Home >Documents >CONTABILITATEA CAPITALURILOR

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

Date post:30-Jul-2015
Category:
View:444 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Transcript:

CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL Capitalul in general exprim resursele de finanare stabile, durabile i permanente ale unei entiti pe termen mai mare de 1 an. Sub aspectul naturii i al proveninei, capitalul are urmtoarea structur: -capital propriu; -provizioane; -datorii pe termen lung. 1. CAPITALUL PROPRIU Capitalul propriu sau resursele proprii sau activul net reprezint averea curat a firmei, ceea ce rmne din active dup ce se acoper toate datoriile. Intr-o abordare ceva mai particular, prin capitaluri proprii inelegem averea care le-ar mai rmne asociailor/acionarilor la lichidarea firmei, dup ce s-au onorat toate obligaiile acesteia. Este posibil ca uneori capitalurile proprii s fie negative: datoriile sunt mai mari dect activul, ceea ce inseamn c firma nu poate face fa tuturor plilor i c, de regul sfritul este aproape. In materialul de fa vom accepta i o alta definiie a capitalurilor proprii: ele sunt resurse pentru care entitatea nu are obligatia de restituire la o scaden precizat. Este posibil o clasificare suplimentar a resurselor proprii in dou structuri: 1) capitaluri proprii pentru activitatea de baz, adic resursele care se pot concretiza in orice structur de active; 2) resurse proprii cu destinaie special, adic acele resurse pentru care, de regul, fie contrapartida de active se poate identifica, fie nu se pot utiliza dect pe destinaiile stabilite la constituire.1 Intr-un bilan aceast clasificare a capitalurilor proprii se reflect in modul urmtor; Tabel 1.1 Clasificarea capitalurilor proprii ACTIV I ACTIVE IMOBILIZATE 1 Imobilizri necorporale 2 Imobilizri corporale 3 Imobilizari financiare II ACTIVE CIRCULANTE 1 Stocuri 2 Creane curente 3 Trezorerie TOTAL ACTIV = PASIV I CAPITALURI PROPRII 1 Capitaluri pentru activitatea de baz 2 Resurse cu destinaie special II DATORII 1 Datorii finaciare 2 Alte datorii 3 Provizioane TOTAL PASIV

Cu alte cuvinte, capitalul propriu este reprezentat de dreptul acionarilor i asociailor (interesul rezidual) n activele entitii dup scderea tuturor datoriilor. Este evideniat prin sumele nedatorate terilor la sfritul exerciiului financiar i aparinnd de drept deintorilor de aciuni i pri sociale sub forma: -resurselor cu care au contribuit proprietarii la capital; -profitul capitalizat; -rezervelor ce reprezint alocarea rezultatului reportat; -rezervelor ca ajustri pentru meninerea rezultatului reportat.

1

ISTRATE COSTEL Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!cap 3 pag 112 Editura Universul juridic Bucuresti 2009

Aceasta grupare este relevant pentru procesul de luare a deciziilor de ctre utilizatorii situaiilor financiare, cnd exist restricii legale, sau de alt natur privind capacitatea entitii de a distribui, sau de a utiliza intr-un alt mod capitalul propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul c prile care au interese in capitalul intreprinderii, au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor, sau la rambursarea capitalului.2 In contabilitatea financiar, capitalurile proprii se strctureaz in dou categorii: 1) capitalul propriu nominalizat, reprezentat de capitalul social, care inregistreaz distinct in contabilitate, pe baza actelor de coonstituire i a documentelor justificative privind vrsmintele de capital; 2) capitaluri proprii nenominalizate reprezint capitalul acumulat de ctre entitate ca urmare a unei activiti economice profitabile, in care se includ: -primele de capital; -rezervele; -rezultatul exerciiului financiar; -rezultatul reportat. Capitalurile proprii se formeaz la inceputul activitii entitii i se modific, prin cretere sau diminuare, pe parcursul existenei entitii, potrivit schemei urmtoare:3

2. CAPITALUL SOCIAL Infiinarea unei societi comerciale presupune, printre altele, punerea la dispoziia acesteia a unor aporturi in bani sau in bunuri. Acionarii/asociaii transfer din averea personal in averea firmei aceti bani /aceste bunuri i primesc in schimb titluri de valoare numite aciuni, respectiv, pri sociale. Aceste titluri le ofer deintorilor unele drepturi. Dintre acestea, ne intereseaz aici dreptul de vot i dreptul la dividende, crora le putem aduga dreptul de a fi informat, dreptul de a participa la adunrile generale etc. Conform legii, titlurile de acelai tip emise de o entitate ofer deintorilor drepturi egale, indiferent de momentul emisiunii ori de data la care acionarul/asociatul le dobndete. De aici putem inelege c aciunile/prile sociale emise de o entitate trebuie s aib un element comun, indiferent de maniera, de momentul i de preul cu care au fost emise. Acest element comun este valoarea nominal. Definim astfel capitalul social drept valoarea nominal a aciunilor sau prilor sociale emise de o societate comercial in schimbul aporturilor primite de la acionari/asociai ori lsate de acetia la dispoziia firmei. Intr-adevr, capitalul social nu apare doar ca urmare a unor aporturi, ci i prin capitalizarea unei pri din profiturile obinute de firm i pe care acionarii/asociaii hotrsc s le transforme in capital social. Este important de precizat c nu toat valoarea aporturilor in bani sau in natur ale asociailor/acionarilor se concretizeaz neaprat in capital social.4 In ceea ce privete drumul parcurs de aporturile asociailor sau acionarilor pn la a fi recunoscute drept avere a firmei, contabilii i juritii identific doua faze; subscrierea capitalului angajamentul asociailor sau acionarilor de a pune bani /bunuri la dispoziia firmei2

DOREL MATES Contabilitatea evenimentelor i tranzaciilor intre standarde directive si reglementari contabile, cap 3 pag 49, editura Mirton Timioara 2009 3 IACOB PETRU PANTEA Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu directvele europene, cap8 pag 371, editura Intelcredo, Deva 2006 4 ISTRATE COSTEL Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!cap 3 pag 113 Editura Universul juridic Bucuresti 2009

2

vrsarea capitalului virarea efectiv a banilor sau transferul bunurilor de la asociai/acionari ctre societatea comercial.5 Documentele privind evidena capitalului social sunt: -actul constitutiv al firmei documentul prin care se stabilete modul de organizare si funcionare a societii comerciale, cuprinznd informaii privind: denumirea i sediul societii, forma juridic, obiectul de activitate, capitalul social subscris, structura acestuia i modalitile de constituire, organele de conducere i administrare, dizolvarea societii. -vrsarea capitalului social subscris se reflect in urmtoarele tipuri de dcoumente, in funcie de natura aporturilor: a) chitan- pentru depunerea aportului laa casierie sub form de numerar; b) foaie de vrsmnt- pentru depunerea aportului direct la banc, in contul de disponibil; c) proces verbal de predare-preluare in cazul aporturilor in natur, in care se precizeaz caracteristicile i valoarea bunurilor aduse ca aport, evaluate de ctre o comisie sau de ctre un expert evaluator. -registrul acionarilor/asociailor ine evidena nominal a capitalului social pe fiecare asociat/acionar, cuprinznd numrul de pri sociale/aciuni subscrise i valoarea nominal a acestora, varsmintele efectuate, meniuni privind vnzarea sau cumprarea de pri sociale/aciuni. In prezent, s-a simplificat procedura de constituire a societilor comerciale, care cuprinde, in principal, urmtoarele etape: 1) intocmirea i autentificarea actului de constituire; 2) depunerea actului constitutiv la Oficiul Registrului Comerului in vederea inmatriculrii i eliberarea certificatului de inregistrare,in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv; 3) inscrierea la organul fiscal teritorial i obinerea codului unic de inregistrare 6 fiscal. Un aspect deosebit de important din punct de vedere contabil al capitalului social il reprezint evaluarea acestuia. Capitalurile unei entitti economice se evalueaz i se inregistreaz in contabilitate la valoarea nominal. Pentru capitalul social, o asemenea valoare este dat de aciunile i prile sociale, in calitatea lor de titluri de valoare. Evaluarea capitalului social la valoarea nominal impune calcularea distinct a primelor de capital. Valoarea aciunilor sau prilor sociale este apreciat prin referire la: -piaa prin care se negociaz aceste aciuni sau pri sociale; -patrimoniul entitii, ca ansamblu al performanelor trecute acumulate -rezultatele entitii in faa terilor; -modul in care entitatea ii stpnete tehnologiile; -calitatea resursei umane; Valoarea nominal reprezint echivalentul valoric pe care acionarii sau asociaii sunt dispui s o achite in cadrul unei fraciuni a capitalului social, echivalentul unei aciuni sau pri sociale. VN = Cs/Nr de aciuni sau pri sociale Aciunea reprezint o fraciune a capitalului fiind un titlu cu valoare negocialbil, propriu societilor pe aciuni i in comandit pe aciuni. Din punct de vedere juridic aciunea este un titlu de credit constatator al drepturilor i obligaiilor care decurg din calitatea de acionar. Conform Legii nr 31/1990, modificat i completat prin Legea 441/2006, aciunile pot fi la purttor sau nominative in raport de poziia acionarilor, iar in raport de distribuirea dividendelor i dreptul de vot, aciunile se difereniaz in aciuni prefereniale i aciuni ordinare.

5

ISTRATE COSTEL Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!cap 3 pag 114 Editura Universul juridic Bucuresti 2009

6

IACOB PETRU PANTEA Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu directvele europene, cap8 pag 373, editura Intelcredo, Deva 2006

3

Deoarece aciunile prin care este reprezentat capitalul social sunt titluri de valoare negociabile, in sistemul de gestiune financiar a entitii, valorii nominale i se asociaz i alte categorii de valori, cum sunt:7 valoarea de pia- valoare de cumprare vnzare a aciunilor, in urma unei tranzacii pe o pia activ; valoare de rentabilitate- valoare bazat pe rezultatele entitii ce poate imbrca dou forme: 1) valoare financiar a aciunii echivalena valorii, care plasat pe o pia financiar la o anumit rat a dobnzii genereaz un venit anual egal cu dividendul aciunii: VF = D/R 2)valoarea de randament a aciunii valoarea corespunztoare profitului net pe o aciune care se poate capitaliza in cursul unui exerciiu financiar, la o rat medie a dobnzii: VR = P/R 3) valoarea contabil sau bilanier se determin ca raport intre activul net contabil i numrul de aciuni sau pri sociale. Mrimea minim a capitalului social depinde de tipul de societate: In tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele caracteristici ale societilor comerciale: Tabel 2.1 TIP DE SOCIETATE Principalele caracteristici ale Societilor Comerciale Societati Societati Societati Societati in in comandita In pe actiuni Nume Simpla comandita pe SA Colectiv SCS actiuni SNC SCA 25000 euro 25000 euro In In echivalent lei echivalent lei Parti sociale Parti sociale actiuni 0.10 lei actiuni 0.10 lei Societati cu raspundere limitata SRL 200 lei

marimea minima a capitalului social Capitalul este divizat in: Valoarea nominala minima a unei actiuni/parti sociale Nr de proprietari

Parti sociale 10 lei

Minim 5

Minim 5

Maxim 50

7

DOREL MATES Contabilitatea evenimentelor i tranzaciilor intre standarde directive si reglementari contabile, cap 3 pag 55, editura Mirton Timioara 2009

4

Responsabilitatea proprietarilor

Nelimitata si solitara

Nelimitata si solitara a tuturor asociatilor comanditati; comanditarii sunt obligati numai pana la concurenta aportului lor

Nelimitata si solitara a tuturor asociatilor comanditati; comanditarii sunt obligati numai pana la concurenta aportului lor

Sunt obligati numai la plata actiunilor lor

Sunt obligati numai pana la concurenta aportului lor

In contabilitatea entitilor reflectarea operaiunilor economice aferente constituirii i micrilor de capital se efectueaz in conformitate cu reglementrile contabile conforme cu Directivele europene, respectiv cu OMFP nr. 3055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare. Din punct de vedere contabil, capitalul social se menine la costul istoric, nefiind supus reevalurii, iar evidena analitic se ine pe fiecare acionar in parte. Repflectarea in contabilitate a constituirii capitalului social se realizeaz cu ajutorul contului 101 Capital, care se dezvolt in urmtoarele conturi sintetice: 1011 Capital subscris nevrsat - exprim angajamente sau promisiunile fcute de asociai in baza actelor de constituire a firmei. Este un cont de pasiv. Se crediteaz cu ocazia subscrierii promisiunilor de aport fcute de asociai, in vederea emisiunii de aciuni sau pri sociale. 456 Decontri cu asociaii = 1011 Capital subscris nevrsat

Se debiteaz la momentul depunerii aportului promis de asociai, pe baza documentelor care atest depunerea acestuia. 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat Soldul contului este creditor 1012 Capital subscris vrsat reflect valoarea angajamentelor de aport depuse, pe baza documentelor justificative care atest depunerea aporturilor. Este un cont de pasiv. Se crediteaz cu : Capitalul subscris depus efectiv dovdit cu documente legale: 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat Rezervele utilizate pentru majorarea capitalului, inclusiv cele corespunztoare elementelor de capitaluri proprii acordate angajailor: 106 Rezerve 104 Prime de capital capitalului: = 1012 Capital subscris vrsat Majorarea capitalului prin utilizarea primelor de capital: = 1012 Capital subscris vrsat

Profitul nerepartizat in exerciiile precedente, pe seama cruia are loc creterea

5

117 Rezultatul reportat Se debiteaz cu :

=

1012 Capital subscris vrsat

Valoarea diminurii capitalului ca urmare a retragerii aportului de ctre asociai sau acionari, precum i in cazul capitalului lichidat cu ocazia operaiunilor de reorganizare a enitilor: 1012 Capital subscris vrsat = 456 Decontri cu asociaii

Valoarea aciunilor proprii rscumprate ; = 5121 Conturi curente la bnci in lei

1012 Capital subscris vrsat

Valoarea anulrii aciunilor proprii: = 109 Aciuni proprii

1012 Capital subscris vrsat

Mrimea pierderilor inregistrate in exerciile precedente, acoperite prin utilizarea capitalului social: 1012 Capital subscris vrsat = 117 Rezultatul reportat

Diferena dintre valoarea nominal a instrumentelor capitalurilor proprii anulate i valoarea lor de rscumprare: 1012 Capital subscris vrsat Soldul contului este creditor.8 1015 Patrimoniul regiei 1016 Patrimoniul public Exemple de reflectare contabil a constituirii capitalului social al societilor comerciale: A ) Se constituie o societate comercial in nume colectiv SNC cu un capital social de 5000 lei subscris i vrsat integral in numerar la casieria societii inainte de inmatricularea societii la Registrul Comerului: Inregistrarea capitalului subscris i vrsat in numerar: 5311 Casa in lei = 1012 Capital subscris vrsat 5000 = 141 Ctiguri legate de vnzarea sau anularea Instrumentelor de capitaluri proprii

B ) Se constituie o societate comercial in comandit simpl SCS cu un capital subscris de 10000 lei din care 50 % se vars prin depunere in conturi bancare la infiinare, iar 50 % in termen de 6 luni de la inmatriculare, prin depunere la casieria societii: 1. inregistrarea capitalului social subscris: 456 Decontri cu asociaii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevrsat 10000

8

MIHAELA STET Contabilitate financiara cap 2 pag 15 editura Risoprint Cluj Napoca 2009

6

2. incasarea prin banc a primei trane de 50 % din capitalul social subscris: 5121 Conturi la bnci in lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 5000

3. regularizarea conturilor de capital pentru prima tran: 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 4. incasarea prin cas a celei de-a doua trane de 50 % din capitalul subscris: 5311 Casa in lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 5000 5000

5. regularizarea conturilor de capital pentru prima tran: 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 5000

C ) Se constituie o societate in comandit pe aciuni SCA cu un capital subscris de 300000 lei divizat in 30000 de actiuni cu o valoare nominal de 1 leu/aciune. La infiinare s-a vrsat la CEC contravaloarea a 10000 de aciuni i s-au adus aporturi in natur concretizate in maini, utilaje i instalaii evaluate prin expertize tehnice la 12500 lei pentru care s-au acordat 12000 de aciuni. Restul capitalului social s-a vrsat in conturile bancare ale societii in termenul legal de 12 luni de la inmatriculare: 1.inregistrarea subscrierii capitalului social: 456 Decontri cu asociaii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevrsat 2.inregistrarea aporturilor efectuate la infiinare: a) aporturi in numerar depus la CEC: 10000aciuni x 1 leu/aciune = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 10000 30000

5121 Conturi la bnci in lei

b) aporturi in natur, respectiv in maini, utilaje i instalaii de lucru: - 1. valoarea de aport = 12500 lei - 2. valoarea aciunilor atribuite = 12000aciuni x 1 leu/aciune = 12000 lei - 3. prima de aport (1.-2.) 12500 12000 = 500 lei 2131 Echipamente tehnologice (maini, = % utilaje, i instalaii de lucru) 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 1043 Prime de aport 3.regularizarea conturilor de capitaluri pentru aporturile efectuate inainte de inmatriculare: 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 4.inregistrarea vrsmintelor efectuate ulterior(30000-22000) 5121 Conturi la bnci in lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 8000 22000 12500 12000 500

5.regularizarea conturilor de capitaluri cu aporturile vrsate dup inmatricularea societii; 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 8000

7

Comentariu : in ipoteza in care pentru aporturile in natur s-ar atribui aciuni a cror valoare nominal ar fi superioar valorii de aport stabilit prin expertize tehnice, diferena dintre valoarea aciunilor (mai mare) i valoare de aport (mai mic), credem c ar trebui s afecteze cheltuielile privind operaiunile de capital. Relum operaia 2. in ipoteza in care pentru aporturile in natur s-ar fi atribuit 15000 de aciuni; situaia acestro aporturi s-ar prezenta astfel: 1. valoarea aciunilor atribuite = 15000x 1 leu/aciune = 15000 lei 2. valoarea de aport a echipamentelor tehnologice = 12500 lei 3. cheltuieli privind operaiunile de capital = (1.-2.) = 2500 lei Inregistrarea contabil ar deveni: % = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 2131 Echipamente tehnologice (maini, utilaje, i instalaii de lucru) 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital 15000 12500 2500

D ) Se constituie o societate comercial pe aciuni SA prin subscripie public in al crei prospect de emisiune s-a estimat un capital social de 100000 lei divizat in 100000 de aciuni in valoare nominal de 1 leu / aciune, din care pn la inchiderea ofertei publice s-au subscris 75000 aciuni, fiecare acceptant vrsnd 50 % din valoarea aciunilor subscrise. Adunarea constitutiv aprob reducerea capitalului social la nivelul subscripiei. Restul capitalului social se vars de ctre subscriptori in conturile bancare ale societii, in termenul legal de 12 luni. 1.inregistrarea capitalului social subscris la nivelul aprobat de Adunarea constitutiv: 75000aciuni x 1 leu/aciune 456 Decontri cu asociaii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevrsat 75000

2.inregistrarea vrsmintelor efectuate la subscriere; 75000 x 50 % = 37500 lei 5121 Conturi la bnci in lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 37500

3.regularizarea conturilor de capital pentru vrsmintele efectuate in perioada subscripiei publice: 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 4.inregistrarea vrsmintelor efectuate dup constituirea societii in termenul elgal de 12 luni: 5121 Conturi la bnci in lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 37500 37500

5.regularizarea conturilor de capital cu vrsmintele efectuate dup constituirea societii: 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 375009

E ) se constituie o societate comercial cu rspundere limitat SRL cu un capital social subscris de 1000 lei , vrsat integral la banc inainte de inmatricularea societii la Registrul Comerului:ATANASIU POP Contabilitatea financiar romneasc armonizat cu Directivele Contabile Europene, Standardele internaionale de contabilitate cap 2 pag125 eeditura Intelcredo Cluj Napocca 20029

8

5121 Conturi la bnci in lei = 1012 Capital subscris vrsat 2.1 IMPLICATIILE FISCALE IN CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

1000

Implicatiile fiscale in contabilitatea capitalului sunt generate att de aporturile iniiale de capital ct i de majorrile ulterioare de capital. Aporturile de capital sunt reprezentate prin bunurile i valorile pe care acionarii i asociaii le transfer in proprietatea societii, in contrapartid cu acinile i prile sociale obinute. Dac avem in vedere natura aporturilor acestea pot fi clasificate in: - aporturi in numerar virate in conturile bancare ale entitii; aporturi in natur aporturi intelectuale Din punct de vedere fiscal cunoastem trei categorii de aporturi: aporturi simple realizate de asociai, sau acionari, in schimbul prilor sociale sau aciunilor, fiind supuse riscurilor sociale, in sensul de a pierde integral sau parial aportul. Aporturi cu titlu oneros, remunerate in contrapartid cu diminuarea riscurilor intreprinztorilor, constituind in realitate vnzri de aciuni sau pri sociale. Aporturi mixte remunerate o parte ca aporturi simple si o parte ca aporturi cu titlu oneros. Criteriul principal pentru alegera resurselor de finanare este rentabilitatea, in sensul de a investi in proiecte, ale cror rate de rentabilitate s fie mai mari decat costul capitalurilor mobilizate, pentru finanarea proiectelor respective. Se stie ca majoritatea entitilor, mai ales cele mai mici, au dificulti in a-i procura resurse de finanare externe, motiv pentru care acionarii sau asociaii pun la dispoziia propriilor firme, disponibiliti bneti sub forma imprumuturilor temporare, ce reprezint o datorie a entittii, identic cu situaia in care s-ar apela la resurse financiare externe de la teri. Cnd soldul datoriilor entitii fa de acionari este superior capitalului vrsat( soldul creditor 1012) demonstrez c nivelul capitalului social este mult sub nevoia de finanare a activelor patrimoniale ale intreprinderii. Din punct de vedere fiscal aceast modalitate de creditare nu este interzis, creditul fiind mai ieftin dect dac s-ar apela la credite bancare sau s-ar depune aporturi suplimentare la capitalul social, intruct majoritatea acionarilor nu solicit dobnzi firmelor pentru astfel de imprumuturi ce ar genera cheltuieli, singura lor satisfacie fiind asigurarea resurselor de finanare pentru propria firm. Dac acinarii sau asociaii ar solicita dobnzi pentru creditele acordate propriilor firme, aceste vor fi deductibile fiscal cu condiia impozitrii cu 16 % prin reinere la surs pentru partea care nu depete dobnzile active medii ale bncilor comerciale comunicat de BNR.10 2.2 MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL Principalele modaliti prin care se poate majora capitalul social sunt: A) -majorri prin noi aporturi in numerar sau in natur, majorare ce se realizeaz prin trei modaliti pentru SA i SCA: 1) prin emisiunea de noi aciuni; 2) prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente. 3) prin ambele; Majorarea valorii nominale a vechilor aciuni presupune apelul la acionarii existeni i acordul lor de a suplini in fonduri capitalul social. Tehnica emiterii aciunilor la mrirea capitalului social: Capitalul va trebui suplimentat la numrul de aciuni emise, inmulit cu preul de emisiune. Preul de emisiune va trebui s fie mai mic dect cursul vechilor aciuni pentru a asigura succesul operaiunilor de subscriere, ins va trebui s fie mai mare dect valoara nominal a aciunilor vechi.10

DOREL MATES Contabilitatea evenimentelor i tranzaciilor intre standarde directive si reglementari contabile, cap 3 pag 51, editura Mirton Timioara 2009

9

Cursul vechi>P>Vn Unde : P = preul de emisiune Vn = valoarea nominal. Acesta este cel mai intlnit procedeu de majorare a capitalului social prin noi aporturi. Pentru a nu pierde vechii acionari ca urmare a emisiunii de noi aciuni s-a realizat dreptul preferenial de subscriere DS pe care il dobndesc acetia. Dreptul preferenial de subscriere este definit ca fiind diferena dintre cursul vechi al aciunilor C i valoarea de piat a aciunilor Vp dup majorarea capitalului social, cu alte cuvinte dreptul preferenial de subscriere reprezint titlurile de valoare negociabile care se stabilesc ca diferen intre valoarea matematic contabil a unei aciuni din categoria celor vechi i aceeai valoare a titlurilor dup emisie. Vp = ( N x C + n x P)/(N + n) Unde: N = numrul vechi al aciunilor inainte de majorare n = numrul aciunilor noi emise C = cursul vechi al aciunii P = preul de emisiune Vp = valoarea de pia DS = C Vp = C - ( N x C + n x P)/(N + n) = n(C P)/ (N + n) Sau: DS = Vmcv Vmce Vmc = capitalul proprii/ numrul aciunilor sau prilor sociale Exemplu de majorare a capitalului social prin creterea numrului de aciuni: Situaia inainte de creterea capitalului social se prezint astfel: Capital social 10.000.000 imprit in 10.000 de aciuni; rezerve 8000.000 lei. Se decide creterea majorrii capitalului social prin aporturi noi in numerar pentru care se emit 5000 de aciuni la un pre de emisiune de 1200 lei/aciune. Care este valoarea matematic a unei aciuni, mrimea DS ului, raportului aciuni vechi/aciuni noi i formula contabil? Rezolvare : Situaia inainte de creterea capitalui Capital social 10.000.000 lei + rezerve 8.000.000 lei Situaia dupa creterea capitalului Capital social 10.000.000 lei + Creterea ccapitalului social cu valoarea nominal 5000aciuni x 1000lei /aciune=5000 lei = Capital propriu = 18.000.000 lei = Noul capital social = 15000 lei+ + prime de capital 5000 aciuni x (1200 lei/ aciune VN= 10.000.000lei/10.000aciune=1000 1000 lei /aciune) = 1000.000 lei lei/aciune + rezerve 8000.000

10

Vmc=18000.000lei/10.000aciuni=1800lei/aciune = CAPITALUL PROPRIU = 24.000.000 LEI Vmc = 24000.000/(10.000+5000)aciuni 1600lei/aciune DS = DS = Vmcv Vmce = 1800 lei /aciune 1600 lei/aciune = 200 lei/aciune Raportul aciuni vechi/ aciuni noi = 10000aciuni/5000 aciuni = 2/1 Formula contabil a acestei operaiuni este: 456 Decontri cu asociaii privin capitalul = % 1011 Capital subscris nevrsat 1041 Prime de emisiune 6.000.000 5.000.000 1.000.00011 =

B) majorare de capital prin incorporarea rezervelor, a diferenelor din reevaluare i a primelor de capital. REZERVELE sunt profituri capitalizate in mod durabil de ctre entiti in vederea asigurrii surselor proprii de finantare i pot rezulta din: a)-plusul de valoare inregistrat din reevaluarea imobilizrilor corporale; b)-repartizri din profitul brut; c)-repartizri din profitul net; d)-alte surse. a) Rezervele constituite din plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizrilor corporale se numesc rezerve din reevaluare. Prin reevaluare se inelege substituirea valorii contabile de inregistrare a unei imobilizri cu valoarea de utilitate (actual) stabilit la o anumit dat. Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizrilor corporale trebuie tratat in conformitate cu prevederile IAS 16 Imobilizari corporale i contabilizat cu ajutorul contului 105 Rezerve din reevaluari. Cu ocazia reevalurii imobilizrilor, trebuie avute in vedere urmtoarele valori: 1) valoarea just, in cazul terenurilor i cldirilor, determinat de evaluatori autorizai. 2) Valoarea de pia, in cazul celorlalte categorii de imobilizri corporale, cnd exist posibilitatea determinrii acesteia; 3) Valoarea de inlocuire, mai puin amortizarea, atunci cnd nu exist posibilitatea determinrii valorii de pia Majorarea de valoare constatat prin reevaluare trebuie recunoscut ca venit sau ctig realizat, in msura in care, aceasta compenseaz o descretere din reevaluarea aceluiai activ, recunoscut anterior ca o cheltuial. Rezerva din reevaluare se calculeaz numai atunci cnd se constat creterea sau diminuarea de valoare i este sigur sau durabil. Mrimea rezervei din reevaluare depinde de evoluia valorii juste a imobilizrilor i de frecvena reevalurilor.12 Contabilizarea majorrii capitalului social prin incorporarea rezervelor din reevaluare se realizeaz cu ajutorul urmtoarelor formule contabile: 105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerva din Reevaluare

11 12

CORINA GRAZIELA DUMITRU Contabilitate ,teste gril rezolvat,aplicaii, teste de autoevaluare,studii de caz DOREL MATES Contabilitatea evenimentelor i tranzaciilor intre standarde directive si reglementari contabile, cap 3 pag 61, editura Mirton Timioara 2009

11

1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerva din reevaluare

= 1012 Capital subscris vrsat

exemplu de cretere a capitalului social prin incorporarea rezervelor din reevaluare; Se reevalueaz urmtoarele imobilizri: Terenuri de la 30.000.000u.m.n la 45000.000 u.m.n. Instalaii de lucru de la 80.000.000 u.m.n. la 100.000.000 u.m.n. Cldirile de la 800.000.000 u.m.n. la 900.000.000 u.m.n. Titluri de participare deinute la filiale din cadrul grupului de la 60.000.000 u.m.n. la 70.000.000 u.m.n. Cu diferenele aferente terenurilor i instalaiilor de lucru se majoreaz capitalul social, iar cu cele aferente titlurilor de participare, deinute la filiale din cadrul grupului, se majoreaz rezervele. Rezolvare: 1) evidenierea rezervelor in plus din reevaluare: % = 2111 Terenuri 2131 Echipamente tehnologice 261 Aciuni deinute la entiti afiliate 105 Rezerve din reevaluare 45.000.000 15.000.000 20.000.000 10.000.000

2) majorarea capitalului i a rezervelor pe seama rezervelor din reevaluare: 105 Rezerve din reevaluare = % 1012 Capital subscris vrsat 1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerva din reevaluare 45.000.000 35.000.000 10.000.000

3)evidenierea rezervelor din reevaluarea cldirilor: 212 Construcii = 105 Rezerve din reevaluare 100.000.00013

b) Rezervele legale constituite anual prin prelevri din profitul brut in limita unei cote legale de pn la 5% dau nu mai mult de 20 % din capitalul social nu poate fi utilizat pentru majorarea de capital social. c) Rezervele pot fi constituite i din profitul net, in baza unor prevederi din statutul sau actul constitutiv al unei entiti economice denumite rezerve statutare sau contractuale precum i facultativ, fr a fi prevzute de lege, statut, sau contracte denumite alte rezerve rezervele statutare sau alte rezerve pot fi utilizate pentru: acoperirea pierderilor; majorarea capitalului; acordarea de dividende la lichidarea societilor comerciale; alte destinaii, potrivit hotrrii AGA. Rezervele statutare si alte rezerve se contabilizeaz astfel: 1) la constituire: 117 Rezultatul reportat = % 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1068 Alte rezerve

13

DOREL MATES i alii Contabilitatea intreprinderii aplicaii practice, cap 4 pag 117, editura Mirton, Timioara 2004

12

2) utilizarea pentru majorarea capitalului social: % 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris vrsat

PRIMELE DE CAPITAL se inregistreaz dac vnzarea titlurilor se face la un pre mai mare dect valoarea nominal. In funcie de modul de constituire primele pot fi: a) prime de emisiune diferena intre valoarea de emisiune a noilor aciuni sau pri sociale (mai mare) i valoarea nominal a aciunilor sau prilor sociale atribuite investitorilor(mai mici). b) Prime de aport diferena intre valoarea bunurilor intrate ca aport i valoarea nominal a aciunilor atribuite; c) Prime de conversie diferena dintre valoarea datoriilor i valoarea nominal a aciunilor rezultate din transformarea obligaiunilor in titluri de capital (aciuni); d) Prime de fuziune se determin ca diferen intre valoarea contabil a aciunilor stabilite in urma fuziunii societilor comerciale i valoarea nominal a acestora sau ca diferen intre activul net la societatea absorbit i suma cu care a crescut capitalul social ca urmare a fuziunii.14 Fuziune este definit ca fiind ansamblul operaiilor prin care o societate comercial este absorbit de o alt societate (fuziune prin absorbie) sau mai mule societi dispar, constituindu-se o societate nou (fuziune prin contopire). Raportul de schimb al valorii reale a aciunilor societilor care fuzioneaz: rs = aport net SC A/aport net SC B A = societatea absorbit B = societatea absorbant In cazul in care valoarea nominal respectiv cea contabil nu coincid, diferena va fi inregistrat ca prim de fuziune Pf Pf = Vc- Vn Operaiunile specifice privind preluarea aportului sunt urmtoarele: 1) inregistrarea creanei privind aportul (subscrierea aportului cu prim de fuziune) 456 Decontri cu asociaii privind capitalul = % 1011 Capital subscris nevrsat 1042 Prime de fuziune

2) majorarea capitalului social: % 1011 Capital subscris nevrsat 1042 Prime de fuziune15 = 1012 capital subscris vrsat

Exemplu de majorare a capitalului prin fuziune: Societatea comercial A absoarbe Societatea comercial B prelund intreaga avere a acesteia. Capitalul social al societii B in funcie de valoarea nominal a aciunilor, se ridic la 50.000.000u.m.n. Cu ocazia negocierilor dintre cele dou societi se preiau urmtoarele elemente:14 15

MIHAELA STET Contabilitate financiara cap 2 pag 18 editura Risoprint Cluj Napoca 2009 MIHAELA STET Contabilitate financiara cap 2 pag 18 editura Risoprint Cluj Napoca 2009

13

Utilaje in valoare de 30.000.000 u.m.n. Materii prime in valoare de 2.00.000 u.m.n. Mrfuri in valoare de 20.000.000 u.m.n. Primele rezultate cu ocazia fuziunii se transfer la rezerve. Rezolvare: 1) evidenierea capitalului social i a primelor de fuziune ce vor fi preluate de la Societatea Comercial B 456 Decontri cu asociaii privind capitalul = % 1011 Capital subscris nevrsat 1042 Prime de fuziune 52.000.000 50.000.000 2.000.000

2) preluarea elementelor patrimmoniale: % = 2131 Echipamente tehnologice 301 Materie prim 371 Mrfuri 3) majorarea capitalului social: 1011 Capital subscris nevrsat 1042 Prime de fuziune = = 1012 Capital subscris vrsat 50.000.000 2.000.00016 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 52.000.000 30.000.000 2.000.000 20.000.000

1068 Alte rezerve

C) Majorarea de capital prin conversia datoriilor. Imprumuturile din emisiuni de obligaiuni, denumite i credite obligatare reprezint imprumuturi pe termen lung atrase de entitile aflate temporar in dificultate financiar sau care doresc dezvoltarea activitii prin emisiune unor titluri de credit numite obligaiuni. Obligaiunile pot fi nominative sau la purttor. Elementele unei obligaiuni: durata termen numit scaden; valoarea nominal suma inscris pe obligaiue; dobnda venitul obligaiunii; valoarea de emisiune preul care va fi incasat de emitent i poate fi mai mic sau cel mult egal cu valoarea nominal; valaorea de rambursare preul la care vor fi rambursate obligaiunile i poater fi egal sau maii mare dect valoarea nominal. Cnd suma de rambursat este mai mare dect suma primit ca imprumut, diferena se inregistreaz ca o corecie a datoriei, intr-un cont de activ, se prezint in notele explicative i se amortizeaz pn la data de rambursare a datoriei.17 Dac societatea comercial a emis obligaiuni convertibile in aciuni, in momentul in care are loc transformarea efectiv a obligaiunilor in aciuni, pentru intreprindere are loc o majorare de capital social deoarece se sporete numrul aciunilor, respectiv aciunile vechi cresc cu numrul obligaiunilor transformate in aciuni. Prin aceast operaiune intreprinderea nu ii sporete lichiditile, avnd loc doar o modificare a posturilor din pasivul patrimoniului acesteia.1816 17

DOREL MATES i alii Contabilitatea intreprinderii aplicaii practice, cap 4 pag 117, editura Mirton, Timioara 2004 MIHAELA STET Contabilitate financiara cap 2 pag 37 editura Risoprint Cluj Napoca 2009 18 CUCOSEL CONSTANTIN Finanele intreprinderii Note de curs, cap 3 pag20 edituraRisoprint, Cluj Napoca 2004

14

Exemplu de majorare de capital prin conversia obligaiunilor: Societatea comercial A emite 1000 de obligaiuni la valoarea nominal de 2.000.000u.m.n./obligaiune, pe care le incaseaz imediat in contul bancar. Dobnda este de 10 %/an, iar durata emisiunii este stabilit la doi ani. Dup primul an se decide rscumprarea a 500 de obligaiuni proprii, la preul de 2.500.000cu.m.n. / obligaiune, iar restul obligaiunilor sunt convertite in aciuni. Rezolvare: 1) vnzarea obligaiunilor cu incasare imediat: 5121 Conturi la bnci in lei = 161 Imprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000.000 Anul 1 : 1) evidenierea dobnzii aferente: 666 Cheltuieli privind dobnzile = 1681 Dobnzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligaiuni 2) plata dobnzii aferente anului 1 : 1681 Dobnzi aferente imprumuturilor = 5121 Conturi la bnci in lei din emisiuni de obligaiuni 3) inchiderea contului de cheltuieli : 121 Profit i pierdere Anul 2 1) evidenierea primei de rscumprare: 169 Prime privind rambursarea obligaiunilor = 161 Imprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2) rscumprarea obligaiunlor: 505 Obligaiuni emise i rscumprate = 5121 Conturi la bnci in lei 3) anularea obligaiunilor rscumprate: 161 Imprumuturi din emisiunea =505 Obligaiuni emise i rscumprate de obligaiuni 4) convertirea in aciuni a obligaiunilor care nu au fost rscumprate: 161 Imprumuturi din emisiunea =505 Obligaiuni emise i rscumprate de obligaiuni 5) majorarea capitalului social: 1011 Capital subscris nevrsat 6) amortizarea primei; = 1012 Capital subscris vrsat 1.125.000.000 1.125.000.000 1.125.000.000 1.250.000.000 250.000.000 = 666 Cheltuieli privind dobnzile 200.000.000 200.000.000

200.000.000

15

6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea Primelor de rambursare a obligaiunilor

=

169 Prime privind rambursarea obligaiunilor19

250.000.000

D) Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat aferent exerciiilor precedente. In principiu, dac o parte din profitul obinut intr-un an nu este repartizat de ctre AGA, atunci profitul respectiv rmne la resurse ca rezultat reportat, in vederea unei repartizri ulterioare. Reflectarea in contabilitate se face cu ajutorul contului 117 Rezutatul reportat, care ine evidena rezultatului exerciiilor precedente a cror repartizare a fost amnat de ctre AGA, respectiv a pierderii neacoperite i a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile. Exemplu de majorare a capitalului social din profitul nerepartizat aferent exerciiilor precendente: Societatea Comercial B deine un capital social de 200.000.000 u.m.n. divizat in 2000 de aciuni. In structura capitalurilor proprii se mai cuprind: -alte rezerve = 20.000.000 u.m.n. -profit nerepartizat din anii precedeni = 30.000.000 u. m. n. -prime de aport = 10.000.000 u.m.n. Se decide majorarea capitalului social cu 550 de aciuni prin incorporarea integral a rezervelor, a profitului nerepartizat i cu 5.000.000 u.m.n. din prime de capital. Determinai valoarea matematic contabil a unei aciuni inainte i dup majorarea capitalului social. Calculai valoarea unui drept de subscriere DS avnd in vedere c aciunile emise au fost atribuite gratuit vechilor acionari. Rezolvare: Vmc = 200.000.000/2000 = 100.000 u.m.n./aciune 1) majorare de capital: % 1068 Alte rezerve 117 Rezultatul reportat 1041 Prime de emisiune = 1012 Capital subscris vrsat 55.000.000 20.000.000 30.000.000 5.000.000

a) valoarea matematic contabil inainte de emisiune: Vmc = capital propriu/numr de aciuni Vmc = 260.000.000/2000 = 130.000 u.m.n./aciune Capital propriu= capital social +rezerve + profitul nerepartizat 200.000.000+20.000.000+30.000.000+10.000.000 = 260.000.000 u.m.n b) valoarea matematic contabil dup emisiune: Vmc 260.000.000/(2000 + 550)= 101960,78 u.m.n./aciune c) valoarea unui DS (val1DS):

+

prime

=

19

DOREL MATES i alii Contabilitatea intreprinderii aplicaii practice, cap 4 pag 127, editura Mirton, Timioara 2004

16

Val 1DS = Vmc inainte de emisiune Vmc dup emisiune = 130.000 101961 = 28.029 u.m.n/aciune20 2.3 REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL Reducerea capitalului social in cazul societilor care inregistreaz pierderi In cazul in care se inregistreaz pierderi, capitalul social al societatii poate fi redus prin: a) micorarea numrului de aciuni sau pri sociale; b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale. c) rscumprarea propriilor aciuni, urmat de anularea lor. Reducerea capitalului social va putea fi fcut numai dup trecerea a doua luni din ziua in care hotrrea a fost publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Hotrrea va trebui s respecte minimul de capital social, atunci cnd legea il fixeaz, s arate motivele pentru care se face reducerea i procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Creditorii societii, ale cror creane sunt anterioare publicrii hotrrii, vor fi indreptii s obin garanii pentru creanele care nu au devenit scadente pn la data respectivei publicri. Acestia au dreptul de a face opoziie impotriva acestei hotrri.Reducerea capitalului social nu are efect i nu se fac pli in beneficiul acionarilor, pn cnd creditorii nu vor fi obinut realizarea creanelor lor sau garanii adecvate sau pn la data la care instana, considernd c societatea a oferit creditorilor garanii adecvate ori ca, lundu-se in considerare activul societii, garaniile nu sunt necesare, nu va fi respins cererea creditorilor, prin hotrre judectoreasc irevocabil. Cnd societatea a emis obligeiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri fcute acionarilor din sumele rambursate in contul aciunilor, dect in proporie cu valoarea obligeiunilor rambursate.21 Capitalul social mai poate fi diminuat atunci cnd diminuarea acestuia nu este motivat prin pierderi prin: a) scutire total sau parial a acionarilor/asociailor de vrsminte datorate; b) restituirea ctre acionari/asociai a unei cote pri din aporturi proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentru fiecare aciune sau parte social in parte. c) Alte procedee prevzute lege. Exemple de contabilizare a reducerilor de capital social: 1) Societatea comercial X inregistreaz pierderi din anii precedeni in sum de 10.000.000u.m.n. Rezervele constituite sunt in sum de 15.000.000 u.m.n. Se decide acoperirea pierderilor prin diminuarea capitalului social utilizndu-se in acest sens suma corespunztoare din rezervele constituite. Rezolvare : 1) majorarea capitalului pe seama rezervelor: 106 Rezerve20

=

1012 Capital subscris vrsat

10.000.000

DOREL MATES i alii Contabilitatea intreprinderii aplicaii practice, cap 4 pag 127, editura Mirton, Timioara 2004 Contabil.manager.ro/a/2444/reducerea-capitalului-social-in-cazul-societatilor-care-inregistreaza-pierderi

21

17

2) acoperirea pierderilor pe seama capitalului: 1012 Capital subscris vrsat 117 Rezultatul reportat 10.000.000

2)Asociaii SC A SRL decid acoperirea pierderilor in sum de 15.000.000 u.m.n. printr-un aport suplimentar de aceeai valoare la capitalul social. Aportul se depune la casierie. Rezolvare ; 1) subscrierea aportului: 456 Decontri cu asociaii privind capitalul = 1011 Capital social subscris nevrsat 2) depunerea aportului: 5311 Casa in lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 15.000.000 15.000.000

3) majorarea capitalului: 1011 Capital social subscris nevrsat = 4) acoperirea pierderilor: 1012 Capital subscris vrsat = 117 Rezultatul reportat 15.000.000 1012 Capital subscris vrsat 15.000.000

3)AGA decide rscumprarea unor aciuni proprii in vederea diminurii capitalului social. Valoarea nominal total a aciunilor este de 10.000.000 u.m.n. Valoarea total de rscumprare este de 14.000.000 u.m.n. Rezolvare: 1) rscumprarea aciunilor proprii: 502 Aciuni proprii = 5121 Conturi curente in bnci 14.000.000

2) diminuarea capitalului social cu evidenierea cheltuielilor: % = 1012 Capital subscris vrsat 664 Cheltuieli privind investiiile financiare cedate 502 Aciuni proprii 14.000.000 10.000.000 4.000.000

4)Se rscumpr i se anuleaz aciuni proprii la valoarea nominal de 20.000.000 u.m.n. Valoarea de rscumprare 18.000.000 u.m.n Rezolvare: 1) rscumprarea aciunilor proprii: 502 Aciuni proprii 2) anularea aciunilor proprii: = 5311 Casa in lei 18.000.000

18

1012 Capital subscris vrsat =

% 502 Aciuni proprii 764 Venituri din investiii financiare cedate

20.000.000 18.000.000 2.000.00022

2.4 IMPLICAIILE FISCALE ALE CRETERII SAU REDUCERII CAPITALULUI SOCIAL : Creterea capitalului social prin aporturi in numerar sau in natur, capitalizarea rezultatelor, compesaii cu datorii exigibile etc, urmrete: consolidarea situaiei financiare; autonomia financiar; creterea resurselor de finanare; crearea unei imagini favorabile in faa terilor. Consecinele fiscale ale majorrii capitalului se regsesc sub forma taxelor ce trebuie pltite la Registrul Oficiului Comerului, Notariate, Monitorul Oficial, etc, acestea diminund trezoreria unitii. Aporturile de capitaluri proprii prin operaii interne, (incorporarea rezervelor, profituri) consolideaz autonomia financiar a intreprinderii, modificnd structura de finanare in favoarea finanrii proprii. Efectele fiscalitii asupra capitalurilor sunt completate cu impozitul pe dividende, pe care intreprinderea trebuie s-l pltesc inaintea achitrii propriuzise a dividendelor. Acest impozit este considerat un element descurajator, ce majoreaz costul finanrii prin capitaluri proprii.23 Conform IAS 32: Un instrument financiar este orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti. Emitentul unui instrument financiar trebuie s clasifice instrumentul sau prile componente ale acestuia la recunoaterea iniial drept datorie financiar, activ financiar sau instrument de capitaluri proprii, n conformitate cu fondul angajamentului contractual i cu definiiile unei datorii financiare, a unui activ financiar i a unui instrument de capitaluri proprii.24 Emiterea sau achiziionarea de instrumente de capital, genereaz pentru intreprindere diverse costuri, cum sunt; - costurile de inregistrare; - comisioanele i taxele pltite consultanilor din domeniile legislaei, contabile i alte domenii strict profesionale; - costuri interne. Sunt considerate costuri ale unei tranzacii de capital emisiunea i achiziia de instrumente de capital, atnci cnd se genereaz creterea sau scderea net a capitalului propriu. Acestea trebuie contabilizate ca deduceri din capitalul propriu, scznd orice impozit pe venit aferent. Costurile aferente tranzaciilor nereuite (euate) nu vor afecta capitalul propriu, fiind contabilizate de cheltuieli. Costurile de tranzacionare ce se refer la emisiunea unui instrument compus, care conine att un element de datorie, ct i un element de capital, trebuie s fie alocate prilor proporional cu alocarea ctigurilor. Costurile de tranzacionare contabilizate ca deduceri din capitalurile proprii, trebuie prezentate separat, in cadrul situaiilor financiare. Nu sunt considerate costuri de ale unei tranzacii de capital: - costurile de cotare a aciunilor pe burs, inclusiv de ofertare secundar a acestora; - costurile de devizare.

22

DOREL MATES i alii Contabilitatea intreprinderii aplicaii practice, cap 4 pag 113-114, editura Mirton, Timioara 2004 23 DOREL MATES Contabilitatea evenimentelor i tranzaciilor intre standarde directive si reglementari contabile, cap 3 pag 61, editura Mirton Timioara 2009 24 www.contabilii.ro

19

Achiziia, sau revnzarea ulterioar de ctre o intreprindere a propriilor sale instrumente de capital nu dau natere nici unui ctig i nici unei pierderi. Astfel, rezultatul net al perioadei nu trebuie afectat de tranzaciile de vnzare cumprare, care implic instrumente proprii de capital. Costurile de tranzacionare, ocazionate de completarea unei tranzacii de capital, sunt contabilizate ca parte a tranzaciei la care se refer, incluzndu-se in costul total al tranzaciei i implicit in capitalurile proprii. Transparena fiscal la nivelul capitalurilor se poate obine prin impozitarea veniturilor realizate de societile comerciale la nivelul venitului global al asociailor. In aceste condiii beneficiile brute ale firmelor ar reveni acionarilor i asociailor, urmnd a se impozita conform regulilor aplicabile persoanelor fizice iar pierderile fiscale s fie suportate de asociai prin diminuarea bazei de impozitare la calculul impozitului pe venitul global. Pentru realizarea transparenei fiscale sunt necesare reguli unitare de impozitare (nu doar cota unic) care s respecte principiile i cerinele creterii economice i parametri echitii sociale att a statului fa de ceteni ct i a cetenilor fa de stat.25

3 STUDIU DE CAZ PRIVIND MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL LA SC MELDAN SRL S.C. MELDAN S.R.L. a fost nscris, conform certificatului de nregistrare la Oficiul Registrului Comerului, n luna noiembrie a anului 2006, sub numrul de nregistrare fiscal J/1845/24-11-2006 i Cod Unic de nregistrare 19234231, cnd administratorul fondator Bercea Melania a decis naintarea actelor n acest sens. Luna urmtoare s-a hotrt printr-un act adiional ncheiat la notariat, primirea n societate, ca asociat, cednd gratuit zece pri sociale din capitalul social al firmei de 200 lei, soului ei Bercea Dumitru, ncheindu-se astfel un act constitutiv reactualizat. S.C. MELDAN S.R.L. este o firm cu capital social integral privat, avnd sediul social n localitatea Chechis, judeul Maramure. Firma are ca profil de activitate principal Lucrri de construcii a cldirilor rezideniale i nerezideniale, cod CAEN 4120. Societatea este persoan juridic romn ce i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i cu prevederile din contractul i statutul societii. In trimestrul al treilea asociaii administratori Bercea Melania i Bercea Dumitru Dan au hotrt s majoreze capitalul social pentru a creea o imagine mai bun a scietii comerciale pe care o conduc. Pentru a se majora capitalul social s-a relizat o expertiz contabil pentru a se examina profesional i a se formula concluzii privind stabilirea sumelor depuse cu titlu de aport personal in perioada 01-08-2011 31-08-2011 i stabilirea cuantumului total al aportului propriu adus de asociai cu care se poate majora capitalul social al firmei. Pentru acest raport s-a incheiat un contract cu un expert contabil, membru al Corpului experilor Contabili i al Contabililor Autorizai din Romnia in care beneficiarii expertizei contabile extrajudiciare se oblig s pun la dispoziia prestatorului urmtoarele materiale documentare: 1) Certificatul de inregistrare al societii; 2) Actul constitutiv reactualizat cu ultimele modificri; 3) Balana de verificare aferent lunii August al anului 2011; 4) Fia contului pentru contul analitic 4551 Asociai conturi curente din care s reias depunerea in casieria societii a sumei cu care s-a majorat capitalul social; 5) Registrul de cas cu documentele aferente lunii August;25

DOREL MATES Contabilitatea evenimentelor i tranzaciilor intre standarde directive si reglementari contabile, cap 3 pag 59, editura Mirton Timioara 2009

20

6) Nota contabil pentru depunerea aportului in numerar; 7) Registrul jurnal pentru luna august. Raportul expertizei contabile conine rspunsurile la obiectivele stabilite i concluzia expertului contabil a fost favorabil, cei doi asociai ai firmei SC Meldan SRL au dovedit c pot majora capitalul social cu suma dorit. Contabilitatea majorrii capitalului social la SC Meldan SRL 1. inregistrarea hotrrii asociailor de a majora capitalul social: 456 Decontri cu asociaii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevrsat 800

2. incasarea prin casierie a capitalului social subscris: 5311 Casa in lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul 800

3. regularizarea conturilor de capital ; 1011 Capital subscris nevrsat = 1012 Capital subscris vrsat 800

3.1 Tabel Reprezentarea majorrii capitalului social la SC Meldan SRL 101 CAPITAL PROPRIU Situaia capitalului propriu la Situatia capitalului propriu dup inceputul exerciiului financiar majorarea capitalului social 1012 Capital social vrsat Pasiv 200,00 lei Pasiv 1000,00 lei 106 Rezerve 1061 Rezerve legale Pasiv 40.00 lei Pasiv 40.00 lei Pasiv 40,00 lei Pasiv 40,00 lei

21

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended