Cuprins

Capitolul I Prezentarea organizaţiei2.1Denumirea organizaţiei: S.C. CONPET S.A.2.2. Profilul de activitate1.3. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiţii concurenţialeCapitolul II Descrierea managementului organizaţional.1.Factorii de mediu a impactului asupra organizatiei2.3. Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţieiSisteme de management al calitatii identificate la nivelul organizaţieiCapitolul III Cercetarea impactului problemelor şi reglementărilor de mediu asupra managementului S.C. CONPET S.A. 3.1. Consideraţii generale cu privire la relaţia întreprindere – mediu ambiant 3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii. Factorii de influenţă ai mediului care influenţează întreprinderea 3.2.1. Macromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii firmei 3.2.2. Micromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii firmei 3.3. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei 3.3.1. Factorul de mediu sol 3.3.2. Factorul de mediu aer 3.3.3. Factorul de mediu apă 3.3.4. Impactul poluanţilor produşi de activitatea desfăşurată de S.C.COMER S.A. asupra mediului 3.4. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor în cadrul organizaţiei S.C. CONPET S.A. Capitolul IV Proiectarea sistemului de indicatori de performanţă de mediu specifici organizaţiei S.C. CONPET S.A. 4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031 4.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizaţiei S.C. CONPET S.A. 4.3. Performanţe de mediu propuse, obiectivele şi ţintele de mediu ale organizaţiei S.C. CONPET S.A. 4.4. Identificarea acţiunilor manageriale şi a resurselor necesare atingerii performanţelor de mediu 4.5. Criteriile de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu 4.6. Identificarea responsabilităţilor de mediu a managerilor organizaţiei (manager general, manager tehnic, responsabil de mediu) 4.7. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri ale organizaţiei 4.8. Întocmirea diagramei de relaţii de mediu pentru fiecare departament al structurii organizaţionaleConcluziiBibliografie

Capitolul 1

1

Prezentarea organizaţiei

2.1Denumirea organizaţiei: S.C. CONPET S.A.

1. Politica de mediuÎn activitatea CONPET protecţia mediului este o preocupare majoră, ca parte componentă a procesului de transport, reprezentând totodată o obligaţie morală, socială şi juridică faţă de populaţie şi proprietăţile publice şi particulare. Începând cu anul 2003, CONPET S.A. a demarat strategia de integrare a mediului cu toate componentele sale, în politica Uniunii Europene în domeniu .Principalele elemente ale managementului de mediu sunt: - stabilirea obiectivelor politicii de mediu; - întocmirea unor PROGRAME ANUALE DE MEDIU, care urmăresc protejarea mediului înconjurător cu toate componentele sale - identificarea, urmărirea şi controlul surselor de poluare - pregătirea de programe de acţiune pentru intervenţii în caz de urgenţă - procurarea de echipamente şi utilaje moderne de intervenţie şi instruire a personalului pentru astfel de situaţii - efectuarea unor simulări în caz de avarie pe conducte - colaborarea cu Agenţiile de Protecţia Mediului şi agenţiile de resort. Procedurile de exploatare a sistemului de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere au fost modificate în conformitate cu reglementările privind protecţia mediului impuse de legislaţia în vigoare şi de normele internaţionale. Măsuri organizatorice luate pentru reducerea impactului asupra mediului: - existenţa unui personal cu atribuţii specifice la fiecare nivel al structurilor organizatorice; - sarcini privind protecţia mediului în atribuţii personalului de exploatare la toate locurile de muncă - comunicare internă (în cadrul companiei) şi externă (cu autorităţile de mediu) pe baza rapoartelor periodice - „Autorizaţii de mediu” pentru obiectivele existente şi „Acorduri de mediu” pentru cele noi sau reabilitate - programe de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi - proceduri privind prevenirea poluării mediului şi modul de intervenţie în cazuri accidentale.2. Politica socială şi comunitarăPreocuparea continuă a conducerii societăţii pentru asigurarea unor condiţii de lucru adecvate a salariaţilor CONPET, a condus la stabilirea unor orientări ferme privind extinderea activităţilor sociale. S.C.CONPET S.A. s-a implicat atât în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor săi, cât şi în viaţa comunităţii prin: - construirea de locuinţe pentru salariaţi - asigurarea transportului salariaţilor - asigurarea echipamentelor de lucru şi protecţie - asigurarea asistenţei medicale gratuite

- construirea şi amenajarea unor baze sportive - compensarea parţială a biletelor de odihnă şi tratament

2

- amenajarea în cadrul punctelor de lucru de spaţii de cazare pentru echipele de intervenţie; - sponsorizarea unor acţiuni umanitare şi a unor manifestări cultural-sportive în colaborare cu Autorităţile Publice Locale.CONPET S.A. este şi un promotor al activităţilor sportive, clubul sportiv al societăţii având în palmares titluri de campioni şi vice-campioni în competiţii europene şi naţionale la karate, popice, ciclism si box . Colaborarea Patronat - Sindicat se bazează pe respectarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă în vigoare, astfel încât activitatea să se desfăşoare fără disfuncţionalităţi şi să se evite convulsiile sociale.3. Politica economicăRestructurarea tehnologică şi organizatorică a societăţii va avea loc odată cu finalizarea Proiectului de Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte, care reprezintă o componentă majoră a Proiectului de Modernizare a Sectorului Petrolier din România. Acest proiect este parţial finanţat de Banca Mondială, şi se află în faza de finalizare (probe tehnologice), fiind rezultatul colaborării societăţii cu companii precum ABB INFORMATION SYSTEMS, TELVENT şi PLE. Principalele componente ale proiectului sunt: - reabilitarea sistemului de conducte de transport; - optimizarea proceselor din staţiile de pompare prin introducerea de tehnologii moderne de control şi supraveghere compatibile cu sistemul SCADA - instalarea unui sistem de telecomunicaţii; - instalarea SCADA - modernizarea şi sistematizarea staţiilor de pompare. Obiectivele implementării Proiectului de Reabilitare sunt: - mărirea nivelului de securitate în operarea sistemului de transport - reducerea pierderilor de transport - optimizarea consumurilor de energie, combustibil şi lubrifianţi; - reducerea costurilor de operare - îmbunătăţirea sistemului operaţionalObiectivele acestui program sunt: - eficientizarea structurii societăţii - implementarea noilor activităţi impuse de realizarea reabilitării şi modernizării Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte (instalarea sistemului de telecomunicaţii şi SCADA) - introducerea şi dezvoltarea Sistemului Informatic Managerial - reorganizarea funcţiilor contabile pentru implementarea şi utilizarea noilor practici de contabilitate - aplicarea unei strategii funcţionale orientată spre controlul costurilor (centre de costuri); - accelerarea funcţiilor de Protecţie a Mediului şi Calitate.4. Recunoaştere şi rezonanţa internă şi internaţională Performanţele obţinute în decursul anilor de CONPET S.A. şi-au găsit recunoaşterea naţională prin decernarea unor prestigioase trofee în cadrul fiecărei ediţii a „Topului Judeţean’’ şi a „Topului Naţional al Firmelor’’, clasamente întocmite anual de Camera de Comerţ şi Industrie a României, respectiv Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Prahova. Participarea la expoziţii, conferinţe şi congrese internaţionale ne-a adus recunoaşterea pe plan extern, CONPET devenind una dintre cele mai reprezentative companii româneşti din industria petrolieră. Pentru echipa managerială a companiei, promovarea imaginii firmei pe plan intern şi internaţional, precum şi îmbunătăţirea comunicării în cadrul societăţii reprezintă un obiectiv de maximă importanţă.

3

Societatea CONPET este membră a unor organisme interne şi internaţionale – Comitetul Naţional Roman al Consiliului Mondial al Energiei, Federaţia Patronală „Petrol şi Gaze’’, „UGIR – 1903’’, şi a reprezentant cu succes România la manifestări internaţionale de prestigiu precum “Congresul Mondial al Petrolului” - cel mai important eveniment în domeniul petrolier, “Caspian Energy to Europe” sau “Gas & Oil”- Belgrad.CONPET S.A. este membră a unor organisme interne şi internaţionale precum « Concordia Petrolieră » , « Comitetul Roman pentru Organizarea Congreselor Mondiale ale Petrolului » şi « Comitetul Roman al Consiliului Mondial al Energiei ».În anii 1991, 1994, 1997, 2000 şi 2002 – CONPET S.A. a participat la lucrările ”Congresului Mondial al Petrolului” – cea mai prestigioasă manifestare în domeniu.CONPET S.A. este o prezenţă constantă la târguri şi expoziţii interne şi internaţionale, conferinţe şi seminarii. De asemenea, a obţinut şi „Diploma şi Trofeul de Excelenţă” în anii 1997-2002, pentru rezultate obţinute în ultimii ani, acordat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

2.2. Profilul de activitate

S.C. CONPET S.A. are ca obiect de activitate aprovizionarea cu ţiţei indigen şi din import (inclusiv în sistem procesing) şi derivate ale acestuia (gazolina, etan lichid şi condens) a rafinăriilor din ţară, precum şi tranzitarea de ţiţei pe Dunăre pentru parteneri externi. Acest produs implică prelucrarea, depozitarea , transportul, selecţionarea şi livrarea ţiţeiului.

Calitatea, siguranţa transportului şi protecţia mediului sunt susţinute de implicarea companiei în repararea şi întreţinerea conductelor, utilajelor, echipamentelor şi mijloacelor de transport din dotare.

Sistemul de transport al S.C. CONPET S.A. constă în 4500 km de conducte, cu dimensiunile între 2” si 28”, 30 staţii de pompare, câteva sute de cisterne pentru transportul pe calea ferată, din care 50 sunt proprietatea S.C. CONPET S.A., iar restul închiriate şi 25 puncte de operare şi întreţinere.

Pentru preluarea, depozitarea, transportul şi livrarea ţiţeiului, gazolinei şi etanului, S.C. CONPET S.A. dispune de două subsisteme distincte şi anume:A. Subsistemul de transport al ţiţeiului, gazolinei şi etanului produse de schelele de petrol din ţară şi este organizat astfel:Transportul ţiţeiului – CONPET dispune de 59 puncte de primire a ţiţeiului de la schele de petrol din teritoriu, şi un punct de primire a ţiţeiului de la Petromar Constanţa provenit de la platforma din zona Mării Negre. Punctele de primire sunt dispersate pe raza a 23 judeţe fiind racordate la reţeaua de conducte pentru transportul pe calea ferată. Pentru situaţia din urmă, CONPET dispune de 12 rampe de încărcare a ţiţeiului şi una de descărcare. Descărcarea ţiţeiului la rafinării se face prin rampe aflate în proprietatea acestora.Transportul gazolinei - CONPET preia amestecul gazolina-gaze lichide de la 13 schele de petrol prin 18 puncte de primire. Dintre acestea 16 sunt racordate la reţeaua de conducte magistrale sau locale, transportul făcându-se prin pompare. Celelalte două puncte de primire evacuează la rampele de încărcare în cisterne de cale ferată.Transportul etanului - CONPET preia etanul din cadrul instalaţiei de deetanizare turburea şi-l pompează pe o conducta de 59/16’’ la rafinăria Piteşti.

B.Sistemul de transport al ţiţeiului import.S.C. CONPET S.A. dispune în zona portului Constanţa de patru staţii de pompare corespunzător celor patru magistrale, respectiv 14’’, 20’’, 24’’, 28’’.

În afara ţiţeiului importat pentru consumul intern, pe aceleaşi conducte magistrale se mai transportă şi ţiţei import processing pe baza unor contracte de prestări servicii încheiate

4

cu rafinăriile care prelucrează astfel de ţiţei. De asemenea, pe conductele magistrale de import se transportă în lituri şi ţiţei indigen off shore, extras prin platformele amplasate în Marea Neagră, primit de la Petromar Constanţa.

Procesul tehnologic de transport prin conducte este relativ simplu şi presupune în general existentă unei conducte, una sau mai multe staţii de pompare şi rezervoare de stocare.

Pentru realizarea obiectului de activitate firma CONPET are o dotare tehnica corespunzătoare, elementele principale care compun sistemul de transport fiind:

Rezervoare de ţiţei: firma dispune de un număr de rezervoare amplasate în incinta staţiilor de pompare, a rampelor de încărcare în cisterne şi în puncte de predare la rafinării. Capacitatea rezervoareloreste cuprinsă între 500-3000 mc(la staţiile aferente transportului ţiţeiului indigen) şi între 27000-50000 mc(la staţiile aferente transportului ţiţeiului important). Rezervoarele servesc la stocarea temporara a ţiţeiului şi la măsurarea cantităţii predate-primite. Ele sunt de tip atmosferic, cu capac fix sau capac flotant.

Pompele de transport:pompele folosite pentru crearea energiei hidraulice necesara transportului sunt de doua tipuri:

1.Pompe centrifuge: intreaga retea de transport a titeiului importat este echipata cu pompe centrifuge, majoritatea din import si o mica parte de fabricatie indigena, actionate cu motoare electrice intre 100-1200kW si capabile sa realizeze debite de 300-800mc/h2.Pompe cu piston: reteaua de transport a titeiului indigen este prevazuta de intregime cu pompe cu piston, de fabricatie romaneasca, Ele sunt de tipul duplex cu dublu efect sau triplex cu dublu efect, actionate de motoare electrice cu puteri pana la 160kW si capabile sa realizeze debite pana la 110mc/hConducte de transport:CONPET dispune de o retea de conducte pentru transportul titeiului, gazolinei si etanului extinsa pe tot teritoriul tarii.Conductele au diametre cuprinse intre 4” si 28”. Lungimea totala a conductelor magistrale depaseste 3500 km, la care se adauga conductele locale si de record;Instalatii si cladirii anexe: statiile de pompare dispun de o serie de instalatii anexe ca: statiile de pompare dispun de o serie de instalatii anexe ca: instalatii de incalzire tehnologica, pompe de transfer local, instalatii pentru stins incendii, laboratoare de analize, instalatii de telefonie, radio, etc.

1.3. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiţii concurenţiale

Pentru a se putea dezvolta în condiţii prielnice, societatea are nevoie să-şi desemneze liniile definitorii ale atitudinii şi conduitei în vederea atingerii anumitor obiective. Principalul obiectiv al firmei CONPET S.A. este obţinerea de profit din prestarea de servicii în domeniul petrolului, prin preluarea, depozitarea, selecţionarea şi livrarea ţiţeiului, gazolinei şi etanului din ţară şi import.Obiectivele derivate ale societăţii sunt: - creşterea capacităţii de transport în măsura în care cererea va înregistra creşteri semnificative - scăderea cheltuielilor de exploatare prin retehnologizarea sistemului de transport; - extinderea gamei de servicii ca urmare a tendinţei de plafonare a cererii de transport, S.C. CONPET S.A. îşi propune, pe lângă atingerea obiectivelor de mai sus canalizarea fondurilor disponibile şi în direcţia diversificării gamei de servicii şi anume: asistenţa socială, comerţ, activitate agro-industrială, activitate sportivă, etc.

5

Ca urmare a gradului ridicat de uzură fizică şi morală a capacităţilor tehnice, CONPET S.A. a solicitat şi obţinut un împrumut de la Banca Mondială, prin intermediul Guvernului României, în vederea retehnologizării sistemului de transport. Proiectul este în curs de derulare şi are ca scop reducerea cheltuielilor cu energia electrică, îmbunătăţirea sistemului de comunicaţii, creşterea siguranţei în exploatare prin prevenirea avariilor şi reducerea imobilizărilor datorate acestora, înlocuirea tronsoanelor de conducte cu grad avansat de uzură, etc.

Aceste obiective se vor realiza prin informatizarea reţelelor de transport care presupune culegerea, transmiterea şi prelucrarea automată a datelor referitoare la parametrii conductelor şi adaptarea deciziilor în timp util şi în cunoştinţă de cauză.Activitatea S.C. CONPET S.A. nu este influenţată decât în mică măsură de activitatea altor firme, obiectivul principal al activităţii, ţiţeiul, este preluat chiar de la sursă şi distribuit către rafinării.Energia de bază, curentul electric, este disponibil şi acum şi în viitor într-o măsură mai mare decât celelalte surse de energie, CONPET S.A. nefiind printre marii consumatori de energie electrică. Transportul, livrarea, utilizarea şi facturarea acestei forme de energie nu ridică nici un fel de probleme. Materia primă folosită, ţiţeiul, prin utilizările sale drept combustibil sau materie prima în industria chimică are un rol hotărâtor în funcţionarea economiei româneşti. Din acest motiv se estimează că sarcina de transport se va menţine la cote ridicate prin compensarea declinului natural al zăcămintelor româneşti cu creşterea importurilor.

Practic, nu există concurenţă în ţară din partea altei firme. Apariţia unui concurent este puţin probabilă datorită pe de o parte a rezervei de capacitate de transport (circa 40%), iar pe de altă parte a relaţiilor tradiţionale dintre CONPET cu furnizorii şi beneficiarii săi.S.C. CONPET S.A. urmăreşte îmbunătăţirea şi creşterea eficienţei serviciilor prestate pentru clienţii tradiţionali şi intenţionează să acţioneze prin: - scăderea pierderilor tehnologice de transport. În acest sens există programe aflate în desfăşurare pentru inspectarea sistemului de conducte din punct de vedere al integrităţii şi în funcţie de rezultatele acestora, înlocuirea porţiunilor necorespunzătoare. De asemenea, prin programul de modernizare al staţiilor de pompare se doreşte trecerea la sistemul de transport închis, fapt ce va permite micşorarea pierderilor generate prin depozitare - posibilitatea de selecţionare a ţiţeiului şi transportul în loturi pentru diverşi clienţi. Acest lucru va putea fi realizat prin urmărirea permanentă a caracteristicilor fizice a fluidelor transportate cu echipamente electronice, dintr-un dispecerat central şi dirijarea lor pe reţeaua de conducte în funcţie de necesităţi, lucru ce se poate realiza prin introducerea unui sistem SCADA - introducerea unor sisteme de tarifare flexibile, în funcţie de cantitatea transportată şi distanţa de transport. În acest sens se află în desfăşurare un “Studiu pentru Rate şi Tarife” al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, iar CONPET S.A., prin reorganizarea instituţională pe care o va implementa în perioada următoare, a avut în vedere crearea sistemelor de urmărire a costurilor care să permită o astfel de modalitate de diferenţiere a tarifelor - îmbunătăţirea sistemelor de măsurare, raportare şi facturare. Acest lucru se va putea realiza prin introducerea debitmetriei fiscale la preluarea şi transferul ţiţeiului, programul fiind în desfăşurare în momentul actual.Din punct de vedere al pieţei, atenţia firmei se îndreaptă, de asemenea către potenţialii noi clienţi, atât autohtoni cât şi străini. În acest sens, pentru piaţa internă, putem discuta de

6

apariţia unor noi importatori autohtoni (PETROGAZ ), cu care firma CONPET S.A. doreşte să stabilească relaţii de afaceri cât mai curând.CONPET S.A. are, de asemenea, posibilitatea, datorită ieşirii la Marea Neagră, de a tranzita ţiţeiul brut pe teritoriul României pentru ţările dunărene, preocuparea firmei fiind de prelungire a distanţei pe care se poate realiza tranzitul prin conducte pe teritoriul României.Din analiza utilizării capacităţii de transport coroborată cu necesităţile tehnologice şi cu cerinţe de transport produse petroliere de către firma ARPECHIM S.A., ţinând cont şi de previziunile privind importurile de ţiţei, există posibilitatea de convertire a conductei de produse petroliere prin portul Constanţa.

Programul de concesionare a unor perimetre petroliere iniţiat de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale oferă posibilitatea de atragere a unor noi clienţi pentru prestare de servicii de transport, utilizând reţeaua de transport existentă. În acest sens CONPET S.A. urmăreşte îndeaproape licitaţiile organizate pentru firmele ce vor începe activităţi de explorare.

Capitolul 2

Descrierea managementului organizaţional

1.1. Structura organizaţională a organizaţiei S.C. CONPET S.A.

7

Ca exprimare a organizaţiei formale , structura organizatorică a unei întreprinderi se proiectează pe baza unor norme, reguli, principii şi documente oficiale.Structura organizatorică, componenta structurii generale a firmei, reflectă anatomia întreprinderii. Modul de concepere, detaliere, implementare a acesteia influenţează activităţile impuse de realizarea obiectivelor întreprinderii.Structura organizatorică poate fi definită ca ansamblu persoanelor subdiviziunilor organizatorice (direcţii, compartimente, secţii, ateliere) şi al relaţiilor dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale firmei. Aprecierea structurii organizatorice reprezintă un proces de cunoaştere, înţelegere şi explicare a situaţiei existente prin analiza detaliată a factorilor care influenţează starea ei. Aceşti factori sunt strategia de dezvoltare a firmei, tipul şi complexitatea activităţii, dimensiunea firmei, calitatea resurselor umane, cadrul juridic, statutul juridic.În ansamblul ei structura organizatorică prezintă două mari părţi: - structura funcţională (de conducere) - structura operaţională (de producţie şi concepţie).

1.1.1. Structura funcţională (de conducere)

Structura de conducere reprezintă ansamblul persoanelor din conducere şi compartimentelor economice, comerciale, administrative, tehnice, modul de constituire şi grupare al acestora precum şi relaţiile dintre ele, necesare desfăşurării corespunzătoare a procesului managerial şi a procesului de execuţie.

În partea referitoare la conducerea firmei şi planul de afaceri trebuie să se prezinte structura organizatorică, date cu privire la personalul de conducere şi responsabilităţile acestora, iar în partea referitoare la personal trebuie prezentate date cu privire la personalul care este necesar pe total, pe structura, categorii economice, categorii de calificare precum şi salarizarea acestuia.

Pe baza acestor principii şi funcţiilor S.C. CONPET S.A., structura funcţională este structurată astfel:- Comisia de Cenzori- Consiliul de administraţie- Director General - Control Financiar Interior(C.F.I.);- Oficiul Juridic; - Resurse Umane - Management - Director Tehnic - Director de Proiect - Director Economic- Director Comercial.În ansamblu ei structura funcţională S.C. CONPET S.A. abordată ca sistem cuprinde:I -Componente structuri organizatoriceII –Relatii organizatoriceIII-Ordinea componentelor

I. Componentele structurii organizatorice

8

1. Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică, putând fi definită ca ansamblu obiectivelor cu atribuţiile, sarcinile, componentele şi responsabilităţile asociate, care revin spre exercitarea în mod regulat unei persoane angajate în întreprindere.Postul reprezintă instrumentul prin intermediul căruia se realizează aprecierea competenţei şi a cunoştinţelor de specialitate necesare personalului.Evaluarea, salarizarea şi premiile acordate personalului au la bază atribuţiile şi sarcinile prevăzute în fişa postului şi modul lor de îndeplinire.Trăsăturile obligatorii ale unui post sunt:- autoritatea formală - limitele în care titularul postului are dreptul de a acţiona pentru realizarea obiectivelor individuale ale postului;- componenţa profesională - nivelul de pregătire, experienţa care permite realizarea obiectivelor individuale şi implicit, al celor fundamentale şi derivate ale firmei - responsabilitatea - obligaţia titularului postului de a îndeplini sarcini şi atribuţii derivate din obiectivele individuale ale postului. 2. Funcţia reprezintă totalitatea posturilor care sunt definite prin aceleaşi caracteristici principale. După natura componentelor autorităţii şi responsabilităţilor se disting două tipuri de funcţii:- de conducere : acestea mai sunt denumite şi atributele conducerii şi sunt următoarele: previziunea, organizarea, coordonarea, controlul, antrenarea şi evaluarea;- de execuţie - au rolul transpunerii în practică a deciziilor emise de titularii funcţiilor de conducere.

3. Compartimentul reprezintă o unitate organizatorică cu o structură mai complexă, o reuniune sub aceeaşi autoritate ierarhică a unui anumit număr de persoane, de posturi cărora le revin permanent atribuţii şi sarcini bine precizate.

În funcţie de individualitatea atribuţiilor şi sarcinilor pe care le are de îndeplinit, de volumul acestora, compartimentele pot fi:

A) compartimente elementare - care realizează de regulă o activitate omogenă, managerul lor aflându-se pe ultima treaptă de delegare a activităţii, toţi ceilalţi fiind executanţii.

9

Compartiment elementar

B)compartimente complexe –grupează sub o autoritate unică, fie mai multe compartimente elementare, fie compartimente elementare şi executanţi nemijlociţi , de exemplu :

DIRECTOR COMERCIAL

Serv.Contracte

Surse

Serv.Marketing

Serv.Aprovizionaresi transporturi

10

Compartiment complex

DirectorGeneral

Bir. M.C. DirectorComercial

OficiulJuridic

C.T.C. ResurseUmane

Serv.Contracte

Surse

Serv.Marketing

Serv.Aprovizionaresi transporturi

11

II. Relaţiile organizatorice

Relaţiile organizatorice reprezintă ansamblul legăturilor dintre componentele structurii organizatorice institute prin reglementări oficiale. Acestea pot fi grupate în: - ierarhice - funcţionale - de stat major- de cooperare- de control- de reprezentare.Relaţiile ierarhice – legăturile de autoritate care se stabilesc între manageri şi executanţi, între şefi şi subordonaţi, ele se concretizează în dispoziţii transmise în sens descendent şi raporturi efectuate cu sens de circulaţie ascendentă. În cadrul S.C. CONPET S.A. se stabilesc relaţii ierarhice între Directorul general şi Oficiul juridic. Aceleaşi relaţii se stabilesc între Directorul general şi Directorul Tehnic, Mecano - Energetic, Executiv, Economic şi Comercial. Relaţiile funcţionale servesc la transmiterea reglementărilor, a îndrumărilor şi a sugestiilor privind modul de acţiune într-un anumit domeniu de activitate. Ele se stabilesc între persoane care exercită o autoritate funcţională şi precizează cum trebuie făcut. Acest tip de relaţii se stabilesc în cadrul firmei de exemplu, între Directorul Economic şi Contabil şef, Serv. Financiar, C.F.I. . Relaţiile de stat major – se stabilesc între persoane din compartimente de stat major şi celelalte persoane încadrate în orice alt compartiment al firmei. De exemplu, între Directorul General şi Consilier probl. sindicale. Relaţiile de cooperare se stabilesc între persoane ce deţin funcţii situate pe aceeaşi treaptă ierarhică dar în compartimente diferite în scopul realizării în comun a unor acţiuni complexe. În cadrul firmei S.C. CONPET S.A. acestea se realizează între Directorul Tehnic, Directorul Mecano - Energetic, Directorul Executiv, Directorul Economic, şi cel Comercial. Relaţiile de control apar şi funcţionează între compartimentele specializate în efectuarea controlului şi celelalte compartimente ale structurii organizatorice şi anume C.F.I. şi C.T.C. Relaţiile de reprezentare se stabilesc între managerii inferiori ai firmei şi reprezentanţii unor organizaţii profesionale, sindicate din interiorul firmei sau persoane fizice sau juridice din afara firmei. De exemplu, Directorul Economic îi cere Contabilului şef să îl reprezinte la o conferinţă la care nu poate asista

III . Ordinea componentelor organizatorice

Ponderea ierarhiei (aria de control ) reprezintă numărul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit şi în mod eficient de un manager. Se apreciază că numărul optim de subordonaţi pentru managerii aflaţi la nivel superior este de cinci, şase. De exemplu, în cadrul S.C. CONPET S.A. Directorul comercial are aria de control cinci, iar directorul economic are ponderea de şase .Nivelul (treapta) ierarhică reprezintă ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeaşi distanţă faţă de top managementul firmei.

12

În cadrul S.C. CONPET S.A. ordinea componentelor este următoarea: -pe nivelul I se situează Asociaţia Generală a Acţionarilor -pe nivelul al II-lea se situează Consiliul de Administraţie -pe nivelul al III-lea se situează Director General-pe nivelul al IV-lea se situează :Directorul Tehnic, Directorul Mecano – Energetic, Directorul Executiv, Directorul Economic, Directorul Comercial, Oficiul Juridic, Serv. Resurse Umane, Consilier probl. sindicale, C.T.C., Biroul M.C. -pe nivelul al V-lea se situează :Ing. şef foraj, Serv. Siguranţa instalaţiilor, Atelierul P.S.I., Atelierul P.P.M., Sondor şef, Serv. Inspecţie echipament., Ing. şef Energetic, Ing. şef Automatizări, Serv. Producţie dispecerat, Secţia 4 Carburanţi, Protecţia civilă, Şef. serv. Probl. gen., Serv. Financiar – Economic, Contabil şef, C.F.I., Serv. Contracte surse, Serv. Marketing, Serv. Aprovizionare şi transporturi -pe nivelul al VI-lea se situează : Schela de foraj 1, Schela de foraj 2, Schela de foraj 3, Schela de foraj 4, Secţia 1 C.E.T., Secţia 2 Electrica, Secţia 3 A.M.C., Bir. Organiz., Bir. Ad – tiv., Cantina, Dispensar, Serv. Contab. Investiţiilor, Serv. Finan. Contabil, Oficiul de Calcul, Serv. Aproviz cu mat., Secţia 5 Transp. auto şi C.F.U.

Structuri formale organizatorice

Structurile organizatorice formale se referă la structurile definite în mod oficial de organizaţie. Structura reprezintă modulul după care sunt stabilite relaţiile membrilor unei organizaţii şi dintre poziţiile pe care aceştia le ocupă.Spre deosebire de organizarea formală, care este constituită potrivit unor norme, registre, principii şi este instituită prin documente oficiale, organizarea informală este alcătuită din ansamblul grupurilor şi al relaţiilor interumane stabilite spontan atunci când oamenii se asociază într-un domeniu de muncă.Organizarea informală nu este impusă şi nici nu este interzisă de manageri, ci aceştia trebuie să accepte şi să înţeleagă organizarea informală, să ia în considerare efectele posibile ale reacţiilor grupurilor informale la acţiunile pe care aceştia le întreprind, să colereze cât mai rapid interesele grupurilor informale cu cele ale organizării formale.Organizarea informală trebuie să fie suficient de puternică pentru a ajuta, dar insuficient de puternică pentru a domina.În cadrul organizării informale se pot identifica mai multe tipuri de grupuri, cum ar fi:1. Grupuri orizontale – include persoane a căror poziţie este situată pe acelaşi nivel ierarhic. Membrii grupului pot fi din acelaşi compartiment sau din compartimente diferite. În cadrul S.C. CONPET S.A. un astfel de grup se poate realiza între persoanele din cadrul Serv. Resurse Umane şi Bir. M.C.2. Grupuri verticale – persoane situate la diferite niveluri ierarhice formale, cel mai adesea persoanele pot fi din acelaşi domeniu de activitate. De exemplu, în cadrul firmei S.C. CONPET S.A. acest tip de grup se poate realiza între inginerul şef Automatizări şi Secţia 3 A.M.C.3. Grupuri mixte – combinaţii de două sau mai multe persoane din diferite domenii de activitate şi diverse poziţii ierarhice. Astfel de grupuri se formează deseori pe baza unor relaţii comune în afara organizaţiei.2.1.2. Structura operaţională (de producţie)

13

Structura de producţie este formată din ansamblul persoanelor compartimentelor şi relaţiilor organizatorice constituite în vederea realizării directe a obiectului de activitate al întreprinderii.Verigile structurale specifice structurii de producţie a S.C. CONPET S.A. sunt :-secţii de producţie şi de servicii-ateliere de producţie şi proiectare-laboratoare de cercetare- locuri de muncă.În cadrul acestora sunt realizate operaţii pentru realizarea produselor cerute de consumatori.

Documente de formalizare a structurii organizatorice

Pentru formalizarea structurii organizatorice sunt necesare următoarele documente:-Regulamentul de Organizare şi Funcţionare (R.O.F.)-Fişa postului;-Organigrama.Regulamentul de Organizare şi Funcţionare poate fi structurat pe capitole:Capitolul I conţine organizarea firmei (dispoziţii generale, activităţi normative de înfiinţare, obiectul de activitate, tipul de societate, statutul juridic şi prezentarea structurii organizatorice).Capitolul II conţine atribuţiile firmei.Capitolul III prezintă conducerea firmei precizându-se atribuţiile A.G.A., C.A, ale Directorului General şi ale Departamentului executiv.Capitolul IV conţine atribuţiile şi diagrama de relaţii pentru fiecare compartiment funcţional şi de producţie.Întreaga activitate din cadru S.C. CONPET S.A. se desfăşoară în baza principiilor, regulilor şi rutinelor proprii, concretizate în “Regulamentul de organizare şi funcţionare”, “Regulamentul de ordine interioară”, regulamente şi norme specifice (întreţinere şi reparaţii, protecţia muncii şi P.S.I., protecţia mediului, salarizare), “Contractul colectiv de muncă”, toate în conformitate cu legile şi reglementările aflate în vigoare.

Fişa postului este documentul operaţional care prezintă în detaliu elementele impuse unui salariat pentru a exercita în condiţii normale activitatea.Conţinut:-denumirea postului:-obiectivele postului-compartimentul din care face parte -tipurile de relaţii-atribuţiile, sarcinile postului-responsabilităţi, competenţe, cerinţe pentru ocuparea postului.Fişa postului serveşte ca document organizatoric indispensabil fiecărui salariat şi ca suport pentru evaluarea muncii compartimentului salariatului.

S.C. CONPET S. A. Ploieşti

14

FIŞA POSTULUI

1.DENUMIREA POSTULUI : – CONSILIER AL DIRECTORULUI IN PROBLEME SINDICALE

2.POZIŢIA POSTULUI ÎN STRUCTURA ORGANIZATORICĂ : - Funcţie de consiliere în probleme sindicale

3.TITULAR POST :3.1.Numele şi prenumele:3.2.Marca:

4.CONDIŢII DE OCUPARE A POSTULUI :4.1.Studii: - absolvent al învăţământului superior tehnic de specialitate4.2.Vechime: - în munca - întru – un post similar : minim 5 ani4.3.Alte cerinţe :- să aibă cunoştinţe tehnico economice, comerciale şi juridice specifice, să cunoască modul de organizare al societăţii, să cunoască procesele tehnologice, produsele fabricate şi instalaţiile din componenţa secţiilor de producţie, să fie un bun organizator, să ştie să lucreze cu oamenii, să fie energic, să dea dovada de perspicacitate.- să cunoască problemele teoretice şi practice ale profesiunilor exercitate de personalul din societate.

5.RELAŢIILE POSTULUI :5.1.Relatii ierarhice:5.1.1.Este subordonat Directorului General5.1.2.Nu are personal în subordine5.2.Relaţii de stat major:5.2.1.Primeşte atribuţii de la Directorul General5.3.Relatii funcţionale:Cu toate serviciile şi secţiile societăţii în vederea soluţionării operative a atribuţiilor care–i revin prin prezenta.5.4.Relaţii de colaborare:Cu Directorii Adj., Directorul Executiv, inginerii şefi, contabilul şef, şefii de secţii şi servicii.5.5.Relaţii de reprezentare: Reprezintă directorul în relaţiile cu tematică sindicală, în relaţia cu persoane juridice sau fizice în limita competenţelor acordate de acestea.

6.ATRIBUŢII :6.1.Controlează şi urmăreşte relaţia conducerii sindicat, disciplina în muncă şi altele.6.2.Reprezintă conducerea S.C. CONPET S.A. în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice, în probleme sindicale care pot apărea şi în care sunt implicaşi salariaţi sau membrii ai conducerii S.C CONPET S.A.

15

6.3.Informează conducerea S.C CONPET S.A., cu privire la activitatea de sindicat din S.C CONPET S.A.6.4.Participă la analiza accidentelor de muncă produse în S.C. CONPET S.A. şi prezintă directorului concluziile sale privind cauzele care au determinat producerea acestora.

7.RESPONSABILITĂŢI :7.1.Răspunde faţă de societate pentru actele îndeplinite.7.2.Răspunde pentru dobândirea de acţiuni ale societăţii în condiţii oprite de lege.7.3.Răspunde pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă din motive ce-i sunt imputabile a atribuţiilor ce-i revin în calitate de consilier cu probleme sindicale.7.4.Răspunde de realizarea oricăror responsabilităţi stabilite prin decizii ale directorului sau hotărâri ale Consiliului de Administraţie sau ale Consiliului Director.7.5.În perioada C.O. titularul postului este înlocuit de ….. şi înlocuieşte pe ……. când acesta este în C.O.

ÎntocmitNumele şi prenumele:Semnătura…………..

Vizat -Oficiul Juridic -Bir. Organizare

Titular post:Nume şi prenume: Semnătura:………

Data……………..

Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice care redă o parte din componentele structurii organizatorice: direcţii, compartimente, nivele ierarhice, ponderea ierarhica, relaţii organizatorice. Ea este un instrument important, folosit în analiza managementului firmei.

16

17

2.3. Identificarea funcţiilor manageriale în cadrul organizaţiei

1. Funcţia de previziune presupune scrutarea viitorului şi întocmirea programului de acţiune. A prevedea înseamnă totodată a pregăti viitorul, a acţiona, considerând că instrumentul cel mai eficient al prevederii este programul de acţiune. Obiectivul prioritar al companiei este reprezentat de consolidarea poziţiei de transportator comun al ţiţeiului brut, al gazolinei, etanului şi produselor petroliere prin conducte. În viitorul apropiat este prevăzută o îmbunătăţire semnificativă a calităţii serviciilor prestate tuturor clienţilor prin finalizarea implementării Proiectului de Reabilitare şi Modernizare a Sistemului Naţional de Transport al Ţiţeiului prin Conducte şi ca urmare a implementării unui sistem AQ acreditat. Evoluţia pieţei în care activează CONPET S.A. impune aplicarea unui management flexibil îndreptat spre segmente tradiţionale sau noi de activitate. Din aceste motive, CONPET S.A. şi-a stabilit o serie de direcţii strategice, dintre care menţionăm: - realizarea de investiţii în infrastructura de transport pentru crearea de noi posibilităţi de conectare a conductelor existente în perimetrele concesionate de Agenţia Naţională de Resurselor Minerale, unde se vor pune în exploatare noi zăcăminte de ţiţei - punerea în funcţiune a unui sistem propriu şi performant de telecomunicaţii, cu posibilităţi de deservire şi pentru alţi utilizatori -conversia parţială a unor conducte de transport existente, aflate în conservare, pentru transportul de produse petroliere finite - reintroducerea în exploatare a unor conducte aflate în conservare prin schimbarea destinaţiei iniţiale în suport al reţelei de telecomunicaţii - elaborarea de noi proiecte şi realizarea de noi investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport al produselor petroliere finite în vederea creşterii potenţialului de export - reluarea tranzitului de ţiţei pe Dunăre pentru partenerii din Iugoslavia - atragerea de investiţii şi realizarea de parteneriate, inclusiv parteneriate public-private, pentru realizarea unor proiecte comune - interconectarea la sistemul european de transport ţiţei prin conducte, prin participarea la realizarea şi operarea unei conducte de transport ţiţei care să lege terminalul petrolier din portul Constanţa de portul Omisalj din Croaţia şi Trieste în Italia - punerea în funcţiune a unui dispecerat naţional la noul sediu central al companiei.2.Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de management din organizaţie, prin intermediul cărora se stabileşte şi delimitează munca fizică şi intelectuală, componentele lor ( mişcări, timp, operaţii, lucrări, sarcini etc.) gruparea acestora pe posturi, formaţii, compartimente de muncă, precum şi atribuirea lor personalului, corespunzător unor criterii, în vederea realizării în cît mai bune condiţii a obiectivelor previzonate. La baza conceperii şi exercitării managementului companiei se află un ansamblu de principii care au impus o organizare cu un caracter creativ şi dinamic, ce favorizează desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor, operarea eficientă şi sigură a sistemului de transport. Astfel, organizarea companiei, bazată pe o structură flexibilă de tip piramidal, ce are la baza principiul funcţional ce permite un control mai eficient al costurilor, este

18

fundamentată pe respectarea principiilor privind unicitatea conducerii şi răspunderii, prioritatea obiectivului general, separarea funcţiunilor companiei şi individualizarea lor.CONPET S.A. este o societate pe acţiuni, al cărei principal acţionar este statul român reprezentat prin Ministerul Economiei şi Comerţului. Structura acţionariatului:- Ministerul Economiei şi Comerţului deţine 77,6% din acţiuni- S.I.F. IV Muntenia deţine 9,5% din acţiuni- Acţionari – persoane fizice ce deţin 12,9% din acţiuni.Adunarea Generală a Acţionarilor:- 3 reprezentanţi al Ministerului Economiei şi Comerţului- reprezentant al S.I.F. IV Muntenia- Acţionari persoane fizice.Consiliul de Administraţie al CONPET S.A. este format din 5 membrii:- preşedintele Consiliului de Administraţie- directorul general- 3 reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Comerţului- 1 reprezentant al S.I.F. IV Muntenia Consiliul Director al societăţii este format în prezent din:- Directorul General- Directorul Coordonator- Directorul Economic- Director Dezvoltare- Director Transport produse petroliere- Director Operare- Director Comercial - Director de Proiect Structura de personal , distribuită în 108 puncte de lucru pe raza a 23 de judeţe, este următoarea: - Ingineri: 137- Subingineri: 11- Economişti: 24- Jurişti: 7- Maiştrii: 63- Tehnicieni: 76- Contabili: 21- Funcţionari: 54 - Muncitori: 1822

19

1.2. Sisteme de management identificate la nivelul organizaţiei

In cadrul CONPET S.A. a luat în considerare cerinţele standardelor: SR EN ISO 14001:2005, SR OHSAS 18001:2008 şi SR EN ISO 9001:2008.Scopul implementării este de: a presta consecvent servicii care să satisfacă cerinţele clienţilor, precum şi cerinţelelegale şi reglementate aplicabile, precum şi alte cerinţe ale părţilor interesate în domeniul mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionalea mări satisfacţia clienţilor prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a proceselorde îmbunătăţire continuă a sistemului şi prin asigurarea conformităţii cu cerinţele clientului şi a reglementărilor aplicabilea demonstra capabilitatea organizaţiei de a asigura în mod consecvent protecţiamediului înconjurător atunci când prestează aceste servicii, prin economisirea resurselor epuizabile şi prevenirea poluăria demonstra capabilitatea organizaţiei de a menţine sub control riscurile pentrusănătatea şi securitatea ocupaţională care se pot manifesta în cadrul activităţilor efectuate pentru prestarea serviciilor salea demonstra conformitatea sistemului de management cu documentele de referinţă şicu cerinţele organismului de certificare.Certificarea sistemul a avut loc în septembrie 2007 şi, anual, au loc audituri de supraveghere efectuate de organismul de certificare GERMANISCHER LLOYD HAMBURG .

20

CAPITOLUL 3

CERCETAREA IMPACTULUI PROBLEMELOR ŞI REGLEMENTĂRILOR DE MEDIU ASUPRA MANAGEMENTULUI S.C. CONPET S.A.

3.1. Consideraţii generale cu privire la relaţia întreprindere – mediu ambiant

Firma CONPET îşi organizează şi desfăşoară activitatea sub impactul condiţiilor concrete ale mediului său ambiant. Mediul ambiant reprezintă un ansamblu de factorii eterogeni de natură economică, socială, politică, ştiinţifico-tehnică, juridică, geografică şi demografică ce acţionează pe plan naţional şi internaţional asupra întreprinderii, influenţând relaţiile de piaţă.Întreprinderea este parte integrantă a mediului ambiant, este o componentă economică a acestuia. În condiţiile actuale mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism accentuat, printr-o creştere spectaculoasă a frecvenţei schimbărilor.Mediul ambiant este de trei feluri:- mediul stabil, unde schimbările sunt rare, de mică amploare şi uşor vizibile- mediu schimbător, unde schimbările sunt frecvente, de o amploare variată, dar în general previzibile- mediu turbulent, unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activităţii întreprinderii şi greu de anticipat.Sistemul managementului de mediu (S.M.M.) al CONPET este privit ca un sistem complex de politici şi programe. El reprezintă un instrument preţios ce contribuie la instaurarea încrederii populaţiei, organelor reglementatoare şi acţionarilor şi capacitatea CONPET de a lua cele mai bune decizii privind protecţia mediului şi de a respecta legislaţia în vigoare.S.M.M. este parte integrantă a sistemului de management general care asigură implementarea politicii de mediu şi care include structura organizatorică, responsabilităţile, practicile, procesele şi resursele necesare realizării acestei politici.

3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii. Factorii de influenţă ai mediului care influenţează întreprinderea3.2.1. Macromediul întreprinderii şi influenţa factorilor acestuia asupra activităţii firmei

Ca sistem dinamic, socio-economic, întreprinderea preia din mediul ambiant extern resursele de care are nevoie, le introduce în procese specifice din care rezultă produse, servicii sau lucrări care vor fi transferate aceluiaşi mediu ambiant. Prin intrări întreprinderea se adaptează la mediu, iar prin ieşiri aceasta va influenţa mediul.Mediul ambiant extern (macromediul) este reprezentat de totalitatea unităţilor economice, a instituţiilor financiar-bancare, juridice, administrative, a organismelor politice, de ocrotire a sănătăţii, care influenţează şi sunt influenţate de activitatea întreprinderiiMacromediul firmei cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant cu acţiune indirectă şi pe termen lung asupra acţiunii firmei şi asupra agenţilor cu care aceasta se află în contact nemijlocit.

21

Factorii macromediului întreprinderii sunt:- economici- tehnici si tehnologici- de management- socio-cultural- ecologici (naturali)- politici- demografici- juridici

Factorii economici ai mediului ambiant extern sunt :- piaţa;- puterea de cumpărare;- nivelul şi ritmul de dezvoltare economică;- potenţialul economic.Piaţa internă şi externă influenţează activitatea societăţii prin faptul că pe baza studiului cererii ea îşi va stabilii serviciile ce urmează a fi prestate precum şi strategia de acţiune.Pentru plata serviciilor prestate S.C. CONPET S.A. practică tarife stabilite de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în colaborare cu Ministerul de Finanţe ca reprezentant al statului.Prin hotărârea emisă în anul 1993 Guvernul României împuterniceşte Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale , Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriilor de a stabili începând cu data de 01.01.1995 tarife pentru transport prin conducte a ţiţeiului brut. În vederea modernizării “ Sistemului Naţional Ţiţei prin Conducte “ , S.C. CONPET S.A. are în derulare încă din anul 1994 un proiect finanţat prin ordinul 1798/1995 al Ministerului Finanţelor şi Ministerului Industriilor din România care dă dreptul S.C. CONPET S.A. de a include în tariful de transport şi o anumită cotă calculată astfel încât să poată acoperi necesitatea de finanţare în moneda locală a Proiectului de Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport Ţiţei prin Conducte.Puterea de cumpărare a leului care e scăzută precum şi scumpirea utilităţilor afectează activitatea S.C. CONPET S.A. în sens negativ deoarece pentru a-şi realiza obiectul de activitate societatea este nevoită să achiziţioneze o cantitate mai mică de materii prime şi materiale cu aceeaşi cantitate de monedă, fapt ce va afecta profitul firmei.Nivelul şi ritmul de dezvoltare economică precum şi potenţialul financiar influenţează în mod covârşitor activitatea S.C. CONPET S.A., care prin serviciile prestate influenţează la rându-i economia per ansamblu.

Factorii tehnici şi tehnologici Aceşti factorii sunt reprezentaţi în principal de: nivelul tehnic al echipamentului, al maşinilor, utilajelor, instalaţiilor furnizate întreprinderii din ţară sau străinătate, nivelul tehnologiei folosite de întreprindere, licenţele cumpărate, capacitatea de documentare, capacitatea de inovare.

Factori tehnici şi tehnologici care influenţează întreprinderea atât ca beneficiar cât şi ca furnizor, în principal prin intermediul unor elemente specifice:

- mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării şi dezvoltării

22

- asimilarea de produse noi şi modernizarea celor existente- investiţiile şi inovaţiile- reglementări care vizează eliminarea sau restrângerea efectelor factorilor poluanţi- nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru cumpărare- calitatea tehnologiilor ce pot fi achiziţionate- calitatea şi nivelul cercetărilor la care firma are acces.

Factorii de management Factorii de management reprezintă totalitatea elementelor manageriale care

influenţează direct sau indirect activitatea economică a firmei, dintre care enumerăm: - mecanismul de planificare macro-economic - sistemul de organizare al economiei naturale - modalităţii de coordonare - mecanisme de control al suprasistemelor din care face parte firma - calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale.

Începând cu 1990, odată cu înfiinţarea S.C. CONPET S.A. la conducerea societăţii a venit o echipă managerială relativ tânără, dinamică şi cu o bogată experienţă în domeniul de activitate al firmei.

Noua metodă de conducere prin costuri, adoptată de echipă de administraţie, a urmat atingerea obiectivului principal pe care îl are orice firmă, creşterea profitului. De asemenea, din proprie iniţiativă, conducerea a trecut la un nou design organizaţional, prin reorganizarea fundamentală a structurii firmei pentru adaptarea rapidă la condiţiile perioadei de tranziţie spre economia de piaţă. Ulterior, după 1993, managerul şi echipa de conducere au conceput şi adoptat strategii pe termen lung privind dezvoltarea S.C. CONPET S.A., obţinând prin intermediul Guvernului României un împrumut de la Banca Mondială în vederea retehnologizării şi modernizării.

Factorii socio-culturali

Din această categorie fac parte: - raportul dintre populaţia urbană şi rurală - nivelul de dezvoltare a învăţământului - nivelul de ocrotire al sănătăţii - calitatea activităţilor cultural-artistice - mentalitatea.

Problemele de sănătate ale personalului şi cele de protecţia muncii, protecţia mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor vizează eficienţa resurselor umane din preocupările de maximă importanţă a conducerii organizaţiei.

Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor de muncă şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilor. Realizând ca micşorarea numărului de accidente reduce cheltuielile directe şi indirecte provocate de acestea într-o măsură mai mare decât costul unui program permanent de protecţia muncii, la care se adaugă concepţia umană e tratare a salariaţilor a determinat conducerea societăţii să conceapă şi să aplice un program complet şi eficace de asigurare sanitar-medicală a personalului şi de protecţie a muncii salariaţilor. În acest sens au fost alocate fonduri importante pentru

23

menţinerea în funcţiune a sistemului de transport - actualmente destul de uzat. De asemenea, anual, întreg personalul este examinat medical de comisii de specialitate, cheltuielile fiind suportate de firmă. Continua preocupare a conducerii pentru asigurarea unor condiţii de lucru adecvate a condus la stabilirea unei orientări ferme privind extinderea activităţilor sociale. Astfel, compania pune la dispoziţia angajaţilor săi locuinţe de serviciu, transport gratuit, bilete de odihna şi tratament, microcantine.

Factorii ecologici sunt reprezentaţi de componentele mediului înconjurător: - relief - clima - flora, fauna - resursele subsolului.O economie de piaţă durabilă, se caracterizează printr-o economie de piaţă funcţională în condiţii economice, fapt ce a determinat conducerea S.C. CONPET S.A. să acţioneze în protejarea mediului înconjurător. S.C. CONPET S.A. încearcă să respecte legile pentru protecţia mediului, respectiv LEGEA 265/2006, LEGEA PROTECŢIEI MEDIULUI, prin procurarea de materiale, utilaje şi tehnologii nepoluante care să respecte normele europene privind protecţia mediului.Pornind de la premiza că activitatea economică impune o interacţiune permanentă cu mediul înconjurător, CONPET S.A. şi-a elaborat propria politică de protecţia mediului pentru a nu intra în contradicţie cu legile şi regulamentele aflate în vigoare.De asemeni şi-a întocmit propriul bilanţ ecologic pentru a nu plăti refacerea mediului înconjurător deteriorat de conducerea defectuoasă a sistemului de transport produse petroliere prin conducte care este construit paralel cu sistemul de transport ţiţei prin conducte.Totodată societatea a implementat propriul sistem de Management ecologic. Politica de implementare a Managementului ecologic cuprinde trei etape şi anume:A. Programarea şi planificarea implementării Managementului ecologic.B. Elaborarea unui plan de protecţia mediului.C. Elaborarea politicii de protecţia mediului.

A. Implementarea unui sistem de management ecologic

Programarea şi planificarea implementării: în Figura 1 este reprezentată schema de programare şi implementare a managementului ecologic.

24

B. Elaborarea planului de protecţie a mediului se realizează parcurgând următoarele etape:1.Definirea problemei:-descrierea clară a activiţăţii (de înţeles pentru toată lumea)-descrierea interacţiunii procesului de transport ţiţei prin conducte cu mediul.-analiza clară a activităţii productive (pe baza cunoştiinţelor disponibile).Se vor analiza:-datele de intrar -datele de ieşire-tipurile de consum-analiza valorilor şi/sau a funcţiilor ameninţate-definirea unei viziuni clare asupra politicii mediului-studiul parametrilor şi a funcţiilor de periclitare a mediului.2.Descrierea rezultatelor anterioare de protecţia mediului.3.Stabilirea sarcinilor (un fel de stabilire a priorităţilor):-obiective-rezultate.4.Alegerea unei strategii pe termen lung:-stabilirea explicită a problemelor şi premiselor-selectarea instrumentelor-dezvoltarea tacticilor intermediare-promovarea cooperării cu autorităţile guvernamentale-punerea la dispoziţia autorităţilor locale guvernamentale sau a celor implicate toate datele cerute.

25

5.Descrierea acţiunilor globale.6.Alocarea mijloacelor financiare corespunzătoare.Elaborarea unui plan de politică de mediu se realizează astfel:-stabilirea unor obiective realiste (pe termen scurt, mediu şi lung)-formarea unei viziuni de politică clară-acţionarea numai în conformitate cu deciziile politice guvernamentale-informarea factorilor de decizie locali guvernamentali privind eventualele accidente ecologice şi asigurarea resurselor de eliminarea efectelor poluărilor accidentale.Definire responsabilităţi şi resurse:-stabilirea resurselor de personal pentru implementarea managementului ecologic-iniţializarea acţiunii de implementare în concordanţă cu legile şi regulamentele în vigoare-identificarea şi înregistrarea problemelor de protecţia mediului afectate de procesul de producţie-iniţializarea, recomandarea sau dezvoltarea de soluţii pentru eliminarea acestor probleme-verificarea implementării programelor-controlarea activităţii pe durata existenţei procesului de producţie corectând în timp util politica de protecţia mediului:-stabilirea propriului plan de eliminare a eventualelor accidente ecologice-alegerea contractorilor care să aibă implementat sistemul de management ecologic.Evaluarea efectelor activităţii productive asupra mediului:Sistemul de protecţia mediului trebuie să fie capabil să răspundă:-condiţiilor normale de operare-condiţii anormale de operare (inclusiv eventualele daune provocate de opriri –porniri neprogramate)-incidente ,accidente sau eventuale situaţii de criză.De asemeni sistemul trebuie sa monitorizeze următoarele elemente, care ar perturba mediul înconjurător, apărute pe timpul desfăşurării procesului de producţie:-emisiile în aer-emisiile în apă-deşeurile solide şi lichide-eventualele contaminări a terenurilor-produsele fumigere rezultate din ardere, vibraţii, zgomot, surse de impact vizual (lumini)- totalitatea surselor de energie, apă şi alte resurse necesare procesului de producţie.Implementarea managementului ecologicIndustria de exploatare a sistemelor de transport fluide prin conducte se confruntă cu probleme deosebit de complexe a căror rezolvare impune dezvoltarea de programe eficiente de modernizare şi eliminare a stării actuale de risc în exploatare.Majoritatea problemelor sunt legate de:-creşterea alarmantă a numărului de avarii datorate coroziunii-creşterea numărului de avarii datorate factorului uman (furturi de produse petroliere, nerespectare disciplina tehnologice, etc.)-îmbătrânirea instalaţiilor tehnologice.Toate aceste probleme cauzează întotdeauna şi poluări ale mediului ambiant,refacerea la starea iniţială a mediului implicând valori materiale şi umane mari.Organizarea eficientă a combaterii efectelor poluării cu petrol trebuie să aibă la bază

26

observaţia că în combaterea efectelor poluării cu petrol “Eficienţa maximă este realizabilă în timp minim “ .De aceea s-a propus drept schemă de organizare a combaterii efectelor poluării cu petrol următoarele etape:1.Plan de acţiune în cazul poluărilor (P.A.P.)2.Plan de prevenire a poluărilor (P.P.P.).Planul de prevenire a poluărilor (P.P.P.) are structura din Figura 1

În Figura 2 este redat modul de alertare şi notificare a unei poluări accidentale cu petrol.

În Figura 3 este redat Planul de acţiune în cazul unei poluări (P.A.P.).

27

Fig. 1 PLAN DE PREVENIRE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE CU PETROL

28

Figura 2. MODUL DE ALERTARE ŞI NOTIFICARE ÎN CAZUL UNEI AVARII

Figura 3. PLAN DE ACŢIUNE ÎN CAZUL UNEI POLUĂRI

29

Aceştia se referă în special la: - opţiunile privind ponderea proprietăţii private şi publice - politici de creditare - politicile de impozitare - politicile de susţinere a exporturilor.Începând cu anul 1990,după revoluţia din decembrie 1989,România a început o perioadă de profunde transformări economico-sociale, în vederea trecerii de la economia centralizată de tip comunist la o economie de piaţă.În acest sens, societatea a permis pluralismul politic, a fost adoptată o nouă Constituţie, s-a realizat separarea puterilor în stat, aceste transformări constituind fundamentul pentru realizarea reformelor economice.

Deci politicul are un rol important în bunul mers al economiei româneşti care, prin deciziile luate influenţează într-un mod covârşitor activitatea S.C. CONPET S.A. care trebuie să aibă abilităţile de a previziona în viitor acţiunile politicului.

Factorii demografici Factorii demografici cuprind elementele demografice care acţionează asupra

firmei direct sau indirect. Aceştia se pot defini prin indicatori specifici: - numărul populaţiei - structura acesteia pe sexe - populaţia activă - populaţia ocupată şi ponderea acesteia în total - dimensiunea medie a unei familii - repartizarea teritorială a populaţiei.

În cazul S.C. CONPET S.A., factorii demografici sunt importanți la nivelul întregii tări. Cu aproximativ 4500 km de conductă, CONPET traversează toate formele de relief. Zonele ce sunt traversate de conductele firmei sunt în special locuite de populaţie cu o medie de vârstă de 40 ani.

Majoritatea populaţiei locuieşte în zone rurale, sunt în special agricultori în procent de 80 , iar restul de 20 sunt angajaţi la diferite firme sau întreprinderi.

Factorii juridici

Factorii juridici se referă la ansamblul reglementărilor de natură juridică prin care este vizată direct sau indirect activitatea firmei. Cei mai importanţi factori juridici sunt: legile, hotărârile guvernamentale, ordonanţele, deciziile prefecturilor şi ale primarilor, precum şi cele ale organelor judecătoreşti, reglementările ce au caracter obligatoriu pentru societate.

Influenţa factorilor se manifestă atât în ceea ce priveşte constituirea firmelor, cât şi funcţionarea şi dezvoltarea lor.

Începând cu anul 1990, au fost reglementate şi s-au adoptat legi privind descentralizarea şi privatizarea agenţilor economici, înfiinţându-se organisme speciale

30

care se ocupă cu privatizarea, Agenţia Naţională pentru Privatizare, Fondul Proprietăţii de Stat, Fondul Proprietăţii Private.

Legea petrolului nr. 134/1995 este legea ce reglementează activitatea sistemului de transport al petrolului.

Cadrul juridic ce reglementează problemele de sănătate şi securitate a muncii este reprezentat de legea protecţiei muncii, legea protecţiei mediului.

Întreaga activitate din cadrul CONPET se desfăşoară în baza unor principii, reguli şi rutine proprii caracterizate în ”Regulamentul de organizare şi funcţionare”, “Regulamentul de ordine interioară “, “Contractul colectiv de muncă “ etc. toate în concordanţă cu legile şi reglementările în vigoare.

3.2.2. Influenţa factorilor acestuia asupra activităţii firmei

Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intră în relaţii directe. Componentele micromediului sunt: - furnizorii de mărfuri care sunt agenţii economici ce asigură resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente şi maşini- prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivelor firmei - furnizorii forţei de muncă sunt unităţile de învăţământ, oficiile forţei de muncă şi persoanele care caută un loc de muncă - clienţii care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse de întreprindere le sunt oferite spre consum - organismele publice–asociaţiile profesionale, asociaţiile consumatorilor, mediile de informare în masa şi publicul consumator- concurenţii sunt firme sau persoane particulare care îşi dispută aceeaşi categorie de clienţi, iar în situaţii frecvente aceeaşi furnizori sau prestatori de servicii.

Principalii furnizori ai S.C. CONPET S.A. sunt:

Denumire furnizor Unitati valorice (mii lei )S.C. GEPRO S.A. 2.354.863S.C. ELCAS S.A. 890.004S.C. NOVATECH INTERNATIONAL S.A.

2.766.405

S.C. SEBA DYATRONIC S.A. 5.835.631S.C. OIL TECH S.A. 7.005.453

Aceştia asigură întreprinderii S.C. CONPET S.A., resurse de materii prime, materiale, echipamente tehnologice pentru o bună funcţionare în condiţii maxime. Colaborarea cu aceşti furnizori este una foarte bună, care datorită bunei coordonări de timp şi spaţiu şi a facilităţilor de plată oferite de aceştia conduce la o eficientizare a activităţii S.C. CONPET S.A. care urmăreşte să fie mereu înaintea concurenţei .O relaţie

31

foarte bună cu furnizorii este vitală uneori deoarece ea poate decide cine este cel mai bun in domeniu.

Principalii prestatori de servicii ai S.C. CONPET S.A. sunt:

Denumire prestator Denumire servicii Unitati valorice (mii lei )S.C. ENERGO PETROL S.A.

Service in domeniul petrolier 1.006.085

S.C. PETROSTAR S.A. Asistenta, consultanta 343.221S.C. INSPET S.A. Constructii 565.787S.C. ROMTELECOM S.A.

Telecomunicatii 235.244

Banca Ing&Barings Bancare 52.676B.C.R. Bancare 34.889H.V.B. Bancare 44.897

Prestatorii de servicii sunt reprezentaţii de persoane fizice sau juridice care oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivului de activitate al întreprinderii, iar din această grupă fac parte şi prestatorii de servicii bancare prezenţi pe piaţa financiară. Toţi aceşti prestatori de servicii au şi ei un cuvânt important de spus în relaţia cu S.C. CONPET S.A. deoarece prin promtitudinea şi servilismul de care dau dovadă determină poziţia pe care o va ocupa S.C. CONPET S.A. pe piaţa pe care activează.Furnizorii forţei de muncă ai S.C. CONPET S.A.

S.C. CONPET S.A. are :- Universitatea de “Petrol si Gaze “ Ploieşti - Oficiul de plasare a forţei de muncă- Persoanele care caută un loc de muncă- Societăţi specializate în furnizarea de forţă de muncă.

Clienţii S.C. CONPET S.A.

ServiciilE care le sunt prestate şi asta datorită măsurilor bilaterale pe care societatea şi clienţii au decis să le respecte de comun acord.

Denumire client (mii lei )S.C PETROM S.A. 46.767.119COMPANIA ROMANA DE PETROL S.A. 41.994.964S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. 3.445.231S.C. PETROMIDIA S.A. 1.676.002S.C. RAFO ONESTI S.A. 344.399JUGOPETROL BELGRAD 1.215.385

32

Prin preţuri mai mici decât concurenţa, precum şi prin programe mai interesante şi mai atractive, S.C. CONPET S.A. intenţionează să-şi lărgească clientela şi să-şi formeze una fidelă.

La realizările economico-financiare ale societăţii S.C. CONPET S.A., S.C. Petrom S.A. este principalul client, contribuind cu 48,99 la totalul încasărilor S.C. CONPET S.A.

Al doilea client ca importanţă pentru S.C. CONPET S.A. este Compania Română de Petrol S.A. a cărui pondere în totalul încăsărilor este de 44,4 .

Societatea realizează prin eforturi proprii selecţionarea ţiţeiului pentru Steaua Română; S.C. Petrotel-Lukoil S.A..

Relaţiile de afaceri cu firma iugoslava JUGOPETROL BELGRAD sunt pentru tranzitarea ţiţeiului brut prin conducte până la Cernavodă, şi de aici cu barajele pe Dunăre.

CONCURENŢA SI ANALIZA DE TIP SWOT

Concurenţii sunt reprezentaţi de firme sau persoane care-şi dispută aceeaşi clienţi, furnizori sau prestatori de servicii, iar concurenţa în domeniul petrolier se desfăşoară la un nivel foarte ridicat.

Singurul concurent al S.C. CONPET S.A. este S.C. PETROCONDUCT S.A. care în ultimul timp şi-a intensificat acţiunile de acaparare a unui procentaj cât mai mare din potenţialul pieţei. În replica S.C. CONPET S.A. ia măsuri cu privire la acţiunile concurentului prin întărirea şi lărgirea avantajelor competitive şi micşorarea pe cât posibil a dezavantajelor competitive.

Avantajele competitive sunt:

- imagine favorabil - olaborarea cu firme de renume din străinătate - profesionalismul angajaţilor

Dezavantajele competitive sunt:

- au plecat din unitate angajaţi cu experienţă - neîncheierea programului de modernizare a sistemului de transport prin conducte a ţiţeiului - atragerea de către concurenţă a unor salariaţi din firmă.

33

MICROMEDIUL FIRMEI

3.3. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei

3.3.1. Factorul de mediu sol

A.1. Staţii de pompare

Poluarea solului şi a apei subterane poate fi directă (pierderi şi infiltraţii de fluide) şi indirectă (emisii de poluanţi în atmosferă care sunt purtate de vânt, se depun pe sol de unde sunt spălate de precipitaţii şi se infiltrează în substrat ). În activitatea de pompare şi transport, ţiţeiul este un produs, dar şi potenţial agent poluator al solului şi subsolului din zona respectivă. Prin acumularea contaminanţilor în substrat, solul şi sedimentele pot deveni, în timp, din receptori, surse de poluare. Sursele de poluare în cazul staţiilor de pompare sunt reprezentate de: - claviatura: care poate polua cu ţiţei - gara de godevil: în cazul unei gări de godevil poluanţii sunt ţiţeiul şi parafină - pompe: care pot polua solul şi apa subterană cu ţiţei şi ulei de transmisie - fisuri ale conductelor: în urma cărora, solul şi apa subterană se pot polua cu ţiţei - neetanşeităţi ale ventilelor sau garnituri uzate: în urma cărora, solul şi apa subterană se pot polua cu ţiţei. Pentru observarea clară a surselor de poluare a solului alegem una dintre staţiile de pompare: în cadrul operaţiei de recepţie cantitativă şi calitativă a ţiţeiului solul se poate

34

MACROMEDIU

MACROMEDIU

FURNIZORII

DE MARFURI

PRESTATORII DE SERVICII

S.C. CONPET S.A.

FURNIZORII FORTEI DE

MUNCA

CLIENTI

ORGANISME PUBLICE

CONCURENTA

polua cu ţiţei, în urma scurgerilor apărute în operaţiile de măsurare şi prelevare a probelor de ţiţei din rezervoarele de curat ale PETROM. În timpul procesului de pompare a ţiţeiului prin conducte pot apărea scurgeri de ţiţei pe sol şi în pânza freatică datorită avariilor la conductele de aspiraţie şi refulare. Pompele folosite în cadrul procesului de pompare reprezintă şi ele o sursă potenţială de poluare a solului cu ţiţei şi uleiuri de transmisie, datorită scurgerilor accidentale la etanseităţi. Aceste scurgeri sunt colectate în cămine de linie şi apoi transferate în căminul central vidanjabil ce are o capacitate de 25 m2. O alta sursă de poluare este claviatura de ventile. Fluidele vehiculate prin conducte ajung în sol datorită neglijenţelor echipelor de intervenţie, care permit fluidelor să se scurgă în căminul betonat al claviaturilor şi nu curăţă terenul după efectuarea intervenţiilor. În cazul producerii de avarii, care vor duce la poluarea solului şi a apei subterane, scurgerile de ţiţei vor fi colectate şi depozitate în decantor, de unde vor fi apoi reintroduse în ciclul tehnologic.

A.2.Conducte de transport În cazul conductelor de transport cele mai frecvente efecte nedorite (poluări accidentale ale solului şi subsolului) sunt semnalate în cazul conductelor. Aceste accidente sunt datorate în principal agresivităţii fluidelor transportate, dar şi vechimii şi calităţii necorespunzătoare a materialelor şi tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. Conductele sunt supraterane sau subterane, pozate la adâncimi variabile. În general, conductele au fost prevăzute cu tub de protecţie şi ventile de secţionare în zona supratraversărilor cursurilor de apă permanente sau temporare. Personalul din cadrul CONPET (operatorii de linie) face inspecţii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea în timp util a eventualelor accidente şi intervenţie rapidă pentru diminuarea efectelor acestora. Totuşi, distanţele mari, terenul accidentat şi personalul redus numeric pot determina întârzieri semnificative în semnalarea eventualelor accidente determinând agravarea efectelor prin acumularea în timp a cantităţilor deversate. În general, în cazul staţiilor de pompare închise, conductele nu au fost dezafectate ci se află în conservare. Transportul de ţiţei prin conducte în parametrii optimi de exploatare este un proces în care poluarea asupra factorilor de mediu este practic nulă. Însă, datorită agresivităţii fluidelor transportate, a vechimii şi calităţii necorespunzătoare a materialelor şi tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor, dar şi datorită infracţiunilor (furturilor) şi a catastrofelor naturale pot apărea avarii ale conductelor şi deci poluări ale solului şi apei subterane. În cazul spargerii unei conducte pe traseu, unde conducta este îngropată, din momentul spargerii, dacă fisura este relativ mică, va dura un timp până când poluantul va ieşi la suprafaţa solului. Totuşi, cantitatea de poluant nu va fi foarte mare. Apariţia unei pete de ţiţei la suprafaţa solului îl obligă pe observatorul traseu conductă (OTC) constatator să anunţe avaria ca să se ia măsuri de oprire a pompării pe conducta avariată. După oprirea pompăriii, angajaţii societăţii vor închide cele mai apropiate ventile de secţionare a conductei.

35

3.3.2. Factorul de mediu aer

Aerul este unul dintre factorii de mediu dificil de controlat având în vedere că poluanţii emişi în atmosferă se disipează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru o eventuală epurare. Poluarea atmosferei este condiţionată de factorii meteorologici, aceştia având un rol important în realizarea dispersiei poluării şi autopurificării aerului prin temperatură şi umiditatea relativă, precipitaţiile lichide şi solide sau prin procesul de dispersie realizat în condiţii de turbulenţă. S-au luat în considerare două surse principale de emisie a poluanţilor în atmosferă şi anume: - surse dirijate: instalaţii de ardere – care emit gaz din combustia gazului metan: oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, pulberi, hidrocarburi, aldehide. Principala sursă de emisie dirijată a poluanţilor în atmosferă este coşul de la centrala termică, prin care se evacuează gazele rezultate din arderea combustibilului gazos (gaze naturale), în vederea producerii agentului termic. Poluanţii majori conţinuţi de gazele de ardere sunt: CO, NOX, SOX, şi pulberi - surse nedirijate: emisiile difuze de compuşi organici volatili din procesele tehnologice de pompare şi transport al ţiţeiului.

3.3.3. Factorul de mediu apă

Principalele surse de poluare a apelor sunt : - scurgerile de ţiţei de la pompe - filtre de ţiţei - gara de godevilare - ape menajere. Apele menajere sunt colectate prin intermediul reţelei de canalizare internă(conducta subterană având diametrul de 3 inch) într-un bazin vidanjabil având capacitatea de 20 m2. Apele uzate tehnologic sunt colectate prin intermediul unei conducte cu diametrul de 11/2 inch în căminele de linie şi apoi transportate către un bazin vidanjabil având o capacitate de 25 m2, de unde sunt reintroduse în fluxul tehnologic.

3.3.4. Impactul poluanţilor produşi de activitatea desfăşurată de S.C.CONPET S.A. asupra mediului

1.Factorul de mediu apa Poluarea cu ţiţei are un impact negativ asupra apelor de suprafaţă şi subterane. În cazul apelor de suprafaţă, acesta are un impact negativ asupra florei şi faunei : împiedică schimbul de umiditate, gaze şi căldură dintre suprafaţa apei şi atmosferă, împiedică adsorbţia dioxidului de carbon şi eliberarea oxigenului în atmosferă. 2.Factorul de mediu sol Factorul de mediu sol integrează toate consecinţele poluării, el reprezentând cea mai redusă variabilitate în timp. Ca urmare a pierderilor, la contactul ţiţeiului cu solul, se produc modificări ale proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale acestuia. Factorul de mediu sol suferă un

36

impact semnificativ şi greu remediabil pe termen scurt. Ca rezultat al poluării au loc următoarele fenomene: - volatilizarea compuşilor organici - stratificarea pe profilul solului a unor componente care rămân la suprafaţa solului formând o peliculă impermeabilă care împiedică circulaţia apei în sol şi schimbul de gaze dintre sol şi atmosferă, producând asfixierea rădăcinilor plantelor şi favorizând procesele de reducere. 3. Posibilitatea poluării solului şi subsolului Poluarea solului şi subsolului, pe traseul conductelor, este posibilă numai în caz de accident. În funcţionare normală, sistemul de transport fiind în sistem închis, această posibilitate nu există. Transportul ţiţeiului se face prin conducte, sistem care nu permite poluarea solului. Totuşi acest lucru se poate produce accidental în cazul spargerii conductei ca urmare a coroziunii, a actelor de vandalism sau a unor calamităţi naturale. Delimitarea şi analiza posibilităţilor de poluare a solului se face în funcţie de două criterii: unul legat de locul şi utilajul la care s-ar produce un eventual incident tehnic cu efecte poluante asupra solului şi subsolului şi al doilea referitor la natura poluantului. În funcţie de locul şi utilajul la care se produce incidentul ce duce la poluare, se disting mai multe situaţii : - în cazul spargerii unei garnituri la claviaturi (cămine cu baterii de ventile – distribuitoare), se poate interveni rapid pentru oprirea pompării pe conducta respectivă şi înlocuirea garniturii etanşe. Cantitatea de ţiţei astfel scursă va putea fi preluată cu vidanja din başele special amenajate la nivelul claviaturilor, şi reintrodusă în circuitul tehnologic. - în cazul spargerii unei conducte pe traseu, unde conducta este îngropată, din momentul spargerii, dacă fisura este relativ mică, va dura un timp până când poluantul va ieşi la suprafaţa solului. Totuşi, cantitatea de poluant nu va fi foarte mare. Apariţia unei pete de ţiţei la suprafaţa solului îl obliga pe observatorul traseu conducta (OTC) constatator să anunţe imediat avaria. - în cazul spargerii unei conducte pe traseu, la supratraversarea unui pârâu, canal de irigaţii, canal de desecare sau la subtraversarea unui drum, cale ferată, conductele sunt prevăzute cu vane de secţionare, montate în burlane de protecţie care permite dirijarea scurgerilor către un cămin pentru colectarea scurgerilor. Şi în aceasta situaţie OTC - istul anunţă imediat avaria.Persoane responsabile din cadrul Sectorului solicită oprirea pompării şi închiderea ventilelor de secţionare cele mai apropiate ale conductei avariate.Pe cursul de apă se vor lua măsuri imediate de instalare a barajelor pentru reţinerea ţiţeiului. Se procedează apoi la preluarea ţiţeiului cu vidanja şi/sau skimmer şi transportarea la Sectorul de Producţie pentru reintroducerea în circuitul tehnologic.

3.4. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor în cadrul organizaţiei S.C. CONPET S.A.

37

CAPITOLUL 4

Proiectarea sistemului de indicatori de performanţă de mediu specifici organizaţiei S.C. CONPET S.A.

4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031

Indicatorii de performanţă a managementului sunt indicatorii care furnizează informaţii despre eforturile managementului de a influenţa performanţa de mediu a organizaţiei. Eforturile managementului de a îmbunătăţi performanţa de mediu pot include implementarea politicilor şi a programelor de mediu, conformitatea cu cerinţele sau aşteptările, performanţa financiară şi relaţiile cu comunitatea. În funcţie de aspectele de mediu semnificative ale organizaţiei şi de criteriile de performanţă de mediu pot fi aleşi indicatorii de performanţă a managementului. Indicatorii de performanţă trebuie să respecte o serie de cerinţe generale, după cum urmează:

- indicatorii trebuie să se coreleze cu dimensiunile fenomenului sau procesului abordat;

- conţinutul informaţional al unui indicator este necesar să fie cât mai bogat încât să contribuie la creşterea cunoaşterii

- fiecare indicator sau grup de indicatori să îndeplinească o funcţie de cunoaştere specifică

- un indicator prezintă trei trăsături esenţiale:

- formă numerică de exprimare, fiind rezultatul unui proces de cuantificare sau determinare

- conţinut real, fiind expresia unui fenomen sau proces concret

- caracter aproximativ, precizia indicatorului depinzând de o serie de factori

- indicatorul să asigure prin conţinutul său un transfer permanent de informaţii

- să-şi modifice cu uşurinţă valoarea la orice modificare a dimensiunilor eficienţei

- indicatorii să fie cât mai precişi şi uşor cuantificabili pentru ca realizarea sau nerealizarea lor să poată fi determinată fără ambiguitate

- efortul depus pentru urmărirea şi calcularea unui indicator să fie compensat de creşterea gradului de cunoaştere.

38

4.2. Criteriile de selecţie a indicatorilor de performanţă de mediu

Criteriul indicatori de mediu obligatorii pentru avizul de funcţionare-CO (factori de mediu aer, factori de mediu apa, nivel de zgomot).

Criterii generale:

- CG1-aprecierea corectă a performanţei

- CG2-aprecierea directă a performanţei

- CG3-aprecierea facilă a performanţei

- CG 4-aprecierea relevantă a performanţei.

- Criterii specifice firmei:

- CS1-relevanţă indicator pentru activitatea firmei

- CS2-disponibilitate resurse organizaţie pentru monitorizare indicator

- CS3-disponibilitate managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra activităţii firmei

- CS4-posibilităţile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatoruluiÎn tabelul 2. sunt prezentaţi indicatorii relevanţi (cei care au obţinut punctaj mai mare de 50) pentru activitatea firmei, selectaţi în urma aplicării criteriilor stabilite.

39

40