Introducere

Astăzi evidenţa constituie un mijloc de control şi dirijare a economiei în condiţii de

piaţă şi contribuie la satisfacerea cerinţelor materiale şi spirituale ale întregii societăţi.

Evidenţa din punct de vedere a societăţii, a economiei naţionale, prezintă evidenţa

economică. În componenţa ei intră şi evidenţa contabilă.

Cu cît procesul de producţie capătă un caracter social mai pronunţat, cu atît mai

necesară devine evidenţa contabilă ca mijloc de control şi de generalizare al acestui

proces.

Enecesar de menţionat importanţa colosală a evidenţei în orice societate, şi mai ales

în timpul de faţă. Evidenţa a fost şi este una din sarcinele principale ale fiecărei unităţi

economice, fie de producţie industrială, construcţie, agrară sau transport şi chiar fiecărei

asociaţii de comerţ, de deservire socială, etc.

Astfel, la diferite etape ale dezvoltării economice şi sociale a ţărilor a fost necesare

să se ridice mereu calitatea şi operativitatea evidenţei şi să se perfecţioneze în mod

continuu tehnica de ţinere a evidenţei. La fel ca evidenţa economică, şi evidenţa

contabilă a suferit pe parcursul anilor o varietate de modificări şi ciyelări pînă a ajuns în

prezent „limbajul de comunicare” al oamenilor de afaceri.

Pentru a-şi îndeplini sarcinile, evidenţa economică foloseşte exprimarea cantitativă şi

valorică a mijloacelor si proceselor economice, prin măsurarea şi evaluarea lor după caz.

Evidenţa timpului de muncă folosit în producţie, a fenomenelor economice care au loc în

cadrul întreprinderilor, a circuitului bunurilor economice, a măsurării în care ele au fost

folosite în procesele economice – se realizează prin măsurarea acestora cu ajutorul unor

unităţi de măsură, denumite etaloane de evidenţă.

Orice unitate economică şi socială care funcţionează şi-n cadrul căreia se desfăşoară

o anumită activitate implică organizarea şi funcţionarea contabilităţii. De aceea apare

necesitatea de a cunoaşte şi urmări situaţia patrimoniului în totalitatea sa ca şi pe fiecare

element component în parte, cît şi a rezultatelor financiare, globale ca sinteză a activităţii

proprii desfăşurate, precum şi a relaţiilor externe, respectiv relaţiile întreprinderii cu alte

întreprinderi, cu alte instituţii, cu băncile, bugetul statului, şi cu diverse persoane fizice.

De asemenea, organizarea contabilităţii este necesară şi pentru cunoaşterea, controlul şi

analiza proceselor interne, adică a activităţii operaţionale, ca urmare a numeroaselor

operaţii de mişcare şi transformare, care se produc continuu.

Pentru cunoaşterea acestor două componente ale activităţii economice ţi financiare

din cadrul unităţilor economice (un component, care descrie relaţiile externe ale

întreprinderii şi altul, care reflectă relaţiile interne ale acesteia) actele normative în

vigoare, şi anume Concepţia reformei contabilităţii, aprobată prin Hotărîrea Guvernului

nr. 1187 din 24.12.97 impune organizarea a douo fluxuri contabile distincte în cadrul

întreprinderilor şi anume: Contabilitatea de gestiune.

Astfel, începînd de la 01. 01 98 întreprinderile din Moldova trec de la contabilitatea

monistă (care presupunea o singură contabilitate atît pentru funcţiile interne ale

întreprinderii cît şi pentru cele externe) la o contabilitate dualistă care prevede

organizarea şi conducerea a două circuite în sistemul informaţional contabil al

întreprinderii: unul care redă imaginea întreprinderii în exterior – c. financiară şi altul

care descrie procesele interne ale întreprinderii – c. de gestiune.

Contabilitatea financiară sau generală cuprinde în cîmpul său de acţiune cunoaşterea

si prezentarea patrimoniului şi a rezultatelor obţinute. Ca urmare a utilizării elementelor

acestuia. Astfel, contabilitatea financiară are ca obiect de activitate următoarele

- Evaluarea elementelor patrimoniale ale unei unităţi economice

- Înregistrarea tuturor operaţiilor de majorare sau diminuare a elementelor

patrimoniuluii, operaţii generate de relaţii externe dar şi cele generate de

activitetea internă, însă de o manieră mai mult sau mai puţin globală

- Stabilirea rezultatelor finale, care pot fi sau profit sau pierdere

- Desfăşurarea lucrărilor contabilităţii de sinteză şi centralizatoare, efectuarea

inventarierii, întocmirea balanţelor de verificare, etc.

- Întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare prevăzute de legislaţie, şi anume:

bilanţul contabil, raportul privind rezultatele finenciare, raportul privind fluzul

mijloacelor băneşti şi raportul privind fluxul capitalului propriu.

Societatea pe acţiuni „Lemnar”, în continuare Societate, constituită la 1993 prin

Declaraţia de constituire a societăţii pe acţiuni (modificată ulterior prin Contractul de

constituire în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 287 din 13

mai 1994 „Cu privire la reglementarea şi accelerarea procesului de privatizare a

patrimoniului de stat”), înregistrată la 24 martie 1993 sub nr. 10601215 la Camera

Înregistrării de stat pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova este o societate pe

acţiuni de tip deschis.

SA „Lemnar” este succesorul în drepturi a Întreprinderii Colective „Rază”,

înregistrată la Comitetul Executiv al Sovietului raionol Ciocana de deputaţi ai poporului

prin hotărîrea acestuia nr. 2/4 din 28.02.91.

Denumirea abreviată în limba de stat – „Lemnar”SA.

Fondatorii – Acţionarii societăţii, reprezentantul este directorul Agenţiei Teritoriale

din or. Chişinău, dl Lozovanu Constantin Vasile, şi acţionarii societăţii pe acţiuni

„Lemnar”, înregistrată la 24 martie sub nr. 10601215 la Plata de înregistrare de pe lîngă

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în persoana reprezentanţilor împuterniciţi, dl

Cliuci Vasile Nicolaie şi dna Savelieva Ludmila Sergei.

Adresa juridică a societăţii:Republica Moldova, or Chişinău, str. Maria Drăgan 11, tel

44-40- 49.

Societatea are amprentă şi ştampilă, antete cu denumirea sa de firmă, contul pentru

decontări, valută şi alte conturi în întreprinderile bancare.

Organul de administrare economică conform COCM este Ministerul Industriei, codul

fiscal conform declaraţiei 151075, tipul de activitate principal reprezintă producerea

mobilei (1. eloborarea, producerea şi realizarea în serie a mobilei şi confecţionarea ei

după comenzi indivi duale, 2. elaborarea altor mărfuri nealimentare de lerg consum,

producerea şi realizarea lor, 3. elaborarea producţiei de menire tehnică, producere şi

realizare, 4. organizarea şi exploatarea întrprinderilor de alimentaţie publică: ospătării

cafenale baruri şi restaurante, 5. servicii de frizerie, hotel, deschiderea şi exploatarea

băilor, 6. activitatea economică externă), conform CAEM.

Toate mijloacele băneşti şi patrimoniul Societăţii în estemarea valorică sunt reflectate

în balanţa ei.

Capitalul statutar al societăţii în valoare de şase milioane cinci sute opt zeci şi nouă

mii şase sute opt zeci lei format de către fondatorii ei şi împărţit în patru sute treizeci şi

nouă miitrei sute douăsprezece acţiuni cu valoare nominală de 15 lei fiecare, în numărul

cărora două mii trei sute treizeci şi una acţiuni ce aparţinlucrătorilor întreprinderii sunt

privilegiate şi patru sute treizeci şi şase mii nouă sute opt zeci şi una simple normative.

Toate acţiunile au fost în întregime achitate. Acţiunile privilegiate se distribuie în primul

rînd în mijlocul veteranilor întreprinderii privatizate SA „Lemnar”şi acţiunile simple

celorlalţi acţionari.

Capitalul de rezervă se formează în mărime de 15 lei din capitalul statutar, care se

constituie din alocările anuale a 5 % din beneficiul net pînă la atingerea volumului

stabilit.

Mărimea altor rezerve este stabilită de adunarea acţionarilor după rezultatele anului

economic. Sursele acestora sunt folosite în corespundere cu regulamentul despre ele.

Contabilitatea capitalului propriu 1. Noţiunea şi structura capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor. În legătură cu trecerea la noul sistem contabil s-a modificat structura capitalului propriu, în special , din componenţa acestuia au fost excluse finanţările şi încasările cu destinaţie specială, iar în structura nouă au fost inserate o serie de elemente noi.În componenşa capitalului propriu sunt incluse

1. Capitalul statutar2. Capital suplimentar3. Rezervele4. Profit nerepartizat5. Capitalul secundar

La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad 1. Capitalul nevărsat2. Capitalul retras3. Pierderea neacoperită4. Profitul utilizat al anului de gestiuneÎn doctrina contabilă, elementele de pasiv reprezentate în bilanţ

sunt denumite ca pasiv real- datoriile, elementele de activ reprezentate prin bunuri sunt denumite ca activ real. Totodată pentru definirea elementelor componente ale capitalurilor proprii se foloseşte noţiunea de pasiv fictiv. Nu lipseşte nici structura de activ echivalentă cheltuielilor de constituire a societăţii, posturile de regularizare şi primelor de rambursare a obligaţiunilor.î

Pornind de la această structură de stabilirea rezultatului financiar, diferenţa dintre activul real şi pasivul real dă CAPITALUL PROPRIU al întreprinderii.

ACTIV REAL – PASIV CAPITAL PROPRIU

În bilanţul contabil capitalul propriu este reflectat în capitolul 3 care se numeşte capital propriu. Conturile din această clasă sînt destinate generalizării informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului propriu.

Structura capitalului propriu sub formă generalizată este prezentată în schema 1.

Înbaza bilanţului contabil prezentat de SA”Lemnar” putem observa majorarea capitalului propriu, reprezentînd capitolul 3 „Capital propriu” în sumă de 348358 mii lei care este rezultatul unei activităţi economice de succes.

2.Contabilitatea capitalului statutar şi suplimentar

2.1 Contabilitatea formarii ţi modificării capitalului statutar şi celui suplimentar.

Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acţionarilor, fondatorilor)la patrimoniul acesteea depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor) pentru asigurarea activitaţii statutare a întreprinderii.

Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de actele legislative ale Republicii Moldova şi actele de constituire a întreprinderii (contractul de constituire şi statutul). De exemplu, capitalul statutar al societăţii pe acţiuni de tip deschis trebuie să

constitue nu mai puţin de 20.000 lei, capitalul societăţii pe acţiuni de tip închis – nu mai puţin de 10.000 lei, a societăţii cu răspundere limitată – nu mai puţin de trei sute de salarii minime.

Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii, la crearea acesteia este determinată de actele de constituire în acest caz aporturile la capitalul statutar pot fi:

a) mijloace băneşti;b) hîrtii de valoare plătite în întregime;c) alte bunuri, inclusiv drepturile patrimoniale sau de altă natură care au valoare bănească.

Pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311”Capital statutar” în cadrul căruia pot fi deschise urmatoarele subconturi:

3111”Fond statutar” – pentru evidenţa existenţii şi modificării mijloacelor de stat (municipale) de care dispune întreprinderea de stat (municipală);

3112”Acţiuni simple neînregistrate” – pentru evidenţa valorii acţiunilor simple plasate de societatea pe acţiuni, care n-au trecut înregistrare de stat; pentru evidenţa valorii acţiunilor privilegiate plasate de societatea pe acţiuni, care n-au trecut înregistrare de stat;

3113”Acţiuni simple înregistrate” – pentru evidenţa valorii acţiunilor simple plasate de societatea pe acţiuni, care au trecut înregistrare de stat;

3114”Acţiuni priveligiate neînregistrate” – pentru evidenţa valorii acţiunilor privilegiate plasate de societatea pe acţiuni, care n-au trecut înregistrare de stat;

3115”Acţiuni priveligiate înregistrate” - pentru evidenţa valorii acţiunilor privilegiate plasate de societatea pe acţiuni, care au trecut înregistrare de stat;

3116”Aporturi” – pentru evidenţa existenţei şi mişcărilor aporturilor participanţilor din societăţile private, mixte etc;

3117”Cote de participaţie” – pentru evidenţa existenţei şi mişcării cotelor de participaţie ale asociaţilor din societăţile private, mixte etc;

În creditul acestui cont se înregistrează majorarea şi constituirea Capitalului statutar, iar în debit – diminuarea şi micşorările Capitalului statutar. Sold creditor ce reflectă mărimea capitalului statutar la finele perioadei degestiune.

La formarea capitalului statutar înregistrările în contul 311 „Capital statutar” pot fi depuse atît pînă cît şi după înregistrarea de stat a întreprinderii în modul stabilit de leggislaţie în acest caz la suma mijloacelor băneşti depusă în contul achitării capitalului statutar pînă la înregistrarea de stat a întreprinderii se întocmeşte formula contabilă:

Dt 242”Cont de decontare”Dt 243”Cont valutar”Ct 311”Capital statutar” – la valoarea nominală a aporturilor la

capitalul statutar.Mărimea cotei aferente aporturilor în capitalul statutar, nedepuse

de către fondatori pînă la înregistrarea de stat S.A.”Lemnar”(2331 acţiuni privilegiate şi 436981 acţiuni simple la preţ de 15 lei/acţiunea):

Dt313”Capital nevărsat” –6624645Ct311.2”Capital statutar” „acţiuni simple neînregistrate” –6589680

Ct311.4”Capital statutar” „acţiuni privilegiate neînregistrate” –34965

Înregistrarea de stat a S.A „Lemnar” la data de 24 martie 1993:

Dt311.2”Capital statutar” „acţiuni simple neînregistrate” –6589680Ct311.3”Capital statutar” „acţiuni simple înregistrate” –6589680

Dt311.4”Capital statutar” „acţiuni privilegiate neînregistrate” –34965

Ct311.5”Capital statutar” „acţiuni privilegiate înregistrate” –34965

Mărimea aporturilor nebăneşti depuse în capitalul statutar pînă la înregistrarea de stat se înregistrează prin formula contabilă:

Dt111”Active nemateriale”Dt121”Active materiale în curs de execuţie”Dt122”Terenuri”Dt123”Mijloace fixe”Dt131”Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”Dt211”Materiale”Dt213”Obiecte de mică valoare şi scortă durată”Dt217”Mărfuri”Dt231”Investiţii pe termen scurt în părţile nelegate”Ct311”Capital statutar”Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fiecare fondator,

acţionar, tipuri de cote, acţiuni ce aparţin întreprinderii.Aporturile nebăneşti depuse la capitalul statutar în conformitate cu

prevederile S.N.C. 2”Stocurile de mărfuri şi materiale”, S.N.C.

13”Contabilitatea activelor nemateriale”, S.N.C. 16”Active materiale pe termen lung” în funcţie de felurile activelor, precum şi în funcţie de cerinţele legislaţiei în vigoare. De exemplu, aporturile nebăneşti la capitalul statutar al societăţii pe acţiuni se evaluează la valoarea de piaţă, aprobată prin decizia adunării generale (de constituire) a acţionarilor sau a consiliului societăţii, luîndu-se ca bază preţurile publicate ale pieţei organizate.

În procesul activităţii întreprinderii poate apărea necesitatea de a modifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia.Modificarea capitalului statutar se efectuiază prin majorarea sau micşorarea lui, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi statutul întreprinderii.

Decizia privind modificarea capitalului statutar se aprobă de proprietarii întreprinderii:în societatea cu răspundere limitată – de adunarea generală a participanţilor, în societatea pe acţiuni – de adunarea generală a acţionarilor, la întreprinderea de stat (municipală) – de organele puterii de stat (municipale).

Operaţiunile aferente modificării capitalului statutar se reflectă în contabilitate după întroducerea schimbărilor respective în registrul de înregistrare de stat.

Majorarea (micşorarea) capitalului statutar al întreprinderii poate fi efectuată prin diverse metode. Astfel, capitalul statutar poate să se majoreze în rezultatul:

- majorării valorii nominale a acţiunilor plasate (valorii cotelor de participaţie ale participanţilor);

- plasării acţiunilor de emisiune suplimentară (măririi numărului depunătorilor).

O importanţă primordială pentru reflectarea în conturile contabile o au sursele de majorare a capitalului statutar:

- aporturile depuse de subscriptorii acţiunilor (participanţii societăţii);

- sursele proprii ale întreprinderii (rezervele, capitalul suplimentar, profitul nerepartizat).

Dacă capitalul statutar a fost majorat pe seama primei surse sus-numite, în contabilitate sefac aceleaşi înregistrări contabile, ca şi în cazul depunerii aporturilor fondatorilor în contul achitării capitalului statutar la crearea întrreprinderii.

Majorarea capitalului statutar pe seama unor elemente distincte ale capitalului propriu se înregistrează prin formulee contabile :

Dt313”Capital nevărsat”– majorarea pe seama fondatorilor sau acţionarilor întreprinderii

Dt322,323,321”Rezerve” – pe seama rezervelor stabilite de legislaţie, prevăzute de statut, altor rezerve

Dt332 – pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenţi Dt333 – pe seama profitului net al anului de gestiune Ct311 „Capital statutar”La data de 25.05.95 a avut loc răscumpărarea a 2331 de acţiuni la

preţul de 15 lei/acţiunea:Dt314”Capital retras” –34965Ct539”Alte datorii pe termen scurt” –34965Micşorarea capitalului statutar ca şi majorarea acestuia poate fi

efectuată prin diverse metode, respectîndu-se legislaţia în vigoare (satisfacerea cerinţelor creditorilor etc.) De exemplu, capitalul statutar poate fi micşorat corespunzător:

- prin micşorarea valorii nominale a acţiunilor plasate (valorii cotelor de participaţie);

- prin răscumpărarea acţiunilor de la acţionari (retragerea cotelor de participaţie ale participanţilor) cu anularea

ulterioară.Micşorarea valorii nominale a acţiunilor societăţii pe acţiuni, ca şi micşorarea valorii cotelor de participaţie ale participanţilor societăţii cu răspundere limitată, se efectuiază de obicei în scopul acoperirii pierderilor întreprinderii în aceste cazuri se întocmesc formulele contabile:

La data de 25.05.95 a avut loc răscumpărarea a 2331 de acţiuni la preţul de 15 lei/acţiunea:

Dt314”Capital retras” –34965Ct539”Alte datorii pe termen scurt” –34965Reflectarea micşorării mărimii capitalului statutar prin lichidarea

acţiunilor răscumpărate :Dt311”Capital statutar” –34965Ct314”Capital retras” -34965La micşorarea capitalului statutar se mai întocmeşte formula

contabilă:Dt311”Capital statutar”Ct313”Capital nevărsat”–la diminuarea valorii nominale a acţiunilorCt332”Profit nerepartizat(pierdere neacoperită)al anilor

precedenţi”– la acoperirea pierderilor anului precedent pe seama capitalului statutar

Ct333”Profit net(pierderea) al perioadei de gestiune”– la acoperirea pierderilor anului de gestiune pe seama capitalului statutar

De exemplu, această operaţiune economică poate să aibă loc în situaţia, cînd valoarea activelor nete a societăţii pe acţiuni la finele anului este mai mică decît mărimea capitalului statutar în aşa caz

adunarea generală conform cerinţelor art. 39 al legii privind societăţile pe acţiuni poate să ia decizia cu privire la reducerea capitalului statutar.

Dacă acţiunile societăţii pe acţiuni sunt plasate la subscritori la preţul care depăşeşte valoarea nominală a acestora, suma diferenţei între preţul de vînzare şi valoarea nominală se consideră capital suplimentar, precum şi reflectarea diferenţelor de curs valutar rezultate din operaţiile de circulaţie a capitalului în valută străină. Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul suplimentar este destinat contul de pasiv 312”Capital suplimentar”. În debit se reflectă mărirea capitalului suplimentar, iar în credit-micşorarea lui. Soldul acestui cont poate fi creditor-se înregistrează în pasivul bilanţului cu semnul plus sau debitor-se reflectă în pasivul bilanţului cu semnul minus.

După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni la suma cu care valoarea acţiunilor proprii vîndute depăşeşte valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă:

Dt242”Cont de decontare”Dt243”Cont valutar”Ct312”Capital suplimentar”Mărimea capitalului suplumentar pe seama profitului nerepartizat şi

al rezervelor se înregistrează prin formula contabilă:Dt332 „Profit nerepartizat(pierderea neacoperită) al anilor

precedenţi”Dt333”Profit net(pierderea) al perioadei de gestiune”Dt322”Rezerve stabilite de statut”Dt323”Alte rezerve”Ct312”Capital suplimentar”Atribuirea la capitalul suplimentar a diferenţelor de curs valutar

favorabile aferente aporturilor nebăneşti şi băneşti în valută străină:Dt243”Cont valutar”Dt313”Capital nevărsat”

Dt314”Capital retras”Ct312”Capital suplimentar”Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente aporturilor în

valută străină:Dt312”Capital suplimentar”Ct243”Cont valutar”-pentru aporturi în baniCt313”Capital nevărsat”-pentru aporturi în natură evaluate în

valută străinăCt314”Capital retras”Dacă în cursul emisiunii suplimentere acţiunile sunt plasate la un

preţ mai mic decît valoarea nominală (la crearea societăţii pe acţiuni astfel de operaţiuni sunt interzise de Legea privind societăţile pe acţiuni), suma diferenţei se reflectă prin formula contabilă:

Dt312”Capital suplimentar”Ct311”Capital statutar”Evidenţa analitică a capitalului suplimentar se ţine astfel ca să

asigure crearea informaţiei privind existenţ, crearea şi direcţiile de utilizare a mijloacelor.

Conform datelor din registrul contului capitalului statutar 311, capitaluluisuplimentar 312 corespondente cu conturile respective, observăm înscrierea operaţiilor financiare care au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune reflectate prin formulele contabile date, la sumele prezentate anterior (vezi formulele de mai sus).

2.2 Contabilitatea capitalului nevărsat şi retras

În practica economică deseori apar situaţii cînd momentul de înregistrare a întreprinderii nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor în capitalul statutar sau fondatorii nu depun aporturi în

mărimea deplină prevăztă de actele de constituire în aceste cazuri apare capitalul nevărsat.

Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondotorilor aferente aporturilor la capitalul statutar. Pentru evidenţa datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este destinat contul de activ 313”Capital nevărsat”. În debitul acestui cont se reflectă valoarea nominală a datoriilor privind aporturile în capitalul statutar, iar în credit- valoarea reală a mijloacelor depuse de fondatori în contul achitării datoriilor privind aporturile în capitalul statutar. Soldul este debitor şi reflectă datoriile fondatorilor, precum şi valoarea acţiunilor subscrise nevărsate la finele perioadei de gestiune, reflectînduse în bilanţul contabil cu semnul minus.

Contabilitatea capitalului nevărsat prevede reflectarea în conturi a următoarelor formule contabile:

după înregistrarea de stat a întreprinderii în mărimea cotei neachitate de fondatori aferente aporturilor la capitalul statutar:

Dt 313”Capital nevărsat”Ct 311”Capital statuar”- la valuarea nominală a aporturilor la

capitalul statutar;la primirea mijloacelor de la fondatori în contul achitării datoriilor

aferente aporturilor la capitalul statutar:

1. Dt242”Cont de decontare”Dt111”Active nemateriale”Dt123”Mijloace fixe”Dt211”Materiale” şi alte conturi de evidenţă a activelorCt313”Capital nevărsat” – la valoarea efectivă a aporturilor la capitalul statutar(fără TVA)

2. Dt534”Datorii privind decontările cu bugetul”

Ct313”Capital nevărsat”- la suma TVA aferentă aporturilor nebăneşti primite de la fondatori.

Achitarea datoriilor aferente dividentelor prin acţiuni emise de întreprindere se

întocmeşte prin formula contabilă.

Dt537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”

Ct313”Capital nevărsat”

În cazul cînd acţiunile se realizează la un preţ mai mare sau mai mic ca valoarea lor

nominală sau cînd valoarea nominală a aporturilor diferă de valoarea reală a

acestora,diferenţele se trec la capitalul suplimentar prin formula contabilă.

-pentru diferenţele pozitive:

Dt313”Capital nevărsat”

Ct312”Capital suplimentar”-pentru diferenţele negative :Dt312”Capital suplimentar”Ct313”Capital nevărsat”Utilizarea contului 313”Capital nevărsat” în societăţile pe acţiuni

are un caracter limitat Legea privind societăţile pe acţiuni prevede reflectarea capitalului statutar numai în mărimea valorii acţiunilor plasate. Acţiuni plasate se consideră cele achitate integral de primii subscritori. Prin urmare, la formarea şi majorarea capitalului statutar al societăţilor pe acţiuni nu se utilizează contul 313”Capital nevărsat” .Excepţie o constituie perioada de 2 luni din ziua înregistrării de stat a societăţii pe acţiuni pînă la primirea aporturilor nebăneşti, în contul achitării acţiunilor plasate la constituirea societăţii.

Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe feluri de acţiuni subscrise nevărsate.

În procesul activităţii economice a întreprinderii apar situaţii în care societatea pe acţiuni răscumpără (procură ) acţiunile proprii plasate anterior, iar societatea cu răspundere limitată răscumpără cotele de

participaţii de la asociaţii săi, în asemenea cazuri la întreprindere se formează capital retras.

Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari, precum şi valoarea cotelor de participaţie, răscumpărate de la asociaţii săi.

Operaţiunile economice în urma cărora la întreprindere se formează capital retras se efectuiază în diverse ecopuri. Astfel, răscumpărarea acţiunilor proprii poate fi efectuată în vederea:

- micşorării capitalului statutar prin intermediul anulării acţiunilor răscumpărate;

- revînzării ulterioare a acţiunilor la un preţ mai mare;- majorării normei profitului la o acţiune şi a creşterii (stabilizării)

cursului acţiunilor;- utilizării acţiunilor răscumpărate pentru plata dividentelor,

stimularea colaboratorilor societăţii;- prevenirii tentativelor concurentului de a obţine pachetul de

control etc.

Acţiunile răscumpărate (cotele de participaţie) nu reprezintă activele întreprinderii, nu oferă dreptul la vot şi alte drepturi, pe aceste acţiuni (cote-părţi) nu se plătesc dividente (venituri din cotele de participaţie).

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi micşorarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionar este destinat contul de activ (rectificativ) 314”Capital retras”. În debitul acestui cont se reflectă valoarea de răscumpărare a acţiunilo proprii de la acţionari, iar în credit –valoarea nominală a acţiunilor anulate şi valoarea de realizare a acţiunilor revîndute. Soldul este debitor şi reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari la finele

perioadei de gestiune, reflectîndu-se în bilanţul contabil cu semnul minus.

În conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, acţiunile proprii (cotele de participaţie) răscumpărate de societate de la acţionari (asociaţi) se contabilizează la valoarea de procurare a acestora, dar nu la valoarea nominală, în contabilitate se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

Dt314”Capital retras” – la valoarea acţiunilor răscumpărate (cotelor de participaţie) la preţul de procurare

Ct241”Casa” – la valoarea mijloacelor băneşti achitate la răscumpărarea mijloacelor băneşti

Ct242”Cont de decontare” – la valoarea mijloacelor băneşti transferate la răscumpărare

Acţiunile (cotele de participaţie) răscumpărate figurează în capitalul retras pînă cînd acestea vor fi ulterior anulate sau revîndute din nou, în acest moment se fac înregistrările de regularizare care lichidează diferenţa dintre valoarea de procurare şi valoarea nominală.

Astfel, în cazul anulării acţiunilor răscumpărate la valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă:

Dt311”Capital statutar”Ct314”Capital retras”În cazul cînd preţul de procurare a acţiunilor ulterior anulate diferă

de preţul nominal, diferenţele se trec în capitalul suplimentar, întocmindu-se următoarele formule contabile:

-la suma cu care valoarea nominală a acţiunilor depăşeşte preţul de procurare:

Dt314”Capital retras”Ct312”Capital suplimentar”

-la suma cu care preţul de procurare a acţiunilor depăşeşte valoarea nominală:

Dt312”Capital suplimentar”Ct314”Capital retras”-la revînzarea acţiunilor răscumpărate anterior :Dt241”Casa” –la valoarea mijloacelor băneşti încasate în caserie Dt242”Cont de decontare” –la valoarea mijloacelor băneşti intrate

în contul de decontareCt314”Capital retras” –la valoarea de vînzare a acţiunilorrevîndute.Diferenţele dintre preţul de procurare şi preţul de vînzare a

acţiunilor revîndute de asemenea sunt trecute în capitalul suplimentar prin următoarele formule contabile:

-la suma cu care preţul de procurare depăşeşte preţul de vînzare:Dt312”Capital suplimentar”Ct314”Capital retras”-la suma cu care preţul de vînzare depăşeşte preţul de procurare:Dt314”Capital retras”Ct312”Capital suplimentar”Folosirea acţiunilor proprii răscumpărate pentru plata dividentelor

se reflectă prin formula contabilă:Dt537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”Ct314”Capital retras”

Conform datelor din registrul contului capitalului nevărsat313, capitalului retras314 corespondente cu conturile respective, observăm înscrierea operaţiilor financiare care au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune reflectate prin formulele contabile date, la sumele prezentate anterior (vezi formulele de mai sus).

3.Contabilitatea capitalului de rezervă

În condiţiile economiei de piaţă o mare importanţă are constituirea capitalului de rezervă al întreprinderii, care este tratat ca o măsură de precauţie rezonabilă pentru înlăturarea riscurilor desfăşurării normale a activităţii financiare şi de producţie.

În prezentul capitol se examinează metodica de reflectare în rapoartele financiare a rezervelor care au caracter de capital propriu. Toate celelalte rezerve (pentru plata concediilor angajaţilor, pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute, pentru cheltuielile de reparare a mijloacelor fixe etc.) care au caracter de datorii ale întreprinderii sunt examinate în capitolul 8 al prezentei lucrări.

În ansamblu capitalul de rezervă al întreprinderii se divizează în trei categorii, pentru contabilizarea fiecăreia fiind destinate conturi distincte din grupa 32”Rezerve”:

321”Rezerve stabilite de legislaţie”322”Rezerve stabilite de statut”323”Alte rezerve”.

Din prima grupă fac parte rezervele a căror mărime, sursă de formare şi scopuri de utilizare sunt prescrise de legislaţie:De exemplu:

-societăţile pe acţiuni sunt obligate să creeze pe seama profitului net capitalul de rezervă care trebuie să constituie cel puţin 15 % din capitalul statutar;

-fondurile de investiţii şi companiile de trast sunt obligate să formeze pe seama cheltuielilor activităţii economico-financiare un fond special de asigurare a investiţiilor în proporţie de 30% din capitalul statutar iniţial;

-companiile de asigurări sunt obligate să creeze rezerve pentru recuperarea pierderilor eventuale.

Grupa a doua cuprinde rezervele a căror creare, scop şi mărime sunt prevăzute în statutul întreprinderii. De exemplu, întreprinderea poate să formeze pe seama profitului net rezerve destinate pentru dezvoltarea socială şi a producţiei întreprinderii.

Din categoria altor rezerve fac parte rezervele a căror creare nu este prevăzută de legislaţie sau statut, dar este efectuată conform deciziei adunării generale a proprietarilor întreprinderii (acţionarilor, asociaţilor) sau a altui organ de administrare (consiliul de conducere etc).

Soldul acestor conturi la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 32 „Rezerve” al bilanţului contabil. Aceste conturi sunt conturi de pasi. În creditul acestor conturi se reflectă constituirea rezervelor, iar ăn debit- folosirea (restituirea), reducerea lor. Soldul acestor conturi este creditor şi reprezintă soldul rezervelor la finele perioadei de gestiune.

Rezervele se constituie din contul profitului net (după impozitare) al anilor precedenţi sau curenţi. Astfel, formarea rezervelor este reflectată în contabilitate în debitul contului sursei respective şi în

creditul contului de evidenţă a rezervelor, la suma defalcărilor de profit în rezervele prevăzute de legislaţie întocmindu-se următoarele formule contabile:

-Formarea rezervelor stabilite de legislaţie (15% din cap. statutar):Dt242”Cont de decontare” – 993697Ct321”Rezerve prevăzute de legislaţie” – 993697-Formarea rezervelor prevăzute de statut (din profitul nerepartizat

iniţial obţinut 167420- 5%)Dt332”Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) a anilor precedenţi”-

8371 Ct322”Rezervă prevăzută de statut” – 8371-Formarea rezervei pentru situaţii force-majeure:Dt333”Profitul utilizat al anului de gestiune”-1844901Ct323”Alte rezerve”-1844901

Rezervele se folosesc pentru:-acoperirea pierderilor anilor precedenţi-plata dividentelor (pentru acţiunile priveligiate în cazul insuficienţei

profitului)-majorarea capitalului statutar-procurarea activelor-stimularea materială a angajaţilor şi alte scopuri stobilite de

acţionari.Utilizarea mijloacelor rezervelor create se contabilizează în debitul

conturilor de evidenţă a rezervelor în corespondenţă cu creditul conturilor, care reflectă consumul acestor mijloace :

Dt321,322, 323 – „Rezerve”Ct311”Capital statutar”–majorarea capitalului statutar

Ct312”Capital suplimentar” – trecerea în cont a diferenţelor de curs valutar nefavorabil

C332, 333”Profit nerepartizat(pierdere neacoperită”- acoperirea pierderilor

Ct537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” –plata dividentelor.

Astfel, la întreprinderea S.A.”Lemnar” a avut loc utilizarea rezervelor prevăzute de statut pentru plata creditelor pe termen lung:

Dt322”Rezervă prevăzută de statut” – 217156Ct411”Credite pe termen lung” –217156Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe tipuri de rezerve, surse de

constituire şi direcţii de utilizare a acestora.Conform datelor din registrul contului capitalului de rezervă

321,322,323 corespondent cu conturile respective, observăm înscrierea operaţiilor financiare care au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune reflectate prin formulele contabile date, la sumele prezentate anterior(vezi formule de mai sus).

4.Contabilitatea rezultatului financiar şi a dividentelor

În componenţa capitalului propriu al întreprinderii se include 331”profit (pierdere) al anilor precedenţi constatate în anul curen”332”profit nerepertizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”333”profit (pierdere) al perioadei de gestiune „334”profit utilizat al anului de gestiune”Profit (pierdere) al anilor precedenţi constatate în anul curent

reprezintă rezultatul financiar apărut ca urmare a erorilor comise în perioadele precedente.

Pentru evidenţa acestorrezultate e destinat contul 331”Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” care este un cont de regularizare. În creditul acestui cont se reflectă diferenţele sub formă

de profit al anilor precedenţi, iar în debit-diferenţele sub formă de pierderi ale anilor precedenţi. Soldul poate fi creditor-la constatarea profitului anilor precedenţi înregistrîndu-se în bilanţ cu semnul plus, sau creditor- la constatarea pierderilor anilor precedenţi înregistrîndu-se în bilanţ cu semnul minus.

Evidenţa analitică se ţine astfel ca să asigure informaţia pe tipuri de corectări.

În acest cont se înregistrează numai acele rezultate apartenenţa cărora la anii precedenţi poate fi confirmată documentar.

Profiturile aferente operaţiilor anilor precedenţi constatate în anul curent se reflectă prin formula contabilă:

Dt221,223,227,228,229-„Creanţe pe termen scurt”Dt521,522,531,532,539-„Datorii pe termen scirt”Ct331-la suma totală a venitului stabilit în anul curent.Pierderile anilor precedenţi constatate în anul de gestiune se

reflectă:Dt331”Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”Ct221,223,224,228,229-„Creanţe pe termen scurt”Ct241,242,243-„Mijloace băneşti”Ct521,522,531,532,533,537,539- „Datorii pe termen scurt” La finele anului de gestiune se determină soldul contului 331 de la

care se calculă impozitul pe venit (în baza cotelor stabilite în anii cînd operaţiunile au fost efectuate) întocmindu-se formulele contabile

Dt331” Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”Ct534”Datorii privind decontările cu bugetul”-Î. are profit din anii

precedenţi şi se majorează datoria faţă de bugetDt534”Datorii privind decontările cu bugetul”Ct331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente”- Î. are

pierderi din anii precedenţi şi se micşorează datoria faţă de buget.

Dacă rezultatele anilor precedenţi constatate în anul de gestiune afectează obligaţiile fiscale ale întreprinderii aceasta trebuie să întocmească o declaraţie fiscală modificată pentru anii în care au fost comise erorile.

Contul 331”profit (pierdere) al anilor precedenţi constatate în anul curen” se închide cu contul 332”profit nerepertizat (pierdere neacopeită) al anilor precedenţi”,reflectîndu-se rezultatul anilor precedenţi constatat în anul curent prin formulele contabile:

-constatarea profituluiDt331” profit (pierdere) al anilor precedenţi constatate în anul curen”Ct332”profit nerepertizat (pierdere neacopeită) al anilor precedenţi”-constatarea pierderiiDt332”profit nerepertizat (pierdere neacopeită) al anilor precedenţi”Ct331” profit (pierdere) al anilor precedenţi constatate în anul curen”Profit nerepertizat (pierdere neacopeită) al anilor precedenţi

reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividente sau venituri din participaţii, evidenţa căruia se ţine în contul 332”profit nerepertizat (pierdere neacopeită) al anilor precedenţi”. În debit se reflectă acoperirea pierderilor şiprofitul nerepartizat al anilor precedenţi, iar în debit – pierderile neacoperite şi utilizarea profitului al anilor precedenţi.

Soldul poate fi creditor –constatarea profitului anilor precedenţi, reflectîndu-se în bilanţ cu semnul plus, sau creditor-constatarea pierderilor anilor precedenţi, reflectîndu-se în bilanţ cu semnul minus.

Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de profituri (pierderi).Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor

precedenţi ca şi profitul net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuiază şi se reflectă în contabilitate numai în baza deciziei adunării

generale a proprietarilor întreprinderii, în acest caz se întocmesc formulele contabile:

-la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru crearea rezervelor:Dt332”Profit nerepertizat (pierdere neacopeită) al anilor precedenţi”Ct321”Rezerve stabilite de legislaţie”Ct322”Rezerve prevăzute de statut”Ct323”Alte rezerve”-la majorarea capitalului statutar pe seama profitului anilor precedenţi:

Dt332”Profit nerepertizat (pierdere) al anilor precedenţi”

Ct311”Capital statutar”;

-la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru plata dividentelor:

Dt332”Profit nerepertizat (pierdere) al anilor precedenţi”

Ct537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”

-la acoperirea pierderilor anilor precedenţi pe seama rezervelor sau profitului perioadei de gestiune:

Dt322”Rezerve prevşzute de statut”Dt334”Dividente plătite în avans”Ct332”Profit nerepertizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

-la acoperirea pierderilor din micşorarea capitalului statutar:Dt311”Capital statutar”Ct332”Profit nerepertizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”;

Profitul (pierderea) net repreyintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare. Cu alte cuvinte, profitul net se determină prin scăderea din profitul pînă la impozitare a sumei cheltuielelor(economiei) aferente impozitului pe venit.

Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul 351”Rezultat financiar total”.La finele anului în acest cont se trec veniturile şi cheltuielile acumulate pe toate felurile de activităţi. Tot aici se determină rezultatul financiar contabil (profitul sau

pierderea) pînă la impozitare. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor (economiei) aferente impozitului pe venit, suma diferenţei dintre rulajele debitoare şi creditoare va reprezenta rezultatul financiar net. În acest caz se întocmesc formulele contabile:

-reflectarea profitului net al perioadei de gestiune la 29 mai 2002:

Dt351”Rezultat financiar total”- 565514Ct333”Profit net al anului de gestiune”- 565514-la suma pierderii neteDt333”Profit net al anului de gestiune”Ct351”Rezultat financiar total”Reflectarea impozitului pe venit al perioadei de gestiune curente:Dt351”Rezultat financiar total”-70779Ct731”cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit”-70779Acoperirea pierderilor perioadei de gestiune se reflectă prin formula

contabilă:Dt322”rezerve prevăzute de statut”Dt323”Alte rezerve”Dt332”Profit ne repartizat(pierdere neacoperită) al anilor

precedenţi”Ct333”profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”Dacă la momentul reflectării în contabilitate a rezultatului financiar

net există decizia proprietarilor întreprinderii privind utilizarea profitului net (acoperirea pierderii nete), perfectată în modul corespunzător, se întocmesc următoarele formule contabile:

-reflectarea majorării rezervei stabilite de legislaţie din contul profitului utilizat al anului de gestiune:

Dt334”Profit utilizat al anului de gestiune ”-84827Ct321”Rezerve prevăzute de legislaţie”-84827

-reflectarea majorării rezervei stabilite de statut din contul profitului utilizat al anului de gestiune:

Dt334 ”Profit utilizat al anului de gestiune ”-480687Ct322”rezervă prevăzută de statut”-480687-la utilizarea profitului anului de gestiune pentru plata dividendelor

către acţionari(veniturilor către participanţi): Dt334”Dividende plătite în avans”Ct537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”La acoperirea pe seama profitului anului de gestiune a pierderilor

anilor precedenţi, după expirarea termenului de compensare a acestora din contul profitului contabil(3 ani):

Dt334”Dividende plătite în avans”Ct332”Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”La reformare bilanţului contabil suma profitului utilizat se trece la d

iminuarea profitului net al anului de gestiune prin formula contabilă:Dt333”Profit net (pierdere) al anului de gestiune”Ct334”Dividende plătite în avans”După reflectarea operaţiunilor menţionate, soldul contului 333”Profit

net (pierdere) al anului de gestiune” reprezintă suma profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anului de gestiune, rămase la dispoziţia întreprinderii.

Dat fiind faptul că fiecare an financiar nou trebuie să se înceapă cu soldul „zero” al contului 333”Profit net (pierdere) al anului de gestiune”, la reformarea bilanţului contabil se efectuiază trecerea soldului acestuia la rezultatele anilor precedenţi:

-la suma profitului net:Dt333”Profit net (pierdere) al anului de gestiune”Ct332”Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”-la suma pierderii nete:

Dt332”Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”Ct333”Profit net (pierdere) al anului de gestiune”Destinaţia principală de utilizare a profitului net este plata venitului

proprietarilor întreprinderii. Venitul pe capitalul depus în circuitul întreprinderii capătă forme de dividende în societăţile pe acţiuni şi venituri din participaţii în societăţile economice.

Dividendele (venitul din participaţii) reprezintă o parte din profitul net al societăţii repartizată între acţionarii (asociaţii) proporţional cotei acestora în capitalul statutar al întreprinderii.

Conform legislaţiei în vigoare, societatea pe acţiuni este în drept să plătească dividente intermediare (în avans) şi anuale pentru acţiunile care se află în circulaţie, în acest caz decizia privind plata dividentelor intermediare (trimestrial sau pe semestru) este luată de consiliul societăţii, iar decizia privind plata sumelor definitive ale dividendelor (conform rezultatelor anului) este anunţată de adunarea generală a acţionarilor.

Calcularea dividendelor intermediare (în avans) de către societatea pe acţiuni este reflectată în contabilitate prin formula contabilă:

Dt334”Dividende plătite în avans” –la suma dividendelor plătite cu scăderea impozituluiv pe venit reţinut aferent activităţii de întreprinzător

Ct537”Datorii faţă de fondatori şi participanţi”În conformitate cu codul fiscal, dividendele obţinute de acţionari de

la societăţile pe acţiuni rezidente din Moldova nu se supun impozitului pe venit,însă societatea care plăteşte în cursul anului dividente acţionarilor săi este obligată să reţină şi să verse la buget plata anticipată a impozitului pe venit propriu conform cotei stabilite de Legea bugetului pentru anul de gestiune din suma dividendelor plătite.În acest caz se întocmeşte formula contabilă:

Dt225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”- la suma impozitului pe venit reţinut în cazul plăţii dividendelor în avans

Ct534”Datorii privind decontările cu bugetul”.Transferarea impozitului reţinut la buget se înregistrează prin

formula contabilă:Dt534”Datorii privind decontările cu bugetul”Ct242”Cont de decontare”.Suma impozitului pe venit reţinut se trece în cont conform

rezultatelor anului ca impozit plătit pe venitul impozabil al societăţii pe acţiuni nominalizate prin formula:

Dt534”Datorii privind decontările cu bugetul”Ct225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul.”La data anunţării sumelor definitive ale dividendelor anuale în

contabilitate se reflectă operaţiunea de calculare a veniturilor aferente acţionarilor (participanţilor)

Dt332”Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”Ct537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. În cazul lipsei sau insuficienţei profitului pentru plata dividendelor,

acestea pot fi calculate pe seama capitalului de rezervă. Astfel, calcularea dividentelor fixate aferente acţiunilor privilegiate pe seama capitalului de rezervă va fi reflectată prin formula:

Dt322”Rezerve prevăzute de statut”Ct537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”La achitarea datoriilor faţă de fondatori privind dividendele calculate

se întocmeşte formula contabilă:Dt537”Datorii faţă de fondatorii şi alţi participanţi”Ct241”Casa”Ct242”Cont de decontare”Ct243”Cont valutar”.

Dividendele, de regulă, se plătesc acţionarilor sub formă de mijloace băneşti, dar pot căpăta şi alte forme. De exemplu, dacă conducerea întreprinderii are intenţia să utilizeze profitul obţinut pentru lărgirea producţiei şi, cu toate acestea, să asigure plata dividendelor, ea poate să plătească dividende sub formă de acţiuni.Societatea pe acţiuni utilizează o asemenea formă de plată a dividendelor şi în cazul cînd nu dispune de mijloace băneşti suficiente pentru plata, dar dispune de profit sau de rezerve.

La plata dividendelor calculate sub formă de acţiuni se întocmeşte formula contabilă:

Dt537”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” – la suma dividendelor plătite sub formă de acţiuni

Ct311”Capital statutar” – la valoarea acţiunilor din emisiune suplimentară emise în contul plăţii dividende (la suma majorării valorii nominale a acţiunilor)

Ct314”Capital retras” – la valoarea acţiunilor răscumpărate anterior şi utilizate pentru plata dividendelor.

Conform datelor din registrul contului profit utilizat al anului de gestiune 334, profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi cont 332, corectarea rezultatelor perioadelor precedente 331 şi contul profitul net (pierdere al perioadei de gestiune 333, corespondente cu conturile respective, observăm înscrierea operaţiilor financiare care au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune reflectate prin formulele contabile date, la sumele prezentate anterior (vezi formulele de mai sus).

5.Contabilitatea capitalului secundarCapitalul secundar reprezintă o parte componentă a capitalului

propriu şi, la rîndul său, cuprinde diferenţele din reevaloarea activelor pe termen lung ale întreprinderii şi subvenţiile de stat. Modul de determinare a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung este reglementat de prevederile S.N.C.16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, S.N.C.13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, S.N.C.25”Contabilitatea investiţiilor”. Pentru evidenţa diferenţelor din reevaluare este destinat contul de pasiv 341”Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”, în al cărui credit se reflectă ecarturile de reevaluare a activelor pe termen lung , iar în debit –sumele reducerilor din reevaluareşi decontare. Soldul

acestui cont poate fi creditor cînd suma ecartului depăşeşte suma reducerilor, sau debitor-suma ecartului nu depăşeşte suma reducerilor. Evidenţa analitică a diferenţelor din reevaluare se ţine pe fiecare şi termene de efectuare a reevaluării.

Nu se admite compensarea ecartului de reevaluare a unui activ cu reducera din reevaluarea altui activ. Diferenţele din reevaluarea pe termen lung se reflectă prin formulele contabile:

-la suma ecartului din reevaluare :Dt111,112,121,122,123,125,133-„Active pe termen lung”Ct341”Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”şi, concomitent, reflectăm uzura mijloacelor fixe: Dt341”Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”Ct124”Uzura mijloacelor fixe”-la suma reducerii din reevaluare:Dt341”Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”Ct111,112,121,122,123,125,133--„Active pe termen lung”şi, respectiv:Dt124”Uzura mijloacelor fixe”Ct341”Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”Trecerea sumelor din reevaluare aferentă activelor pe termen lung

ieşite se reflectă prin formulele contabile:-trecerea la venituriDt341”Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”-la suma

ecartuluiCt621”Profitul din activitatea de investiţii”

-trecerea la cheltuieli Dt721”Pierdere din activitatea de investiţii”

Ct341”Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”-la suma reducerilor

Subvenţiile reprezintă asistenţa acordată întreprinderii de Guvern sau de alte organe de stat, respectîndu-se anumite condiţii legate de activitatea de producţie şi financiară a acesteia.

Modul de determinare a subvenţiilor, clasificarea structura şi evaluarea acestora sunt reglementate de prevederile S.N.C.20”Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitateaasistenţei de stat”.

Subvenţiile dpot fi primite sub formă bănească şi materială (granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă tehnică, prime, recompense etc.). Scopul subvenţiilor (dotaţiilor din buget) poate fi finanţarea investiţiilor capitale, acoperirea diferenţei dintre costul producţiei şi preţurile de vînzare, stabilite de stat etc.

Modul de reflectare a subvenţiilor primite în contabilitate depinde de forma de proprietate a întreprinderii.Conform S.N.C.20 subvenţiile pot fi contabilizate conform uneia din metode:

1)metoda capitalului-se aplică în cazul care subvenţiile vor genera avantaje economice pe parcursul unei perioade mai mare de un an. La aplicarea acestei metode subvenţiile se materializează în active pe termen lung.

2)metoda venitului- se aplică cînd subvenţiile generează avantaje economice pe parcursul unei perioade nu mai mare de un an. La aplicarea acestei metode subvenţiile se transformă în active curente.

Dacă subvenţiile sînt primite de întreprinderea de stat, în contabilitate se întocmeşte formula contabilă:

Dt111”Active nemateriale”Dt121”Active nemateriale în curs de execuţie”Dt123”Mijloace fixe”

Dt241”Casa”Dt242”Cont de decontare”Dt243”Cont valutar”Ct342”Subvenţii pentru întreprinderile de stat”La utilizarea subvenţiilor suma acestora se trece la majorarea

capitalului întreprinderii de stat şi se reflectă prin formula contabilă:Dt342”Subvenţii pentru întreprinderile de stat”Ct311”Capital statutar”Ct312”Capital suplimentar”În cazul cînd a avut loc restituirea subvenţiilor de stat neutilizate în

evidenţă se întocmeşte formula contabilă: Dt342”Subvenţii pentru întreprinderile de stat”Ct111”Active nemateriale”Ct123”Mijloace fixe”Ct242”Cont de decontare”Ct243”Cont valutar”Astfel, soldul creditor al contului 342”Subvenţii pentru întreprinderile

de stat” reprezintă soldul subvenţiilor primite, neutilizate la finele perioadei de gestiune , şi se include în componenţa capitalului propriu al întreprinderii de stat.

Dacă subvenţiile (dotaţiile din buget) sunt primite de întreprinderi cu formă nestatală de proprietate, acestea sunt reflectate ca venituri din activitatea financiară prin înregistrarea contabilă:

Dt241”Casa”Dt242”Cont de decontare”Dt243”Cont valutar”Ct622”Venituri din activitatea financiară”.

Aşadar, subvenţiile primite de întreprinderea nestatală nu se reflectă în componenţa capitalului propriu, dar se consideră ca venituri din activitatea financiară.

Conform datelor din registrul contului capitalului secundar 341”Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung”, 342”Subvenţii acordate întreprinderilor de stat” corespondente cu conturile respective, observăm înscrierea operaţiilor financiare care au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune reflectate prin formulele contabile date, la sumele prezentate anterior(vezi formulele de mai sus)

În baza documentelor cumulative, prezentate la sfîrşitul trimestrului 1, anul 2003 (vezi anexa) şi anume Raportul privind rezultatele financiare al SA”Lemnar” se observă o majorare a profitului net obţinut în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului precedent în mărime de 327548 mii lei, ceea ce reprezintă eficienţa rezultată în urma aplicării noului sistem contabil şi respectării stricte a principiilor contabile.

În baza documentelor prezentate de către contabilitateaSA”Lemnar” la sfîrşitul primului trimestru 2002 şi anume Raportul privind fluxul capitalului propriu putem constata că acestea a suportat o creştere vădită, consumurile fiind mai mic ca încasările, totalul general al capitalului fiind egal la finele perioadei de gestiune curente cu 9628683 mii lei. Deci nu ne rămîne decît să conchidem faptul că principiile contabilităţii şi anume particularităţile ce ţin de gestionarea capitalului propriu au fost respectate cu rigoare de către conducerea întreprinderii.

Încheiere

Societatea duce evidenţa rezultatelor activităţii sale şi raportul în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Contrlul asupra activitîţii economico-financiare a societăţii se asigură de

întreprinderea de audit nu mai rar de o dată pe an. Justeţea şi autenticitatea dării de

seamă a societăţii se confirmă cu o încheiere de audit, care este o parte incontestabilă a

dării de seamă.

Controlul asupra activităţii economico-financiare a societăţii poate fi asigurat de

organele de stat împuternicite care pot face control tematic şi/sau complet.

Societatea publică în presa oficială darea de seamă despre activitatea sa nu mai tîrziu

de data de 30 a ultimii luni a primului trimestru în forma stabilită de Ministerul

Finanţelor. Societatea şi persoanele responsabile poartă răspundere de autenticitatea

datelor în darea de seamă publicată.

În urma studiului efectuat la SA”Lemnar” şi în baza datelor din documentele din

2003 anexate la prezenta lucrare putem constata faptul că în plan economic şi juridic

întreprindera se distinge de altele prin patrimoniul gestionat. Aceasta reprezintă masa de

drepturi şi obligaţii cu valoarea economică, împreună cu bunurile la care se referă,

aparţinănd întreprinderii ca persoană fizică sau juridică.

Drepturile şi obligaţiile estimate în bani indică raporturi de proprietate în cadrul

cărora se procură şi administrează bunurile economice. Ele capătă forma de drepturi cînd

bunurile economice sunt asigurate de subiectul de drept în calitatea sa de proprietar şi de

obligaţii, în situaţia în care bunurile economice sunt furnizate de terţe persoane în

raport cu subiectul de drept.

Patrimoniul a reprezentat cauza ezistenţei contabilităţii şiimplicit obiectul repartizării

şi înregistrării sale.

Astfel, în urma etapei de analiză a operaţiunilor economice şi verificării corectitudinii

reflectării în bilanţul contabil a acestora, precum şi a corespondenţii conturilor conform

datelor din documentele primare (vezi anexa) putem constata faptul că SA”Lemnar” a

obţinut profit, care ulterior a permis majorarea capitolului 3”Capital propriu” din

Bilanţul contabil, prin respectivul rezultat conducătorii întreprinderii au demonstrat

capabilitatea în gestionarea surselor capitalului propriu.

Astfel putem conchide faptul că activitatea pe trimestrul dat s-a soldat cu o reuşită

mulţumitoare denotînd întreprinderea ca fiind profitabilă. Aceasta o confirmă şi raportul

privind fluxul capitalului propriu precum şi raportul privind rezultatele financiare de la

sfîrşitul trimestrului.

Scopul primordial al societăţii care-l constituie realizarea activităţii comerciale, de

producere economice, de investiţii şi altor tipuri de activităţi antreprenoriale orientate

spre obţinerea beneficiului a fost atins.

Bibliografie:

1. Standardele naţionale de contabilitate.2. Contabilitatea financiară, A. Nederiţa, Chişinău 19993. Contabilitate şi audit, (periodica 10, pag. 41-46),19964. Contabilitate şi audit (periodica 3, pag37), 1998.5. Contabilitate şi audit (periodica 4, pag71),1999.6. Contabilitatea aporturilor valutare în capitalul statutar, N.

Zlatina, Chişinău 20007. Analele ASEM, volumul 1, pag. 393-396, 20018. Politica industrială şi comercială în Republica Moldova, 25- 26

septembrie 1997.9. Economie şi finanţe nr. 7-8, 1997.10.Bazele contabilităţii, G. Badicu, Chişinău 200111.Contabilitate, M.Ristea, Bucureşti 1996.

PlanIntroducere1.Noţiuni generale privind capitalul propriu.2.Contabilitatea capitalului statutar şi suplimentar.

2.1Contabilitatea formării ţi modificării capitalului statutar ţi celui suplimentar.

2.2Contabilitatea capitalului nevărsat şi retras.3.Contabilitatea rezervelor.4.Contabilitatea rezultatului financiar şi a dividendelor.5.Contabilitatea capitalului secundar.ÎncheiereBibliografie Anexe

Ministerul de învăţămînt al Republicii Moldova

Facultatea:Contabilitat Catedra: Contabilitate şi audit

TEZA ANUALĂ

Pe tema: „Contabilitatea capitalului propriu”

(pe materialele societăţii pe acţiuni „Lemnar”)

A efectuat: studenta secţiei

de zi grupa Con20BŞmatoc VioricaA controlat: asistent universitarZaporojan Viorica

Chişinău 2003