Conservarea si gestionarea resurselor naturale

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 10. CONSERVAREA ŞI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE Asociat responsabil: S.C. Agora Est Consulting SRL

Forma finală. 2014

2


Studii de fundamentare Studiul 10

2

Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014

3

Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 3. Protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

I.2. Tipul raportului

Raport de sinteză

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

S.C. Agora Est Consulting SRL Autori: prof. dr. Corneliu Dinu, Vlad Diaconescu

I.4. Cuprinsul raportului

V. Sinteză operaţională V.1. Scopul studiului, problematică şi ipoteze de cercetare V.2. Diagnostic V.3. Tendinţe de evoluţie V.4. Priorităţi de dezvoltare V.5. Viziune şi obiective strategice V.6. Obiective specifice, programe şi proiecte

Harta 10.1. Distribuţia resurselor minerale exploatate în România Harta 10.2. Perimetrele de prospecţiune şi perimetrele de explorare, dezvoltare şi exploatare Harta 10.3. Corpurile de apă subterană

I.5. Anexă

Cuprinsul raportului final

4



4

V. Sinteza studiului

V.1. Scopul studiului, problematică şi ipoteze de cercetare

Scopul studiului este reprezentat de evaluarea resurselor naturale ale teritoriului şi a modului de gestionare a acestora în perspectiva dezvoltării durabile, în context teritorial. Conform primei redactări a SDTR, „prin prisma Strategiei Europa 2020, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României sintetizează priorităţi şi indicatori ce reflectă situația existentă, dar și ambițiile României, ca Stat Membru, de a contribui la atingerea ţintelor de dezvoltare a Uniunii Europene prin integrarea priorităților legate de [...] promovarea unei economii bazate pe utilizarea mai eficientă a resurselor, mai ecologică şi mai competitivă (creştere durabilă şi promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare a forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială (creştere incluzivă)”. În acest sens, studiul fundamentează SDTR prin următoarele aspecte: a. Analizarea situaţiei actuale a resurselor naturale (resurse minerale solide, resurse de petrol şi gaze, resurse de apă,

resurse regenerabile), a infrastructurii de transport şi de stocare a resurselor, a ponderilor pe categorii a resurselor energetice utilizate în prezent la nivel naţional şi teritorial, a situaţiei privind problemele de mediu, gestionarea, consumul şi conservarea resurselor;

b. Urmărirea dinamicii resurselor în baza previziunilor privind creşterea consumurilor; c. Urmărirea conexiunilor la nivel teritorial cu dinamica economică, socială; d. Identificarea priorităţilor regionale şi locale în exploatarea şi utilizarea resurselor pe categorii, definirea principalelor

coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul dezvoltării teritoriale durabile;

e. Propunerea de măsuri la nivel naţional, regional şi local pentru eficientizarea utilizării resurselor, ameliorarea impactului ambiental şi creşterea ponderii resurselor regenerabile în totalul resurselor consumate.

Problematica abordată vizează următoarele paliere: Analiza situaţiei actuale şi de perspectivă a resurselor naturale (resurse minerale solide, resurse de petrol şi gaze,

resurse de apă, resurse regenerabile), cu orizont de timp 2020 şi respectiv 2035; Identificarea priorităţilor regionale şi locale în explorarea, exploatarea şi utilizarea resurselor pe categorii; Corelarea cu direcţiile strategice la nivel naţional şi teritorial de dezvoltare economică şi socială şi cu strategia de

mediu; Definirea principalelor coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în

contextul strategiei de dezvoltare teritorială durabilă.

Principalele întrebări de cercetare la care urmăreşte să răspundă prezentul studiu sunt: 1. Care este situaţia actuală a resurselor naturale? Care este gradul de utilizare în plan teritorial? 2. Care este potenţialul naţional pe categorii de resurse şi care sunt previziunile privind acest potenţial? 3. Este sistemul actual de transport şi stocare a resurselor eficient? Care sunt modalităţile de amelieorare a

disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în sistemele de alimentare cu apă şi energie? 4. Care sunt modalităţile la nivel naţional/regional/local de reducere a impactului ambiental? 5. Care este dinamica actuală şi previzionată a consumurilor de resurse naturale? 6. Care sunt modalităţile la nivel naţional/regional/local de management mai eficient al consumurilor de resurse naturale? 7. Care este situaţia resurselor regenerabile? Care sunt zonele prioritare cu potenţial de resurse regenerabile şi cum se

racordează la SDTR? Care sunt modalităţile de stimulare a creşterii ponderii resurselor regenerabile? 8. Care sunt direcţiile şi zonele prioritare de investiţii şi dezvoltare în domeniul resurselor naturale la nivel teritorial?

Obiectivele specifice susţin problematica menţionată mai sus, urmărind scoaterea în evidenţă a resurselor slab utilizate şi a celor suprautilizate, implicaţiile consumului industrial şi menajer precum şi identificare resurselor teritoriale, cu o atenţie deosebită în ceea ce priveşte energiile regenerabile. Din perspectiva economiei de resurse ca obiectiv strategic naţional, obiectivele specifice pot fi formulate astfel:

Definirea liniilor directoare în vederea exploatării şi utilizării resurselor în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare regională, urmărind scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile;

Definirea principalelor coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul strategiei de dezvoltare teritorială durabilă.

Ipotezele de cercetare ale studiului sunt:

Adaptarea la obiectivele stabilite prin documentele europene şi naţionale referitoare la resurse:

- Pilonii de bază ai politicilor de management şi conservare a resurselor trebuie să fie constituiţi de asigurarea durabilităţii, competitivităţii şi siguranţei atât la nivel naţional cât şi în plan teritorial;

- Strategiile naţionale în domeniul resurselor naturale trebuie corelate şi adaptate necesităţilor de dezvoltare teritorială la nivel european şi incluse în SDTR;

Consolidarea, prin studiu, a unei dimensiuni teritoriale a elementelor strategice stabilite pe plan european şi naţional:


5

- SDTR trebuie să includă măsuri specifice de stimulare în plan teritorial a eficientizării utilizării resurselor, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor regenerabile în total consum;

- SDTR trebuie să includă măsuri specifice de remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale.

Aceste ipoteze vor fi urmărite prin racordarea obiectivelor specifice la obiectivele SDTR, analiză diagnostic a situaţiei şi previziunilor pe toate componentele, corelarea cu rezultatele analizelor din studiile conexe şi definirea viziunii şi obiectivelor strategice identificate, cu propunarea de măsuri concrete şi a modalităţilor de implementare a acestora în SDTR. În clasificarea actuală, ANRM ia în considerare 79 de substanţe minerale utile pentru care acordă permisele şi licenţele de exploatare. În plus faţă de datele de exploatare actuală, s-au sintetizat şi datele privind licenţele active în curs de aprobare pentru exploatare, în număr de 481, respectiv permisele de exploatare active, cu 924 permise active. O hartă schematică a distribuţiei teritoriale pe tipuri de resurse de substanţe minerale utile este prezentată în Harta 10.1. (sursă ANRM).

Harta 10.1. Distribuţia resurselor minerale exploatate în România Sursa: ANRM

6



6

V.2. Diagnostic

Alcătuirea geologică actuală a teritoriului României este rezultatul succedării, în timp, a unor numeroase episoade de mişcări tectonice ce au dus la consolidarea unor unităţi tectonice cu caracteristici variate.

Resursele de substanţe minerale Situaţia actuală a resurselor de substanţe minerale utile a fost sintetizată pe baza datelor şi raporartelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale ANRM, a datelor de raportare din cadrul planurilor şi strategiilor sectoriale din domeniile minier şi energetic şi a sintezelor tehnico-ştiinţifice de specialitate. În ceea ce priveşte potenţialul României în domeniul materiilor prime critice (cu risc deosebit de ridicat al unei penurii de aprovizionare în următorii 10 ani) şi care sunt deosebit de importante în lanţul valoric pentru competitivitatea industriei la nivelul UE, în special în vederea îndeplinirii obiectivelor politicii în domeniul schimbărilor climatice şi a inovării tehnologice, acesta este scăzut. Cercetarea, explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze naturale are un istoric îndelungat în România. Aceste resurse sunt cantonate în roci sedimentare cu proprietăți de înmagazanire (roci poros-permeabile) cu caracteristici petrografice, structurale și stratigrafice extrem de variabile, din cadrul succesiunilor sedimentare acumulate în bazine de sedimentare active în diverse perioade de evoluție geologică. În ansamblu, zonele cu potențial de hidrocarburi sunt arondate următoarelor unități geologice majore: Unități de platformă: Platforma Est-Europeană (Moldovenească), Platforma Scitică, Platforma Moesică; Bazine de foreland (zona deformată a unităților de platformă la contactul cu zona externă a orogenului): forelandul

Carpaților Orientali, Depresiunea Getică); Unități din zona externă a orogenului carpatic (pânzele flișului extern); Bazine intra-orogenice (Bazinul Transilvaniei, Bazinul Panonic ș.a.); Unități situate off-shore: Platforma continentală românească a Mării Negre. O creștere a rezervelor peste valorile indicate nu poate fi preconizată decât în contextul descoperirii de noi rezerve, atât de tip convențional cât și neconvențional și/sau creșterea gradului de recuperare a rezervelor identificate prin modernizare tehnologică.

Harta 10.2. Perimetrele de prospecţiune şi perimetrele de explorare, dezvoltare şi exploatare Sursa: ANRM


7

Resursele de apă subterană Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subteranein Romania s-a făcut în baza Directivei-cadru europene 2000/60/CE pentru zone cu acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi, conform metodologiei adoptate de APELE ROMANE în cadrul Planului național de management al apelor, luând în considerare următoarele criterii:

geologic;

hidrodinamic;

starea corpului de apă: calitativă, cantitativă.

Criteriul geologic ia în considerare vârsta depozitelor acvifere, caracteristicile petrografice, structurale, și capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa (acvifere de tip poros, fisural şi fisural-carstic). Criteriul hidrodinamic privește dinamica apelor din sistemele acvifere și interconectivitatea și/sau conectivitatea cu apele de suprafață, în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului. Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, constituie criteriul principal de evaluare a sustenabilității, calității, riscurilor și tendințelor de evoluție a resurselor de apă subterane. În România, conform standardizării actuale adoptate de Administrația Națională “Apele Române” au fost identificate, delimitate şi caracterizate un număr de 142 de corpuri de apă subterană (Harta 3). Dintre acestea, 17 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere, iar pentru următoarele 8 corpuri de apă subterană transfrontaliere au fost stabilite acorduri bilaterale, după cum urmează:

patru corpuri de apă subterană cu Ungaria: două în zona conului aluvionar al Someşului: ROSO01-Conul Someşului (Holocen şi Pleistocen superior) şi ROSO13 – Conul Someşului-(Pleistocen inferior) şi două în zona conului aluvionar al Mureşului: ROMU20 Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen) şi ROMU22-Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu);

un corp de apă subterană este transfrontalier cu Serbia (ROBA18-Banat);

două corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu Bulgaria (RODL04 –Sarmaţian şi RODL06-Platforma Valahă);

un corp de apă subterană este transfrontalier cu Republica Moldova (ROPR05-Podişul Central Moldovenesc)

În România, evaluarea tendinţelor s-a realizat pentru toate cele 19 corpuri de apă subterană identificate ca prezentând risc de neatingere a obiectivelor de mediu. Evaluarea tendinţelor s-a realizat, după caz, pentru parametrii care generează situaţia de risc, azotaţi şi/sau amoniu. Ultimele date publicate au la baza seriile de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008.

8



8

Harta 10.3. Corpurile de apă subterană Sursa: ANAR

Din analiza asupra domeniului de studiu au rezultat următoarele:

tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană: ROSO09-– Someşul Mare, lunca şi terasele; ROMU20-Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen); ROBA02 – Fibiş şi ROAG08 – Piteşti.

tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu – coprul de apă ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova).

tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROMU03 -Lunca şi terasele Mureşului superior; ROBA03-Timişoara; ROJI05-Lunca şi terasele Jiului şi afluentilor săi; ROJI06 -Lunca şi terasele Dunării (Calafat); ROOT08-Lunca şi terasele Oltului inferior; ROAG09 – Luncile râurilor Vedea, Teleorman şi Călmăţui; ROIL07-Câmpia Brăilei; ROPR02 -Lunca Prutului mediu şi inferior; ROPR03 -Lunca Bârladului şi RODL07 – Lunca Dunării (Hârşova – Brăila).

tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROAG03 – Colentina, ROOT01 – Depresiunea Ciucului şi ROOT02-Depresiunea Brasov.

tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu în cazul corpului de apă subterană ROIL06 – Lunca râului Călmăţui.

Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective. Având în vedere că în România sistemul de monitorizare a corpurilor de ape subterane a fost modernizat şi adaptat cerinţelor Directivei Cadru Apă începând cu 22 decembrie 2006, tendinţele determinate în această fază trebuie considerate cu anumite rezerve deoarece, pentru evaluarea acestora, s-au luat în considerare şi date anterioare acestui an.

Din analiza presiunilor şi impactului asupra corpurilor de apă subterană a rezultat că, datorită condiţiilor naturale de curgere şi a încărcării istorice cu poluanţi, 19 corpuri de apă subterană din România sunt la risc de a nu atinge starea chimica bună până în 2020 prin aplicarea măsurilor de bază, fiind necesare măsuri suplimentare de tipul:

realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (<2000 l.e.);

aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole înzonele ne-vulnerabile;

aplicarea agriculturii organice etc.


9

Alte măsuri suplimentare necesare se referă la realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran. Se vor realiza modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Rezultatele proiectelor de cercetare vor permite evaluarea timpului necesar pentruatingerea obiectivelor de mediu prin luarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare. Estimarea potenţialului sectorului energetic Această estimare cuprinde cuprinde următoarele avantaje competitive, oportunităţi, dar şi deficienţe ale sistemului, respectiv riscuri şi vulnerabilităţi.

Avantaje competitive:

Tradiţie îndelungată și expertiză în domeniul resurselor primare și în industria de producere a energiei electrice şi termice;

Resurse naţionale importante de energie primară, în special cărbune, petrol şi gaze naturale și un potenţial hidroenergetic insemnat, care asigură o dependenţă faţă de importurile de resurse energetice mai mică decât media europeană;

Potenţial important de resurse regenerabile exploatabile, susţinut de o piaţă funcţională de Certificate Verzi; Rezerve de lignit cu un grad ridicat de cunoaştere concentrat pe o suprafaţă relativ redusă de cca. 250 km2 în care

operează cariere de mare capacitate; Infrastructura complexă şi diversificată: reţele naţionale de transport energie electrică, gaze naturale, ţiţei, produse

petroliere, capacităţi de rafinare, de transport maritim şi capacităţi portuare importante la Marea Neagră; Structură diversificată şi echilibrată a producţiei de energie electrică; Deficienţe ale sistemului: Multe dintre instalaţiile de exploatare a resurselor primare, producere, transport şi distribuţie a energiei sunt învechite

şi depăşite tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari;. Lipsa finanţării pentru implementarea tehnologiilor performante în sectorul de extracţie al huilei; Durata de funcţionare depăşită pentru 70% din conductele de transport gaze naturale şi a aproximativ 27% din staţiile

de reglare măsurare; Nivelul scăzut al surselor de finanţare comparativ cu necesităţile de investiţii în infrastructura Sistemului Naţional de

Transport gaze naturale (SNT); Eficienţa energetică redusă pe lanţul producţie-transport-distribuţie-consumator final de energie; Lipsa unor măsuri financiare de susţinere a proiectelor şi programelor de creştere a eficienţei energetice; Performanţe sub potenţial ale unor companii miniere şi energetice cu capital de stat; Capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare în sectorul energetic şi sectorul minier; Lipsa unor măsuri clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termică din sisteme centralizate, în

condiţiile opţiunilor crescânde ale populaţiei pentru încălzirea individuală a locuinţelor în mediul urban; Mare parte din unităţile de producere energie electrică nu respectă normele din Uniunea Europeană pentru emisia

unor poluanţi în aer. Alinierea la aceste cerinţe necesită fonduri importante şi se realizează treptat, conform calendarului de conformare negociat, dar în unele cazuri sunt mari întârzieri;

Efort financiar major pentru conformarea cu reglementările de mediu şi pentru ecologizarea terenurilor eliberate de instalaţii, precum şi pentru depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;

Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a cărbunelui şi uraniului.

Oportunităţi:

Poziţie geografică favorabilă pentru a participa la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de ţiţei, gaze naturale;

Existenţa pieţelor fizice de energie, precum şi posibilităţile de acces la pieţe regionale de energie electricăşi gaze naturale cu oportunităţi de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional;

Capacitate disponibilă în sistemul naţional de transport gaze naturale ce poate asigura preluarea solicitărilor utilizatorilor;

Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile; Accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în domeniul energiei; Existenţa unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze volumul necesar de servicii tehnologice de sistem; Existenţa experienţei îndelungate în minerit şi extracţia şi prelucrarea hidrocarburilor şi a unei infrastructuri importante

pentru exploatarea resurselor de cărbune şi uraniu; Existenţa unor perimetre cu rezerve considerabile de lignit.

10



10

Riscuri şi vulnerabilităţi:

Rezervele economic exploatabile de ţiţei, gaze naturale si uraniu sunt limitate, în condiţiile în care nu vor fi descoperite noi zăcăminte importante;

Impredictibilitatea preţurilor la hidrocarburi pe pieţele internaţionale; Incertitudini în privinţa evoluţiei consumului de energie şi a relansării economice; Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programelor de investiţii în eficienţă energeticăşi dezvoltarea

serviciilor energetice; Diminuarea activităţii de exploatare a huilei, urmare a acumulării de datorii istorice şi a politicii UE privind

subvenţionarea acestei activităţi; Dificultăţi în activitatea de exploatare a lignitului ca urmare a lipsei unei reglementări specifice care să asigure

valorificarea în interes de utilitate publică a rezervelor de lignit cu o dreaptă şi justă despăgubire a deţinătorilor de terenuri.

Costuri mari de exploatare a uraniului, din cauza variaţiei parametrilor mineralizaţiei şi a discontinuităţii acesteia; Opoziţia autorităţilor publice locale şi a autorităţilor teritoriale cu privire la acceptarea deschiderii de noi capacităţi de

producţie în domeniul exploatării minereurilor de uraniu; Posibila creştere accentuată a preţului mondial la uraniu; Posibila schimbare a atitudinii publicului faţă de construcţia de noi centrale nucleare şi de depozite de deşeuri

radioactive.

V.3. Tendinţe de evoluţie

Continuarea procesului de punere în evidenţă a noi resurse convenţionale prin explorarea de noi structuri cu potenţial atât onshore cât şi offshore, explorarea şi dezvoltarea în extindere a unor structuri cunoscute aflate parţial în exploatare sau abandonate;

Utilizarea unor tehnologii avansate de recuperare primară/secundară a unor rezerve considerate anterior ne-economice, redeschiderea şi/sau creşterea gradului de recuperare a rezervelor cunoscute;

Dezvoltarea, încă timidă, a unor sisteme hidroenergetice noi şi/sau reabilitarea celor existente; Creşterea încă foarte lentă a ponderii resurselor regenerabile; Deteriorarea treptată a sistemelor de transport în lipsa accelerării procesului de reabilitare a acestui sistem, proces

început încă din 1996; Creşterea continuă a consumului de resurse energetice, factor major de presiune asupra identificării rapide de noi

resurse în vederea susţinerii politicilor de securitate energetică. V.4. Priorităţi de dezvoltare

Priorităţile de dezvoltare sunt legate de necesitatea asigurării resurselor energetice în contextul dezvoltării durabile. Acestea se vor constitui într-un set de programe şi măsuri propuse pentru: Creşterea ponderii resurselor regenerabile; Diminuarea impactului ambiental; Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale; Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor; Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic; Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de stimulare a

investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici; Definirea exactă a priorităţilor la nivel naţional şi local se va face după analiză integrată a rezultatelor studiilor din

domeniile conexe din SDTR.

V.5. Viziune şi obiective strategice

Viziunea: Creșterea competitivității sectorului de resurse primare și asigurarea alimentării cu energie prin asigurarea durabilității resurselor naturale.

Politica Uniunii Europene în domeniul resurselor energetice pentru perioada până în 2020 se bazează pe trei obiective fundamentale, subscrise unor pachete legislative de reformă legislativă şi de reglementare:

Durabilitate – obiectiv urmărit preponderent prin Pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” ce vizează în prinicipal reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES), creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic al UE, precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi şi o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice;

Competitivitate – vizează asigurarea funcţionabilităţii pieţei interne de energie;în acest sens, în septembrie 2008, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piaţa internă de energie;

Siguranţă în alimentarea cu energie – vizează reducerea vulnerabilităţii UE în privinţa importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize energetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor.


11

V.6. Obiective specifice, programe şi proiecte

Obiective Specifice Naționale OSN 1. Creșterea securității consumului și alimentării cu energie; OSN 2. Dezvoltarea competitivității prin asigurarea funcționabilității pieței de energie; OSN 3. Reducerea gazelor cu efect de seră în contextul dezvoltării economice. Obiective Specific Teritoriale OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului pentru exploatarea resurselor naturale; OST 2. Scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile; OST 3. Creșterea eficienței consumului de resurse, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor regenerabile în total consum, la nivel de teritorii; OST 4. Remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale. Politici şi programe: Creşterea ponderii resurselor regenerabile; Diminuarea impactului ambiental; Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale; Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor; Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic; Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de

stimulare a investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici.

12



12

Anexă. Cuprinsul Raportului final

Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 3. Protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

I.2. Tipul raportului

Raport final

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

S.C. Agora Est Consulting SRL Autori: prof. dr. Corneliu Dinu, Vlad Diaconescu

I.5. Cuprinsul studiului

I. Informaţii generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor, colaboratorilor I.4. Lista consultanţilor de specialitate I.5. Cuprinsul studiului I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor I.7. Lista tabelelor şi graficelor I.8. Anexe

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici II.4.4. Reprezentări cartografice

II.5. Bibliografie şi surse II.5.1. Studii şi publicaţii II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări II.5.3. Strategii II.5.3. Date statistice II.5.4. Date cartografice

III. Analiză şi recomandări III.1. Analiza-diagnostic a situaţiei III.1.1.a. Resursele minerale utile exploatate III.1.1.b. Analiza principalelor substanțe și grupe de substanțe minerale utile

III.1.2. Resursele de hidrocarburi: petrol și gaze naturale III.1.2.a. Zăcăminte comerciale PETROM III.1.2.b. Zăcăminte comerciale ROMGAZ III.1.2.c. Perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare III.1.3. Resursele de apă subterană III.1.3.a. Identificarea, delimitarea și caracterizarea corpurilor de ape subterane


13

III.1.3.b. Corpurile de apă subterană în interdependență cu corpuri de aoe de suprafață și cu ecosisteme terestre

III.1.3.c. Prelevări de apă și reîncărcarea corpurilor cu ape subterane III.1.3.d. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană și riscul neatingerii

obiectivelor de mediu III.1.3.e. Evaluarea tendințelor semnificative, susținute și crescătoare ale poluanților, grupurilor de

poluanți și indicatorilor de poluare pentru corpurile de apă subterană cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu

III.1.3.f. Măsuri preconizate pentru atingerea obiectivelor de mediu III.1.4. Resursele naționale de energie primară - situație, grad de utilizare, consumuri, previziuni III.1.4.a. Generalități III.1.4.b. Situația resurselor de energie primară pe tipuri, condiții de zăcământ, condiționalități

locale/regionale III.1.4.c. Estimarea potențialului sectorului energetic III.1.5. Resursele regenerabile de energie III.1.6. Situația sistemelor de transport și stocare III.1.7. Impactul ambiental al activitățilot din domeniul resurselor naturale la nivel teritorial și național III.2. Tendinţe de evoluţie III.3. Priorităţi de dezvoltare

III.3.1. Măsuri pentru stimularea şi susţinerea iniţiativelor publice şi private de protecţe a patrimoniului III.3.2. Dezvoltarea unei conştiinţe colective de protecţie a patrimoniului III.3.3. Specificul cultural local- noţiune-cheie pentru dezvoltare III.3.4. Echilibrul între protejare şi dezvoltare – obiective şi control

III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicaţii economice, sociale, de mediu

IV. Elemente strategice şi operaţionale IV.1. Viziune și obiective specifice

IV.1.1. Diagnostic în privinţa monumentelor istorice şi a patrimoniului construit IV.1.2. Viziune şi obiective strategice în domeniul patrimoniului natural, cultural şi al peisajului IV.1.3. Viziune şi obiective în domeniul patrimoniului cultural IV.1.4. Obiective specifice în privinţa monumentelor istorice şi al patrimoniului construit

IV.2. Politici publice, programe şi proiecte IV.2.1. Obiective naţionale şi programe asociate acestora IV.2.2. Obiective teritoriale şi programe asociate acestora IV.2.3. Obiective locale şi programe asociate acestora

IV.3. Modalităţi de implementare IV.3.1. Cadru legislativ necesar IV.3.2. Cadru instituţional necesar IV.3.3. Responsabilităţi IV.3.4. Mecanisme de implementare

IV.4. Monitorizare şi evaluare a rezultatelor IV.4.1. Monitorizarea aplicării strategiei IV.4.2. Indicatori de rezultat IV.4.3. Indicatori de impact

I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 10.1. Harta cu distribuţia resurselor minerale exploatate în România (sursa: ANRM) Harta 10.2. Perimetrele de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră (sursa: ANRM) Harta 10.3. Perimetrele de prospecţiune şi perimetrele de explorare, dezvoltare şi exploatare(sursa: ANRM) Harta 10.4. Corpurile de apă subterană (sursa: ANAR) Harta 10.5. Starea calitativa (chimică) a corpurilor de apă subterană (sursa: ANAR) Harta 10.6. Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni

I.7. Lista tabelelor şi graficelor

Tabelul 20.1. Lista cuprinzând zonele de interes arheologic naţional cf. O.M.C.C. 2843/ 2006. Tabelul 20.2. Zonele de protecţie şi zone protejate aferente VPCIN, MLPM, MI Tabelul 20.3. Zonele protejate de interes cultural - sinteză Tabelul 20.4. Numărul poziţiilor din Lista monumentelor istorice, după capitol (201, 2013) Tabelul 20.5. Monumente istorice, VPCIN şi MLPM – total pe regiuni de dezvoltare Tabelul 20.6. Ierarhia regiunilor de dezvoltare după numărul de monumente istorice

14



14

Tabelul 20.7. Ierarhia regiunilor de dezvoltare după numărul de monumente istorice din capitolul I - arheologie Tabelul 20.8. Ierarhia regiunilor de dezvoltare după numărul de monumente istorice din capitolul II – arhitectură Tabelul 20.9. Ierarhia regiunilor de dezvoltare după numărul VPCIN Tabelul 20.10. Monumente istorice, VPCIN şi MLPM – total pe judeţe şi regiuni de dezvoltare Tabelul 20.11. Judeţe după numărul real de monumente istorice 2013 şi 2010, pe grupe valorice Tabelul 20.12. UATdupă numărul real de monumente istorice 2013, pe medii Tabelul 20.13. Numărul MI după categorii (monument, ansamblu, sit) – LMI, Cap. I – arhitectură (2004). Tabelul 20.14. Numărul MI ale educaţiei (şcoli, licee, colegii, sedii de facultăţi, universităţi, spaţii Tabelul 20.15. Densitatea patrimonială în Europa (S. Nistor, 2013) Tabelul 20.16: Obiective de patrimoniu construit de importanţă naţională aflate în zone defavorizate (S. Nistor, 2013) Tabelul 20.17. Alocarea fondurilor programului naţional de restaurare - 1997-2013 Tabelul 20.18. Obiective de restaurare PNR, fonduri şi stadiul lucrărilor (2013) Tabelul 20.19. Obiective de patrimoniu construit de importanţă deosebită aflate în zone de risc natural (S. Nistor, 2013) Tabelul 10.1. Materii prime critice Tabelul 10.2. Lista substanţelor minerale conform clasificării actuale a ANRM Tabelul 10.3. Licenţe active în procedura de aprobare pentru exploatare (sursa ANRM) Tabelul 10.4. Categoriile de substante si grupuri de substante minerale utile utilizate in analiza SWOT, cu indicarea resursei minerale si a productiei nete la nivelul anului 2011 (pentru 2012 raportarea nu este finalizata) Tabelul 10.5. Mine închise, după actul normativ (sursa: SNIM) Tabelul 10.6. Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale din România până în anul 2020 (sursa: ANRM) Tabelul 10.7. Zăcăminte comerciale PETROM (sursa: ANRM) Tabelul 10.8. Zăcăminte comerciale ROMGAZ (sursa: ANRM) Tabelul 10.7. Acordurile de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare (sursa; ANRM) Tabelul 10.9. Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă (sursa: ANAR) Tabelul 10.10. Exploatări semnificative (>1500 mii mc/an) de ape subterane (sursa: ANAR) Tabelul 10.11. Starea apelor subterane (sursa: ANAR) Tabelul 10.12. Situaţia resurselor naţionale de energie primară (sursa: ME, Strategia energetică 2011 – draft) Tabelul 10.13. Consumul intern de energie primară [mii tep] (sursa: ME, Strategia energetică 2011 – draft) Tabelul 10.14. Producţia de energie primară [mii tep] (Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a

României – colecţii) Tabelul 10.15. Prognoza – capacitate netă de producere şi consum (Sursa: ANRE, Raport anual ANRE, 2012, 31 iulie 2013) Tabelul 10.16. Puterea netă disponibilă şi consumul Tabelul 10.17. Potenţialul naţional al surselor regenerabile din România Tabelul 10.18. Consumatori, după sursa alimentării – 2008-2012 Tabelul 10.19. Număr de clienţi finali şi structura consumului Graficul 10.1. Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană Graficul 10.2. Puterea instalată în unităţi de producere energie electrică care beneficiază de sistemul de promovare Graficul 10.3. Structura pe tipuri de resurse a energiei electrice livrate în sistem (ANRE) Graficul 10.4. Tipul surselor de gaze în luna mai 2013 (sursa ANRE) Graficul 10.5. Structura surselor interne de gaze în luna mai 2013 (sursa ANRE) Graficul 10.5. Structura surselor totale interne și importuri de gaze în luna mai 2013 (sursa ANRE) Graficul 10.7. Defalcat pe surse interne și import, incluzând consumul curent și înmagazinarea (sursa ANRE) Graficul 10.8. Producția internă lunară de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai (ANRE) Graficul 10.9. Consumul lunar de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai (ANRE)

I.8. Anexe

Anexa 10.1. Sinteză privind geologia României cu precizarea sistemelor majore de falii și a faliilor potențial active

Date post:	07-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	ngoque
View:	259 times
Download:	8 times

Conservarea si gestionarea resurselor naturale

Documents