Contabilitate bancara

Conf. Univ. Dr. Constantin Rotaru

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTIDIN BUCUREŞTI

CONTABILITATE BANCARĂ

Bazele demersului contabilBazele demersului contabilStructura patrimonială

MIJLOACE ECONOMICE

active imobilizate

active circulante

corporale

necorporale

financiare

Stocuri

Mijloace circulante bãnesti (trezorerie)

Mijloace în decontare (creanþe)

Titluri de plasament

SURSE DE PROVENIENŢĂ

surse proprii si asimilate

obligatii

imprumutate

atrase

Bazele demersului contabilBazele demersului contabilMijoace economice = Surse de provenienţă (active) (obligaţii si capital)

Se consumă Se achită

Se realizează Se multiplică

Bazele demersului contabilBazele demersului contabil

ACTIVE = OBLIGAŢII + CAPITAL + VENITURI - CHELTUIELI

ACTIVE = OBLIGAŢII + CAPITAL

Bazele demersului contabilBazele demersului contabil Bilanţ contabilBilanţ contabil

Active

Capital

Obligaţii

SurseSurseMijloaceMijloace


C

D

Obligaţii şi capitalObligaţii şi capitalActiveActive

C

C C

D

D

D

+

+

+

+

-

-

-

-


D

Obligaţii şi capitalObligaţii şi capitalActiveActive

C CD + +- -

Principiile contabilităţiiPrincipiile contabilităţii principiul prudenţei potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea

elementelor de activ, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii în exerciţiul curent sau anterior;

principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;

principiul continuităţii activităţii potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;

principiul independenţei exerciţiului, care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;

principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;

Principiile contabilităţiiPrincipiile contabilităţii principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi pasiv

trebuie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.

principiul nominalismului sau costului istoric potrivit căruia trebuie menţinut costul istoric la care un activ sau un pasiv a intrat în patrimoniu şi a fost înregistrat în contabilitate;

principiul supremaţiei realităţii asupra aparenţei, potrivit căruia aspectul economic şi financiar este privilegiat faţă de aspectul pur juridic;

principiul regularităţii, sincerităţii şi imaginii fidele, care are drept scop furnizarea de informaţii clare, precise şi complete asupra patrimoniului, situaţiei financiare, rezultatului, operaţiunilor şi riscurilor asumate;

principiul pragului de importanţă semnificativă, potrivit căruia toate informaţiile de importanţă semnficativă trebuie să figureze în documentele comunicate terţilor.

Standarde Internaţionale de Standarde Internaţionale de Raportare FinanciarăRaportare Financiară

IFRSIFRS

IFRS-urile sunt proiectate pentru situaţiile financiare cu scop general şi alte raportări financiare ale entităţilor producătoare de profit (ce includ pe acelea angajate în activităţi comerciale, industriale, financiar-bancare, indiferent de forma de organizare).

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareCadrului General cuprinde situaţiile financiare de uz

general, inclusiv situaţiile financiare consolidateComponentele situaţiilor financiare sunt: Bilanţul Contul de profit şi pierdere Situaţia modificărilor poziţiei financiare (fluxuri

de trezorerii, fluxuri de fonduri) Situaţia modificărilor în capitalul propriu Notele la situaţiile financiare

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareBeneficiarii situaţiilor financiare:InvestitoriiAngajaţiiCreditoriiFurnizorii şi alţi creditoriClienţiiGuvernul şi înstituţiile salePublicul

Cadrul General pentru întocmirea şi Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareprezentarea situaţiilor financiare

Contabilitatea de angajamentContabilitatea de angajament

Societatea îşi înregistrează veniturile când acestea sunt realizate efectiv iar cheltuielile când sunt asumate, indiferent când sunt primiţi banii sau când sunt plătiţi de către societate

Astfel, efectele tranzaţiilor şi altor evenimente sunt recunoscute atunci când se produc şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi raportate în situaţiile financiare aferente perioadelor respective.

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareCaracteristici calitative ale situaţiilor financiare: Inteligibilitatea Relevanţa Pragul de semnificaţie Credibilitatea Reprezentarea fidelă Prevalenţa economicului asupra juridicului Neutralitatea Prudenţa Exhaustivitatea Comparabilitatea

Condiţii

Oportunitatea prezentării

Raportul cost-beneficiu

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareStructurile situaţiilor financiare: Activele

Datorii

Capitalurileproprii

O resursă controlată de către entitate ca rezultat al evenimentelor trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate

O obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice

Interesul rezidual în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareStructurile situaţiilor financiare:Performanţa

Veniturile

Cheltuielile

Profitul este frecvent utilizat ca o măsură a performanţeisau ca bază de referinţă pentru alţi indicatori cu ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune

Veniturile din activităţi curente (ex. vânzări, dobânzi, dividende, redevenţe)

Caştiguri din orice alte surse (ex. cedarea activelor, reevaluări)

Pierderile (din accidente, din reevaluări, din cedarea activelor, din creşterea cursului de schimb, etc)

Cheltuielile ce aferente activităţii (ex. Costul vanzărilor, salarii, amortizări)

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareRecunoaşterea activelor:Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care

este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care pot fi evaluate în mod credibil

Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca ieşirea de numerar să genereze beneficii economice pentru entitate în perioadele viitoare. O astfel de tranzacţie poate avea ca efect creşterea cheltuielilor în P&L

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareRecunoaşterea datoriilor:O datorie este recunoscută în bilanţ atunci

când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil.

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareRecunoaşterea veniturilor:Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi

pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii iar acestea pot fi evaluate credibil.

Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea cresterii activelor sau reducerii datoriilor.

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareRecunoaşterea cheltuielilor:Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi

pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferentă diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, iar această reducere poate fi evaluată credibil.

Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea reducerii activelor sau creşterii datoriilor

Recunoaşterea cheltuielilor este de regulă legată de consumul de active ocazionat de realizarea veniturilor (costul activelor).

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareEvaluarea structurilor situaţiilor financiare:Evaluarea este procesul prin care se determină valorile monetare la care

structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.

Bazele de evaluare utilizate în situaţiile fianciare: Costul istoric: suma în numerar ori echivalent plătită la momentul cumpării

sau valoarea justă a sumei plătite la momentul achiziţiei. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei

Costul curent: activele sunt înregistrate la suma în numerar ori echivalent ce ar trebui plătită dacă acelaşi activ ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizată a numerarului pentru a stinge datoriile

Valoarea realizabilă: Activele sunt înregistrate la suma în numerar care poate fi obţinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistratea valoarea de decontare.

În mod curent baza de evaluare cel mai frecvent utilizată este costul istoric.

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareConceptele de capital şi de menţinere a capitalului:Conceptele de capital Conceptul financiar (conceptul banilor investiţi):

capitalul este sinonim cu activul net sau cu capitalurile proprii

Conceptul fizic ( capacitatea de exploatare): capitalul e sinonim cu capacitatea de producţie a societăţii

Selectarea de către entitate a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să se facă în funcţie de necesităţile utilizatorilor situaţiilor financiare

Cadrul General pentru întocmirea Cadrul General pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareşi prezentarea situaţiilor financiareConceptele de capital şi de menţinere a capitalului:Conceptele de menţinere a capitalului si de determinare a profitului Menţinerea capitalului financiar: Profitul se obţine doar dacă

valoarea financiară sau monetară a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât cea de la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari sau oricăror alte contribuţii ale proprietarilor.

Menţinerea capitalului fizic: profitul poate fi obţinut atunci când capacitatea fizică de producţie (sau capacitatea de exploatare) ori resursele necesare atingerii acestei capacităţi la sfârşitul perioadei sunt mai mari decât cele de la începutul perioadei de raportare.

În esenţă, o entitate şi-a menţinut capitalul dacă la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la început. Orice diferenţă în plus reprezintă profit. De asemenea, orice diferenţă în minus reprezintă o pierdere netă.

Fluxul de numerar în bancă

Intrări Ieşiri Depozite la vedere Crestere în activele profitabileDepozite la termen titluri,credite, fonduri interbancare

vânduteFonduri împrumutate Active neprofitabile, auxiliare, etc.Venit din activele profitabile Creante la bănciScadere în activele profitabile: Cheltuielititluri, credite, fonduri Reduceri în depozite şiinterbancare vândute obligaţiiDiverse alte articole Diverse alte articole

TransferuriTransferuri

Bazinul de resurse

Mişcări zilnice înconturile de numerar

Nivelul stabil al numeraului disponibil

Componentele “bazinului” de Componentele “bazinului” de numerar numerar

numerar efectiv în tezaur şi în casierie;soldul contului curent la Banca centrală;soldurile conturilor la alte bănci;numerar aflat în procesul colectării

TransferuriTransferuriFluxul de numerar în bancă

Intrări Ieşiri

Depozite la vedere Crestere în activele profitabileDepozite la termen titluri, credite, fonduri

interbancare vânduteFonduri împrumutate Active neprofitabile, auxiliare, etc.Venit din activele profitabile Creante la bănciScadere în activele profitabile: Cheltuielititluri, credite, fonduri Reduceri în depozite şiinterbancare vândute obligaţiiDiverse alte articole Diverse alte articole

TransferuriTransferuriSistemul Electronic de Plăţi cuprinde următoarele componente: ReGIS (Romanian Electronic Gross Interbank Settlement)

denumire generică atribuită de BNR sistemului de decontare pe bază brută în timp real din România, prin care se efectuează transferurile de mare valoare şi urgente, transferurile legate de tranzacţii interbancare şi cele cu titluri, precum şi operaţiunile de încasări şi plăţi ale băncilor în relaţie cu banca centrală. Administratorul sistemului este banca centrală în vreme ce operatorul acestuia este TransFond. Prin ReGis se decontează şi valoarea netă a decontărilor procesate de casele de compensaţie interbancară.

SENT (Sistemul Electronic Naţional de Transferuri) este denumirea Casei de Compensare Automată - ACH şi reprezintă sistemul de decontare pe bază netă, prin care se procesează transferurile de mică valoare precum şi decontările bazate pe instrucţiunile de debitare directă; SENT este administrat si operat de către TransFond;

GSRS (Government Securities Registration System) sistemul de evidenţă a operaţiunilor cu titluri de stat, aflat în administrarea Băncii Naţionale a României şi care este de asemenea operat de TransFond.

Transferuri pe baza brutaTransferuri pe baza bruta

Clientul Popescu SRL cu cont curent deschis la sucursala A a Băncii Prima SA efectuează în data de 16 oct. 200x o plată de 5.000 lei către un furnizor al său, Ionescu SA, cu cont la sucursala B a Băncii Beta.

TransferuriTransferuri

În contabilitatea firmei Ponescu SRL, plata se înregistrează astfel:

Data Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit

16 oct.200x Furnizori 401 5.000

Cont curent la Banca Prima

5121 5.000

Transferuri pe baza brutaTransferuri pe baza brutaÎn contabilitatea Băncii Prima se fac următoarele înregistrări

a. La sucursala A, emiterea plăţii către centrala băncii:


16 oct. 200x Cont curent Popescu SRL 2511 5.000

Decontări intrabancare – Centrala

341 5.000

Decontare ordin de plată


b. La Centrală se înregistrează:


16 oct. 100x Decontări intrabancare – sucursala A

341 5.000

Cont curent la BNR 1111 5.000


Transferuri pe baza brutaTransferuri pe baza brutaLa Banca Naţională a României se înregistrează:


16 oct. 200x Cont curent Banca Prima 3711.a 5.000

Cont curent Banca Beta 3711.b 5.000

Transferuri pe baza netaTransferuri pe baza netaLa Banca Beta se înregistrează:a. La centrală:

DataExplicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit

16 oct. 200x Cont curent la BNR 1111 5.000

Decontări intrabancare – Sucursala B

341 5.000

b. La sucursala B:

DataExplicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit

16 oct. 200x


341 5.000

Cont curent Ionescu SA 2511 5.000


În contabilitatea firmei Ionescu SA se înregistrează

DataExplicaţie Debit –

CreditCont nr.

Debit Credit

16 oct. 200x

Cont curent la Banca Prima

5121 5.000

Clienti - Popescu SRL 411 5.000

Transferuri pe baza netaTransferuri pe baza neta

Cele 10 bănci participante la sistemul interbancar de plăţi la nivel naţional transmit către Casa de Compensaţie Automată (SENT) fişierele cu ordine de plată de mică valoare, în vederea compensării, după cum urmează:

Transferuri pe baza netaTransferuri pe baza netaBanca plătitoare Σp Diferenţa

netă (Σp - Σi)

A B C D E F G H I J

Ban

ca b

eneficiară

A - 3 5 2 2 4 0 2 5 4 27 9

B 1 - 3 4 5 4 2 3 6 8 36 6

C 7 3 - 5 6 6 8 8 8 1 52 -6

D 0 1 2 - 4 4 3 3 6 6 29 23

E 1 2 2 3 - 5 6 6 9 9 43 2

F 8 8 8 5 6 - 6 8 9 5 63 -16

G 9 5 4 8 7 2 - 9 9 2 55 -17

H 2 8 5 9 5 8 7 - 9 8 61 -21

I 3 9 8 7 5 6 2 1 - 4 45 24

J 5 3 9 9 5 8 4 0 8 - 51 -4

Σi 36 42 46 52 45 47 38 40 69 47 462 0


Din tabelul de mai sus rezultă că banca A are de plătit 3 UM către banca B, 5 UM către banca C 2 UM către banca D, etc, în total având de plătit 24 UM şi are de primit 1 UM de la banca B, 7 UM de la banca C, 1 UM de la banca E, cu un total de încasat de 36 UM, rezultând o sumă netă de încasat de 9 UM. La fel se întâmplă şi în cazul celorlalte bănci, cu menţiunea că, în timp ce pentru unele bănci (A, B, D, E, I) sumele de încasat depăşesc sumele de plată, având sume nete de încasat, pentru celelalte bănci (C, F, G G, J) încasările sunt mai mici decât plăţile, fapt care determină sume nete de plătit.

Transferuri pe baza netaTransferuri pe baza netaData Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit

17.oct.200x Cont curent banca A 550a 9

Cont curent banca B 550b 6

Cont curent banca C 550c 6

Cont curent banca D 550d 23

Cont curent banca E 550e 2

Cont curent banca F 550f 16

Cont curent banca G 550g 17

Cont curent banca H 550h 21

Cont curent banca I 550i 24

Cont curent banca J 550g 4

Decontari interne BNR 541 54

Decontari interne BNR 541 54





Contabilitatea valutaraContabilitatea valutara

Schimbul valutar reprezinta operatiunea prin care o valuta se vinde contra altei valute. Banii sunt aici priviti atat ca mijloc de schimb cat si ca obiect al schimbului.

Cursul valutar este valoarea de echivalenta intre două valute supuse schimbului

Cursul de referinta este cel stabilit de catre BNR camedie ponderata a cursurilor practicate pe piata interbancara in ziua anterioara zilei d ereferinta.

Cursul de referinta este cursul la care tranzactiile valutare se inregisreaza in contabilitate

Diferenta intre cursul de referinta si cursul de schimb efectiv tranzactionat genereaza venituri sau cheltuieli pentru participanti.

Contabilitatea valutarăContabilitatea valutarăBancile opereaza cu toate valutele, pe baze zilnice.

Operatiunile valutare generează risc pentru banci pentru ca diferenta intre cursul de referinta si cursul de schimb efectiv tranzactionat genereaza venituri sau cheltuieli pentru bancă astfel:

O crestere a cursului de schimb•Venit pe conturile de activ•Pierdere pe conturile de datorii

O scădere a cursului de schimb•Pierdere pe conturile de activ•Venit pe conturile de datorii

Pentru a se proteja impotriva riscului valutar, bancile îşi înregistrează şi îşi supraveghează zilnic poziţia valutară.

Poziţia valutară reprezintă diferenţa între totalul activelor şi totalul obligaţiilor şi capitalului într-o anumită valută;

•Dacă activele într-o valută sunt mai mari decât pasivele în aceeaşi valută => poziţie valutară lungă

•Dacă activele într-o valută sunt mai mici decât pasivele în aceeaşi valută => poziţie valutară scurtă

Contabilitatea valutarăContabilitatea valutarăContabilitatea valutară operează cu conturi de poziţie (nepatrimoniale) prin care îşi echilibrează d.p.v. contabil poziţiile valutare, echilibrand astfel balanţele contabile.

Solutia vine din contabilitatea de tip francez. Contabilitatea anglo saxonă asigură evidenţa poziţiilor valutare prin soluţii de gestione informaţiomală

Orice tranzacţie ce generează risc valutar (operaţiuni de schimb) se înregistrează astfel:

Cont Poziţie de schimb valuta A = Cont valuta A

Cont valuta B = Cont Poziţie de schimb valuta B

si

Contravalarea Poziţiei de schimb = %

Valuta B (lei) Contravaloarea Poziţiei de schimb Valuta A (lei) Venituri din diferente de curs

Sau % = Contravaloarea Poziţiei de schimb Valuta A

Contravalarea Poziţiei de schimb Valuta B (in lei) Cheltuieli cu diferente de curs

Contabilitatea valutarăContabilitatea valutarăExemplu: Clientul Popescu SRL vinde 1000 USD contra Euro prin banca sa. Cursul

de schimb este de 1.1468 USD/1 EUR. Cursurile de referinţa ale USD si EUR sunt de 2.924 USD/RON si respectiv 3.3427 EUR/RON

Cont Poziţie de schimb EUR = Cont curent EUR 871,98

Cont curent USD = Cont Poziţie de schimb USD 1000,00

Si

2924 C/v Poziţiei de schimb = %

USD (lei) C/v Poziţie de schimb EUR (lei) 2914,77 Venituri din diferente de curs 9,23

Transferuri internationaleTransferuri internationaleBăncile îşi deschid una alteia conturi de disponibilităţi, prin intermediul cărora îşi asigură plata sau încasarea sumelor în valută. Aceste conturi funţionează şi ele pe principiul corepondenţei în sensul că o debitare în contul deschis în contabilitatea unea din bănci este în acelaşi timp o creditare în contul deschis în contabilitatea celeilalte. Banca ce îşi plasează bani la o altă bancă numeşte acest cont de corespondent cont „nostro” (cont de activ), în vreme ce banca ce primeşte disponibilul plasat de o altă bancă înregistrează acest disponibil într-un cont de obligaţii numit cont „loro”. Ambele denumiri provin dintr-o terminologie bancară născută încă de la înfiinţarea primelor bănci în republicile italiene.

Transferuri internationaleTransferuri internationaleBăncile de regulă evită să deschidă multe conturi de corespondent la alte bănci, (de tip „nostro”) datorită pierderilor redundante datorate faptului că îşi blochează anumite sume de bani în conturi cu dobândă redusă. Din acelaşi motiv al dobânzii reduse dar privită de această dată din perspectiva obligaţiilor de plată, băncile preferă să deschidă conturi „loro” , în favoarea băncilor partenere, caz în care sumele din cont reprezintă resurse cu cost redus plasate în consecinţă în condiţii de efficienţă ridicată. Pe un parcurs bancar, fiecare participant la procesul de decontare (băncile corespondente directe şi corespondenţii acestora) percep comisioane de tranzacţionare pe care solicită participanţilor din amonte. În general, comisionul bancar reprezintă o condiţie a plăţii, astfel că iniţiatorul trebuie să specifice pe dispoziţia de plată dată băncii şi modalitatea de plată a comisionului. Se practică astfel trei modalităţi de comisionare:

Comisionul îl plăteşte clientul plătitor (menţiunea pe dispoziţia de plată fiind în acest caz standardizată sub denumirea de „our”);Comisionul îl plăteşte beneficiarul (menţiunea pe dispoziţia de plată fiind în acest caz „ben”);Comisionul se plăteşte de către ambii parteneri, o parte de către emitent, până la comisionul băncii corespondente şi cealaltă parte de către beneficiar (menţiunea pen dispoziţia de plată fiind în acest caz „share”).

Transferuri internationaleTransferuri internationaleClientul Popescu SRL cu cont curent deschis la sucursala A a Băncii Prima SA are de făcut o plată de 5.000 Lire sterline către un furnizor al său, John LTD, cu cont la sucursala B a Băncii First din Londra. Banca Prima nu are cont de corespondent cu banca First din Londra. Plata se face zi/zi[1] în data de 16 oct. 200x În acest caz apelează la o bancă corespondentă din Anglia care poate introduce în sistemul local interbancar suma respectivă pentru a ajunge în contul destinatar al clientului băncii First. Banca corespondentă a băncii Prima este banca Second. [1] În realitate plata se face „spot” la 2 zile, în sensul că de regulă, circuitele internaţionale implică decontări cu bănci aflate la -12 ore sau + 12 ore distanţă datorită diferenţelor de fus orar. Mesajul de plată este transmis anticipat, introducând şi data valorii (definită în termionologia bancară curentă data valutei) adiică data la care suma urmează a se înregistra în contabilitate.

Transferuri internationaleTransferuri internationaleÎn contabilitatea Băncii Prima:a. La sucursala A, emiterea plăţii către centrala

băncii:


16 oct. 200x Cont curent Popescu SRL 2511 5.000


341 5.000


b. La Centrală se

înregistrează:


16 oct. 200x Decontări intrabancare – sucursala A

341 5.000

Cont corespondent Banca Second (nostro) sau

121 5.000

Cont corespondent Banca Second (loro)

122


Transferuri internationaleTransferuri internationale

La Banca Second din Anglia se înregistrează:


16 oct. 200x

Cont loro (sau nostro) Banca Prima*)

5.000

Cont curent la banca centrală sau

5.000

Cont de corespondent banca First**)

*) Procesul de decontare interbancară prin banca centrală din Anglia ar trebui să urmeze aceleaşi etape de decontare prezentate mai sus. **)În cazul în care decontarea locala se face prin conturi de corespondent deschisă de o bancă locala în favoarea altei bănci locale

Principiul DobPrincipiul Dobânziiânzii

Dobânda = Principalul x Rata x Timpul

DobDobânda reală vs dobânda ânda reală vs dobânda nominalănominală

Dr= Dn ± I


Dn= 9%

An precedent An curent

I= 6%


Dr= Dn ± Ie

TitluriTitluri

Titlurile emise reprezintă un debit asociat unei promisiuni de a rambursa suma împrumutată (numită valoarea nominală) la o dată specificată în viitor (numită data scadenţei) la o anumita rată anuală a dobânzii (numită cuponul ratei dobânzii).

Tipologia titlurilorTipologia titlurilor

Din punctul de vedere al emitentului se definesc:1. Titluri emise de stat (care împrumută bani de pe piaţă în vederea

acoperirii cheltuielilor bugetare);2. Titluri emise de organisme administrative în subordinea statului

(ministere, societăţi de natura regiilor autonome, instituţii guvernamentale), pentru finanţarea diverselor lor activităţi;

3. Titluri emise de entităţi administrative locale (primării, prefecturi) în vederea acoperirii unor cheltuieli administrative cum ar fi infrastructura de canalizare sau de drumuri, tratarea apelor reziduale, etc.

4. Titluri emise de societăţi comerciale private sau de stat sub forma unor titluri de credit (obligaţiuni) sau a unor titluri de capital (acţiuni).


Din punctul de vedere al scadenţei, literatura de specialitate defineşte:1. Titluri pe termen scurt (bonuri sau bilete) emise în general de

Trezoreria statului pentru finanţaea bugetului anual; Aceste titluri au o scadenţă până la 1an;

2. Titluri pe termen mediu (note sau certificate) emise pentru perioade între 1 şi 5 ani;

3. Titluri pe termen lung (obligaţiuni) emise pentru perioade peste 5 ani.

Tipologia titlurilorTipologia titlurilorÎn funcţie de tipul venit realizat :

1. Titluri cu venit fix unde cuponul dobânzii se plăteşte regulat, la termene şi în cuantumuri prestabilite. Se consideră cu venit fix, titlurile cu rată fixă a dobânzii, cum sunt de regulă, obligaţiunile, certificatele de trezorerie şi alte titluri cu dobândă fixă.

2. Titluri cu venit variabil unde plata dobânzii se face în funcţie de condiţiile pieţei;

3. Acţiunile emise de societăţile comerciale unde venitul implicit este reprezentat de dividend iar venitul real (în cazul acţiunilor cotate la bursă sau al celor tranzacţionate pe piaţa extrabursieră) îl reprezintă diferenţa favorabilă între valoarea nominală şi valoarea de piaţă - pe piaţa primară sau diferenţa favorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de vânzare – pe piaţa secundară.

4. Titluri de creanţe comerciale unde venitul real este reprezentat de diferenţa între valoarea nominală a dobânzii şi taxa de scont (bilete la ordin, cambii propriu-zise).


1.Din punctul de vedere al emitentului se definesc:1.Titluri emise de stat (care împrumută bani de pe piaţă în vederea acoperirii cheltuielilor bugetare);2.Titluri emise de organisme administrative în subordinea statului (ministere, societăţi de natura regiilor autonome, instituţii guvernamentale), pentru finanţarea diverselor lor activităţi;3.Titluri emise de entităţi administrative locale (primării, prefecturi) în vederea acoperirii unor cheltuieli administrative cum ar fi infrastructura de canalizare sau de drumuri, tratarea apelor reziduale, etc.4.Titluri emise de societăţi comerciale private sau de stat sub forma unor titluri de credit (obligaţiuni) sau a unor titluri de capital (acţiuni).



Perspectiva contabilă

1. titluri deţinute în scopul tranzaţionării (titluri de tranzacţie)

2. titluri disponibile pentru vânzare (titluri de plasament);

3. titluri deţinute până la scadenţă (titluri de investiţii);

4. titluri de participare deţinute în filiale;

5. titluri de participare deţinute în societăţi asociate;

6. titluri de participare deţinute în entităţi controlate în comun.

Operaţiunile privind titlurileOperaţiunile privind titlurile




Operaţiuni de pensiune

Cesiuni ale elementelor de activ, pe o bază contractuală irevocabilă, prin care instituţia cedentă se angajează să reprimească, iar instituţia cesionară să retrocedeze, aceleaşi elemente de activ, la un preţ şi o dată stabilite prin contractul de pensiune


Împrumuturi de titluri

Au ca scop facilitarea operaţiunilor solicitate de clientelă şi care permit împrumutatului să satisfacă imediat cererea, fără ca titlurile să fi fost cumpărate.


Operaţiunile de vânzare cu posibilitate de răscumpărare (REPO)

Operaţiuni însoţite de un acord prin care banca îşi rezervă posibilitatea de a relua sau răscumpăra elementele cedate, contra plăţii unui preţ convenit, la o dată sau la un termen stabilit.


Operaţiunile de cumpărare cu posibilitate de revânzare (reverse REPO)

Operaţiuni însoţite de un acord prin care banca îşi rezervă posibilitatea de a revinde elementele cumpărate, contra plăţii unui preţ convenit, la o dată sau la un termen stabilit.

CrediteCredite

Un avans în bani sub promisiunea absolută de rambursare la o dată viitoare. Când o bancă este împrumutantul, promisiunea este făcută în scris şi semnată de către împrumutat

CrediteCredite

Creaţia Monetară

Cont de credit = Cont curent

CrediteCrediteSocietatea Popescu SRL a împrumutat 10.000 lei pe 8 Mai 2006, rambursabili la 8 August 2006, 92 de zile mai târziu. Acordul de împrumut între bancă şi împrumutat include posibilitatea prelungirii creditului la data scadenţei (presupunând că nu apare nici o deteriorare a solvabilităţii companiei) în valoare de 8.000 lei, cu o reducere a creditului iniţial de 2.000 lei şi cu scadenţa finală la 8 Noiembrie 2006, după alte 92 de zile. Rata anuală a dobânzii la creditul iniţial şi la cel reînnoit este de 12%. Banca înregistrează venitul din dobândă prin metoda cumulativă utilizând calculul prin dobânda simplă. În ultima zi a fiecarei luni se realizează înregistrarea venitului din dobândă pentru acea lună cu excepţia lunii în care creditul ajunge la scadenţă când dobânda se calculează la data scadenţei pentru zilele rămase din acea luna.

CrediteCredite

Data Explicaţie Debit -Credit Cont nr. Debit Credit

8 mai

2006

Credite de trezorerie 2021 10.000

Cont curent 2511 10.000

Acordarea creditului de trezorerie societăţii Popescu SRL dosar xxx


31 Mai

2006

Creanţe ataşate 2027 75,6

Venituri din dobânzi 70213 75,6

Venituri din dobânzi luna mai, credit Popescu SRL dosar xxx

CrediteCredite

Data Explicaţie Debit -Credit Cont nr. Debit Credit30 Iunie 2006



Venituri din dobânzi luna iunie, credit Popescu SRL dosar xxx

Data Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit31 Iulie 2006



Venituri din dobânzi luna iulie, credit Popescu SRL dosar xxx

CrediteCredite


8 August

2006



Venituri din dobânzi luna mai, credit Popescu SRL dosar xxx

Data Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit8 August 2006

Casa 101 2.302,46

Cont curent 2511 2.302,46

Alimentare cont curent, credit Popescu SRL dosar xxx

CrediteCrediteData Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit

8 August 2006

Cont curent 2511 2.302,46

Credite de trezorerie 2021 2.000,00


Rambursare tranşă credit şi încasare dobândă, credit Popescu SRL dosar xxx


31 August

2006


Venituri din dobânzi 70213 60.49

Venituri din dobânzi luna august, credit Popescu SRL dosar xxx

Recunoasterea pierderilor din Recunoasterea pierderilor din creditecrediteEvoluţii nefavorabile

un credit (sau o rată) nerambursate se trec la restanţe a doua zi după scadenţă; asociate creditului sau ratei nerambursate se trec la restanţe şi dobânzile aferente. un credit sau o rată nerambursate după trei luni de la scadenţă se trec în categoria creditelor îndoielnice, împreună cu dobânzile aferente; creditul şi dobânda sunt oricum provizionate integral. după obţinerea titlului executoriu prin hotărâre judecătorească, creditele devenite îndoielnice se şterg din bilanţ, urmând a fi urmărite în continuare

Recunoasterea pierderilor din Recunoasterea pierderilor din creditecredite

Pe 8 noiembrie, Popescu SRL nu a rambursat cei 8.000 lei şi nici dobânda datorată de 241,96 lei. Această situaţie se va menţine şi după trecerea a trei luni, timp în care banca va iniţia procedurile de executare silită, obţinând titlul executoriu asupra garanţiilor clientului pe 25 ianuarie 2007

Recunoasterea pierderilor din Recunoasterea pierderilor din creditecrediteData Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit

9 Nov. 2006

Creanţe restante 2811 8.000

Credite de trezorerie 2021 8.000

Trecere la restanţă credit Popescu SRL dosar xxx

Data Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit9 Nov. 2006

Dobânzi restante 2812 241,96

Creanţe

ataşate

2027 241,96

Trecere dobâzi la restanţă, credit Popescu SRL dosar xxx


Data Explicaţie Debit –Credit Cont

nr.

Debit Credit

9 ian. 2002

Creanţe îndoielnice 2821 8.000

Creanţe

restante

2811 8.000

Trecere la credite îndoielnice credit restant Popescu SRL dosar xxx

Data Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit9 ian. 2002

Dobânzi îndoielnice 2822 241,96

Dobânzi restante 2812 241,96

Trecere dobâzi restante la dobânzi îndoielnice, credit Popescu SRL dosar xxx



Cheltuieli cu provizioanele -

credite

6621 8.000

Provizioane specifice de

risc de credit

2911 8.000

Constituire provizioane risc credit, credit Popescu SRL dosar xxx


Cheltuieli cu provizioanele - dobânzi 6621 241,96

Provizioane specifice de

risc de dobândă

2912 241,96

Constituire provizioane dobânzi, credit Popescu SRL dosar xxx



Provizioane specifice de risc de

credit

2911 8.000

Venituri din

provizioane specifice

de risc

7621 8.000

Anulare provizion de risc de credit, credit Popescu SRL dosar xxxData Explicaţie Debit –Credit Cont nr. Debit Credit

25 ian. 2002Provizioane specifice de risc de credit 2912 241,96

Venituri din

provizioane specifice

de risc

7622 241,96

Anulare provizion dobândă, credit Popescu SRL dosar xxx



Pierderi din creanţe nerecuperate

acoperite cu provizioane

667 8.241,96

Credite

îndoielnice

2821 8..000,00

Dobânzi

îndoielnice

2822 241,96

Scoatere din bilanţ credit şi dobândă, credit Popescu SRL dosar xxx

DepoziteDepozite

Băncile se dezvoltă prin creşterea sumelor în depozite. Băncile mari pot fi considerate ca foste bănci mici care au crescut suma depozitelor atrase.

DepoziteDepozite

Un depozit poate fi definit ca fiind fonduri plasate la o bancă în schimbul dreptului de rambursare de către banca la o data viitoare .

Depozitele sunt obligaţii (datorii) ale băncii sub forma soldurilor creditoare ale conturilor deţinute de partenerii numiţi depozitari (clienţi)

DepoziteDepozite

În registrele băncii, un cont de depozit este o obligaţie către un depozitar.

În registrele depozitarului, contul de depozit este un activ, reprezentând un plasament adică dreptul său primi bancii înapoi şi de a fi plătit de bancă la o anumită dată în viitor cu un preţ numit dobândă

Servicii asociate depozitelorServicii asociate depozitelor Banca colectează (încasează) ordine de plată cecuri,

cambii, numerar efectiv şi echivalente ale acestuia în favoarea clientului.

Banca păstrează sau tezaurizează depozitul într-o formă sigură şi convenabilă.

Depozitul este sigur în limitele asigurării de depozite, asa cum este ea emisă de Fondul Naţional de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar la care se adaugă solvabilitatea recunoscută a băncii ca o corporaţie profitabilă Prin reglementări supervizate de Banca Naţională a României, Fondul asigură plata depozitelor până la o anumită limită, modificată periodic. Obligativitatea constituirii unei rezerve la acest Fond nu este atractivă pentru bănci deoarece această rezervă esle stab sau deloc remunerată. Acest lucru, alături ce limitele rezervei minime obligatorii, diminuează disponibilul pentru plasamente, fapt ce obligă băncile fie să coboare nivelul dobânzilor la depozite fie să ridice nivelul dobânzilor la credite pentru a-şi acoperi pierderea potenţială cauzată de blocarea în active nerentabile a acestor resurse costisitoare.

Banca plăteşte integral sau parţial soldul depozitului la cererea depozitarului, subiect al unor restricţii aplicabile.

plateste venituri din dobânzi depozitarilor pentru utilizarea banilor depuşi.

furnizează o relaţie client-depozitar pentru diverse alte servicii (schimb valutar, consiliere financiară, evaluare de active, etc)

Conturile curenteConturile curente Sunt depozitele de încasări şi plăţi prin care de regulă

entităţile economice îşi menţin legăturile financiare cu diverşii parteneri economici. În conturile curente se fac alimentări şi retrageri de numerar, se fac plăţi pe circuitele bancare şi se încasează bani din aceste circuite.

Caracteristicile esenţiale ale conturilor curente:– sunt conturi la vedere cu o mare variaţie a slodurilor de la o perioadă la

alta;– sunt remunerate slab sau deloc fapt ce le face neatractive în situaţia

efectuării unui plasament;– sunt conturi de disponibil de credite, în care se înregistrează

contravaloarea numerarului împrumutat de client în conformitate cu condiţiile de creditare.

– sunt conturi de obligaţii ce acceptă sold debitor, în situaţia în care (cum sunt plăţile pe instrumente de debit – cecuri, bilete la ordin, etc) suma de plătit este mai mare decât disponibilul existent în cont.

Posibilitatea înregistrării disponibilului din creditele pe carduri,

Depozite efectiveDepozite efective Depozitele la vedere (CDV) sau depozite overnight, sunt constituite

pe o durată de cel mult o zi lucrătoare Depozite la termen (CDT). Depozitele care au o anumita scadenţă se

numesc depozite la termen. Depozitarul trebuie să aştepte până la scadenţă sau să plătească o penalizare pentru retragerea anticipată. Această penalizare este de regulă diminuarea a dobânzii la nivelul dobânzii la vedere.

– se constituie pe o perioadă predefinită (de la 1 săptămână până la depozite constituite pentru o perioadă de peste cinci ani). Exemple tipice sunt depozitele la 1 lună, 3 luni, 6 luni, 1 an, 3 ani, 5ani. La solicitarea clienţilor, banca poate accepta şi depozite cu alte scadenţe.

– Suma depusă în cont nu se mai poate modifica (nici în sensul majorării nici în sensul diminuării) pe toată durata de viaţă a depozitului.

– Dobânda se plăteşte la scadenţă. Băncile calculează şi recunosc cheltuiala cu dobânda pe principiul contabilităţii cumulative (de angajament) adică la nivel lunar însă bonificarea dobânzii se face efectiv la scadenţa depozitului respectiv.

– Dobânda este de regulă fixă, stabilită la data constituirii depozitului. Practica bancară românească din ultimii ani arată că şi de la această regulă pot apare excepţii, în sensul că banca poate diminua sau majora dobânzile, în funcţie de condiţiile pieţei, cu condiţia să prevadă această clauză în contractul de depozit.

Depozitele colaterale sunt constituite de bancă pentru sumele depuse de clienti sub forma de garantie pentru unele produse de tip credit ale băncii sau pentru unele tranzactii comerciale proprii ale acestora.

Certificate de depozitCertificate de depozit Certificatele de depozit (CD) sunt un depozit evidenţiat de un

instrument de natura titlurilor ce are multe din caracteristicile atât ale titlurilor cât şi ale depozitelor :– ca titlu, CD reprezintă un împrumut particular al băncii de la un client al

său, împrumut certificat de bancă prin emisiunea unui document (nu neapărat pe suport hârtie) asimilabil unei cambii prin caracteristicile de individualizare (sunt documente dedicate, atestând titlul de proprietate al posesorului) şi negociabilitate;

– ca titlu, se poate tranzacţiona pe piaţă, în afara băncii, prin scontare, fiind în acelaşi timp un instrument de plată;

– ca depozit, are un titular cunoscut (cumpărătorul titlului), are scadenţă şi dobândă fixă;

– ca depozit, reprezintă un contract între cumpărător şi banca emitentă.

Exemple de tranzacţiiExemple de tranzacţii Casa (retrageri de numerar) Alte conturi de depozit (constituiri de depozite) Depozitele altor clienţi (plăţi) Decontări intrabancare (plăţi în cadrul aceleiaşi bănci) Decontări cu BNR (la altă bancă) Cont de corespondent (plăţi internaţionale) Rambursări de credite

Casa (alimentare contAlte conturi de depozit Încasări de la alţi clienţiDecontări intrabancare Decontări cu BNR Cont de corespondentDisponibilizări de crediteBonificarea dobânzilor

Exemple de tranzacţiiExemple de tranzacţiiUn client depozitează lei 100 în numerar în contul

său curent

101 Casa 100 lei 2511 Cont Curent 100 lei

Exemple de tranzacţiiExemple de tranzacţiiO clientă plasează numerar de 250 lei în într-

un depozit la 3 luni 101 Casa 250 lei 2511 Cont Curent 250 lei

şi

2511 Cont Curent 250 lei 2532 CDT 250 lei

Exemple de tranzacţiiExemple de tranzacţiiUn client cumpără un CD şi plăteşte pentru el în

numerar 350 lei- Client fără cont curent

101 Casa 350 lei 2541 Cd 350 lei- Client cu cont curent

101 Casa 350 lei 2511 Cont Curent 350 lei

şi

2511 Cont Curent 350 lei 2541 CD 350 lei

Exemple de tranzacţiiExemple de tranzacţiiUn client transferă 75 lei din contul său la

vedere în contul la termen

2531 CDV 75 lei 2511 Cont Curent 75 lei

si

2511 Cont Curent75 lei 2532 CDT 75 lei

Exemple de tranzacţiiExemple de tranzacţii Un client retrage 50 lei din contul său curent 2511 Cc 50 lei 101 Casa 50 lei Un client cumpără un certificat de depozit

de 1.000 lei şi plateste pentru el din contul său curent

2511 Cc 1.000 lei 2541 CDV 1.000 lei Un client transferă 1.000 într-un cont de

depozite colaterale pentru garantarea unei plăţi

2511 Cc 1.000 lei 2533 Depozite colaterale 1.000 lei

Date post:	25-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	adrueb
View:	445 times
Download:	0 times

Contabilitate bancara

Documents