Constructia si Intretinerea unui Teren de Tenis

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZIC SI SPORTREFERAT

Amenajarea unei baze sportive -

Lect.univ.dr. LIUSNEA STEFAN Student: CONSTRUCTIA SI NTRETINEREA UNUI TEREN DE TENIS

*NECESITATEA CUNOASTERII DE CTRE TEHNICIENI A UNOR NOTIUNI DE BAZ PRIVIND CONSTRUCTIA SI NTRETINEREA TERENULUI DE TENIS

Terenul de joc reprezint oglinda antrenorului de tenis. Starea n care acesta se prezint, gradul de curtenie, ordinea materialelor si a aparaturii auxiliare caracterizeaz profilul si preocuparea celui care dirijeaz procesul instructive-educativ.

Majoritatea sportivilor care psesc pe un teren ntia oar observ cu interes suprafata de joc, fileul, liniile de marcaj, scaunul de arbitraj, tvlugul sau mtura si nvat putin cte putin despre modul cum se amenajeaz si se ntretine terenul. Astzi, pretutindeni n lume se construiesc terenuri de tenis. Iarba, zgura, betonul, gazonul sintetic, etc., au fiecare avantajele si dezavantajele lor, pe care le vom prezenta ulterior.

Factorii economici sunt cei care determin n ultim instant alegerea suprafetei de joc.

n tara noastr, cele mai rspndite terenuri n aer liber sunt cele de zgur, iar pe locul secund sunt terenurile de asfalt. n sli predomin terenurile de parchet, iar n ultimul timp apar cele de material sintetice.

Buna cunoastere de ctre antrenori a structurii terenului, a influentei pe care diferitele suprafete de joc o exercit asupra continutului jocului se repercuteaz favorabil n conducerea procesului de pregtire si joc al sportivilor.

*CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE SI NTRETINEREA TERENULUI DE TENIS Un teren de tenis poate fi contruit, asadar, n aer liber sau n sal, din diferite suprafete de joc, fiind suplu sau dur, permeabil sau impermeabil si necesitnd sau nu ntretinere curent.

Oricare ar fi tipul suprafetei de joc a unui teren, acesta va respecta anumite dimensiuni omologate si anumite recomandri constructive.

Terenul de joc trebuie s fie dreptunghiular, cu o suprafat ale crei dimensiuni s msoare 23,77 m lungimesi 8,23 m ltime pentru terenul de simplu, iar pentru terenul de dublu se mai adaug cte 1.37 m pe ltime de ambele prti, ajungnd deci la o ltime de 10,97 m.

Lungimea total a terenului este mprtit n dou jumtti egale de un fileu asezat transversal, sustinut la marginea superioar de un cablu metalic cu diametrul maxim de 0,8 cm, ale crui capete sunt ancorate de doi stlpi cu nltimea de 1.07 m, fixati la distanta de 0,81cm n afara terenului de joc. Fileul are o nltime de 91,5 cm la centru, unde este prins de sol cu o chimg lat de 5cm, iar la cele dou capete are 1,07 cm.

Cablul metalic si partea superioar a fileului vor fi acoperite de o band cu dimensiunile cuprinse ntre 5 si 6,3 cm ltime. De fiecare parte a fileului, la o distant de 6.40 m (si paralel cu el) se vor marca liniile de serviciu.

Spatiul cuprins de fiecare parte a fileului ntre linia de serviciu si liniile laterale este mprtit n dou prti egale, printr-o linie de mijloc, care are o ltime de 5 cm. Linia va fi trasat paralel cu liniile laterale. Suprafetele rezultate formeaz careurile de serviciu.

Proiectia imaginar a liniei de mijloc (de serviciu) pe linia de fund a terenului este marcat printr-o linie lung de 10 cm si lat de 5 cm, numit semn de centru.

Toate celelalte linii nu vor avea o ltime mai mic de 2,5 cm sau mai mare de 5 cm.

Msurtorile spatiului de joc se vor efectua din partea exterioar a liniilor.

ntre linia de fund si gardul de srm se va lsa un spatiu de minim 6,4 m, iar n lateral de minim 3,66 m. n cazul unor grupri de terenuri, distanta minim dintre ele va fi de 4 m.

Amplasamentele pentru constructia terenurilor de tenis izolate sau grupate vor fi astfel alese nct s beneficieze de un cadru adecvat, n vecintatea spatiilor verzi, s dispun de posibilitatea racordrii la retelel de ap, canalizare, energie electric(eventual termic), s fie usor accesibile si s se ncadreze n prevederile schitelor de sistematizare. De asemenea, constructorul va urmri amplasarea n locuri ferite de orice fel de poluare. Terenurile nu se construiesc niciodat pe suprafete de rambleu, unde exist si riscul unor tasri, iar zonele expuse la vnt trebuie evitate. De asemenea, nu este recomandat amplasarea apropiere a arborilor foiosi. Frunzele ar cdea n acest caz pe teren, iar umbra i poate deranja pe juctori, dac e repartizat inegal. Un gard viu din arbori persistenti, ca tuia sau ciprul, plantat n spatele terenului poate ns ameliora vizibilitatea n joc.

Pentru o bun orientare n spatiul de teren, n special pentru pregtirea fizic specific, s-au fixat distantele (n metri) de la linia de fund a terenului pn la toate punctele de intersectie a liniilor terenului de joc.(Fig teren)CONSTRUCTIA TERENULUI DE ZGUR Orientarea terenului se face de regul cu axa longitudinal pe directia nord-sud, cu o abatere maxim admis de 150. Juctorii vor avea astfel mai putin soarele n ochi. Lucrrile pregtitioare cuprind determinarea celor 4 unghiuri ale terenului, marcarea cu trusi si depanarea pmntului vegetal la o adncime de pn la 0,5 m.

Drenajul. La fiecare capt al terenului se amplaseaz cte o dren colectoare, confectionat din tuburi de beton, gurite la jumtatea lor superioar. La aceste drene se fixeaz alte 4 drene, n unghi de 900, la o distant de 5,5 m ntre cele de pe margine si la o distant de 4 m ntre cele de la mijloc. ntregul sistem de drenaj se va racorda la reteaua de canalizare. Stratul de fundatie este constituit din material dure, ca piatra de ru, si va avea o grosime de 0,15-0,20 m dup stropire si tvlugire.

Straturile intermediare vor fi constituite din pietris, cu o grosime de pn la 0,06 cm si din zgur neagr sau rosie necernut, cu granulatia cupris ntre 25 si 80 mm.

Stratul de la suprafat este constituit dintr-un amestec special din 75% zgur rosie, 5% nisip cu diametrul mai mic de 3 mm si 20% argil.

Liniile de marcaj vor fi trasate cu praf de cret (cu ajutorul unui crucior special dotat cu rezervor) sau vor fi confectionate din material plastic si ncastrate n sol. Iluminatul unui teren de tenis trebuie s prezinte urmtoarele caracteristici:

s asigure excelenta perceptie a mingilor si a fileului;

s asigure vizibilitatea optim a tuturor traiectoriilor mingii;

s asigure contrastul liniilor de marcaj cu suprafata de joc;

s asigure protectia surselor de lumin;

nivelul ideal de iluminare se situeaz n jurul valorii de 700 lux si nu trebuie s coboare sub 300 lux.

mprejmuirea este realizat dintr-un gard de srm, alctuit din panouri (grilaj), cu nltimea de 4 m n spatele liniilor de fund si ntre 1,20 si 2,00 m pe laturile lungi.

Gardul prevzut cu prelate sintetice sau peretii vopsiti, de preferint n verde, asigur contrastul efficient pentru perceptia mingiilor rapide.

Toate contribuie la crearea unei ambiante confortabile si asigur n acelasi timp calitatea jocului.

NTRETINEREA TERENULUI DE ZGUR

Terenurile de zgur necesit o refacere anual si o ntretinere curent. Datorit conditiilor climatic din tara noastr, terenurile sunt impracticabile 5-6 luni pe an, cu exceptia acelora care n perioada sezonului rece pot fi acoperite cu un balon, ceea ce permite continuarea activittii n conditii destul de bune. De asemenea, ploile de lug durat sau cele torentiale din timpul verii fac imposibil continuarea jocului pe anumite perioade, care variaz de la cteva ore la o zi ntreag, n funtie de cantitatea drenajului si aportul personalului de serviciu. Refacerea anual const din rscolirea zgurei cu grebla (la o adncime de 5 cm), curtirea (cernerea) ei de impurittile adunate n timpul verii, nivelarea (perierea, compresarea cu ruloul) si stropirea. Ultimile 3 operatii se repet de mai multe ori si vor fi urmate de trasarea liniilor. ntretinerea curent comport stropirea (dimineat, la prnz si seara), trecerea cu mtura si retrasarea liniilor.Trecerea cu tvlugul si dreptarul este de asemenea necesar s fie fcut ct mai des, pentru a asigura priza stratului de suprafat.

Zgura este constituit din roci natural (calcare, sisturi rosii de steril, roci metamorfice sau eruptive), transformate n granule cu asemenea dimensiuni nct s se obtin o bun coeziune si o permeabilitate suficient. Cu ct roca este mai dur, cu att rezist mai bine la uzura datorat clcrii cu picioarele si agentilor climatic. Cu ct o roc este mai poroas, cu att va retine mai mult umiditatea, asigurnd astfel supletea terenului si evitnd formarea prafului la suprafat. Mentinerea unei bune porozitti depinde n mod esential de ntretinerea corespunztoare a terenului. Astzi, majoritatea terenurilor de zgur sunt dotate cu linii din material plastic, care sunt montate la nceputul sezonului tenisistic.

Este de dorit ca amenajarea si ntretinerea terenurilor de zgur s constituie preocuparea n egal msur a conducerii administrative (prin personalul de servici, acolo unde el exist), dar si a antrenorilor si sportivilor. De altfel, n majoritatea cluburilor care se respect, sportivii de performant si membrii amatory sunt deprinsi s perie si eventual s stropeasc terenul dup ncheierea jocului.CONSTRUCTIA SI NTRETINEREA ALTOR TERENURI

Terenurile de iarb sunt terenuri extreme de agreabile, dar constructia lor este costisitoare, iar ntretinerea este diferit. Suprafata de joc constituit dintr-o specie de gazon foarte stufos este neted, fiind obtinut prin treceri regulate cu masina de tuns iarb si cu tvlugul. Terenurile sunt dependente de un bun drenaj.

Terenurile cu ciment permit desfsurarea activittii n orice sezon. Chiar si dup o ploaie torential jocul poate fi reluat n cteva minute prin evacuarea apei cu ajutorul unor dreptare prevzute cu lamele de cauciuc. Suprafata se vopseste sau, mai des, se acoper cu o rsin sintetic, cu o grosime variind ntre 1 si 3 mm. Suprafata lor neted dar foarte dur solicit intens articulatiile piciorului. Dac sunt construite n sal, terenurile de ciment pot fi reacoperite cu un material din plastic-cauciuc, care amelioreaz supletea sriturii mingii. Terenurile de bitum sunt cunoscute si sub denumirea de Quick. Tehnilogia deriv din tehnicile rutiere, se execut n gereal la rece si necesit aportul constructorilor de la lucrrile publice. Aceste terenuri ntrunesc sufragiile a numerosi proprietari, datorit posibilittii suprimrii personalului de ntretinere. Construie pe fundatii asemntoare celor de zgur, ele sunt acoperite cu o mantie special, realizat dintr-o substant pe baz de bitum aglomerat. Sunt rapide dar rugoase si mai putin supple ca cele de zgur. Este indispensabil aplicarea pe suprafata de joc a unui produs de sintez, introdus n vopsea, produs necesar att pentru colorarea si protectia nvelisului, ct si pentru fixarea frisoarelor de nisip de la suprafat. Principalul inconvenient rezid n uzura rapid a mingiilor si a ncltmintei. Terenurile de lut respect aceleasi principia constructive si sunt alctuite aproximativ din aceleasi materiale ca si terenurile de zgur, avnd ns n component mai mult lut. Amenajarea si ntretinerea lor este ns putin diferit. Principala deosebire const n faptul c din cnd n cnd stratul de suprafat este udat abundent, pn la bltire, apoi este lsat s se usuce att ct s permit ntinderea unei prelate, peste care se va trece cu tvlugul. Granulele de zgur existente la suprafat sunt astfel tasate, fcnd o bun priz cu lutul. Suprafata de joc obtinut astfel este mult mai riguroas dect zgura. Liniile sunt trasate cu var, sau pot fi din material plastic. Terenurile de parchet sunt ntlnite n general n slile acoperite, fiind confectionate din elemente de parchet cu lam foarte fin, ajustate perfect. Lemnul utilizat este din stejar sau brad. Jocul este rapid, dar diferit de la un teren la altul, n functie de dispozitia lamelor (lamele perpendiculare pe fileu sunt mai rapide dect cele dispuse parallel cu fileul) si rigurozitatea vopselei utilizate. ntretinerea curent se rezum la stergerea sprafetei de joc cu o crp umed. Terenurile de gazon sintetic se prezint sub forma unui covor compus dintr-o urzeal sintetic, pe care se pilesc sau se tes fibre de polipropilen, lungi de aproximativ 2 cm. Un nisip special ocup golurile dintre smocurile de fibre. Buctile de covor se leag ntre ele n sensul lungimii terenului, iar pe margine se recomand s existe o bordur pentru a stabiliza nvelisul. Este o suprafat nou, plcut la vedere si confortabil la joc, dar cu un pret ridicat, legat de constructia unei fundatii foarte rezistente (beton sau nvelis). ntretinerea este usoar, trecndu-se cu mtura o dat pe sptmn si adugndu-se nisip, dac e cazul. Terenurile de tartan au ca liant rsina sintetic sau poliuretanul. Procedeul deriv de la cel prin care se realizeaz pistele de atletism si se prezint sub forma unui covor sintetic de 5-15 cm grosime. Materialul este preparat pe santier cu ajutorul unui malaxor adaptat si se toarn apoi la fata locului. Turnarea se face cu o masin special sau adaptat. n functie de tehnilogia folosit, se obtin rezultate diferite privind elasticitatea, care nu e legat neaprat de grosimea nvelisului. Acest procedeu permite s se obtin suprafete care imit zgura, prin adugarea unor particule de elastomeric.

Terenurile de mateflex sunt alctuite din elemente alevolare prefabricate, perforate, de dimensiuni reduse, realizate din material sintetice (polietilen sau polipropilen) si legate ntre ele printr-un sistem adecvat de mbinare. Suprafata astfel realizat se poate aseza n aer liber sau sal, peste o alt suprafat mai dur si neted, de obicei pe ciment. Periodic, este necesar demontarea elementelor si aspirarea prafului. CLASIFICAREA SUPRAFETELOR DE JOC Dac dezideratul uniformizrii diferitelor suprafete de joc rmne pentru moment de nerealizat, este limpede c dificultatea cea mai serioas pe care o au de surmontat juctorii si antrenorii lor este adaptarea ct mai eficient la un tip sau altul de suprafat.

Problema cu care se confrunt juctorii la schimbarea diferitelor suprafete de joc const n modificarea uneori nesimnicativ a traiectoriei si vitezei de circulatie a mingii dup impactul cu solul. Viteza si traiectoria mingii sunt factorii care subordoneaz continutul tehnico-tactic al jocului. Viteza este o mrime vectorial rezultat din raportul dintre spatiul parcurs de minge si timpul consumat, iar traiectoria este o curb ale crei puncte sunt date de pozitiile successive pe care le ocup mingea n diferitele moment ale zborului. Mingea aflat n zbor suport concomitent cu viteza de deplasare si o vitez de rotatie, datorat efectului imprimat prin lovirea cu racheta. n momentul impactului cu suprafata de joc intervine forta de frecare (generat de duritatea si asperitatea solului), care, n compunere vectorial cu viteza initial si cu cea de rotatie a mingii, genereaz urmtoarele fenomene: sritur medie a mingii, cu pstrarea influentei efectului imprimat, pe suprafetele relative moi si rugoase;

sritur nalt a mingii, cu pstrarea influentei efectului imprimat, pe suprafetele dure si rugoase;

sritur joas a mingii, cu diminuarea influentei efectului imprimat, pe suprafetele moi si lunecoase;

sritur medie a mingii, cu diminuarea influentei efectului imprimat, pe suprafetele dure si lunecoase. Alturi de forta cu care juctorul loveste mingea si de calittile rachetei, a racordajului si a mingii nssi, un alt factor determinant al unghiului de respingere este efectul (sensul de rotatie a mingii). Acesta din urm, asociat cu factorii mai sus prezentati, confer mingii o anumit traiectorie, deci un anumit unghi de cdere.

n general, mingea achizitioneaz dup contactul cu solul o rotatie ctre nainte, indiferent de efectul care i-a fost imprimat initial. Numai mingiile cu efect lateral conserv dup sritur o parte din respectivul efect. O minge cu efect care sare pe vertical si poate conserva rotatia ctre napoi (este cazul lovirii scurte, care, executat cu miestrie, uneori sare napoi fileul, spre deliciul spectatorilor).

n mod normal, o minge cu efect liftat sare mai sus dup contactul cu solul dect o minge cu efect tiat. Acest lucru se datoreaz unghiului de cdere, de obicei mai mare.

Cu toate acestea, unghiul de respingere al unei mingi liftate este mai mic dect unghiul de cdere. n cazul unei mingi tiate, situatia este invers.

Viteza mingii dup contactul cu solul, independent de natura suprafetei de joc, este pentru efectul liftat superioar efectului plat. Pentru efectul tiat ea este redus. Exceptnd terenurile de iarb, exist o relatie direct proportional ntre duritatea suprafetei de joc si viteza mingii dup impactul cu solul. Cu ct rigurozitatea (aderenta) suprafetei de joc este mai redus, cu att viteza mingii va creste. Asadar, duritatea si rigurozitatea solului sunt factorii esentiali care contribuie la clasificarea diverselor suprafete de joc.

n opinia noastr, suprafetele de joc cele mai cunoscute, pot fi clasificate astfel:

suprafete de joc lente (zgur);

suprafete de joc medii (lut bttorit, tartan, gazon sintetic, alte mochete);

suprafete de joc rapide (beton poros, green-set);

suprafete de joc foarte rapide (iarb, ciment lcuit, parchet, linoleum, mateflex).

Considerm c aceast clasificare este destul de apropiat de realitate. Totusi, din punct de vedere didactic, pentru simplificarea ntelegerii influentei pe care un anumit tip de suprafat o are asupra continutului jocului, vom accepta clasificarea suprafetelor de joc n dou categorii: lente si rapide.

Suprafetele de joc lente confer jocului urmtoarele caracteristici: eficienta serviciului este mai redus, necesitnd cresterea preciziei executiei;

atacurile la fileu dup executia seviciului sunt mai putin numeroase;

o mare parte din joc se desfsoar prin intermediul schimbului de lovituri executate din zona liniilor de fund ale terenului;

dintre formele de deplasare n teren ale jucatorului predomin cele laterale si cele oblic-laterale;

viteza de circulatie a mingii face posibil schimbarea ritmului de joc;

durata timpului efectiv de joc este crescut, schimburile de lovituri sunt prelungite.

Suprafetele de joc rapide influenteaz continutul jocului astfel:

majoritatea punctelor sunt cstigate cu seviciul, voleul, smeciul si loviturile de atac;

disputarea unui punc const n medie din 3-4 lovituri;

returul de serviciu se execut cu mai mare dificultate, datorit cresterii eficientei serviciului;

predomin deplasrile ctre nainte pentru finalizarea punctului din zona fileului;

ritmul de joc este intens si relativ uniform pe toat durata partidei.

Dorim s precizm c diversitatea suprafetelor de joc nu schimb mecanismul de baza al procedeelor tehnice, ci numai l adapteaz, scurtnd sau amplificnd partea pregatitoare si contracarnd efectul imprimat mingii.

Din punct de vedere al procentajului de utilizare n joc a principalelor procedee tehnico-tactice, situatia se prezint astfel pentru cele dou tipuri de suprafete: Pe suprafetele lente:

serviciul (minimum 2 precedee); returul de serviciu;

schimbul de lovituri pregtitior;

lovitura de atac de pe partea dreapt si stng;

voleul;

smeciul;

stopul;

lovitura de trecere.

Pe suprafetele rapide:

serviciul (minimum 2 procedee);

voleul;

smeciul;

lovitura de trecere.

Clasificarea suprafetelor de joc se afl ntr-o relatie direct cu tipologia de juctori. Suprafetele de joc lente i avantajeaz pe juctorii care prefer fundul terenului, iar suprafetele de joc rapide i avantajeaz pe juctorii ofensivi care prefer jocul din apropierea fileului. Juctorii combinative sunt cei care se adapteaz cel mai usor pe orice tip de suprafat.

Att tenisul lent ct si cel rapid si au fiecare spectaculozitatea specific, spectatorii savurnd cu frenezie att o serie de asi sau de servicii urmate de voleuri cstigtoare, ct si o alternare prelungit de mingi, punctat cu efecte si artificii. Cresterea vitezei de joc si scurtarea duratei unor partide, par a fi pe plac unor sponsori importanti si televiziunii.

Ca metodic de nvtare a tenisului, este de preferat lucrul pe suprafetele lente-medii, pn la deprinderea corect a tehnicii de baz si trecerea ulterioar pe suprafete mai rapide.

Bibliografie:

1. Dan George Moise Teoria tenisului modern, Volumul II, Editura Printnet, Bucuresti 2002.

2. etenis.ro

1