Să cunoască limbajul specific disciplinei de Construcţii Ornamentale şi Tehnice.
Să fie capabil să întocmească corect un plan 2D şi 3D specific unei construcţii ornamentale şi tehnice, aducere la
diferite scări grafice, secţiuni şi detalieri asupra construcţiei ornamentale vizate, să poată întocmi un deviz cu
necesarul de materiale aferent construcţiei generate.
Să cunoască principalele materiale de construcţii folosite în amenajările peisagere, proprietăţile acestora,
utilităţile şi modalităţile de folosire convergând spre un rezultat favorabil de îmbinare a teoreticului cu practicul.
Formarea unei culturi profesionale specifice, cât şi posibilitatea abordării practice la nivel de proiect.
Co
m-
pet
enţe
e tran
sver
sale
La finalul parcurgerii disciplinei de Construcţii Ornamentale şi Tehnice, studenţii vor fi capabili să poată finaliza
cu succes crearea unei construcţii ornamentale sau utilitare, cu toate piesele sale desenate vectorial, aduse la scară
şi detaliate.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea elementelor construite specifice parcurilor şi grădinilor. Stabilirea
rolului acestora în amenajarea spaţiului verde din punct de vedere decorativ şi
funcţional. Stabilirea materialelor utilizate pentru construcţii, a gabaritelor şi a
formei în plan şi elevaţie în concordanţă cu rolul şi importanţa lor şi cu
caracteristicile spaţiului în care sunt amplasate. Selectarea construcţiilor în
funcţie de principiile compoziţionale şi de stil adoptate pentru amenajarea
generală. Dobândirea unor noţiuni de siguranţă în exploatare a acestor elemente.
Transpunerea tuturor elementelor dobândite teoretic în planuri 2D şi 3D cu
ajutorul tehnicilor CAD.
7.2. Obiectivele specifice Cunoaşterea principalelor materiale de construcţie prin clasificarea organică-
anorganică. Rolul şi importanţa materialelor în construcţia propriu-zisă.
Compatibilitatea dintre diferite materiale de construcţie, eficienţa acestora.
Măsuri de conservare şi protejare a principalelor materiale de construcţii.
8. Conţinuturi
8.1. CURS Număr de ore – 14 Principalele categorii de construcţii ornamentale Tipuri constructive de pereţi de sprijin Materiale de construcţii Iluminatul în parcuri şi grădini Apa ,,element decorativ al construcţiilor ornamentale” Sistemul de irigat în amenajările peisagere
Vizită pe teren, în cadrul oraşului, în vederea identificării
elementelor construite specifice parcurilor şi grădinilor şi a
modalităţii de integrare în sit, vizarea anumitor elemente
ornamentale cu ajutorul tehnicii GPS (Global Positioning
System).
Prelevarea datelor geografice, transpunerea acestora prin
soft-uri dedicate, crearea planurilor de situaţie existentă.
Importarea planurilor de situaţie 2D în cadrul folilor de
lucru.
Stabilirea planului general de amenajare cu poziţionarea
construcţiilor şi a circulaţiilor, conturarea vectorială a
acestuia, aducerea la scară, generarea curbelor de nivel
şi atribuirea lor pe diferite layere. Stabilirea poziţiei
platformelor pentru construcţii, a teraselor, a scărilor, a
zidurilor de sprijin şi a taluzurilor pe baza corelării
propunerii generale cu situaţia existentă.
Detalierea CAD a unei zone din propunerea generală care are
ca element principal o piesă de apă. Crearea unei machete sau
Prelegere +
activitate individuală
Prelegere +
activitate individuală
Prelegere +
activitate individuală
Prelegere +
activitate individuală
a unui detaliu tehnio folosind termocutter-ul Prorxon.
Detalierea CAD unei zone din propunerea generald careare ca element principal un pavilion, o ser6, o pergoldetc.
Detalierea locului dejoac[ din propunerea generalI.
Detalierea finisajelor flosite pentru alei, ziduri de sprijinca materiale gi tehnologie de executie, alegereaobiectelor de mobilier (corpuri de iluminat, b[nci,impre.lmuiri, obiecte pentru locul de ioac6).
Prelegere +activitate individual6
Prelegere +activitate individualS
Prelegere +activitate individualS
B i b I iog raf ie O bl ig atorie :
1. Felicia lliescu, Arhitectura peisagert, ed. Ceres, Bucure$ti, 20062. Adriana Floincescu, Arhiteclun peisajului, ed. Diva, Cluj-Napoca, 19993. Vasile Mitrea, Peisagistica - curs, UTCN 2OOO4. John O. S,monds, Arhitectura Peisajului, ed. Tehnicd, Bucuregti5. Rice Marcus, Parcuri Si gredini in Romenia, ed Tehnicd, Bucure1ti, 19Sg6- Astid Zimmermann, Constructing Landscale, Ed. Birkhauser,2O0gBib liografie F acuftativd :
1. Jaques Simon, L'eau dans Ie jardin, ed. La Maison Rustique, Pans 1963 - cotectia ,jardins d'hui"2. Small Urban Gardens, ed. Tachen.20063. Julia Czemiak and George Haryreaves, Large parks, Pinceton Architecturat Press, 2OO74. Peter McHoy and ressa Evelegh, Garden Design & Decoration, Hermes House. 2006
9. Coroborarea confinuturilor disciplinei cu aqteptlrile reprezentanfitor comunitifilor epistemiceo asociafilorprofesionale qi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Planu|deinv5tdmdntexistentcorespundecriteri i lordearrgajareindmateriale de constructie, propriet5{ile acestora precum qi aplicabilitatea acestora, confere studentului capacitali piacticeutile pe o piali de muncd din ce in ce mai axatl oe orasmatism.
10. Evaluare
Tip activitate l0.l. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare10.3.
Pondere dinnota finald
10.4. Curs Sustinerea proiectului de laborator(intrebdri legate de problematicaabordatd de-a lunsul semestrului)
Verificare pe parcurs 70o/o
I 0.5. Seminar/Laborator Cunoagterea gi folosirea corectd auneltelor de lucru specifice
programelor studiate
2 teste gril[ ce reflecticunogtintele practice dobdnditein cadrul laboratorului
30o/o
10.6. Standard minim de performanflStapanireainformatieisti intif icetransmisaprinprelegerisilucrariprla verificarile pe parcurs este conditie de promovabilitate.
Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta,Master/DoctoratRegimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD
disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara).Rgetmul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele - DI ( disciplina obligatorie) DO
disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa).Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
