei financiare, pe baza fluxurilor de

trezorerie; analiza politicii de gestionare a riscului.

2525

Page 26: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

indicatori de lichiditate

Lichiditatea generală (LG) reflectă capacitatea activelor curente disponibile (stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt, cheltuieli în avans) de a se transforma în disponibilităţi băneşti, care să acopere datoriile scadente ale întreprinderii.

LG = Active curente/Datorii curente Valoarea recomandată acceptabilă este 2.

Lichiditatea intermediară (LI) evidenţiază capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a participa la finanţarea datoriilor scadente.

LI = (Active curente-Stocuri)/Datorii curente Valoarea recomandată acceptabilă este 1.

Lichiditatea efectivă (LE) măsoară gradul în care disponibilităţile băneşti acoperă plăţile scadente.

LE = Disponibilităţi băneşti/Datorii curente Valoarea recomandată acceptabilă este 1.

Indicatori de risc :

Gradul de îndatorare = (Capital împrumutat / Capital propriu) x 100sauGradul de îndatorare = (Capital împrumutat / Capital angajat) x 100 unde:

capital împrumutat * credite peste un an; capital angajat = capital împrumutat + capital propriu

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determină de câte ori persoana juridică poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziţia persoanei juridice este considerată mai riscantă.Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobânda = Număr de oriIndicatori de activitate :

Indicatorii de activitate furnizează informaţii cu privire la viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice şi la capacitatea acesteia de a controla capitalul circulant şi activităţile sale comerciale de bază.

2626

Page 27: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Viteza de rotaţie a stocurilor aproximează de câte ori stocul a fost rulat pe parcursul exerciţiului financiar.

Costul vânzărilor / Stocul mediu = Număr de ori

Număr zile de stocare (indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate) = (Stoc mediu / Costul vânzărilor) x 365

Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi calculează eficacitatea persoanei juridice în colectarea creanţelor sale şi exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către persoana juridică.

(Sold mediu clienţi / Cifra de afaceri) x 365

O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţe mai greu de încasat (clienţi rău platnici).

Viteza de rotaţie a creditelor-furnizor aproximează numărul de zile de ereditare pe care persoana juridică îl obţine de la furnizorii săi. în mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.

(Sold mediu furnizori / Achiziţii de bunuri fără servicii) x 365. unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri.

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate evaluează eficacitatea activelor imobilizate prin analiza cifrei desfaceri raportate la activele imobilizate.

Cifra de afaceri / Active imobilizate

Viteza de rotaţie a activelor totale exprimă eficienţa gestionării activelor entităţii şi se calculează ca raport între cifra de afaceri şi total active. în consecinţă, dacă cifra de afaceri creşte faţă de perioada precedentă, iar valoarea activelor rămâne constantă, se va înregistra o accelerare a vitezei de rotaţie a activelor totale, prin reducerea duratei în zile a unei rotaţii sau prin sporirea numărului de rotaţii.

Indicatori de profitabilitate :

2727

Page 28: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Indicatorii de profitabilitate exprimă eficienţa persoanei juridice în realizarea de profit din resursele disponibile.

Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiţi în afacere:

Profitul înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului pe profit / Capitalul angajat, unde capitalul angajat se referă la banii investiţi în persoana juridică atât de acţionari, cât şi de creditorii pe termen lung ; include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

Marja brută din vânzări se calculează: Profit brut din vânzări / Cifra de afaceri x 100. O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că societatea nu este capabilă să-şi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.

CAP. 3 CONTABILITATEA ŞI GESTIUNEA RELAŢIILOR CU CLIENŢII ŞI FURNIZORII

3. 1. Organizarea funcţională

2828

Page 29: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Luând în calcul numărul marc de clienţi, respectiv furnizori cu care entitatea SC Oregon General Import Export SRL colaborează, volumul mare de încasări şi plăţi, precum şi din considerente care privesc fundamentarea deciziilor la nivel managerial privind rentabilitatea activităţii desfăşurate cât şi strategiile adoptate în raport cu realitatea prezentă, societatea a decis proiectarea si implementarea unui serviciu distinct în cadrul departamentului financiar-contabil. serviciu prin care este gestionată evidenţa analitică pe categorii de clienţi şi furnizori, evidenţa fluxurilor de încasări şi plăţi, a creanţelor şi datoriilor înregistrate de entitatea economică în relaţiile de decontare cu clienţii, respectiv cu furnizorii săi.

Prin intermediul acestui compartiment distinct se realizează o centralizare a evidenţei privind relaţiile cu furnizorii şi clienţii la nivelul de entitate într-o perioadă de gestiune, iar o prelucrare a informaţiilor contabile Centralizate, concretizată într-o analiză economico-financiară riguroasă serveşte ca suport decizional la nivelul departamentului de marketing, respectiv la nivelul managementului de vârf.

3. 2. Structura generală a datoriilor şi creanţelor comerciale

Întreprinderile îşi desfăşoară activitatea în contextul unui sistem complex de relaţii de decontare cu furnizorii, cu clienţii, cu angajaţii, cu organismele de asigurare şi protecţie socială, cu bugetul statului şi alte organisme publice, cu grupul de asociaţi şi cu subunităţile, precum şi cu. alte persoane fizice şi juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terţi.

Aceste relaţii comerciale curente generează. în contabilitate, apariţia datoriilor pentru beneficiar şi a creanţelor pentru furnizor sau prestator. ambele, situaţii având termene de decontare. de regulă, sub un an.

Datoriile (obligaţiile) întreprinderii reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existenta lor este generată de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice şi cel al livrării unui echivalent valoric sau a unei contra prestaţii pe măsură. Agenţii economici care au avansat valorile economice poartă denumirea de creditori. Reflectarea contabilă, a acestor datorii începe odată cu crearea angajamentelor şi încetează în momentul stingerii (plăţii) lor.

Creanţele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existenţa unui decalaj între momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii şi cel al decontării, adică a primirii unui echivalent valoric sau a unei contra prestaţii pe măsură. Agenţii economici care au beneficiat de bunurile şi valorile avansate, poartă denumirea de debitori. Reflectarea contabilă a acestor creanţe începe odată cu apariţia dreptului faţă de terţi şi încetează în momentul stingerii (încasării) lor.

2929

Page 30: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Datoriile şi creanţele se pot clasifica astfel:

datorii şi creanţe comerciale faţă de furnizori şi clienţi; datorii şi creanţe faţă de salariaţi; datorii şi creanţe faţă de bugetul are asigurări sociale; datorii şi creanţe faţă de bugetul statului; datorii şi creanţe faţă de asociaiţi ; datorii şi creanţe faţă de diverşi creditori, respectiv debitori ;

Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau de decontat.

Datoriile şi creanţele exprimate în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb existent la data efectuării operaţiilor care le-au generat. Diferenţele de curs valutar ce apar între data plăţii datoriilor respectiv încasării creanţelor în valută şi data la care au fost înregistrate iniţial sunt recunoscute ca venituri financiare (la datorii cursul valutar scade, la creanţe cursul valutar creşte), respectiv cheltuieli financiare (la datorii cursul valutar creşte, la creanţe cursul valutar scade) în perioada in care apar.

3. 3. Documente justificative utilizate

Existenţa unei mari varietăţi de relaţii economice din care iau naştere datorii creanţe generează o diversitate de documente primare care le consemnează. Prezentarea succintă a categoriilor de datorii şi creanţe corelate cu principalele documente aferente ar fi:

angajarea respectiv stingerea datoriilor şi a creanţelor faţă de furnizori şi respectiv clienţi presupune utilizarea de: facturi, facturi fiscale, aviz de însoţire a mărfii, ordin de plată, cec, bilet la ordin, cambie chitanţă;

angajarea respectiv stingerea datoriilor şi a creanţelor faţă de personalul unităţii presupune utilizarea de: state de plată, listă de indemnizaţii, listă de avans chenzinal, listă pentru plăţile parţiale, ordine de deplasare, chitanţă;

angajarea respectiv stingerea datoriilor şi a creanţelor faţă de asigurările şi protecţia socială presupune utilizarea de: state de plată, listă de indemnizaţii, desfăşurătorul indemnizaţiilor sociale, ordine de plată, chitanţă;

angajarea respectiv stingerea datoriilor şi a creanţelor faţă de bugetul statului presupune utilizarea de: jurnal de cumpărări, jurnal de vânzări, decont privind TVA, stat de plată, situaţii de calcul, ordine de plată, chitanţă;

angajarea respectiv stingerea datoriilor şi a creanţelor faţă de asociaţi sau acţionari presupune utilizarea de: declaraţii de

3030

Page 31: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

subscriere, act de constituire, situaţii de calcul, proces verbal de predare-primire, chitanţă, ordine de plată.

3. 4. Inventarierea şi evaluarea datoriilor şi creanţelor din relaţiile comerciale

Inventarierea este procedeul de verificare faptică a existenţei, stării mijloacelor economice, a creanţelor şi a datoriilor entităţii economice. Inventarierea are ca scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului şi se realizează prin intermediul a trei obiective principale:

verificarea integrităţii patrimoniului prin compararea situaţiei faptice, stabilită la inventariere, cu situaţia scriptică din contabilitate, din care rezultă plusuri sau minusuri de bunuri şi valori;

actualizarea valorilor elementelor patrimoniale la sfârşitul exerciţiului şi stabilirea plusurilor sau minusurilor valorice prin compararea valorilor de intrare cu valorile actuale;

calculul şi evidenţa stocurilor, în cazul în care entitatea economică utilizează metoda inventarului intermitent, când soldurile finale se stabilesc la sfârşitul lunii pe bază de inventariere.

În ceea ce priveşte inventarierea creanţelor şi datoriilor, se urmăreşte stabilirea cu exactitate a soldurilor conturilor în care sunt înregistrate, verificându-se cu atenţie sumele înregistrate ca majorări sau diminuări şi documentele justificative în care au fost consemnate. în cazul furnizorilor pentru livrări nefacturate este necesară confirmarea acestora privind exactitatea livrărilor în cauză, a preţurilor şi a valorii totale, precum şi solicitarea expresă a facturilor de vânzare a valorilor materiale în cauză.

Creanţele faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extrasului de cont a soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de clienţi şi furnizori care deţin ponderea în totalul soldurilor acestor conturi. Nu este necesar să se verifice şi să se primească confirmări pentru creanţele curente ale entităţilor economice a căror pondere nu depăşeşte 1% din totalul creanţelor. Pentru creanţele care au o vechime mai mare de 6 luni, confirmarea soldului se face în mod obligatoriu pe baza unei adrese de confirmare de primire.

Potrivit prevederilor din regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991, evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face de regulă la valoarea lor contabilă de încasare sau de plată, constituindu-se după caz provizioane pentru deprecierea creanţelor, pentru creşterea datoriilor precum şi pentru sumele aflate în litigiu.

Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate, criteriile cumulative pentru recunoaşterea datoriilor sunt:

3131

Page 32: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

probabilitatea unei ieşiri de resurse, purtătoare de beneficii economice;

evaluarea să se poată face în mod credibil.

Pentru evaluarea datoriilor trebuie să se ţină cont de cele patru momente principale:

recunoaşterea iniţială; evaluarea la inventariere; evaluarea în bilanţ; evaluare la decontare.

3. 5. ContabiIitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

3. 5. 1. Generalităţi

Pentru a-şi putea desfăşura activitatea, orice unitate economică efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii. Derularea acestor operaţii economice presupune existenţa a doi agenţi economici: unul numit furnizor, pentru care operaţia reprezintă o vânzare de bunuri sau servicii, iar celălalt numit client, pentru care operaţia reprezintă o cumpărare de bunuri sau servicii.

Furnizorii (vânzătorii) înregistrează în con abilitate valoarea creanţelor faţă de clienţi privind livrările de bunuri şi servicii execute precum şi datoriile pentru avansurile primite de la clienţi.

Clienţii (cumpărătorii) înregistrează în contabilitate valoarea datoriilor faţă de furnizori privind livrările de bunuri şi servicii executate precum şi creanţele pentru avansurile acordate furnizorilor.

În contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul lor pe termene de plată respectiv de încasare, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. Documentul aferent este Situaţia încasării/achitării facturilor (cod 14-6-7) utilizat pentru evidenţa analitică a clienţilor. respectiv a furnizorilor; se întocmeşte lunar sau pe măsura efectuării operaţiilor, fie pentru toţi clienţii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienţi sau furnizori. Serveşte ca jurnal auxiliar pentru ţinerea contabilităţii analitice a clienţilor sau furnizorilor la unităţile care aplică forma de înregistrare „pe jurnale" respectiv, pentru prezentarea situaţiei soldurilor contului 4111 „Clienţi" sau a contului 401 „Furnizori". Acest document nu circulă, arhivându-se la compartimentul financiar contabil.

Datoriile şi creanţele aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul lunii, se înregistrează distinct în contabilitate. De acelaşi regim beneficiază şi creanţele incerte. Separarea creanţelor incerte de restul creanţelor se

3232

Page 33: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

poate realiza în următoarele momente: fie la expirarea termenului contractual de încasare a creanţei comerciale, fie la apariţia incertitudinii încasării creanţei datorită incapacităţii de plată sau stării de insolvabilitate a clientului.

În funcţie de momentul decontării vânzărilor-cumpărărilor de bunuri sau servicii pot fi întâlnite două cazuri:

vânzarea - cumpărarea cu decontarea imediată; vânzarea - cumpărarea care. se efectuează pe credit comercial.

În funcţie de natura creditelor şi de documentele ce stau la baza înregistrării lor distingem:

creditul comercial clasic care presupune existenţa unui interval de timp până la decontarea facturii, moment în care se utilizează instrumentele clasice (ordin de plată, cec, chitanţă);

creditul comercial cambial care are la bază existenta unui efect comercial (bilet la ordin sau cambie) prin care se amână plata unei datorii, stipulându-se în el. printre altele, suma de plată, scadenţa şi banca la care se va face decontarea.

În funcţie de natura activelor vândute respectiv cumpărate se disting: datorii sau creanţe provenite din comercializarea stocurilor şi

serviciilor; datorii sau creanţe prevenite din comercializarea imobilizărilor.

Într-un mediu de piaţă concurenţial, existenţa reducerilor de preţuri care se pot acorda de către furnizori clienţilor cuantifică printre altele încrederea existentă între cei doi parteneri, volumul afacerilor, calitatea bunurilor. Astfel, în literatura de specialitate întâlnim două categorii de reduceri de preţ:

reduceri comerciale: rabatul, remiza, ristumul; reduceri financiare: scontul.

Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra preţului de vânzare pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru importanţa cumpărătorului în clientela vânzătorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.Ristumul este o reducere ce poate fi acordată pentru depăşirea unui plafon valoric anual al cumpărărilor stabilit prin contract.Scontul este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, dacă acesta îşi plăteşte înainte de scadentă datoria.

Toate aceste reduceri de preţ trebuie să fie convenite între părţi şi prevăzute în contract ca şi clauze contractuale. Metodologia de calcul a reducerilor:

3333

Page 34: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

reducerile comerciale premerg reducerilor financiare; reducerile se aplică asupra netului anterior: se operează întâi rabaturile, apoi remizele; în baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale şi

financiare, indiferent dacă acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau ulterior.

3. 5. 2. Instrumente de decontare a creanţelor şi datoriilor comerciale

Ordinul de plată este dispoziţia dată de o persoană (denumită ordonator) unei bănci de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte persoane (denumită beneficiar) în vederea stingerii unei obligaţii băneşti provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator şi beneficiar. Băncile implicate pot aparţine aceleiaşi reţele din acelaşi oraş sau oraşe diferite (transfer interbancar) sau pot fi din două reţele diferite din acelaşi oraş sau oraşe diferite (transfer interbancar).Ordinul de plată se caracterizează prin:

relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaţii asumate sau datorii preexistente;

operaţiunea este pornită la ordinul plătitorului care stabileşte şi regulile după care operaţiunea urmează să se deruleze;

revocarea este o trăsătură fundamentală a ordinului de plată; provizionul bancar este absolut obligatoriu în cazul ordinului de plată

şi presupune obligaţia ordonatorului ca odată cu emiterea lui să creeze băncii şi sursa de fonduri necesară, fie prin blocarea unei sume din contul său, fie prin depunerea ei în vederea executării plătii;

Din punct de vedere a modalităţilor de încasare, ordinul de plată poate fi: simplu, încasarea nefiind condiţionată de prezentarea unor

documente; documentar, încasarea sa fiind determinată de obligaţia beneficiarului

de a prezenta anumite documente.

Părţile implicate în derularea ordinului de plată sunt:

ordonatorul, adică cel care iniţiază operaţiunea şi cel care plăteşte: beneficiarul, adică cel în favoarea căruia i se face plata; băncile care intervin în derularea operaţiunii - au simplul rol de

prestare de servicii, singura răspundere a băncilor fiind legată de manipularea corectă a valorilor încredinţate.

În practică, aceste bănci sunt denumite: banca ordonatoare - cea la care ordonatorul dă dispoziţia de

efectuare a plăţii prin ordin de plată şi la care se constituie depozitul; banca plătitoare - cea la ghişeele căreia se achită suma.

3434

Page 35: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Ordinul de plată este un document tipizat care cuprinde următoarele elemente:

numele şi adresa ordonatorului; numele şi adresa beneficiarului; denumirea şi adresa băncii ordonatoare; data (ziua. luna. anul) emiterii ordinului de plată; ordinul de a plăti prin formula „vă rog să plătiţi."; suma în cifre şi în litere cu indicarea valutei în care se va face plata; motivul plăţii; semnăturile autorizate ale băncii ordonatoare sau ale persoanei

autorizată de firma ordonatoare.

Cecul este un instrument de plată larg utilizat în tranzacţiile interne şi internaţionale. Principiul funcţionării plăţii prin cec constă în convenţia dintre persoana care emite cecul (trăgător) şi unitatea bancară precum şi acoperirea cecului reprezentată de soldul creditor al contului bancar al trăgătorului sau permisiunea de descoperire de cont acordată de bancă.

Cecul este deci un înscris prin care emitentul, care are un disponibil în bani la o anumită bancă, ordonă acesteia de a plăti o sumă de bani unei terţe persoane (beneficiar), plata făcându-se la vedere. Beneficiarul cecului poate fi o persoană menţionată de trăgător sau poate fi chiar beneficiarul.

Cecul poate fi nominativ (când se indică numele beneficiarului), la ordin (când se indică drept beneficiar o anumită persoană fizică, care, în anumite condiţii poate transmite cecul prin adosare şi acesta este plătit ultimei persoane înscrise) şi la purtător (fără includerea numelui beneficiarului, este încasat de deţinător). în cazul încălcării prevederilor legale privitoare la cec se ajunge invariabil la incidentul de plată şi/sau interdicţia bancară.

Practic cecul se emite de banca unei entităţi care urmează a achiziţiona mărfuri sau servicii iar ca plata, aceasta va înmâna cecul furnizorului care la rându-i îl va depune la banca partener pentru a-l încasa cu condiţia ca emitentul să aibă disponibil pe contul curent. Intervalul între momentul depunerii cecului de către beneficiarul sumei, spre încasare şi încasarea efectivă în conuri curent variază în funcţie de reţelele bancare implicate cât şi de plasamentul administrativ a acestora (2-7 zile). Cecul îşi sfârşeşte circuitul la banca emitentă, adică la banca plătitorului.

Incidentul de plată este reprezentat de imposibilitatea unui trăgător (beneficiar al uni cec) de a opera şi/sau încasa una sau mai multe file cec. în general, incidentul va apare odată cu depunerea spre încasare a filei cec respective, moment în care banca trăgătorului. BNR şi banca trasului (emitentului) vor „intra" într-o procedură tipică (precizată expres de

3535

Page 36: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

normative legislative) iniţiată de refuzul de plată-interzicerea plăţii din diferite motive. Acestea sunt reprezentate de:

cec emis fără autorizarea trasului; cec refuzat din lipsa totală sau parţială de disponibil, în cazul

prezentării la plata după expirarea termenului de prezentare; cec refuzat din lipsa totală de disponibil. în cazul prezentării la

plata înainte de expirarea termenului de prezentare;trăgătorul se află în incapacitatea de a emite cecuri;

cecul prezintă diferite condiţionări privind efectuarea plăţii, litigiu de proprietate:

cec emis cu o dată falsă sau căruia îi lipseşte o menţiune obligatorie; cec circular/cec de călătorie emis la purtător; cecul aparţine unui tiraj de instrumente neavizate de BNR; cec emis de către un trăgător aflat în interdicţie bancară: cecul aparţine unui set de instrumente care a fost retras din circulaţie; falimentul trăgătorului, cec declarat pierdut, furat, distrus; lipsa de mandat a semnatarului, vicii de completare a menţiunilor

de pe cec ( cu referire la modificarea unor elemente de pe cec, înscrierea greşită sau lipsa unui număr de cont, neconcordanţa semnăturilor).

Cecul cuprinde:

denumirea de cec trecută în însuşi tactul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;

ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani; numele celui care trebuie să plătească (tras); arătarea locului unde plata trebuie făcută: arătarea datei şi a locului emiterii; semnătura cel ui care emite cecul (trăgătorul).

Biletul la ordin este un instrument de plată similar cu cecul, cu următoarele specificaţii:

are scadenţa fermă când trebuie depus: dacă nu arc trecută scadenţa, e valabil un an de la emitere;

nu se emite de vreo bancă nu are regim special ca şi tipizat sau procedura de emitere;

se poate avliza (garanta) de către o terţă persoană de obicei administratorul sau asociatul entităţii plătitoare astfel încât devine titlu executoriu asupra averii personale:

se poate emite în valută;

3636

Page 37: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Incidentele legate de acesta nu atrag răspundere penală sau interdicţie de a mai emite bilet la ordin, dacă se dovedeşte că fapta nu a fost efectuată cu intenţie de înşelăciune.

Biletul la ordin cuprinde: denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi

exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu; promisiunea necondiţionaţi de a plăti o sumă determinată; arătarea scadenţei; arătarea locului unde plata trebuie făcută; numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; arătarea datei şi a locului emiterii; semnătura emitentului.

3. 5. 3. Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a creanţelor şi datoriilor comerciale

Activitatea financiar-contabilă este organizată şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii Contabilităţii nr. 82/1991 precum şi a Reglementărilor contabile simplificate conforme cu directivele europene, aprobate prin ordinul nr. 1752/2005.

Pentru a se putea realiza înregistrarea, urmărirea şi controlul sistematizat al relaţiilor de decontare cu terţii s-au instituit grupe de conturi pe categorii omogene de relaţii de decontare ale unei entităţi economice cu restul participanţilor la viaţa economică. In cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de grad I sau II pentru fiecare fel de relaţie de decontare considerată reprezentativă. Cu ajutorul acestor conturi se delimitează toate operaţiile sub forma datoriilor şi creanţelor faţă de terţi.

În majoritatea cazurilor, contabilitatea datoriilor şi a creanţelor se va derula în două etape:

înregistrarea datoriilor şi plata acestora; înregistrarea creanţelor şi încasarea acestora.

Pentru că datoriile faţă de furnizori pot să apară în diverse situaţii, este bine să facem o clasificare a lor, în funcţie de mai multe criterii, după cum urmează:

După natura cumpărărilor efectuate, pot fi: datorii din cumpărări de bunuri şi servicii destinate activităţii de

exploatare; datorii din cumpărări de imobilizări.

După modalitatea stingerii datoriilor distingem:

3737

Page 38: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

datorii din cumpărări pe credit comercial, a căror plată se face pe bază de documente de decontare obişnuite;

datorii din cumpărări pe credit cambial, a căror stingere se face pe bază de efecte comerciale de tip cambial.

După scadenţa datoriilor se pot întâlni:

datorii exigibile, al căror termen de plată este indicat în documentele furnizorilor şi respectiv ale celor de decontare cu aceştia;

datorii neexigibile, care se întâlnesc, atunci când cumpărările de bunuri şi servicii nu sunt însoţite de facturile furnizorilor şi al căror termen de plată se va preciza ulterior de către furnizori.

Reflectarea contabilă a operaţiilor economice privind obligaţiile faţă de furnizori se realizează cu ajutorul grupei 40 „Furnizori şi conturi asimilate" care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul 1:

401 „Furnizori" 403 „Efecte de plătit" 404 „Furnizori de imobilizări" 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări" 408 „Furnizori - facturi nesosite" 409 „Furnizori - debitori"

Contul 401 „Furnizori" - este utilizat pentru evidenta de către clienţi a datoriilor faţă de furnizorii de stocuri şi servicii. După conţinutul economic , este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate cu titlu oneros pe bază de facturi.Se debitează cu ocazia achitării datoriilor faţă de furnizori. Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor.

Contul 403 „Efecte de plătit" - este utilizat pentru evidenţa obligaţiilor de plătit faţă de furnizorii de stocuri şi servicii pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie, etc.). După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, este un cont de pasiv.Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori. Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale. Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări" - este utilizat pentru evidenţa de către clienţi a datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale. După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.

3838

Page 39: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Se creditează cu valoarea imobilizărilor şi a lucrărilor de investiţii pe bază de facturi.Se debitează cu ocazia achitării datoriilor faţă de furnizori.Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări" - este utilizat pentru evidenţa obligaţiilor de plătit faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie, etc.). După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt , iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizorii de imobilizări.Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale. Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 408 „Furnizori - facturi nesosite" - este utilizat pentru evidenţa de către clienţi a datoriilor faţă de furnizorii de stocuri şi servicii pentru care nu s-au primit facturi. După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.Se creditează cu valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate cu titlu oneros pentru care nu s-au primit facturi.Se debitează cu ocazia sosirii facturilor când datoriile faţă de furnizori devin certe. Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor aferente facturilor nesosite.

Contul 409 „Furnizori - debitori" - este utilizat pentru evidenţa avansurilor acordate furnizorilor şi a ambalajelor care circulă pe principiul restituirii, facturate de către furnizori. Se detaliază pe două conturi de gradul II:

4091 „Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor"

4092 „Furnizori - debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări"

După conţinutul economic este un cont de creanţe, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.Se debitează cu avansurile acordate furnizorilor şi cu valoarea ambalajelor restituibile facturate de furnizori.Se creditează cu ocazia regularizării avansurilor acordate furnizorilor şi cu valoarea ambalajelor restituite furnizorilor, degradate sau reţinute în stoc. Soldul debitor reprezintă avansurile acordate furnizorilor şi neregularizate, precum şi valoarea ambalajelor nerestituite furnizorilor.De fiecare dată când entitatea economică vinde (livrează) bunuri sau servicii, în contabilitate se consemnează apariţia unui drept de creanţă faţă de persoanele fizice sau juridice care au calitatea de cumpărător. La fel ca

3939

Page 40: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

şi în situaţia datoriilor faţă de furnizori, se impune realizarea unei clasificări după anumite criterii, astfel:

După modalitatea lichidării creanţelor acestea pot fi: creanţe din vânzări pe credit comercial, care urmează să fie încasate

pe bază de documente de decontare obişnuite; creanţe din vânzări pe credit cambial, a căror încasare urmează a se

face pe bază de efecte comerciale de tip cambial;

După scadenţa creanţelor distingem:

creanţe exigibile, a căror termen de decontare este precizat în documentele de livrare;

creanţe neexigibile, care apar în situaţia livrărilor fără facturi şi al căror termen urmează a se preciza în momentul întocmirii facturilor.

Reflectarea contabilă a operaţiilor economice privind decontările cu clienţii se realizează cu ajutorul grupei 41 „Clienţi şi conturi asimilate" care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:

411 „Clienţi" 413.. Efecte de primit de la clienţi" 418 „Clienţi - facturi de întocmit" 419 „Clienţi - creditori".

Contul 411 „Clienţi" - se detaliază pe două conturi de gradul II: 4111 „Clienţi" 4118 „Clienţi incerţi sau în litigii"

Contul 4111 „Clienţi" - este utilizat pentru evidenţa de către furnizori a creanţelor aferente livrărilor de bunuri şi servicii pe bază de facturi. După conţinutul economic este un cont de creanţe comerciale, iar după funcţia contabilă este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor şi serviciilor livrate, inclusiv cu taxa pe valoarea adăugată aferentă, conform facturii. Se creditează cu ocazia încasării creanţelor. Soldul debitor reprezintă creanţele de încasat de la clienţi.

Contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu" - este utilizat pentru evidenţa de către furnizori a creanţelor aferente livrărilor de bunuri şi servicii devenite incerte. După conţinutul economic este un cont de creanţe comerciale, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.Se debitează cu valoarea creanţelor devenite incerte.Se creditează cu valoarea creanţelor incerte încasate sau trecute la pierderi.Soldul debitor reprezintă creanţele de încasat de la clienţi incerţi sau în litigiu.

4040

Page 41: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi" - este utilizat pentru evidenţa creanţelor de încasat de la clienţi pe bază de efecte comerciale (bilete la ordin, cambie. e. t. c. ). După conţinutul economic este un cont de creanţe comerciale, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate de către furnizori. Se creditează cu ocazia primirii sau încasării efectelor comerciale. Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit" - este utilizat pentru evidenţa de către furnizori a creanţelor, aferente livrărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi. După conţinutul economic este un cont de creanţe comerciale,. ar după funcţia contabilă este un cont de activ.Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor şi serviciilor livrate, inclusiv cu taxa pe valoarea adăugată aferentă, pentru care nu s-au întocmit facturi. Se creditează cu ocazia întocmirii facturilor.Soldul debitor reprezintă creanţele aferente bunurilor şi serviciilor pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 419 „Clienţi - creditori" - este utilizat pentru evidenţa sumelor facturate reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări, respectiv a ambalajelor care circulă în sistem de restituire. După conţinutul economic este un cont de datorii comerciale, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.Se debitează cu avansurile primite de la clienţi şi cu valoarea ambalajelor restituibile, facturate de furnizori clienţilor.Se creditează cu ocazia regularizării avansurilor primite de la clienţi şi cu valoarea ambalajelor primite, degradate sau reţinute de clienţi.Soldul debitor reprezintă avansurile primite de la clienţi şi neregularizate precum şi valoarea ambalajelor nerestituite de către clienţi.

CAP. 4. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND RELAŢIILE COMERCIALE CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

1. Se înregistrează recepţia de materii prime (200 mc lemn rotund răşinos) în valoare de 32000 lei de la Ocolul Silvic Săcuieni conform factura nr. 4567/25. 10. 2009, TVA 19% taxare inversă:

301 „Materii prime" = 401 „Furnizori"………………………………32000 lei

4141

Page 42: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

4426 „TVA deductibilă" = 4427 „TVA colectată"…………………...6080 lei

2. Se înregistrează recepţia de materii prime ( 10 mc lemn rotund răşinos) de la persoană fizică Caragia Daniel, legitimat cu CI seria XG nr. 369396, în valoare de 1500 lei TVA 19% conform bon de vânzare nr. 98765/26. 11. 2009:

% = 401 „Furnizori"…………………………………………………..1785 lei301 „Materii prime"……………………………………………………1500 lei4426 „TVA deductibilă"……………………………………………..…285 lei

3. Se înregistrează recepţie la piese de schimb pentru maşina de tăiat lemn in valoare de 42000 lei. TVA inclus, de la SC SSAB Impex SRL. conform factura nr. 241/03. 11. 2009:

% = 401 „Furnizori"………………………………………………….40480 lei3024 „Piese de schimb"……………………………………………..34017 lei4426 „TVA deductibilă"……………………………………………….6463 lei

4. Se înregistrează recepţia de combustibil ( 400 litri motorină) în valoare de 1720 lei, TVA 19% de la SC Mol-Petrol SRL, conform factura ne. 00123/07. 11. 2009:

% = 401 „Furnizori"………………………………………………...…2047 lei3022 „Combustibili"…………………………………………………...1720 lei4426 „TVA deductibilă"………………………………………………...327 lei

5. Societatea înregistrează cheltuieli cu energia electrică furnizată de SC Electrica SA, în valoare de 2000 lei plus TVA 19%, conform factura nr. 78943/28. 11. 2009:

4242

Page 43: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

% = 401 „Furnizori"…………………………………………………...2380 lei605 „Cheltuieli privind energia şi apa"……………………………...2000 lei4426 „TVA deductibilă"………………………………………………...380 lei

6. Se achită, la scadenţă, factura cu energia, din contul de disponibilităţi, cu ordinul de plată nr. 789/8. 12. 2009, aşa cum rezultă din extrasul de cont primit de la bancă:

401 „Furnizori" = 512 "Conturi la bănci în lei"……………………..2380 lei

7. Se emite bilet la ordin pentru furnizorul de materie primă, Ocolul Silvic Săcuieni:

înregistrarea emiterii biletului la ordin

401 „Furnizori" = 403 „ Efecte de plătit"…………………………..32000 lei

înregistrarea plăţii biletului la ordin prin bancă

403 „Efecte de plătit" = 5121 „Conturi la bănci în lei "………….32000 lei

8. Societatea achiziţionează în luna octombrie 2009, din Germania, un utilaj pentru prelucrare material lemnos in valoare de 18000 euro, la un curs valutar de 4016lei/euro. Pentru decontare, emite un bilet la ordin în favoarea furnizorului extern în valoare de 15000 lei, la un curs de 4.18lei/euro. La scadenţă. în cursul lunii noiembrie2009, cursul valutar este de 4.20lei/euro.

înregistrarea recepţiei utilajului

2131 „Echip.tehn.”(maşini,utilaje şi instal. de lucru) = 404 „Furnizori de imobilizări"……………………………………………………………74880 lei

înregistrarea emiterii biletului la ordin în favoarea furnizorului extern

4343

Page 44: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

( valoarea nominala a datoriei este 74880 lei, valoarea nominală a biletului la ordin emis este 18000 euro x 4.18lei/euro = 75240 lei, diferenţa nefavorabilă de curs valutar este 360 lei).

% = 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ”.............................75240 lei 404 „Furnizori de imobilizări"………..................…………………74880 lei 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar"………………………..360 lei

înregistrarea achitării la scadenţă a biletului la ordin emis (valoarea nominală a biletului la ordin este 752400 lei, valoarea actuală a biletului la ordin este 18000 euro x 4.20lei/euro =75600 lei diferenţa nefavorabilă de curs valutar este 300 lei).

% " 5124 „Conturi la bănci în valută"……………………………...75600 lei 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări"…………………………...75240 lei 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar"………………………..360 lei

9. Societatea comercială Omiflores SRL acordă societăţii Gabi Internaţional SRL un avans comercial în valoare de 108000 lei, plus TVA 19% în vederea achiziţionării unei platforme remorcă pentru transport buşteni. Preţul de facturare a mijlocului fix livrat ulterior este de 208000 lei; plus TVA 19%. Se decontează avansul comercial precum şi restul de plată prin virament bancar.

înregistrarea acordării avansului prin bancă

% = 5121 „Conturi la bănci în lei"………...………………………128520 lei 409 „Furnizori debitori"…………………………………………….108000 lei 4426 „TVA deductibilă"……………………………………………..20520 lei

înregistrarea achiziţionării mijlocului de transport

% = 404 ”Furnizori de imobilizări"………………………………..247520 lei 2133 „Mijloace de transport"……………………………………...208000 lei 4426 „TVA deductibilă"……………………………………………..39520 Iei

înregistrarea decontării avansului acordat

% = 409 „Furnizori debitori"……………………………………….108000 lei 404 „Furnizori de mobilizări"…...…........................................…128520 lei

4444

Page 45: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

4426 „TVA deductibilă"...............................................................-20520 lei înregistrarea achitării datoriei rămase404 „Furnizori de imobilizări" = 5121 „Conturi la bănci în lei"....128520 lei

10. Societatea livrează pe bază de aviz de însoţire a mărfii clientului SC Eurostat Vest SRL produse finite în valoare de 400000 lei, taxare inversă. În luna următoare se întocmeşte factura fiscală care se decontează prin virament bancar. Costul de producţie al produselor finite este 260000 lei.

înregistrarea livrării produselor finite pe baza avizului de însoţire a mărfii

418 „Clienţi-facturi de întocmit" = 701 „Venituri din vânzarea produselor finite"............................................................................................. 400000 lei

înregistrarea descărcării din gestiune a produselor finite vândute 711 „Variaţia stocurilor" = 345 „Produse finite".........................260000 lei

înregistrarea emiterii facturii fiscale 4111 „Clienţi" = 418 „Clienţi facturi de întocmit"........................400000 lei

se înregistrează TVA taxare inversă 4426 „TVA deductibilă" = 4427 „TVA colectată"..........................76000 lei

înregistrarea încasării facturii fiscale 5121 „Conturi la bănci în Iei" = 4111 „Clienţi"...........................400000 lei

11. Se facturează clientului SC TLE Electra SRL produse reziduale în valoare de 23000 lei plus TVA 19%. Pentru contravaloarea facturii, clientul acordă societăţii furnizoare un bilet la ordin, care ulterior va fi depus la banca şi încasat.

înregistrarea facturii fiscale 4111 „Clienţi" = %.......................................................................27370 lei 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale".......................23000 lei 4427 „TVA colectată"....................................................................4370 lei

înregistrarea acceptării biletului la ordin 413 „Efecte de primit" = 4111 „Clienţi"........................................27370 lei

depunerea la banca spre încasare a contravalorii biletului la ordin 5113 „Efecte de încasat" = 413 „Efecte de primit".......................27370lei

încasarea contravalorii biletului la ordin 5121 „Conturi la bănci în lei" = 5113 „Efecte de încasat"...........27370 lei

4545

Page 46: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

12. Se facturează clientului SC Cerbu SA semifabricate (buştean gater răşinos), valoare de facturare fiind 70000 lei, TVA 19%, care au fost înregistrate în contabilitate la valoarea de 50000 lei. Ulterior se declară starea de insolvabilitate a clientului, existând în acest sens o hotărâre judecătorească, şi astfel apare incertitudinea încasării creanţei.

înregistrarea livrării semifabricatelor 4111 „Clienţi" = %.......................................................................83300 lei 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor"..............................70000 lei 4427 „TVA colectată"..................................................................13300 lei

înregistrarea descărcării gestiunii de semifabricatele vândute 711 „Variaţia stocurilor" = 341 "Semifabricate"...........................50000 lei

înregistrarea evidenţierii creanţei incerte de celelalte creanţe 29750 lei

4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu" = 4111 „Clienţi".......................83300 lei

înregistrarea constituirii provizionului pentru deprecierea creanţelor 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor clienţi" = 491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor”70000 lei

înregistrarea scoaterii din activ a creanţei incerte654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi" = %........................70000 lei

4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu"................................................83300 lei 4427 „TVA colectată".................................................................-13300 lei

înregistrarea anulării provizionului pentru deprecierea creanţelor491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi" = 7814 „Venituri din proviz. pentru deprecierea activelor circulante".................... 70000 lei

CAP. 5 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Prezenta lucrare prezintă aspecte privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii la nivelul agenţilor economici în general şi în special la nivelul entităţii SC Oregon General Import Export SRL.

Indiferent de activitatea pe care o desfăşoară, o entitate economică este nevoită să intre în relaţii de colaborare cu alte persoane fizice sau juridice, relaţii care generează fie datorii fie creanţe. Din aceste relaţii economice se nasc obligaţii faţă de furnizori şi creanţe asupra clienţilor.

4646

Page 47: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

Obligaţiile (datoriile) sunt reprezentate de surse atrase pentru finanţarea activităţii entităţii, iar din punct de vedere al apartenenţei lor la patrimoniul unităţii sunt considerate elemente patrimoniale de pasiv.

Drepturile (creanţele) reprezintă drepturile generate de existenţa unui decalaj între momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii şi cel al decontării, adică a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură, acestea fiind considerate elemente, patrimoniale de activ.

În ceea ce priveşte organizarea şi conducerea contabilităţii aceasta este realizată in conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările şi completările ulterioare, respectând regulile şi metodele contabile, precum şi principiile contabile.

Referitor la aprovizionarea cu materii prime şi materiale necesare, am observat că firma are numai furnizori interni atât din judeţ cât şi din alte judeţe, între aceştia existând o relaţie de durată ceea ce în timp a condus la achiziţionarea de materii prime şi materiale la un preţ convenabil pentru ambele părţi, stabilit de comun acord pe baza contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv o calitate superioară, oferind un grad de utilitate foarte mare. Negocierea contractelor se datorează faptului că entitatea economică şi-a consolidat poziţia pe piaţă prin calitatea produselor sale, prin implementarea unui management al calităţii în concordanţă cu cerinţele pieţei, prin certificarea calităţii produselor sale de către un organism internaţional unanim recunoscut şi apreciat, prin capacitatea firmei de a-şi onora în timp real obligaţiile de plată faţă de furnizorii săi. SC Oregon General Import Export SRL a considerat necesar să achiziţioneze materiile prime necesare producţiei direct de la producător şi nu prin firme intermediare, fapt care ar duce Ia creşterea costului de achiziţie, în acest mod evitându-se astfel de costuri suplimentare referitoare la adaosul comercial.

Referitor la vânzarea produselor, SC Ooregon General Import Export acţionează atât pe piaţa internă dar mai ales pe piaţa externă, existând o strânsă colaborare cu două mai firme din Franţa, dar şi în Germania şi Italia.

Corelând tema abordată în cadrul lucrării de licenţă cu realităţile din cadrul entităţii economice studiate, propunem:

corelarea legislaţiei contabile cu cea fiscală, pe fondul asigurării stabilităţii legislative apreciată de către investitorii autohtoni şi externi;

alegerea mijloacelor celor mai adecvate de contactare a partenerilor de afaceri;

implementarea unor măsuri eficace de stimulare a furnizorilor, respectiv clienţilor;

4747

Page 48: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

implementarea unui sistem de management mai eficient în ceea ce priveşte stimularea non-materială a personalului;

se recomandă o dirijare mai accentuată de resurse către departamentul de marketing în vederea asigurării cadrului necesar ca suport de decizie la nivel managerial central;

BIBLIOGRAFIE

PÂNTEA Petru lacob, POP Atanasiu - „Contabilitatea financiară a întreprinderii", Editura Dacia. 2004;

MATIŞ Dumitru – „Bazele contabilităţii". Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005;

4848

Page 49: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii La Sc Oregona General Import Export Srl

FÂTÂCEAN Gheorghe - „Contabilitate managerială", Editura Alma Mater, Cluj- Napoca. 2005;

BÂTRÂNCEA loan, BÂTRÂNCEA Larissa-Margareta. BORLEA Sorin Nicolae - „Analiza financiară a entităţii economice"

Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; *** - Reglementări contabile pentru agenţi economici, Ministerul

Finanţelor Publice. Editura Economică, 2002; *** - Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată; Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii; *** - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; *** - Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal - cu modificările şi completările

ulterioare; *** - Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/2005 pentru

aprobarea Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu Directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare;

4949


Recommended