“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„ S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L. Proiect nr. 181 / 2010 MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU intocmit conform Ord. comun MMP/MAI/MAPD/MDRT nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private I. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE Consolidare şi amenajare scurgere ape D.N. 55 km 4+400-71+100 II. TITULARUL INVESTIŢIEI C.N.A.D.N.R. S.A. BUCUREŞTI, D.R.D.P.Craiova Str. Calea Severinului, Nr 17, Jud. Dolj Tel: 0251/408.047; Fax: 0251/482.231 III. DESCRIEREA PROIECTULUI Drumul naţional DN 55 Craiova – Bechet este drum naţional principal care face legatura între municipiul Craiova şi localitatea Bechet de pe malul Dunării, punct de frontieră şi port, astfel încât circulaţia pe el este în cea mai mare parte de trafic greu, şi internaţional. Din punct de vedere administrativ, drumul se afla în administraţia D.R.D.P. Craiova, de la ieşirea din oraşul Craiova în partea sudică, de la km 4+400 şi până la km 71+100, la intrarea în portul Bechet, consolidarea făcându-se pe 66,700 km din care 28,884 km în intravilanul localităţilor traversate : Făcăi, Malu Mare, Secui, Teasc, Bădoşi, Bratovoieşti, Rojişte, Tîmbureşti, Murta, Dobreşti, Toceni, Căciulăteşti, Sadova, Piscu Sadovei, Lesteava, Bechet. La momentul actual, din cauza volumului mare de trafic şi a tonajului, drumul prezintă numeroase defecţiuni la partea carosabilă: gropi, fisuri longitudinale şi transversale, tasări, burduşiri, rupturi de margine. Din cauza vechimii, apa bălteşte în şanţurile colmatate sau distruse şi parapeţii direcţionali sunt rugini ţi, strâmbi sau incompleţi.
Transcript
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Proiect nr. 181 / 2010
MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU
intocmit conform Ord. comun MMP/MAI/MAPD/MDRT nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private
I. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTI ŢIE
Consolidare şi amenajare scurgere ape D.N. 55 km 4+400-71+100
II. TITULARUL INVESTI ŢIEI
C.N.A.D.N.R. S.A. BUCUREŞTI,
D.R.D.P.Craiova
Str. Calea Severinului, Nr 17, Jud. Dolj
Tel: 0251/408.047; Fax: 0251/482.231
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
Drumul naţional DN 55 Craiova – Bechet este drum naţional principal care face legatura între
municipiul Craiova şi localitatea Bechet de pe malul Dunării, punct de frontieră şi port, astfel încât circulaţia
pe el este în cea mai mare parte de trafic greu, şi internaţional.
Din punct de vedere administrativ, drumul se afla în administraţia D.R.D.P. Craiova, de la ieşirea din
oraşul Craiova în partea sudică, de la km 4+400 şi până la km 71+100, la intrarea în portul Bechet,
consolidarea făcându-se pe 66,700 km din care 28,884 km în intravilanul localităţilor traversate : Făcăi,
La momentul actual, din cauza volumului mare de trafic şi a tonajului, drumul prezintă numeroase
defecţiuni la partea carosabilă: gropi, fisuri longitudinale şi transversale, tasări, burduşiri, rupturi de margine.
Din cauza vechimii, apa bălteşte în şanţurile colmatate sau distruse şi parapeţii direcţionali sunt
ruginiţi, strâmbi sau incompleţi.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
De asemenea, există sectoare de drum, pe care bălteşte apa în perioadele cu ploi abundente, devenind
sectoare inundabile din cauză că sunt foarte jos faţă de terenul înconjurător: km 41+500 – 41+900 ,43+500 –
44+300, 45+000 – 45+500.
Pe traseul drumului, evacuarea apelor din şanţurile laterale şi din văile existente se face prin 5 poduri
şi 73 de podeţe.
În ceea ce priveşte laţimea platformei, drumul în prezent are parte carosabilă de 7,0 m şi acostamente
de până la 1,0 m cu excepţia sectorului km 22+400 – 30+550, unde partea carosabilă este de 6,0 m.
Sistemul rutier existent pe DN 55 între km 4+400 – km 71+100 are două tipuri de structuri
importante şi anume :
- pe o lungime de cca. 10,0 km are o îmbrăcăminte de beton de ciment de 20 cm grosime,
cca. 15 cm asfalt degradat, şi 35 cm – 55 cm balast ;
- pe o lungime de cca. 52,7 km are straturi asfaltice între 5 cm şi 26 cm pe fundaţie de
balast de 35 cm – 65 cm grosime.
Din investigarea stării de degradare 24% se afla într-o stare rea, 38% din sectoarele investigate se
află într-o stare mediocră de degradare, 29% se află într-o stare bună, 9% într-o stare foarte bună.
În ceea ce priveşte nivelul de viabilitate actual, drumul naţional are un nivel de viabilitate mediocru
spre bun. În ceea ce priveşte sectorul cu structură rigidă, atât investigarea stării de degradare, cât şi durata de
serviciu expirată îi conferă un nivel de viabilitate redusa.
În prezent, apele pluviale se colectează deficitar prin şanţuri în general colmatate, uneori
obstrucţionate de diferite obstacole. Podeţele au diferite niveluri de colmatare şi sunt la rândul lor cu
multiple degradări. Albiile sunt colmatate atât aval cât şi amonte şi necesită lucrări de recalibrare.
Pe cei 66,700 km studiati, sunt constituite cinci poduri cu lungime totală de 136,20 m şi un podeţ cu
L=5,0 m.
Podurile au fost realizare între anii 1952 şi 1958 astfel :
- 2 poduri executate în anul 1952 ;
- 1 pod
- executat în anul 1958 şi consolidat pentru clasa E, în anul 1980 ;
- 2 poduri executate în anul 1958 ;
Din punct de vedere al sistemului static şi al alcătuirii, podurile se prezintă astfel :
- 4 poduri cu suprastructură alcătuită din grinzi late simplu rezemate şi infrastructură
masivă fundată direct ;
- 1 pod cu suprastructură alcătuită din grinzi cu console, pilele din beton armat, sistem
cadru, fundate direct.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
În ceea ce priveşte capacitatea, cele cinci poduri sunt dimensionate la :
- 4 bucăţi la clasa I
- 1 bucată la clasa E
În ceea ce priveşte semnalizarea şi la acest capitol este deficitar, lipsesc indicatoare de curbe
periculoase, parapeţii întâlniţi sunt din beton de ciment şi sunt degradaţi, şi zone cu ramblee înalte, nu dispun
de parapete de protecţie. Drumul are doar marcaj axial.
În vederea aducerii drumului naţional la un nivel de viabilitate superior conform cu clasa tehnică se
propune consolidarea partii carosabile si acostamentelor si amenajarea scurgerii apelor pluviale prin santuri,
rigole, podete si poduri catre receptorii naturali.
Prin consolidare drumului se înţelege un complex de lucrări pentru aducerea drumului din stadiul în
care se află într-un stadiu superior, care să-l facă apt pentru a satisface circulaţia vehiculelor moderne prin
înzestrarea cu o îmbrăcăminte modernă, proprie circulaţiei de autovehicule si eliminarea tuturor factorilor ce
pot perturba fluenta, confortul optim si siguranta deplina a traficului.
Lucrările de consolidare propuse pentru DN 55 între km 4+400 şi 71 + 100 constau în :
Ranforsarea sistemului rutier elastic si semirigid existent :
• Solutia I se aplica pe tronsonul km 67+110 – 71+100 si consta in:
- 4 cm beton asfaltic BA 16m
- 5 cm binder de criblura BAD 25
• Solutia II se aplica pe tronsoanele km 4 + 400 – 9 + 900, km 19+400 – 41+500, km 41+900 -43+500, km
44+300-45+000, km 45+500-67+110 si consta in :
- 4 cm beton asfaltic BA 16m
- 5 cm binder de criblura BAD 25
- 8 cm mixtura asfaltica AB2
Reconstructia sistemului rutier existent pentru ridicarea niveletei se va realiza pe tronsoanele km
41+500 -41+900, km 43 +500 – 44+300, km 45+000 -45+500 si consta in:
• Solutia III
- 4 cm beton asfaltic BA 16
- 5 cm binder de criblura BAD 25
- 10 cm mixtura asfaltica AB 2
- 24 cm agregate naturale stabilizate
- 27 cm balast
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Pentru corectiile pe traseu, corectiile in profil in lung se va adopta acelasi sistem rutier
de la reconstructie.
Scurgerea şi evacuarea apelor
Evacuarea apelor în lungul drumului a fost prevazută să se facă prin rigole triunghiulare (pereate şi
nepereate) şi şanţuri cu secţiune dreptunghiulară, rigole carosabile şi rigole de acostament.
Evacuarea apelor din patul drumului a fost prevazută a se face prin drenuri transversale continue prin
scoaterea stratului de balast în taluzele de rambleu create şi care au pante de 1:3 sau 1:2.
În ceea ce priveşte evacuarea apelor de pe o parte, pe alta a drumului se va realiza prin podeţe şi
poduri.
Acolo unde este canalizare, se vor ridica gurile de canal şi de vizitare şi se vor reface reţelele afectate
dacă este necesar.
Podeţe
Podeţele existente cu deschideri mai mici de 2 m si in stare avansata de degradare (tuburi sparte,
capete podet deteriorate) s-au inlocuit. Acestea sunt în numar de 16 buc.
Podeţele existente la care nu a fost schimbata deschiderea, au fost prevazute a fi lărgite pentru
platforma de 10,00 m precum şi reparaţii corespunzatoare. Acestea sunt în număr de 13 buc.
Pe zonele cu băltiri acolo unde drumul constituie un baraj în calea apelor au fost prevăzute podeţe noi
în număr de 12 de buc.
Pentru podeţele noi care au bazine conturate au fost verificate pentru debite de 1% si 5% comunicate
de Administratia Nationala Apele Romane – Adminsitratia Bazinala de Apa Jiu Craiova. Urmare acestor
verificări a rezultat ca podeţul de L = 5 m de la km 25+916 trebuie înlocuit cu un pod deoarece secţiunea
acestuia nu mai corespunde debitului.
Drumurile laterale
Pe întreaga lungime a traseului drumul este intersectat de 254 de drumuri laterale din care 11 drumuri
publice.
Drumurile laterale au fost prevăzute a fi amenajate pe 20 m pentru cele din pământ sau balastate şi pe
10 m cele asfaltate.
Întersecţiile cu drumurile publice au fost prevăzute a fi amenajate în conformitate cu normativul C
173-86. Acestea sunt : km 6+530 – DC 93 ; km 13+490 – DJ 652 ; km 23+240 – DC 28;
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
km 25+411 – DC 29 ; km 33+635 – DJ 604 A ; km 41+930 – DJ 561 C ; km 42+230 – DJ 561 C ; km
52+654 – DC 43 ; km 60+000 – DC 42; km 65+500 – DN 55 A; km 67+120 – DN 54 A.
Accesele la proprietăţi vor fi în lungime totală de 1.050 m.
Parapete
Acolo unde situaţia a impus-o în conformitate cu STAS 1948/1-1991, au fost prevazuţi parapeţi
metalici.
De asemenea au fost prevăzuţi parapeţi metalici la podeţe cu vai accentuate precum şi la trecerile de
pietoni.
Lungimea parapeţilor însumează 13.550 m din care parapet cu lisa simplă tip semigreu 10.500 m cu
lisa compusa tip greu 800 m, cu lisa de tip foarte greu 200 m şi 1.500 m la zid de sprijin. Parapet pietonal s-a
propus 2.500 m.
Siguranţa circulaţiei
În cadrul acestui punct din consolidare drumului DN 55 se vor trata următoarele aspecte :
• Semnalizarea rutieră: semnalizare verticală prin indicatoare rutiere care reglementează, informează şi
dirijează traficul şi semnalizarea orizontală prin marcaje pe partea carosabilă care delimitează sensurile
de circulaţie, partea carosabilă de acostamente, avertizează punctele de conflict (intersecţii, curbe, locuri
fără vizibilitate), treceri de pietoni, etc.
• Intersecţia dintre DN 55 şi alte drumuri publice va fi amenajata şi reglementată
conform normelor în vigoare STAS 1848-1/2008.
Poduri
Pentru lucrarile prevazute a se executa la poduri s-au efectuat doua expertize tehnice iar trei au fost
puse la dispozitia proiectantului de catre DRDP Craiova, expertize care fac parte integrata din studiul de
fezabilitate.
1 Pod km 6+213 peste Valea Fetei la Făcăi
Lucrări proiectate
- desfacerea caii pe pod
- demolarea lisei si a consolei trotuarului, precum si a parapetului pietonal
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- turnarea unei placi de suprabetonare din beton armat pentru consolidarea suprastructurii la clasa
E de incarcare (convoi A30, V80) si pentru largirea trotuarelor la 1,35 m
- consolidarea grinzilor suprastructurii prin suplimentarea sectiunii de armatura de la talpa
inferioara. Barele vor fi sustinute de etrieri prinsi cu ancore de betonul grinzilor existente.
Suprafetele de beton se vor buciarda, iar betonarea se va face prin torcretare
- refacerea hidroizolatiei, executarea caii si a trotuarelor, montarea parapetilor pietonali si
directionali, precum si a rosturilor de dilatatie
- reparatii la elevatiile culeelor prin torcretare
- adaptarea zidului de garda si a consolelor trotoarelor pe zidurile intoarse la noua sectiune
transversala
- executarea de opritori antiseismici pe bancheta cuzinetilor
- repararea pereurilor sferturilor de con
- indepartarea vegetatiei din albie pe 100m in amonte si 100m in aval
- refacere pereu sub pod si lucrari hidrotehnice in aval (aparari de maluri, prag de fund)
- largirea rambleului in zona podului
Executarea lucrarilor de consolidare si largire a suprastructurii se va face sub circulatie, pe jumatate
de cale, cu restrictii de viteza si semnalizare corespunzatoare.
Executarea imbracamintii pe pod se va face dintr-un strat de protectie a hidroizolatiei din BA 8 in
grosime de 3 cm, un strat de mixtura BA 16P de 5 cm si un strat de BA 16m in grosime de 4 cm.
La racordarea podului cu drumul se va folosi aceeasi imbracaminte ca la drum :
BA 16m - 4cm, BAD 25 – 5cm, mixtura asfaltica AB 2 -10 cm.
2. Pod km 11+552 peste Valea Ilenei la Malul Mare
Lucrări proiectate
- desfacerea căii pe pod;
- demolarea lisei şi a consolei trotuarului, precum şi a parapetului pietonal;
- turnarea unei plăci de suprabetonare din beton armat pentru îmbunătăţirea conlucrării transversale şi
pentru lărgirea părţii carosabile şi a trotuarelor;
- repararea betonului degradat din grinzi cu mortare speciale, matarea sau injectarea fisurilor, conform
prevederilor Normativ C149/1987 şi protejarea suprafeţelor de beton cu vopsea de protecţie;
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- refacerea hidroizolaţiei, executarea caii şi a trotuarelor, montarea parapeţilor pietonali şi direcţionali, a
gurilor de scurgere, precum şi a rosturilor de dilataţie;
- repararea pereurilor sferturilor de con, executarea scărilor de acces şi a casiurilor;
- îndepărtarea vegetaţiei din albie pe 100 m în amonte şi 100 m în aval;
- lărgirea rambleului în zona podului;
- executarea lucrărilor de consolidare şi lărgire a suprastructurii se va face sub circulaţie, pe jumatate de
cale, cu restricţii de viteză şi semnalizare corespunzătoare.
Executarea imbracamintii pe pod se va face dintr-un strat de protectie a hidroizolatiei din BA 8 in
grosime de 3 cm, un strat de mixtura BA 16P de 5 cm si un strat de BA 16m in grosime de 4 cm.
La racordarea podului cu drumul se va folosi aceeasi imbracaminte ca la drum :
BA 16m - 4cm, BAD 25 – 5cm, mixtura asfaltica AB 2 -10 cm.
3. Pod km 16+221 peste Valea Leului la Secui
Lucrări proiectate
- turnarea unei plăci de suprabetonare din beton armat pentru ridicarea clasei de încărcare de la clasa
I la clasa E (A30 ; V80) şi pentru lărgirea platformei podului care susţine partea carosabila de 7,80
m, spaţiu pentru montarea parapeţilor direcţionali de 2x0,35 m şi două trotuare de câte 1,50 m
fiecare, distanţa dintre feţele interioare a parapeţilor pietonali fiind de B=11,50 m.
- consolidarea grinzilor suprastructurii prin suplimentarea secţiunii de armatura de la talpa inferioara
cu bare din PC 52. Barele de armatura sunt susţinute de etrieri care sunt prinşi cu ancore de betonul
grinzilor existente. Betonarea se face prin torcretare.
- refacerea hidroizolaţiei, căii, trotuarelor, parapeţilor pietonali şi direcţionali.
- supraînălţărea zidurilor de garda a trotuarelor la culei.
- reparaţii la elevaţiile culeelor prin torcretare.
- consolidarea malurilor văii traversate cu gabioane şi pereuri.
- circulaţia rutieră pe perioada execuţiei lucrărilor se va face pe jumatate din lăţimea părţii carosabile
cu măsuri de semnalizare şi restricţii corespunzătoare.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Executarea imbracamintii pe pod se va face dintr-un strat de protectie a hidroizolatiei din BA 8 in
grosime de 3 cm, un strat de mixtura BA 16P de 5 cm si un strat de BA 16m in grosime de 4 cm.
La racordarea podului cu drumul se va folosi aceeasi imbracaminte ca la drum :
BA 16m - 4cm, BAD 25 – 5cm, mixtura asfaltica AB 2 -10 cm.
4. Pod km 25+916
Lucrări proiectate
- podul nou are o singura deschidere de 14,00 m şi o lungime totală de 21,40 m.
- suprastructura este alcătuită din grinzi prefabricate precomprimate L= 14,00 m.
- în secţiune transversală, pentru o lăţime totală de 11,00 m alcătuită din : parte carosabilă de 7,80, spaţiu
pentru montarea parapetului directional de 2x 0,35m, două trotuare de câte 1,00 m fiecare, au fost necesare
10 grinzi.
- culeele sunt de greutate alcătuite din beton simplu şi beton armat fundate direct în stratul de nisip cu
îndesare mijlocie. Presiunea convenţională este de 2,5 kPa.
Executarea imbracamintii pe pod se va face dintr-un strat de protectie a hidroizolatiei din BA 8 in
grosime de 3 cm, un strat de mixtura BA 16P de 5 cm si un strat de BA 16m in grosime de 4 cm.
La racordarea podului cu drumul se va folosi aceeasi imbracaminte ca la drum :
BA 16m - 4cm, BAD 25 – 5cm, mixtura asfaltica AB 2 -10 cm.
5. Pod km 42+450 peste Valea Murta la Murta
Lucrări proiectate
- turnarea unei plăci de suprabetonare din beton armat pentru ridicarea clasei de încărcare de la clasa
I la clasa E (A30 ; V80) şi pentru lărgirea platformei podului care susţine partea carosabilă de 8,30
m, spaţiul pentru montarea parapeţilor direcţionali de 2x0,35 m şi doua trotuare de câte 1.00 m
fiecare, distanţa dintre fetele interioare a parapeţilor pietonali fiind de B = 11,00 m.
- consolidarea grinzilor suprastructurii prin suplimentarea sectiunii de armatura de la talpa inferioară
cu bare din PC 52. Barele de armatură sunt susţinute de etrieri care sunt prinşi cu ancore de betonul
grinzilor existente. Betonarea se face prin torcretare.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- refacerea hidroizolaţiei, căii, trotuarelor, parapeţilor pietonali şi direcţionali.
- supraînălţarea zidurilor de garda şi a trotuarelor la culei.
- reparaţii la elevaţiile culeelor prin torcretare.
- consolidarea malurilor vaii traversate cu gabioane şi pereuri.
- circulaţia rutieră pe perioada execuţiei lucrărilor se va face pe jumatate din lăţimea părţii carosabile
cu măsuri de semnalizare şi restricţii corespunzătoare.
Executarea imbracamintii pe pod se va face dintr-un strat de protectie a hidroizolatiei din BA 8 in
grosime de 3 cm, un strat de mixtura BA 16P de 5 cm si un strat de BA 16m in grosime de 4 cm.
La racordarea podului cu drumul se va folosi aceeasi imbracaminte ca la drum :
BA 16m - 4cm, BAD 25 – 5cm, mixtura asfaltica AB 2 -10 cm.
6. Pod km 52+950 peste Valea Sadova la Sadova
Lucrări proiectate
- turnarea unei plăci de suprabetonare din beton armat pentru ridicarea clasei de încărcare de la clasa
I la clasa E (A30 ; V80) şi pentru lărgirea platformei podului care susţine partea carosabilă de 7,80
m, spaţiul pentru montarea parapeţilor direcţionali de 2x0,35 m şi două trotuare de câte 1.50 m
fiecare, distanţă dintre fetele interioare a parapeţilor pietonali fiind de B = 11,50 m.
- consolidarea grinzilor suprastructurii prin suplimentarea secţiunii de armatură de la talpa inferioară
cu bare din PC 52. Barele de armătură sunt susţinute de etrieri care sunt prinşi cu ancore de betonul
grinzilor existente. Betonarea se face prin torcretare.
- refacerea hidroizolaţiei, căii, trotuarelor, parapeţilor pietonali şi direcţionali.
- supraînălţarea zidurilor de gardă a trotuarelor la culei.
- reparaţii la elevaţiile culeelor prin torcretare.
- consolidarea malurilor văii traversate cu gabioane şi pneuri.
- circulaţia rutieră pe perioada execuţiei lucrărilor se va face pe jumatate din lăţimea părţii carosabile
cu măsuri de semnalizare şi restricţii corespunzătoare.
Executarea imbracamintii pe pod se va face dintr-un strat de protectie a hidroizolatiei din BA 8 in
grosime de 3 cm, un strat de mixtura BA 16P de 5 cm si un strat de BA 16m in grosime de 4 cm.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
La racordarea podului cu drumul se va folosi aceeasi imbracaminte ca la drum : BA 16m - 4cm,
BAD 25 – 5cm, mixtura asfaltica AB 2 -10 cm.
Zona şi amplasamentul
Drumul studiat este amplasat în partea de sud – vest a judeţului Dolj pe teritoriul localitatilor Facai,
Malul Mare, Secui, Teasc, Badoşi, Bratovoieşti, Rajişte, Tîmbureşti, Murta, Dobreşti, Toceni, Căciuleşti,
Sadova, Piscul Sadovei, Listeava şi oraşului Bechet.
Statutul juridic
Terenul aferent lucrării este amplasat pe actualul traseu al drumului DN 55.
Aparţine domeniului public si este in administrarea DRDP Craiova, Secţia Drumuri Naţionale
Craiova.
Situaţia ocupărilor definitive de teren
Suprafaţa de teren care urmează să fie ocupată definitiv de lucrare este de 890.000 m2, reprezentând
partea carosabila, acostamente, şanţuri, trotuare, poduri, teren situat atât în intravilanul cât şi în extravilanul
localităţilor traversate.
La realizarea tuturor lucrărilor propuse se vor utiliza numai materiale agrementate, conform
reglementărilor naţionale în vigoare, legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţie UE.
Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile H.G. nr. 766/1997 şi Legii 10/1995 privind
obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuţia lucrării: agregate, mixturi asfaltice, beton,
parapeti metalici.
Agregatele vor fi aduse din balastiere , mixturile si betonul se vor prepara in statii fixe existente.
Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum
La data actuală, utilităţile existente în zona în care se va executa investiţia: alimentare cu electricitate
(iluminat public), telecomunicaţii, nu vor fi afectate de lucrările de consolidare, având în vedere că execuţia
lucrării se va face pe amplasamentul actual. Investiţia nu necesită asigurarea de noi utilităţi şi nici
schimbarea traseului reţelelor existente.
Durata de realizare şi etapele principale
Durata de realizare a lucrarilor va fi de 18 luni
Etapele principale :
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- execuţie terasamente;
- execuţie fundaţie balast;
- execuţie îmbrăcăminte din mixtură asfaltică ;
- execuţie şanţuri din pământ;
- execuţie şanţuri pereate;
- execuţie podeţe laterale;
- execuţie drumuri laterale;
- executie reparatii poduri, podete;
- executie pod;
- execuţie parapet drum;
- execuţie lucrări de siguranţa circulaţiei : semnalizare orizontală şi verticala
Proiectul (Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4+400 – 71+100) are un
impact redus asupra factorilor de mediu, lucrarile facandu-se pe amplasament existent (drum, podete,
santuri, poduri) neavand loc extinderi sau constructii noi pe amplasament nou.
IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI
DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU.
4.1. Protectia calitatii apelor
Sursele potentiale de poluare a apelor, în perioada de executie sunt urmatoarele:
- exacavarea pamântului;
- manevrarea materiilor prime;
- traficul utilajelor de constructie si a vehiculelor care transporta materiale de constructie;
- scurgerea accidentala de carburanti si produse petroliere;
- manevrarea/depozitarea necorespunzatoare a deseurilor;
- întretinerea utilajelor de constructii si vechiculelor care transporta materiale de constructie.
Punctele de lucru ale organizarilor de santier nu vor fi amplasate în apropierea apelor de suprafata:
râuri (Jiu), parâuri, vai si lacuri, cu respectarea prevederilor legale.
În timpul lucrarilor de executie, conform legislatiei nationale privind protectia mediului nu vor fi
deversate ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel în apele de suprafata sau subterane, pe sol sau în
subsol.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Concluzie: Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional curate se
vor încadra în limitele impuse în normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a apelor uzate
din retelele de canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare (HG 352/2005 privind conditiile de
descarcare în mediul acvatic a apelor uzate), situandu-se sub pragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min.
APPM nr. 756/1997.
În perioada de executie:
• Se va delimita foarte bine zona de lucru si va fi împrejmuita, astfel încât sa se elimine orice risc
de poluare al apelor de suprafata si subterane;
• Se va proceda la acoperirea spatiilor de depozitare si a materialelor de unde pot sa rezulte particule care pot
fi antrenate de catre apele de suprafata si subterane;
• Etansarea rezervoarelor de stocare a combustibililor si carburantilor;
Se va interveni operativ în caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri semnificative a unor
substante chimice lichide si usor antrenabile în apele de suprafata si subterane;
• Evacuarea deseurilor lichide si solide se va face conform indicatorilor de calitate a acestora la gropile
ecologice amenajate pentru depozitarea gunoaielor sau dupa caz la instalatiile de
preepurare sau epurare;
• Dupa realizarea lucrarilor, constructorul va degaja zona de materialele folosite sau rezultate si de lucrarile
provizorii astfel încât sa se asigure scurgerea normala a apelor.
În perioada de operare:
- întretinerea corespunzatoare a sistemului de scurgere a apelor;
- verificarea sectiunii de scurgere a podetelor, curatarea acestora în caz de colmatare naturala sau artificiala;
- în caz de accidente se vor lua masuri corespunzatoare de neutralizare a efectelor poluarii;
Concluzie finala: Activitatea realizare a proiectului nu va genera un impact negativ asupra apelor
evacuate, precum si asupra apelor de suprafata si/sau ape subterane.
2. Protectia aerului
Evacuarea în atmosfera a substantelor poluante afecteaza nu numai factorul de mediu aerul, ci si
ceilalti factori de mediu-apa, flora, solul- cu consecinte asupra ecosistemelor si oameniilor.
Realizarea investitiei, implica în perioada de executie:
- lucrari în amplasamentul obiectivului o lucrari de pamânt (sapaturi, umpluturi), construirea sistemului de
drum, poduri, viaducte, pasaje, drenari ale apei pluviale;
- traficul de santier.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Alte masuri pentru protectia aerului
Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip
de surse. În ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile
legale în vigoare. Daca este cazul amplasarii pe trasee a unor utilaje caracteristice, se vor folosi numai acele
statii de mixturi asfaltice si de betoane dotate cu sisteme pentru controlul emisiilor, astfel încât nivelul
imisiilor sa nu depaseasca limitele stabilite de “ Ordinul nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a
valorilor prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de
azot, pulberilor în suspensie(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în
aerul inconjurator”.
De asemenea, statiile de asfalt vor fi echipate cu filtre din saci textili astfel încât emisiile de particule
pe cosul de evacuare a poluantilor sa se incadreze în valoarea limita de 50 mg/m3 impusa prin Ordinul nr.
462/1993 – “Conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a emisiilor de poluanti pentru
instalatiile de ardere”. Silozurile de stocare a cimentului vor fi prevazute cu filtre textile.
Alte masuri care se pot propune pentru diminuarea impactului asupra calitatii aerului în perioada
executarii lucrarilor de constructie sunt:
- folosirea utilajelor dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;
- reducerea timpului de mers în gol a motoarelor utiliajelor si mijloacelor de transport auto;
- evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în
perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s.
Masuri specifice perioadei de functionare:
Singura masura aplicabila este respectarea normelor europene privind calitatea carburantilor si de
asemenea asigurarea pe plan national a existentei unui parc de autovehicule ce respecta normele de poluare
impuse la nivelul anului 2025.
Implementarea proiectului de realizare a variante de ocolire va avea un efect pozitiv asupra factorului
de mediu ”Aer” , prin îmbunatatirea semnificativa a calitatii aerului în orasul Bechet.
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Procesele tehnologice de executie ale drumului, podurilor si pasajelor (decapare strat vegetal si
straturi contaminate, sapaturi, umpluturi in corpul drumului, executia sistemului rutier, vehicularea
materialelor de constructie etc.) implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in
lucru reprezinta surse de zgomot.
In perioada de executie a drumului proiectat, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- in fronturile de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice
lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurii proiectate etc.) la care se adauga
aprovizionarea cu materiale;
- pe traseele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor care
transporta materiale necesare executiei lucrarii.
Conditiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor si de dispunerea lor, fie de factori
externi suplimentari cum ar fi:
- fenomenele meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradul de temperatura;
- absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit “efect de sol”;
- absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperature;
- umiditate relativa;
- topografia terenului;
- vegetatie.
Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul
acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la
care acestea se inregistreaza.
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau
prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de
transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se folosesc
basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone.
Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs in
prezent de circulatia pe drumurile existente, pe de o parte, si de activitatea industriala din localitatile situate
in vecinatatea drumului proiectat, pe de alta parte.
Principala sursa de zgomot si vibratii in perioada operationala a drumului proiectat este reprezentata
de circulatia autovehiculelor pe aceasta artera rutiera. Aceasta apreciere este justificata prin valorile relativ
ridicate de trafic prognozate si de experienta similara privind zgomotul specific circulatiei.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor face astfel incat sa
fie respectate conditiile impuse de STAS 10009/1988 si STAS 5156/1986, SR12025/2-94 „Acustica in
constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire”, care stabileste limitele admisibile de
exploatare normala a cladirilor de locuit si social-culturale la actiunea vibratiilor produse de agregate
amplasate in cladiri sau in exteriorul acestora de traficul rutier care, in urma propagarii prin structura caii
rutiere sau prin patul caii rutiere, actioneaza asupra cladirilor sau partilor de cladiri.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Vibratiilor in timpul executiei lucrarilor:
- organizarea de santier va fi amenajata in afara zonelor sensibile pentru a minimiza impactul
asupra habitatelor naturale si a speciilor protejate;
- stabilirea de trasee si tute oclitoare ale zonelor de locuit sau alt zone protejate;
- pentru amplasamentele din vecinatatea localitatilor, se recomanda lucru numai in perioada de
zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;
- graficul de executie a lucrarilor asfel incat sa nu se suprapuna activitati care se realizeaza cu
utilaje generatoare de zgomot si vibratii;
- pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel
incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;
- intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de prepararea betoanelor si mixturilor asfaltice.
In zona drumului national proiectat, zgomotul rezultat din circulatia autovehiculelor pe aceasta artera
rutiera poate fi amplificat ca rezultat al suprapunerii efectelor altor surse de zgomot apropiate. In categoria
acestor surse suplimentare/exterioare de zgomot se incadreaza circulatia locala, rutiera si feroviara, diversele
activitati de la marginea drumului potential generatoare de zgomot.
Referitor la circulatia rutiera locala proiectul drumului prevede mentinerea acesteia.
4. Protectia impotriva radiatiilor
Echipamentele utilizate, prin motoarele electrice in functiune, genereaza radiatii
electromagnetice care se situeaza insa la un nivel scazut pentru a avea impact negativ asupra mediului.
Atat lucrarile propuse a fi executate, cat si echipamentele folosite la executia lor nu genereaza
radiatii.
5. Protectia solului si a subsolului
Nu se operează cu substanţe toxice şi periculoase care să afecteze solul şi subsolul.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Pentru protectia ecosistemelor terestre si acvatice se vor amplasa bariere fizice imprejurul
organizarilor de santier, bazelor de productie, santierelor pentru a nu afecta si alte suprafete decât cele
necesare constructiei si de asemenea pentru a proteja vegetatia din zona.
Organizarile de santier nu sunt stabilite a fi amplasate în zonele declarate arii protejate naturale.
Masuri:
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- restrângerea la minimul posibil al suprafetelor ocupate de santiere;
- constructiile de organizare de santier si de santier propriu-zis sa nu fie implementate pe suprafata
ariilor protejate si nici în raza de 0,5 km al acestuia;
- depozitele sau rezervoarele de substante cu potential toxic sau mutagen nu se construiesc pe
suprafata ariilor protejate si nici în raza de 0,5 km al acestuia;
- gropile de împrumut nu se fac în incinta ariilor protejate;
- nu se vor efectua reparatii la utilaje si mijloacele de transport decât în incinte specializate legale;
- suprafetele ocupate de organizarea de santiere vor fi readuse la starea initiala:
- drumurile de acces si tehnologice, toate zonele a caror suprafata (învelisul vegetal) a fost afectata,
vor fi refacute si vor fi redate folosintelor initiale;
- evitarea distrugerii tufisurilor si arbustilor din vecinatatea plantatiei;
- se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata în perioada de desfasurare a
proiectului, a altor suprafete decât cele pentru care a fost întocmit prezentul studiu;
- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor
vegetale;
- suprafetele ocupate de organizarea de santier vor fi reduse la strictul necesar;
- se interzice depozitarea de materiale de constructie si a deseurilor în afara perimetrului destinat
proiectului;
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Drumul traverseaza 16 localitati, dar este amplasat la distanta legala fata de proprietati; prin
consolidare nu se schimba amplasamentul.
În ceea ce priveste faza de constructie, impactul asupra mediului social si economic este pozitiv, prin
crearea de locuri de munca, iar distanta mare dintre amplasament si zonele rezidentiale face ca acestea sa nu
fie afectate fonic de activitatea de constructie.
Masuri propuse pentru protectia asezarilor umane:
- organizarile de santier se recomanda a fi amplasate la o distanta de minim 800 m fata de zonele
locuite;
- pentru traficul de santier se vor alege trasee care sa evite pe cat posibil zonele dens populate;
- se va alege un program de lucru de comun acord cu populatia din zona, locuitori ai comunelor care
vor fi traversate de traseul noului drum;
- se va acorda o atentie sporita manevrarii utilajelor în apropierea zonelor locuite si a obiectivelor
care îsi desfasoara activitatea lânga amplasamentul proiectului;
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- se va aplica un program de monitorizare în perioada de operare a drumului în vederea stabilirii unor
masuri de protectie adecvate.
În cazul în care se vor folosi drumurile publice pentru transportul materialelor de constructii (pamânt,
betoane, etc.) se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de reziduuri din santier
sau gropile de împrumut.
Fronturile de lucru vor fi delimitate cu benzi reflectorizante, pentru a se marca perimetele care intra
în raspunderea executantilor.
Pe perioada efectiva de lucru, zona de santier poate afecta peisajul, dar daca este bine organizat si
gestionat, în final se va creea o imagine dinamicam uneori chiar de apreciere a ueni lucrari noi, în curs de
realizare. Pentru a se restrânge si mai mult efectul perioade de constructie asupra asezarilor umane si
obiectivelor de interes public, se ca prevedea o esalonare a executiei, astfel înât o portiune începuta sa fie
terminata integral si redata zonei întro perioda cât mai scurta.
În perioda de operare, se poate aprecia o îmbunatatire a conditiilor de viata, datorita îmbunatatirii
accesibilitatii în zona.
Masurile pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra asezarilor umane, în perioada de
functionare pot fi:
− controlarea poluarii fonice;
− monitorizarea periodica a calitatii componentelor de mediu, unde este cazul;
− plantarea de arbori rezistenti la poluare, pentru imbunatatirea dispersiei atmosferice.
Proiectul prevede montarea de panori fonoabsorbante pentru a proteja obiective aflate la mai putin de
300 m de marginea platformei drumului.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Generarea deseurilor în cantitati si volume remarcabile, în special pentru perioada de santier -
executia lucrarilor de demolare, reprezinta o sursa cu impact semnificativ asupra mediului din zona de
amplasament si zonele vecine.
Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfasurarii lucrarilor de constructie, se clasifica în urmatoarele
tipuri – functie de etapele de implementare a proiectului:
_ În faza de constructielibertatea
o Deseuri menajere
_ Provenite de la personalul care lucreaza;
o Deseuri tehnologice
_ Provenite de la lucrarile de constructie;
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
_ În faza de operare
o În aceasta faza nu se vor genera deseuri în cantitati semnificative
A. Deseuri menajere rezultate din activitatea de organizare de santier. Aceste deseuri sunt
generate de personalul care va efectua lucrarile de constructie efective
prevazute prin proiect. Deseurile menajere generate sunt clasificate, conform HG 856/2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv cele
nepericuloase, cu modificarile si completarile ulterioare, în:
- Grupa 20- deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni
colectate separat:
o 20 01 01 hârtie si carton;
o 20 01 08 deseuri biodegradabile;
o 20 01 11 textile (lavete, carpe, etc.)
o 20 01 39 materiale plastice;
În ceea ce priveste o estimare a cantitatilor acestor deseuri, relatia prin care se determina cantitatea
produsa este:
Vd = N x Ip / 1000 = … kg/zi, conform SR 13400/1998, în care:
- Vd = volumul / masa deseurilor produse, (t/zi)
- N = numarul de persoane producatoare de deseuri
- Ip = indicele de producere a deseurilor, (0,6Kg/pers/zi)
În prezent, nu se cunosc date referitoare la estimarea numarului total de personal care va efectua
lucrarile de constructie-montaj. Astfel, necunscând acest numar de angajati, nu este posibila o estimare a
cantitatilor de deseuri menajere produse. Totusi, luându-se în calcul varianta cea mai nefavorabila, în care se
va lucra intens, va exista un numar mediu de lucratori de 70, rezultând un volum de deseuri zilnice de 42 kg.
Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv (cel putin în 3 categorii), depozitarea temporara
fiind realizata doar în cadrul suprafetei special amenajate în organizarea de santier. În acest scop va fi
prevazuta o platforma de colectare, care se va dota cu europubele sau eurocontainere care sa asigure o
capacitate de stocare conform solicitatilor societatii autorizate sa preia aceste deseuri în vederea eliminarii.
Se va prevedea incheierea unui contract cu o societate autorizata, fiind stabilit astfel ritmul de
eliminare dar si alte obligatii specifice pentru beneficiar. Acest lucru va cadea în seama antreprenorului.
Se va mentine evidenta acestor deseuri în baza H.G. nr. 856/2002 si respectiv a H.G. nr. 621/2005
pentru gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.
B. Deseuri tehnologice rezultate din organizarea de santier
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Deseurile rezultate în urma realizarii proiectului se incadreaza conform HG 856/2002 în urmatoarele
categorii:
- deseuri din demolari - sub forma de moloz, materiale de constructie: cod deseu- 17 01 07
- deseuri metalice din demolari - cod deseu 170405 si 170407
- deseuri din pamant excavat - cod deseu 17 09 04
Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare,
materialul rezultat din activitatea de decapare / excavare se încadreaza în categoria deseurilor nepericuloase.
Antreprenorul are obligatia de a tine evidenta luanra a colectarii, stocarii provizarii si eliminarii
deseurilor catre depozitele autorizate conform HG 856/2002. Trebuie de precizat ca o parte a acestor deseuri
vor fi reciclate în lucrarile de terasamente, în umpluturi cât si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme,
nivelari si ca material inert etc.
În perioada de operare, în urma curatarii vehiculelor utilizate la întretinerea variatei ocolitoare
Craiova sud DN 56-DN55-DN6, în perioada de înghet, pentru împrastierea sarii, pot rezulta reziduuri solide
(amestec de nisip, sare si produse petroliere). Acestea vor fi gestionate corespunzator si predate catre o
unitate specializata.
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase.
Executia lucrarilor pentru constructia psajaului suprateran va necesita utilizarea unor materiale care
prin compozitie sau prin efectele potentiale asupra sanatatii angajatiilor sunt încadrate în categoria
substantelor toxice si periculoase. Aceste substante si materiale sunt:
- Carburanti (motorina, benzina) folositi pentru functionarea echipamentelor si mijloacelor de
transport;
- Lubrifianti (uleiuri, vaselina);
- Vopseluri, adezivi, rasini, solventi, tuburi fluorescente, etc.
Managementul acestor substante se va face cu respectarea legislatiei în vigoare si a indicatiilor de pe
ambalajele acestor produse. Masuri pentru gestionarea acestor substante:
- Substantele vor fi depozitate în spatii special amenajate care sa prezinte siguranta, vor fi închise iar
pe usa depozitului va înscrie insemnul caracteristic categoriei din care face parte produsul.
- Lucratori care manipuleaza si lucreaza cu aceste produse vor fi instruiti privind pericolul pe care il
reprezinta aceste substante pentru sanatatea umana si factorii de mediu;
- Manipularea acestor substante se va face cu mare atentie pentru a preveni poluarea prin împrastierea
acestora pe sol sau în ape si pentru a preveni riscul de îmbolnavire al lucratorilor;
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- Pentru substantele inflamabile vor fi respectate toate conditiile de manipulare si depozitare pentru a
preveni producerea unor incendii si explozii;
- Ambalajele substantelor periculoase vor fi gestionate conform deseurilor periculoase (evidenta,
colectare si depozitare în spatii special amenajate pentru a preveni poluarea si riscul pe care il au asupra
sanatatii angajatiilor). Aceste ambalaje vor fi prelucrate de producator si unitati specializate.
În perioada de operare, substantele toxice si periculoase pot sa apara în situatia unui accident de
circulatie în care sunt implicate autovehicule care transporta astfel de substante.
Se vor respecta prevederile HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea
substantelor periculoase.
În contextul în care constructorul îsi va desfasura activitatea conform reglementarilor în vigoare,
efectele si riscurile utilizarii combustibililor si lubrifiantilor nu vor avea un impact semnificativ negative
asupra factorilor de mediu.
Modul de depozitare al produselor cu continut de substantelor toxice si periculoase Produs Modul de colectare Carburanti Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu
respectarea stricta a normelor legale specifice.
Lubrefianti Se vor pastra in recipienti din plastic si se vor depozitare in spatii special amenajate
Vopsele,
lacuri, diluanti
Se vor transporta cu cu mijloace care permit neexpunerea produsului la radiatii solare si intemperii si respecta reglementarile in vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor pastrea in recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita in spatii curate aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si de intemperii.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
În cadrul procesului de monitorizare, este important sa se faca distinctie intre monitorizarea unei
interventii sau actiuni antropice si monitorizarea sistemului de evaluare a impactului asupra mediului.
Monitorizarea factorilor de mediu se va face atat în perioada implementarii proiectului, cat si ulterior
dupa realizarea investitiei.
Evaluarea impactului asupra mediului reprezinta o prognoza la un moment dat a impactului pe care o
actiune proiectata il genereaza asupra mediului. Împlementarea monitorizarii implica, pe de o parte,
verificarea modului în care s-a aplicat proiectul, conform specificatiilor prevazute si aprobate în
documentatia care a stat la baza evaluarii impactului si, pe de alta parte, verificarea eficientei masurilor de
minimizare în atingerea scopului urmarit. Astfel de verificari implica inspectii fizice (amplasarea
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
constructiilor, materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau masuratori (asupra emisiilor si imisiilor),
folosind aparatura specifica si metode profesionale de prelucrare si interpretare.
Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii
terenului, proceduri de control a poluarii etc. Rolul monitorizarii consta în a evidentia daca functionarea unui
obiectiv respecta conditiile impuse la momentul aprobarii sale.
Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu masurile de minimizare aplicate în timpul
implementarii proiectului si anume:
- sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu si pentru autoritatile de decizie despre eficienta
masurilor impuse;
- sa identifice necesitatea initierii si aplicarii unor actiuni inainte sa se produca daune de mediu
ireversibile.
VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ, IN PREVEDERILE
ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE
Proiectul propus a se realiza intra sub incidenta Hotarârii de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Anexa 2, punctul 10, litera (e).
De asemenea, proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Activitatile desfasurate în perioada de constructie si exploatare vor respecta prevederile OUG nr.
78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare si Legii apelor nr. 107/1996 cu
modificarile si completarile ulterioare. Prin masurile prevazute în proiect vor fi respectate prevederile OUG
nr. 243/2000 privind protectia atmosferei cu modificarile si completarile ulterioare.
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER.
În conformitate cu legislatia nationala, amplasarea organizarii de santier si suprafata acesteia este
stabilita de câstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Pentru aceasta suprafata exista obligatia
contractuala, asumata de constructor în fata proprietarului terenului, de a readuce aceste suprafete la
folosinta initiala, sau în circuitul productiv. Locatia acesteia va fi stabilita de comun acord cu autoritatile
implicate în realizarea acestui obiectiv, cu respectarea regulamentelor si legislatiei în vigoare din domeniul
protectiei mediului.
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
Dezvoltarea organizarii de santier se recomanda a se realiza intr-un singur amplasament din
considerente de ordin economic si de protectie a mediului. Ratiunile de ordin economic pentru amenajarea
organizarii de santier intr-un singur punct se refera la:
- costuri reduse pentru transportul materialelor, fara a necesita parcurgerea unor distante mari;
- utilizarea rationala a utilajelor sau a instalatiilor;
Din punct de vedere al protectiei mediului, alegerea unui singur amplasament pentru organizarea de
santier prezinta urmatoarele avantaje:
- prin adoptarea masurilor pentru depozitarea controlata a materiilor prime si a altor materiale se evita
pierderile necontrolate sau poluarile accidentale;
- utilizarea rationala a resursei de apa;
- asigurarea facilitatilor igienico-sanitare pentru muncitori;
- gestiunea deseurilor, inclusiv a apelor uzate;
- cheltuieli mai reduse pentru redarea starii initiale a terenurilor ocupate temporar cu organizarea de
santier.
Organizarea de santier va cuprinde containere transportabile tip vagon pentru activitati administrative
si utilizate ca spatii de depozitare, toalete ecologice, depozit suprateran pentru produse petroliere care va
contine butoaie metalice pentru depozitarea motorinei si a lubrefiantilor, spatiu de parcare a utilajelor care
vor fi utilizate la realizarea investitiei.
Proiectantul va face propuneri referitoare la amplasamentul si dotarile organizarii de santier. De
asemenea, de catre proiectant se va recomanda în caietele de sarcini pentru constructor urmatoarele:
•Amplasarea Organizarii de santier se va face la o distanta suficient de mare de zonele locuite si va
evita zonele sensibile . În cazul în care apar cresteri ale nivelului de zgomot sau poluanti în aer, se va
întrerupe activitatea si se se vor monta panouri fonoabsorbante si/sau reesalona activitatile pentru a evita
suprapunerea surselor de poluare si disconfort.
• Suprafata ocupata de organizarea de santier va fi limitata la strictul necesar si va fi împrejmuita
pentru a se asigura securitatea zonei. La finalizarea lucrarilor terenul va fi adus la folosinta anterioara sau,
daca proprietarul doreste, vor fi pastrate amenajarile.
• Organizarea de santier si baza de productie se vor amplasa astfel încât sa se minimizeze distantele
parcurse de utilajele de constructii;
• Asigurarea dotarilor cu utilitatile necesare desfasurarii în bune conditii a lucrarilor (alimentare cu
apa, facilitati igienico-sanitare, containere pentru depozitarea deseurilor, etc.);
• Depozitele de materiale vor fi bine delimitate si protejate împotriva împrastierii cauzate de vânt si
ploaie;
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
• Depozitele de carburanti vor fi amenajate corespunzator din punct de vedere al protectiei mediului
si PSI;
• Apele pluviale si uzate menajere rezultate de pe amplasamentul organizarii de santier se vor colecta
în reteaua de canalizare oraseneasca, daca este posibil, în fose vidanjabile. În cazul folosirii foselor
vidanjabile se va incheia un contract cu o firma aurtorizata, în functie de necesitati.
• Colectarea selectiva a deseurilor generate pe amplasamentul organizarii de santier. Asigurarea
depozitarii temporare corespunzatoare pâna la preluarea acestora catre societati autorizate, pe baza de
contract încheiat de constructor.
• Depozitarea substantelor periculoase se va face în locuri speciale conform indicatiilor din fisele
tehnice. Distante mici de transport pentru materialele aprovizionate si situarea cât mai aproape de centrul de
greutate al lucrarii;
• Posibilitati de asigurare cu costuri minime a utilitatilor (apa, electricitate);
• Situarea în zone care sa afecteze cât mai putin mediul de locuit si activitatea localnicilor.
• Se va asigura accesul auto atât la organizarea de santier cât si la zonele riverane. În ceea ce priveste
afectarea populatiei în timpul executiei lucrarilor, se apreciaza ca acest tip de impact este moderat,
desfasurându-se doar pe perioada santierului.
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINA LIZAREA
INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI /SAU LA INCETAREA ACTIVITATII, IN
MASURA IN CARE ACESTE INFORMATII SUNT DISPONIBILE.
Proiectantul a prevazut pentru constructor masuri de refacere a suprafetelor ocupate temporar, în
perioada de constructie, astfel:
- demolarea si refacerea ecologica a drumurilor tehnologice;
- demolarea si refacerea ecologica a incintelor organizarilor de santier;
- dezfectarea tututor depozitelor de materiale si refacerea ecologica a amplasamentelor acestora;
Prin caietele de sarcini se vor impune masuri de management corespunzator:
- se vor curata pneurile de pamânt sau de alte reziduuri de santier, datorita folosirii drumurilor publice
pentru transportul materialelor de constructie;
- utilajele de constructie si mijloacele de transport vor fi monitorizate periodic, în vederea încadrarii
emisiilor în limitele legale;
“Consolidare si amenajare scurgere ape DN 55 km 4 + 400 – 71 + 100„
S.C. CONSULT TOPO PROIECT S.R.L.
- transportul betonului cu autobetoniere se va realiza controlat, în vederea prevenirii descarcarilor
accidentale sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de cimentin pe parcursul de santier sau drumurile
publice;
- procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse în perioada cu vânt puternic, sau se va urmari o
umectare mai intensa a suprafetelor;
- la sfârsitul saptamânii se va efectua curatarea fronturilor de lucru, eliminându-se toate deseurilor.
În caz de accidente rutiere, se va avea în vedere reducerea efectelor negative asupra calitatii solului,
apelor, datorate scurgerilor de combustibili. Accidentele potentiale în perioada de exploatare a variantei de
ocolire se datoreaza în mare parte circulatiei, dar pot apare si din alte cauze cum ar fi patrunderea oamenilor
si animalelor domestice ori salbatice pe traseu, cedarea sau degradarea unor elemente de constructii etc.:
• accidente de circulatie propriu zise din cauza nerespectarii reglementarilor în vigoare: ciocniri,
tamponari, derapari, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara.
