CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA - Acasă · consiliul judeȚean suceava . strategia judeȚeanĂ de...

CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA

STRATEGIA JUDEȚEANĂ DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU JUDEȚUL

SUCEAVA PENTRU PERIOADA 2017 – 2023

Iulie 2017

Document realizat de Fundația TERRA Mileniul III 2 of 113

STRATEGIA JUDEȚEANĂ DE REDUCERE A EMISIILOR DE

CO2 PENTRU JUDEȚUL SUCEAVA PENTRU PERIOADA 2017 – 2023

CUPRINS

ABREVIERI .............................................................................................................................. 6

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 8

I. DESCRIEREA JUDEȚULUI SUCEAVA ......................................................................... 10

II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE ...................................... 14

III. ANALIZA CONSUMURILOR ENERGETICE ÎN JUDEŢUL SUCEAVA .......................... 31

Generalități. PIB. Consumul de energie pe ramuri economice şi purtători de energie ........... 31

Consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră în anul de referință ...................... 38

Nivelul de echipare al judeţului Suceava în domeniul energetic ................................................ 40

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite ........................................................................ 40

Echipamente pentru generarea energiei electrice .................................................................... 41

Asigurarea alimentării cu energie termică ................................................................................. 45

Consumul de energie în clădirile deținute şi administrate de către Consiliul Județean Suceava .............................................................................................................................................. 45

Emisiile de gaze cu efect de seră în clădirile deținute şi administrate de către Consiliul Județean Suceava ............................................................................................................................. 48

IV. RESURSE ENERGETICE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ....................................................... 51

Generalități ......................................................................................................................................... 51

Energia solară .................................................................................................................................... 52

Energia eoliană .................................................................................................................................. 55

Energia hidroelectrică ....................................................................................................................... 57

Biomasa .............................................................................................................................................. 59

Deșeuri ................................................................................................................................................ 61

Energia geotermală ........................................................................................................................... 63

V. ANALIZA SWOT............................................................................................................. 65

VI. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE AL JUDEȚULUI SUCEAVA 2017 – 2023 .................... 71

6.1 Ținte de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul judeţului SUCEAVA ............................ 71

6.2 Ținte de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul Consiliului Județean SUCEAVA ........ 72

6.3 Principalele sectoare de intervenție pentru reducerea emisiilor de CO2 în perioada


2017 – 2023 ........................................................................................................................................ 72

6.4 OBIECTIVE SPECIFICE pentru reducerea emisiilor de CO2 în perioada 2017 – 2023 . 73

6.5 PLANUL DE ACȚIUNE DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 ÎN JUDEȚUL SUCEAVA 2017 - 2023 .................................................................................................................... 78

OS 1: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri ................................................................. 78

OS 2: Creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile în producția de energie ..... 83

OS 3: Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin reabilitarea iluminatului public/clădiri publice .......................................................................................................................................................... 85

şi a sistemului de management al acestuia ............................................................................... 85

OS 4: Reducerea amprentei de carbon pentru sectorul de transport .................................. 86

OS 5: Imbunătățirea performanțelor de management a deșeurilor ...................................... 89

OS 6: Creșterea suprafețelor de spații verzi şi păduri ............................................................. 91

OS 7: Planificarea teritorială – îmbunătățirea utilizării amplasamentelor valoroase din punct de vedere energetic ............................................................................................................ 92

OS 8: Creșterea procentului din totalul achizițiilor de achiziții publice ecologice ................ 93

OS 9: Creșterea gradului de informare şi conștientizare a populației cu privire la cauzele și efectele schimbărilor climatice ................................................................................................. 93

OS 10: Dezvoltarea capacităţii administrative de implementare a strategiei şi a planului de acțiune de reducere a emisiilor de CO2 în judeţul Suceava ................................................... 94

OS 11: Dezvoltarea capacității Consiliului Județen Suceava de monitorizare, evaluare şi revizuire a strategiei şi planului de acțiune de reducere a emisiilor de CO2 în judeţul Suceava .......................................................................................................................................... 96

6.6 POSIBILITĂŢI DE FINANȚARE ȘI PROIECTE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN SUCEAVA ........................................................................................................................................... 98

6.6.1 PROGRAME DE FINANȚARE – Programe Operaționale 2014 - 2020 ............... 98

6.6.1 Proiectele Consiliului Județean Suceava de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 101

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 108

ANEXA 1 METODOLOGIE DE ELABORARE A STRATEGIEI CJ SUCEAVA 2017 - 2023 111

ANEXA 2 – LISTĂ CLĂDIRI CJ SUCEAVA ........................................................................ 113


Lista tabelelor: Tabel I-1 - Suprafața fondului forestier pe categorii de terenuri şi specii de păduri ................................. 12 Tabel I-2 – Evoluția tăierilor din fondul forestier 2007 - 2015 ................................................................... 13 Tabel I-3- Suprafața cultivată cu principalele culturi 2007 – 2013 ........................................................... 13 Tabel I-4 - Efectivele de bovine 2007 – 2015 ........................................................................................... 13 Tabelul III-1. Producția şi importul de energie primară în România ......................................................... 31 Tabelul III-2. Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava ................................................. 33 Tabelul III-3. Consumul de energie al judeţului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada 2005 - 2015 .......................................................................................................................................................... 34 Tabelul III-4. Consumul de energie al judeţului Suceava, pe purtatori de energie, în perioada 2005 - 2015 .......................................................................................................................................................... 36 Tabelul III-5. Reteaua şi volumul gazelor naturale distribuite în judeţul Suceava în perioada 2005 - 2015 .................................................................................................................................................................. 40 Tabelul III-6. Capacități de producere a energiei electrice instalate în judeţul Suceava după anul 2009 .................................................................................................................................................................. 41 Tabelul III-7. Localități în care se utilizează serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat ................................................................................................................................................. 45 Tabelul IV-1. Potențial energetic tehnic al SER în Romania, conform PNAER ....................................... 51 Tabelul IV-2. Obiectivele de utilizare a SER în Romania, în anul 2020 ................................................... 52 Tabelul IV-3. Evolutia fondului forstier al judeţului Suceava în perioada 2005 – 2015 (conform INS) .... 60 Tabelul IV-4. Cantitatea de lemn exploatată anual în judeţul Suceava, perioada 2005 - 2015 ............... 60 Tabel IV-5 - Flux net de gaze cu efect de serǎ pentru deşeuri reciclate (kg CO2eq/tona de material) ... 62 Tabel IV-6 - Cantitatea de emisii de gaze cu efect de serǎ evitate în perioada 2018 - 2020 - 2023 ....... 63 Tabel VI -1. Fonduri UE dispoibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice .................................................................................................................................................................. 98


Lista figurilor: Figura II-1 - Poziţionarea şi relieful judeţului Suceava ............................................................................. 10 Figura III-1 Ponderea produsului intern brut al judeţului Suceava în produsul intern brut național ......... 32 Figura III-2. Evoluţia consumului de energie electrică şi de energie termică în judeţul Suceava în perioada 2005 - 2015 ............................................................................................................................... 33 FiguraIII-3. Consumul de energie al judeţului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada 2005 - 2015 .......................................................................................................................................................... 35 Figura III-4. Evolutia consumului de energie al judeţului Suceava, pe purtatori de energie, în perioada 2005 - 2015............................................................................................................................................... 37 FiguraIII-5. Ponderea fiecărui purtător de energie în consumul de resursă energetică primară al judeţului Suceava, în anul 2010 .............................................................................................................................. 38 FiguraIII-6. Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră în judeţul Suceava, pe purtători de energie, în perioada 2005 - 2015 ............................................................................................................................... 39 FiguraIII-7. Ponderea emisiilor de GES, pe tip de resursă energetică primară, în totalul emisiilor de GES ale judeţului Suceava, în anul de referință ............................................................................................... 39 Figura III-8. Localizarea centralelor fotovoltaice în judeţul Suceava ........................................................ 42 Figura III-9. Harta centralelor fotovoltaice aflate în functiune în Romania, în luna noiembrie 2016 ........ 43 Figura III-10. Harta centralelor eoliene aflate în funcțiune în Romania, în luna noiembrie 2016 ............. 44 Figura III-11. Consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Suceava, perioada 2005 - 2016 .... 46 Figura III-12. Consumul de energie, pe tipuri de purtători, în clădirile Consiliului Județean Suceava, perioada 2005 - 2015 ............................................................................................................................... 47 FiguraIII-13. Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Suceava (tCO2 /an) .................................................................................................................................. 48 Figura III-14. Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în funcție de purtătorul de energie, în anul de referință, 2010........................................................................................................................................... 49 Figura III-15. Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în totalul acestor emisii, în anul de referință, 2010 49 FiguraIII-16. Energie consumată pentru flota proprie de autovehicule .................................................... 50 Figura III-17. Ponderea emisiilor de CO2 din Transport, pe tipuri de combustibili, în anul de referință, 2010 .......................................................................................................................................................... 50 Figura IV-1 Harta solară a României, la unghiul optim de înclinare al modulelor fotovoltaice ................. 53 Figura IV-2 Harta solară a județului Suceava (radiația orizontală) ........................................................... 54 Figura IV-3 Distribuția densității energetice (GWh/km2) în Europa (80 m înălțime) ................................ 55 Figura IV-4 Harta potențialului eolian al judeţului Suceava ...................................................................... 55 Figura IV-5 Harta ariilor protejate din județul Suceava ............................................................................ 55 Figura IV-6 Harta centralelor eoliene în judeţul Suceava ......................................................................... 57 Figura IV-7 Harta rețelei hidrografice în judeţul Suceava ........................................................................ 57 Figura IV-8 Harta potențialului micro hidroenergetic în România ............................................................ 58 Figura IV-9 Potențialul energetic al biomasei în România ....................................................................... 59 Figura IV-10 Distribuția biomasei vegetale în România .......................................................................... 59 Figura IV-11 Suprafața fondului funciar al judeţului Suceava, în anul 2014 (cifre absolute și procente) . 59 Figura IV-12 Suprafața agricolă a judeţului Suceava, în anul 2014 (cifre absolute și procente) ............. 60 Figura IV-13 Distribuția resurselor geotermale în România ..................................................................... 63 Figura IV-14 Arii geotermale explorate prin foraje şi arii de perspectivă în România .............................. 63 Figura IV-15 Distribuția temperaturilor la 3000 m adâncime .................................................................... 64 Figura V-16 Harta potențialului geotermal de entalpie scăzută ............................................................... 64 Figura VI -1. Evoluţia estimată a emisiilor de GES în judeţul Suceava, faţă de anul (de referinţă pentru legislaţia europeană) 2005 ....................................................................................................................... 71 Figura VI -2. Evoluţia estimată a emisiilor de GES în clădirile CJ Suceava, faţă de anul (de referinţă selectat) 2010 ........................................................................................................................................... 72


ABREVIERI

ADI Asociaţia de Dezolvare Intercomunitară

ADR Agricultură şi Dezvoltare Rurală

AFM Administraţia Fondului pentru Mediu

ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de utilităţi publice

APL Administraţia Publică Locală

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului

CCONUSC Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice

CE Comisia Europeană

CH4 Gaz metan

CJ Consiliu Județean

CO2 Dioxid de carbon

CoM Convenţia Primarilor ( Covenant of Mayors)

COP Conferinţa Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice

EU-ETS Schema Europeană de tranzacţionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, European Union Emissions Trading System

FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională

GAL Grup de Acţiune Locală

GES Gaze cu efect de seră

GIS Sistem geografic informatic

HG Hotărâre a Guvernului

IRE Inventarul de Referinţă al emisiilor de gaze cu efect de seră

JRC Centru Comun European pentru Cercetare

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PAED Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă

PAEDC Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă


PATJ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean

PET Polietilen tereftalat

PIB Produsul Intern Brut

PJGD Planul Județean pentru Gestionarea Deşeurilor

PLAM Planul local de Acţiune pentru Mediu

PNAEE Planul Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică

PNAER Planul Naţional de Acţiune ȋn Domeniul Energiei din Surse Regenerabile

PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

PNGD Planul Naţional de Gestionarea Deşeurilor

POC Programul Operaţional Competitivitate

POCA Programul Operaţional Capacitate Administrativă

POCU Programul Operaţional Capital Uman

POIM Programul Operaţional Infrastructură Mare

POPAM Programul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime

POR Programul Operaţional Regional

RC&V Riscuri climatice şi vulnerabilităţi

SER Sursă regenerabilă de energie

SUA Statele Unite ale Americii

tCO2 eq Tone dioxid de carbon echivalent

TEN-T Reţeaua Transeuropeană de Transport

UAT Unitate Administrativ Teritorială

UE Uniunea Europeană

UNCJR Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România

UNFCCC Convenţia Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice

UTSUTP Utilizarea Terenurilor și Schimbarea Utilizării Terenurilor și Pădurilor (LULUCF)


INTRODUCERE „Limitele aduse de schimbările climatice vor produce schimbări în politica publică şi comportamentul individual privind energia, transportul, consumul şi altele. În aceeași măsură, pregătirea și adaptarea la impacturile schimbărilor climatice va necesita schimbarea practicilor și obișnuințelor de zi cu zi. Guvernele au deja nevoie de sprijinul cetațenilor pentru angajarea în soluții pentru schimbările climatice”

Raport de recomandări în comunicarea Schimbărilor Climatice, Centrul Regional de Protecție a Mediului România, 2016, pg. 29.

Strategia Județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru Județul Suceava pentru perioada 2017 – 2023 se concentrează pe creșterea calității vieții cetățenilor județului Suceava prin dezvoltarea durabilă a judeţului şi prin reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reprezintă un document strategic integrat la nivelul judeţului Suceava, corelat cu politicile publice asumate atât la nivel județean, cât și cele la nivel regional/național/european/internațional. Totodată elaborarea și implementarea acestei strategii, crește șansele Județului Suceava de a atrage resurse externe pentru dezvoltarea de programe/proiecte în beneficiul cetățenilor, în condițiile în care Uniunea Europeană a convenit să aloce cel puțin 20% din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 măsurilor legate de schimbările climatice, iar România și-a asumat o alocare de 27% din valoarea alocată. Este de menționat că „În România, sectorul energetic este răspunzător pentru 70% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) (excluzând UTSUTP). Trei sferturi din emisiile GES ale sectorului energetic provin din generarea de electricitate şi căldură, precum şi din consumul de combustibili în alt scop decât pentru transport. Reducerea continuă a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul energetic, prin intermediul opţiunilor privind furnizarea de electricitate şi căldură cu emisii reduse de dioxid de carbon şi prin îmbunătăţirea eficienţei conversiei, transmisiei, distribuţiei şi consumului de energie, este esenţială pentru programul de atenuare a schimbărilor climatice al României.”1 Astfel, la nivelul Regiunii Nord – Est s-au asumat ca ținte (în cadrul Obiectivului specific 1: promovarea eficienței energetice, Măsura 1.1: Creșterea eficienței energetice a instituțiilor publice, gospodăriilor și firmelor) pentru 2022, următoarele:

(1) 25% din blocuri de locuințe beneficiază de lucrări de reabilitare termică; (2) 60% dintre instituțiile publice beneficiază de lucrări de reabilitare termică. ”2

Obiectivele “Strategiei Județene de reducere a emisiilor de CO2 pentru Județul Suceava pentru perioada 2017 – 2023” vizează în principal următoarele direcții de acțiune:

1 România - Programul privind schimbările climatice și o creștere economică verde, cu emisii reduse de carbon; Componenta B Raport sectorial; Evaluarea rapidă a sectorului energetic, Ianuarie 2013, pg. 5 2 Sursa: Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020, pg. 39,40.


• conservarea resurselor naturale • utilizarea mai eficientă a energiei în toate tipurile de activități umane • producerea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat suficient potențial • promovarea sistematică a unui management adecvat în utilizarea energiei • planificarea eficientă a teritoriului • transport durabil • management performant al deșeurilor • creșterea suprafețelor de spații verzi şi păduri • utilizarea achizițiilor publice ecologice • promovarea parteneriatului public-privat • informarea și motivarea cetățenilor, a companiilor și a altor părți interesate la nivel județean

cu privire la modul de utilizare a energiei în mod eficient • dezvoltarea capacității administrative de implementare a strategiei “Strategia Județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru Județul Suceava pentru perioada 2017 – 2023” a fost elaborată de Fundația TERRA Mileniul III, cu sprijinul Consiliului Județean Suceava - Serviciul Proiecte din Fonduri Externe. Echipa TERRA Mileniul III a fost formată din:

- Lavinia Andrei – Coordonator proiect, expert schimbări climatice şi eficiență energetică

- Liviu Gheorghe – Expert inventare de emisii şi surse de energie regenerabilă

- Liliana Nichita – Expert managementul deșeurilor și protecția mediului

- Adrian Bădilă – Expert planificare strategică şi administrație publică

“Strategia Județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru Județul Suceava pentru perioada 2017 – 2023” cuprinde și Planul de acțiune 2017 – 2023 care vizează în mod direct acțiunile Consiliului Județean și indirect tipuri de acțiuni ale părților interesate, cu impact asupra scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră. Este recomandabil ca Planul de acțiune 2017 - 2023 să fie actualizat/revizuit la doi ani printr-un proces participativ care să asigure atât înțelegerea importanței unei abordări integrate bazate pe cooperare la nivelul Județului Suceava, cât și suportul și implicarea părților interesate (UAT-uri din județ, mediul de afaceri, societatea civilă, mediul academic, partidele politice ...) pentru implementarea cu succes a strategiei. Acest document va fi supus dezbaterii publice de către Consiliul Județean Suceava în următoarea perioadă, în conformitate cu Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.


Metodologia de elaborare a strategiei este cuprinsă în ANEXA 1, parte integrantă a acestui document strategic.

I. DESCRIEREA JUDEȚULUI SUCEAVA

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României într-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central şi nord-est europene, ce creează o armonie peisagistică inedită. Peisajul fizico-geografic variat – carpatic, subcarpatic și de podiș – intrunește condiții complexe, deosebit de favorabile vieții umane. Având o suprafață de 8.553,5 Km pătrați, județul Suceava este al doilea județ din țară ca suprafață ocupand 4% din teritoriul țării. Se invecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoșani, la sud-est cu județul Iași, la sud cu județele Neamț, Harghita şi Mureș, iar la vest cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud.

Figura I-1 - Poziţionarea şi relieful judeţului Suceava

Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică a peisajului, precum şi a resurselor naturale. Substratul geologic și mai cu seamă relieful, ale cărui altitudini coboară de la peste 2000 m, în Munții Călimani, la mai puțin de 345 m în albia Moldovei (Vadu Moldovei) și 225 m în albia Siretului (Dolhasca), determină caracteristicile celorlalte elemente ale peisajului fizico-geografic (clima, hidrografia, învelișul vegetal și al animalelor, solurile), întreaga complexitate a variației acestora de la vest la est.

Pe teritoriul Județului Suceava există un număr de 29 de arii naturale protejate de interes național (rezervații botanice, rezervații forestiere, rezervații geologice, rezervații paleontologice,


1 rezervație științifică, Parcul Național Călimani având o suprafață totală de 24.041 ha, din care 10.700 ha pe teritoriul judeţului Suceava).

În ceea ce privește ariile naturale protejate de interes comunitar, pe teritoriul judeţului Suceava există un număr de 6 arii de protecție avifaunistică (SPA) şi 23 situri de importanță comunitară (SCI). În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:

- regiunea montană - 65,4% munţi cu înălțimi între 800 m şi 2.100 m - regiunea de podiş - 34,6% podiş şi dealuri subcarpatice.

Înălţimile scad treptat de la vest la est, imprimând astfel etajarea şi diversificarea celorlalte componente ale mediului natural. Zonele montane, care ocupă 2/3 din teritoriul judeţului, se caracterizează prin întinse păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneo – turistice. Unitatea montană include Carpaţii Orientali reprezentaţi prin Munţii Bârgăului, parţial Munţii Călimani, Obcinele Bucovinei, Munţii Bistriţei şi Munţii Stânişoarei. În cadrul zonei montane s-au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai importantă este Depresiunea Dornei. în care există lunci, terase, dealuri piemontane şi turbării. Zonele de podiş şi dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podişul Sucevei şi Subcarpaţii Neamţului. Podişul Sucevei se împarte în Podişul Dragomirnei şi Podişul Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea Rădăuţi. Suprafeţele cele mai joase sunt formate din luncile şi terasele joase de-a lungul râurilor, prezentând ca principală caracteristică faptul că, pe mari întinderi, nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naştere zonelor cu exces de umiditate. În ceea ce priveste clima judeţului Suceava, aceasta este climă continentală în partea de est şi climă continental – moderată în partea de vest, iar valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E. Mişcarea eoliană se prezintǎ astfel:

- în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea formelor de relief; - în podişul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest şi se canalizează

pe culoarele văilor Siret şi Suceava.

Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-se treptat de la vest la est, respectiv:

- 1.200 mm în munţii Călimani (cantitate anuală), - 550-600 mm în Valea Siretului.

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în intervalul mai-iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii.

Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km, iar densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Șomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Râurile care drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din bazinul hidrografic al râului Siret. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, 2.575 km2, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului străbate judeţul Suceava pe o lungime de 140 km. Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieșirea din judeţ, o lungime de 122 km şi o suprafaţă de bazin de 2.532 km. Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate şi de elementele pedoclimatice şi se dispun etajat, dinspre zona de podiş spre cea de munte.


- Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Pajiştile alpine se întâlnesc la înǎlţimi de peste 1.500 m. În zona coniferelor există şi turbăriile instalate în depresiuni la altitudini de 900 - 1000 m.

- Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în şesurile Siretului, Sucevei şi Moldovei, de la ieşirea din munte a acestor râuri, apare o varietate de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase.

- Ecosisteme acvatice. Acestea pot fi diferenţiate în două grupe majore: curgătoare (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini).

Județul Suceava a înregistrat în anul 2015 cea mai mare suprafaţă de fond forestier la nivel național de cca. 437,5 mii ha, din care 423,1 mii ha păduri în care predomină rășinoasele în proporție de 77% (324,4 mii ha) şi 23% foioase (98,7 mii ha) așa cum este prezentat în tabelul de mai jos.

UM: mii hectare

Categorii de terenuri şi specii de păduri

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 435 435,2 435,3 435,3 436,1 436,4 436,7 437,1 437,5

Suprafața pădurilor 421,3 420,8 420,5 420,6 421,7 422 422,6 422,8 423,1

Rășinoase 325,7 325,2 325 325,8 326,3 326,1 325,9 325,7 324,4

Foioase 95,6 95,6 95,5 94,8 95,4 95,9 96,7 97,1 98,7

Alte terenuri 13,7 14,4 14,8 14,7 14,4 14,4 14,1 14,3 14,4

Tabel I-1 - Suprafața fondului forestier pe categorii de terenuri şi specii de păduri3

Evoluția tăierilor în perioada 2007 – 2015 pe categorii de acțiuni de tăieri, cele mai reprezentative sunt prezentate în tabelul II-1 de mai jos. Se observă că cea mai mare suprafață corespunde operațiunilor de igienă și curățire a pădurilor, precum și acțiuni produse accidental.

UM: mii hectare

Categorii de acțiuni de tăiere Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

De regenerare 84,276 85,740

92,377

99,229

107,690

109,615

109,738

100,981

98,453

Operațiuni de igienă și curățire a pădurilor

538,346

664,448

696,511

695,894

709,156

670,208

789,462

724,760

691,988

Tăieri de îngrijire în păduri tinere

135,560

131,315

129,939

132,303

158,138

168,684

168,643

162,541

165,384

De produse accidentale 587,274

459,859

412,570

471,027

560,341

593,977

554,925

456,089

444,825

3 Sursa: prelucrare date disponibile în baza de date a INS Tempo


Tăieri de transformare a pășunilor împădurite

3,127 2,610 4,212 4,644 7,267 4,184 10,268

9,371 14,635

Tabel I-2 – Evoluția tăierilor din fondul forestier 2007 - 2015

Județul Suceava dispune de aproape 350.000 ha suprafață agricolă. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează cultura cartofului, cerealelor, porumbului şi a plantelor tehnice. Conditiile pedo-climatice ale judeţului au favorizat dezvoltarea pomiculturii mai ales în zona Fălticeni. În același timp răspândirea largă a pășunilor și fânețelor a condus la dezvoltarea sectorului zootehnic.

UM: hectare

Principalele culturi

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM: Ha Cereale pentru

boabe 81780 83704 85249 75936 78837 74301 73941 74108 74617

Porumb boabe 38606 38827 39397 35045 37871 39637 37326 36900 38120

Porumb verde furajer

969 1389 2399 2654 3961 3351 4140 4058 3941

Cartofi - total 31105 27958 24634 24601 24945 23445 22666 21331 22389

Plante uleioase 2342 1134 2092 2541 3962 2631 4349 4039 4812

Legume - total 6774 7274 7566 7416 7821 7813 7990 7613 8270

Livezi pe rod 3122 3105 2739 2791 2893 2930 3169 2811 2896

Tabel I-3- Suprafața cultivată cu principalele culturi 2007 – 20134

Un contributor important la emisiile de gaze cu efect de seră este sectorul zootehnic, creșterea bovinelor, sector foarte bine reprezentat în judeţul Suceava, așa cum se prezintă în continuare

UM: nr

Categorii de animale

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Bovine 176999 178133 176393 150427 155261 157676 158919 161823 161820

Tabel I-4 - Efectivele de bovine 2007 – 20155

Ținând cont de faptul că silvicultura și agricultura au o pondere importantă în ceea ce privește suprafețele implicate în aceste două domenii, acestea pot avea o contribuţie importantă la combaterea efectelor produse de schimbările climatice, prin:

- Realizarea împăduririlor terenurilor care sunt degradate în vederea absorbţiei gazelor cu efect de seră, în special, prin înfiinţarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantităţi mai mari de CO2;

- Utilizarea biomasei rezultate atat de la activitatile de curățare a pădurilor cât şi a deșeurilor din agricultură (paie rezultate de la producția de cereale şi porumb) ca sursă de energie regenerabilă.

4 Sursa: prelucrare date disponibile în baza de date a INS Tempo 5 Sursa: prelucrare date disponibile în baza de date a INS Tempo


II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE

II.1 CADRUL INTERNAȚIONAL

Convenţia Cadru a Organizației Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice

(UNFCCC)

Nivel internațional România

Convenţia Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) a fost semnată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de către mai mult de 190 de ţări. UNFCCC stabileşte cadrul general de acţiune privind combaterea schimbărilor climatice, definite în sensul acestei Convenții prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină influența periculoasă a activităților umane asupra sistemului climatic. Prin această Convenţie, Statele constituite Părți ale UNFCCC, au obligația printre altele:

- Să elaboreze, să actualizeze periodic, să publice şi să transmită la Secretariatul acestei Convenții inventarele naționale ale emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Să elaboreze documente programatice la nivel național pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creșterea capacității naturale de absorbție a CO2 din atmosferă;

- Să integreze problematica schimbărilor climatice în politicile şi acțiunile de dezvoltare economică şi socială și de protecție a mediului.

În Romania, UNFCCC a fost ratificată prin Legea nr. 24/1994, publicată în MO Nr. 119/12.05.1994.

Protocolul de la Kyoto pentru Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice Nivel internațional România

Protocolul de la Kyoto pentru Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a fost adoptat la 11 decembrie 1997 şi a a propus o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din partea țărilor dezvoltate şi cu economii în tranziție de aproximativ 5% în perioada 2008-2012 comparativ cu anul 1990, studiile realizate au indicat că pentru prevenirea unor efecte ireversibile provocate de schimbările climatice în acest secol emisiile globale trebuie să fie reduse cu aproximativ 70%. Îndeplinirea acestui obiectiv se va realiza progresiv și prin asigurarea unui proces internațional de implicare a tuturor statelor lumii şi de stabilire a noilor obiective de reducere a emisiilor în concordanță cu recomandările studiilor de specialitate.

România a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3 din 2 februarie 2001, publicată în MO nr. 81/16.02.2001.


Amendamentul de la Doha la Protocolul de la Kyoto Nivel internațional România

Amendamentul de la Doha a fost adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, ca amendament la Protocolul de la Kyoto al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice. Amendamentul stabilește cea de a doua perioadă de implementare a Protocolului de la Kyoto, care începe la 1 ianuarie 2013 şi se sfârșește la 31 decembrie 2020. Pentru cea de a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto, UE şi-a asumat o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 20 % în perioada 2013-2020 faţă de anul 1990.

România a ratificat Amendamentul de la Doha prin Legea nr. 251/2015, publicată în MO nr. 846 /13.11.2015.

Acordul de la Paris Nivel internațional România

Acordul de la Paris 2015 a fost adoptat în 12 decembrie 2015, de către 95 state părți participante la cea de-a XXI-a Conferințe a Părților (COP 21) la Convenția Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 2016. Acest acord ghidează acțiunile la nivel global pe o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C.

În același timp, este primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic și cu participare universală în domeniul schimbărilor climatice, începând cu anul 2020.

Principiile de bază ale Acordului de la Paris sunt: principiul responsabilităților comune dar diferențiate și a capacităților respective (common but differentiated responsabilities and respective capabilities) și principiul echității.

Principalele elemente ale acordului adoptat la Paris sunt: • operaţionalizarea obiectivului pe termen lung de a limita

creşterea temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius; Statele Părţi vor depune eforturi pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius;

• o viziune pe termen lung asupra tranziţiei necesare către economii cu emisii scăzute şi rezistente la schimbările climatice pe parcursul acestui secol, în contextul unei dezvoltări durabile şi de eradicare a sărăciei;

• un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare cinci ani, care asigură ambiţia şi durabilitatea acordului; angajamentele ulterioare trebuie să nu fie inferioare nivelurilor existente de ambiţie;

• un obiectiv global calitativ în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, vizând creşterea capacităţii de adaptare şi a rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice; statele vor trebui să elaboreze planuri de adaptare şi să comunice periodic aceste planuri şi

România a ratificat Acordul de la Paris prin Legea nr. 57/2017 pentru ratificarea Acordului de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, lege publicată în MO nr. 276/ 20.04.2017 Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris sunt: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de nivelul din 2005, participarea la efortul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de anul 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, deșeurile — obiectiv la nivel de


măsurile de implementare; • pierderile şi daunele asociate cu impactul schimbărilor

climatice: statele recunosc necesitatea de a coopera şi de a spori înţelegerea, acţiunea şi sprijinul în diferite domenii precum sistemele de avertizare timpurie, pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi asigurarea riscurilor.

• un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate (reducerea emisiilor, adaptarea şi finanţarea), bazat pe un sistem de monitorizare şi raportare care să asigure transparenţa şi contabilizarea acestor progrese;

Acordul de la Paris recunoaște rolul actorilor non-părți (non-Party stakeholders) în abordarea schimbărilor climatice, incluzând orașele, autoritățile sub-naționale, societatea civilă, sectorul privat și alții. Aceștia sunt invitați să:

- își intensifice eforturile şi să sprijine acțiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,

- să construiască un cadru rezilient și să diminueze vulnerabilitatea la efectele adverse ale schimbărilor climatice,

- să susțină şi să promoveze cooperarea regională și internațională.

state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.

II.2 CADRUL STRATEGIC EUROPEAN

Politica europeană în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră

Strategia EUROPA 20206 În Strategia EUROPA 2020 (COM(2010) 2020 final) pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, combaterea schimbărilor climatice este una dintre cele cinci teme principale ale amplei strategii Europa 2020. Obiectivele specifice ale strategiei au scopul de a garanta că, până în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din UE sunt reduse cu 20%, o cantitate de 20% din energia consumată provine din surse regenerabile, iar eficiența energetică este îmbunătățită cu 20%. Primele două obiective au fost puse în aplicare printr-un pachet legislativ obligatoriu privind clima şi energia, care a intrat în vigoare în iunie 2009. Legislația stabilește obiective naționale obligatorii în domeniul energiei din surse regenerabile, care reflectă punctele de plecare și potențialele diferite ale statelor membre pentru mărirea producției de energie din surse regenerabile şi pentru emisiile provenite din sectoarele care nu sunt acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii. Cadrul de acțiune climă şi energie 20307 Cadrul de acțiune climă şi energie 2030 a fost adoptat în octombrie 2014, acesta stimulând evoluția continuă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și

6 https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf 7 http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2030/index_en.htm


confirmă ambiția pe care UE a afirmat-o în cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice. Acest cadru își propune să pună bazele unui sistem energetic care să permită furnizarea de energie la prețuri accesibile, o mai mare securitate a aprovizionării cu energie, reducerea dependenței de importuri şi de emisiile de gaze cu efect de seră și crearea de noi oportunități pentru creștere economică şi locurile de muncă „verzi”. Piesa de rezistență a acestui cadru constă în obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030, cu cel puțin 40% față de nivelul din 1990. Pentru a-l atinge, principalul instrument va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată şi funcțională. Energia din surse regenerabile este esențială pentru a asigura trecerea la un sistem energetic competitiv, sigur și durabil. În acest sens s-a convenit ca până în 2030 să se obțină o creștere a ponderii acestui tip de energie în consumul energetic al UE până la cel puțin 27%. De asemenea, eficiența energetică este un aspect esențial al cadrului de acțiune pentru 2030, stabilindu-se un procent indicativ de 27% până în 2030. Acest obiectiv trebuie atins într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor și va ține cont de contribuția ETS la obiectivele globale în materie de schimbări climatice. El va fi revizuit până în 2020, pentru a analiza posibilitatea atingerii unui obiectiv și mai ambițios, de 30%. Pe 30 noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri care să contribuie la tranziția către energie curată şi centrată pe cetățean prin care obiectivele pentru 2030 ar putea deveni mai ambițioase8. Astfel ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 se preconizează a fi de cel puțin 40% față de anul 1990; ponderea energiei din surse regenerabile ar fi de 30%, iar obiectivul de eficiență energetică ar deveni de asemenea de 30% și ar fi un obiectiv obligatoriu. Foaia de parcurs: Economie cu emisii reduse de dioxid de carbon 20509 Ca o contribuție la menținerea încălzirii globale sub 2°C, UE și-a asumat obiectivul pe termen lung de a-și reduce emisiile cu 80%-95% față de nivelurile din 1990 până în 2050. Pentru a atinge o astfel de reducere a emisiilor, este necesar ca UE să devină o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. În 2011, Comisia a publicat o „foaie de parcurs” care stabilește cel mai rentabil mod în care se poate ajunge la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 şi care include repere pentru măsurarea progresului. Foaia de parcurs arată modul în care pot contribui la atingerea acestui obiectiv diferite sectoare, de la generarea de energie electrică şi până la agricultură. Până la jumătatea secolului, generarea de energie electrică ar trebui să se realizeze aproape 100% fără emisii de dioxid de carbon. În 2050, UE ar utiliza cu aproximativ 30% mai puțină energie, devenind mai eficientă din punct de vedere energetic. Utilizarea unei cantități mai mari de energie produsă la nivel local ar reduce dependența de importuri, iar trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar implica, de asemenea, reducerea poluării aerului şi a costurilor legate de sănătate.

8 https://ec.europa.eu/energy/en/news/commission-proposes-new-rules-consumer-centred-clean-energy-transition 9 http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050/index_en.htm


Efectele schimbărilor climatice se simt deja. Chiar reducând mult nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, încălzirea globală va continua în următoarele decenii, iar impactul acesteia va fi resimțit timp de secole de acum înainte, din cauza efectului întârziat al emisiilor trecute. Cartea albă – Foaia de parcurs a COM privind „Spațiul unic european de transport – Cartea albă privind transportul competitiv şi durabil”10 Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 şi Cartea albă privind transportul competitiv şi durabil, publicate de Comisie, indică faptul că, până în 2050, sectorul transporturilor ar trebui să-și reducă emisiile de CO2 cu aproximativ 60% față de nivelul din 1990. Până în 2030, pentru a susține obiectivele cadrului de politici privind schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi vor trebuie reduse cu circa 20% față de nivelul din 2008. Autoturismele şi camionetele produc aproximativ 15% din emisiile de CO2 din UE, prin urmare reducerea acestora poate aduce o contribuție semnificativă la combaterea schimbărilor climatice. Legislația UE stabilește limite de emisie clare, pe care producătorii trebuie să le respecte. În 2007, autoturismele noi au emis în medie 159 de grame de CO2 pe kilometru. Din 2015, cantitatea trebuie să ajungă la 130g/km, iar din 2020, la 95g/km. În mai 2014, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru reducerea emisiilor de CO2 provenind de la vehiculele grele şi a propus, pentru început, adoptarea unei legislații privind certificarea emisiilor de CO2 ale acestor vehicule. Totodată, calitatea combustibilului este un element important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor. În ceea ce privește carburanții utilizați pentru vehicule, UE impune reducerea, până în 2020, cu până la 10% a „intensității gazelor cu efect de seră” generate de acestea, şi anume, cantitatea de gaze generate de carburanți pe durata ciclului de viață, de la extracție și până la distribuție. De asemenea, au fost propuse măsuri pentru a reduce la minimum impactul producerii biocombustibililor asupra climei, prin limitarea suprafeței de teren care poate fi transformată spre a fi folosită pentru agricultură și silvicultură. Emisiile generate de transportul rutier sunt în continuă creștere. Emisiile generate de transportul rutier au crescut cu 29 % în perioada 1990-2007, însă au scăzut cu 9 % între 2007 și 2012, pe fondul crizei economice, al prețurilor mari la petrol şi al creșterii mai lente a mobilității, dar și datorită ameliorării eficienței energetice a autoturismelor. Aproximativ o cincime din emisiile totale de dioxid de carbon (CO2) ale UE provin din transportul rutier. În 2011 s-a adoptat în România Hotărârea nr. 38 din 14 iunie cu privire la Cartea Albă.

II.3 CADRUL LEGISLATIV EUROPEAN

și transpunerea lui la nivel național

UE dispune de o serie de politici de reducere a emisiilor, de promovare a energiei

10 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52011DC0144

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52011DC0144


nepoluante și a eficienței energetice, precum şi de stimulare a trecerii Europei la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Principalul instrument este schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care a creat cea mai mare piață de emisii de dioxid de carbon din lume.

Directiva 2003/87/CE Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, Directiva IPPC - transpusă în legislația națională prin HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu modificările şi completările ulterioare.

Directiva 2004/101/CE Directiva 2004/101/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE, şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto - transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 204/2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu completările şi modificările ulterioare

Directiva 2009/29/CE Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră, versiunea în limba română; transpusă în legislația nationala prin Hotărârea Guvernului nr. 204 /2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu completările şi modificările ulterioare.

Decizia nr. 406/2009/CE Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. EU ETS nu acoperă emisiile provenite din sectoarele transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, reprezentând aproximativ 55% din emisii. Pentru a se asigura că acestea sunt abordate, statele membre au semnat un acord de „partajare a eforturilor”, care stabilește obiective naționale obligatorii pentru emisiile sectoarelor care nu fac parte din ETS, valabile până în anul 2020 inclusiv. Obiectivele variază de la reducerea emisiilor cu 20% până în 2020 pentru cele mai bogate state membre ale UE până la creșterea emisiilor cu 20% pentru cele mai sărace. Obiectivele se traduc prîntr-o reducere cu 10% a emisiilor globale ale UE generate de sectoarele care nu fac parte din ETS până în 2020, comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru România, obiectivul stabilit reprezintă o creştere a emisiilor cu +19% până în anul 2020, comparativ cu nivelul emisiilor aferent sectoarelor reglementate prin această Decizie în anul 2005. Decizia se află actualmente în revizuire în vederea stabilirii țintelor pentru anul 2030.


Directiva 2009/30/CE Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificaţiile pentru benzine şi motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificaţiile pentru carburanţii folosiţi de navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 93/12/CEE transpus în legislatia romaneasca prin HG 928/2012 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, modificata ulterior prin HG 935/2011 şi HG 1121/2013 şi respectiv prin HG 644/2015. SECTORUL ENERGIE

Pentru îndeplinirea obiectivului pentru 2020, UE a adoptat în 2012 norme pentru promovarea eficienței în toate etapele lanțului energetic, de la transformare la distribuție și consumul final. Acest lucru înseamnă că fiecare stat membru trebuie să stabilească scheme de obligații în ceea ce privește eficiența energetică şi măsuri de politică pentru îmbunătățirea consumului de energie în gospodării, industrie și transporturi. De asemenea, consumatorii dobândesc astfel dreptul de a cunoaște cantitatea de energie pe care o consumă. Există numeroase posibilități de economisire a energiei şi de reducere a emisiilor în sectorul clădirilor. Comisia estimează că, până în 2050, acestea ar putea fi reduse cu aproximativ 90 %.

Directiva 2009/28/CE

Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE are ca obiectiv instituirea unui cadru comun privind producţia şi promovarea energiei din surse regenerabile. Directiva a fost transpusă prin legea 220/2008 cu modificările ulterioare. Directiva privind energia regenerabilă stabilește o politică generală pentru producția și promovarea energiei din surse regenerabile în UE. Este nevoie ca UE să acopere cel puțin 20% din nevoile sale totale de energie din surse regenerabile până în 2020, prin atingerea obiectivelor naționale individuale. Toate țările UE trebuie să se asigure, de asemenea, că cel puțin 10% din combustibilii lor din transport provin din surse regenerabile până în 2020. În aprilie 2015 plafonul de 10% a fost revizuit la 7% pentru 2020. La 30 noiembrie 2016, Comisia a publicat o propunere de directivă revizuită privind energia regenerabilă astfel încât UE să devină un lider mondial în domeniul energiei regenerabile şi să se asigure că obiectivul de cel puțin 27% al energiilor regenerabile din consumul final de energie în UE, până în 2030, este îndeplinit. Planuri de acțiune și rapoarte de progres național Directiva specifică obiectivele naționale privind energia din surse regenerabile pentru fiecare țară, ținând seama de punctul său de plecare și de potențialul general pentru surse regenerabile. Aceste obiective variază de la un minim de 10% în Malta la un nivel ridicat de 49% în Suedia până în 2020. Romania are o țintă de 24%.


Biocarburanții durabili - Biocarburanții şi biolichidele contribuie la îndeplinirea obiectivului de 7% energie produsă din surse regenerabile în sectorul transporturi. Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește criteriile de durabilitate pentru toți biocombustibilii produși sau consumați în UE pentru a se asigura că acestea sunt produse într-un mod durabil și ecologic.

Directiva 2010/31/CE Directiva 2010/31/CE (reformată) abrogă Directiva 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor (în special izolația, climatizarea și utilizarea surselor regenerabile de energie) prevede o metodă de calcul a performanței energetice a clădirilor, cerințele minime pentru clădirile mari, noi şi vechi deopotrivă, precum şi certificarea energetică. Principalul obiectiv al acestei noi directive de reformare a constat în raționalizarea anumitor dispoziții ale fostei directive şi consolidarea cerințelor în materie de eficiență energetică în ceea ce privește: • cadrul general comun pentru o metodă de calcul a performanței energetice integrate

a clădirilor și a unităților acestora; • aplicarea unor cerințe minime în cazul performanței energetice a clădirilor noi şi a

unităților noi ale clădirilor, prevăzând, de exemplu, că până la 31 decembrie 2020 toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero;

• aplicarea cerințelor minime în cazul performanței energetice, în special a clădirilor existente, elementelor de clădire care sunt supuse unor lucrări importante de renovare și a sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătățite;

• certificarea energetică a clădirilor sau a unităților acestora, inspecția periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare din clădiri şi sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică şi al rapoartelor de inspecție.

În legislația națională prevederile se regăsesc în Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor modificată şi completată prin Legea 159/2013 şi respectiv Ordonanța Guvernului nr. 13/2016. În temeiul legislației privind performanța energetică a clădirilor, începând cu 2021, valoarea netă a energiei utilizate de construcțiile noi va trebui să fie zero, ceea ce înseamnă că acestea vor produce cantitatea de energie necesară consumului. Din 2012, toate licitațiile naționale de achiziții publice trebuie să includă standarde de eficiență energetică pentru clădirile şi serviciile relevante.

Directiva 2012/27/UE

Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică a intrat în vigoare în decembrie 2012. Aceasta obligă statele membre să stabilească obiective naționale indicative în materie de eficiență energetică pentru 2020 pe baza consumului de energie primar sau final. Directiva stabilește, de asemenea, norme obligatorii pentru utilizatorii finali şi furnizorii de energie. Directiva include, printre altele, următoarele cerințe:

• renovarea cel puțin în proporție de 3% din totalul clădirilor administrațiilor centrale în fiecare an începând din 2014 şi achiziționarea de clădiri, servicii şi produse cu performanțe înalte de eficiență energetică, sectorul public asumând, astfel, un rol exemplar;

• stabilirea de strategii naționale pe termen lung pentru promovarea investițiilor în renovarea clădirilor rezidențiale și comerciale, precum și elaborarea de sisteme obligatorii naționale de eficiență energetică sau măsuri echivalente pentru o economie de energie anuală de 1,5% pentru consumatorii finali;


• evaluarea, până la sfârșitul anului 2015, a potențialului de aplicare a cogenerării cu randament ridicat și a sistemelor eficiente de încălzire şi răcire centralizate în toate statele membre;

• obligația de a realiza un audit energetic regulat al marilor companii cel puțin o dată la patru ani, cu excepția întreprinderilor care dispun de sisteme certificate de management al energiei şi al mediului;

• introducerea rețelelor inteligente și a contoarelor inteligente, precum și furnizarea de informații corecte pe facturile de energie pentru întărirea poziției consumatorilor și pentru încurajarea unui consum de energie mai eficient.

În ceea ce privește eficiența energetică a produselor directiva 2012/27/UE a introdus mai multe măsuri, precum indicarea, prin etichetare și informații standard referitoare la produse, a consumului de energie și de alte resurse ale produselor legate de energie care au un impact semnificativ, direct sau indirect, asupra consumului de energie. Regulamentele de punere în aplicare acoperă o gamă largă de produse, inclusiv încălzitoarele, aspiratoarele, computerele, aparatele de climatizare, mașinile de spălat vase, produsele de iluminat, frigiderele şi congelatoarele, televizoarele, motoarele electrice. Directiva a fost transpusă în legislația românească prin Legea 121/ 2014 privind eficiența energetică.şi prin HG 917/2012 publicat în MO 667/2012, privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea regulamentelor delegate (UE) ale Comisiei nr. 1.059/2010, nr. 1.060/2010, nr. 1.061/2010, nr. 1.062/2010 şi nr. 626/2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse a produselor cu impact energetic. SECTORUL AGRICULTURA, PĂDURILE ȘI UTILIZARE ATERENURILOR

Pădurile şi utilizarea terenurilor agricole joacă un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice. Arborii şi plantele absorb și stochează dioxid de carbon, eliminându-l din atmosferă. În general, se estimează că în UE, aceste activități elimină din atmosferă o cantitate de carbon echivalentă cu aproximativ 9 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de alte sectoare. Pe de altă parte, anumite activități precum exploatările forestiere și agricole sau drenarea zonelor umede și aratul pășunilor reduc absorbția de carbon sau chiar o inversează, putând transforma pădurile şi agricultura în surse de emisii. Ținând cont de acest aspect, legislația adoptată în 2013 obligă statele membre să contabilizeze anual cantitatea de dioxid de carbon absorbită şi respectiv emisă de pădurile şi suprafețele agricole proprii. Decizia nr. 529/2013/UE Decizia nr. 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 prevede normele de contabilizare şi planurile de acțiune referitoare la emisiile şi absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură


CONVENȚIA PRIMARILOR11

Convenția Primarilor, inițiată în anul 2008 de către Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor ca angajament voluntar al autorităților locale şi regiunilor în lupta împotriva schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, s-a reformat și în octombrie 2015 s-a transformat în Convenția Primarilor pentru energie durabilă şi climă. Textul Convenției primarilor pentru energie și climă prevede angajamentul voluntar privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în anul 2030 şi devoltarea orașelor și regiunilor rezistente la schimbările climatice prîntr-o abordare integrată a planificării de dezvoltare pe termen lung. . Angajamentul voluntar asumat prin semnarea Convenției Primarilor pentru Energie Durabilă şi Climă (PAEDC) obligă autoritatea locală la:

• Reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 față de un an de bază stabilit;

• Angajamente pentru adaptare;

• Elaborarea Inventarului de Referință al emisiilor de gaze cu efect de seră (IRE) care constiuie suport pentru planificarea măsurilor de reducere a emisiilor;

• Evaluarea riscurilor climatice şi a vulnerabilităților (RC&V);

• Elaborarea şi aprobarea PAEDC-ului în cel mult doi ani de la semnarea Convenției;

• Evaluarea și prezentarea rapoartelor de progres ale implementării PAEDC-ului la fiecare doi ani;

• Adaptarea structurilor autorității locale în vederea îndeplinirii acțiunilor necesare atingerii obiectivului final, prin asigurarea de resurse umane și financiare suficiente;

• Implicarea și mobilizarea societății civile pentru dezvoltarea PAEDC-ului, prin prezentarea politicilor și măsurilor necesare pentru realizarea măsurilor din plan;

• Diseminarea experienței acumulate şi a know-how-ului acumulat către alte unități teritoriale;

• Organizarea de „Zile ale energiei” şi/sau „Zile ale Conventiei Primarilor”, în cooperare cu Comisia Europeană și cu alte părți interesate în scopul de a conștientiza cetățenii, prin exemple concrete, cu privire la beneficiile utilizării eficiente a energiei, inclusiv informarea mass-media locală cu privire la evoluția implemnatării PAED.

11 http://www.conventiaprimarilor.eu/index_ro.html

http://www.conventiaprimarilor.eu/index_ro.html


II.4 CADRUL STRATEGIC LA NIVEL NAȚIONAL

ce influențează politicile privind schimbările climatice

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2013 – 2020 – 203012 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2013 – 2020 – 2030

propune obiective strategice clare pe termen scurt, mediu şi lung astfel: Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE. În domeniul energetic: satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu și crearea premiselor pentru securitatea energetică a țării pe termen lung conform cerințelor unei economii moderne de piață, în condiții de siguranță și competitivitate. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării. În domeniul energetic: asigurarea funcționării eficiente şi în condiții de siguranță a sistemului energetic național, atingerea nivelului mediu al UE din anul 2006 în privința intensității şi eficienței energetice, îndeplinirea obligațiilor asumate de România, conform țintelor UE de limitare a efectelor schimbărilor climatice. Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. În domeniul energetic: alinierea la performanțele medii ale UE privind indicatorii energetici; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanță cu angajamentele internaționale asumate și implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Strategia Națională privind Schimbările Climatice şi creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 – 202013 Strategia Națională privind Schimbările Climatice şi creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 – 2020 a fost aprobată prin HG 739/2016. Obiectivul principal al strategiei naționale privind schimbările climatice şi creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon este acela de a mobiliza şi de a permite actorilor privați şi publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, GES provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE şi să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât şi cele viitoare. În ceea ce privește procesul de reducere al emisiilor de GES, această strategie adoptă ținte cuantificabile în conformitate cu angajamentele UE 2030. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, scopul este acela de a susţine şi de a promova protecția mediului, a oamenilor și a activităților economice față de efectele schimbărilor climatice, în special față de evenimentele extreme. Strategia va ghida acțiunile României legate de schimbările climatice şi de dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2030, reprezentând o actualizare şi o extensie a Strategiei naționale privind schimbările climatice 2013-2020 realizată în lumina evoluțiilor recente. Strategia este dezvoltată în contextul mai larg al unei viziuni naționale, care trebuie să

12 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/ 13 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182746


permită realizarea unei economii reziliente la efectele schimbărilor climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon capabilă să-şi integreze politicile şi acțiunile privitoare la schimbările climatice prin intermediul unei creșteri economice inteligente, verde şi incluzivă astfel încât, până în 2050, să se facă tranziția spre o societate în care politicile şi acțiunile sociale, economice şi de mediu să fie interconectate și proiectate astfel încât să asigure dezvoltarea durabilă, cu standarde de viață ridicate pentru cetățeni şi o calitate ridicată a mediului. Anexa 2 a strategiei o reprezintă Planul Național de Acțiune. Obiectivul major al Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale 2016-2020 privind schimbările climatice şi creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 este de a elabora măsuri concrete pentru aplicarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice şi creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon. Componenta de atenuare vizează 8 sectoare: energie, transport, industrie, agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltare urbană, gestionarea deșeurilor, apa şi silvicultura. Componenta de adaptare are în vedere dousprezece sectoare: agricultură și dezvoltare rurala, apă potabilă şi resurse de apă, mediu uman, infrastructură şi urbanism, transport, industrie, energie, turism și activitati recreative, silvicultură, biodiversitate, sănătate publică şi servicii de răspuns la situații de urgență, educarea și conștientizarea publicului şi asigurarile ca instrument de adaptare la schimbările climatice. Strategia Energetică a Romaniei 2007 – 2020 actualizată pentru perioada 2011 – 202014 Strategia Energetică a Romaniei 2007 – 2020 actualizată pentru perioada 2011 – 2020 are ca obiectiv general satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiții de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Strategia energetică urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie – mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România și anume: Siguranța energetică

• Creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice şi limitarea dependenței de resursele energetice de import;

• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice şi a rutelor de transport a acestora;

• Creșterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naționale de transport a energiei electrice, gazelor naturale şi petrol;

• Protecția infrastructurii critice;

Dezvoltare durabilă • creșterea eficienţei energetice; • promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile; • promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale cu cogenerare, în

special în instalații de cogenerare de înaltă eficiență; • susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor

cercetărilor aplicabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra

14 http://www.minind.ro/energie/STRATEGIA_energetica_actualizata.pdf


mediului înconjurător. • utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare.

Competitivitate

• dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de seră şi servicii energetice;

• liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi nediscriminatoriu al participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi interconexiunile internaţionale,

• continuarea procesului de restructurare şi privatizare, în special pe bursă, în sectoarele energiei electrice, termice şi gazelor naturale;

• continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creşterii profitabilităţii şi accesului pe piaţa de capital.

Notă: Un proiect de Strategie Energetică a României 2016 – 2030 cu perspectiva anului 2050 se află în consultare publică15. Noul proiect de Strategie Energetică a României aflat în proces de elaborare, va urmări obiective aliniate cu angajamentele europene și internaționale privind contracararea fenomenului de încălzire globală şi dezvoltarea surselor de energie verde și este centrată pe imperativele securității energetice naționale și ale competitivității piețelor de energie și a economiei în ansamblu.16 Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice a fost adoptat prin HG 122/201517 România şi-a stabilit obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică realizarea unei economii de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020.

Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 milioane tep iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.

Principalele sectoare vizate sunt: - Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie - Eficienţa energetică în sectorul industrial - Eficienta energetica în sectorul rezidenţial - Eficienţă energetică în sectorul servicii - Sectorul transport

Planul Naţional de acţiune în domeniul energiei din resurse regenerabile18 Planul Naţional de acţiune în domeniul energiei din resurse regenerabile, realizat și publicat în iulie 2010 – reprezintă îndeplinirea obligației ce revine României derivând din directiva CE nr. 2009/28 pentru pormovarea utilizării energiei din surse regenerabile. În PNAER se stabilește obiectivul național global pentru ponderea energiei regenerabile

15 http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf 16 http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/ministerul-energiei-organizeaza-pana-la-jumatatea-lunii-aprilie-dezbateri-in-perspectiva-elaborarii-noii-strategii-energetice-a-romaniei-pana-in-2030 17http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE%282015%2952216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf 18 http://www.minind.ro/pnaer/draft_PNAER_15_06_10.pdf


în consumul final de energie în 2020 de 24% (7267 ktep). De asemenea sunt stabilite obiectivele şi traiectoriile sectoriale până în 2020; Sectoarele identificate sunt: încălzire/răcire; energie electrică; transport. Astfel în 2020 energia din surse regenerabile va trebui să reprezinte:

• 42,62% din consumul final brut de energie electrică; • 10% din consumul final de energie din transport; • 22% din consumul final de energie pentru încălzire/răcire.

PNAER prezintă de asemenea măsurile specifice stabilite pentru atingerea obiectivelor finale şi pentru îndeplinirea unor cerințe prevăzute în directiva 2009/28/CE. Master Planul General de Transport al României19 Master Planul General de Transport al României, este un document strategic care stabileşte principalele direcții de dezvoltare a infrastructurii de transport din România în următorii 15 ani, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal.

Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întreţinere şi reparaţii curente până în anul 2030. Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice şi scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă şi armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre.

II.5 POLITICA REGIONALĂ ȘI LOCALĂ

ce influențează politicile privind schimbările climatice

Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 202020 Obiectivul general asumat în Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 2020: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă, favorabil creșterii competitivității economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României. Prioritățile tematice ale strategiei de dezvoltare regională sunt:

1. Îmbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării, accesului la educație, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale

2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creșterea accesibilității, conectivității şi atractivității Regiunii Nord-Est

3. Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale 4. Optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural

Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 202021

19https://onedrive.live.com/view.aspx?cid=849d1c715b5a454d&id=documents&resid=849D1C715B5A454D%2148382&app=WordPdf&authkey=AC0YX-tlczSFdS0& 20 http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/v3/strategie%20RNE%202014-2020%20aprilie%202013.pdf


Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 – 2020, cuprinde indicatori de realizare a obiectivelor strategiei – exemple de indicatori în strânsă legătură cu reducerea emisiilor de CO2 în regiune:

- Număr de pasageri transport public în comun vehicole electrice – 100.000 mii pasageri - Ponderea numărului de instituții publice care beneficiază de lucrări de reabilitare

termică – 40% - Ponderea numarului de blocuri de locuințe care beneficiază de lucrări de reabilitare

termică – 25% - Ponderea populației în gospodăriile deservite de servicii salubritate – 80%

Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est pentru perioada 2014-202022 Domeniile de specializare inteligentă Regiunea Nord-Est, actualizate conform mecanismului de descoperire antreprenorială desfășurat în anul 201623 (document în lucru la nivelul lunii aprilie2017), cuprind următoarele domenii/sectoare cu potențial de specializare inteligentă:

- Agroalimentar; - Prelucrarea lemnului şi mobilă; - Biotehnologii; - Textile - TIC (inlcusiv new media); - Turism; - Mediu

Pentru prioritatea verticală nr 6 – Energie şi Mediu, s-au identificat direcții de reconfigurare a sectorului, printre care amintim:

- Management energetic - Imbunătățirea eficienței energetice - Imbunătățirea securității energetice - Smart city - Rețele Inteligente pentru consumatori Inteligenți

Strategia de Devoltare Economică şi Socială a Județului Suceava, perioada 2011 - 202024 Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare economică şi socială a județului Suceava în perioada 2011 – 2020 constă în dezvoltarea durabilă a judeţului Suceava prin valorificarea potențialului existent, diversificarea și extinderea activităților economico-sociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor. Obiectivele strategice ale Strategiei de Dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava în perioada 2011 – 2020 sunt: • Valorificarea poziției strategice a judeţului Suceava la frontiera Uniunii Europene,

prin eliminarea disparităţilor economice şi sociale intra - şi inter-regionale (naţionale şi europene), precum și a disparităților dintre mediul urban şi cel rural în cadrul judeţului.

• Valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului natural şi 21 http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/PDR%20NE%202014-2020%20-%20Oct%202014%20-%20avizat%20CRP.pdf 22 http://www.adrnordest.ro/index.php?page=PROIECT_S3#s3 23 www.fonduri-structurale.ro/descarca-document/1507 24 http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf

http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf


antropic al judeţului Suceava. • Creşterea competitivităţii economice a judeţului Suceava prin diversificarea economiei şi

promovarea turismului, în vederea creării de noi locuri de muncă, cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației.

• Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la cerințele pieței şi creșterea incluziunii sociale.

Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare economică şi socială a județului Suceava în perioada 2011 – 2020 identificate sunt:

• Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale

• Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi crearea de noi locuri de muncă

• Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale şi non-formale și a unui stil de viață sănătos

• Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de sănătate de calitate

• Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea judeţului prin stimularea spiritului antreprenorial şi valorificarea resurselor specifice spațiului rural

• Promovarea şi valorificarea resurselor turistice ale judeţului Suceava • Dezvoltarea capacității administrative la nivelul judeţului Suceava • Creșterea gradului de acces şi utilizare a tehnologiilor informației şi comunicării la nivelul

judeţului Suceava • Dezvoltarea infrastructurii culturale şi valorificarea moștenirii culturale şi istorice

existente la nivelul judeţului Suceava • Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale şi dezvoltarea parteneriatelor intra- și

inter-regionale. Planul local de Acțiune pentru Mediu (PLAM) al județului Suceava 2014 – 201725 Printre domeniile prioritare ale PLAM se numără dezvoltarea mediului urban şi a celui rural; protecţia împotriva zgomotului; deşeurile, substanţele chimice periculoase, calitatea solului şi terenurile degradate; apa; protecţia naturii, biodiversitatea şi pădurile; educaţia ecologică; dezvoltare durabilă şi calitatea vieţii; calitatea aerului; protecţia atmosferei şi schimbările climatice. Master Planul de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Suceava pentru perioada 2007 203726 Unul din scopurile acestui Master Plan este de a clarifica acţiunile care trebuie întreprinse pentru a îndeplini ţintele şi obiectivele din reglementarile relevante, respectiv ţintele de reciclare, diminuarea cantitǎţii de deşeuri depozitatǎ dar şi închiderea depozitelor neconforme care genereazǎ gaze cu efect de serǎ. Documentul face referire atȃt la aspectele organizatorice şi de investiţii dar şi la aspectele de natura instituţionalǎ. Planurile de acțiune pentru energie durabilă (PAED) ale municipiilor semnatare ale Convenției Primarilor - CoM din judeţul Suceava

25 http://apmsv.anpm.ro/-/planul-local-de-actiune-pentru-mediu-plam-2014-2017 26 http://suceava-recicleaza.ro/uploads/suceava/documente/MasterPlan%20deseuri%20Suceava_rez%20final.pdf

http://apmsv.anpm.ro/-/planul-local-de-actiune-pentru-mediu-plam-2014-2017

http://suceava-recicleaza.ro/uploads/suceava/documente/MasterPlan%20deseuri%20Suceava_rez%20final.pdf


În judeţul Suceava, UAT Municipiul Suceava este semnatar al Pactului Primarilor: – în 2014 – prin care și-a asumat ținta de 20% reducere de emisii de CO2 până în 2020 față de nivelul anului de referință 2005.


III. ANALIZA CONSUMURILOR ENERGETICE ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

Generalități. PIB. Consumul de energie pe ramuri economice şi purtători de energie Sectorul energetic este un sector economic dinamic. Deși puternic reglementat la nivel național, el trebuie să susţină dezvoltarea economică şi reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de Uniunea Europeană, în special în contextul noilor politici europene cu privire la diminuarea intensității în CO2 a economiei. În acest sens, obiectivul general al strategiei naționale cu privire la sectorul energetic, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă ridicat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Dezvoltarea economică, structura economiei, aplicarea măsurilor de eficienţă energetică şi a politicilor privind decarbonizarea economiei reprezintă principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară. Nu în ultimul rand, dependența față de importurile de energie primară poate reprezenta un factor important de influență a sectorului energetic național, însă evoluția importurilor de energie pimară arată o înjumătățire a cantității de energie importată în România per capita, ilustrând atât modificarea structurii economiei, cât și rodul politicilor europene în domeniul energiei şi al climei. Tabelul III-1. Producția şi importul de energie primară în România

Anul 2003 2005 2007 2009 2011 2013 Importul net de energie primară în România (tep/locuitor) 0,47 0,51 0,61 0,35 0,39 0,30 Producția de energie primară în România (mil tep) 29,5 na na na na 26,1 Sursa: EUROSTAT (Producția și importurile de energie. Importul net de energie primară) Pentru că datele statistice nu sunt întotdeauna disponibile până la nivel județean, în cazul documentului prezent s-a lucrat și cu date de la nivel național translatate la nivel județean folosind cheia ponderii PIB al judeţului Suceava în PIB național, astfel:


Figura III-1 Ponderea produsului intern brut al judeţului Suceava în produsul intern brut național

Sursa: calcule realizate de către consultant utilizând, în principal, datele disponibile în baza de date a INS, Tempo PIB -naţional metoda veniturilor, preţuri curente - SEC 2010; PIB pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe - SEC 2010, calculat conform CAEN Rev.2; date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică


La nivelul judeţului Suceava, consumul de energie electrică, estimat pe baza ponderii produsului intern brut al judeţului în PIB național şi folosind cifrele din Balanța energetică, este în creştere, după cum se poate observa din tabelul și graficul de mai jos: Tabelul III-2. Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava

An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Consum final energetic - energie electrică - SV (GWh/an)

818,16 829,58 852,59 781,42 751,75 775,92 796,54 790,45 757,80 768,33 780,12

Consum final energetic - energie termică - SV (GWh/an)

545,55 478,89 441,08 390,55 383,39 361,34 360,62 326,45 307,12 271,39 268,76

Figura III-2. Evoluţia consumului de energie electrică şi de energie termică în judeţul Suceava în perioada 2005 - 2015


Consumul de energie electrică a suferit o diminuare evidentă între anul 2007 şi anul 2009, în ultimii 5 – 6 ani stabilizându-se între valoarea de 750 şi 800 de GWh/an. În schimb, consumul de energie termică este într-o descrestere accentuată, în anul 2014 situându-se la valori cu aproximativ 50% mai mici decât cele din anul 2005. Cauzele acestei descreșteri ar putea fi reprezentate atât de schimbarea profilului economic (modificarea ponderii ramurilor industriale energointensive în total) sau scăderea numărului populației, cât și de măsurile adoptate pentru îmbunătățirea eficienței consumului de energie termică, prin înlocuirea echipamentelor energointensive, prin anveloparea termică a clădirilor, inclusiv înlocuirea ușilor și ferestrelor cu unele mai performante şi nu în ultimul rând, prin construirea unor clădiri cu performanțe energetice mai bune.

Pe sectoare, consumul de energie (GWh/an) al județului Suceava se prezintă astfel:

Tabelul III-3. Consumul de energie al judeţului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada 2005 - 2015

An

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Industrie (inclusiv construcții)

2654,13 2429,64 2406,06 2046,00 1586,09 1582,00 1587,25 1520,92 1411,71 1420,32 1400,73

Transporturi 1106,37 1070,96 1181,54 1211,89 1289,84 1150,89 1188,93 1197,53 1200,64 1207,58 1216,44

Consumul populației 2035,13 1917,13 1888,62 1815,70 1927,92 1830,79 1764,04 1811,63 1734,26 1630,64 1607,20

Agricultura și silvicultura 59,88 63,67 64,96 65,77 92,35 88,11 96,90 111,67 105,65 93,72 100,30

Alte ramuri ale economiei 512,89 669,99 619,88 472,72 474,01 472,57 454,04 453,19 446,32 429,66 439,28

SURSA: Baza de date TEMPO – INS


FiguraIII-3. Consumul de energie al judeţului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada 2005 - 2015

Consumul de energie al sectorului industrial a scăzut de la aproximativ 42% din total, în anul 2005, la 29%, în anul 2015. Sectorul a cărei pondere în consumul total a crescut cel mai mult este sectorul de transporturi, deşi creșterea de consum înregistrată în acest sector, în perioada analizată, este de numai 1.73%. Consumul populației s-a diminuat cu 6.7%, în aceeași perioadă, deși ponderea sectorului în consumul total a crescut cu aprox 2%, de la 31,96%, la 33,74%. Consumul de combustibil al sectorului agricultură și silvicultură a crescut cu 6,3%, creștere observată și în creșterea sectorului în consumul total, de la 0,9%, la 2,1%. Sectorul Alte ramuri ale economiei, a crescut ca pondere în consumul total, dar a înregistrat o diminuare a consumului de-a lungul perioadei analizate, diminuarea fiind de 1,2% în anul 2015, față de anul 2005.


Din punctul de vedere al tipului de resursă energetică primară utilizată, consumul de energie în judeţul Suceava a fost determinat pe baza unei abordări top-down, de la nivel național, folosindu-se ca şi cheie de repartizare, PIB-ul judeţului şi ponderea fiecărui tip de resursă produsă în totalul energiei produse în România, în perioada analizată. Rezultatele sunt urmatoarele: Tabelul III-4. Consumul de energie al judeţului Suceava, pe purtatori de energie, în perioada 2005 - 2015

Purtătorul de energie (GWh/an) /Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Cărbune 1307,08 1325,03 1431,23 1236,14 1063,85 955,45 1066,80 1035,16 811,79 731,66 731,79

Gaze naturale 2057,32 2036,37 1905,93 1713,88 1638,71 1597,37 1629,44 1660,01 1548,15 1395,84 1346,74

Țiței 2067,74 1920,67 1874,92 1634,93 1546,65 1417,08 1340,21 1282,15 1358,47 1450,43 1471,62

Lemne de foc (inclusiv biomasă) 462,79 447,83 464,45 471,39 521,92 521,99 452,99 512,96 512,39 485,48 469,37

Alți combustibili 12,37 11,64 26,96 26,36 29,76 23,78 34,58 41,03 41,39 38,01 45,38

Energie hidroelectrică, nuclearoelectrică sș energie

electrică din import 458,62 407,43 454,74 526,18 566,03 605,34 562,39 556,90 620,23 674,38 692,93

Energie din surse neconvenționale 2,50 2,41 2,83 3,17 3,29 3,36 4,76 6,73 6,16 6,12 6,14

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=IND107A

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=IND107A


Figura III-4. Evolutia consumului de energie al judeţului Suceava, pe purtatori de energie, în perioada 2005 - 2015

Pentru perioada analizată, se poate observa o diminuare considerabilă a consumului de gaze naturale (11,16%), a consumului de cărbune (9,03%) și a consumului de petrol (țiței) 11,16%, cu o creștere de 3,68% a consumului de energie din surse hidro, de 0,52% a consumului din alți combustibili, de 0,1% a consumului de lemne de foc și de numai 0,06% a consumului din resurse neconvenționale de energie. Având în vedere evoluția consumului de energie, în special scăderea înregistrată la consumul de energie din combustibili fosili, este de așteptat o diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul județului.


Consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră în anul de referință Factorul determinant pentru stabilirea anului de referință este reprezentat de existența, disponibilitatea și fiabilitatea datelor referitoare la consumul de energie în sectorul de politică publică vizat. În cazul de față, având în vedere activitățile specifice ale CJ și entităților subordonate, obiectivul principal este acela de a evidenția consumurile de energie din clădirile aflate în proprietatea/administrarea CJ și a entităților menționate. CJ Suceava a solicitat, pentru perioada 2005 – 2016, date referitoare la consumul de energie din clădiri și al celui aferent autovehiculelor utilizate pentru desfășurarea activității proprii sau a entităților subordonate. Considerând disponibilitatea datelor culese de la utilizatorii clădirilor și autovehiculelor aflate în proprietatea CJ Suceava, și ponderea scăzută a emisiilor din transport în totalul emisiilor de CO2 ale acestora, precum și bunele practici de la nivel internațional (inclusiv ghidurile specifice Convenției Primarilor pentru Energie și Climă), anul de referință propus pentru demersurile viitoare este anul 2010 (cu toate că pentru acest an, multe dintre entitățile subordonate nu au putut transmite date). Pentru anul de referință, ponderea fiecărui tip de resursă în totalul energiei consumate în judeţul Suceava se prezintă conform graficului următor:

FiguraIII-5. Ponderea fiecărui purtător de energie în consumul de resursă energetică primară al judeţului Suceava, în anul 2010

Se poate considera că în anul 2010, combustibilii fosili au acoperit 77% din consumul de energie al județului; gazele naturale au deținut ponderea cea mai mare, respectiv 31%;


consumul de gaze naturale a fost urmat de cel de țiței și de cel de cărbune, cu 28%, respectiv cu 19% din total.

FiguraIII-6. Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră în judeţul Suceava, pe purtători de energie, în perioada 2005 - 2015

Corespunzător evoluției consumului de energie (pe purtători de energie), evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră este una descrescătoare. Din punctul de vedere al ponderii emisiilor de GES în anul 2010, emisiile provenite din arderea produselor petroliere dețin ponderea cea mai ridicată (37%), fiind urmate de emisiile provenite din arderea cărbunelui (33%) și din cea a gazelor naturale (30%). S-a considerat ca lemnul pentru foc este neutru din punctul de vedere al emisiilor de GES (este obținut prin practici prietenoase cu mediul) și că celelalte tipuri de energie utilizate nu generează emisii de GES.

FiguraIII-7. Ponderea emisiilor de GES, pe tip de resursă energetică primară, în totalul emisiilor de GES ale judeţului Suceava, în anul de referință


Nivelul de echipare al judeţului Suceava în domeniul energetic Infrastructura furnizării de energie se află în dezvoltare, atât în ceea ce privește energia electrică, cât și referitor la gazele naturale. Astfel, la nivelul anului 2006, în județul Suceava erau mai puțin de 1000 (867) de gospodării neelectrificate, în 78 de localitati27; din punctul de vedere al acoperirii cu rețele de distribuție și furnizare a gazelor naturale, lungimea rețelelor a depășit 580 km în anul 2015, față de 387 km în anul 2005; numărul de localități alimentate cu gaze naturale este de 12, dintre care 4 în mediul rural. Deși rețelele se extind, se observă o diminuare a cantității de gaze naturale consumate după anul 2007, cu o creștere a ponderii consumului pentru uz casnic în consumul total. Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite Tabelul III-5. Reteaua şi volumul gazelor naturale distribuite în judeţul Suceava în perioada 2005 - 2015

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Lungime rețele de distribuție a gazelor naturale (km)

387,3 416 415,9 423,4 434,5 478,8 470,7 534,4 544,4 550,9 580

Numărul de localități în care se distribuie gaze gaturale

Urban 6 8 7 7 7 7 7 8 8 8 8

Rural 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

Gaze naturale distribuit

e în judeţul

Suceava (mii mc)

118948

117144

119396

94182

80640

86427

85566

85086

89002

78490

80357

din care: pentru

uz casnic

33913 32378 32765 33910

35300

39093

41417

38347

39454

37726

39944

Sursa: INS

27 Stadiul electrificării rurale la 30.07.2006 în zonele filialelor SC ELECTRICA SA http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/surse_regenerabile.pdf

http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/surse_regenerabile.pdf


Echipamente pentru generarea energiei electrice Județul Suceava este unul dintre județele echipate cu mai puține instalatii de producere a energiei electrice; astfel, principalii producători de energie dețin echipamente având urmatoarele puteri instalate: Tabelul III-6. Capacități de producere a energiei electrice instalate în judeţul Suceava după anul 2009

Tip resursă Putere cu PIF conform Dispecerului Energetic Național (MW)

Biogaz 2,974

Biomasă 59,365

centrală clasică 1,200

Eolian 0,600

Fotovoltaic 0,514 Hidro 5,043

Total 69,696

Sursa: Transelectrica Datele prezentate sunt cele inregistrate dupa anul 2009, dupa aplicerea ordinului ANRE 59/2009. În secțiunea hidro sunt înscrise doar microhidrocentralele apărute după anul 2009 Capacităților de producere menționate li se adaugă turboagregatele instalate pe raul Siret (şi nu numai), administrate de către Uzina Hidrocentrale Bistrița (Hidroelectrica). Deși judeţul nu beneficiază de cel mai ridicat potențial energetic solar, harta centralelor fotovoltaice indică prezența acestui tip de facilitate de generare a energiei pe teritoriul judeţului Suceava, însă capacitățile instalate sunt de puteri foarte mici. Potrivit bazei de date a Transelectrica, proiectele de centrale fotovoltaice localizate în judeţul Suceava nu sunt foarte numeroase existând panouri fotovoltaice instalate în șapte (7) locații; aceste centrale fotovoltaice sunt racordate la retelele de distributie a energiei electrice. Puterea lor instalata nu depașește 1 MW . Un alt proiect, pentru care exista Aviz de racordare, localizat la Rădăuți, are o putere ce depășește 5 MW:


Figura III-8. Localizarea centralelor fotovoltaice în judeţul Suceava


Figura III-9. Harta centralelor fotovoltaice aflate în functiune în Romania, în luna noiembrie 2016


Potrivit hărții RET şi a centralelor electrice eoliene, în judeţul Suceava nu sunt instalate centrale eoliene.

Figura III-10. Harta centralelor eoliene aflate în funcțiune în Romania, în luna noiembrie 2016

Sursa: Transelectrica http://www.transelectrica.ro/web/tel/integrarea-în-sen-a-centralelor-eoliene


Asigurarea alimentării cu energie termică Potrivit datelor ANRSC, la finalul lunii decembrie 2016, în județul Suceava existau sisteme centralizate de alimentare cu enegie termică în trei localități, astfel: Tabelul III-7. Localități în care se utilizează serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat

Localitatea Numar de apartamente deservite

Tip de combustibil utilizat

Rădăuți 4632 Gaze naturale

Vatra Dornei 2188 CLU şi rumeguș

Suceava 17895 Biomasă, gaze naturale, păcură, cărbune

Consumatorii care nu sunt racordaţi la sistemul centralizat, işi acoperă necesarul de energie termică utilizând cazane individuale (centrale termice murale) sau, în mediul rural, sobe. Combustibilii utilizați de către acești consumatori pot fi atât fosili (gaze naturale – acolo unde sunt disponibile, cărbune), cât și regenerabili (biomasă).

Consumul de energie în clădirile deținute şi administrate de către Consiliul Județean Suceava În perioada mai-iunie 2017, CJ Suceava a derulat o acţiune de colectare a datelor cu privire la consumurile de energie din clădirile aflate în proprietatea şi sau utilizarea sa şi a datelor referitoare la consumul de combustibil pentru autovehiculele utilizate (inclusiv de către entităţile subordonate). Au fost făcute eforturi pentru colectarea informaţiilor pe purtători de energie şi clădire / autovehicul, pe fiecare an din perioada 2005 - 2016. Cel mai adesea, informaţiile au fost gasite la departamentele tehnice sau la cele economice, activitatea de colectare fiind una dificilă şi necesitând inclusiv acces în diferite arhive. Trebuie precizat faptul că nu întotdeauna informaţiile au fost găsite în formatul solicitat; din acest motiv se poate observa şi o variaţie foarte mare a consumurilor totale, de la 19602 MWh/an (în anul 2007) până la 43386 MWh/an (în anul 2010) sau chiar 61820 MWh/an (în anul 2016). Grafic, consumul de energie înregistrat în clădirile Consiliului Judeţean Suceava sunt prezentate în cele ce urmează. Consumul de gaze naturale este cel mai ridicat, fiind urmat de consumul de energie termică distribuită prin sistemele de încălzire centralizată şi de consumul de energie electrică.


Figura III-11. Consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Suceava, perioada 2005 - 2016

Sursă – CJ Suceava – Datele au fost prelucrate de consultant


Figura III-12. Consumul de energie, pe tipuri de purtători, în clădirile Consiliului Județean Suceava, perioada 2005 - 2015

Sursă – CJ Suceava – Datele au fost prelucrate de consultant

Page 48 of 113 Document realizat de Fundația TERRA Mileniul III

Emisiile de gaze cu efect de seră în clădirile deținute şi administrate de către Consiliul Județean Suceava Emisiile de gaze cu efect de seră aferente consumurilor de energie menționate indică o tendință de descreștere, începând cu anul 2010, urmată de o cădere bruscă, în anul 2014, ca urmare a schimbării combustibilului la furnizorul de energie în sistemul centralizat de încălzire al municipiului Suceava.

FiguraIII-13. Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în clădirile Consiliului Județean Suceava (tCO2 /an)

Sursă – CJ Suceava - – Datele au fost prelucrate de consultant

Potrivit bunelor practici de la nivel internațional, anul de referință față de care pot fi stabilite eventualele obiective de reducere a emisiilor de GES este recomandat să fie primul an cu cele mai complete și fiabile date şi sunt indicii că acest an ar putea fi anul 2016, urmat de ani din seria 2010 - 2015; pentru acest an (2016), nu există suficient de multe date statistice disponibile la nivel naţional/judeţean, drept urmare, alegem anul 2010 ca şi an de referinţă. Anul de referință va putea fi revizuit în timp, pe măsură ce se va îmbunătăți rata de succes a procesului de colectare a datelor cu privire la consumurile de energie. Nivelul emisiilor rezultate din consumurile de energie în clădirile administrate de CJ Suceava în anul de referință este de aprox. 18 631 t CO2, repartizate, după purtătorul de energie, astfel:


Figura III-14. Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în funcție de purtătorul de energie, în anul de referință, 2010

Emisiile de CO2 asociate consumului de energie în clădirile CJ depăşesc cu mult emisiile rezultate din utilizarea autovehiculelor proprii şi ale instituţiilor din subordine, dupa cum se poate observa şi din graficul următor:

Figura III-15. Ponderea emisiilor de CO2 din clădiri, în totalul acestor emisii, în anul de referință, 2010

Referitor la domeniul transport (autovehicule), datele colectate indică o creștere a consumului de energie de 261%, între anii 2005 și 2015, de la 532 MWh/an, la 1921 MWh/an, după cum se poate observa și din graficul următor. Această creştere poate proveni din aceea că, pentru anul 2005, mult mai puţine entităţi au reuşit sa colecteze datele solicitate.


FiguraIII-16. Energie consumată pentru flota proprie de autovehicule

Sursă – date CJ Suceava – Datele au fost prelucrate de consultant

Din considerente legate de asigurarea consistenței informațiilor, anul de referință pentru acest sector va fi același cu anul ales pentru sectorul clădirilor, respectiv anul 2010. Consumul de energie înregistrat în acest an, în sectorul de transport, a fost de aprox 1774 MWh/an.

Emisiile de GES rezultate din arderea combustibililor, în anul de referință evidențiază utilizarea preponderentă a motorinei ca şi combustibil,

Figura III-17. Ponderea emisiilor de CO2 din Transport, pe tipuri de combustibili, în anul de referință, 2010


IV. RESURSE ENERGETICE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA Generalități “Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie” (aprobată prin HG 1535/ 2003) este derivată din negocierile de aderare la Uniunea Europeană, din nevoia de diversificare a surselor de energie utilizate într-o economie care nu-și atinsese potențialul de dezvoltare şi într-un context geostrategic de dependență față de o sursă unică de import de gaze naturale, dar și în contextul climatologic în care este tot mai evidentă creșterea temperaturilor medii anuale28 şi necesitatea diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră și implicit, a utilizării eficiente a energiei şi a surselor regenerabile de energie (SER). Această strategie a fost baza unei serii de alte reglementări care au creat cadrul legislativ primar29 şi secundar30 pentru dezvoltarea domeniului utilizării SER în România. Ținta României, pentru anul 2020, este ca 24% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile. În prezent, România se situează pe una dintre cele mai bune poziții din UE cu privire la respectarea traiectoriei indicative de atingere a țintei naționale obligatorii pentru 2020. Trebuie menționat că România a atins deja, în anul 2014, ținta obligatorie națională privind ponderea energiei regenerabile în consumul intern de energie stabilită de Directiva 2009/28/CE pentru anul 2020, respectiv 24%. În 2014, ponderea energiei regenerabile în consumul intern brut al României era de 24,86%.

Totuși, este de precizat faptul ca ponderea energiei produse în hidrocentrale de puteri mari este foarte importantă și că România riscă să nu își îndeplinească obiectivele, dacă anii țintă (2020, 2030) vor fi ani cu regim pluviometric scăzut / ani secetoși.

Sursele regenerabile de energie din România au un potențial teoretic31 important insǎ potențialul utilizabil al acestor resurse este mult mai mic, din cauza limitărilor tehnologice, eficienței economice şi a restricțiilor de mediu. Din potenţialul energetic economic total al surselor regenerabile al României, biomasa deţine mai mult de 50%.

Potrivit Planului Național de Acțiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), România are un potențial energetic tehnic al SER considerabil, repartizat intre diferitele surse de SER astfel: Tabelul IV-1. Potențial energetic tehnic al SER în Romania, conform PNAER

Sursa de energie regenerabilă

Potențialul energetic anual

Echivalent economic energie

(mii tep)

Aplicație

Energie solară:

- Termică 60 PJ 1 433.0 Energie termică

28 2016 Climate Trends Continue to Break Records: https://www.nasa.gov/feature/goddard/2016/climate-trends-continue-to-break-records 29 Legislație primară ESRE: http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/surse-regenerabile/legislatie-primara-esre 30 Surse regenerabile: http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/surse-regenerabile 31 Potenţialul teoretic este mai mare decât potenţialul tehnic posibil, care este mai mare decât potenţialul economic fezabil

https://www.nasa.gov/feature/goddard/2016/climate-trends-continue-to-break-records

https://www.nasa.gov/feature/goddard/2016/climate-trends-continue-to-break-records

http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/surse-regenerabile/legislatie-primara-esre

http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/surse-regenerabile/legislatie-primara-esre

http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/surse-regenerabile


- Fotovoltaică 1,2 TWh 103,2 Energie electrică

Energie eoliană 23 TWh 1 978,0 Energie electrică

Energie hidro, din care:

40 TWh 3 440,0 Energie electrică

- Sub 10 MW 6 TWh 516.0 Energie electrică

Biomasă 318 PJ 7 597,0 Energie termică

Energie geotermală 7 PJ 167,0 Energie termică

Obiectivul național global pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2020 este redat în (PNAER) şi în tabelul următor: Tabelul IV-2. Obiectivele de utilizare a SER în Romania, în anul 2020

A. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2005 (%)

17,8

B. Obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2020 (%)

24

C. Consumul total ajustat de energie preconizat pentru anul 2020 (mii tep)

30 278

D. Cantitatea preconizată de energie din surse regenerabile corespunzătoare obiectivului pentru 2020 (calculată ca B × C) (mii tep)

7 267

Totodată, se poate observa că potențialul energetic al biomasei reprezintă mai mult decât valoarea țintei de energie din surse regenerabile corespunzătoare obiectivului pentru 2020 al României (în cifre absolute). Astfel, putem înțelege importanța crescută a valorificării energetice a biomasei, resursă energetică regenerabilă pentru care există tehnologii performante şi care poate fi utilizată atât în aplicații la scară mică (sisteme individuale de încălzire), cât şi în aplicații de putere medie/mare pentru producerea de energie în cogenerare (energie electrică şi termică). Energia solară Conform Centrului Comun European pentru Cercetare (JRC), harta potențialului solar al României indică posibilitatea utilizării acestei surse pentru generarea energiei, inclusiv a energiei electrice. Astfel, pentru ipoteza unghiului optim de inclinare al panourilor fotovoltaice, potențialul de producere a energiei electrice, în judeţul Suceava, se poate afla intre 825 şi 1250 kWh/m2/an:


Figura IV-1 Harta solară a României, la unghiul optim de înclinare al modulelor fotovoltaice

Sursa: JRC32

32 Ref: Šúri M., Huld T.A., Dunlop E.D. Ossenbrink H.A., 2007. Potential of solar electricity generation in the European Union member states and candidate countries. Solar Energy, 81, 1295–1305, http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/.


Din analiza informațiilor prezentate în harta menționată, se poate observa faptul ca judeţul nu se afla în zona optimă pentru utilizarea energiei solare, însă, pe suprafețe semnificative, în special în partea de est a judeţului (şi, mai ales, în sud-est), beneficiază de aportul acestei surse de energie. Potențialul estimat al acestei resurse, pentru zona de sud-est a judeţului poate atinge 1250 kWh/m2/an, în special pentru amplasamentele cu expunere către sud.

Figura IV-2 Harta solară a județului Suceava (radiația orizontală)

Sursa: GHI Solar Map © 2017 Solargis Energia solară poate fi utilizată şi pentru înlocuirea energiei termice, în special pentru producerea apei calde menajere, dar şi ca aport suplimentar în instalațiile de încălzire, rezultatele în utilizarea ca energie termică depinzând în mare măsura de tehnologia de captare folosită. Este recomandată adoptarea unor măsuri de politică locală prin care potențialul energiei solare să fie utilizat în special prin amplasarea de instalații de captare a radiației solare pe clădiri/la locul de consum, evitându-se utilizarea terenurilor agricole în scopul dezvoltării de parcuri solare de dimensiuni mari.

Huld T., Müller R., Gambardella A., 2012. A new solar radiation database for estimating PV performance in Europe and Africa. Solar Energy, 86, 1803-1815


Energia eoliană Potrivit harților de specialitate întocmite la nivel european, potențialul energiei eoliene în România variază între mai puțin de 5 GWh/km2/an și 30 GWh/km2/an (Figura V-3.Distribuția densității energetice (GWh/km2) în Europa (80 m înălțime)). Zonele cu potențialul cel mai ridicat sunt situate în Dobrogea, fapt confirmat şi în statisticile specifice . La utilizarea acestui tip de energie este necesar să se țină seama de constrângeri, precum cele legate de protecția mediului/arii protejate.

Sursa: „Europe's onshore and offshore wind energy potential. An assessment of environmental and economic constraints”

Figura IV-3 Distribuția densității energetice (GWh/km2) în Europa (80 m înălțime)

În judeţul Suceava, potrivit hărții potențialului eolian în Romania33, zonele cu potențialul eolian cel mai ridicat se găsesc în zona montană și în cea de podiș (a se observa Figura IV-4. Harta potențialului eolian al judeţului Suceava), suprapunându-se cu suprafețele ariilor protejate din județ (Figura IV-5. Harta ariilor protejate din județul Suceava.

Figura IV-4 Harta potențialului eolian al judeţului Suceava

Figura IV-5 Harta ariilor protejate din județul Suceava

Sursa: prelucrare după Studiu privind disparitățile existente la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est

Sursa: http://judeţulsuceava.ro

33 ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”, 2006

http://judetulsuceava.ro/


Datorită regimului vânturilor specific zonei montane şi de podiş, zone care reprezintă 83% din suprafaţa judeţului Suceava, se estimează că potenţialul privind resursele eoliene pentru judeţul Suceava se prezintă astfel: Potenţial mare

- Călimani: 1400 -1800 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura

- Rarău: 1400 – 1600 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura

Potenţial mediu - Dadu: altitudine cca.1400 m, viteza vânt > 6,5m/s, durata mare de circulaţie,

infrastructura - Ulm - Dealul Vânăt - Păltiniş: 1200 -1350 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata

mare de circulaţie, infrastructura - Mestecăniş - Arşiţa:1200 -1450 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata mare de

circulaţie, infrastructura - Dealu Negru - Serba: 1200 -1750 m altitudine, viteza vânt > 6,5 -7,5 m/s, durata mare

de circulatie, infrastructura În judeţul Suceava există mai multe proiecte pentru realizarea de parcuri eoliene, de capacități diferite (depășind în total, puterea instalată de 350 MW), însă, cel mai probabil, situația din piața specifică energiei regenerabile întârzie finalizarea și punerea lor în funcțiune. De asemenea, pentru numeroase proiecte, avizul tehnic de racordare a expirat sau a fost reziliat, după cum se poate observa în figura Figura IV 6. Harta centralelor eoliene în judeţul Suceava:


Figura IV-6 Harta centralelor eoliene în judeţul Suceava

Sursa: Transelectrica În măsura în care sunt respectate prevederile legale cu privire la impactul asupra mediului, mare parte a zonei montane având regim de protecție de tip Natura 2000, există zone în care potențialul energetic eolian ar permite dezvoltarea unor parcuri eoliene care să pună în valoare resursa disponibilă. Pentru proiecte de anvergură este necesară realizarea unor studii riguroase ale resursei de vânt, cât mai aproape de locația proiectului şi ținând seama de configurația și de limitările impuse prin instituirea ariilor naturale protejate (acolo unde acestea există). Energia hidroelectrică Cursurile de apă din judeţul Suceava sunt repartizate în mod echilibrat pe întreaga suprafață a acestuia.

Figura IV-7 Harta rețelei hidrografice în judeţul Suceava

Principalul râu este Siretul, care străbate judeţul de la nord la sud, colectând apele aduse de râurile Suceava, Șomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (care curg de la NV spre SE).


Potențialul hidroenergetic al râurilor este, în mare parte, utilizat, în hidrocentrale de puteri diferite (inclusiv microhidrocentrale). Harta potențialului micro-hidroenergetic în România (Figura IV-8.) arată faptul că judeţul Suceava deține, un potențial care poate fi utilizat, însă, chiar şi în condițiile în care este posibilă instalarea unor microhidrocentrale pe apele curgătoare din județ, ar fi de preferat prioritizarea măsurilor în sensul abordării cu întâietate a aspectelor legate de îmbunătățirea eficienței consumului de energie și modernizarea centralelor hidroelectrice existente, înainte de a se lua decizia instalării unor noi turbogeneratoare hidroelectrice.

Figura IV-8 Harta potențialului micro hidroenergetic în România

Sursa: ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în Romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”


Biomasa Potrivit hărților privind potențialul energetic al biomasei în Romania (Figura IV-9 şi Figura IV-10), judeţul Suceava se caracterizează printr-o disponibilitate predominantă a biomasei forestiere, în concordanță cu ponderea destinației terenurilor.

Figura IV-9 Potențialul energetic al biomasei în România

Figura IV-10 Distribuția biomasei vegetale în România

Sursa: ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în Romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională” Fondul forestier ocupa 53% din suprafaţa judeţului (în anul 2014), reprezentând cca. 7% din întregul potenţial silvic al României, judeţul Suceava ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară.

Figura IV-11 Suprafața fondului funciar al judeţului Suceava, în anul 2014 (cifre absolute și procente)


Figura IV-12 Suprafața agricolă a judeţului Suceava, în anul 2014 (cifre absolute și procente)

Suprafața fondului forestier al județului Suceava este de aproximativ 440 mii ha. Tabelul IV-3. Evolutia fondului forstier al judeţului Suceava în perioada 2005 – 2015 (conform INS)

An

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Suprafața fondului forestier (Mii ha)

435 435 435 435,2 435,3 435,3 436,1 436,4 436,7 437,1 437,5

Iar cantitatea de lemn exploatată anual variaza de la 1711 la aproape 2600 mii mc, în ultimii 10 ani observându-se numai în anul 2014 o diminuare sub nivelul de 2 mil mc de lemn, în ceilalti ani, cantitatea situându-se mai aproape de nivelul de 2.5 mil mc. Tabelul IV-4. Cantitatea de lemn exploatată anual în judeţul Suceava, perioada 2005 - 2015

An

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total (mii mc)

1711 1714,7

2467,6

2322,5

2344,2

2299,6

2530,9

2595,3

2489,6

1892,3

2183,6

Potenţialul energetic al biomasei forestiere depăşeşte 450 Tj/an. Cea mai utilizată sursă de energie regenerabilă până în prezent, biomasa ramâne una din alternativele viabile pe termen mediu și lung. În perioada recentă, modului traditional de utilizare, pentru generarea energiei pentru încălzire/preparare apă caldă / uscatoarele de cherestea, i s-au adaugat alte moduri de utilizare, cum ar fi producerea de plăci aglomerate din lemn (PAL) şi hârtie impregnată pentru acoperirea plăcilor aglomerate din lemn, în județ existând fabrici pentru astfel de produse.


O parte din deşeurile lemnoase generate în bazinul Dornelor sunt valorificate prin Centrala Termică a municipiului Vatra Dornei, pusă în funcţiune în anul 2004 şi având o capacitate de 18 MW energie termică. Cea mai mare instalație de cogenerare pe biomasă din țară este localizată în municipiul Suceava şi generează energie termică pentru alimentarea consumatorilor racordați la sistemul de încălzire centralizată al orașului. Deșeuri Datorită actualului model de consum deşeurile municipale se generează în mod constant, iar natura și compoziția acestora, precum şi modul corespunzător de valorificare le fac potrivite ca sursǎ de energie alternativă. Operațiile la care sunt supuse deșeurile genereazǎ gaze cu efect de serǎ, astfel:

- Dioxid de carbon rezultat din procesele de ardere a deşeurilor şi utilizarea energiei din combustibili fosili;

- Metan rezultat de la depozitarea deşeurilor; - Protoxid de azot rezultat de la tratarea levigatului.

Depozitarea deșeurilor este operația de tratare care contribuie cel mai mult la emisiile de gaze cu efect de seră datorită gazului metan rezultat de la fermentația și descompunerea acestora. Prin descompunerea anaerobǎ a deşeurilor organice depozitate se genereazǎ gaz de depozit care conţine CO2 şi CH4 (gaz metan) - gaz cu efect de serǎ care are un poţential de încǎlzire de 21 de ori mai mare decȃt dioxidul de carbon. Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană rezultă că prin diminuarea cantitǎţilor de deşeuri organice depozitate în conformitate cu legislația cu până la 35% față de anul 1995, emisiile pot ajunge la un flux negativ de cca. 140 kg CO2 eq/tona de deşeu municipal solid. În cazul unei separări mai avansate în care deșeurile reciclabile sunt sortate şi reciclate, respectiv valorificate cu recuperare de energie şi tratate mecano biologic, se poate ajunge la un flux negativ de 490 kg CO2 eq/tona de deşeu municipal solid.34 Un alt studiu35 recent, a demonstrat cǎ prin utilizarea compostului, metanul este captat în sol, iar prin aplicarea de compost pe terenurile agricole solurile astfel tratate ar putea reduce nivelul emisiilor de gaze cu efect de serǎ atȃt prin sechestrarea dioxidului de carbon, dar şi a metanului. Pentru fiecare tonǎ de deşeu compostat se evitǎ o cantitate de emisii de cca. 60 kg CO2 eq/tona de deşeu compostat36. Actualele tehnologii de depozitare au în vedere reducerea emisiilor de metan de la depozitare prin captarea gazului metan rezultat şi utilizarea pentru producerea de energie. Pe termen scurt aceastǎ metodǎ este eficientǎ, în cazul în care concentraţia de metan în gazul de depozit rezultat este destul de mare pentru a fi utilizat în procesele de ardere, însă 34 Waste management options and Climate Change 2001 – DG Environment 35 Science for Environment Policy - http://ec.europa.eu/environment/integration/research/newsalert/pdf/methane_climate_change_mitigation_by_compost_soil_422na5_en.pdf 36 Waste and Climate Change – ISWA WHITE PAPER, pg.16

http://ec.europa.eu/environment/integration/research/newsalert/pdf/methane_climate_change_mitigation_by_compost_soil_422na5_en.pdf

http://ec.europa.eu/environment/integration/research/newsalert/pdf/methane_climate_change_mitigation_by_compost_soil_422na5_en.pdf


în timp concentraţia scade, iar în acest caz soluţia aleasǎ este de a arde metanul cu flacǎrǎ deschisǎ, fǎrǎ recuperare de energie. Se genereazǎ astfel dioxid de carbon, dar cu un potenţial de încǎlzire globalǎ mai mic decât metanul. Prin reciclarea deşeurilor, emisiile de gaze cu efect de serǎ se diminuează datorită scăderii consumurilor energetice pentru producerea acelorași materiale utilizȃnd materii prime virgine, așa cum este prezentat în tabelul de mai jos37:

Material Flux net de emisii de gaze cu efect de serǎ (kg CO2eq/tona de material)

Hȃrtie -600 Plastic -491 PET -1761 Sticla -253 Fier -1487 Aluminiu -9074 Tabel IV-5 - Flux net de gaze cu efect de serǎ pentru deşeuri reciclate (kg CO2eq/tona de material)

Pentru calculul impactului reducerii emisiilor de gaze cu efect de serǎ au fost făcute o serie de simulǎri plecȃnd de la următoarele date estimate, tinȃnd cont de faptul cǎ nu existǎ date disponibile la nivelul judeţului Suceava:

• Cantitatea de deşeuri generatǎ este în medie 300 kg/loc x an, rǎmȃne constantǎ în perioada 2018 – 2023;

• Compoziţia deșeului menajer: o 40% deşeu reciclabil, din care:

15% hȃrtie 15% plastic, din care 25% PET 5% sticlǎ 1,5 % fier 1,5 % aluminiu

o 60% deşeu organic şi rezidual Din cantitatea de deşeu generatǎ cca. 25% poate fi compostatǎ, iar 10-25% din cantitatea generatǎ poate fi valorificatǎ energetic prin incinerare în instalaţii cu recuperare de energie. Se considerǎ cǎ la nivelul judeţului Suceava obligaţiile pentru anul 2020 privind reciclarea / compostarea a minim 50% din deşeurile generate în gospodǎriile populaţiei vor fi realizate. Ţinȃnd cont de faptul cǎ legislaţia UE aflatǎ în pregǎtire – Pachetul Economiei Circulare, prevede limitarea cantitǎţii de deşeu trimisǎ la depozitare la maxim 10% raportat la cantitatea de deşeuri pȃnǎ în anul 2030, s-a considerat pentru anul 2023 un scenariu de reducere a cantitǎţilor de deşeuri depozitate de maxim 25%. Ţinȃnd cont de cele de mai sus, în condiţiile în care deşeurile se vor separa la sursǎ şi vor fi orietate cǎtre reciclare, compostare şi respectiv valorificare energeticǎ, prognoza reducerilor emisiilor de gaze cu efect de serǎ pentru anii 2018 – 2020 – 2023, este dupǎ cum urmeazǎ:

37 Waste management options and Climate Change 2001, pg.187 – DG Environment


Anul Anul de baza în care

toata cantitatea de deseuri se depoziteaza

2018 2020 2023

Cantitatea de emisii GES (tone CO2 eq)

60.400 - 14.500 - 33.000 - 51.800

Tabel IV-6 - Cantitatea de emisii de gaze cu efect de serǎ evitate în perioada 2018 - 2020 - 2023

În condiţiile în care deseul se colecteazǎ în amestec şi se depoziteazǎ, cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera generatǎ este de cca. 60.400 tone CO2 eq, în timp ce prin separarea la sursǎ şi reciclare, compostare, respectiv valorificare prin incinerare cu recuperare de energie a deșeurilor se ajunge la o diminuare crescătoare, adicǎ un flux negativ de pȃnǎ la 51.800 tone CO2 eq în anul 2023. Energia geotermală România deține un potențial geotermal cotat ca fiind pe locul trei în Europa. Acest potențial a fost explorat la nivel național şi este exploatat prin sonde săpate la adâncimi de până la 3000 metrii. Cele mai multe resurse de ape geotermale, dar şi facilități de exploatare a acestora, se află în vestul României, în Câmpia Crișurilor (Bazinul Panonic) şi cuprind rezervoarele: Oradea, Borș, Beiuș şi Ciumeghiu. Potrivit hărții privind distribuția resurselor geotermale în Romania (fig. IV-11), la nivelul judeţului Suceava nu exista arii cu ape geotermale utilizate pentru încălzire sau producere de energie electrică şi nici zone cu o perspectivă reală de utilizare a acestei resurse (fig.I V-12).

Figura IV-13 Distribuția resurselor geotermale în România Sursa: ICEMENERG, „Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională”

Figura IV-14 Arii geotermale explorate prin foraje şi arii de perspectivă în România Negoiţă 1970 Bandrabur şi altii 1982, Fall 1985, Cohut şi Bendea 2000 Sursa: Thermodynamic analysis of low-temperature geothermal energy sources. Proiectul „Innovative uses of low-temperature geothermal resources în South East Europe” SEE Grants


Temperatura resursei de apă la adâncimea de 3000 m se situează în jurul valorii de 50 grade C, făcând exploatarea acesteia puțin atractivă din punct de vedere economic.

Figura IV-15 Distribuția temperaturilor la 3000 m adâncime

Figura IV-16 Harta potențialului geotermal de entalpie scăzută

Sursa: Romania - State of the art of country and local situation. Proiectul „Innovative uses of low-temperature geothermal resources în South East Europe” SEE Grants Totuși, de la caz la caz şi în funcție de caracteristicile consumului de energie, merită luată în considerare oportunitatea utilizarii unor sisteme combinate pentru generarea energiei, sisteme care să permită funcționarea în complementaritate a unor instalații care să utilizeze surse de energie regenerabilă de tipul: geotermal – solar - biomasă

Page 65 of 113 Document elaborat de Fundația TERRA Mileniul III

V. ANALIZA SWOT Analiza SWOT a județului SUCEAVA, ca instrument de diagnoză a situației prezente din perspectiva potențialului de dezvoltare a Strategiei Județene de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru Județul Suceava pentru perioada 2017 – 2023, este folosit pentru definirea obiectivelor și a direcțiilor de acțiune; vizează o diagnoză internă (puncte tari şi puncte slabe) și o analiză a mediului din perspectiva factorilor externi (oportunități şi amenințări).

a. Consiliul Județean SUCEAVA

Puncte tari

Factori interni

Puncte slabe

Factori interni

• Grad de interes în creștere a factorilor de decizie privind politici județene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de será și de atenuare a efectelor schimbărilor climatice

• Viziune asumată pe termen mediu privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• Cadru strategic dezvoltat privind dezvoltarea durabilă la nivel județean

• Sprijin politic în Consiliul Județean – Hotărâri CJ

• Parteneriate naţionale şi internaţionale cu instituţii care au ca domeniu de activitate protecţia mediului.

• Parteneriate stabile cu părți interesate (mediul de afaceri, mediul academic, ONG-uri, parteneri sociali)

• Capacitate crescută de atragere şi gestionare de proiecte cu finanţare externă

• Proiecte în implementare care conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• Propuneri de proiecte dedicate în

• Cadru strategic insuficient dezvoltat la

nivel județean privind combaterea schimbărilor climatice şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în județ (ex- PATJ – Planul de Amenajare a Teritoriului Județean PATJ – ne actualizat)

• Lipsă politici publice integrate la nivel județean privind schimbările climatice

• Lipsa unor studii de impact privind efectele schimbărilor climatice în județ (valuri de căldură, frig, inundații etc)

• Mecanisme insuficiente de conștientizare/ educare a cetățenilor/ factorilor de decizie/ reprezentanților mediului de afaceri privind efectele schimbărilor climatice în județ

• Insuficiente date privind efectele schimbărilor climatice în județ - baze de date insuficiente pentru colectarea, raportarea, analizarea și publicarea datelor statistice relevante în domeniu

• Asigurarea redusă a accesului la informații relevante în domeniul schimbărilor climatice pentru părțile interesate

• Programe puține de reabilitare termică


pregătire pentru perioada de programare 2014 - 2020

• Evenimente de conștientizare şi/sau de informare organizate direct sau în parteneriat

• Proces participativ de consultare în procesul de luare a deciziilor

• Departamente specializate funcționale la nivelul Consiliului Județean Suceava

• Resurse umane specializate în domeniu

• Sistem certificat ISO 9001/2008 și ISO 14001/2005

• Sedii funcționale, cu logistica aferentă

• Site funcțional cu impact în diseminarea informațiilor

• Bază materială modernă

CJ Suceava are 16 instituții în subordine

a clădirilor implementate în județ • Lipsă programe derulate şi în curs de

derulare privind obţinerea energiei din surse regenerabile

• Concentrarea activităţii pe zona operaţională, în detrimentul abordărilor strategice

• Absența unor mecanisme funcționale de consultare a APL și a altor părți interesate privind atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice

• Absență grup de lucru organizat la nivelul CJ privind schimbările climatice

• Capacitate redusă de cofinanțare a consiliului județean

• Slaba motivare financiară a personalului din administrația publică locală şi orientarea acestuia către domenii mai bine plătite

• Grad redus de colaborare între autoritățile publice locale la nivel de comună/oraș/municipiu și cele la nivel județean în domeniul schimbărilor climatice

• Statut juridic incert a unei părți din patrimoniul CJ Suceava – clădiri, terenuri etc

• Registrul spațiilor verzi nefinalizat

Oportunităţi

Factori externi

Ameninţări

Factori externi

• Resurse externe/mecanisme financiare alocate în relație cu acțiunile pentru atenuarea schimbărilor climatice şi pentru adaptarea la acestea - accesul la finanțări europene alocate în baza programelor operaţionale regionale sau sectoriale, dar şi la cele alocate în baza programelor vizand cooperarea transfrontalieră sau interregională

• Eligibilitatea Consiliilor Județene în programele operaționale 2014 – 2020 pentru proiecte ce conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

• Resurse financiare dedícate, accesibile la nivel național şi European (ex.

• Nivel scăzut de constientizare a populaţiei

şi a agenţilor economici privind importanţa atenuării schimbărilor climatice şi adaptarea la efectele acestora

• Prezență insuficientă a subiectului schimbări climatice în mediile de comunicare

• Producerea energiei electrice şi termice în județ cu preponderență prin arderea combustibililor fosili

• Calitatea aerului afectată de utilizarea pe


Horizon 2020) • Cadru strategic dezvoltat privind

dezvoltarea durabilă (ex. Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii)

• Cadru strategic național dezvoltat cu privire la schimbările climatice ( ex. Strategia Națională privind Schimbările Climatice şi Planul Național de Acțiune)

• Acces crescut la baze de date deschise – Parteneriatul pentru o Guvernare deschisă – Planul Național de Acțiune 2016 - 2018

• Legislație permisivă pentru luarea de măsuri voluntare la nivel județean/ regional/ național/ European/ internațional (ex. Acordul de la Paris)

• Legislație în vigoare în România, armonizată cu legislația internațională în domeniu

• Documente strategice suport la nivel național (ex – Programul Național de Eficiență Energetică)

• Existența planurilor de mobilitate urbană durabile

• Interes crescut din partea sectorului privat în exploatarea resurselor regenerabile

• Societate civilă dezvoltată la nivel local/regional cu preocupări în domeniul schimbărilor climatice

• Mediul on-line dezvoltat • Zona Metropolitană Suceava/ Polul de

dezvoltare Suceava – factor de corelare a politicilor de dezvoltare durabilă

• Bune practici ale UAT-urilor semnatare ale Pactului Primarilor (ex Municipiul Suceava)

• Dotarea laboratorului APM Suceava cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii aerului

• Polii de dezvoltare urbană potențează dezvoltarea tehnologică

• 2 Asociații de Dezvoltare Intercomunitară

• Stații de cercetare în domeniul silvic, pomicol și agricol,

• Banca de resurse genetice Suceava (unică în sud-estul Europei)

scară largă, inclusiv în mediul urban, de surse de încălzire individuale pe lemn tip sobe

• Societatea civilă (ONG-uri şi parteneri sociali) insuficient dezvoltată

• Mediul academic insuficient implicat în domeniu

• Investiții mici în eficiență energetică la nivelul UAT-urilor din județ – clădiri publice şi rezidențiale, transport, iluminat public;

• Grad deficitar de coeziune/ comunicare între autoritățile publice de la nivel central și local

• Dotarea slabă a unor autorităţi ale administraţiei publice locale, în special în mediul rural

• Instabilitate şi incoerență legislativă

• Documente strategice de urbanism/amenajarea teritoriului neactualizate

• Statistici incomplete în domeniul schimbărilor climatice în România

• Insuficient suport/ know how din partea UNCJR în domeniu

• Competiție crescută pentru accesarea fondurilor dedicate

• Furnizori insuficienți de training în domeniul energiei şi/sau schimbărilor climatice

• Poziții contradictorii şi inconsecvente la nivelul partidelor politice

• Sistem de management integrat al deșeurilor din județul Suceava partial funcțional

• Capacitate redusă de retenție a


populației şi declin demografic38

b. Județul SUCEAVA

Puncte tari

Factori interni

Puncte slabe

Factori interni

• Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului cu contribuție la sechestrarea naturală a carbonului; Fond forestier cu potențial economic și de mediu

• Existenţa a 27 arii naturale protejate pe teritoriul judeţului ce obligă la conservarea fondului forestier

• 18 situri “Natura 2000” în județ

• Suprafaţa agricolă mare - 349.494 ha (40,8% din suprafaţa totală a judeţului)

• Potențial hidrotehnic, silvic și turistic în zona muntoasă

• Potențial bogat pomicol, viticol și zootehnic

• 523 ha spații verzi amenajate (parcuri, grădini publice, baze sportive ) în mediul urban

• 16 localități conectate la gaze naturale

• 5 Grupuri de Acțiune Locală (GAL-uri) cu potențial de colaborare a părților interesate

• 4 stații automate de monitorizare a calității aerului aparținând RNMCA, funcționale

• Județul Suceava – zonă de risc privind

inundațiile, incendiile şi alunecările de teren și a fenomenelor meteorologice extreme

• Fenomene meteo extreme care pot favoriza poluarea aerului prin împiedicarea dispersiei sau transportul poluanţilor.

• Lipsă perdele forestiere de protecție a căilor de transport public în județ

• Infrastructura insuficient dezvoltată pentru gestionarea ariilor naturale protejate

• Existenţa zonelor cu deficit de vegetaţie forestieră (869,49 ha)

• Defrișări masive de păduri; grad mare de dependență a dezvoltării economice de exploatarea pădurilor

• Centura ocolitoare a Municipiului Suceava – nefinalizată

• Lipsa unor depozite de deseuri zonale corespunzătoare şi a unor staţii de transfer; groapă de gunoi neconformă standaredlor UE

• Grad scăzut de conștientizare a populației şi factorilor de decizie la nivel local la nivel de județ privind efectele schimbărilor climatice

• Slaba receptivitate a populaţiei din mediul rural privind colectarea corespunzătoare a deșeurilor și achitarea tarifelor pentru serviciul de salubritate prestat

• Potențial competitiv redus, ținând cont

38 Sursa: Expunere de motive, Legea privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a Romîniei, pg.2.


• Centru universitar dezvoltat (Existenţa în judeţ a Universităţii „Stefan cel Mare” din Suceava, recunoscută de către CNSIS ca centru de cercetare)

• Preocupare la nivel gimnazial şi universitar de a dezvolta cursuri de ecologie

• Ofertă turistică dezvoltată (ex – ecoturism, agroturism…)

• Tendință de crestere a gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă ce duce la crestere economică şi introducerea de noi tehnologi

• Grad ridicat de racordare la energia electrică (98,70%.)

• Repartiţia echilibrată a centrelor urbane pe teritoriul judeţului

• Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul țării

• Existenţa a două drumuri europene: E 85 Bucuresti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava – Sculeni

• Organizații neguvernamentale active, cu preocupări în domeniu

de indicele de potențial competitiv (ipc) la nivelul anului 2013, calculat pe baza PIB/locuitor, exporturi pe populația ocupată, nivel de dezvoltare tehnologică

• Număr în scădere de specialisti din diverse domenii cauzat de migrarea forţei de muncă cu nivel de educatie ridicat în afara ţării sau către alte regiuni

• Lipsa unor baze de date actualizate pentru colectarea, raportarea, analiza şi publicarea în format deschis a datelor utile şi relevante cu privire la performanțele administrației publice locale şi a unui program de prelucrare a acestora

• Neclarități privind regimul juridic al terenurilor

• Insuficienta dezvoltare a transportului durabil; parc redus de vehicule ecologice în transportul public, Aeroport Suceava – aeroport regional mic

• Reţele de alimentare cu gaz există numai în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale

• Nivel scăzut de infrastructură rutieră în județ

Oportunităţi

Factori externi

Ameninţări

Factori externi

• Dezvoltarea de tehnologii noi, ecologice

• Suport financiar UE pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice şi adaptare la nivel de tip NUTS 3

• Fonduri accesibile pentru energii regenerabile (POIM – utilizare biomasă)

• Monitorizarea reducerilor de emisii la agenții economici cuprinși în schema de

• Nerespectarea angajamentelor

asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, prin neatingerea ţintelor din domeniu la nivel național/regional (ex. Reciclarea materialelor)

• Pericol crescut pentru sănătea populaţiei la apariţia de inundaţii, alunecări de teren , a discomfortului creat de temperaturile foarte ridicate,


comerț cu emisii prin inventarul național

• Cerere în creștere de produse agricole ecologice

• Restrângerea activităţii marilor poluatori industriali şi începerea înlocuirii treptate a acestora cu IMM-uri (flexibilitate şi adaptabilitate mai mare la cerinţele de mediu)

• Parteneriate externe și interne de colaborare în diverse domenii precum eficiența energetică, utilizarea energiilor regenerabile, agricultură ecologică, turism ecologic

• Energie, apă, deșeuri şi mediu, domenii de specializare inteligente din Regiunea Nord-Est39

• La nivel regional exista programe educaționale și de cercetare avansată clasificate în categoria A în domeniile Energie - Mediu și Schimbări Climatice în urma evaluării ARACIS și evaluării Europene EUA (www.uefiscdi.gov.ro) dovedită prin existența unui numar mare de publicatii în reviste cotate ISI (doar la nivel TUIASI în perioada 2010-2015 s-au publicat peste 200 lucrări în reviste cotate ISI în domeniul Mediu).40

• 79 centre de cercetare la nivel regional

• 13 institute de cercetare ale Academiei Române la nivel regional

etc

• Indicele atractivităţii (mediul de afaceri şi standardul de viață) al regiunii NE este cel mai scăzut din țară

• Spirit antreprenorial moderat spre scăzul la nivelul regiunii

• Infrastructură de transfer tehnologic slab dezvoltată la nivel regional

• Lipsa unor soluți tehnologice pentru valorificarea deșeurilor și materiilor secundare, pentru integrarea lanțurilor valorice locale (procesare avansată a materiilor prime) la nivel regional

• Deplasarea traficului de pe sectorul transportului feroviar spre cel rutier.

• Creșterea necontrolată a traficului autovehiculelor, cu consecinţe adverse asupra emisiilor în aer

• Nivel scăzut a investițiilror străine la nivel de regiune

• Lipsa unor soluții tehnologice pentru stabilirea și urmărirea unor standarde de calitate pentru produsele ecologice la nivel regional41

39 http://www.inforegionordest.ro/noutati.php?u=consultare-privind-documentul-cadru-regional-aferent-strategiei-pentru-cercetare-si-inovare-regionala-prin-specializare-inteligenta-nord-est 40 http://www.inforegionordest.ro/noutati.php?u=consultare-privind-documentul-cadru-regional-aferent-strategiei-pentru-cercetare-si-inovare-regionala-prin-specializare-inteligenta-nord-est 41 http://www.inforegionordest.ro/noutati.php?u=consultare-privind-documentul-cadru-regional-aferent-strategiei-pentru-cercetare-si-inovare-regionala-prin-specializare-inteligenta-nord-est


VI. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE AL JUDEȚULUI SUCEAVA 2017 – 2023

6.1 Ținte de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul judeţului SUCEAVA

Țintele de reducere a emisiilor de CO2 care ar reveni judeţului SUCEAVA în concordanță cu obiectivele europene și cu cele naționale sunt de 20% până în 2020 față de anul de referință 2005 şi de 40% până în anul 2030. Aceste ținte se traduc într-o cantitate absolută de aproximativ 292 576 tCO2eq/an în anul 2020 şi respectiv 585 152 tCO2eq/an în anul 2030) (fără a se ține seama de țintele naționale cuprinse în Decizia privind partajarea eforturilor nr 406/2009/CE). Considerarea acestor ținte de creştere a nivelului emisiilor în anumite sectoare prevăzute în decizia menţionată poate conduce către proiectarea unei imagini distorsionate cu privire la eforturile necesar a fi depuse pentru diminuarea emisiilor de GES, pe termen lung, în sensul că aceste eforturi suplimentare ar putea fi neglijate,în special dacă avem în vedere evoluţia emisiilor din trecutul apropiat– Figura VI-1).

Figura VI -1. Evoluţia estimată a emisiilor de GES în judeţul Suceava, faţă de anul (de referinţă pentru legislaţia europeană) 2005


6.2 Ținte de reducere a emisiilor de CO2 la nivelul Consiliului Județean SUCEAVA

În corelare cu cota de reducere aferentă judeţului Suceava, CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA se angajează să contribuie cu o reducere a emisiilor de CO2 de minim 4 392 tCO2 eq (sau minim 20,7%) până în 2023 față de anul de referință 2010 (din clădiri şi transport cu autovehiculele pe care le deţine în mod direct sau prin entităţile subordonate).

Figura VI -2. Evoluţia estimată a emisiilor de GES în clădirile CJ Suceava, faţă de anul (de referinţă selectat) 2010

6.3 Principalele sectoare de intervenție pentru reducerea emisiilor de CO2 în perioada 2017 – 2023

Energie Energia poate contribui substanțial la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava, prin implementarea măsurilor ce vizează în principal: - eficiența energetică (reabilitare termică a clădirilor, iluminat public eficient) - utilizarea resurselor de energie regenerabilă (proiecte de producere a energiei electrice

şi/sau termice utilizând biomasa sau energia solară) şi - un management inteligent al producției şi consumului de energie

Transport Transportul contribuie la reducerea amprentei de carbon prin măsuri ce vizează în principal: - achiziția de autovehicule moderne, eficiente şi cu consum redus de combustibil pentru

transportul public, precum și pentru flota de autovehicule a autorităților publice din județ - optimizarea traseelor și - dezvoltarea infrastructurii de transport prietenoasă cu mediul (piste de biciclete, zone de

promenadă etc)


Deșeuri Managementul integrat al deșeurilor reprezintă de asemenea o prioritate la nivel județean atât din punct de vedere al nevoilor sociale cât și a cantității de emisii de gaze cu efect de seră redusă ca urmare a reciclării, compostării şi închiderii depozitelor de deșeuri neconforme. Păduri şi spații verzi Managementul durabil al pădurilor și a spațiilor verzi contribuie la diminuarea emisiilor de CO2, prin valorificarea capacității acestora de sechestrare naturală a carbonului. Planificarea teritorială Planificarea teritorială este necesară și în scopul dezvoltării infrastructurii de bază, pentru atragerea investitorilor privați pentru implementarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile (judeţul Suceava având un potențial ridicat pe componenta de biomasă). Achiziții publice ecologice Achizițiile publice ecologice contribuie pe perioada exploatării produselor şi serviciilor achiziționate la reducerea amprentei de carbon. Informarea şi conștientizarea cetățenilor Informarea și conștientizarea cetățenilor și implicit a factorilor de decizie prin campanii susținute asigură sprijin și implicare în implementarea strategiei şi a planului de acțiune 2017-2023. Capacitate administrativă UAT-uri Un aspect foarte important al implementării cu succes a Strategiei şi planului de acțiune îl reprezintă dezvoltarea capacității instituționale atât la nivelul Consiliului Județean cât și la nivelul UAT-urilor din județ.

6.4 OBIECTIVE SPECIFICE pentru reducerea emisiilor de CO2 în perioada 2017 – 2023 OS 1: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri Context: Sectorul clădirilor este responsabil pentru cea mai mare pondere a consumurilor energetice (aprox. 40% din total consumuri) şi respectiv are cel mai mare potențial de economisire la nivelul administrațiilor locale. Directiva europeană 31/2010 privind performanța energetică a clădirilor și Planul de acțiune pentru eficiență energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanță energetică – în special în cazul clădirilor publice, şi măsuri ferme de reducere a consumurilor specifice de energie care să conducă până în 2020 la atingerea țintei de reducere cu 20% a consumului final de energie. Măsurile destinate sectorului clădirilor vizează: anveloparea clădirilor – pentru a minimiza pierderile de căldură, sistemele de producție/distribuție a căldurii/apei calde, a ventilării/climatizării aerului interior, precum şi utilizarea energiei electrice în clădiri. De asemenea, pentru clădiri mai pot fi implementate proiecte pentru producerea energiei din surse regenerabile de energie (ex. solar- fotovoltaic, solar termic, geotermal etc).


Se stabilesc măsuri pentru toate tipurile de clădiri de la nivelul judeţului:

- Clădiri publice (sediile instituțiilor publice, spitale aflate în subordine, școli, grădinițe, sedii sociale, centre/baze sportive şi de agrement, etc.); cele pentru care autoritățile publice pot interveni în vederea îmbunătățirii performanței energetice, atât prin lucrări de reabilitare termică, cât şi prin lucrări de modernizare a instalațiilor de producere şi consum a energiei termice şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare a energiei electrice/termice. Intervențiile au de asemenea şi scopul de a le transforma pe acestea în clădiri exemplare din punct de vedere al eficienței energetice şi al utilizării surselor regenerabile de energie;

- Clădiri din sectorul terțiar - cele care nu sunt locuințe şi nu sunt clădiri publice (sedii de instituții, spații comerciale, sedii de bănci, clădiri ale unor firme private, etc); cu toate că autoritățile locale nu pot impune direct niște măsuri de eficiență energetică, totuși prin pârghii diverse (taxe locale, autorizații de construcție şi alte avize, anumite stimulente, planificare urbană, acțiuni de conștientizare) pot contribui la reducerea consumurilor şi în acest sector de clădiri;

- Locuințe, atât cele individuale cât şi cele colective-blocuri de locuințe; şi aici autoritățile locale au la dispoziție o paletă largă de acțiuni pentru a conștientiza, mobiliza şi determina proprietarii acestor locuințe să acționeze pentru reducerea consumurilor de energie.

OS 2: Creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile în producția de energie Context: În România energia regenerabilă trebuie să contribuie cu 24% la consumul final de energie până în 2020 conform directivei 2009/28/CE transpusă prin legea 220/2008. Orientarea strategică a autorităților publice este de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie în vederea acoperirii unei părți cât mai mari din necesarul de energie a comunităților - reducându-se astfel dependența de combustibilii fosili dar şi facturile la energie. Autoritatile locale pot implementa proiecte de producere a energiei din surse regenerabile, atât singure cât și sub diverse forme de parteneriat (public- privat, public – public etc), dar de asemenea pot influența agenții economici şi cetățenii să adopte astfel de soluții prin susținerea unor campanii de conștientizare, sau prin măsuri fiscale destinate încurajării de astfel de proiecte. Pe acoperișul clădirilor publice şi pe terenurile municipale/județene disponibile pot fi instalate sisteme de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice. Pentru alimentarea cu energie termică a unor clădiri publice: spitale, licee, așezăminte sociale, ar putea fi propuse soluții care să implice utilizarea unor sisteme de cogenerare de puteri corespunzătoare, utilizând ca şi combustibil biomasa provenită din toaletarea parcurilor și grădinilor. OS 3: Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin reabilitarea iluminatului public şi a sistemului de management al acestuia Context: Imbunătățirea sistemelor de iluminat interior şi exterior ale clădirilor publice reprezintă o altă prioritate în vederea eficientizării consumului de energie electrică. La nivelul UAT-urilor extinderea şi modernizarea serviciului de iluminat public precum şi eficientizarea consumurilor de energie reprezintă măsuri de reducere a amprentei de carbon la nivel local dar și economii la buget. Introducerea și implementarea conceptului de smart-grid ar permite o eficientizare maximă a consumului şi producerii de energie aferentă serviciului de iluminat public.


OS 4: Reducerea amprentei de carbon pentru sectorul de transport Context: Contribuția sectorului de transport la cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră generată este din ce în ce mai ridicată, atât datorită nevoilor de mobilitate cât şi ca factor de dezvoltare economică. Ca procent din emisiile GES totale din toate sectoarele, transportul din România reprezintă 12,5%. Și cu toate că se situează sub media UE de 19,7%, tendinţa privind emisiile GES din transport este de creştere, fiind impulsionată de creşterea ponderii transportului rutier. Cu toate acestea există variate măsuri ce pot fi implementate în vederea reducerii amprentei de carbon a sectorului de transport la nivelul administrațiilor locale, precum: - lucrări de modernizare a arhitecturii stradale pentru fluența traficului şi lucrări pentru

realizarea de rute ocolitoare a traficului de tranzit; - înlocuirea flotei de autovehicule a institțtiilor publice cu modele cu consum redus de

combustibil sau modele electrice; - optimizarea traseelor și încărcăturii autovehiculelor, - eficientizarea transportului public, - dezvoltarea formelor de transport prietenoase cu mediul etc. La nivelul UAT-urilor transportul public reprezintă o prioritate şi o alternativă optimă a transportului privat, prin adoptarea măsurilor optime de îmbunătățire şi eficientizare a acestui serviciu. Alături de promovarea transportului public, se recomandă a fi adoptate măsuri care să permită dezvoltarea sistemelor alternative de transport: mersul pe bicicletă și mersul pe jos, precum şi măsuri de decongestionare a traficului în orașe, prin aplicarea unui sistem de taxare diferențiată a parcărilor pe zone.

Dezvoltarea conceptului de transport modal va asigura conectarea în spațiu/timp a diferitelor modalități de transport în cadrul judeţului. OS5: Imbunătățirea performanțelor de gestionare a deșeurilor Context: Gestionarea deșeurilor este unul din sectoarele care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră mai ales datorită metanului rezultat de la depozitarea deșeurilor biodegradabile (hârtie, alimente și deșeuri din grădini – deșeuri putrescibile), dar şi datorită dioxidului de carbon şi a protoxidului de azot rezultat din procesele de combustie (incinerare) a deșeurilor. Echipamentele electrice şi electronice pot să conțină compuși halogenati cu un potențial de încălzire globală ridicat (agenți de răcire şi spume izolante), motiv pentru care aceste fluxuri speciale de deșeuri se gestionează în mod separat. Prin compostarea deșeurilor biodegradabile carbonul este incorporat stabil în sol şi în plus se evită emisiile generate de utilizarea altor fertilizatori. Cea mai bună opțiune de gestionare a deșeurilor și care generează cele mai reduse emisii GES este separarea la sursă a deșeurilor urmată de reciclare (pentru hârtie, plastic, sticlă, metal şi textile) și de compostare (pentru deșeurile biodegradabile).


OS 6: Creșterea suprafețelor de spații verzi şi păduri Context: Conservarea și extinderea spațiilor verzi urbane precum şi extinderea perdelelor forestiere contribuie la sechestrarea carbonului în mod natural. De asemenea deșeurile de biomasa provenite din toaletarea spațiilor verzi pot fi valorificate atât în instalații de cogenerare pe bază de biomasă cât și la producerea de biocarburanți. OS 7: Planificarea teritorială - îmbunătățirea utilizării amplasamentelor valoroase din punct de vedere energetic Context: O planificare strategică a teritoriului care să țină seama de potențiale tendințe de dezvoltare viitoare și care să aibă în vedere decuplarea consumurilor de energie de dezvoltarea económică, sau producerea de energie din surse regenerabile este esențială. În vederea planificării viitoarelor investiții în infrastructura energétică trebuie avută în vedere:

- inventarierea zonelor cu potențial crescut de resurse regenerabile, - dezvoltarea documentațiilor de evaluare tehnico-economică pentru proiecte de utilizare

a resurselor regenerabile în parteneriat public-privat și - dezvoltarea infrastructurii de bază pentru astfel de proiecte (transport, acces la rețea

etc).

OS 8: Creșterea procentului din totalul achizițiilor de achiziții publice ecologice Context: Conform reglementărilor de la nivel european şi a legii 69/2016 privind achizițiile publice verzi, autoritățile publice centrale și locale pot introduce cerințe ecologice pentru produsele și serviciile achiziționate, reducând astfel impactul asupra mediului. Lucrările publice vor fi achiziționate prin caiete de sarcini cu prevederi specifice privind protecția mediului şi specificații tehnice ce se referă la respectarea unor sisteme, standarde şi/sau niveluri de performanță cu impact asupra protecției mediului, favorizându-se dezvoltarea durabilă, prin îmbunătățirea calității prestațiilor, a eficienței acestora şi optimizarea costurilor pe termen scurt, mediu și lung (management deșeuri rezultate din lucrări, transport materiale etc). Concesionarea serviciilor de utilități publice ca: iluminatul public, gestiunea deșeurilor, servicii de apă-canal – pot conține prevederi de eficiență energetică şi/sau impact redus asupra mediului.

Achizițiile de mijloace de transport pot avea prevederi privind consumul redus de combustibil, sau utilizarea altor combustibili prietenoși cu mediul (ex. biocarburant, hidrogen) sau alimentare electrică din surse regenerabile de energie etc.

De asemenea achizițiile de echipamente de birou trebuie să aibă în vedere performanțele energetice ale acestora. OS 9: Creșterea gradului de informare şi conștientizare a populației cu privire la cauzele și efectele schimbărilor climatice Context: Întrucât o parte importantă a consumului de energie, respectiv emisiile de gaze cu efect de seră aferente revin sectorului privat și locuințelor, este necesară o acțiune susținută din partea autorităților pentru creșterea conștientizării, informarea și educarea


cetățenilor și obținerea implicării acestora în acțiuni de economisire a energiei. În acest sens se recomandă dezvoltarea unor campanii de informare şi conștientizare tematice la nivelul UAT-urilor, care să vizeze, utilizarea eficientă a resurselor energetice, transportul sustenabil, producția și consumul durabil precum şi alte teme care să conducă la reducerea amprentei de carbon. Un dialog permanent trebuie susținut cu reprezentanții serviciilor deconcentrate, producătorii locali de energie, reprezentanții serviciilor de transport local şi alți actori interesați precum ONGuri, media, universități în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea eficientă a energiei. O atenție sporită ar trebui acordată tinerei generații care va fi implicată în activități educaționale voluntare și competiții tematice. OS 10: Dezvoltarea capacităţii administrative de implementare a strategiei şi a planului de acțiune de reducere a emisiilor de CO2 în judeţul Suceava Context: Având în vedere faptul că politica internațională și europeană privind combaterea schimbărilor climatice este într-o continuă dezvoltare, iar angajamentele asumate de România ca stat membru se amplifică an de an, este esențială dezvoltarea capacității administrative de implementare a cadrului strategic și legislativ aferent. În acest sens trebuie avute în vedere prioritățile cu: - angajarea și instruirea personalului, - dezvoltarea și/sau consolidarea agențiilor locale de management energetic, - asistență pentru UAT-urile mici de pe raza judeţului.

OS 11: Dezvoltarea capacității Consiliului Județen Suceava de monitorizare, evaluare şi revizuire a strategiei şi planului de acțiune de reducere a emisiilor de CO2 în judeţul Suceava Context: Monitorizarea, evaluarea şi revizuirea strategiei şi a planului de acțiune presupune o activitate corelată, cu implicarea conducerii Consiliului Județean Suceava, reprezentanților Serviciului Proiecte din Fonduri Externe, Biroului Strategie Dezvoltare Județeană, Direcțieii Tehnice şi a Arhitectului Șef.


6.5 PLANUL DE ACȚIUNE DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 ÎN JUDEȚUL SUCEAVA 2017 - 2023

OS 1: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri

Sector S 1.1 - Clădiri, echipamente/ instalații din clădirile publice aflate în proprietatea sau administrarea CJ Suceava Măsura M 1.1.1 Realizarea auditurilor energetice şi etichetarea clădirilor publice aparținând Consiliului Județean Suceava Nr. crt

Acțiune Responsabil Termen Indicator

1. A 1.1.1.1 – Auditarea clădirilor publice şi etichetarea lor

Consiliul Județean Suceava

2017 - 2023 Nr clădiri auditate energetic Procent de clădiri auditate din totalul clădirilor deținute/ administrate Procent de suprafață utilă auditat din suprafața utilă totală deținută/administrată

Măsura M 1.1.2 – Reabilitarea termică a clădirilor publice aparținând CJ Suceava

Nr. crt


2. A 1.1.2.1 – Realizarea de studii de fezabilitate şi proiecte tehnice de execuție pentru reabilitarea clădirilor publice


2017 - 2023 Număr clădiri pentru care s-au pregătit SF-uri şi PTE-uri realizate Procent de suprafață utilă auditat din suprafața utilă totală deținută/administrată pentru care s-au pregătit SF-uri şi PT-uri realizate

3. A 1.1.2.2 – Reabilitare şi modernizare clădiri administrative


2017 - 2023 Nr clădiri reabilitate Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

4. A 1.1.2.3 - Reabilitarea și modernizare unități de învățământ




5. A 1.1.2.4 – Reabilitare şi modernizare instituții culturale



6. A 1.1.2.5 – Reabilitare şi modernizare spitale



7. A 1.1.2.6 – Reabilitare şi modernizare centre de îngrijire şi asistență



8. A 1.1.2.7 – Reabilitare şi modernizare centre de plasament



Măsura M 1.1.3 – Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzirea și prepararea apei calde de consum în clădirile publice aparținând CJ Suceava Nr. crt


9. A 1.1.3.1 – Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă


2017 - 2023 Nr. sisteme instalate Cantitatea de energie generată Procent din necesarul de energie

Măsura M 1.1.4 – Monitorizarea și evaluarea consumurilor energetice pentru clădirile CJ Suceava și revizuirea inventarelor de emisii

Nr. crt


10. A 1.1.4.1 – Colectarea datelor privind consumurile de energie în clădirile publice


Anual Cantitatea de energie electrică consumată Cantitatea de energie termică consumată (pe tipuri de combustibil)


11. A 1.1.4.2 - Revizuire inventar emisii de gaze cu efect de seră


La 2 ani Nr. revizuiri

Sector S 1.2 - Clădiri, echipamente/instalații din clădirile publice aflate în proprietatea sau administrarea UAT-urilor din judeţul Suceava (altele decât CJ Suceava) Măsura M 1.2.1 - Realizarea auditurilor energetice şi etichetarea clădirilor publice aflate în proprietatea sau administrarea UAT-urilor din judeţul Suceava Nr. crt


12. A 1.2.1.1 – Auditarea clădirilor publice şi etichetarea lor

Consiliile locale 2017 – 2023 Permanent

Nr clădiri auditate energetic Procent de clădiri auditate din totalul clădirilor deținute/administrate Procent de suprafață utilă auditată din suprafața utilă totală deținută/administrată

Măsura M 1.2.2 – Îmbunătățirea performanțelor energetice ale clădirilor publice aflate în proprietatea sau administrarea UAT-urilor din județul Suceava

Nr. crt


13. A 1.2.2.1 – Realizare studii de fezabilitate şi proiecte tehnice de execuție

Consiliile locale 2017 - 2020 Număr clădiri pentru care s-au pregătit SF-uri şi PT-uri realizate Procent de suprafață utilă auditat din suprafața utilă totală deținută/administrată pentru care s-au pregătit SF-uri şi PT-uri realizate

14. A 1.2.2.2 - Implementarea unui sistem de management energetic al clădirilor publice

Consiliile locale 2018 - 2023 Nr proiecte de management implementate

15. A 1.2.2.3 - Reabilitarea termică a clădirilor publice

Consiliile locale 2018 - 2023 Nr clădiri reabilitate


Suprafața utilă reabilitată Procent de suprafață utilă reabilitată

16. A 1.2.2.4 - Contractarea serviciilor de încălzire ale unor clădiri municipale prin contracte de performanță energetică – CPE

Consiliile locale 2018 - 2023 Nr contracte de performanță energetică şi capacitatea acestora

17. A 1.2.2.5 - Implementare sisteme de contorizare inteligente a energiei electrice şi termice pentru clădiri municipale

Consiliile locale 2018 - 2023 Nr. sisteme implementate

18. A 1.2.2.6 - Instalare colectori solari pentru producerea apei calde pentru unele clădiri publice

Consiliile locale 2018 - 2023 Nr. sisteme instalate Cantitatea de energie generată Procent din necesarul de energie

19. A 1.2.2.7 - Modernizare instalații de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic

Consiliile locale 2018 - 2023 Nr proiecte implementate Cantitatea de energie economisită

Măsura M 1.2.3 – Monitorizarea și evaluarea consumurilor energetice în clădirile publice aflate în proprietatea sau administrarea UAT-urilor din judeţul Suceava

Nr. crt


20. A 1.2.3.1 - Colectarea datelor privind consumurile de energie în clădirile publice

Consiliile locale Anual Baze de date Contabilizarea separată consumurilor anuale de energie (sub toate formele în care aceasta este consumată)

21. A 1.2.3.2 - Revizuire inventare emisii de gaze cu efect de seră

Consiliile locale La 2 ani Nr de inventare realizate Nr de inventare revizuite


Sector S 1.3 - Clădiri, echipamente/instalații din sectorul terțiar Măsura M 1.3.1 - Încurajarea sectorului terțiar de a lua măsuri de eficiență energetică în clădiri Nr. crt


22. A 1.3.1.1 – Promovarea introducerii unor cerințele minime de performanță energetică a clădirilor conform legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor

Consiliile locale 2018 – 2023

Nr. HCL-uri privind performanța energetică

23. A 1.3.1.2 – Deduceri de impozite locale pentru proprietarii care își izolează termic birourile, spațiile comerciale etc din fonduri proprii.


Nr. HCL-uri privind deducerile de impozit

Sector S 1.4 - Clădiri, rezidențiale Măsura M 1.4.1 - Încurajarea proprietarilor de imobile de a lua măsuri de eficiență energetică în clădiri

Nr. crt


24. A 1.4.1.1 - Deduceri de impozite locale pentru proprietarii care ăși izoleaza termic imobilele din fonduri proprii.


HCL-uri privind deducerile de impozit

25. A 1.4.1.2 - Promovarea etichetării energetice a clădirilor rezidențiale.

CJS împreună cu Consiliile locale

2018 – 2023

Nr cladiri rezidentiale etichetate energetic

26. A 1.4.1.3 – Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe prin diversele programe de finanțare disponibile


Nr de blocuri reabilitate termic/ suprafața utilă reabilitată Nr de locuitori


Sector S 1.5 – Reducerea cererii de energie şi utilizarea durabilă a combustibililor fosili Măsura M 1.5.1 - Încurajarea proprietarilor de imobile în a adopta măsuri pentru diminuarea cererii de energie Nr. crt


27. A 1.5.1.1 – Desfăşurarea de acţiuni de informare cu privire la necesitatea utilizării eficiente a energiei şi a reducerii cererii de energie.

Consiliul judeţean 2018 – 2023

Număr de acţiuni derulate

28 A 1.5.1.2 – Desfăşurarea de acţiuni de informare cu privire la necesitatea prioritizării în utilizarea surselor de energie cu conţinut scăzut de carbon / utilizarea durabilă a combustibililor fosili.

Consiliul judeţean 2018 – 2023

Număr de acţiuni derulate

OS 2: Creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile în producția de energie

Sector S 2.1 – Proiecte RES la nivel local Măsura M 2.1.1 Dezvoltare de proiecte de producere a energiei electrice şi/sau termice utilizând resurse regenerabile de energie de la nivel de UAT-uri Nr. crt


1. A 2.1.1.1 – Implementarea de catre UAT-uri a proiectelor de producere a energiei electrice şi/sau termice

Consiliul Județean Suceava și consiliile locale

2019 - 2023 Nr proiecte implementate Puterea instalată Energie produsă, pe tipuri de energie


din surse regenerabile pentru asigurarea consumurilor proprii (ex.clădiri publice, iluminat public)

Măsura M 2.1.2 Dezvoltare de proiecte de producere a energiei electrice şi/sau termice utilizând resurse regenerabile de energie de la nivel de agenți economici Nr. crt


2. A 2.1.2.1 – Sprijinirea agenților economici locali şi străini în dezvoltarea de proiecte de producere a energiei electrice şi sau termice din surse regenerabile de energie

Consiliul Județean Suceava, consiliile locale și agenți economici

2017 – 2023

Nr de proiecte private realizate Puterea instalată a capacităţilor de producere (MW) Energia livrată în rețele (kWh/an) Număr de consumatori deserviţi

Măsura M 2.1.3 Dezvoltare de proiecte de producere a energiei electrice şi/sau termice utilizând resurse regenerabile de energie în parteneriate public private Nr. crt


3. A 2.1.3.2 - Dezvoltarea de proiecte de producere a energiei electrice şi/sau termice cu resurse regenerabile (biomasă, eolian).

Consiliul Județean Suceava, consiliile locale și agenți economici

2018 - 2023 Nr de proiecte realizate Puterea instalată a capacităților de producere (MW) Energia livrată în rețele (kWh/an) Număr de consumatori deserviţi


OS 3: Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin reabilitarea iluminatului public/clădiri publice şi a sistemului de management al acestuia

Sector S 3.1 – Ilumitat public/clădiri publice Măsura M 3.1.1 Reabilitarea și modernizarea și extinderea sistemelor de iluminat public Nr. crt


1. A 3.1.1.1 - Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată şi durată mare de viață;

Consiliile locale 2017 - 2023 Nr. corpuri de iluminat înlocuite Puterea electrică economisită (kW) Economia de energie realizată (kWh/an)

2. A 3.1. 1.2- Implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice şi monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea şi instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea energiei electrice)

Consiliile locale 2017 - 2023 Nr. proiecte implementate/ economia de energie realizată (kWh/an)


Măsura M 3.1.2 Reabilitarea și modernizarea și extinderea sistemelor de iluminat clădiri publice Nr. crt


3. A 3.1.2.1 - Înlocuirea sistemelor de iluminat interioare şi exterioare ale clădirilor publice cu sisteme mai eficiente. (ex. sisteme cu LED-uri)

Consiliul Județean Suceava și Consiliile locale

2017 - 2023 Nr. corpuri de iluminat înlocuite Puterea electrică economisită (W) Economia de energie realizată (kWh/an)

OS 4: Reducerea amprentei de carbon pentru sectorul de transport

Sector S 4.1 – Parcul auto al Consiliului Județean Suceava Măsura M 4.1.1 Îmbunătățirea performațelor parcului auto al CJ Suceava și al instituțiilor subordonate Nr. crt


1. A 4.1.1.1 - Achiziționarea de mijloace de transport noi, cu consumuri reduse/combustibil alternativi şi grad sporit de confort


2017 - 2023 Nr de autovehicule noi achiziționate şi pe clase de emisii de CO2

2. A 4.1.1.1 - Optimizarea traseelor folosite


Permanent Monitorizarea distanțelor parcurse anual de fiecare autovehicul (Km/an)

Sector S 4.2 – Parcul auto al UAT-urilor și al instituțiilor subordonate Măsura M 4.2.1 Îmbunătățirea performațelor parcului auto propriu al UATurilor din județul Suceava


Nr. crt


3. A 4.2.1.1 Achiziționarea de mijloace de transport noi, cu consumuri reduse/combustibil alternativi şi grad sporit de confort

Consiliile locale 2017 - 2023 Nr de autovehicule noi achiziționate şi pe clase de emisii de CO2

4. A 4.2.1.2 Optimizarea traseelor folosite Consiliile locale Permanent Monitorizarea distanțelor parcurse anual de fiecare autovehicul (Km/an)

Sector S 4.3 – Transportul public Măsura M 4.3.1 Îmbunătățirea performanțelor transportului public din judeţul Suceava

Nr. crt


5. A 4.3.1.1 Înnoirea parcului auto transport călători cu mijloace de transport cu consumuri reduse/combustibil alternativi şi grad de confort sporit

Consiliile locale 2017 - 2023 Nr de autovehicule noi achiziționate şi pe clase de emisii de CO2

6. A 4.3.1.2 Optimizarea traseelor și orarului de funcționare

Consiliile locale 2017 - 2023 Monitorizarea distanțelor parcurse anual de fiecare autovehicul (Km/an)

7. A4.3.1.3 Realizarea și implementarea planului de transport intermodal județean

Consiliul Județean Suceava împreună cu Consiliile locale

Până în 2023

Existența Planului actualizat Monitorizarea implementării acțiunilor propuse prin Plan

Sector S 4.4 – Transportul privat şi comercial Măsura M 4.4.1 Reducerea emisiilor din sectorul de transport privat și comercial


Nr. crt


8. A 4.4.1.1 Management optimizat și securizat al traficului urban şi de tranzit

Consiliile locale 2017 - 2023 Km trafic urban optimizat și securizat

9. A 4.4.1.2 Reabilitare drumuri de centură și ocolitoare


2017 - 2023 Km drumuri reabilitate Km de centuri ocolitoare construiți Rezultate ale monitorizării utilizării acestor drumuri (monitorizare trafic)

Sector S 4.5 – Alte tipuri de transport curat Măsura M 4.5.1 Încurajarea transportului curat

Nr. crt


10. A 4.5.1.1 – Dezvoltarea infrastructurii de transport electric


2017 - 2023 Nr. stații de încărcare Număr anual de utilizări ale acestor staţii Energie consumată în stațiile de încărcare (kWh/an) Numar de vehicule electrice inmatriculate anual

11. A 4.5.1.2 – Dezvoltarea infrastructurii de transport cu bicicleta (piste de biciclete, parcări)


2017 - 2023 km piste biciclete/ nr. parcări km de piste de tipul green wave

12. A 4.5.1.3 - Dezvoltarea și reabilitarea arterelor pietonale

Consiliile locale 2017 - 2023 Km artere pietonale

13. A 4.5.1.4 - Promovarea unor tarife de parcare diferențiate (foarte mari pentru zonele aglomerate din

Consiliile locale 2017 - 2020 Nr. HCL-uri promovate


centrele orașelor) pentru descurajarea transportului auto privat

14. A 4.5.1.5 - Campanii de promovare a mersului pe bicicletă și a mersului pe jos derulate în toate orașele judeţului.

Consiliile locale Anual Nr. Campanii Nr. participanți

OS 5: Imbunătățirea performanțelor de management a deșeurilor

Sector S 5.1 – Deșeuri reciclate Măsura M 5.1.1 Creșterea cantității de deșeuri reciclate pentru atingerea obiectivului minim de reciclare a deșeurilor municipale de 50% până în anul 2020 Nr. crt


1. A 5.1.1.1 Separarea deșeurilor reciclabile la sursa de generare

ADI Suceava Permanent Cantități de deșeuri reciclate anual (tone)

2. A 5.1.1.2 Monitorizarea modului de gestionarea fluxurilor speciale de deșeuri la nivelul judeţului Suceava

ADI Suceava Anual Cantități de DEEE, baterii, anvelope valorificate

3. A 5.1.1.3 - Educarea și conștientizarea cetățenilor privind reciclarea

ADI Suceava Permanent Nr. campanii de educare Nr. participanți


Sector S 5.2 – Deșeuri sortate şi depozitate Măsura M 5.2.1 Managementul eficient al stațiilor de sortare şi a depozitelor conforme Nr. crt


4. A 5.2.1.1 - Sistem de management integrat al deşeurilor Suceava Sistem de management integrat al deşeurilor Suceava

5. A 5.2.1.2 - Închidere depozitelor de deșeuri neconforme cu captarea metanului (dacă este eficient din punct de vedere tehnic) sau arderea cu flacără

UMP Suceava 2018 Numar de depozite inchise la care gazul de depozit se utilizează sau se arde cu flacără

6. A 5.2.1.3 –Creșterea gradului de sortare a deșeului municipal în amestec și identificarea unor opțiuni de valorificare (ex:coincinerare)

UMP Suceava 2020 Gradul de diminuare a deșeului depozitat (% din total generat)

7. A 5.2.1.4 – Diminuarea cantității de deșeu depozitat până la maxim 25% până în anul 2023

UMP Suceava Permanent Procent de deșeu deviat anual de la depozitare (%)

Sector S 5.3. – Deșeuri compostate Măsura M 5.3.1 Creșterea cantității de deșeuri biodegradabile compostate Nr. crt


8. A5.3.1.1 – Dotarea cetățenilor cu containere de compostare

UIP Suceava 2017 - 2018 Nr. containere distribuite


9. A5.3.1.2 – Educarea şi conștientizarea cetățenilor privind compostarea deșeurilor

UMP Suceava Permanent Nr. campanii de educare/ nr. participanți

OS 6: Creșterea suprafețelor de spații verzi şi păduri

Sector S 6.1 – Păduri Măsura M 6.1.1 Reîmpădurirea zonelor defrişate şi a zonelor degradate Nr. crt


1. A 6.1.1.1 – Implementarea unui program de reîmpădurire a zonelor defrișate şi degradate

Consiliile locale împreună cu Romsilva

2017 - 2023 Suprafeţe împădurite (ha)

Sector S 6.2 – Spații verzi urbane Măsura M 6.2.1 Creşterea numărului de spaţii verzi în oraşe şi administrarea corespunzătoare a acestora Nr. crt


2. A6.2.1.1 - Implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor limitrofe drumurilor naţionale şi judeţene, a râurilor şi lacurilor şi a perdelelor de protecţie a localităţilor

Consiliul Județean Suceava Consiliile locale

2016 - 2020 Metri patrati / locuitor

3. A6.2.1.2 – Achiziționarea de noi terenuri în vederea dezvoltării de spații verzi

Consiliile locale 2016 - 2020 Metri patrati / locuitor


OS 7: Planificarea teritorială – îmbunătățirea utilizării amplasamentelor valoroase din punct de vedere energetic

Sector S 7.1 – Planificarea strategică a teritoriului Măsura M 7.1.1 Planificarea teritoriului în scopul valorificării eficiente a resurselor regenerabile de energie

Nr. crt


1. A7.1.1 - Inventarierea zonelor cu potențial crescut de resurse regenerabile


2018 - 2020 Inventar al resurselor regenerabile locale

2. A7.1.2 - Dezvoltarea documentațiilor de evaluare tehnico-economică pentru proiecte de utilizare a resurselor regenerabile în parteneriat public-privat


2018 - 2020 Nr documentații realizate

3. A7.1.3 - Dezvoltarea infrastructurii pentru astfel de proiecte (transport, acces la rețea etc)


2018 - 2020 Nr de proiecte pregătite

4. A7.1.4 – Realizarea de parteneriate public private pentru dezvoltarea de proiecte de producere a energiei din surse regenerabile


Permanent Nr parteneriate/ proiecte implementate


OS 8: Creșterea procentului din totalul achizițiilor de achiziții publice ecologice

Sector S 8.1 – Echipamente birou, consumabile, autovehicule Măsura M 8.1.1 Includerea specificațiilor tehnice corespunzatoare achizițiilor publice ecologice pentru achiziționarea de bunuri şi servicii Nr. crt


1. A 8.1.1.1 – Achiziția echipamentelor de birou eficiente energetic (ex. Energy Star)


Permanent Procent % din totalul achizițiilor de echipamente de birou

2. A 8.1.1.2 – Achiziția de hărtie de birou reciclată


Permanent Procent % din totalul achizițiilor de hârtie

3. A 8.1.1.3 – Achiziția de autovehicule cu consum scăzut de combustibil sau electrice


Permanent Nr autovehicule achiziționate

OS 9: Creșterea gradului de informare şi conștientizare a populației cu privire la cauzele și efectele schimbărilor climatice

Sector S 9.1 – Mass-media, cetățeni, unități de învățământ, ONG-uri, alte părți interesate


Măsura M 9.1.1 Informarea şi conștientizarea publicului privind reducerea amprentei de carbon

Nr. crt


1. A 9.1.1.1 - Informare regulată a mass media cu privire la acțiunile implementate în cadrul strategiei şi planului de acțiune

Consiliul Județean Suceava împreuna cu Consiliile locale

Permanent Nr acțiuni de informare Nr. beneficiari

2. A 9.1.1.2 - Realizarea de dezbateri publice cu cetățenii şi factorii interesați privind proiectele ce urmează a fi implementate în vederea reducerii amprentei de carbon


Permanent Nr de dezbateri Nr paricipanți la dezbateri

3. A 9.1.1.3 Sărbătorirea săptămânii europene a energiei, ziua fără mașini etc.


Anual Nr. campanii desfășurate Nr persoane implicate

4. A 9.1.1.4 - Implementarea de programe educaționale în școli, grădinițe, spitale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea eficientă a energiei, transport curat etc

Consiliul Județean Suceava împreuna cu Consiliile locale și ONGuri

Permanent Nr de programe implementate Nr de școli participante Nr de părți interesate participante

OS 10: Dezvoltarea capacităţii administrative de implementare a strategiei şi a planului de acțiune de reducere a emisiilor de CO2 în judeţul Suceava

Sector S 10.1 – Management energetic


Măsura M 10.1.1 Înființarea şi dezvoltarea structurilor de management energetic în cadrul Consiliului Județean Suceava și la nivelul consiliilor locale Nr. crt


1. A 10.1.1.1 - Angajarea unui manager energetic la toate UATurile cu o populație mai mare de 5000 de locuitori


Până în 2023

Nr. de manageri energetici angajați

2. A 10.1.1.2 - Dezvoltarea unei structuri la nivelul CJ Suceava care să asigure asistență privind managementul energetic UAT-urilor mici de pe raza judeţului


Până în 2019

Departament/Serviciu

Sector S 10.2 – Strategie implementată Măsura M 10.2.1 Implementarea strategiei şi planului de acțiune

Nr. crt


3. A 10..2.1.1 - Stabilirea grupului de lucru pentru implementarea strategiei


2017 Grup de lucru funcțional

4. A 10.2.1.2 - Coordonarea activității dintre CJ Suceava și Consiliile locale în vederea implementării strategiei şi planului de acțiune


Anual Întâlniri de lucru


OS 11: Dezvoltarea capacității Consiliului Județen Suceava de planificare, monitorizare, evaluare şi revizuire a strategiei şi planului de acțiune de reducere a emisiilor de CO2 în judeţul Suceava

Sector S 11.1 – Strategie și Plan de acțiune - monitorizate, evaluate şi revizuite Măsura M 11.1.1 Monitorizarea și evaluarea strategiei şi planului de acțiune

Nr. crt


1. A 11.1.1.1 - Coordonarea activității de monitorizare şi evaluare dintre CJ Suceava și Consiliile locale din județ


Semestrial Întâlniri de lucru Chestionare completate

2. A 11.1.1.2 - Monitorizarea și înregistrarea rezultatelor


Semestrial Raport de monitorizare

3. A 11.1.1.3 - Evaluarea gradului de implementare a strategiei şi a Planului de Acțiune


Anual Raport de evaluare

Sector S 11.2 – Strategie și Plan de acțiune - revizuite Măsura M 11.2.1 Revizuirea strategiei şi a planului de acțiune

Nr. crt


1. A 11.2. 1.1 - Revizuirea Planului de Acțiune


La fiecare 2 ani Plan revizuit

2. A 11.2. 1.2 - Revizuirea Strategiei


La fiecare 5 ani Strategie revizuită

Sector S 11.3 – Strategie energetică şi Plan de acțiune în domeniul energetic la nivel judeţean


Măsura M 11.3.1 Realizarea unei strategii energetice judeţene şi a unui plan de acţiune în domeniul energetic

Nr. crt


1. A 11.3.1.1 - Realizarea unei strategii energetice judeţene şi a unui plan de acţiune în domeniul energetic


2 ani Strategie şi plan de acţiune realizate


6.6 POSIBILITĂŢI DE FINANȚARE ȘI PROIECTE ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN SUCEAVA

6.6.1 PROGRAME DE FINANȚARE – Programe Operaționale 2014 - 2020 Toate politicile europene relevante din domenii precum dezvoltarea regională, agricultură, pescuitul și energia iau în considerare, reducerea emisiiloe de gaze cu efect de seră şi adaptarea la schimbările climatice. UE a convenit să aloce cel puțin 20 % din bugetul său pentru perioada 2014-2020 măsurilor legate de atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Ca urmare a aprobării de către Parlamentul European a bugetului pentru perioada de programare 2014-2020, cel puţin 20% din acest buget al Uniunii Europene trebuie utilizat în legătură cu proiecte şi politici privind schimbările climatice.

Conform Acordului de Parteneriat şi programelor operaţionale, Româniava putea accesa aproximativ 8,5 miliarde EUR în perioada de programare 2014-2020, fonduri ce trebuie să contribuie la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice şi la intensificarea practicilor şi tehnologiilor verzi în special in sectoarele energie, transport, agricultură, alimentare cu apă, etc.

Tabel VI -1. Fonduri UE dispoibile pentru România şi cota alocată acţiunilor privind schimbările climatice

Programul operațional Suma

Procent

Programul Operațional Infrastructură Mare 2.507.005.556,40 26,62% din alocarea

POIM

Programul Operațional Regional 1.909.654.528,40 28,50% din alocarea

POR

Programul Operațional Competitivitate 15.000.000,00 1,13% din alocarea

POC

PO Capital Uman 52.952.000,00 1,22% din alocarea POCU

PO Capacitate Administrativă 1.235.745,00 0.22% din alocarea

POCA

Programul National Dezvoltare Rurala 4.005.296.735,00 49,27% din alocarea

PNDR

PO Pescuit și Afaceri Maritime 28.610.412 16,98% din alocarea

POPAM

Total din alocarea națională a României 8.491.173.175,212

27,53%

din alocarea națională


Principalele axe prioritare ale programelor operaționale ce pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt:

Programul Operațional Infrastructură Mare - POIM POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 miliarde euro. Infrastructură de transport

• AP1. Îmbunătățirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul

• AP2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient Protecţia mediului şi managementul riscurilor

• AP3. Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor

• AP4. Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric

• AP5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor Energie curată şi eficienţă energetică

• AP6. Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon

• AP7. Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate

• AP8. Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale

Programul Operațional Regional – POR POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice şi îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic. Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională: AP 1: Promovarea transferului tehnologic AP 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii AP 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon AP 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile AP 5: Îmbunătățirea mediului urban şi conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural AP 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului AP 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale AP 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităților defavorizate din mediul urban AP 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale


AP 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară AP 12: Asistență tehnică Programul naţional “Casa verde”, pentru persoanele fizice, constă în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru mediu, în funcţie de tipul instalaţiei, astfel:

a) până la 3.000 lei, pentru instalarea panourilor solare nepresurizate; b) până la 6.000 lei, pentru instalarea panourilor solare presurizate; c) până la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de căldură aer-aer.

Este considerat eligibil solicitantul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este persoană fizică şi are domiciliul pe teritoriul României; b) este proprietar/coproprietar al imobilului-teren şi al imobilului-construcţie pe care se implementează sistemul de încălzire pentru care se solicită finanţare; imobilele nu trebuie să facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică; c) nu are obligaţii restante la bugetul de stat, bugetul/ bugetele local/locale, conform legislaţiei naţionale în vigoare; d) în activitatea desfăşurată anterior începerii proiectului nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă; e) nu a mai primit finanţare în cadrul aceluiaşi program pentru acelaşi imobil în sesiunile derulate anterior. Programul naţional “Casa verde” pentru autorităţi publice presupune finanţarea de la fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Scopul programului este cel de îmbunătățirea calității aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizați pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obținerea de apă caldă menajeră, precum și stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante. Beneficiarii sunt unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult, aceștia pot depune proiecte de finanţare în cadrul programului pentru imobilele aflate în proprietatea ori în administrarea lor. În cadrul programului se pot realiza proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului. Instituţiile publice/unităţile de cult care doresc participarea la Program trebuie să aibă un studiu de fezabilitate pentru obiectivul ales, elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 28/2008, care să cuprindă explicit: consumul lunar de apă rece şi apă caldă menajeră, certificat de documentele de plată, şi numărul de utilizatori, exceptând acorduri şi autorizaţii. Finanţarea nerambursabilă, asigurată prin Fondul de Mediu, se acordă în cuantum de până la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului.


Cuantumul finanţării în cazul unităţilor administrativ-teritoriale nu poate depăşi următoarele valori:

a) 4.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori mai mare de 100.000; b) 3.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 50.000 şi 100.000; c) 2.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 20.000 şi 50.000; d) 1.000.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 3.000 şi 20.000; e) 500.000 lei pentru unităţile administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori mai mic de 3.000.

6.6.1 Proiectele Consiliului Județean Suceava de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

6.6.1.1 Proiecte propuse spre implementate în perioada 2017 – 2023 Pentru perioada 2017 – 2023 Consiliul Județean Suceava a început pregătirea documentaţiilor necesare fundamentării deciziilor de realizare a investiţiilor, respectiv audituri energetice, studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru clădiri al căror consum de energie este foarte ridicat şi a căror eficientizare va avea un impact considerabil, atât din punct de vedere economic şi al schimbărilor climatice, cât şi din punct de vedere social şi financiar. Principalele proiecte propuse sunt:

OS 1: Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri

Sector S 1.1 - Clădiri, echipamente/ instalații din clădirile publice publice aflate în proprietatea sau administrarea CJ Suceava

Măsura M 1.1.2 – Reabilitarea termică a clădirilor publice aparținând CJ Suceava A 1.1.2.3 - Reabilitarea și modernizare unități de învățământ

Nr. crt

Denumire PROIECT Parteneri Sursă de finanțare

1. Creșterea eficienței energetice la Grădinița Specială Fălticeni Notă: faza de contractare a Raportului de Audit Energetic, Raportului de expertiza tehnica şi a DALI

UAT Județ Suceava

Programul Operațional Regional 2014 – 2020 Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritate de investiții (PI) 3.1- Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea B Clădiri publice.

2. Creșterea eficienței energetice la Școala Gimnazială Specială „Sf. Stelian” Rădăuți Notă: faza de contractare a Raportului de Audit Energetic, Raportului de expertiza tehnica şi a

UAT Județ Suceava


DALI

3. Creșterea eficienței energetice la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava Notă: faza de contractare a Raportului de Audit Energetic, Raportului de expertiza tehnica şi a DALI

UAT Județ Suceava

OS 5: Imbunătățirea performanțelor de management a deșeurilor

Sector S 5.2 – Deșeuri sortate şi depozitate Măsura M 5.2.1 Managementul eficient al stațiilor de sortare şi a depozitelor conforme Nr. crt

Denumire PROIECT Parteneri Sursă de finanțare

1. Sistem de management integrat al deşeurilor Suceava Notă: în curs de fazare

UAT Județ Suceava

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020

6.6.1.2 Proiecte în implementare Dintre proiectele aflate în curs de implementare la nivelul Consiliului Județean Suceava, menționăm următoarele:

1. Perfecționarea personalului din învățământul special din judeţul Suceava în instituții similare din Voievodatul Podkarpackie

2. Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava 3. Implementarea de soluţii e-guvernare la nivelul a 15 UAT-uri din Judeţul Suceava-I 4. Implementarea de soluţii e-guvernare la nivelul a 15 UAT-uri din Judeţul Suceava-II

http://www.cjsuceava.ro/index.php/ro/proiecte-total 6.6.1.3 Proiecte implementate 2010 - 2017 În perioada 2010 – 2017, Consiliul Județean Suceava a implementat o serie de proiecte ce se înscriu în obiectivele prezentei strategii şi a planului de acțiune, ale căror rezultate contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și vor fi contabilizate, în vederea atingerii țintei propuse.

Dintre proiectele care se inscriu la Obiectivul Specific 1 - sunt de menționat următoarele:

http://www.cjsuceava.ro/index.php/ro/proiecte-total


OS1 - Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri

Titlu proiect: O CLĂDIRE DE PATRIMONIU – MUZEU PENTRU MILENIUL III

Solicitant UAT Județul Suceava

Obiective proiect - Reabilitarea/restaurarea, consolidarea şi construcţia clădirii Muzeul de Istorie al Complexului Muzeal Bucovina şi a unui corp de utilităţi anexă, într-o perioadă de 1,5 ani;

- Înfiinţarea unui punct de informare turistică în cadrul Complexului Muzeal Bucovina;

- Creșterea numărului de vizitatori la obiectivul de patrimoniu reabilitat/restaurat

Perioadă implementare 31.03.2014 – 31.12.2015

Valoare proiect 60.673.689,38 lei

Sursă finanțare Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe



Titlu proiect: Modernizare, dezvoltare şi echipare a ambulatoriului de specialitate la Spitalul Județean de Urgenţă SF. Ioan cel Nou Suceava


Obiective proiect Obiectivul general: Îmbunătățirea calității infrastructurii serviciilor de sănătate din judeţul Suceava și creșterea calității serviciilor medicale la nivelul standardelor europene în vederea asigurării accesului populației la aceste servicii medicale contribuind la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale. Obiectivul specific: Modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate la Spitaluln Județean de Urgență Sf.Ioan cel Nou Suceava prin: Lucrări de reabilitare, modernizare a ambulatoriului de specialitate al Spitalului Județean de Urgență Sf.Ioan cel Nou Suceava Modernizarea facilităților de acces pentru persoane cu dizabilități fizice Achiziționarea echipamente și mobilarea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Județean de Urgență Sf.Ioan cel Nou Suceava


Perioadă implementare 2010-2013 Valoare proiect 3.596.223,08 lei (cu tva)

Sursă finanțare Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale, Domeniul Major de Intervenţie 3.1. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate



Titlu proiect: O viaţă normală în centru - o poartă deschisă spre societate (CRRN SASCA)


Obiective proiect Modernizarea Pavilionului de adulţi şi a Spălătoriei din cadrul Centrului de Recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică, prin:

- Efectuarea de lucrări de modernizare a Pavilionului de adulţi;

- Efectuarea de lucrări de modernizare a spălătoriei; - Achiziţionarea unui număr de 21 tipuri de dotări

pentru dotarea pavilionului adulţi şi a spălătoriei din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică.

Perioadă implementare 2009-2011 Valoare proiect 3.499.674,19 lei

Sursă finanțare Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa 3 –

Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

OS1 - Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri?


Titlu proiect: Gospodina (CRRN SASCA)


Obiective proiect Extinderea şi modernizarea infrastructurii sociale a

Centrului de Recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică, prin următoarele intervenţii tehnice:

- Extinderea şi modernizarea Corpului vechi al Cantinei din cadrul Centrului de Recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică; -Achiziţionarea unui număr de 72 dotări pentru utilarea Corpului vechi al Cantinei din cadrul Centrului de Recuperare şi Reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică(Maşina de gătit 8 ochiuri + 2 cuptoare, plită striată, plită integrală, marmită, tigaie basculantă, cuptor convecţie, dulap refrigerare, cuptor patiserie, mixer planetar, malaxor, maşină curăţat cartofi, robot legume, hotă centrală, modul pâine)

Perioadă implementare 2009 - 2011 Valoare proiect 1.688.508,70 lei

Sursă finanțare Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa 3 –

Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale


BIBLIOGRAFIE Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf Cadrul de acțiune climă şi energie 2030

https://ec.europa.eu/energy/en/news/commission-proposes-new-rules-consumer-centred-clean-energy-transition

Foaia de parcurs: Economie cu emisii reduse de dioxid de carbon 2050 http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2030/index_en.htm Cartea albă – Foaia de parcurs a COM privind „Spațiul unic europea de transport – Cartea albă privind transportul competitiv şi durabil” http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52011DC0144 Convenția primarilor http://www.conventiaprimarilor.eu/index_ro.html Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2013 – 2020 – 2030

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/

Strategia Națională privind Schimbările Climatice şi creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016 – 2020 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182746 Programul privind schimbările climatice şi o creștere economică verde, cu emisii reduse de carbon; Componenta A1: Raport de inventariere; Decembrie 2013

http://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/48145/A11-RO-Raport-de-inventariere.pdf

Strategia Energetică a Romaniei 2007 – 2020 actualizată pentru perioada 2011 – 2020 http://www.minind.ro/energie/STRATEGIA_energetica_actualizata.pdf Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice

http://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/MNE%282015%2952216_Monitorul_Oficial_169_bis_PNAEE_3.pdf

Planul Naţional de acţiune în domeniul energiei din resurse regenerabile http://www.minind.ro/pnaer/draft_PNAER_15_06_10.pdf Master Planul General de Transport al României

http://mt.gov.ro/web14/strategia-în-transporturi/master-plan-general-transport/documente-master-plan

Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-01-10_risc_inundatii_hg846din2010aprobaresnmri.pdf

Strategia de dezvoltare teritorial a României (SDTR) - ”România policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni”, http://www.sdtr.ro/ Strategia Națională a Locuirii 2016 – 2030 (proiect – versiunea ianuarie 2017)

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-01-13_Strategia_Nationala_a_Locuirii_2016-2030.pdf

Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/v3/strategie%20RNE%202014-2020%20aprilie%202013.pdf

https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf



http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2030/index_en.htm

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52011DC0144

http://www.conventiaprimarilor.eu/index_ro.html



http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182746



http://www.minind.ro/energie/STRATEGIA_energetica_actualizata.pdf



http://www.minind.ro/pnaer/draft_PNAER_15_06_10.pdf

http://mt.gov.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente-master-plan

http://mt.gov.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente-master-plan

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-01-10_risc_inundatii_hg846din2010aprobaresnmri.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-01-10_risc_inundatii_hg846din2010aprobaresnmri.pdf

http://www.sdtr.ro/



http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/v3/strategie%20RNE%202014-2020%20aprilie%202013.pdf

http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/v3/strategie%20RNE%202014-2020%20aprilie%202013.pdf


Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/PDR%20NE%202014-2020%20-%20Oct%202014%20-%20avizat%20CRP.pdf

Planul Regional de Acțiune pentru Turism Nord-Est 2017 – 2023 (proiect - aprilie 2017) http://www.adrnordest.ro/user/file/regional_prat/2017/Analiza%20PRAT%20Nord-Est%202017%202023%20-%20versiune%20aprilie%202017.pdf

Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Suceava pentru perioada 2014-2020 http://www.obiectivdesuceava.ro/local/zona-metropolitana-suceava-2014-2020-54-de-proiecte-în-valoare-de-700-de-milioane-de-euro-bani-de-niciunde/

Strategia de Dezvoltare a arealului urban Suceava-Botoșani pentru perioada 2014-2020 http://www.cjsuceava.ro/index.php/ro/stiri/902-strategia-de-dezvoltare-a-arealului-urban-suceava-botosani-pentru-perioada-2014-2020

Strategia de Devoltare Economică şi Socială a Județului Suceava, perioada 2011 – 2020 http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf Planul local de Acțiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava 2014 – 2017 http://apmsv.anpm.ro/-/planul-local-de-actiune-pentru-mediu-plam-2014-2017 Master Planul de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Suceava pentru perioada 2007 2037

http://suceava-recicleaza.ro/uploads/suceava /documente/MasterPlan%20deseuri%20Suceava_rez%20final.pdf

Raport privind starea economică şi socială a judeţului Suceava, pe anul 2016 http://www.prefecturasuceava.ro/Institutie/Raport%20stare%20ec%202016.pdf Document cadru regional pentru Strategia pentru Crecetare şi Inovare Regională prin specializare inteligentp Nord-Est

http://www.inforegionordest.ro/noutati.php?u=consultare-privind-documentul-cadru-regional-aferent-strategiei-pentru-cercetare-şi-inovare-regionala-prin-specializare-inteligenta-nord-est

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Suceava 2016-2023 http://primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/447129E1F11DCFD7C2257F94001FB551/$FILE/SIDU%20Municipiul%20Suceava%202016-2023.pdf

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava 2015 http://apmsv.anpm.ro/rapoarte-anuale1/-/asset_publisher/zx0kZaWCbnWT/content/raport-privind-starea-mediului-în-judeţul-suceava-în-anul-2015

Institutul Național de statistică România – baza de date TEMPO http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-statistica-regionala-tempo

Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în Romania (solar, vânt,biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională - Sinteza

http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf Comisia Europeană

http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2030/index_en.htm https://ec.europa.eu/energy/en/news/commission-proposes-new-rules-consumer-centred-clean-energy-transition http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050_en

Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf

EUROSTAT – Comisia de Statitică a Uniunii Europene – baza de date

http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/PDR%20NE%202014-2020%20-%20Oct%202014%20-%20avizat%20CRP.pdf

http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/PDR%20NE%202014-2020%20-%20Oct%202014%20-%20avizat%20CRP.pdf

http://www.adrnordest.ro/user/file/regional_prat/2017/Analiza%20PRAT%20Nord-Est%202017%202023%20-%20versiune%20aprilie%202017.pdf

http://www.adrnordest.ro/user/file/regional_prat/2017/Analiza%20PRAT%20Nord-Est%202017%202023%20-%20versiune%20aprilie%202017.pdf

http://www.obiectivdesuceava.ro/local/zona-metropolitana-suceava-2014-2020-54-de-proiecte-in-valoare-de-700-de-milioane-de-euro-bani-de-niciunde/

http://www.obiectivdesuceava.ro/local/zona-metropolitana-suceava-2014-2020-54-de-proiecte-in-valoare-de-700-de-milioane-de-euro-bani-de-niciunde/

http://www.cjsuceava.ro/index.php/ro/stiri/902-strategia-de-dezvoltare-a-arealului-urban-suceava-botosani-pentru-perioada-2014-2020

http://www.cjsuceava.ro/index.php/ro/stiri/902-strategia-de-dezvoltare-a-arealului-urban-suceava-botosani-pentru-perioada-2014-2020

http://www.cjsuceava.ro/documente-nou/strategie/Strategie%20interior.pdf

http://apmsv.anpm.ro/-/planul-local-de-actiune-pentru-mediu-plam-2014-2017

http://suceava-recicleaza.ro/uploads/suceava%20/documente/MasterPlan%20deseuri%20Suceava_rez%20final.pdf

http://suceava-recicleaza.ro/uploads/suceava%20/documente/MasterPlan%20deseuri%20Suceava_rez%20final.pdf

http://www.prefecturasuceava.ro/Institutie/Raport%20stare%20ec%202016.pdf

http://www.inforegionordest.ro/noutati.php?u=consultare-privind-documentul-cadru-regional-aferent-strategiei-pentru-cercetare-si-inovare-regionala-prin-specializare-inteligenta-nord-est



http://primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/447129E1F11DCFD7C2257F94001FB551/$FILE/SIDU%20Municipiul%20Suceava%202016-2023.pdf

http://primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/447129E1F11DCFD7C2257F94001FB551/$FILE/SIDU%20Municipiul%20Suceava%202016-2023.pdf

http://apmsv.anpm.ro/rapoarte-anuale1/-/asset_publisher/zx0kZaWCbnWT/content/raport-privind-starea-mediului-in-judetul-suceava-in-anul-2015



http://www.insse.ro/cms/ro/content/indicatori-de-statistica-regionala-tempo

http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf

http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2030/index_en.htm



http://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050_en

http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf

http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf


http://ec.europa.eu/eurostat http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Institutul Național de statistică România – baza de date TEMPO http://statistici.insse.ro/shop/

Ministerul Economiei http://www.minind.ro/

TRANSELECTRICA http://www.transelectrica.ro/

NASA - National Aeronautics and Space Administration https://www.nasa.gov/

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei ANRE http://www.anre.ro/ro/

Photovoltaic Geographical Information System (PVGIS) http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord – Est http://www.adrnordest.ro/

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU ENERGIE - ICEMENERG BUCUREŞTI

http://www.icemenerg.ro/ Comisia Europeană – DG Environment

http://ec.europa.eu/environment/ ISWA: The International Solid Waste Association

www.iswa.org/ JRC – Jointe Research Centre. Institute for Enegry and Transport http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eur.htm Ministerul Economiei,

http://economie.gov.ro/ Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române http://www.studii-economice.ro/ Compania Eoliană SA http://www.companiaeoliana.ro/ European Parliament

http://www.europarl.europa.eu/RegData/docs_autres_institutions/commission_europeenne/com/2011/0031/COM_COM%282011%290031_RO.pdf

Revista Focus Energetic http://www.focus-energetic.ro/ Proiectul Romanian - Bulgarian joint cooperation for a long-term and sustainable development of the young human resources în the field of the renewable energy technologies, în order to overcome the socio-cultural barrier and to open common opportunities for getting a job and their employment along the cross - border area

http://www.ro-bul-ret.eu/ Proiectul european Romania - State of the art of country and local situation. Innovative uses of low-temperature geothermal resources în South East Europe

http://www.geosee.eu/ European Environment Agency

Europe's onshore and offshore wind energy potential. An assessment of environmental and economic constraints

http://ec.europa.eu/eurostat

http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

http://statistici.insse.ro/shop/

http://www.minind.ro/

http://www.transelectrica.ro/

https://www.nasa.gov/

http://www.anre.ro/ro/

http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/

http://www.adrnordest.ro/

http://www.icemenerg.ro/

http://ec.europa.eu/environment/

http://www.iswa.org/

http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eur.htm

http://economie.gov.ro/

http://www.studii-economice.ro/

http://www.companiaeoliana.ro/



http://www.focus-energetic.ro/

http://www.ro-bul-ret.eu/

http://www.geosee.eu/


ANEXE

ANEXA 1 METODOLOGIE DE ELABORARE A STRATEGIEI CJ SUCEAVA 2017 - 2023 În cadrul procesului de elaborare a “Strategiei Județului Suceava de reducere a emisiilor de CO2 pentru perioada 2017 - 2023”, Consiliul Județean Suceava a asigurat suport informațional şi sprijin logistic (anunțuri în cadrul procesului participativ, transmitere chestionare către entități publice, colectare date, acces la baze de date, statistici, etc) prin intermediul Serviciul Proiecte din Fonduri Externe, iar echipa TERRA Mileniul III a asigurat know-how, a colectat şi a prelucrat datele şi a elaborat documentele strategice. Pentru elaborarea strategiei şi a planului de acțiune, s-a utilizat un mix de metode cantitative şi calitative pentru analiza contextului general, a stării actuale la nivel de Consiliul Județean și de județ din perspectiva schimbărilor climatice şi pentru conturarea obiectivelor strategice pentru perioada 2017 – 2023. Echipa TERRA Mileniul III a construit şi utilizat o serie de instrumente de cercetare cantitativă şi calitativă, ca:

• analiza de documente • chestionare • ghiduri de interviu • soft prelucrare date

Principalele surse de date cantitative utilizate de echipa TERRA Mileniul III sunt:

• Strategii de dezvoltare și planuri de acțiuni la nivel local/ regional/ European/ internațional

• Legislația în domeniu și mecanisme de implementare la nivel local/ regional/ European/ internațional

• Baze de date şi statistici INS • Studii, rapoarte, statistici accesibile pe site-urile instituțiilor publice la nivel local/

regional/ central • Informații din media, publicații, site-uri dedicate • Documente accesibile relevante realizate de diverse organizații în proiecte ce vizează

combaterea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice Echipa TERRA Mileniul III a elaborat două tipuri de chestionare privind colectarea de date care au vizat, în principal, clădirile din proprietatea/ administrate de Consiliul Județean Suceava și parcul auto al Consiliului Județean Suceava și al instituțiilor aflate în subordinea acestuia. Principalele tipuri de date solicitate privind clădirile și respectiv transportul sunt :

- date de identificare - date tehnice - date energetice relevante - consum de energie, pe tipuri de purtatori, pentru

fiecare an, in intervalul 2005 - 2016


Consiliul Județean Suceava a transmis, către entităţile subordonate, chestionarele începând cu data de 09.05.2017, cu reveniri / clarificări pe parcursul a 45 zile. Au fost completate 34 chestionare și au fost transmise pentru prelucrare în perioada mai – iunie 2017. Datele au fost centralizate şi prelucrate de către consultant utilizându-se parţial instrumente standard pentru calcul tabelar şi parţial instrumente specializate create inhouse, obţinându-se, astfel, estimări ale consumurilor de energie, pe tipuri de purtatori. Pe baza acestor estimări, au fost facute şi estimări ale emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2), utilizându-se, pentru energia electrică, factorii de emisie publicaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), iar pentru combustibilii de diverse tipuri, factorii de emisie publicaţi in Ghidurile specifice ale Convenţiei Primarilor Principalele date calitative reprezintă opinii colectate cu ocazia întâlnirii care a avut loc la sediul Consiliului Județean Suceava cu reprezentanți ai următoarelor structuri din cadrul aparatului de specialitate:

- Serviciul tehnic și mediu din cadrul Direcției tehnice ; - Serviciul UIP (gestionare deșeuri) din cadrul Direcției tehnice; - Compartimentul de transport public al Serviciului programe și investiții din cadrul

Direcției tehnice; - Serviciul proiecte din fonduri externe; - Biroul evidența patrimoniului din cadrul Serviciului patrimoniu.

Pe perioada elabărării strategiei, s-a primit feedback complet din partea Consiliului Județean/ Serviciul Proiecte din Fonduri Externe pe două drafturi intermediare ale documentului. Proiectul de strategie urmează să fie pus în consultare publică pe site-ul Consiliului Județean Suceava, urmând ca în final să fie supus aprobării Consiliului Județean Suceava.


ANEXA 2 – LISTĂ CLĂDIRI CJ SUCEAVA

DENUMIRE CLĂDIRI CJ SUCEAVA

Date accesibile consum energie (an)

Palat administrativ CJ Suceava

Suceava DA (2005 - 2016)

Gradinita Specială Falticeni Fălticeni DA (2005 - 2016) Școala Specială Sf. Stelian Radauti

Radauti DA (2005 - 2016)

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Sf. Andrei Gura Humorului

Gura Humorului DA (2005 - 2016)

Şcoala Petru Muşat-Corp C, (Pavilion administrativ sp. neuro)

Siret NU

Locuinţe protejate pentru persoane cu dizabilităţi

Siret NU

Locuinţe sociale (Clădire „Ergofizioterapie”)

Siret NU

Locuinţe sociale (Clădire „Şcoala specială”)

Siret NU

Centrul de Asistenţă Socială „Ingvar Kamprad”

Siret NU

Sc Generală Petru Musat (II) Siret NU Centrul Școlar de Educație Incluzivă Suceava

Suceava DA (2005 - 2016)

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Suceava

Numeroase locaţii Pentru jumătate dintre locaţii şi numai pentru anul 2016

Spital Psihiatrie Siret Siret DA (2005 - 2016) Muzeul Bucovinei Suceava NU Primaria Falticeni (clădire corp B şi C)

Fălticeni NU

Regia Autonomă Aeroportul Ștefan cel Mare Suceava

Salcea DA (2005 - 2015)

Liceul Tehnologic Special Bivolarie

Vicou de Sus DA (2005 - 2016)

Spitalul Județean De Urgență Sf. Ioan Cel Nou SUCEAVA

DA (2010 - 2016)

Suplimentar SCOALA PROFESIONALA SPECIALA CAMPULUNG MOLDOVENESC

CAMPULUNG MOLDOVENESC

DA (2005 - 2016)

Centrul Cultural Bucovina Suceava DA (2005 - 2016)

Date post:	11-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	26 times
Download:	0 times

CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA - Acasă · consiliul judeȚean suceava . strategia judeȚeanĂ de...

Documents