Constructii din Cob - eseu

7/23/2019 Constructii din Cob - eseu

1/20

EcoTehnologieArhitecturalacurs optional sem II an universitar 2009/2010U.A.U.I.M.FacultateadeArhitectura

[CONSTRUCTIIDINCOB]

Stud.BalanMariaGR.55B

Stud.PopMadalinaGR.55B


2/20

CUPRINS

1. INTRODUCERE nevoiadeaconstruiecoinsecXXI

resursealternative

consumminimdeenergiesimaterial

prezervareanaturii

2. REDESCOPERIREATEHNICILORTRADITIONALESIADAPTAREA LORLANEVOILECONTEMPORANE

ARHITECTURA

DE

PAMANT

A.Istoric

B.Pamantulcamaterialdeconstructie;avantaje,calitati,potential

C.Tehnicisimoduridepunereinopera

3. AVANATAJELEFOLOSIRIIMATERIALELORNATURALEA.Protejareasiimbunatatireaproprietatilorpamantului

B.Sistemele

low

consumption

dintr

ocasa

verde

de

pamant

4. EXEMPLEPUSEINPRACTICA detaliereaexempludecasaverdeconstruitapecheileNerei,langaSascaRomana

Arh.IleanaMavrodin

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE


3/20

1. INTRODUCERELa

sfarsitul

secolului

al

XIX

lea,

dupa

revolutia

industriala,

saprodus

ointreaga

transformare

la

nivelul gandirii si tehnicii pe plan mondial. Avantul omului catre o societe noua, industrializata,

rationalistaadus lapierdereavalorilortraditiei, laatenuarearelatiei intimedintreomsinatura.Acest

avant tehnicist a avut desigur efectele luinegativeobservabiledea lungul timpului. Intradevar,din

puncde vedereal stiintei si tehnicii societatea a ajuns launniveldemnde luat in seama.Cu toate

acesteapierdereasensibilitatiispecificeomuluisimplu,aspiritualitatiiaduslaignorareaunorprobleme

ceneprivescpetotiinmoddirect,sianumerespectulfatadenatura,protejareasiprezervareaacesteia,

aresurselorsaleregenerabilesauneregenerabile.AstfelsaajunsinsecolulalXXIleasaneconfruntam

cumariprobleme legatedemediul inconjurator: incalzireaglobala,epuizareaunor resurse,disparitia

unor speciideplantesianimale,alunecarilede terendatoratedefisariiexcesive,etc.Darcumpentru

fiecareproblematrebuiesaexistesiosoultie,inultimiianiainceputsacapeteoamploaretotmaimare

omiscareproenvironment,lainceputcaonecestiate,trepatatcapatandaeruluneimode.Caurmarein

domeniularhitecturiioseriedetehniciecologicealtenativeau inceputsafiecercetatesi inbunatatite.

Necesitateadeaconstruicatmaiecologicvinedindorintadeaprezervaresurseleplanetei,deautiliza

evetual resurse alternative (energie solara, eoliana, geotermala, etc),modalitati de construire ce nu

utilizeaza resurse de energie (case pasive), utilizarea de materiale reciclabile, agresarea minima a

terenului pe care se contruieste, minimizarea producerii poluarii prin tehnica construirii, utilizarea

rezurselorpecaresitulleofera.

Una dintre solutiile ce acopera o mare parte din aceste conditii de construire este cea a

arhitecturiidin

pamant

nears.

Chiar

daca

este

o

tehnica

veche

de

mii

de

ani,

redescoperirea

acestui

gen

dearhitecturaadus la realizarea faptului ca sepoate construi cuajutoruleiecologic, ieftin, sanatos

(pentrunaturadarsipentruom)sinuinultimulrandmodern.


4/20

2. REDESCOPERIREATEHNICILORTRADITIONALESIADAPTAREALORLANEVOILECONTEMPORANE ARHITECTURADEPAMANT

ISTORIC

Tehnicade constructie a arhitecturiidepamant esteunadin celemai vechiutilizatedeom.

Dupa descoperirile facute aceasta dateaza de mai bine de 9000 de ani. Cele mai vechi asezari inca

existente,facutecucaramizidinlutarslasoaresaudescoperitinTurkestan(Pumpelly)sidateazadela

8000la6000deaniI.Ch.InAsirriaexistafundatiirealizatedinpamantbatatorit,construiteacum7000

deani(aproximativ5000I.Ch.).Pamantulseutilizaincladiriledelocuitdarsipentrulocasurilesfinte,un

exempluelocventinaceastaprivintafiindTemplulluiRamsesalIIleadinEgipt,construitdincaramizide

lutacum3200deani.Zidulchinezesca fostcontruitdinpamanttasat fiindulteriorplacatcupiatrasi

zidarieaparenta.InMexicdeasemeneaintalnimpiramideconstruiteintreanii300si900I.Ch.continand

aproximativ2milioane

de

tone

de

pamant

tasat.

Se

poate

observa

faptul

ca

pe

langa

vechimea

impresionanta, acest tip de arhitectura acoperea cele mari arii din diferite continente si reprezenta

civilizatiitotalindependenteuneledealtele.

Inzonelecuoclimauscataunderesurseledelemnsuntlimitate,saudezvolatatnoitehnicide

constructie cu acoperire in bolta realizate din caramizi de lut, sau domuri construite fara cofraj sau

suport(Persia).Inchinadouazecidemilioanedeoamenilocuiescincasesapatesubpamantinpamant

lutos.

InGermaniasaufacutdescoperiridinEpocadeBronzconformcarorapamantulerautilizatca

umpluturapentruperetiidecheresteasaupentrualega trunchiuriledecopacialeperetiilorrealizatidin

busteni. InEuropadeNordceamaivecheasezarecuperetidincaramizide lut,a fostdescoperita in

HeuneburgFort (Germania)datanddinsecolulalVIlea I.Ch. InSpaniadeasemeneaexistaedificii in

pamanttasatdatanddinainteaereinoastre.In AmericaCentralasideSudsuntdeasemenea intalnite

atatcase facutedin zidariede lutars la soarecat siconstructiidinpamant tasat. InAfrica ,aproape

toatemoscheilesuntcladitedinpamant.

InperioadaEvuluiMediu,pamantulcontinua sa fieunmaterialde constructiedesutilizat, in

Europa Centrala de exemplu ca umplutura pentru pereti de lemn sau ca material ignifug pentru

acopersuriledepaie.InsecolulalXVleaiaamploaretehnicapamantuluitasatinFranta,urmandcaintre

anii 17901791, Francois Cointreaux sa publice patru brosuri despre aceasta tehnica de construire,

urmandca

acestea

sa

fie

traduse

in

germana

doi

ani

mai

tarziu.

Ceamai inalta cladire cuperetidepamantdinEuropaa fost construita in1828 inWeilburg,

Germania.


5/20

PAMANTULCAMATERIALDECONSTRUCTIE

Jumatate dinpopulatiaintregiiplanete,aproximativ3miliardedeoamenidepe6continente,

traiesc

sau

lucreaza

in

cladiri

construite

din

pamant.

Proprietati Calitati Avantaje

Pamantul este probabil inca cel mai raspandit material de constructie. Pamantul utilizat in

construiteacladirilorestealcatuitdintrunamestecdeargila,nisipfin,nisipsialteagregatecapietrisul

saupiatra. Dinacestamestecsepotrealizacaramizilenearsesauarse lasoare,saupamantultasatce

consta in compactarea acestuiaprinbatere in cofraje.Acesta are o serie de proprietati cedifera in

functiedezona.Tocmaideaceeanupoateficonsideratunmaterialstandard, lucruceesteconsiderat

undezavantaj.Avand invederecapamantulseutilizeazadepesitulpecareurmeazasasecladeasca

edificul,deobiceidinpamantulsapatpentrufundatie,acestapoateficompusdincantitatidiferitedelut

nisipsau

agregate.

Tocmai

de

aceea

prepararea

si

amstecul

materialelor

poate

diferi,

ceea

ce

presupune

un studiuprealabil al caracteristicilorpamantului si eventulo ajustare a acestuia prin adaugarea de

aditivi pentru o compozitia potrivita. O alta problema a pamantului este faptul ca uscanduse, se

contracta,prinevaporareaapeipecareocontine.Aceastacontractareduce laaparitiacrapaturilor.In

cazulcaramizilorprocentulsecontractareeste intre3si12%,pentruacesttipdematerialfiindnevoie

deunpamantmaiumed.Incazulpamantuluitasatcontinutuldeapaestemairedusceeaceduce lao

micsoraremaimica(0,20,4%).Contractareapamantuluisepoateatenuaprinreducereacontinutului

deargilasiapasauadaugareadeagregatesauaditivi.Lutulnurezistaincontactcuapa,lucruceducela

nevoiadeaproteja componentele realizatedinelexistandmaimultemetodede rezolvareaacestui

neajuns.

Inschimbavantajelearhitecturiidelutfaccaacesteproblemesanureprezinteuninconvenient.

Inprimulrand, fiindunmaterialnatural,pamantulpermiterealizareaunuibalansnaturalalumiditatii

aerului.Argilaestecapabilasaabsoarbaumiditateamairapidsilaocotamultmairidicatadecatoricare

alt material de constructive, facilitand astfel balansul climatului interior. Studiile au aratat ca argila

mentineoumiditatede 50% aproape constantpe totparcursul anului. Totodatapamantul, ca orice

materialgreu,inmagazineazacaldura.Carezultat,inzoneleclimaticecudiferentemaridetemperature

de la zi la noapte, sau acolo unde estenecesara opastrare catmai eficientaprinmijloace pasive a

calduriisolare,pamantulpoateoferibalansulclimaticidealpentruinterior.Pamatulesterezistentlafoc

siunidealizolatorfonic.

Prepararea,transportulsimanoperapamntuluiinsitnecesitacirca1%dinenergiaconsumatain

producerea,transportulsimanoperacaramizilorarsesauabetonuluiarmat.Astfel,pamantulproduce

zeropoluareamediuluiincojuratorinconstructii.Elestesireutilizabil,pamantulnearspoatefireutilizat

deunnumar infinitdeoripeoperioadafoarte indelungata.Pamantuluscatpoatefirefolosit dupace

esteprealabil inmuiat inapa.Inacestfel,pamantulnudevineniciodataundeseuceagreseazamediul

inconjurator.

Pastrandechilibrulintreprocenteledeumiditatedecelputin0.4%sicelmult6%dingreutatea

sa,sitotodatacapilaritatearidicata,facdinpamantunmaterialceconservaelementeledinlemncevin


6/20

in contact cuel, tinandule tot timpuluscate. Inmodnormal, insecteleaunevoiedeoumiditatede

minimum 1418% pentru a supravietui, iar ciupercile de o umiditate de peste 20%, astfel lemnul

adapostitdepamantnu va trebui sa infrunteniciunadintreacesteproblem. Simila,pamantulpoate

conservacantitati

mici

de

paie

ce

fac

parte

din

amestecul

destinat

constructiei.

Insa

trebuie

sa

se

tina

contsanufiefolositaocantitatedepaiecevageneraodensitatemaimarede500la600kg/m.Dacase

depaseste aceasta valoare, pamantul isi va pierde capcitatile de conservare din cauza capilaritatii

ridicateapaielor,sivaduce lamucegaireapaielordacaacestearamanumedepeoperioadamarede

timp.

Se stie ca peretii din pamant pot absorbi poluanti dizolvati in apa. Fosfatii sunt legati de

mineraleledinlutsiextrasidinscurgeri.Avantajulacesteiproceduriesteacelacainapanuramanenici

o substanta straina, fosfatii fiind transformati in fosfatidecalciumcevor fiutilizati ca fertilizator.Se

spunechiarcaperetiiconstructiilordinpamantajutalacuratareaaeruluipoluatcepatrundelainterior.

Cobul

Cladiriledincobfolosescunamestecsimpludepamantlutos,agregate,paie,nisipsiapa,pentru

acreaostructurasolidapentrupereti,construitifaracofrajesaualte forme impuse,faracaramizisau

chimicale,peunsocludepiatra.

Constructiiledincobreprezintaartadeacostruicasefolosinddoarmaterialeprovenitedin

pamant.Cuvantulcob(argilaamestecatacupaie,conf.dict.)vinedinbritanicavechesiinsemnaun

bulgaresauomasarotunda.Cobulestelabazaunamestecdepaie,nisipsilut(argila).Deindatace

peretiaufostinaltati,asezandbulgariisaufuniilelunguietedecobunapestealta,suntacopeiticu

tencuialapentru

afiizolati

si

mai

bine

inchegati.

Nu

exista

forme

impuse,

caramizi

sau

cofraje.

Deoarece

cobulareaceeasiconsistentacuceaalutuluisiconferaaceasilejeritatedemodelare,conducecatre

nisteformeorganicecesuntmaimultcurbatesimultmainaturale.Cobulpoatefifolositdeasemenea

pentrusculpturiornamentale,peretiexterioridegradinasauchiarsicuptoaretraditionale.

Cobulesteliteralmentenoroiieftindeorecesecompunedinmaterialecesegasescdejain

natura.Elpoatefideasemeneamodelatpentruadacaseloroamprentaartisticaunica.

Cobulestefoarteusordefolosit,lafelcaojoacadecopii.Cutotiineputemaduceamintede

casemateleconstruiteincopilariedinbulgaridenoroi.Deciiatacatehnicaestepejumatatestapanita

incadinfragedacopilarie.Putemspunecacobulesteaproapeinstinctiv.

Cobulestedeasemeneanontoxic.Elestecompusdinmaterialenaturale,cenucontinnicio

toxina.Cobul

nu

necesita

nici

un

alt

produs

ce

nu

vine

tot

direct

din

natura.

Aceasta

arta

ancestrala

a

construiriidinpamantnucontribuieladefrisareapadurilorsaulamineritsaulaoricealtaformade

poluare.Fiindometodanaturaladeconstructienusebazeazapeniciunaltmaterialmanufacturat in

prealabil,sifolosindnumaimaterialecesegasescpesitulconstructiei,nuarenevoiedeniciunconsum

inutildecombustibilpentrutransportulmaterialelorpesantier.

InRomaniaexistaunmaterialasemanatorcasicompozitiecucobul,numitvaiugasau

paianta.Insacobulsedeosebestedeacestaprinurmatoarele:cobulseframantapanaajungede

consistentaluatuluidepainesisepuneinzidumed(rezultandastfelostructuramonolitamultmai

rezistentadecatcaramiziledepamantnearsfolositeinmodtraditional,saupamantulbatutincofraje),

pentrucobnusefolosesccofrajelelapunereainoperasaupentruformareadecramizi,formele


7/20

organiceiiconferaorezistentadeexceptielaincarcariseismicesaudealtanatura,cobulsemodeleaza

cumana,fiecareconstructiefiindunicasiirepetabilareflectandpersonalitateasidispozitiademomenta

modelatorului,intreconstructiesicelceomodeleazasecreazaolegaturaspiritualaunica,danastere

astfelacelui

suflet

de

care

sunt

lipsite

majoritatea

cladirilor

in

care

traim

si

muncim

zi

de

zi.

TEHNICISIMODURIDEPUNEREINOPERAAPAMTULUI

Cladiriledinpamantseregasescintromarevarietatedeformesimarimi,realizatedinmaterial

precumlutars,pamantbatatoritsiunamestecdeargila,nisip,paiesiapa. Dealungultimpuluioamenii

audezvoltatnumeroasetehnicidefolosireapamantuluiinconstructii,dezvoltanduledelabordeiele

verzipanalacaseleverzialeviitorului.

AstfelceamaimarecladiredinlumeconstruitadinpamantbatatoritsegasesteinMali,Africa.

MareaMoscheiedinDjennereprezintapunctualdeplecarealarhitecturiisudanosahelienesiafost

construitain

anul

1907.

Gramajoare

de

lemn

de

palmier

african

sunt

implementate

in

constructie

atat

cu

scopdecorativecatsipentruafifolositeinreparatiileanuale.

InprovincialdinnordulCameroonului,Musgum,salsedelocuireseinaltainformeinalte,

conice,alcatuitedinnoroiuscatlasoaresiapoibatatorit.Numitesicasesobos,acestestructuriauun

profilinformadearcdecos,formamatematicaidealaceasustinegreutatemaxima folosindminimum

dematerial.Modeluldecorativeinreliefincorporateinperetiiexterioriservestedreptschelesipoate

sustinegreutateaunuiom,pentruomentinereadecvataacladiriisireaplicareadenoroipesuprafata

ei.

Estefoarteraspanditatehnicapamantuluibatatorit,ceconstaincomprimareaunuiamestecde

pamantcecontinenisip,pietrissiargila,inanumitecofrajeexternemenitesamodelezeformasectiunii

peretelui.Astfelseobtineunperetesoliddepamant. Inmedieunstratde10cmdepamanttrebuie

batatoritpana

ajunge

la

grosimea

de

6cm.

Trebuie

acordata

oatentie

sporita

marginilor

cofrajului.

Pentrudecoratiepoatefiintrodussipamantcolorat.

InPortugaliasadezvoltatotehnicahibridcecombinasistemulstructuralalperetilordepamant

cuelementedinpamantbatatorit,cob,nuielesitencuiala.Aceastatehnicaurmeazaoretetatraditional

dinAsia,numitaWellerbau,cefoloseaargilafoarteumedapentruconstructiaperetilor,cufundatie

dinadobe,rezistenteladaunatoriorganic,siintercalaticuperetialcatuitidinamestecdeargilasipaie,

acesteadinurmaactionandcaunintaritornatural.Lutulsipaielesuntamestecatecuajutorul

animalelordomestice.Constructianecesitaoperioadade2zilepentruuscareaprimuluistratal

peretilor,dupacareajustareaacestoracuocazma.Stratulurmatoralperetilornecesitaoaltaperioada

deuscare.


8/20

TehnicaBousillageestedeasemeneaunhibriddenoroi,adobe,cob,nuielesitencuiala.Este

tehnicaamestecariiargileisiamuschiuluidecopacsauaacesteiaimpreunacuiarba.Acestamesteceste

folositcaunmortarpentruaumplespatiiledintreelementelestructurale.Oseriedebeteasezateintre

pariistructurii,ajutalainchegareamortarului.Amestecul,modelatincaramizi,afostutilizatsiinaceasta

formapentruaumplespatiiledintrepari,numitsibriquetteentrepoteaux.Seformeazaastfelpereti

solizidenoroiajustaticumortarsiapoivaruiti.Acestamestecfolosestesicaoeficientaizolatie.

Tehnica

franceza

a

patruns

si

in

America

de

Nord

unde

a

capatat

si

influente

de

la

nativii

amer

indieni.Franceziiauconstruitpentruprimadatacasecustructuraingropata.Cateodatapariierau

asezatiuniilangaaltiiasemeniunuigard.Aceastatehnicaimprumutatadelaamerindieniafost

suplimentatadeumplereagolurilordintreparicuamestecdenoroisimuschidecopac.Primeleastfelde

structuriaufostacoperitecuplaciorizontaledechiparos.Acoperisurileeraudeasemeneafinisatecu

scoartadechiparos,resturidescoarta,placisaueraupursisimpluacoperisuridinstuffsaupaie.

Aproapetoateacestecladiriconstruiteinaceaperioadaaveauacoperisuriorganice.

RemarcabilulsistemdeconstructieGeltaftanfolosesteunamestecdepamantbogatinargil

aceesteulteriorarspentruadeveinceramica.Aceastatehnicaafostdezvoltatadearhitectuliranian

NaderKhalili,cesiabazatcercetarileindomeniulcreariidecasedurabile,rezistentelaapasi

cutremure,

realizate

din

ceramica,

pe

implementarea

celor

4

elemente

natural.

Pamantul

si

apa

sunt

folositepentruadanasterecladirii,iarfoculsiaerulpentruaofinaliza.Camereintregisuntarsedin

interior,atingandtemperaturidecelputin1000C.Dupaarderedoarventilatiileacoperisurilorsunt

deschisepentruapermiteracirea.

Unuldintrenumeroaseleavantajealeconstruiriicucobesteacelaalmaleabilitatiiacestuiape

masuraceseusucapeperetiiexteriorisiinterioriacestiapotfiisculptaticudiversedesignuriinrelief.

Cobulconferaunaerpitorescoricareicladiri.Cuunexteriorspalacitalbiciossicuacoperisuri

verzinaturale,caseledintinutulDevon,Anglia,suntdovadavieaexistenteisifolosiriidesutedeania

acesteitehnicideconstructive.Iatachiarunexemplucedateazaincadin1539.


9/20

Oaltaalternativedeconstructieoconstituie,noroiul,piatrasiramasiteledelemnadunatedin

zonasitului.Implementareadeluminatoarezenitaleinacoperisurileverzi,esteoalegerefoartepotrivita

pentruocasadinpamant.

Caramizileadobe,facutedinnisip,argila,apasiunmaterialorganicfibros,degenulnuielelor,

paielorsaualbalegarului,potalcatuilesnecladirisupraetajate.Elesuntfolositecuprecaderein

climateledesertice.Suntprodusederegulaincofrajede20cmx20cmx8cm.Cavitatilecofrajelorsunt

stropitecu

nisip,

dupa

care,

ulterior

introducerii

cu

osingura

miscare

pentru

anu

prinde

goluri

de

aer

a

pamntuluiincofraje,elesuntdepozitatepentruuscareafara,faraafilasateinsoare,ciasezateintrun

locumbros.

Funiiledincobserealizeazaintroducandamesteculintruntifoncuajutorulunuibidonde

plasticfolositcasipalnie.Acestafuniesemaseazapentruascoateargilalasuprefataprintifon.Funiile

suntfoartemaelabile,insaestenecesaraoatentiesporitalacontractareasidilatarealor.Suntutilizabile

cuprecaderepentruperetiineportanti.

Tehnicanouadenumita Hemcrete,reprezintaomixturadecalcarsicanepa,carecapteaza

carbonuldinatmosfera,transformandastfelpamantulfolositpentruconstructieintrunmaterialcu

continutdecarbonsubzero.Ajutaastfellavidareaconstructieiinserandstructuralemnoasainizolatie.

Specialistin

constructii

de

pamant

si

cercetator

in

domeniul

ingineriei

si

al

tehnologiei

informatiei,PeterHickson,adezvoltatomodernasinouatehnicadeconstructie.Cobulesteunmaterial

facutdinargila,paiesiapa;argilaesteliantul,intimpcenisipulsipietrisulfiltreaza,iarpaieleintaresc

intreagaconstructie.Bulgaridepamantsiamestecuridepaiesuntimbinateintrostructuramonolitica.

Sistemulesteunicprinstricturasaadaugandfolosireabambusuluiceinatrestesiadiafragmelor

structurale.Aceastastructuradebambusimplementatacaselordepamantlefacesimairezistentein

zonelecuactivitateseismicaridicata.


10/20

3. AVANATAJELEFOLOSIRIIMATERIALELORNATURALEPROTEJAREA

SI

IMBUNATATIREA

PROPRIETATILOR

PAMANTULUI

Fiindunmaterialnatural,pamantul difera calitativ, in functiede zona in care se gaseste, ca

rezultatalpozitionariigeografice,climei,reliefului,resurselormediuluirespectiv.Astfelestenecesarun

studiu al proprietatilor acestuia si eventule inbunatatiri si ajustari in vederea cresterii calitaii

materialului.

Totodata sensibilitatea la umezeala face necesara protejarea elementelor constructive ale

cladirii. Existamaimulteposibilitatide a face acest lucru. O varianta ce nu presupunemodificarea

compozitiei initialeesteaceeadeautilizaacoperisuricustreasinamaresipentruumezealadinsolce

patrunde prin fundatii este necesara aplicarea unui material hidroizolant orizontal. Insa pentru

elementelece intra incontactcuploaiaestenecesaraadaugareadestabilizatori.Ovariantanufoarte

eficintaesteaplicareaunuistratdevopsearezistentalaapa,dardecelemaimulteoriaparcrapaturice

duc la infiltratii si pierderea proprietatilor respoectivului element. Se prefera insa combinarea

pamantului cu un liant. Astfel avem lianti minerali cum ar fi: cimentul, varul, bitumul. Cimentul

actioneaza caun stabilizator impotrivaapei, in special inpamanturile cucontinut scazutdeargila. In

functiedecontinutuldeargilasevaadaugacantitateanecesaradeciment.Varulprin reactiichimice

poateimbunataticaliaiteapamantuluidarestefoarteimportantacantitateaadaugata,deoarecereactia

chimicadintre ionii calciuluidin var si ioniimetalicidin argila dacanu este ceapotrivitapoate slabi

pamantulmaimultdecat incazul incarenuestetratat.Produseleanimalesuntdeasemeneautilizate

pepostdeliant.Dealungultimpuluidelaacesteasafolositsangele,urina,excrementele,cazeinasau

cleiulpentruastabilizalutul.Exemplulcelmaicunoscutnouainacestsensestechirpiciul,cecontineca

liantbalegarul. Sepoateutiliza siomixturadeproduseminerale si vegetale cadeexemplu: varul si

excrementele,sauvarulsizerul.Deasemeneasiuleiurilesisubstantelecontinuteinanumiteplanteca

agavelesaubanaeleincombinatiecuvarulauefectebeneficeasuprarezistentei laumezeala. Existasi

produsesinteticecarasinile,parafina,ceara,latexulceaucaefectstabilizarealutului.Insasuntscumpe

sinusuntcelemaiecologiceproduse,lucrucarelefaceoarecumexclusedinacesttipdearhitectura.

Pentrureducereacrapaturiloraparutedincontractarealauscaresepotluaoseriedemasuri,de

laajustareacantitatiideapasauagregatedinrespectivulpamant,pana laadaugareadefibrecablana

deanimalsauparuloamenilor,fibredinnucidecocos,agavesaubambus,acedebrazisaupaie.Aceste

fibreabsorb

oparte

din

apa

reducand

astfel

cantitatea

sa.

De asemeni tot prin ajustarea continutului principalelor complonente sau prin adaugadea a

diferiti lianti se imbunatatesc sialteproprtietati cumar fi fortade legatura, fortacompresiunii, forta

impotrivaabraziuniisaumarireaizolatieitermice.

Oaltanoua si inovativaasociereesteaceeaavarului siacanepeicare in contact cu lutulnu

numaicaemite0%carbondarsipreaiacarbonuldinatmosfera.Pe langaaceasta,materialul rezultat

esterezistentlaapa,lafoc,bunizolatortermicsiestereciclabil.


11/20

SISTEMELELOWCONSUMPTIONDINTROCASAVERDEDEPAMANT

Incomparatie

cu

metoda

traditionala

acaselor

construite

pe

pamant,

scopul

unei

constructii

din

pamantnuesteaceladeatraiinsaupepamant,cideatraicupamantul.

Impermeabilitateaaerului:specificarhitecturiidepamantesteimpermeabilitatealaaer,

camerelesuntaproapefaracurentideaer.Curentiideaerumezinupotpenetrastructurasiastfelse

previnavariilestructurale.Suntidealepentrusistemedeaerconditionatcontrolate.Alergenisialte

substantedaunatoarenupotpatrundeincladire.Impermeabilitateaprotejeazadeopotrivasiimpotriva

raspandiriifoculuisiimbunatatesteizolareafonica.Inoriceanotimpexistaoumidiatatede50%incasele

eco.Iarnaesteexcelent,pentrucadincauzaaeruluiuscatexistatotfeluldeafectiunialeaparatului

respirator.Avandumidiatate50%acesteproblemesuntinlaturate.

Acoperisurileverzi:dacaocasaesteseparatadesol,fiindconstruitainaer,atunciseproduce

opierdere

majora

de

umiditate

si

caldura,

iar

anvelopa

cladirii

pierde

amprenta

vietii.

Conceptul

de

casa

dinpamantfolosestepamantulcapeopaturaizolantaceaparaeficaceimpotrivaploii,temperaturilor

joase,avantuluisiaabraziuniinaturale.Acesttipdeacoperissedefinestepeostructuradelemn,avand

omembranahidroizolantapestecareseaseazastratuldepamantin vedereaplantariidevegetatie.Se

recomandaalegereadeierburidenucrescmaiinaltede15cm.

Refolosireaenergiei:datoritaarhitecturiiunice,caseledinpamantsuntinmodparticularfoarte

potrivitepentrusistemedeincalzirealternative.Aerulambientalesteabundentsipoatefifolositca

sursadecaldura.Prinintermediulizolatiei,cladurainmagazinatainpamantpoatefirefolosita.Apa

subteranasiapalacurilorsiaraurilorpoatefifolositadeasemeneacaosursaeficientaatatpentru

incalzirecatsipentruproducereadeenergieelectrica.Unpanousolardedoar4mppoateproduce50

70%din

apa

calda

necesara

unei

familii

de

4indivizi.

UnsisteminovativfolosesteIsonatulunamestecdecanepasipanzacamaterialisolator,un

combustibilbiopentruunsistemdeincalzireadresatintregiicasececontineunsingurboilersiapa

pluvialrefolosita.

Zoneleincalzite:camereleneincalzitenutrebuiesaseinvecinezealeatoriucuceleincalzite,o

cladiretrebuieimpartitainanumitezoneincalzite.Specificularhitecturiidinpamantpermiteacestlucru

cumareusurinta.

Conditiiclimaticeconvenabile:arhitecturacuspecificunicracorestecasapetimpulverii,sio

mentinecaldapeperioadaiernii.Unavantajinplusdecurgedinumiditateamairidicataaaeruluide50

70%inopozitiecuceaacamerelorsupraincalzitealecaselortraditionalepetimpuliernii.Peretiiinterior

aicaselor

din

pamant

sunt

finisati

folosind

hum

ace

mentine

oumiditate

ridicata

in

compensatie.

Sistemeledeaerconditionatfolositesunttotalecologice,mecanice,aerulasigurandoventilatie

naturalafaraniciunconsumdeenergiedinparteamediului.

Protectiaimpotrivafurtunilor,acutremurelorsiafocului:caseledepamantnupotfirasturnate

saudezmembratedecatrefurtuniputernice.Structuradeconstructivesimaipresusdetoatelipsa

colturilorsiaelementelorexpuse,eliminavulnerabilitatilesuprafetelorceinaltcazarfiisupraexpuse

avariilorincazulfurtunilorputernice.Caseledepamantbeneficiazadeostabilitatemaimaredatorita

formelororganicealearcelorsi,incomparatiecualtematerialdeconstructie,cadeexemplulemnul,ele

beneficiazadeoprotectiepropriemultmairidicatalafocchiarsidecatceaabetonului.


12/20

Protejareamediuluisiutilizareaterenului:caseledepamantseintegreazaperfectinpeisaj.

Acoperisurileverziincorporeazamediulsiprotejeazavegetatianaturala.Vegetatiadepeacoperisuri

(intre0.8si3m)contribuielamentinereabalansuluideoxygennitrogendinaer.Acoperisurilepotfi

folositesi

ca

structure

terasate,

daca

solul

permite

asta.

Casele

de

pamant

pot

ficonstruite

cu

usurinta

peterenuriinpanta,pecandceletraditionaleaunevoiedeunsolplat.

Caselesuntproiectatecuinaltimirelativejoase,pentruaminimalizaimpactulvizualsiaevita

umbrireaexcesiva.Suntorientatepeaxanordsudpentruasporiinsorireasiincalzirea,sipentru

iluminareacatmaibunachiarsipetimpuliernii.

Lumina:sefolosescferestremariiinfatadesiluminatoaredetipdome,permitandincaperilorsa

abundedelumina.Luminatoareledetipdomepermitiluminareabailorsiaincaperilorsecundare.

Multedintrecaselepasivenusuntcuadevataecofriendlydeoarecedatoritamarimiilor,a

costurilorridicatesiautilizariimasivedematerialeconsumatoaredeenergiesiacomplexitatii,devin

nistemediifoartepoluantedinmultepunctedevedere.

Uzde

energie

net

zero:

optimizarea

designului

pentru

insorirea

pasiva,

izolatie

balansata,

adapostnatural,panourisolare,apaincalzitasolar,ventialtii,sobepelemne,proiectareaconductelorde

circulatieaapeicaldeprinpaturilesicanapeleadosateperetilor,aparaturacuconsumdeenergie

eficient,gradinisigazoninterior,toaletecegenerezaingrasamantnatural,reciclareaapeiuzate,

reutilizareamaterialelordeconstructiesiacelorcetrebuiescregenerate,soluripentruacoperisuriverzi,

pietrisuri,etc.

Standardeeticesisociale

Conservamediulsiimbunatatesteniveluldeviataalpopulatieilocalenecalificatesaufara

servici.Constientizeazasitrezesteinterespentruproblemeledemediusitraditiilelocale,promoveaza

conditiiviabile

de

locuinte

ridicand

totodata

nivelul

de

trai

si

material

al

intregii

zone,

ofera

osolutie

sanatoasasieconomica.

Performantasicompatibilitateeconomic.

Resurselefinanciarefolositereprezintaaprox.ozecimefatadeocladiretraditionala.


13/20

4. EXEMPLEPUSEINPRACTICAMareaMoscheiealuiDjennedinMali,Africa.

Esteceamaimarecladirefacutadinpamantdinlume.Construitainanul1907,esteconsiderata

cafiindunadintrecelemaifaimoasecladirireperdinAfrica sireprezentativacastilarhitecturalSudano

Sahelian.

CapelaImpacariidinBerlin

Simbolal reuniriiGermanieideEst cuGermaniadeVest,aceasta capela construitape fostul

terenneutruesteprimacladirepublicadinBerlin realizatadinpamant tasat.Ceeaceeste interesant


14/20

esteaspectul fosrtemodern relationatcu tehnica traditionalaalutului tasat, fapt cedemonstreazaca

acesttipdeconstruirepoateaveaunaspectcatsepoatedeactual.

Peoples

Co

Op,

Portland,

Orgon

Realizata din cob, ceasta casa este marturia vie a proprietatii lutului de a se lasa modelat,

sculptat,putandfirealizateastfeltotfeluldebasoreliefurisijocuripefatada.Oaltaproprietaeintalnita

doarlaacesttipdetehnicaconstructiva.

CasadinNapaValley

Un alt exemplu de arhitectura moderna realizata din pamant tasat este al acestei case

proiectatadearhitectaEliotLeesiarhitectulEunSunChun.


15/20

CASAVERDE casutaexperimentaladincob

experimentulecologicesteamplasatpemalulstangalNereilaiesireadinchei,visavisde

satulSasca

Romana

timisoreancaIleanaMavrodin,autoareauneicreatiitehniceprinrealizaresiartisticaprin

unicitate,propuneoineditaalternativadeconstructieauneicaseverzi

ObisnuitiidrumetiilormontanesuntcusigurantafamiliarizaticusuperbuldecoralCheilorNerei

sicuSascaRomana, vechicentrualolarituluiromanescsicentrumestesugarescspecializat,cuo

productiecurentapanalaPrimulRazboiMondial.

Nuseputeaomaipotrivitaincadrareinpeisaj,olocatiemainimeritapentruCasaVerde,un

experimentecologicintoataputereacuvantului,demaratinvaraanului2004,ceoferasprestudiuun


16/20

primsetdedatepentrustabilireadestandardetehnicesieconomicepentruuntipapartedearhitectura

inRomania.

AbsolventaaFacultatiideArhitecturasitotodatagraphicdesigner,IleanaMavrodinsia

petrecutultimii

12

ani

in

Canada.

Saintors

in

Romania,

mai

ales,

pentru

asi

pune

in

aplicare

ideea

incoltitainurmalecturariiuneilucrariapartinandluiIantoEvans,unbritaniccare,luandcamodelcasele

deargiladintinutulDevon,siainfiintatofirmadeconstructivedecasedevacantapetoatacoasta

nordamericanaaPacificului.

Alcatuire

Materialuldebazaestecobul,unamestecdepamantlutos,apa,paiesinisip,100%natural,

asemanatorcuvaiuga/paiantacasicompozite,darprezentandsinumeroasedeosebiri.Afost

achizitionatunteren,nufoarteintins,camjumatatedehectar,pemalulstangalNereilaiesireadin

Chei,inimediataapropierealocalitatiiSascaRomana.Laalegerealocatiei,dincolodepeisajulidilic,a

contribuitsifaptulcamajoritateamaterialelornecesaresegaseauchiarlaloculconstructiei.Inplus,

calitateapamantului

era

demult

recunoscuta

prin

operele

olarilor

banateni.

Sainceputcurealizareauneimachetede1/10siaunorcaramizitest.Aurmatapoifundatiape

alcareiconturafostturnataocenturaarmatade20cmpentrusigurantasistabilitate.Tubuldedrenaj,

afostasezatlabazafundatieidepiatrapentruevacuareaapei.Estesingurulcompromisfacutcu

materialeneecologice,totulinrestfiindfolositsaurefolosit.Stratulvegetaldecapatafostutilizat

pentruacoperisulverde.Solulexcavatdinfundatie,impreunacunisipsipaie,aintratinamestecul

pentrupereti.Panasisticlelegoale culeseliteralmentedintrunmormandegunoi aufostrefolosite,

eleoferindobunaizolatietermicasipermitand,inplus,economisireacobului.Uncopaccutrunchiul

curbatafostcrapatindouapentrurealizareacopertineilaintrare.

Elevatiaare60cminaltimesi60cmlatime.Usasifereastraaflatadeasupraeisuntorientate

spreest

la

solstitiu

de

vara.

Pentru

economie

de

spatiu

saconstruit

oplatforma

pentru

dormit

la

2,20m

inaltime.

Nisesicrengicuformedeosebiteaufostfolositecaelementededecor.Fereastramare

orientataspresudestesiearefolosita.Toateferestrelefixeeraudefaptparbrizedemasinivechi.

Obloaneleaufostconfectionatedinmarginidecherestea.Chiarsiuneltelefolositeaufostimprovizate

localdinmaterialeramase.

Acoperisulverdearomembranahidroizolanta,iarvegetatiaalpinadepeacoperisarezistat

foartebinemicroclimatuluiuscat.

Lafinalnulipsestenimicacesteicreatiicutotulaparte,deformacirculara,cudiametrulde4

metri,curbacircumferinteifiindstricatadoardealveolacarearecadestinatiebaia.Existasiunlocde

gatit.Forma

circulara

acasei

castiga

practic

pentru

locatar

colturile

care

in

general

sunt

putin

sau

delocfolosite.

Fluiditateaformelor

Creatoarea CaseiVerziesteosustinatoareferventaacobuluicamaterialdeconstructiesi,intradevar,

aceastatehnicatraditionalaaflatacumnusepoatemailaindemana,practiclapicioarelenoastre,

poatefiunraspunslauneledinproblemelecucarelumeaseconfrunta.Desigur,pentrumoment,cobul,

casistemdeconstructie,poatefiutilizatmaialesinecoturism,locuintedevacantasaucomunitati

ecologice,darcuputinaimaginatiepoatefivazutsiinspatiulpublicalunuizgaraienori,caonisa

racoroasapentruluatmasaintrozifierbintedevarasauuncuptorcubancutaincalzitaintimpuliernii.


17/20

Ceidrept,resurselefinanciarefolositereprezintaaproximativozecimefatadeocladiretraditionala.

Inspiratiapentruacesttipdeconstructiivinedindirectaobservarealocului,mediului,traditiilorsi

intelepciuniilocale,incaprezenteinsateleromanesti,darcaresuntrapiderodatedeasaltul

consumerismuluimodern.

Liniile

curbe

ale

peretilor,

arcele

si

nisele

creaza

ofluiditate

aformelor,

unica

sispecificacladirilordetiporganic.

Planuri

Fiindorientatedupasoare,cladirilesuntfoarteeficientedinpunctdevederetermic,fiind

racoroasevarasicalduroaseiarna.Nuenevoie,asadar,deaerconditionatinsezonulestival,intimpce,

datoritamaseitermiceacobului,incalzireanecesaraesteminimainanotimpulrece.Inplus,elenu

necesitadrumurimodernizatedeacces,deoarecemajoritateamaterialelornecesaresegasescchiarla

loculconstructiei.

Prinfolosireasoluluivegetaldecapatlaacoperis,cladireadevinedoarunstratintermediarin

ecosistem.Oferindunmicroclimatsanatos,acesteconstructiisuntnepoluantesidevinparteintegranta

alocului,

fiind

poate

singura

alternativa

pentru

cei

cu

alergii

la

emanatii

chimice.

Cobul

ca

material

de

constructieareunimpactminimasupraecosistemuluiprinreducereaconsumuluidelemn,metalsi

materialetoxicesauenergofagefolositeinmodcurentinconstructii.

SantieruldelaSascaRomananuaprodus,intimpulconstructiei,niciunfeldegunoisaudeseuri.

Dupatencuielilesivopselelenaturalepebazadeluturicolorate,produsedeaceeasiIleanaMavrodin,a

urmatpardosealadinlutrosu,impermeabilizata inacelasispiritecologic cuuleideinsicearade

albine.Amesteculpentruprimulstratdinpardosealadepamant,20cmcobcupaielungiputinmai

umeddecatlapereti,esteurmatdeunstratdeegalizarede4cmdinamestecmaifincupaiescurtesi

unultimstratdefinisajdinlutrosucarevafiimpermeabilizatcu3straturideuleideinsicearade

albine,rezultandastfelopardosealucioasasiimpermeabila.

Separe

ca

nu

este

vorba

decat

de

ocasa

pilot,

planurile

doamnei

Mavrodin

incluzand,

in

aceeasi

locatie,maimulteconstructiideacelasitip,carepotfoarteusornastesaupromovaprogrameturistice.

CareprezentataauneiastfeldeimaginiiestecobcottageuldelangaapaNerei,inamontedeChei,in

apropieredeSascaMontana.


18/20

5. CONCLUZIINaturaincareusestesanecopleseascasisaneuimeascademulteori.Inciudacantitatiiimense

decunostiinte

stintifice

pe

care

omenirea

le

aacumulat,

natura

inca

ascunde

marile

mistere.

Aceasta

complexitateabantuitmereugandurileomului.Dinfrustrareincercamsacontrolamnatura,impunand

ordine.Carezultat,neamdepartatdepamant,desisupravietuireanoastradepindeintotalitatedeel.

Seincearcaacumrecastigareaaceleilegaturiprofundecupamantul.Onouamiscareceexploreaza

nevoiaumanadereconectarecupamantulincepesaprindaviataprinintermediulmediuluiconstruit.

Caseledepamantsuntbazatepeinterpretareaunuimediuinconjuratorconstient,ecologicsi

architecturalprogresiv.Sefolosestedeimprejurimiinavantajulei,acesteanusuntadaptatecasei,ci

casaestemodelatainasafelincatsasepotriveascaacestora.

Caseledepamantmodernintegreazacelemainoifinisajeinterioare,delabucatarii

contemporane,baipanalasistemedecontrolalintregiicase.Sefocuseazaasupraproiectariiavandin

vedereindividual,

caruia

iieste

data

oportunitatea

de

aimplementa

un

al

treilea

tesut

in

propriul

sau

limbajarchitectural.

ZonacelmaibinecaracterizatadeconstructiidincobestecomitatulenglezDevon,cu40000de

cobcottage,desiexemplulChineitecoplesestecucele19milioanedecasedepamantridicatepe

imensuleiteritoriu.

Nuestevorbadeointoarcereintrecut,cideointerpretaremodernaaunuimodtraditionalde

aconstrui,oalternativalaarhitecturaactuala.Dacainanii1980inovatiainsemnaopiramidadesticlala

Louvre,insecolul21eapoatefiostructuradecobinpiatacentralaauneimarimetropole.

Constructiiledecobsuntosolutieviabilasiprinfaptulcatrezescinteresulsisensibilitatea

populatieilocalepentruproblemedemediu,socialesipolitice.Sepotnastesipromovaprograme

turisticesau

se

pot

construi

locuinte

cu

investitii

minime

cu

ajutorul

cobului.

Dinpacate,majoritateacladirilorcontemporanesuntrezultatuluneiabordariconventionalea

designuluiceapartinetrecutului.Arhitecturanuartrebuisadominenaturacisacomunicecuea,iardin

acestmotivarhitecturaecologicaisipropunesaseintegrezecatmaiarmoniosinmediulinconjurator.

Inspiratiapentruacesttipdeconstructiivinedindirectaobservarealocului,mediului,traditiilor

siintelepciuniilocalecareincasuntprezenteinsateleromanesti,darcaresuntrapiderodatedeasaltul

"consumerismuluimodern".Formelerotundealeperetiilor,arcelesiniselecreazaofluiditateaa

formelorunicasispecificaacestuigendeconstructii.Cladirileoferaunmicroclimatsanatos,sunt

nepoluantesidevinparteintegrantaalocului.

Unsistemdeconstructienoucuimpactminimasupramediului,atatdesimpluincatsuntem

tentatisa

lignoram

fara

prea

multa

consideratie

dar

care

este

de

fapt

oincercare

de

arhitectura

cu

adevaratecologica.


19/20

6. BIBLIOGRAFIE

Minke,Gernot

Construction

Manual

for

Erthquake

Resistant

Houses

Built

of

Earth,

GATEBASIN/GTZGmbH,2001

Minke,Gernot BuildingwithStraw DesignandTechnologyofaSustainbableArchitecture,

BirkhuserBasel/Berlin,2005

Minke,Gernot BuildingwithEarth DesignandTechnologyforaSustainableArchitecture,

BirkhuserBasel/Berlin,2.Aufl.2009

Kennedy,JosephF.;Wanek,Catherine;Smith,MichaelG. Theartofnaturalbuilding:design,

construction,resources,NewPublisherSocietyCanda2002

RESURSEWEB:

http://weburbanist.com/2008/02/08/simplybrilliantsustainableclayfireddesertarchitecture

innovativebuildingsfromlocalmaterials/

http://www.designverb.com/2007/10/28/naturalarchitecturethebook/

http://webecoist.com/2009/02/02/earthenarchitecturenaturaldirtmudbrickbuildings/

http://inhabitat.com/2006/03/27/sacredsoiltherammedearthreconciliationchapelinberlin/

http://www.talkitect.com/2008/11/blogpost.html

http://www.archicentral.com/clayfieldssuffolkukricheshawleymikhail3816/

http://www.eartharchitecture.org/index.php?/categories/1Cob

http://annesley.wordpress.com/roundhouseproject/

http://earthbagplans.wordpress.com/

http://www.archdaily.com/57106/mapungubweinterpretationcentrepeterricharchitects/

http://www.simondale.net/house/

http://www.casaverde.ro

http://www.erdhaus.ch/

http://gernotminke.de/

http://www.realitatea.net/gernotminkebioarhitectincaseleecotraiesticu

natura_697740.html


20/20

Date post:	11-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	madalina-pop
View:	238 times
Download:	2 times

Constructii din Cob - eseu

Documents