Consiliere Familiala Si de Cuplu

8/11/2019 Consiliere Familiala Si de Cuplu

1/67

TAMARA BIRSANUConf.univ.dr. in psihologie

CONSILIERE FAMILIALA SI DE CUPLU

( material adaugator )

MASTERAT


2/67

I . SCURT ISTORIC

Ramura experentiala a terapiei de familie se dezvolta in baza psihologiei umaniste a anilor !"#$preluand din terapiile individuale umaniste prin%ipiul & experientei ai%i si a%um ' .

Calitatea experientei traite este %riteriul sanatatii psihi%e si obie%tivul interventiei terapeuti%e.

Terapeutii experentiali de familie %onsidera %a exprimarea sentimentelor si senzatiilor este %alea extinderii

experientei si sensul implinirii personale familiei.Terapia experentiala de familie sa bu%urat de %ea mai mare popularitate in etapa & de tinerete ' a

terapiei de familie $ atun%i %and terapeutii vorbeau de s%himbarea in sistem dar imprumutau tehni%i din

terapiile si de grup.Astfel$ ei au preluat semnifi%ativ de la estaltterapie si de la grupurile de intalnire.Alte

tehni%i expresive %um ar fi &s%ulptura si desenul familiei' au valorifi%at influente tehni%e din artterapie sipsihodrama.

*atorita utilizerii tehi%ilor expresive nu foarte multi terapeuti au putut sa abordeze T.+.E.$ %i doar a%eia%are au abordat %on%eptele si metodele sistemi%e %um ar fi , Carl -hitaer$ /egg0 /app$ 1irginia Satir$ August

2apier$ *avid 3eith$ 4eslie reenberg$ Susan 5ohnson$ +red si 6unn0 *uhl. A%estia si altii au introdus o serie

de tehi%i experentiale de familie pe %are ori%e terapeut le poate valorifi%a.4iderii a%estei orientari raman C. -hitaer si 1. Satir./rimul este de%anul T.+.E. $ el in%ura7and

membrii familiei sa fie ei insisi .El a invatat din experienta sa %lini%a sa as%ulte si sa inteleaga gandurile bizareale a%estor pa%ienti$ identifi%and si &gandurile umane ' pe %are normalii nu le dezvaluie. Carl -hitaer a

format Clini%a /sihiatri%a Atlanta ( !89 )in %adrul %areia a organizat un grup %reativ si produ%tiv impreuna %u

T.Malone$ 5.-arentin si R.+elder./sihoterapia experentiala sa nas%ut din a%easta grupare( !88!"8 ) $ grupare %are ulterior se largeste

%u alti %olaboratori , August 2apier$ *avid 3eith din Atlanta si 2e: ;or ( S0ra%use ) .

II . SCOPUL SI OBIECTIVUL

S%opurile a%estei terapii este eliberarea de simptome$ adaptarea so%iala si mun%a sunt %onsiderateimportante$ dar se%undare in raport %u %resterea integritatii personale ( %ongruenta intre experienta interioara si

%omportamentul exterior ) o mai mare libertate de optiune$ mai putina dependenta si o mai mare extindere a

experientei.$%onsidera in a%est sens %aresponsabilitatea prin%ipala a terapeutului este & fata de oameni$ fata de

fie%are individ in %adrul unei familii si doar se%undar fata de organizatia numita familie ' .

orientarea dominanata asupra sistemului familial mai mult de%at asupra indivizilor . &Cresterea '

%a s%op terapeuti% ? se refera ai%i la &%astigul' intera%tional al sistemului familial$ la evolutiaintregii familii %a organizatie. A%easta tendinta apare in terapia lui C. -hitaer$ *.3eith si

.2apier.

Ceea %e au in %omun terapeutii experentiali de familie %u alti tarapeuti de traditie existentialumanistaeste %redinta %a drumul spre sanatatea emotionala este a%ela al dezvaluirii si des%operirii unor niveluri tot mai

profunde de experienta ? potentialul de autoimplinire zavorat in launtrul tuturor . 2umai %eea %e se afla inlauntrul nostru %onteaza .

S%opul terapiei de familie enuntate de 1.Satir in%lude trei s%himbari in sistemul familiei (!@ ) ,. fie%are membru al familiei sa devina in stare d ea relata %ongruent$ %omplet si onest %eea %e vede si

aude$ simte si gandeste despre el insusi si %eilalti $ in prezenta %elorlalti . Cu alte %uvinte $ fie%are

trebuie sa fie el insusi in prezenta si la adresa %elorlalti B


3/67

. fie%arei persoane din familie trebuie sa i se adreseze si sa se raporteze la ea in termenii uni%itatii

sale$ asa in%at de%iziile sa se poata lua mai %urand prin explorare si nego%iere $ de%at in termeni de

putere B9. diferentele intre persoane trebuie sa fie %onstientizate in familie si folosite %u & %restere' .

Cand metodele experentiale se apli%a orientat spre familie %a sistem si nu spre indivizi asmablatiintamplator intrun grup familial$ s%opul %resterii individuale fuzioneaza %u s%opul realizarii unei puterni%e

%oeziuni ( unitati ) familiale .

/ra%ti%a lui C.-hitaer intru%hipeaza intro maniera ineditaa%est s%op dual. /otrivit %on%eptiei lui$

%resterea personala ne%esita integrarea familiala si vi%eversa. Simtul apartenentei la familie si libertateaindividuala se inter%onditioneaza $ & merg mana in mana ' Astfel$ adeseori este ne%esar sa se realizeze o maimare apropiere intre parinti din pun%t de vedere emotional pentru a fa%ilita ple%area %opiilor de a%asa

( & desprinderea de %uib & ) $ intru%at multi %opii nu o pot fa%e da%a nu simt %a parintii lor pot fi feri%iti si fara

ei.*obandirea autonomiei personale presupune $ asadar satisfa%erea nevoii de apartenenta$ unitate si

e%hilibru emotional$ familial./e langa s%opul general al %resterii %reativitatii familiei si fie%arui membru al sau$ terapeutii

experentiali in%ear%a $ de asemenea sa a7ute fie%are familie sasi rezolve propriile probleme parti%ulare $

&lu%rand' asupra a%estora. *ar a%easta mun%a este realizata %u o minima %on%eptualizare sistemi%a oriplanifi%are( anti%ipare ) . *e fapt$ multe dintre s%opuri pot fi in%onstiente in timpul terapiei si pot fi

%onstientizate numai printro retrospe%tiva . ( 2apier$ !@@ )Terapia experentiala in%lude elemente RAT=


4/67

fondate pe %onsimFDmJntul partenerilor. Termenul GIi are originea Gn latines%ul %opula (legDturD)$ din %are

provine Ii noFiunea de %opulaFie. 2u GntJmplDtor$ sexualitatea o%upD un lo% %entral Gn semnifi%aFia %on%eptului

de %uplu. Cuplul este definit$ Gn general$ %a o pere%he sau reunire de douD persoane bazatD pe o legDturD

%onstantD sau datoratD unei. apropieri momentane. Gn ambele %azuri$ GnsD. uniunea trebuie sD fun%Fioneze$

%hiar da%D a%est lu%ru este adesea difi%il.

Cuplurile a%%idental formate$ iarD tre%ut Ii iarD viitor$ fa% obie%tul de studiu al psihologiei so%iale.

=n %ontextul psihologiei %uplului Ii familiei ne intereseazD %uplurile %are tind sD se menFinD Gn timp$ Gn %are se

dezvoltD relaFii intime$ partenerii stimulJnduse Ii potenFJndu se re%ipro%. Mult timp$ %uplul a fost GnFeles %a

fiind dependent de %ara%teristi%ile individuale stabile ale membrilor unei diade. AbordDrile mai re%entedefines% %upiui %a o entitate supraindividualD$ sistemi%D Ii organi%D$ %ara%terizatD prin %auzalitate mutualD$

interdependenFD$ nonrepetiFie. *a%D Gn se%olul tre%ut &%uplulK desemna ex%lusiv soFul Ii soFia$ astDzi$

a%%epFiunea lui sa. diluat$ sa lDrgit mult$ ea in%luzJnd Ii %uplurile prernaritale$ %onsen%uale sau

homosexuale. =n sens restrJns$ %uplul %onstD Gn %omplementaritatea bDrbattemeie$ exprimatD Gn toate

aspe%tele vieFii lor %otidiene$ Gn %are afe%tivitatea Ii sexualitatea apar %a fiind %entrale. =n sens larg$ %uplul

reprezintD matri%ea %on%omitent biologi%D$ emoFionalD$ %ulturalD Ii so%ialD$ %are Gn %ondiFiile rupturii

definitive a legDturii sexuaiitatepro%reare$ rezultatD din reunirea unor diferiFi parteneri (bDrbatfemeie$ bDrbat

bDrbat sau femeiefemeie) Gntre %are existD relaFii afe%tive IiLsau sexuale Ii un puterni% mterdeterrninisni

mutual. Gn %ondiFiile %reIterii numDrului %uplurilor homosexuale$ ale re%unoaIterii legale a %DsDtoriei Gntre

partenerii de a%elaIi sex. aGe extinderii drepturilor lor Ii ale des%operirilor ItiinFifi%e privind sistemele de

reprodu%ere artifi%ialD$ ne putem Gntreba da%D Gntrun viitor mai mult sau mai puFin GndepDrtat a%%epFiunearestrJnsD a noFiunii de %uplu nu va deveni$ redundantD$ superfluD Este greu de apre%iat.

*eo%amdatD$ %uplul heterosexual (de%i a%%epFiunea restrJnsD a termenului) mai %onstituie norma

relaFiilor intime. A%%epFiunea largD in%lude transversal atJt %uplul %on7ugal (%e ia naItere %lin momentul

%onsumDrii a%tului %DsDtoriei)$ %Jt Ii %el %onsensual sau %oabitarea heGero sau homosexualD. A%%epFiunea

restrJnsD admite doar %upiui %on7ugal Ii &uniunea liberDK sau %oabitarea heterosexualD. Analiza longitudinalD

a a%estor a%%epFiuni ne permit sD distingem %uplul premaritaN de %el %on7ugal Ii %el pre%onsensual de

%oabitarea oropriuzisD$ hetero sau homosexualD$ Gn primul %az. Ii doar heterosexualD$ Gn al doilea. Am

analizat %u predile%Fie parti%ularitDFile Ii %ara%teristi%ile %uplului heterosexual. =n ambele a%%epFiuni$ pot fi

identifi%ate %ele %in%i tipuri de %upluri$ pre%izate de =rene Ther0 (!!9), %uplul %onfli%tuai este %el Gn %are

partenerii se aflD Gntr o disputD permanentD$ dar provo%Drile lor vizeazD reanimarea pasiunii. /artenerii gDses%

un e%hilibru Gn %onfli%t$ altfel pli%tisinduse. *e regulD$ a%est %uplu nu rezistD prea mult Gn timp.

Cuplul &/0gmalion este %el al investirii inegale. nul din parteneri se des%hide Gn faFa %eluilalt$

relevJnduIi resursele$ din %are %elDlalt nu refuzD sD se hrDneas%D$ sDOIi %onstruias%D Ii sDIi dezvolte

identitatea$ iarD a oferi prea mult Gn s%himb. *ar$ adesea$ &elevulK sau &elevaK GIi pDrDseIte &maestrulKB

%uplul fuzional$ de tip Tristan Ii =solda$ este %el %are trDieIte Gn osmozD. /entru %a pasiunea a%estor parteneri

sD nu se termine tragi%$ ei trebuie sD Gn%eteze sD se priveas%D %u pasiune pentru a Gn%epe sDIi vorbeas%D sau sD

Gn%eteze sD se priveas%D prin o%hii %elorlalFi %onformiIti normelor so%iale pentru aIi impune alegereaB

%uplai aflat Gn de%ala7 este spe%ifi% partenerilor a %Dror dispoziFie este Gntotdeauna diferitD. /asiunea lor se

hrDneIte din absenFa idealizatD a %eluilalt. =n %DsDtorie$ de%ala7ul dispoziFiilor$ nevoilor Ii sentimentelor

%reeazD permanente disputeB %uplul aso%iativ le permite partenerilor sD obFinD rezultate deosebite$ imposibil

de atins individual. Ei reuIes% sD alterneze Gn mod optim %ooperarea Ii autonomia$ dJnd naItere unuia dintre%ele mai stabile$ mai sinergeti%e Ii mai satisfD%Dtoare %on%ubina7 e sau maria7e. *in%olo de modifi%Drile

produse Gn desfDIurarea Ii manifestarea relaFiilor afe%tive din %adrul %uplului$ a%este %in%i tipuri pot fi

observate dea lungul Gntregii istorii a umanitDFii. Aspe%tul sinergeti% %onstD Gn a%Fiunea simultanD a %elor doi

parteneri$ GndreptatD spre a%eiaIi obie%tiv$ %are intensifi%D fie%are a%Fiune individualD. A%eastD %ara%teristi%D

este %onstruitD Gn timp. Gn a%est sens$ Ell0n 6ader Ii /eter /earson (!>>) %onsiderD %D$ ori%e relaFie de %uplu

se formeazD Ii evolueazD traversJnd mai multe etape,

. Fuziunea presupune abolirea diferenFelor dintre %ei doi parteneri %are$ atun%i %Jnd suntGmpreunD se simt %a &unulK (de exemplu$ =a restaurant dupD %e unul dintre ei sa hotDrJt %e sD ia$ %elDlalt tinde

sD spunD, &1reau %e serveIti tuNK sau &1reau a%elaIi lu%ru %a Ii tineNK)B

. Diferenierea impli%D reafirrnarea propriei identitDFi Ii testarea soliditDFii legDturii (larestaurant$ rea%Fia iniFialD se transformD Gn, &Cum poFi sD mDnJn%i aIa %eva Mie Gmi dD frisoaneK)B

9. Exp!rarea este etapa de testare a %apa%itDFii de GndepDrtare ele partener (prin parti%iparea laa%tivitDFi aso%iative diferite$ plimbDri %u proprii ami%i$ %hiar va%anFe separate) Ii a fidelitDFiiB

P. Re"apr!pierea se realizeazD da%D primele trei stadii au fost bine depDIite. A%um se defineItemotivul rDmJnerii GmpreunD$ se stabileIte o &hartDK a %uplului$ se stabiles% sar%inile fie%Druia$ indivizii

GmbogDFinduse prin diferenFele %eluilaltB


5/67

8. C!!perarea presupune anga7area din plin Gntro %onstru%Fie %omunD. Ea este Ii faza Gn %arefie%are este atent la evoluFia %eluilalt$ Gn %are partenerii se intereseazD de %arierD Ii Gn %are %uplul Iia dobJndit

e%hilibrul fun%FionalB

". Siner#iaeste stadiu %el mai Gnalt al evoluFiei$ Gn %are %ei doi %onstituie o veritabilD e%hipD$ uni%D$%e realizeazD unitatea existenFei sale. Cuplul poate desfDIura o bogatD a%tivitate so%ialD Ii profesionalD Ii se

poate o%upa de %reIterea Ii edu%area %opiilor. *iminuarea %ooperDrii Ii sinergiei erodeazD$ treptat$ legDturile

dintre parteneri Ii %ondu%$ mai devreme sau mai tJrziu$ la ruptura afe%tivD Ii$ Gn final$ la disoluFia %apiului.

1iaFa Gn %uplu Gi permite omului sD evite dis%onfortul %reat de sentimentul solitudinii Ii inse%uritDFii

Ii va dDinui$ probabil$ atJta timp %Jt Gn spe%ia umanD va exista sentimentul iubirii Ii nevoia susFineriipsihologi%e pe %are %ei doi parteneri vor simFi nevoia sD. le GmpDrtDIeas%D. TotuIi$ familia reprezintD matri%ea

de bazD. %are asigurD perpetuarea spe%iei Ii nu %uplul. *in a%est motiv el este GnFeles Ii resimFit %a &instrument

al unui s%op %are Gl depDIeIteK (5. 6ae%heler$ !!@).

Cstoriaeste o uniune dintre un bDrbat Ii o femeie. A%eastD parti%ularitate este %onsideratD a fiatJt de fireas%D Gn%Jt$ legiuitorul nu a %onsiderat ne%esar sD o pre%izeze. Ea ex%lude %ategori% %DsDtoria Gntre

homosexuali Ii ridi%D unele probleme 7uridi%e Gn %azul transexualilor. Este validatD doar %DsDtoria

transexuaiului %are a efe%tuat operaFia de s%himbare de sex Ii dupD Gnregistrarea a%esteia la servi%iul de stare

%ivilD %u un partener de sex opus %elui dobJndit prin operaFie (a transexuaiului bDrbat$ devenit femeie$ %u un

partener mas%ulin sau a transexuaiului femeie$ devenit bDrbat$ %u o femeie). CDsDtoria este liber %onsimFitD. Gn

perioada interbeli%D$ a%eastD libertatea era GngrDditD Gn dreptul romJn unor %ategorii profesionale (membrii

%orpului diplomati% trebuiau sD obFinD aprobarea Ministerului Afa%erilor Externe$ iar ofiFerii nu aveau dreptulsD se %DsDtoreas%D %u o femeie tarD zestre). AstDzi$ 4egea >#L!!8 privind statutul %adrelor militare prevede %D

a%estea nu se pot %DsDtori %u o persoanD apatridD sau %are nu are ex%lusiv %etDFenia romJnD de%Jt Gn baza

aprobDrii prealabile a Ministerului ApDrDrii 2aFionale. CDsDtoria este monogamD. +undamentul %DsDtoriei este

sentimentul iubirii dintre soFi$ iar ex%lusivitatea a%estui sentiment impli%D monogamia. 6igamia este

san%FionatD penal. CDsDtoria are un %ara%ter solemn.

Cara%terul solemn este realizat prin prezentarea soFilor GmpreunD %u %ei doi martori Ii$ eventual$ a

publi%ului (rudelor$ invitaFilor)$ Gn faFa ofiFerului de stare %ivilD$ Gntro anumitD zi I.a.m.d$ El este menit sD

evidenFieze importanFa a%tului 7uridi% Gn%heiat. CDsDtoria are un %ara%ter %ivil. Gn unele legislaFii %DsDtoria are

un %ara%ter ex%lusiv %ivil (%a Gn +ranFa$ ermania$ 6elgia. $ p. 8). Ea nu mai

este GnFeleasD %a un eveniment$ %i %a un pro%es de %onstru%Fie$ desfDIurat Gn timp. in %Dsni%ie$ soFii nego%iazD

Ii renego%iazD permanent %ine sunt$ din respe%tul unuia pentru %elDlalt Ii pentru lumea Gn%on7urDtoare$ GIi

restru%tureazD viaFa unul Gn 7urul %eluilalt$ GIi %reeazD noi prieteni$ lo%uri %omune$ amintiri Ii un viitor %omun.

Se redefGnes% %a Ii %uplu Gn proprii lor o%hi Ii Gn %ei ai altora. =nvitaFiile sau s%risorile primite sunt

adesea adresate ambilor$ iar %heltuielile sunt suportate Gn %omun. /rietenii singuri$ neanga7aFi Gntro relaFie

imtimD$ pot ezita sDi %aute din momentul Gn %are %ei doi au fost integraFi lumii %elor %are trDies% Gn %uplu.

=dentitatea de %uplu pe %are ei Iio %reeazD este %onstant (re)afirmatD nu doar prin %uvintele Ii a%Fiunile%elorlalFi$ %i Ii prin modul Gn %are %eilalFi gJndes% relaFia lor. A%eastD %onfirmare publi%D %ontinuD le ofere un

lo% stabil Gn lumea so%ialD$ avJnd fun%Fia de a valida noua lor identitate so%ialD. Toate a%este s%himbDri au lo%

dea lungul unor stadii evolutive %ara%terizate de sar%ini Ii provo%Dri spe%ifi%e.$ de buna rezolvare a

problemelor stadiului anterior$ depinzJnd traseul mai drept sau mai sinuos al %elui %are urmeazD. *a%D un

%uplu marital se des%ur%D bine Gn %adrul unei faze a %i%lului vieFii familiale$ Gntralta viitoare se poate


6/67

%onfrunta %u difi%ultDFi foarte mari. *e asmenea$ nu toate stadiile sunt ia fel de uIor de par%urs$ unele dintre

ele %reJnd$ Gn general$ mai multe probleme Ii difi%ultDFi. =n %adrul a%estei perspe%tive$ distin%Fia dintre publi%

Ii privat se modifi%D. Ea se situeazD ia interse%Fia unui vast domeniu publi% Ii a unui spaFiu minus%ul$ mai

degrabD se%ret de%Jt privat.

ExistD anumite lu%ruri benefi%e %are pot Gnflori numai Gn intimitatea domeniului privat, iubirea Ii

sexualitatea$ %on%eperea Ii Gngri7irea %opiilor et%. *omeniul privat poate as%unde perspe%tivei publi%e Ii unele

insatisfa%Fii$ diverse forme de negli7are domesti%D (a partenerului sau a %opiilor)$ %onfli%tele sau violenFa

domesti%D (. -. /eterson$ !!>). < experienFD privatD intrD prin relatarea ei unor persoane din afara

mediului familial Gn domeniul publi%. *e altfel$ distin%Fia dintre viaFa publi%D Ii %ea privatD variazD mult nunumai de la o familie la alta$ %i Ii de la un mediu so%io%ultural la altul. Momentul iniFial al %Dsni%iei$

%onsfinFirea sa legalD$ religioasD Ii %omunitarD (sDrbDtorirea ei GmpreunD %u rudele$ prietenii Ii %unoItinFele

mai apropiate) Fine aproape Gn Gntregime de domeniul publi%$ dar experienFa %elor doi soFi din noaptea nunFii

are GnsD un %ara%ter privat. /ubli%e sunt Ii toate evenimentele Ii a%Fiunile pe %are partenerii %on7ugali ie

GmpDrtDIes%$ Gn de%ursul %onvieFuirii lor ulterioare$ %u %eilalFi membri ai %omunitDFii Gn %are trDies%.

/rivate sau se%rete rDmJn doar a%tivitDFile Ii experienFele %onsiderate prea intime pentru a ii relevate

%elorlalFi. Este vorba despre se%retele personale sau individuale$ de %uplu Ii familiale (A. /rost$ !!@$ p.88).

Se%retele personale in%lud visele$ dorinFele$ temerile$ regretele$ frustrDrile$ gJndurile fugare sau

persistente$ %are rDmJn neexprimate verbal. Gn %upru se%retul Fine$ mai ales. de apariFia ruIinii Ii pudorii

fiereIti legate de momentele de intimitate$ de autodezvDluirile profunde sau de %omportamente de &%uliseK.

1iaFa privatD familialD se %on%entreazD Gn anumite momente (Gn timpul meselor$ al a%tivitDFilorrealizate de toFi membrii familiei dumini%a et%.) Ii Gn anumite lo%uri (bu%DtDria$ sufrageria sau %amera de zi).

4a Gntrebarea &Cum modifi%D maria7ul viaFa femeilor Ii bDrbaFilorK$ rDspunsurile tind sD a%%entueze

efe%tele pozitive Ii doar mai re%ent ele au devenit mai realiste$ subie%Fii intervievaFi afirmJnd %D &maria7ul

GmbogDFeIte Ii$ %on%omitent$ impune anumite limite vieFii %elor doi soFiK (4.4. 3ersten Ii 3.3. 3ersten$

!>). So%iologul *avid Ma%e (!>9) propune o perspe%tivD mai ade%vatD asupra %DsDtoriei$ prin analiza

%Jtorva dintre miturile %u privire la a%esta (mai 7os prezentate).

Miturile cstoriei

CJteva dintre %ele mai rDspJndite %redinFe false Ii %onfuzii %u privire la %DsDtorie sunt,

. CDsDtoria provine din rai. +aptul %J simpla atra%Fie dintre doi oameni Ii par%urgerea %eremonialului

sa%ru (Ii legal) ai %DsDtoriei =e oferD soFilor o dispensD spe%ialD %are Gi s%uteIte de efortul ne%esar$ Gn mod

normal$ Gn ma7oritatea Gntreprinderilor de su%%es este o iluzie romanti%D. =n realitate$ ori%e relaFie se menFine

numai Gn %ondiFiile impli%Drii %onstante Ii ale anga7amentului profund faFD de partener.

. CDsDtoria este o %Dsni%ie. Cuvintele &%DsDtorieK Ii &%Dsni%ieQ sunt utilizate interIan7abil.

*ar$ aIa %um arDtam Ii mai sus. %DsDtoria este atJt &un evenimentK$ %Jt Ii un pro%es de duratD.

Ceremonia %DsDtoriei este doar Gn%eputul %Dsni%iei$ al %onstru%Fiei relaFiei psihologi%e dintre %ei doi soFiB nu

este sfJrIitul unui drum Gn doi. %i Gn%eputul altuia nou.

9. Cuplurile %DsDtorite trebuie sD fie GmpreunD &ia bine Ii la rDuK Ii sD a%%epte %eea %e li se GntJmplD.

Este %a Ii %um niIte forFe impersonale ar a%Fiona deasupra soFilor (destinul) Ii ar de%ide %ursul vieFii lor. Gn

realitate$ %eea %e li se GntJmplD depinde$ Gn mare mDsurD$ de ei GnIiIi Ii de resursele pe %are le adu% %u ei Gn

maria7.

P. /artenerii trebuie sD fie &%ompatibiliK pentru %a maria7ul sD se realizeze. *eIi existD o parte de

adevDr Gn a%eastD %redinFD$ afirmaFia iui /laton potrivit %Dreia Kpartenerii &adevDraFiK se potrives% %a piesele

unui 7o% de puzzleK este un nonsens.


7/67

". Cuplurile %are rDmJn GmpreunD sunt %ele feri%ite. =maginea potrivit %Dreia maria7ele &stabileK sunt Gn

mod ne%esar feri%ite este nerealistD. 2umeroase %upluri %are nu a7ung ni%iodatD =a divorF au mai multe motive

sD divorFeze$ de%Jt unele din %ele %are re%urg la separarea legalD. +ie %J sunt prizonierii unor mentalitDFi

depDIite (&un %opil nu poate fi %res%ut ade%vat de un singur pDrinteK)$ fie de dragul unor %ondiFii materiale sau

de teama de a fa%e faFD unei singurDtDFi totale (mai teribilD de%Jt %ea Gn doi) et%.$ partenerii pot alege sD

rDmJnD &GmpreunDKK Gntreaga lor viaFD$ %hiar da%D au sufi%iente motive sD se despartD.

@. /roblemele personale nu trebuie dis%utate %u partenerul. A%est mit sugereazD faptul %D$ problemele

personale ar trebui pDstrate pentru sine. *ar$ da%D partenerii maritali nu pot obFine susFinerea Ii simpatiare%ipro%D Gn suiIurile Ii %oborJIurile vieFii$ de la %ine sD ie mai obFinD < relaFie afe%tuoasD Ii plinD de gri7D

pentru %elDlalt trebuie sD in%ludD tot %eea %e priveIte %uplul.

>. Cuplurile %DsDtorite nu trebuie sD dis%ute difi%ultDFile lor %on7ugale %u alte %upluri. A%eastD regulD

este numitD Ii &tabuui intermaritalK. Ea priveazD %uplurile de ori%e tip de suport sau de a7utor re%ipro%$ pe

%are Ii lear putea oferi.

!. SoFii nu au nevoie de %onsiliere sau terapie de%Jt atun%i %Jnd sunt profund afe%taFi. *e fapt$ atun%i

%Jnd partenerii sunt de7a prea afe%taFi de relaFia toxi%D Gn %are sunt prinIi$ a7utorul profesional ar putea veni

prea tJrziu deoare%e$ alienarea psihologi%D diminueazD motivaFia %uplului de a lu%ra la salvarea relaFiei. Gn

%on%luzie$ %DsDtoria este %alea unor prefa%eri ale personalitDFii prin experienFa %on7ugalitDFii Ii parentalitDFii.*in pun%t de vedere psihologi%$ %DsDtoria deplinD nu este %reatD de un a%t al StDrii %ivile sau de 6iseri%D Ii

ni%i printro alegere prealabilD fragilD$ %i prin faptul duratei sale. AdevDrata %DsDtorie este legDtura fe%undD$

%are dureazD$ %are sfideazD moartea$ afirmD /h. Aries (!!>$ p. 8).

Familia - dimensiuni, caracteristici i tipologii

2oFiunea modernD ele familie provine din latines%ul familia. 4a romani$ noFiunea desemna iniFial

proprietatea %uiva (pDmJntul$ %asa$ banii$ s%lavii) Ii$ mai apoi$ relaFiile de rudenie sau afiliere. Mult timp$

pJnD Gn prea7ma se%olului al HGHlea$ familia a fost %onsideratD drept o aso%iere naturalD$ prepoiiti%D$

ierarhi%D$ indisolubilD Ii privatD Gntre pDrFile unui %uplu heterosexual Ii %opiii lor naturali (M. Mino: Ii M.4.

Shanle0$ ##). A%eastD %on%epFie asupra familiei sa dovedit a fi profund sexistD, soFul avea autoritate asupra

soFiei$ era stDpJnul gospodDriei Ii reprezentantul Gntregii sale familii Gn sfera publi%DB ea nu a a%operit GnsD

Gntrega realitate a situaFiilor Ii raporturilor familiale. *iferenFa dintre imaginea familiei Gn teoria politi%D Ii

legislaFie$ pe de o parte$ Ii experienFele de viaFD Ii expe%taFiile multor indivizi$ pe de altD parte$ a sporit

%onsiderabil de =a mi7lo%ul se%olului al HlHlea Ii pJnD astDzi. Treptat$ %DsDtoria a fost GnFeleasD %a un %ontra%t.

Gn%heiat %u %onsimFDmJntul partenerilor$ uniunea putJnd fi desfD%utD atun%i %Jnd una dintre pDrFi nu respe%tD

%onvenFiile stabilite prin a%ordul %omun (aIa %um am vDzut Gn %adrul teoriei %ontra%tuale). *e la mi7lo%ul

se%olului al HlHlea$ au fost a%%eptate tot mai mult adopFiile legale$ refle%tJnd faptul %D relaFiile de legDturD

dintre pDrinte Ii %opil pot fG %reate Ii prin voinFD Ii %onsimFDmJnt$ nu numai prin a%tivitatea biologi%D naturalD.

*in a doua 7umDtate a se%olului tre%ut$ a fost pus sub semnul GntrebDrii %ara%terul &naturalK alsubordonDrii femeii autoritDFii soFului ei$ iar %opiii au Gn%etat sD a mai fi trataFi %a o proprietate parentalD. Ca

urmare a imixtiunii tot mai mari a statului Gn domeniul privat familial$ legile au restrJns puterea absolutD a

soFului asupra soFiei$ a pDrinFilor asupra %opiilor (de exemplu$ Gn domeniul mun%ii a%estora)$ au lDrgit

libertDFile %opiilor Ii au impus soli%itarea opiniei lor pentru stabilirea %ustodiei Gn urma divorFului (M. Minovv

Ii M.4. Shanle0$ ##).

*in moment %e a%Fiunile membrilor familiei au fost %onsiderabil restri%Fionate de de%iziile politi%e Ii

legislative$ familia nu a mai putut fi analizatD %a o &entitate prepoliti%DK.

AstDzi$ familia este definitD %a o stru%turD dinami%D$ Gn permanent pro%es de modelare Ii rernodelare$

%onstJnd Gn ansamblul relaFiilor dintre membrii ei$ uniFi prin relaFii de %DsDtorie$ origine (filiaFie sau rudenie

prin des%endenFa dintrun autor %omun) Ii adopFie. *in pun%t de vedere 7uridi%$ familia reprezintD o entitate

formatD din soFul$ soFia Ii %opiii lor sau ai ori%Druia dintre ei$ %are au a%eeaIi lo%uinFD. *ar$ familia poatein%lude Ii pDrinFii soFilor (%u a%eiaIi domi%iliu %a Ii ei) sau poate fi al%DtuitD din persoana singurD

(ne%DsDtoritD$ divorFatD sau vDduvD) Ii %opiii aflaFi Gn GntreFinerea a%esteia. Cele mai importante reiaFii din

%adrul familiei sunt reglementate prin norme 7uridi%e. A%estea vizeazD totalitatea raporturilor de familie$

%lasifi%ate Gn urmDtoarele %ategorii (apud. . 4upIan$ ###),


8/67

Q Raporturile de %DsDtorie$ legate de Gn%heierea$ %DsDtoriei$ %ondiFiile de fond Ii de formD$ efe%tele

personale Ii patrimoniale ale %DsDtoriei$ Gn%etarea Ii desfa%erea a%esteiaB

Q Raporturile de filiaFie$ privind modul Gn %are se stabileIte filiaFia fatD de pDrinFi$ situaFia legalD a

%opilului nDs%ut Gn %DsDtorie sau Gn afara ei.

Q Raporturile de adopFie$ prives% Gn%heierea Ii Gn%uviinFarea Gnfierii persoanele Gntre %are adopFia poate

avea =o%$ raporturile personale Ii patrimoniale %are rezultD din adopFie$ desfiinFarea Ii desfa%erea adopFieiB

Q Raporturile privind o%rotirea parentalD$ in%luzJnd ansamblul drepturilor Ii obligaFiilor pDrinFilor faFD

de interesele personale Ii patrimoniale ale %opiilor lor minoriB

nele raporturi asimilate de lege raporturilor familiale. Este vorba despre relaFiile dintre foItii soFi$

unele relaFii dintre un soF Ii %opilul %eluilalt soF$ unele relaFii dintre fostul adoptat Ii fostul pDrinte

adoptiv et%.

*eIi rezultD din rudenie sau %DsDtorie$ unele raporturi rDmJn Gn afara reglementDrii dreptului familiei. Spre

exemplu$ drepturile su%%esorale ale membrilor unei familii suni reglementate de dreptul %ivil.

*in pun%t de vedere psihoso%ial$ familia reprezintD exemplul tipi% al grupului so%ial primar sau

restrJns. 2oFiunea de grup so%ial$ %entralD Gn psihologia so%ialD$ a fost definitD %a o pluralitate de indivizi$

aso%iaFi prin legDturi de tip normativ$ %omuni%ativ$ afe%tiv Ii fun%Fional.rupul primar este %ara%terizat prin dimensiunile sale reduse (de la minimum $ ia .9#P# de indivizi)$

prin existenFa relaFiilor psihologi%e expli%ite$ a unui sistem de intera%Fiuni dinami%e Ii a unul obie%tiv %omun$

prin existenFa unei reFele de roluri Ii statusuri$ a unui sistem de norme Ii valori re%unos%ute Ii a%%eptate. Ceie

douD %ara%teristi%i fundamentale ale ori%Drui grup so%ial sunt existenFa unui s%op %omun (%are %onstituie

motorul Ii %atalizatorul a%Fiunii grupale) Ii interdependenFa %are existD Gntre membrii grupului. +amilia

%onstD. GntradevDr$ Gntrun ansamblu de relaFii afe%tive Ii de %omuni%are$ legDturi formate prin %DsDtorie$

origine sau adopFie$ de roluri maritale$ parentale Ii filiale$ de interese$ aspiraFii$ s%opuri$ norme Ii valori

%omune$ re%unos%ute$ a%%eptate Ii interiorizate de membrii familiei$ impuse de viaFa Gn %omun.

Membrii familiei$ menFin Ii perpetueazD o %ulturD %omunD$ derivatD din %ultura so%ietDFii date$

prezentJnd Ii unele %ara%teristi%i proprii familiei respe%tive. *e asemenea$ relaFiile lor de tip &faFD Gn faFDK$

strJnsa lor interdependenFD Ii s%opul %omun sunt fa%ilitate de faptul %D membrii unei familii trDies% sub

a%elaIi a%operiI. +amilia prezintD GnsD Ii o serie de parti%ularitDFi diferenFiatoare$ %are GIi pun amprenta asupra

variaFiilor individualismului Ii %ole%tivismului$ ale autonomiei Ii solidaritDFii.

. Astfel$ faFD de ori%e alt %ontext so%ial$ familia are %alitatea uni%D de a influenFa %eie mai multe

domenii ale vieFii noastre$ de a obie%tivele noastre edu%aFionale$ la modul Gn %are fa%em faFD %onfli%telor$ de

la fGlosofia religioasD sau se%ularD pe %are o alegem$ la aspe%tele despre %are putem dis%uta %onfortabil 2i%i

un alt %adru so%ial nu influenFeazD atJt de multe aspe%te ale vieFii noastre %otidiene Ii nu %ompli%D ia fel de

mult raportul dintre gradul Gn %are ne afirmDm individualitatea$ Ii %el privind menFinerea legDturilor %u

%eilalFi.

. n alt aspe%t distin%tiv este apartenenFa involuntarD. Este adevDrat faptul %D membershipul

involuntar %ara%terizeazD Ii alte apartenenFe grupale ale noastre$ din moment %e nu ne putem alege etnia$

%ategoria so%ialD sau %ea sexualD Gn %are ne naItem. Este GnsD difi%il$ da%D nu imposibil$ sD abdi%Dm de la

mediul intim$ familial. Este %u siguranFD mai uIor sD s%himbDm relaFiile noastre de prietenie$ slu7ba$ proie%tele

profesionale$ opFiunea religioasD sau %hiar apartenenFa etni%D$ de%Jt sD s%himbDm relaFiile noastre familiale.

A%easta GnseamnD %D$ multe alte grupuri GnregistreazD s%himbDri mai numeroase ale membrilor %omponenFi$

%eea %e GnseamnD impli%it relaFii mai puFin intense (/eterson$ !>").

9. 4egDturile familiale par sD aibD o mai mare duratD$ %omparativ %u %ele din %adrul altor grupuri

so%iale. Expe%tanFa unei mai mari permanenFe este GntDritD de obligaFiile interpersonale autoasumate. de

san%Fiunile so%iale Ii aran7amentele legale %are defines% parametrii relaFiilor maritale Ii a %elor pDrinteL%opil.nul din rezultatele a%estui tip de aran7ament formai este diminuarea gradului de autonomie sau

individualism al unei persoane Ii %ompli%area %onexiunilor dintre membrii familiei de aserFiunea

permanenFei.


9/67

P. +amilia se deosebeIte de alte grupuri so%iale Ii prin raportul dintre publi% Ii privat$ prin gradul mai

mare Gn %are a%tivitatea familialD poate fi as%unsD perspe%tivei publi%e (elles Ii Strauss$ !@!B /eterson$

!>"). 5uriItii se %onfruntD %u mari difi%ultDFi Gn efortul lor de a pre%iza gradul pJnD la %are se poate vorbi

despre %ara%terul privat ai familiei Ii despre imunitatea a%esteia la intervenFia statului. (M. Mino: Ii M.4.

Shanle0$ ##). *omeniul privat in%lude universul se%retelor familiale.

< %lasifi%are a a%estora$ prezentatD de 1imaia /iliari (!>")$ in%lude, se%retele individuale$ interne Ii

GmpDrtDIite. Se%retul individual rDmJne neformulat$ neGmpDrtDIit ni%i unuia dintre membrii familiei. Se%retele

interne apar atun%i %el puFin doi membrii ai grupului familial deFin %Jte un se%ret pe %are Gl as%und re%ipro%

sau persoanelor din afara familiei. Se%retele GmpDrtDIite sunt. %ele %unos%ute de toFi membrii familiei$ %aresunt forFaFi sDi pDstreze unul faFD de altul toFi Itiu. dar nimeni nu vorbeIte Ii faFD de indivizii din afara

mediului familial. *e pildD$ pasiunea pentru bDuturD a anei mDtuIi poate fi %unos%utD de toFi membrii familiei$

dar subie%tul este %onsiderat tabu$ nimeni neavJnd dreptul sD o dis%ute Gn interiorul sau Gn afara familiei.

Se%retele de a%est tip indi%D faptul %D fie%are persoanD dispune de privatitate Ii %D nimeni nu are

dreptul sD se ameste%e. Astfel$ familia GIi menFine homeostazia Ii poate fi privitD$ Gn %ontinuare$ %a fiind

normalD. Gn a%elaIi timp$ existD se%rete dul%i$ le7ere sau amuzante (pregDtirea unei aniversDri$ a unui %adou$ a

unei %ereri Gn %DsDtorie$ %Dutarea numelui %opilului) Ii se%rete toxi%e$ %are trimit la vulnerabilitatea personalD$

la %omplexele Ii difi%ultDFile individuale$ de %uplu sau familiale (de exemplu$ s%riitorul 4ouis Aragon sau

a%torul 5a% 2i%hoison au aflat abia Gn adoles%enFD %D persoana %Dreia iau spus &mamDK este Gn realitate

buni%a lor$ iar adevDrata lor mamD este %ea pe %are au %onsiderato &soraK lor.$ fapt %are ia forFat la o re

evaluare Ii restru%turare dureroasD a identitDFii lor psihoso%iale). 4umea privatD %onstituitD$ Gi permitefamiliei sD %onstruias%D o perspe%tivD uni%D asupra realitDFii Ii sD regleze modul Gn %are individualismul Ii

solidaritatea sunt gestionate Gn %ondiFiile unei minime intervenFii ale forFelor exterioare.

8. < altD %ara%teristi%D distin%tivD a familiei este tendinFa membrilor sDi de a elabora o mentalitate

spe%ifi%D$ o &paradigmD familialDK$ o &%on%epFie asupra lumiiK. /aradigma se referD Gndeosebi la regulile

familiale privind relaFiile interpersonale$ modul Gn %are membrii familiei trebuie sD a%Fioneze aupra

mediului sau sD interpreteze. Regulile %are guverneazD viaFa familialD sunt impli%ite$ nes%rise$ tind sD se

repete Ii sD devinD redundante. Ele dispun de autonomie Ii tind sD se menFinD Gn timp. /aradigma familialD

in%lude me%anismele %are %ontroleazD progresul spre autonomie$ %a Ii menFinerea solidaritDFii. *eIi

autonomia Ii solidaritatea %oexistD Gn fie%are familie$ gradul Gn %are ele sunt Gn%ura7ate sau tolerate diferD

de la o familie =a alta (Constantine$ !>"). nele %ondamnD individualismul$ Gn%ura7Jnd %oeziunea

membrilor$ GmpDrtDIirea a%eloraIi obie%tive Ii per%epFii asupra lumii. Altele$ GmpDrtDIes% o %on%epFie

despre lume %are Gn%ura7eazD autonomia Gn dauna s%opurilor %omune Ii a %onformitDFii la grup. Se%retele Ii

superstiFiile familiale sunt Ii ele elemente ale mentalitDFii. Multe dintre se%retele familiale in%lud informaFii

interzise sau diferenFiat GmpDrtDIite$ privind evenimente sau in%idente pre%um, relaFiile extramaritale$

in%estul$ experienFa. Gn%hisorii sau privDrii de libertate et%. SuperstiFiile reprezintD %redinFe Gn suranaturaG.

noro%$ %ulori$ numere sau Gn alte noFiuni in%ongruente %u faptele sau gJndirea raFionalD.


10/67

%opii (Ro:+o0$ !>>)$ pro%esele emoFionale primare %are guverneazD viaFa de familie (6o:en$ !@>)$ forFele

biologi%e %are %ondu% persoana atJt ia legDturi intime$ %Jt Ii ia dezvoltarea propriei personalitDFi pot %onstitui

dovada faptului %D individualitatea persoanelor Ii mediul familial au rDdD%ini biologi%e %erte. Altfel spus$ sub

aspe%tul sDu de %onstru%t so%ial$ familia este pun%tul din ordinea simboli%D a unei so%ietDFi Gn %are se rezolvD

tensiunea dintre &ordinea naturiiK Ii &%ea a legiiK$ dintre naturD Ii %ulturD$ tensiune ire%on%iliabDD la alte nivele

so%iale. +amilia reuIeIte sD reuneas%D %ele douD registre punJnd Gn evidenFD partea naturalD a familiei$ a

legDturilor de rudenie$ dar des%operindo %a umanD$ diferitD de naturaanimalitate. 2aturalitatea$ aIa se

prezintD ea Gn %ontextul familial$ este una GmblJnzitD$ raFionalizatD$ %ulturalizatD.

Mituri despre familie si cuplu

Miturile familiale ilustreazD %Jteva dintre regulile$ superstiFiile sau %redinFele in%onItiente sau slab

%onItientizate %are pres%riu Ii reglementeazD rolurile spe%ifi%e %ontextului familial. Ele exprimD subie%tele

mai puFin dis%utate$ rareori analizate logi%$ raFionai. Miturile familiei ameri%ane$ prezentate mai 7os Ii

identifi%ate de 1imala /illari (!>"$ pp. !>)$ se regDses%$ Gn mare mDsurD$ Ii Gn universul familial romJnes%.

Miturile cu privire la existena familial

. Mi$u ar%!niei &pe'ifi'e. A%est mit$ %are prezintD tre%utul Ii prezentul familiei Gn termeniiferi%irii Ii armoniei totale$ impli%a utilizarea me%anismelor (GmpDrtDIite) de apJrDrare$ negare Ii

idealizare. /rezenFa lui poate fi indi%atD de afirmaFiile de tipul, &ToFi membrii familiei noastre

sunt feri%iFi $ &2u existD ni%i o problema in familia noastra sau 1om fi intotdeauna feri%iti

. TotuIi$ a%eastD perspe%tivD este irealD$ multe din familiile %are opereazD %u a%est mit

prezentJnd %omportamente de evitare a %onfli%telor Ii diverse probleme psihosomati%e. =luzia

intimitDFii pline de iubire le permite membrilor a%estor familii sD exludD din &istoriaK lor$ mai

GndepDratD sau mai re%entD$ neGnFelegerile Ii ostilitDFile Ii sD %imenteze imaginea armoniei lor.

A%est mit fa%e %a Gn itoria familialD sD fie res%risD la fel %um au res%ris istoria Rusie sau

ermaniei autorii manualelor de istorie din perioada lui Stalin sau itler.

. Mi$u apuui i&p()i$!r a fa%iiei. Ei apare atun%i %Jnd membrii unei familii a7ung la %on%luzia%D toate problemele %are apar se datoreazD unei singure persoane. *a%D a%easta sar %omporta&bineK$ arun%i totul ar fi Gn regulD. ExistenFa Fapului ispDIitor permite %analizarea furiei Gntregiifamilii asupra unei singure persoane Ii &buna sa fun%FionareK Gn afara problemelor %auzate dea%easta. n %opil tranformat Gn Fap ispDIitoare poate fi interpelat astfel, &*a%D nu ai fi existat$toatD lumea ar fi fost feri%itDNK. CredinFa Gn %are se origineazD a%est mit este a%eea %onform%Dreia oamenii pot transfera vina sau suferinFa lor unei alte fiinFe$ %are o va purta mai departe. Eaeste prezentD Gn multe din so%ietDFile arhai%e sau tradiFionale Ii provine din observaFia omului

primitiv %u privire la posibilitatea de a muta o povarD fizi%D din spatele unei persoane Gn %Jr%aalteia Ii din %onfuzia dintre fizi% Ii mental$ material Ii spiritual (5.. +razer$ !#).

9. Mi$u 'a$a&$!fi'. A%est mit spe%ifi%D faptul %D$ ori%e %omportament din %ontextul familialtrebuie sD se Gn%adreze Gntre anumite limitele a%%eptabile. *a%D sunt depDIite$ unii membrii aifamiliei se vor %onfrunta %u greutDFi sau ne%azuri.$ %u boala sau %hiar moartea. *e exemplu$ un

bDrbat de 88 de ani$ %are nu a reuIit sDIi pDstreze slu7ba ni%iodatD mai mult de Iase luni$ eravDzut de membrii famiei sale %a fiind nea7utorat Ii fragil. El GIi petre%ea ma7oritatea timpului GnfaFa televizorului$ dar era GnFelegDtor Ii %ald %u %opii Ii %u soFia lui %are 7u%a rolul de martir.Membrii familiei iau a%%eptat neputinFa Ii iresponsabilitatea de teama %D este la fel de fragil

biologi% %a Ii tatDl sDu$ %are a murit de ata% de inimD %Jnd Gn%er%a sD %ureFe zDpada din faFa %asei.

P. Mi$u p&eu*!%u$uai$(ii. Conform a%estuia$ familiile fun%Fionale nu se %eartDL%onfruntDni%iodatD. Gn realitate$ Gn famiile sDnDtoase %limatul emoFional permite exprimarea sentimentelor

de furie$ ori de %Jte ori este %azul. *e exemplu$ o doamnD$ nemulFumitD de viaFa Ii statului sDufinan%iar$ nu era %onItientD de furia Ii nemulFumirea sa. Ea nu GIi dorea sD devinD susFinDtorul

prin%ipal ai familiei$ GIi vedea soFul %a pe o povarD$ GIi %i%Dlea mai tot timpul %opiii Ii se plJngeadeseori de dureri de %ap. A%eeaIi doamnD GIi des%ria familia atun%i %Jnd vorba %u outsiderii %afiind Kferi%itD Ii lipsitD de %onfli%te. 2eGnFelegerile sunt minoreK. Gn %onse%inFD$ divergenFele apar


11/67

%a intolerabile datoritD anxietDFii %reate de abaterea de a tipul relaFiilor stabilite. ApariFia a%estuimit permite menFinerea iluziei unitDFii famiale.

8. Mi$u &upra#eneraiz(rii. E= pres%rie membrilor grupului familial roluri pre%ise$ Gn %areindivizii %on%reFi sunt fere%aFi. Astfel$ fie%are persoanD a7unge sD fie per%eputD. Gn termeniiexpe%tanFelor stri%te ale rolului primit. A%este roluri sunt ghidate de valori pozitive sau negative.Astfel$ da%D unul %opil i se atribuie rolul de &bDiat rDuK$ tot %eea %e va fa%e a%esta va fiinterpretat prin prisma a%estei eti%hete. E= apare %a in%apabil sD fa%D vreodatD %eva bun$devenind %aptiv rolului atribuit Ii Gn %ondiFiile generalizDrii &rDutDFiiK sale.

". Mi$u '!%uniunii. A%esta sugereazD %D ori%e persoanD extenorD famiei este un potenFialduIman$ Gn %are nu putem avea prea multD Gn%redere. *e a%eea$ membrii unei familii trebuie sDrDmJnD GmpreunD$ uniFi$ indiferent de problemele lor. A%est mit anuleazD stilurile sau gusturileindividuale$ propunGnd urmarea unui patern pres%ris al personalitDFii (de pildD$ toFi membriifamiliei sunt des%riIi %a avJnd simFul ritmuluiLsupraponderaliLso%iabiGiLdorni%i sD fa%D ex%ursiiet%.). =n a%este familii$ pres%ripFiile sunt atJt de puterni%e Gn%Jt membrii a%estora le vor respe%ta.Gntreaga viaFD.


12/67

. CreIterea numDrului de mame %are lu%reeazD Ii

9. Rata mai s%DzutD a naIterilor %orelatD %u %reIterea speranFei de viatD$ de%i a proporFiei populaFiei de

vJrsta a treia Ii a patra Gn ansamblul populaFiei globului.

Sistemele familiale divorate i recstorite.

*upD al doilea rDzboi mondial$ pro%esul divorFului sa banalizat$ devenind o realitate fre%ventD a vieFii

%on7ugale. =ntre !8# Ii !@8$ statisti%ile europene indi%D o triplare a desfa%erilor %DsDtoriei (+=. *ruFD$ !!>).

=ntre !"8 Ii !>#$ rata divorFurilor sa dublat Ii Gn S..A. unde$ una din trei %DsDtorii (este vorba deprima %DsDtorie) tinde sD se sfJrIeas%D printrun divorF (*. ). Gn a%elaIi timp$ una din %in%i

familii %u %opii este monoparentalD$ pDrintele susFinDtor fiind$ de regulD$ mama. Astfel$ patru din %in%i %opii

nDs%uFi Gn anii @#$ Gn S.. A$$ Iiau petre%ut %opilDria alDturi de unui dintre pDrinFi. Rata divorFiaiitDtii Gn Fara

noastrD sa menFinut relativ redusD$ os%ilJnd Gn ultimele douD de%enii Gntre $P Ii $" divorFuri la mia de

lo%uitori (=$ Mitrofan Ii C. Ciuper%D$ !!>)$ %eea %e ne plaseazD pe unul din ultimele lo%uri Gn Europa

legDturilor familiale tot mai fragile. 1Jrful ei sa situat Gn !!P ($@PL### lo%uitori)$ dupD %are a s%Dzut din

nou ($8 Gn !!8 Ii !!"). *in datele Re%ensDmJntului populaFiei din !!$ M. 1oinea (!!9) observa faptul

%D$ din @$>>."@" gospodDrii existente Gn RomJnia "$8 sunt %ele o%upate de familiile rnonop.arentale. =n

%ondiFiile Gn %are mulFi pDrinFi se re%DsDtores%$ sau %reat un numDr tot mai mare de unitDFi familiale

re%onstituite (Gn %are partenerii au mai fost %DsDtoriFi Ii ambii au %opii din %DsDtoriile anterioare$ la %are se

adaugD %opiii noului %uplu) Ii reorganizate (al%Dtuite din doi parteneri divorFaFiLvDduvi farD %opii sau Gn %are%ei puFin unul din parteneri nu are %opii din maria7ele anterioareB sau %ele al%Dtuite dintrun partener divorFat

vDduv %u sau fDrD %opii Ii altul la prima %DsDtorie).=n %iuda %reIterii re%ente a ratei divorFurilor$ proporFia familiilor %are evolueazD spre disoluFie Ii re

%DsDtorie nu este semnifi%ativ mai mare astDzi$ datoritD speranFei de viaFD mai reduse Ii vDduviei mai timpurii$din perioadele istori%e anterioare. TotuIi$ divorFul %reeazD %ompli%ate sar%ini tranziFionale Ii probleme privind%ustodia %opiilor$ difi%il de rezolvat de %Dtre sistemele familiale re%DsDtorite sau monoparentale$ a%estea dinurmD$ mai numeroase %a ori%Jnd.

Mamele %are lu%reeazD sunt tot mai numeroase. Gn S..A.$ mai mult de 7umDtate din mamele %u %opiide vJrstD I%olarD Ii mai mult de P# din %ele %u %opii mai mi%i au o slu7bD in afara %asei$ o 7umDtate de normD

sau %hiar o normD GntreagD (*. ). A%est pattern refle%tD nu numai s%himbDrile Gn aspiraFiilepersonale ale femeilor$ %i Ii %reIterea nevoilor e%onomi%e. +amiliile Gn %are lu%reeazD ambii pDrinFi GIi spores%venitul Gn mod esenFial$ pentru a putea atinge un standard moderat de viaFD Ii pentru a asigura %ondiFiilene%esare instru%Fiei I%olare medii Ii superioare a %opiilor.

AxeastD situaFie ne%esitD s%himbDri ale organizDrii fun%Fionale a sistemului familial Ii ai unitDFii %oparentale$ situaFii de mun%D mai flexibile Ii servi%ii pentru %reIterea Ii edu%area %opiilor. < parte din femeile%are lu%reeazD trDies% GmpreunD %u unul din pDrinFi %are o a7utD Gn sar%inile %urente Ii Gn %reIterea %opiilor.

+amilii %u dubiu venit %onstituie tot mai mult norma vieFii familiale a%tuale Gn statele de tip o%%idental$a %are se adaugD numDrul %res%Jnd al familiilor %u dublD %arierD.

Modifi%area unor variabile ale populaFiei. Tot mai mulFi tineri preferD sD rDmJnD singuri$ sDIi amJne%DsDtoria$ sD aibD puFini %opii sau sD evite %reIterea %opiilor$ iar speranFa de viaFD a populaFiei a %res%ut mult Gn%ursul se%olului al HHlea. n efe%t %umulat ai a%estor fa%tori este s%Dderea ratei naIterilor Ii %reIterea

populaFiei Gn vJrstD. 2upFialitatea este Gn s%Ddere europeanD$ RomJnia plasJnduse uIor peste medie$ StrJnslegat de a%easta$ rata fertilitDFii (numDrul de %opiii nDs%uFi de o femeie) este de $9 la noi$ Gn %ondiFiile Gn %areGn ma7oritatea statelor europene a%eastD ratD este %uprinsD Gntre $ Ii $8 ( fiind numDrul %are asigurD nivelul%onstant al populaFiei). +ranFa Ii Marea 6rGtanie$ %are au $@$ au importante segmente de populaFie islami%D.

*oar Albania$ Malta Ii =slanda ating o ratD. a fertilitDFii de $#. *eoare%e a existat tendinFa de a%on%eptualiza viaFa familialD normalD %a fiind %entratD pe fun%Fiile privind %reIterea Ii edu%area %opiilor.$

lipses% astDzi modele ade%vate studiului Ii GnFelegerii familiilor fDrD des%endenFi Ii a %elor aflate Gn ultimulstadiu ai %i%lului vieFii maritale. =n mod evident$ Gn so%ietDFile pluraliste nu existD un singur modelreprezentativ sau ade%vat$ al unei singure forme sau stru%turi familiale$ %i forme familiale diverse$ Gn a%ord %unevoile variabile ale stadiilor de viaFD$ %u orientDrile valori%e diferite$ %u resursele e%onomi%e variabile$ %ustilurile intera%Fionale etni% diferite I.a.m.d. =n dezbaterile %u privire la s%himbDrile produse Gn mediul familial$sa a%ordat o prea mare atenFie proprietDFilor stru%turale$ negli7Jnduse pro%esele familiale fundamentale


13/67

pre%um, abilitatea de a fa%e faFD noilor stresuri$ de a %omuni%a efi%ient$ de a adopta noi roluri$ noi patternurirelaFionale Ii sexuale$ de a %ere asistenFD$ de a se adapta satisfD%Dtor modifi%Drilor din afara mediului familial.

Conturarea unui &stil de viaFD fDrD des%endenFiK sa profilat treptat$ odatD %u sporirea familiilor fDrD%opii$ a %oabitDrii %elibatului sau a %uplurilor homosexuale. Astfel$ %uplurile fDrD des%endenFi (%are reprezentau# din gospodDriile din Fara noastD. =a re%ensDmJntul din !!) sunt mai numeroase Gn mediile urbane Ii

printre %ei %u un nivel de instru%Fie mai ridi%at. A%est stil de viaFD apare$ Gn prin%ipal$ %a urmare a reorientDrii%Dsni%iei dinspre %opii spre nevoile adulFilor. 2evoile de =ntimitate ale a%estora$ unele tabieturi Ii investirea

profesionalD devin extrem de importante$ apariFia %opiilor fiind amJnatD sau %hiar ex%lusD. n rol importanthotDrJtor Gi pot avea Ii fa%torii e%onomi%e pre%ari$ %are nu permit asigurarea premiselor ne%esare apariFiei%opiilor$ %reIterii Ii edu%aFiei lor ade%vate. *e asemenea$ suprainvestirea profesionalD a femeii a favorizatGnmulFirea formaFiunilor familiale =arD des%endenFi. A%est stil de viaFD poate deveni satisfD%Dtoare atun%i %Jndeste rezultatul dorinFei Ii voinFei ambilor parteneri. Cuplurile %onsensuale$ apDrute %a o rea%Fie de revoltDGmpotriva so%ietDFii %onstrJngDtoare$ valorizeazD %alitatea relaFiei Ii autenti%itatea trDirii din %adrul ei$ Gndetrimentul duratei %u ori%e preF. SusFinDtorii a%estei formaFiuni %onsiderD %D statul nu trebuie sD intervinD

pentru a reglementa o realitate atJt de intimD %um este relaFia de iubire dintre douD persoane.

A%esta trebuie sD fie rezultatul intera%Fiunii Ii de%iziei mutuale dintre membrii diadei intime. A%%entul%ade pe satisfa%erea nevoilor autenti%e ale partenerilor$ apariFia %opiilor fiind$ de regulD mult amJnatD.

Adeseori$ dupD apariFia %opiilor$ relaFia tinde sD se ofi%ializeze pentru reglementarea drepturilorpatrimoniale ale %opiilor. *upD !9!$ %oabitarea 7uvenilD a devenit un fenomen fre%vent$ %e tinde sD fie trDit Ii

definit %a un simplu exer%iFiu Gn vedere %DsDtoriei ulterioare. =n %ontextul urbanizDrii Ii modernizDrii$ a

impunerii valorilor individualismului Ii a slDbirii rolului reFelelor %omunitare$ %elibatul a apDrut %a opFiunebenevolD$ alternativD la %DsDtorie sau %a un rezultat al fa%torilor evoluFiei so%io e%onomi%e. Celibatul poate sD

aparD %a stil de viaFD satisfD%Dtor Gn %ondiFiile %reIterii autonomiei$ individualismului$ a independenFei Gn planulvieFii sexuale$ a %reIterii nevoilor autorealizDrii profesionale$ a %elor e%onomi%e individuale$ dar numai la

indivizii %are au ales a%est mod de viaFD$ Gn mod %onItient Ii deliberat. Cei la %are %elibatul este rezultatul unor

%ir%umstanFe$ pot trDi singurDtatea %a pe o realitate indezirabilD$ frustrantD Ii neplD%utD. Ei a %ontribuit atJt las%Dderea natalitDFii$ %Jt Ii a nupFialitDFii. Cuplurile homosexuale$ %e reprezentau din gospodDriile existente

Gn Fara noastrD a re%ensDmJntul din !!$ sunt tolerate astDzi din pun%t de vedere legal. Ele militeazDa%tualmente$ pretutindeni Gn lume$ pentru re%unoaIterea ofi%ialD a %uplurilor homosexuale$ pentru sporirea

drepturilor homosexualilor$ in%lusiv Gn privinFa adopFiei. Se pune GnsD Gntrebarea, so%ietatea noastrD$ %are

a%%eptD astDzi s%himbarea relaFiilor dintre sexe$ va re%unoaIte %uplurile homosexuale (bDrbatbDrbat$femeiefemeie) %a fiind %apabile sD asigure edu%aFia ade%vatD a %opiilor =n dezbaterile ItiinFifi%e Ii ideologi%e

%ontemporane pDrerile sunt GmpDrFite. n numDr mare de spe%ialiIti ai familiei insistD asupra faptului %D$pentru a se dezvolta$ %opilul are nevoie de repere parentale mas%uline Ii feminine. A%estor argumente i sa

rDspuns prin pre%izarea faptului %D familia nu%learD (formatD din pDrinFi Ii %opiii lor$ %e lo%uies% GmpreunD Gn

a%elaIi %Dmin) sa extins de %Jteva ze%i de ani Ii %D$ Gn de%ursul istoriei$ Gntro serie de so%ietDFi$ %opiii au fost%res%uFi Gn mod %ole%tiv$ fDrD %a a%est fapt sDi traumatizeze prea mult. GmbDtrJnirea populaFiei planetei ridi%D

alte semne de Gntrebare. /e de o parte$ Gn %ulturile de tip o%%idental valorizarea autonomiei Ii independentei

%ondu%e la devalorizarea persoanelor a7unse a vJrsta a treia Ii a patra$ la %are Gn%ep sDIi piardD a%esteatribute. +apt ilustrat prin numeroasele %liIee Ii eti%hete negative %u privire la bDtrJneFe Ii bDtrJni. /e de o

parte$ realitatea psihologi%D trDitD Gn %uplurile %on7ugale dupD %e %opiii pDrDses% %uibul familial este puFin%on%eptualizatD$ iar pe de altD parte$ nu sau analizat sistemati% efe%tele eruptive Gn viaFa maritalD a

vJrstni%ilor ale menopauzei$ pensionDrii Ii instalDrii sentimentului inutilitDFii so%iale$ a bilanFului negativ aianilor vieFii so%ialmente a%tive$ a instalDrii sentimentului disperDrii datorat apropierii inevitabile a sfJrIitului

vieFii$ a slDbirii unor fun%Fii psihi%e Ii fiziologi%e et%.

tapele vieii familiale

+amilia este un sistem des%his$ viu %u influenFe multe Ii diverse din partea mediului Ii numeroase tipuri

de intera%Fiuni %u a%esta. Sistemul familial ni%iodatD nu rDmJne a felB el se s%himbD de la un moment la altulGn fun%Fie de evenimentele %are apar Gn interiorul Ii exteriorul familiei. El trebuie sD se restru%tureze Ii

reorganizeze Gn fun%Fie de,

Q apariFia sau dispariFia unora dintre membrii ei (naIterea %opiilor a nepoFilor$ de%esul$ %DsDtoria %opiilor$

revenirea dupD un divorF a %opilului Gn %uibul familiei de origine)B


14/67

Q %reIterea Ii dezvoltarea membrilor (%opilul mi%$ adoles%entul$ %onIietentizarea rolului parental de %Dtre

pDrinte$ Gnaintarea Gn vJrstD et%.$)B

Q apariFia unor evenimente aIteptate sau neaIteptate (intrarea %opilului la grDdiniFD sau I%oalD$ divorFul$

pensionarea pDrinFilor$ obFinerea unui io% de mun%D pentru pDrinte$ o boalD et%.)B

*e%i$ o s%himbare Gntro generaFie determinD s%himbDri Ii Gn %elelalte generaFii. TransformDrile %are aulo% Gntrun susbsistem familial influenFeazD Ii %elelalte subsisteme. =mportant este sD reFii %D s%himbDrile prin%are tre%e o familie nu se fa% Gn mod lin$ %i$ dimpotrivD$ Gn salturi$ unoeri presupunJnd %hiar zguduiri$ %are pot

fi plD%ute sau dureroase$ dar aproape Gntotdeauna stresante.*e exemplu$ atun%i %Jnd %opilul merge la I%oalD$ toFi %eilalFi membrii ai familiei GIi vor s%himbaprogramul$ atitudinile Ii %omportamentele unul faFD de altul. *e asemenea$ problemele de %omuni%are IirelaFionale pe %are o fatD adoles%entD de 8 ani le are %u pDrinFii sDi se pot datora intera%Fiunii mai multorfa%tori, adaptDrii ei la adoles%enFDB %rizei de P# de ani a tatDluiB Gngri7orDrii mamei sale pentru o boalD propriesau a unui pDrinte. Sau$ dupD ple%area %opiilor de a%asD Ii restabilirea e%hilibrului Ii a vieFii Gn doi a pDrinFilor$ei pot fi %onfruntaFi %u Gntoar%erea %opilului Gn urma unui divorF Ii asta va presupune o nouD Ii difi%ilD sar%inD

parentalD.

=n felul a%esta$ a apDrut ideea %i%lului de viaFD familialD$ %are presupune par%urgerea mai multor stadii sau

etape.

Salvador Minu%hin identifi%D patru stadii de dezvoltare %are apar Gn ma7oritatea familiilor,

!onstituirea cuplului diada maritalD formeazD un sistem fun%Fional prin nego%ierea graniFelor(intera%Fiunea %u so%rii)$ r%%on%ifiind stilurile de viaFD diferite Ii dezvoltJnd reguli referitoare la %onfli%t Ii

%ooperare.

Familia cu copii mici - sistemul marital se reorganizeazD atun%i %Jnd apar %opiii pentru a se adapta

%erinFelor %erute de parentali tate.Familia cu copii colari i adolesceni familia intera%FioneazD a%um Ii %u sistemul I%olar. /e mDsurD %e

%opiii devin adoles%enFi$ familia trebuie sD se adapteze =a probleme %a influenFa prietenilor$ pierderea parFialDa %ontrolului parental$ eman%iparea %opiilor$ et%.

Familia cu copii mari a%eItia devin de7a adulFi$ astfel %D relaFia dintre pDrinFi Ii %opii trebuie modifi%atDpentru a deveni relaFie de tip adult adult.

So%iologii Evel0aDu+aIiReu-en iau apli%at un %adru de dezvoltare familiilor din anii !P#$ prinstabilirea unor etape dis%rete ale dezvoltDrii grupului familial$ %u sar%ini %e trebuie Gndeplinite pentru fie%are

dintre ele. A%estea sunt,

. Etapa %uplului fDrD %opii

. Etapa familiei %u %opii de vJrstD I%olarD

9. Etapa familiei %u %opii deveniFi adulFi

P. Etapa familiei omului singur ( vaduvia )

TerapeuFii de familieBe$$/Carter Ii Moni%aM'0re#!r(!>#$ !!!) au GmbogDFit a%est %adru, ei auapelat la orientarea multigeneraFionalD$ re%unos%Jnd patternurile %ulturale diverse Ii avJnd Gn vedere Ii etape%are nu sunt neapDrat spe%ifi%e$ %um ar fi divorFul Ii re%DsDtoria. Este $ de altfel$ %onsideratD %ea mai%uprinzDtoare Ii demonstratD %lini% etapizare$ organizatD pe Iase etape distin%te,

iniFiativa tJnDrului adult

%DsDtoria

familiile %u %opii mi%i

familiile %u adoles%enFi

iniFiativele %opiilor Ii pDrDsirea %Dminului

familia la bDtrJnete .

Evident$ nu exista ni%i o versiune standard a etapelor vietii de familie. 2u numai %a familiile au odiversitate de tipuri $ dar a%este tipuri pot avea norme si reguli foarte diferite pentru etape diferite. 1aloare%on%eptului de %i%lu de viata %onsta in a re%unoaste %a familia$ adesea dezvolta probleme de tranzitie de la o

etapa la alta datorita inabilitatii sau temerilor membrilor si a sistemului familial de a fa%e tranzitia de la o etapa

la alta . *e a%eea$ teas ruga sa nu le folosesti pentru a stabili si a 7ude%a %e este normal sau de asteptat inanumite etape intro familie.


15/67

E$apee 'i'uui +ie$ii *efa%iie

"rocesele familiei

=n %adrul familiei au lo% numeroase pro%ese Ii fenomene familiale$ %um ar fi inter%unoaIterea.

%omuni%area$ %ooperarea$ %onfli%tul$ %ompetiFia$ nego%ierea$ formarea unor %oaliFii$ manipularea$ et%.

In$er'un!a)$erea

AlDturi de %omuni%are$ a%est pro%es de inter%unoaItere stD la baza formDrii Ii evoluFiei %uplului Ii familei.

Cei doi parteneri se GntJlnes%$ se pla%$ se GndrDgostes% (de %ele mai multe ori) Ii hotDrDs% sD se %unoas%D. *upD

%e %onsiderD %D se %unos% sufi%ient$ da%D existD Ii dorinFa de a forma un %uplu stabil$ de a rDmJne GmpreunD$ de

regulD se %DsDtores%. *ar pro%esul inter%unoaIterii nu sa Gn%heiat$ %i dimpotrivD$ abia a%um se manifestDplenar. < datD %e partenerii Gn%ep sD lo%uias%D GmpreunD$ sD realizeze sar%inile %asni%e GmpreunD$ sD fa%D faFD

influenFelor externe$ ei se %unos% din %e Gn %e mai mult pe diverse faFete ale personalitDFii. Astfel

inter%unoaIterea este un pro%es atJtvoluntar, contient, %Jt Iiinvoluntar, automat./artea voluntarD %onstD Gn

a%Fiuni dire%te de autode#vluire Ii de#vluire reciproc. /artea involuntarD %onstD Gn %omportamentele

obiInuite Ii automate pe %are fie%are partener le realizeazD Ii Gn urma %Drora partenerul poate %ulege informaFii

reprezentative despre %elDlalt. neori$ a%est tip de inter%unoaItere este ignorat sau minimalizat Gn unele

%upluri$ partenerii bazJnduse mai mult pe %eea %e afirmD de%Jt pe %eea %e fa%. *e exemplu$ Gntro familie %u

un partener al%ooli% sau neimpli%at emoFional$ %elDlalt partener poate minimaliza %omportamentele de abuz de

al%ool sau %ele lipsite de afe%Fiune$ %rezJnd %D$%ntr-o #i se vas%himba pentru %D$aa spuneK. Asta va du%e la

o falsD inter%unoaItere Ii la un fenomen de autoiluzionare.

AutodezvDluirea Ii dezvDluirea re%ipro%D a7utD foarte mult la stabilireaintimitiiGn %uplu Ii familie. AtJt%ei doi parteneri$ %Jt Ii pDrinFii Ii %opiii stabiles% relaFii mai bune$ mai des%hise Ii mai %alde to%mai prinintermediul autodezvaluirii. Tot ea fa%iliteazD stimularea dragostei eroti%e$ dar mai ales %ea profundD$ maturD.

*ar nu este uIor Ii ni%i la GndemJnD sD te dezvDlui Ii sD as%ulFi dezvDluirea altei persoane$ ni%i %hiar asoFului sau %opilului tDu. =atD %are sunt %Jteva dintre bara&eleinter%unoaIterii,

Q teama de a nu lDsa pe %elDlalt sD afle presupusele defe%tele propriiB

Q teama de respingere sau pierdere %are ar putea urma (Gn mod real sau doar fantasmaf) da%D %elDlalt

%unoaIte %eea %e tu apre%iezi %a fiind urJt$ nepotrivit$ defe%t$ et%.BQ tendinFa de a 7ude%a propria dezvDluire sau %eea %e dezvDluie partenerul(a)BQ tendinFa de a te arDta superior partenerului (%eea %e falsifi%D inter%unoaIterea),

' mitul conform cruia ,,partenerul trebuie sD GIi dea sema %um eIti$ da%D te iubeIte sufi%ient de multKB

Q deprinderi greIite de %omuni%are (vezi mai 7os$ la blo%a7ele %omuni%Drii)

Evident$ GnsD$ %eea %e fa%iliteazD inter%unoaIterea esteautocunoatereaIi%ncrederea %n sine.Ele a7utD atJt

Gn primele momente ale dezvDluirii$ %Jt Ii mai tJrziu$ la aprofundarea inter%unoaIterii. Ele a7utD la gestionareatemerilor Ii la eliminarea sau redu%erea bara7elor .

C!%uni'area

Comuni%area este foarte strJns legatD de inter%unoaItere$ fiind mi7lo%ul prin %are a%easta din urmD serealizeazD. *e a%eea$ o bunD %omuni%are va stimula inter%unoaIterea$ %are la rJndul ei va %ontribui lasatisfa%Fia Ii Gmplinirea %omuni%Drii.

Cele douD forme fundamentale de %omuni%are umanD sunt %ea verbalIi %eanonverbal. MenFionez doar

%D ambele sunt folosite Ii foarte utile Gn %uplu Ii familie. Ele pot a7uta la reglarea relaFiilor familiale Ii laree%hilibrarea sistemului familial.

< altD %lasifi%are a tipurilor de %omuni%are$ utilD %elor %are studiazD familia este %ea a lui regor06ateson. El Gmparte %omuni%area Gn,

. Comuni%areadigital(


16/67

). Comuni%area analogic.

=ncomunicarea digital,fie%are mesa7 aredoar un referent,aparFine doar unui tip logi% Ii %onstD Gn semne

arbitrare (6ateson Ii 5a%son$ !">). *e exemplu$ %uvJntul KmasDK nu desemneazD nimi% alt%eva de%Jt o

piesD de mobilier. *in pun%tul de vedere al %omuni%Drii digitale$ o durere de %ap este o durere de %ap Ii nimi%

alt%eva.

=ncomunicarea analogic,mesa7ul are mai mult de%Jt un referent$ putJnd exprima diferite grade. *eexemplu$ strJngerea unui pumn este Gn a%elaIi timp un semnpentru un anumit tip de %omportament (ex.

ameninFare$ opoziFie$ frustrare$ agresivitate)$ dar$ totodatD$ este Iio partea a%estui %omportament. =n anumite

%ulturi$ manifestDri %a plJnsul$ Fipatul$ ruperea hainelor$ smulgerea pDrului$ lovirea %apului de un zid exprimD

Gn mod analog diferite grade de disperare. n mesa7 analogi% poate fi de%odifi%at doar prin luarea Gn

%onsiderare a altor mesa7e. AIa de pildD$ o durere de stoma% nu este doar o durere de stoma%$ %i$ %on%omitent$

exprimarea dezgustului$ un mod de a te sustrage de la a fa%e o treabD$ sau o %erere de afe%Fiune. *+urerea de

stomac* %omuni%atD %uiva %a mesa7 analogi% va depinde de situaFia Ii de %ontextul Gn %are mesa7ul analogi% a

fost emis (Madanes).

Astfel$ simptomele %are apar Gn familie sunt de fapt mesa7e %omuni%ate %elorlalFi membri %u s%opul de a

s%himba %eva Gn sistemul familial.

*e exemplu$ o soFie frustratD de lipsa de atenFie a soFului sDu preo%upat de alte probleme Gi poate%omuni%a brus% o durere de stoma%$ Gn timpul %inei. Mesa7ul are mai multe semnifi%aFii. El poate GnsemnaintenFia de a deturna pe soF de ia problemele iui$ nevoia de ai %apta atenFia Ii afe%Fiunea Ii$ totodatD$ o starefizi%D logi%D de dis%onfort epigastri%.

Sau*m o durere de cap...*,%omuni%atD Gn momentul pregDtirii de %ul%are poate Gnsemna mai mult de%Jto stare internD$ deteriorarea relaFiilor sexuale sau refuzul a%estora.

*e asemenea$ stilul Ii modalitDFile de %omuni%are se GnvaFD Gn primul rJnd Gn familie. Apoi ele suntmodelate Gn grupuri Ii so%ietate. *e a%eea$ in%lusiv blo%a7ele Gn %omuni%are vor fi preluate din familie Iifolosite Gn viitoarele relaFii de %uplu Ii de familie ale %opiilor.

Elementele %arefa%iliteazDo bunD %omuni%are sunt,

Q sentimentele de afe%Fiune autenti%D ale membrilor familieiB

Q abilitDFile de gestionare ale sentimentelor %are se nas% Gn pro%esul %omuni%DriiB

Q onestitatea Ii promovarea adevDrului Gn ori%e %omuni%areB

Q des%hiderea la Ii preFuirea mesa7elor (verbale Ii nonverbale) %are vin de la %eilalFi membrii$ %a urmare a

%onItientizDrii faptului %D a%estea a7utD la pDstrarea e%hilibrului familialBQ oferirea unui timp Ii spaFiu spe%ial pentru %omuni%are$ mai ales a %eea %e este important$ deli%at$

sensibilBQ folosirea unui stil ade%vat partenerului de %omuni%are$ to%mai pentru a te asigura %D %eea %e ai transmis

a Ii fost re%epFionat %ore%t de %Dtre partener.

Cele mai fre%ventebloca&e

ale %omuni%Drii Gn %uplu Ii familie sunt,Q deprinderile greIite de %omuni%are, lipsa as%ultDrii$ Gntreruperea dis%ursului %eluilalt$ realizarea unor

alte a%tivitDFi Gn timpul dis%uFiei %u partenerul$ aIezarea pe o poziFie superioarD %um ar fi,$tiam asta, $exactasta voiam s spun i eu*, $eu tiu mai bine, nu trebuie s %mi spui tu ignorarea a %eea %e spune partenerulsau %opilul$ atitudinile de autoritate de genul,,eu tiu cel mai bine ce e bine pentrun tine*et%B

Q timiditatea$ 7ena de a spune$ de a exprima propriile opiniiBQ teama de a se exprima$ de rea%Fiile partenerului$ pDrintelui sau %opiluluiB

' miturile - de exemplu&nu e frumos sD vorbeIti despre sexLdespre defe%tele %eluilalt$ &nu trebuie sD GFi

spun astaB ar trebui sD GFi dai singur(D) seama da%D stai %u mine Ii spui %D mD iubeItiK$ &da%D ne simFim$ bineGn pat nu mai trebuie sD Ii vorbimKetc.

+imensiunea afectiv a familiei

+amilia Ii relaFiile familiale reprezintD prin%ipalul izvor al vieFii afetive a omului. RelaFia afe%tivD a%opilului %u mama Ii tatDl sDu vor fi modelul de bazD al dezvoltDrii sentimentelor faFD de sine Ii %eilalFi. A%estlu%ru este frumos Ii foarte %lar surprins de *oroth0 4avv 2olte Gn poemul sDu $!opiii %nva ceea ce triesc(!8P),


17/67

+ac triesc %n critic i cicleal, copiii %nva s condamne(

+ac triesc %n ostilitate, copiii %nva s fie agresivi(

+ac triesc %n team, copiii %nva s fie anxioi(

+ac triesc %ncon&urai de mil, copiii %nva autocomptimirea(

+ac triesc %ncon&urai de ridicol copiii %nva s fie timi#i(+ac triesc %n gelo#ie, copiii %nva s simt invidia(

+ac triesc %n ruine, copiii %nva s se simt vinovai(

+ac triesc %n %ncura&are, copiii %nva sa fie %ncre#tori(

+ac triesc %n toleran, copiii %nva rbdarea(

+ac triesc %n laud, copiii %nva preuirea(

+ac triesc %n acceptare, copiii %nva s iubesc(

+ac triesc %n aprobare, copiii %nva s se plac, pe sine(

+ac triesc %ncon&urai de recunoatere, copiii %nva c este bine s ai un el(

+ac triesc %mprind cu ceilali, copiii %nva s fie generoi(+ac triesc %n onestitate, copiii %nva respectul pentru adevr(

+ac triesc %n corectitudine, copiii %nva s fie drepi(

+ac triesc %n bunvoin i consideraie, copiii %nva respectul(

+ac triesc %n siguran, copiii %nva s aib %ncredere %n ei i %n ceilali(

+ac triesc %n prietenie, copiii %nva c e plcut s trieti pe lume.

=ubirea este %el mai important sentiment din familie$ %are stD la baza dezvoltDrii noastre %a fiinFe umane Iidespre intimitate %are reprezintD %ara%teristi%a fun%damentalD a vieFii de %uplu Ii de familie.

Restul te provo% pe tine sD %auFi Gn bibliografia pe %are Fio sugerez la finalul %apitolului Ii Gn alte %DrFi la%are eu nu mam gJndit sau nu leam %itit sau nu au apDrut Gn%DN

/ubirea

=ubirea este sentimentul puterni% de afe%Fiune$ atra%Fie Ii unire a %elor doi parteneri %are formeazD %uplul

(marital sau nu). A%tualmente iubirea este prin%ipala motivaFie pentru transformarea %uplurilor eroti%e Gn%upluri %on7ugale (%DsDtorie).E. -heat (!9#$ apud =. Mitrofan$ !!@$ p. @@) des%rie %in%i forme de manifestare a iubirii,

. pithumia se referD la dorinFa fizi%D puterni%D$ re%ipro% exprimatD prin dragoste sexualD plinD desatisfa%Fie. Satisfa%Fia sexualD este un indi%ator sigur al sDnDtDFii %Dsni%iei$ %hiar da%D$ dupD -heat$ relaFiilesexuale nu sunt aspe%tul %el mai important al %DsDtoriei.

. ros este forma de dragoste %e impli%D %el mai mult romantismul. Eros presupune mai ales ideea de%ontopire$ unifi%are$ fuziune %u fiinFa iubitD$ dar Ii dorinFa de a o poseda total (fizi%$ mental$ spiritual). *e ai%i romantismul. Este o iubire pasionalD Ii sentimentalD Ii reprezintD %el mai adesea pun%tul de ple%are Gn%DsDtorie.

9. Storge -este o formD de dragoste$ des%risD %a relaFie %onfortabilD$ %are GnglobeazD o afe%Fiune naturalD

Ii sentimentul de apartenenFD re%ipro%D. Se bazeazD pe loialitate mutualD Ii se manifestD Gn relaFiile dintre soFi$pDrinFi Ii %opii$ fraFi Ii surori$ realizJnd sentimentul de apartenenFD la un grup unit.

P. Fileo este genul de iubire %are preFuieIte pe %el iubit manifestJndse %u gingDIie$ dar aIteptJndGntotdeauna un rDspuns. Se tradu%e prin prietenie$ re%ipro%itate. +ileo %reeazD prieteni$ Gn strJnsD apropiere. EiGIi mDrturises% Ii GmpDrtDIes% gJnduri$ planuri$ sentimente$ atitudini$ visuri$ probleme intime$ pe %are nu lear

putea Gn%redinFa alt%uiva. Ei GIi Gmpart timpul Ii interesele$ %eea %e %onferD %DsDtoriei siguranFD$ atra%tivitate Iire%ompense. Chiar da%D existD multD pasiune Gn sexualitate$ absenFa lui +ileo GnnegureazD %DsDtoria Ii o fa%eneinteresantD.

8. gape -este dragostea %ompletD$ lipsitD de egoism$ %are are %apa%itatea de a se oferi %ontinuu$ farD aaItepta nimi% Gn s%himb. Ea preFuieIte Ii slu7eIte ne%ondiFionat$ spre deosebire de +ileo %are presupunere%ipro%itate. Este modelul iubirii Christi%e$ din%olo de emoFii Ii sentimente pasionale$ fiind profund infuzatD

spiritual$ rod al unei opFiuni %onItiente$ al unei alegeri libere. Este definitD Ii %a o dragoste a a%Fiunii$presupunJnd a7utorare$ a fa%e bine$ a avea %ompasiune pentru %elDlalt$ fiind mai %urJnd o atitudine Ii un%omportament motivat spiritual$ Ii aproape delo% emoFie.

*in%olo de a%este modalitDFi$ putem diferenFia Gntre o dragoste sau iubire imaturD Ii una maturD./ubirea imatur se %ara%terizeazD printro intenistate mare$ printrun ameste% de dependenFe Ii de%i de

Q


18/67

aItepDri %a partenerul sD satisfa%D mult din nevoile personaleB este de fapt dragostea fuzionalD$ despre %arevorbeIte M. 6o:en Ii *. S%hnar%$ %el %are a apli%at %on%epFia bo:enianD la relaFiile eroti%e sexuale ale%uplurilor. Astfel$ dragostea imaturD este spe%ifi%D adoles%enFilor Ii tinerilor. < datD %u maturizareaemoFionalD$ %u dezvDluirea re%ipro%D a partenerilor Ii dezvoltarea Gn%rederii Gn sine Ii Gn partener$ apare Iidrasgostea maturD.+ragostea matureste mai puFin intensD (nu GFi &dD fluturi Gn stoma%K)$ dar este mult mai

profundDB impli%D Gn%redere$ respe%t Ii a%%eptarea partenerului aIa %um este el (tarD tendinFe de a s%himba$a %ontrola sau manipula)B presupune a te bizui pe partener$ Gn ori%e situaFie$ indiferent da%D este sau nu dea%ord %u tine$ da%D Gi pla%e sau nuB Itii %D este a%olo Ii te va a7uta Gn %eea %e fa%iB presupune Ii admiraFie Ii

valorizarea partenerului aIa %um este el. 6inenFeles. la o astfel de dragoste a7ung persoanele %are se iubes% Iipe sine$ persoane %u un eu bine diferenFiat$ %are pot sD fie autonome Ii totuIi sD fie impli%ate emoFional GnrelaFia %u partenerul.

Multe relaFii de %uplu tre% de la dragostea imaturD la %ea maturD. Altele se destramD Gn a%eastDtranziFie din %auza in%apa%itDFii unuia sau ambilor parteneri de a iubi matur. Tre%erea nu se fa%e uIor$ %idimpotrivD %u %onfli%te$ suferinFe adaptDri. *e altfel$ Eri%h +romm %onsidera %D iubirea este o artD$ un mod dea trDi Gn artDK Ii milita pentru GnvDFarea a%estei arte aIa %um se pro%edeazD Gn ori%are artD (muzi%D pir%turDet%.). Ceea %e a7utD GnsD latransformarea iubirii imature %n iubire matur,dupD +romm sunt,

+isciplina adi%D anga7area responsabilD a timpului Ii eului personalB

!oncentrarea asupra partenerului$ pentru a putea %unoaIte Ii GnFelegeB

0bdarea e nevoie de exer%iFiu$ Gn timp Ii treptat$ pentru a GnvDFa sD iubeItiB

SensibilitateaU legatD mult de %onItientizarea propriilor erori$ flu%tuaFii de sentimente Ii auto%ontrolB+epirea narcisismului ieIirea din propriul eu$ din propriile plD%eri$ din ego%entrism Ii egoism Ii a

manifesta modestie Ii disponibilitate Gn relaFie.

*e altfel$ toFi %ei %are au a7uns la dragostea maturD afirma %D satisfa%Fia maritalD este mult mai

%res%utD$ %D intimitatea Ii satisfa%Fia sexualD sunt in%omparabil mai plD%ute Ii pline de satisfa%Fii de%Jt Gntimpul GndrDgostirii sau la tinereFe.

/ntimitatea

*ennis 6agarozzi$ do%tor Gn psihologie Ii %onsilier %are a lu%rat %u %upluri mai bine de 9# de ani$ Gn%artea sa &Stimularea intimitDFii maritaleK publi%atD Gn ## plea%D Gn studiul sDu asupra intimitDFii Gn %uplu dela definiFia datD de *i%Fionarul Random llouse al limbii engleze. A%esta defineIte intimitatea %a $relaie

personal apropiat, familar i de regul afectuoas sau de dragoste cu o alt persoan care presupune o

cunoatere detaliat sau o %nelegere profund a celeilalte persoane, precum i o exprimare activ a

g1ndurilor i sentimentelor ce ofer o ba# pentru familiaritate*(apud *. 6agarozzi$ ##$ p. 8). 6agarozzi%on%luzioneazD %D intimitatea este$un proces interactiv care conine o serie de componente bine structurate

i interrelaionate*Gn %entrul presupune re%ipro%itate. Este modelul iubirii Christi%e$ din%olo de emoFii Iisentimente pasionale$ fiind profund infuzatD spiritual$ rod al unei opFiuni %onItiente$ al unei alegeri libere.

Este definitD Ii %a o dragoste a a%Fiunii$ presupunJnd a7utorare$ a fa%e bine. a avea %ompasiune pentru%elDlalt$ fiind mai %urJnd o atitudine Ii un %omportament motivat spiritual$ Ii aproape delo% emoFie.

A%elaIi autor menFioneazD %a intimitatea este o nevoie umanD de bazD$ %e derivD din nevoiafundamentalD de supravieFuire$ de ataIament. A%est lu%ru poate fi observat %u relativD uIurinFD la persoanele%are au fost private Gn perioada imediat dupD naItere de un ataIament bun faFD de mamD Ii %are deveniteadulte$ au difi%ultDFi de dezvoltare a intimitDFii (Ains:orth$ 6lehar$ -aters$ -all$ !@>$ 6o:lb0$ !"!$ !@9$!>>$ orner$ !>P). 2evoia de intimitate poate fi %on%eptual izatD. din pun%tul de vedere al dezvoltDrii$ %a omanifestare mai maturD$ mai diferenFiatD Ii mai avansatD a nevoii biologi%e universale de apropiere$ de%onta%t %u o altD fiinFD umanD. *e a%eea$ a%eastD nevoie de intimitate va varia Gn intensitate de la o persoanDla alta. astfel Gn%Jt$ Gn fie%are %uplu$ partenerii vor avea nevoi de intimitate diferite atJt per global$ %at si pefie%are %omponenta a intimitatii in parte .

*. 6agarozzi (##$ p. "P) vorbeIte de nouD %omponente ale intimitDFii,

intimitate emoFionalD

intimitate psihologi%D


19/67

intimitate intele%tualD

intimitate sexualD

intimitate fizi%D (nonsexualD)

intimitate spiritualD

intimitate esteti%D

intimitate so%ialD Ii re%reaFionalD

intimitate temporalD .

/ntimitatea emoionalreprezintD nevoia de a %omuni%a Ii GmpDrtDIi %u partenerul toate sentimentele$atJt pe %ele pozitive$ %Jt Ii pe %ele negative. ExistD %Jteva limite %are pot influenFa manifestarea a%estui tipde intimitate, %redinFa %D numai sentimentele pozitive trebuie manifestate$ sau dimpotrivD %D$ doar %elenegative$ pentru a Iti %e trebuie sD GmbunDtDFeItiB %redinFa %D doar anumite tipuri de sentimente pozitive saunegative pot fi exprimate$ de ex$ doar bu%uria Ii iubirea$ dar nu Ii feri%irea sau ex%itarea$ sau doar tristeFeaIi frustrarea$ dar nu Ii furia sau ura.

/ntimitatea psihologicreprezintD nevoia de a %omuni%a$ GmpDrtDIi Ii %one%ta %u o altD fiinFD umanDprin dezvDluirea %ara%teristi%ilor propriului sine$ %ara%teristi%i semnifi%ative Ii foarte personale$ %um ar fisperanFele$ visele$ fanteziile$ aspiraFiile$ dar Ii propriile Gndoieli$ nemulFumiri$ temeri$ probleme$inse%uritDFi$ %onfli%te interioare %u partenerul. A%est tip de intimitate ne%esitD o mare putere interioarD a%elui %are GmpDrtDIeIte$ deoare%e el devine Gn astfel de momente foarte vulnerabil$ dar Ii o mare %apa%itatede susFinere a %elui %are as%ultD pentru a nu rDni pe partenerul sDu. *e a%eea$ Gn%rederea re%ipro%D estefoarte importantD pentru %a a%eastD formD de intimitate sD se manifeste.

/ntimitatea intelectualeste nevoia de a %omuni%a Ii GmpDrtDIi %u %elDlalt ideile importante$ gJndurile$%redinFele. Ea nu presupune intele%tuaiizare sau raFionalizare (%ele douD me%anisme de apDrDrein%onItiente)$ orgoliu sau demonstrarea superioritDFii$ sau %ererea de laudD$ re%unoaItere sau adulaFie.Toate a%estea vor %rea distanFD Gntre parteneri Ii Gn ni%i un %az intimitate. *impotrivD ea presupune

%apa%itatea unui partener de a vedea lumea prin o%hii %eluilalt$ indiferent da%D este sau nu de a%ord %ua%eastD perspe%tivD. /utem spune %D este varianta %ognitivD a empatiei.

/ntimitatea sexualreprezintD nevoia de a %omuni%a$ GmpDrtDIi Ii exprima %u partenerul a%ele gJnduri$sentimente$ dorinFe Ii fantezii de naturD senzualD Ii sexualD. Ea du%e la trezirea dorinFei sexuale$ dar nu eobligatoriu sD se a7ungD la a%tul sexual. A%est tip de intimitate presupune sDruturi$ GmbrDFiIDri$ atingeri$dans$ 7o%uri eroti%e$ GmbDierea GmpreunD et%. evident$ ea este %one%tatD profund %u dragostea eroti%D$ nu %u%ea pDrinteas%D$ fraternD$ ami%alD sau %ea nar%isi%D. *e asemenea$ aIa %um spuneam Ii mai sus$ dragosteaeroti%D trebuie sD a7ungD la maturitate pentru a fa%ilita intimitatea sexualD.

/ntimitatea fi#ic(nonsexualD) reprezintD nevoia de apropiere fizi%D de partener$ iarD a avea vreo tentDsexualD. /resupune atingere sau simple GmbrDFiIDri$ mersul de mJnD$ dans$ masa7e nonsexuale et%.

/ntimitatea spiritualpresupune nevoia de a GmpDrtDIi partenerului gJndurile$ sentimentele$ %redinFeleIi experienFele referitoare la religie$ supranatural Ii aspe%tele spirituale ale existenFei$ viaFD moarte$ valorimorale$ et%. Spiritualitatea este o %hestiune foarte personalD. *e a%eea$ este nevoie de o mare des%hideredin partea ambilor parteneri pentru a a7unge la a%est tip de intimitate$ deoare%e ea nu GnseamnD %D %ei doiGmpDrtDIeIs% a%eleaIi valori$ idei$ pra%ti%i./ntimitatea estetic reprezintD nevoia Ii dorinFa de a GmpDrtDIi %u partenerul sentimentele$ gJndurile$

%redinFele$ valorile$ experienFele pe %are persoana le %onsiderD frumoase$ la %are sufletul rezoneazD sauinspirD. Minunile naturii$ simple (un fulg de nea) sau %omplexe (%osmosul)$ pot fi baza unei asemeneaintimitDFi. Alte exemple sunt muzi%a$ poezia$ literatura$ pi%tura$ s%ulptura arhite%tura si alte forme de expresieartisti%D. A%est tip de intimitate nu se aso%iazD Ii nu este preludiu pentru ni%i un alt tip de intimitate. Este oexperienFD %are se trDieIte$ se GmplineIte prin ea GnsDIi.

/ntimitatea social i recreaionaleste nevoia de a se anga7a Gn a%tivitDFi Ii experienFe plD%ute Ii de 7o%%u partenerul. =n%lude a%tivitDFi pre%um, s%himbul de glume Ii povestiri haioase. GmpDrtDIirea evenimentelor%urente de viaFD$ luatul meselor GmpreunD$ pra%ti%area de sporturi Ii 7o%uri$ dansatul de plD%ere et%. a%estea%tivitDFi pot in%lude Ii prieteni %omuni sau rude.

/ntimitatea temporalimpli%D timpul pe %are fie%are partener va dori sD Gl petrea%D zilni% %u %elDlaltpentru a%tivitDFi intime. A%eastD %antitate de timp va fi diferitD pentru %ei doi parteneri. /entru unele persoane8# de minute pot fi sufi%iente$ Gn timp %e pentru altele douD ore nu vor fi sufi%iente.


20/67

Comuni%area$ %um spuneam Ii mai devreme$ poate stimula sau diminua intimitatea %uplului. StimulativDeste'!%uni'area *ire'$(a nevoilor Ii dorinFelor fie%Drui partener$ adi%D atun%i %Jnd mesa7ele sunt %lare$dire%te Ii sin%ere. In1i-i$i+esunt,

Q mesa7elemincinoase partenerii pot minFi fie %a sD se apere de eventualele refuzuri sau %onfli%te$ fie potavea tulburDri de %ara%ter. Gn ambele %azuri GnsD min%iunile erodeazD sentimentele de Gn%redere Ii iubiredintre %ei doi.

Q mesa7ele confu#e %Jnd mesa7ele sunt ne%lare$ putJnd avea mai multe GnFelesuri. *e exemplu$ da%DsoFul Gi spune soFiei sale Gntro zi $$/n sf1rit mi-au dat o prim consistent. cum ne permitem s ne facem

de cap * -Gn a%est %az$ soFia nu va Iti %u exa%titate da%D el se referD =a multvisata %DlDtorie de la sfJrIitulsDptDmJnii despre %are au tot vorbit sau la aIi %umpDra frigiderul de %are au nevoieB

Q mesa7ele paradoxale sunt %ele %are exprimD douD idei opuse Gn a%elaIi timp. *e exemplu$ un soFdominator Ii agresiv %are Gi %ere soFiei sD GIi exprime mai %lar Ii mai des opiniile proprii sau o soFie %are

plJnge Gn urma unei %erte %u soFul Gi spune a%estuia sD nu FinD %ont de plJnsul ei.Q mesa7ele agresive sunt %ele %are 7ignes%$ ridi%ulizeazD$ %riti%D$ mesa7ele in%ongruente .

erard 4eleu vorbeIte Ii el %lar Ii pe GnFeles despre intimitatea Gn %uplu$ %are de altfel se %onstituie %a

fundament pentru intimitatea familialDB meritD sD menFionez ai%i %eea %e el %onsiderD %ondiFii pentru o bunD

intimitate psihi%D, auto%unoaItereaBGn%rederea Gn sine Ii intimitatea %u sineB a trDi Gn prezent$ adi%D &ai%i Ii

a%umKBGndepDrtarea barierelor fizi%e (mirosuri neplD%ute$ atmosferD neprielni%D$ eliminarea sau diminuarea

%omplexelor %orporale et%.)BGndepDrtarea barierelor psihi%e (Gn spe%ial temerile)B%rearea %adrului pentru

dezvoltarea Ii manifestarea senzualitDFii.

bordarea transgeneraional a familiei

=n %adrul a%estor abordDrilor transgeneraFionale$ lo%ul %el mai important Gl o%upD teoria lui Murra0

6o:en$ denumitD$ dupD numele sDu$ teoria (Ii terapia) bo:enianD.

Murra0 6o:en$ medi% %u spe%ializare Gn psihiatrie$ Iia fD%ut rezidenFa la faimoasa %lini%D Menninger(Menninger Clini%)$ re%unos%utD pentru orientarea sa psihanaliti%D. Ai%i$ 6o:en a devenit din %e Gn %emai nesatisfD%ut de %on%eptele psihanaliti%e %are nu puteau fi validate prin metode ItiinFifi%e a%%eptate Gnmod %onvenFional. Ca urmare$ el a Gn%eput sD dezvolte o nouD teorie $conceput s corespund %n mod

precis cu principiile i evoluiei i cu omul ca fiin evolutiv*(3err V 6o:en$ !>>$ p. 9"#). 6o:en Iia perfe%Fionat teoria Ii dupD mutarea sa la=nstitutul 2aFional pentru SDnDtate MentalD (=2SM) Gn 6ethesda$ Mar0land$ Gn !8P. 4a =2SM$ 6o:en aadmis familii Gntregi Gn B se%Fia de %er%etare psihiatri%D. Cer%etarea a%estor familii a fost ghidatD de teoria

bo:enianD$ Ii$ astfel$ teoria a fost extinsD Ii modifi%atD de fie%are datD %Jnd spe%ialiItii se %onfruntau %uinformaFii noi sau in%ompatibile. =n timpul %elor %in%i ani la =2SM$ %er%etarea lui 6o:en sa %entrat pefamiliile %u %opii s%hizofreni$ Ii Gn parti%ular pe B relaFia simbioti%D observatD Gntre mame Ii %opiii lor. Gnfinal$ teoria sa dezvoltat pentru a in%lude Gntreaga familie$ adresJnduse Ii altor tipuri de familii.

EsenFa teoriei bo:eniene este al%DtuitD din opt %on%epte fundamentale. A%este %on%epte interrelaFionate%onstruies% &piatra de temelieK (-alsh$ !!") a teoriei$ Ii anumesistemul emoional.

Sistemul emoFionai in%lude &forFa pe %are biologia o defineIte %a instin%t$ reprodu%ere$ a%tivitate automatD

%ontrolatD de sistemul nervos autonom$ stDri emoFionale subie%tive Ii sentimente Ii forFele %are guverneazDsistemele de relaFie... Gn termeni largi$ sistemul emoFional guverneazD Wdansul vieFiiX Gn toate lu%rurile viiK.(6o:en$ !@8$ p. 9>#).

n alt termen%heie de la Gn%eputul mun%ii lui 6o:en estemasa de ego familial nedifereniat.A%esta sereferD la &unitatea emoFionalD intensD Gntro familie %are produ%e emoFionalitate %e interfereazD %u gJndirea IiGmpiedi%D diferenFierea individului de familieK. (6o:en$ !@>). ali noteazD %D 6o:en nu mai utilizeazDa%eastD terminologie$ termenul de &fuziuneK fiind %el preferat Gn mod %urent. Astfel$ teoria bo:enianD fa%e odistin%Fie Gntre indivizii %are sunt fuzionaFi Ii %el %are sunt diferenFiaFi. Cara%teristi%a preferatD este %ea dediferenFiere. /rezentDm mai 7os %ele opt %on%epte esenFiale ale teoriei bo:eniene$ Gn %are diferenFierea sineluieste %onsideratD foarte importantD.

+iferenierea sinelui.Gn %ontextul unui sistem emoFional$ diferenFierea sinelui reprezintD gradul relativ deautonomie pe care un individ %l pstrea#, %n timp ce rm1ne %n relaie semnificativ cu ceilali. A%eIti

indivizi pot trans%ede nu doar propriile emoFii$ %i Ii %ele ale sistemului lor familial. *e asemenea$ astfel de

persoane diferenFiate sunt mai flexibile$ adaptabile Ii mai autonome. Ca urmare$ ele GIi trDies% propriile emoFii

Ii$ deIi nu sunt lipsite de %onItiinFa emoFiilor %elor din 7urul lor$ sunt %apabile sD menFinD un grad de

obie%tivitate Ii distanFD emoFionalD faFD de problemele emoFionale proprii sau ale altora. *e a%eea$ se


21/67

%onsiderD %D indivizii%nalt difereniaiau uneu solid (&solid seif)$mai integrat.A%esta reprezintD pentru

6o:enconceptul de eu care este ghidat %n principal de intelect,adi%D persoana poate a%Fiona sau lua de%izii

pe baza unor 7ude%DFi raFionale.

=ndivizii %univele sc#ute de diferenieretind sD fie mult mai rigizi Ii mai dependenFi emoFional de alFii$%omportamentul fiind dire%Fionat mai degrabD de emoFii. Ei sunt ghidaFi preponderent de pseudo-eul(&pseudoself) lor. A%esta este unconcept de eu care este negociabil cu alii,sensibil la emoFii Ii mai puFin la

7ude%DFile raFionale. Astfel de persoane vor lua de%izii bazate pe sentimente$ nu pe prin%ipii logi%e$ raFionale.

*e a%eea$ de%iziile luate Gn momente diferite de timp vor fi in%onsistente unele %u altele$ dar indivizii %upseudoeu nu sunt %onItienFi de a%eastD in%onsistenFD. 6o:en (!@") des%rie pseudoeuul %a uneu pretins,adi%D un eu fals$ dupD %um ar spune -inni%ott$ pe %are persoana Gl poate simFi %a fiind real$ deIi este.

=n terapia de familie bo:enianD se urmDreIte gradul diferenFierii sinelui la fie%are membru al familiei$ IiGn spe%ial al %opiilor (mai ales da%D a%eItia sunt adoles%enFi sau %hiar maturi). Este mult mai probabil %a

persoanele %u un grad mi% de diferenFiere a sinelui faFD de membrii familiei %are dezvoltD anumite simptomesD prezinte Ii ele$ la rJndul lor$ alte$ sau %hiar a%eleaIi$ simptome$ %omparativ %u persoanele %u un grad marede diferenFiere. *e a%eea$ unul dintre s%opurile terapeuti%e va fi %reIterea gradului de autonomie a membrilorfamiliei$ unii faFD de alFii.

Mai mult$ %on%eptele de diferenFiere Ii fuziune sunt foarte importante pentru 6o:en (%a Ii pentru ori%arealt terapeut) Ii Gn %eea %e priveIteipote#ele inter generaionale sau trans gene raionale.6o:en %onsiderD %D

persoanele %are pDrDses% familia de origine %u un pseudoeu sau %ele %are sunt fuzionate %u familiile lor deorigine tind sD se %DsDtoreas%D %u persoane %u %are vor putea$ de asemenea$ sD fuzioneze. Astfel$ douD

persoane nediferenFiate tind sD se gDseas%D unele pe altele. Rezultatul va fisepararea emoionalde familiade origine Ii fuzionarea soFilor. Asta presupune %D pseudoeul unuia dintre soFi se va baza pe pseudoeul%eluilalt$ adi%D se vor uita unul la %elDlalt pentru a dete%ta diferite indi%ii pentru a alege modul de rea%FieemoFionalD Ii de luare a de%iziilor. =n felul a%esta$$procesele familiale neproductive trec de la o generaie laurmtoarea prin astfel de maria&e*.(6e%var Ii 6e%var. !!").

"rocesul emoional familial nuclear.A%est %on%ept des%riegama de pattern-uri relaionale emoionaledin sisteme, dintre prini i copii.ExistD patru me%anisme utilizate de familie pentru a fa%e faFD anxietDFii%Jnd a%easta devine prea intensD Gn familia nu%leu. Toate %ele patru me%anisme pot fi folosite$ dar$ de regulD$

o familie$ mai ales da%D este fuzionalD$ utilizeazD Gn mod predominant unul sau mai multe,*istanFa emoFionalD.%ntr-unsistem familial fuzionai %u nivele Gnalte de anxietate$ un membru al familiei

poate mDri distanFa interpersonalD atun%i %Jnd el sau ea nu mai poate fa%e faFD rea%tivitDFii emoFionale23o4en, 56789. Frecvent, aceasta poate determina o distan mai mare dec1t dorete, de fapt, individul.

!onflictul marital. !antitatea de conflict %ntr-un maria& este o funcie a gradului de fu#iune din relaie i

a intensitii anxietii corespun#toare.(/apero$ !!). /oate avea lo% un pro%es %i%li% Gn %are %onfli%tul

este urmat de distanFD emoFionalD$ o perioadD de apropiere %aldD$ apoi o %reItere a tensiunii %are pre%ipitD un

alt %onfli%t Ii$ astfel$ %i%lul se perpetueazD.:ransmiterea sau proiecia problemei ctre copil. *e multe ori$ problemele dintre soi i anxietatea

acestora tind s fie evitate prin concentrarea lor pe unul sau mai muli copii.Cel mai %omun pattern este %amama sDIi %on%entreze o mare parte din energia sa emoFionalD pe un %opil (a7ungJnduse %hiar la fenomenul

de fuziune simbioti%D Gntre mamD Ii %opil)$ Gn timp %e tatDl se distanFeazD Ii este evitat Gn a%elaIi timp.Copilului pe %are pDrintele se %on%entreazD Gi spores% rea%tivitatea Ii fuziunea sistemului intele%tual IiemoFionai. *e a%eea$ ei este %el mai vulnerabil la dezvoltarea unor simptome.

+isfimcia %ntr-un so.Gn %azul unui %uplu %u un membru inade%vat sau disfun%Fional$ iar %elDlalt Gn moddes%his ade%vat %u s%opul de a %ompensa$ se pot dezvolta roluri re%ipro%e. A%est pattern poate lua amploare Ii

poate deveni solid da%D un membru al familiei dezvoltD o maladie fizi%D sau mentalD %roni%D.:riunghiurile sau triangularea.A%est %on%ept este mult legat de %el al proie%Fiei unei probleme asupra

unuia sau mai multor %opii. n triunghi esteunitatea de ba# a interdependenei %n sistemul emoionalfamilial./entru 6o:en$ o diadD$ adi%D un sistem de douD perso

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	ion-mihaela
View:	279 times
Download:	4 times

Consiliere Familiala Si de Cuplu

Documents