Conţinut - capitalaculturala2021.ro gherghe/Anexa... · avem, în strânsă legătură cu...

Conţinut

INTRODUCERE - CONSIDERAȚII GENERALE

1. CONTRIBUŢIA LA STRATEGIA PE TERMEN LUNG

2. DIMENSIUNEA EUROPEANĂ

3. CONȚINUTUL CULTURAL ȘI ARTISTIC

4. CAPACITATEA DE A PRODUCE REZULTATE

5. IMPLICAREA PUBLICULUI

6. MANAGEMENTUL

REMARCI FINALE

4

8

15

20

48

55

59

85

Introducere - Considerații generale

F aceți cunoștință cu Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Poate că sunteți mai puțin familiarizat cu orașul fiindcă nu a

reușit să intre printre subiectele de interes general ale comunicării despre România și orașele sale, însă merită din plin atenția dumneavoastră. Deși se află în centrul României, acesta ocupă un loc periferic pe harta mentală a oamenilor. Această controversă este cea care definește întreg orașul și comunitatea care îl populează. Cât privește vitalitatea culturală, acesta se plasează în topul orașelor din țară, pe când în termeni economici este unul din cele mai sărace. Este un oraș minoritar cu cea mai mare majoritate de etnici maghiari din România. Însă statisticile nu ne ajută să înțelegem mai bine situația. Apartenența la o minoritate este înscrisă pe harta minții. Cine trasează aceste hărți și poate contribui cultura la înțelegerea și redefinirea acestor hărți mentale?

Un faimos jurnalist român a spus cândva: „Trăim în România și asta ne ocupă tot timpul”. Zicala se aplică și în cazul orașului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, însă având o accepțiune diferită. Trăim în minoritate și asta ne ocupă tot timpul. În cadrul consultărilor publice regionale premergătoare lansării acestui apel, ne-am confruntat cu acest

adevăr: nu există vreun aspect al Ținutului Secuiesc care să nu fie legat de identitățile noastre. Toate deciziile pe care le luăm, indiferent că sunt legate de îngrijirea copilului, educație, universitate, locuri de muncă, familie, investiții etc., sunt întrucâtva influențate la nivel inconștient de faptul că suntem maghiari din România sau că suntem români din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Și ce se întâmplă în cazul romilor din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, România? Să fie etnicitatea într-adevăr nucleul identității noastre în regiune?

Un aspect al vieții este cel care îi împinge pe oameni să depășească bariere etnice, și acesta este cultura. Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy are o istorie impresionantă de dezvoltare culturală. Când s-a deschis aici prima scenă de teatru din regiune în secolul al 19-lea, era al treilea oraș transilvănean cu teatru permanent. În epoca comunistă, unul dintre cele cinci centre culturale artistice se afla la Sfântu Gheorghe, iar datorită artiștilor și mișcării artistice din acea vreme, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy era în contact cu circuitul artistic european. Astfel, a existat cultură. Oamenii au fost consumatori de cultură, oamenii au contribuit la demersul cultural, oamenii s-au identificat ca venind dintr-un oraș unde cultura este importantă.

Odată cu căderea comunismului și deschiderea frontierelor, respectiv în urma globalizării și a integrării în UE, a trebuit să îi facem față noii lumi. Atunci am realizat că dintre toți factorii care pot determina dezvoltarea unei societăți noi avem cultura. Așa că am investit în ea. Am investit şi în infrastructură, însă, mai presus de toate, am pus suflet. Suflet în inovație, creativitate, curaj și deschidere, suflet în aplicarea de idei noi, indiferent de originea lor.Însă acum ne confruntăm cu un obstacol. Am încetinit. Așa cum a spus unul din managerii

De ce dorește orașul dumneavoastră să

participe la competiția pentru titlul de Capitală

Europeană a Culturii?

INTRODUCERE - CONSIDERAȚII GENERALE 5

culturali ai orașului, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy a ajuns într-un punct de dezvoltare culturală în care orașul are nevoie de un input mai mare decât cele precedente pentru a progresa și pentru a-i atribui culturii toate rolurile pe care aceasta trebuie să le aibă în modelarea societății, fie ea una locală sau europeană.

Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy dorește să devină CEAC 2021 ca reprezentant al Ţinutului Secuiesc/Székelyföld, în vederea transformării sale într-un catalizator european, pentru a înțelege barierele dintre noi date de identități și pentru a deconstrui negarea diversității în schimbul construirii unui model pentru bunăstarea culturală în Europa.

A cum ați ajuns să cunoașteți orașul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Este un oraș simpatic cu surori și frați mai mici numiți

Miercurea Ciuc/Csíkszereda, Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely, Gheorgheni/Gyergyószentmiklós, Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely. Aceste cinci orașe, împreună cu alți câțiva „verișori și rude” formează regiunea numită Secuime/Székelyföld, un ținut al controverselor.

Aceste orășele au o populație între 15.000 și 60.000 de locuitori și sunt prea mici pentru a-și face singure

simțită prezența pe scena europeană. Cu toate acestea, se confruntă cu aceleași provocări, au un trecut cultural și istoric comun și împărtășesc o identitate regional comună, identitatea secuiască. Însă trebuie să înțelegeți că de foarte puține ori se întâmplă ca un român care locuiește în această zonă să împărtășească aceeași identitate secuiască. Să fie din cauza limbilor diferite pe care le vorbim sau fiindcă există două comunități paralele care trăiesc în aceeași zonă?

Ținutul Secuiesc nu există ca regiune administrativă, ci ca teritoriu istoric și cultural înscris în mintea oamenilor. Cei cinci frați, împreună cu județele Harghita/Hargita și Covasna/Kovászna au decis să candideze împreună pentru titlul de CEAC 2021 ca reprezentante ale Ținutului Secuiesc și ale tuturor celorlalte așezări urbane și rurale din zonă precum și ale naturii aproape neatinse. Ca urmare, întreg conceptul de i2021 se bazează pe interconectarea dintre orașe și comune, pe migrația culturală între aceste așezări, inclusiv, sau chiar cu accentul pus pe „stațiile naturale” dintre acestea.

Orașul dumneavoastră are în plan implicarea

zonei limitrofe? Explicați această opțiune.


I 2021 este principalul subiect al ofertei noastre. I de la Identitate ca cel mai bun și cel mai rău element al ființei noastre. Cel

mai bun element fiindcă nu există ființă umană fără identitate și cel mai rău fiindcă avem tendința să acceptăm doar identitățile pe care le cunoaștem sau cu care ne simțim confortabili. Oamenii din afara Ținutului Secuiesc/Székelyföld susțin că suntem o comunitate închisă și că nu recunoaștem lumea în permanentă schimbare din jurul nostru. Titlul de CEAC 2021 și efortul comun de a concura pentru acest titlu reprezintă o oportunitate pentru a le demonstra că se înșală, prin scoaterea la suprafață a tuturor frustrărilor ascunse și a potențialelor conflicte care derivă din neînțelegerea identității unei persoane sau chiar mai rău, din dezinteresul față de povestea cuiva.

Tematica pentru i2021 se bazează pe spunerea de povești. Problema identității este foarte prezentă în viețile noastre și este strâns legată de schimbările

radicale din ultimii 100 de ani, cu precădere din ultimele două decenii ale secolului 20: creșterea fără precedent a mobilității forței de muncă, bunurilor și capitalurilor, urmată de criza economică și situația geopolitică prezentă. Oportunitățile și posibilitățile culturale în expansiune date de piața liberă au un impact pozitiv asupra vieților indivizilor și comunităților, în timp ce legăturile tradiționale bazate pe relații învecinate, lucru, clase sociale și naționalități au slăbit, astfel încât viața devine incertă și mai puțin previzibilă.

În prezent, trăim în epoca redefinirii identităților. Așa trăim aici, acasă însă trăim ca şi cetăţeni români și cetățeni europeni. Locuitorii Europei se confruntă cu problema redefinirii identităților, fie că aceasta are de-a face cu națiunile, comunitățile, genul, religiile, vârsta sau clasa socială.

Obiectivul principal pentru i2021 este să faciliteze înțelegerea identităților individuale și comunitare, reducerea tensiunilor provenind din natura diferită a identităților, imposibilitatea de a trăi aceste identități și lipsa înțelegerii și reticența recunoașterii acestora, precum și consolidarea conștientizării la nivel regional, libertatea individuală și comunitară și coeziunea socială. Ne dorim asta prin intermediul artei și al culturii, întrucât acestea reprezintă cel mai pașnic și totuși puternic canal de reflecție, dialog, acțiune și incluziune. Invităm artiștii și publicul să prezinte varietatea identităților și bogăția dată de această diversitate.

C ultura nu reprezintă doar una din politicile publice din regiune, cum sunt educația, afacerile sociale etc., și nu

funcționează doar ca o intervenție în viețile

oamenilor. Cultura reprezintă un stil de viață aici, este ca o plasă de siguranță care te prinde și te cuprinde și te face să simţi că aparţii unei comunități. Aici, cultura are o funcție de adaptare care „îi ajută pe indivizi și comunități să se motiveze să preia ștafeta de la generațiile trecute, în timp ce se confruntă cu forțele lumii noastre în schimbare…”

Deși din punct de vedere geopolitic Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și regiunea sunt considerate periferice, din punct de vedere artistic au istoria și potențialul de a deveni capitală. Încă din 1921 artiștii au avut alte roluri în societate decât „numai” acela de a crea, devenind motorul schimbărilor și adaptării

Explicați conceptul programului care va

fi lansat în cazul în care orașul este nominalizat Capitală Europeană a

Culturii.

Explicați pe scurt profilul cultural general al

orașului dumneavoastră.


sociale. Károly Kós, János Matiss Teutsch, Imre Baász au fost unii dintre cei mai progresiști gânditori ai trecutului care au influențat considerabil gândirea culturală din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Sfârșitul regimului opresiv comunist a adus noi preocupări pentru artiști: cât de lipsită de onoare și excluzionistă poate fi provincia? – a fost principala preocupare a lui Baász Imre în 1990. Dar provincia s-a transformat în regiune și regionalismul a dus la un nou context cultural în care se formează dreptul la alteritate. Iar alteritatea nu reprezintă nici periferia, nici provincia, ci arta central-europeană însăși.

Pregătirile pentru a deveni capitală au început de mult timp. Un mod specific de pregătire a fost introducerea anilor tematici în domeniile culturale, respectiv pentru tineri. Totul a început în 2011, odată cu celebrarea a 550 de ani de existență a orașului nostru. În 2012 Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy a fost Capitala Tineretului din regiune, iar în perioada 2013-2016 este Capitala Culturală a Ţinutului Secuiesc. Cei 4 ani tematici din această perioadă au avut 3 obiective strategice: educația culturală – cultura este pentru toată lumea, arta în stradă – ocuparea spațiului și lărgirea valorilor – ambasadorii culturali și tranzacțiile culturale.

Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy este un oraș curajos. Și-a asumat sarcina dezbaterii conflictelor,

a tentativei de a veni cu un model pentru înțelegerea identităților și de a crea un cadru pentru o viață mai liberă prin intermediul artei și al culturii. Din multe puncte de vedere este deja locul de întâlnire a culturii românești și maghiare, este un spațiu unde are loc dialogul cultural. Profilul cultural al orașului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy poate fi cel mai bine descris pe criteriul bunăstării culturale. Suntem orașul unde conservarea patrimoniului cultural, administrarea spațiilor regionale, organizarea evenimentelor culturale regionale, construirea imaginii pozitive a regiunii şi dezvoltarea vitalităţii urbane contează. Acestea sunt amintirile și patrimoniul pe care le avem, în strânsă legătură cu identitatea noastră. Cu toate acestea, abordarea necesită o înțelegere a dinamicilor complexe ale memoriei și identităților, nu doar înăuntru, ci și pe plan internațional, dincolo de frontiere.

Pe tot parcursul anului i2021 vom crește și pe alte criterii, cum sunt înțelegerea diversității și a valorilor regionale, extinderea toleranței, contribuirea la creșterea economică, susținerea acțiunilor inspirate din natură, suport în crearea unei culturi educaționale, stimularea culturii inovației și crearea condițiilor pentru siguranța individuală și economică.

Parcul central din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy şi-a recăpătat rolul de loc public după lucrările de modernizare din anul 2012

S trategia culturală a orașului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy pentru perioada 2015–2022 descrie planificarea pe

termen lung a orașului, având însă influențe puternice asupra dezvoltării sociale generale.

Viziunea orașului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy pentru 2022 este aceea de a fi orășelul din România (cu mai puțin de 100.000 de locuitori) cu cea mai ridicată calitate a vieții, care profită din plin de potențialul culturii de a genera vitalitate economică și care coagulează cooperarea și coexistența varietății de culturi și identități, creând totodată un model din aceasta și contribuind astfel la schimbare socială. Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy va deveni un factor decisiv în cultivarea expresiei artistice tradiționale și inovatoare și va deveni un centru

cultural la nivel european. Toate aceste obiective vor fi atinse prin acceptarea diversității și eliberarea energiilor creative, prin aducerea în discuție a conflictelor și aplanarea lor, prilej cu care sunt invocate arta și cultura.

Această viziune se va realiza prin 6 axe prioritare care însumează toate activitățile planificate pentru următorii 6 ani. Prioritățile sunt: 1. Dezvoltarea infrastructurii culturale 2. Dezvoltarea resurselor umane3. Conservarea și promovarea patrimoniului cultural4. Implicarea culturii în dezvoltarea economică5. Cultura în serviciul incluziunii sociale6. Capitală Europeană a Culturii în 2021

Obiectivele de infrastructură sunt: 1) obținerea respectului comunității pentru munca de creație prin asigurarea mediului de lucru corespunzător pentru creatori; 2) crearea condițiilor necesare pentru apariția unui nivel înalt de calitate artistică.Intervențiile planificate sunt: rampe pentru scaunele cu rotile, spații artistice extinse, cu dotări moderne și auditorii mai mari, pagini de internet actualizate în trei limbi, o versiune pentru persoanele cu deficiențe de vedere, noi parcuri IT, spații administrative și de creație separate, spațiu de depozitare.

Obiectivele privind resursele umane sunt: 1) sporirea cunoașterii sectorului cultural, atât la nivel de management, cât și la nivel artistic; 2) dezvoltarea creativității și liberei exprimări prin educație culturală și artistică; 3) incluziune extinsă a tinerilor în activitatea creativă și consumul de cultură; 4) încurajarea societății civile culturale și educaționale.

Intervențiile planificate sunt: programe de formare în domeniul managementului, marketingului și comunicării culturale, burse și programe de

1-1 Descrieţi strategia

culturală existentă în oraşul dumneavoastră la momentul candidaturii,

precum şi planurile oraşului de consolidare a capacităţii sectoarelor

culturale şi creative, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen

lung între aceste sectoare şi sectoarele economice

şi sociale din oraşul dumneavoastră. Care sunt planurile pentru sprijinirea

activităţilor culturale după perioada pentru

care este acordat titlul?

1. Contribuţia la strategia pe termen lung

1. CONTRIBUŢIA LA STRATEGIA PE TERMEN LUNG 9

rezidențiat, ateliere și conferințe pe tema rolului artei în educație, pedagogia muzeală, programele de căutare de talente, programe culturale educative împreună cu școlile și alte instituții educaționale, deschizând spații pentru tinerii artişti, transformând spațiile publice în spații creative pentru a cuprinde un public mai larg, cu accent special pus pe persoanele cu acces redus la cultură.

Obiectivele privind patrimoniul cultural sunt: 1) conservarea patrimoniului cultural ca parte a identității noastre; 2) implicarea patrimoniului cultural în dezvoltarea turistică; 3) păstrarea relației speciale dintre oameni și natură; 4) conservarea și promovarea patrimoniului bogat din regiune.Intervențiile planificate sunt: realizarea unui inventar al patrimoniului cultural, clarificarea dreptului de proprietate în anumite cazuri, programe de conservare-stimulare pentru clădirile de patrimoniu, promovarea patrimoniului cultural la nivel național și internațional și elaborarea de programe turistice pentru acest patrimoniu, inițierea unui program de digitalizare cuprinzător și publicarea rezultatelor acestuia. Transformarea patrimoniului cultural în spații artistice și culturale, deschiderea de spații construite și naturale pentru sectorul creativ, exploatarea siturilor arheologice și racordarea lor la circuitul european.

Cultura în domeniul economic înseamnă: 1) transformarea creativității în inovație; 2) dezvoltarea turismului cultural; 3) susținerea industriilor creative și ale start-up-urilor culturale; 4) crearea unui mediu de afaceri inovator.Intervențiile planificate sunt: sporirea accesibilității la atracții turistice culturale prin investiții în infrastructură, dezvoltare umană și promovare, îmbogățirea ofertei culturale a orașului cu evenimente de calitate înaltă și prin mărirea capacității localității, înființarea de studiouri artistice, stimularea start-up-urilor creative prin intermediul programelor financiare și de formare, încurajarea dezvoltării acestora în cartiere periferice, organizarea de forumuri, conferințe și ateliere din domeniul creativ.

Cultura în serviciul incluziunii sociale vizează: 1) combaterea sărăciei prin susținerea incluziunii sociale prin educație artistică și o participare mai mare la

viața culturală; 2) promovarea diversității culturale și a unei înțelegeri mai bune; 3) ridicarea gradului de conștientizare și empatie față de cei mai puțin privilegiați; 4) mai mult acces la cultură pentru diferite grupuri defavorizate.Intervențiile planificate sunt: potențarea capacității societății civile de a realiza intervenții sociale, inclusiv terapia prin artă în școli, organizarea programelor de formare pentru profesori și experți în educație, intervenții la nivelul comunității în scopul includerii celor marginalizați în viața culturală a orașului.

DRUMUL SPRE MAI MULTE STRATEGII CULTURALE LA NIVELUL ORAȘULUI ȘI AL REGIUNII

Cele două județe implicate în procesul i2021, respectiv Harghita/Hargita și Covasna/Kovászna, au ambele strategii culturale județene, însă cea din Covasna/Kovászna este încă în faza de evaluare. Mai mult, județul Harghita/Hargita are alte documente strategice cu privire la Dezvoltarea tinerilor, Dezvoltarea socială și Conservarea patrimoniului cultural. Toate orașele partenere au strategii de dezvoltare urbană generale, iar orașul Miercurea Ciuc/Csíkszereda a elaborat o strategie culturală, de asemenea în curs de evaluare. Strategiile au fost gândite pe tipare similare, în sensul că toate consideră cultura și dezvoltarea culturală ca fiind elementele cheie ale dezvoltării durabile. Strategiile culturale sunt clădite conform următoarelor principii: întărirea capacității sectorului cultural, crearea unor sinergii între acest sector și sectorul economic și cel social, creșterea atractivității turistice a regiuni, îmbogățirea ofertei culturale de calitate sporită din regiune și susținerea inovației și a creativității. Toate orașele partenere au preluat sarcina de a-și realiza strategiile culturale până la finele anului 2016.

PLANURILE PENTRU SUSȚINEREA ACTIVITĂȚILOR CULTURALE DINCOLO DE ANUL DEȚINERII TITLULUI

Titlul CEAC 2021 face parte din strategia pe termen lung a orașului, însă nu funcționează ca o axă prioritară paralelă, ci ca un element central de atingere a obiectivelor orașului în ceea ce privește dezvoltarea. Strategia a fost planificată pe 7 ani,


evaluarea finală făcându-se în 2022. Important de menționat este însă faptul că unele din planurile pentru această perioadă pot fi considerate doar ca puncte de pornire pentru mai multe inițiative. Întărirea capacității sectorului cultural prin intervenții specifice și generale va fi realizată până în 2022, menținându-se doar obligația de păstrare a nivelului atins de funcționare și „producție”. Cu privire la dezvoltarea economică și socială, primii

ani ai perioadei următoare vor fi anii de testare un efort de schimbare a mentalității care nu se poate produce până la o dată anume. Din acest motiv, orașul intenționează să continue munca sa de decenii în domeniul dezvoltării culturale mult dincolo de anul deținerii titlului. Următoarea strategie culturală va fi elaborată în 2022 și va lua în calcul rezultatele obținute până în punctul respectiv, evaluarea titlului CEAC 2021 și tendințele care au apărut în oraș în această perioadă.

T itlul de Capitală Europeană a Culturii vine în întâmpinarea acestor obiective și contribuie la rezultatele scontate pentru

această perioadă și nu numai. Titlul CEAC 2021 reprezintă a șasea axă prioritară a strategiei, acest lucru însemnând că orașul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy intenționează să demareze un proiect de investiție la scară largă, din cadrul căruia Capitala Europeană a Culturii reprezintă un element important. Obiectivul principal al CEAC 2021 este să pună în evidență trăsăturile comune ale orașelor partenere și să sporească simțul apartenenței la un spațiu cultural comun printre cetățeni. Alte obiective sunt: realizarea coeziunii regionale și obținerea de sprijin social amplu pentru program, cooperarea cu așezările urbane și rurale din Secuime/Székelyföld, dezvoltarea comunicării regionale și legătura dintre regiune, România și Europa. Prin intermediul acestui proiect, orașul își dorește să creeze rețele culturale europene care să servească totodată celălalt obiectiv

al strategiei, însă vrea și să susțină mobilitatea artiștilor, gândirea comună cu privire la proiecte europene, abordând de asemenea problema identității. Coeziunea socială este un alt obiectiv al axei CEAC 2021, împreună cu transferul de cunoștințe în domeniul incluziunii sociale, implicarea tinerilor de pe tot teritoriul european în procesul de înțelegere a identităților și dinamicile acestora, implicarea artiștilor europeni în abordarea aspectului specific al identității în Secuime/Székelyföld și promovarea diversității la nivel local, regional, național și european.

Un alt obiectiv al titlului CEAC 2021 este lărgirea ofertei culturale prin introducerea de conținuturi noi și inovatoare, amestecul patrimoniului cultural tradițional cu noi forme de exprimare, stimularea gândirii creative și a atitudinii proactive în vederea realizării viziunii artistice a anului. O ofertă artistică și culturală nouă și abordarea patrimoniului cultural dintr-o perspectivă inovatoare vor atrage consumatori noi, întrucât unul dintre cele mai mari obiective ale i2021 este să se ajungă la o categorie variată de vizitatori și de a pătrunde în cartierele mai puțin privilegiate sau periferice ale orașului. Astfel, un obiectiv orizontal al programului este creșterea mobilității, în special a mobilității evenimentelor și artiștilor, prin aducerea evenimentelor culturale pe străzi, în spațiile de joacă sau parcările din cartiere, în spații neconvenționale, însă des tranzitate.

1-2Cum este integrată acţiunea Capitală

Europeană a Culturii în această strategie?


C ea mai mare provocare a dezvoltării culturale nu este realizarea de investiții în infrastructură sau dezvoltarea resurselor

umane, ci transformarea culturii într-o politică centrală capabilă să genereze schimbări sociale.

Titlul CEAC 2021 ajută orașul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și Ţinutul Secuiesc/Székelyföld să își atingă obiectivele, oferă un input necesar pentru a duce la bun sfârșit schimbările la nivelul mentalității oamenilor, acestea transformându-se în cele din urmă în dezvoltare economică. Impactul cultural pe termen lung al deținerii titlului va fi acela

că actorii, instituțiile și evenimentele culturale vor fi de mai bună calitate și vor fi capabile să educe și să deservească un public mai larg. Impactul social al programului se va reflecta într-un grad mai ridicat de empatie și înțelegere față de alteritate și diversitate, iar grupurile defavorizate ale societății vor avea o mai bună șansă să se implice în viața culturală a regiunii. Discutarea tensiunilor și a conflictelor într-o manieră sinceră și curajoasă va duce la eliberarea energiilor creative, conștientizării regionale, la libertate individuală și comunitară și la coeziune socială, relevantă și pentru Europa. Impactul economic al titlului CEAC 2021 se va resimți la nivelul infrastructurii, ceea ce va asigura condițiile necesare pentru crearea de locuri de muncă și o atmosferă de respect pentru creatorii de toate felurile. Investițiile se vor face pe baza nevoilor curente ale societății, în conformitate cu nevoile aduse de deținerea titlului, neuitând de cât de importantă este durabilitatea acestui tip de dezvoltare pe termen lung. Ca urmare, toate investițiile vor fi făcute cunoscând rolul lor dincolo de anul CEAC. Stimularea industriilor creative, a programelor educative și întărirea capacității sectorului cultural va duce la crearea de noi locuri de muncă, sosirea mai multor turiști și la o viață de afaceri mai dinamică în regiune.

1-3 În cazul în care

titlul se acordă oraşului dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră, impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra oraşului (inclusiv

din punct de vedere al dezvoltării urbane)?

Cine va desfăşura evaluarea?

Evaluarea se va face în strânsă legătură cu planificarea de urgență și revizia descrise în

capitolul șase. Anumite date vor fi însă diferite față de cele trecute pentru planificarea periodică de urgență. Evaluarea se va realiza la nivel operațional și strategic. Evaluarea strategică va fi sarcina Comitetului de monitorizare, cuprinzând reprezentanți din mediul academic, de la ONG-urile publice de la nivel național și experți în consultanță privind managementul cultural și strategic. Această evaluare va fi posibilă cu ajutorul unor sondaje de context și al informațiilor furnizate de sistemul central de informație și management, observații personale și rapoartele personalului cheie.

Evaluarea operațională va fi înfăptuită în cadrul Biroului din programul i2021 (unitatea operațională de management), pe baza rezultatelor imediate ale procesului în perioada 2017–2022. Cu toate acestea, adaptându-ne la noi tendințe în sectoarele de afaceri și cele neprofesionale, scopul nostru este

1-4Descrieţi planurile

dumneavoastră de monitorizare şi de evaluare a impactului

titlului asupra oraşului dumneavoastră şi de

diseminare a rezultatelor evaluării. Pot fi avute

în vedere în special următoarele problematici:


să creăm un mediu de evaluare care nu conferă sentimentul de birocrație și obligație, ci mai degrabă încurajează reflecția asertivă individuală și nevoia pentru autoevaluare și o cultură de diseminare în cadrul echipei de management și față de persoanele implicate în procesul de co-creație.

În planul dumneavoastră de evaluare, vor fi incluse obiective şi etape concrete între nominalizare şi anul pentru care este acordat titlul?

Deja s-au enumerat în primul dosar de licitație o primă serie de obiective generale și pe etape, mai ales cu privire la rezultate. Țintele specifice pentru acestea și indicatorii de impact se vor finaliza până în etapa finală de selecție pentru titlu (în cursul anului 2016). De asemenea, s-a implementat deja un prim set de indicatori de impact, urmărind cele patru obiective majore ale programului (iCare, iJoin, iBuild, iSee).

Ce studii sau anchete de referinţă – dacă există asemenea studii – intenţionaţi să utilizaţi?

Analiza și informațiile necesare pentru o evaluare și un proces de planificare de intervenție eficiente vor fi reprezentate de toate analizele furnizate de planurile culturale strategice locale și regionale create până la finele anului 2016. De asemenea, se va realiza un sondaj amplu la nivel regional și național în cooperare cu Asociația World Values Survey, cu care s-a luat deja legătura la nivel operațional. Aceasta va implementa sondaje ulterioare în 2019 și 2022 în vederea asistării evaluării intermediare și finale a programului.

Ce fel de informații veți urmări și monitoriza?

Indicatorii pe bază de rezultate pentru i2021 includ următoarele:

iCare: un nivel de sensibilizare de 85% printre locuitori cu privire la CEAC și programul i2021 • o creștere de 100% a sentimentului de apartenență

la regiune printre locuitorii de etnie română • o creștere de 60% a sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun • o creștere de 50% a nivelului de înțelegere față de grupurile marginalizate

iJoin: o creștere de 200% a numărului de turiști internaționali în oraș și regiune • 15.000 de voluntari implicați în programul i2021, 700 de acțiuni incluse în cadrul programului CEAC (incluzând fiecare eveniment partener și acțiunea informală de grup la nivel mic) • 55% dintre locuitori vor fi prezenți la cel puțin o acțiune sau un eveniment CEAC • 110.000 de persoane conectate prin platformele integrate ale programului;

iBuild: o investiție de 80 milioane de euro în infrastructură culturală în perioada 2017–2021 • o rețea de peste 500 de organizații, artiști individuali și grupuri de co-creatori la programul i2021 cu participare internațională de 25% • un buget de 37,5 milioane de euro pentru program cu 7,2 la sută reprezentând contribuția privată, o infuzie de fonduri externe de 1,66 milioane de euro completând fiecare 1 euro cheltuit pentru investiții operaționale locale • o viziune pentru anul 2040 și un cadru strategic până în 2030 cu accent special pus pe impactul și multiplicarea rezultatelor CEAC 2021;

iSee: 55% dintre acțiuni implică participare sau cooperare internațională de orice natură • o rețea de destinație cartografiată în întregime, atât în mediul construit, cât și în natură • acces virtual integral venind în completarea accesului fizic la viața culturală și la resurse, încurajându-se un proces de reflecție la scară totală oriunde, oricând.


Vor urmări totodată un set de indicatori de impact pentru program, relaționați direct cu cele patru obiective generale ale programului, cum ar fi:

iCare: acceptarea de către cetățenii români a Ținutului Secuiesc/Székelyföld ca pe o regiune existentă • acoperire mediatică pozitivă asupra regiunii și a orașelor sale pe termen lung • o conexiune mai puternică a tinerilor cu orașele și regiunea • conștientizare la nivel european cu privire la Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, orașele sale partenere și regiune. iJoin: acces sporit la cultura europeană pentru localnici • parteneriate internaționale în această regiune • participare locală, regională și internațională, implicare în co-creare și voluntariat • mobilitate culturală și artistică în regiune • atitudine pozitivă cu privire la direcția în care se îndreaptă orașul și regiunea. iBuild: un nou rol pentru Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy ca centru academic în regiune în domeniul culturii, industriilor creative și managementului cultural • un procentaj mărit al culturii și industriilor creative în sfera economiei locale și regionale • spații interioare și exterioare îmbunătățite pentru cultură • schimbare în structura de finanțare pentru sectorul cultural • o cooperare locală și regională mai bună în domeniul culturii și al artelor, implicând administrația publică și domeniul cultural • o abordare strategică potențată și o viziune pe termen lung, plasând cultura într-un loc fundamental pentru dezvoltarea economică la nivel local și regional. iSee: o atitudine mai prietenoasă a localnicilor față de străini • un profil consolidat ca destinație turistică europeană care îmbină cultura cu natura • mobilitate artistică sporită și participare publică vizând mediul cultural european • un model european de îmbinare a ospitalității pentru întreprinderi și a celei pentru public • o mai mare deschidere a localnicilor spre investirea timpului și a resurselor pentru concediu în turism cultural internațional.

Cum definiţi „reuşita”?

Din punctul nostru de vedere, succesul programului CEAC 2021 poate fi definit printr-un model cu adevărat european de oraș mic care, deși se află la periferia UE, devine un centru cultural în Europa Centrală și de Est. De asemenea, acesta se transformă

într-un exemplu în care cultura și rețeaua de instituții și organizații au un rol definitoriu în calitatea vieții cetățenilor și dezvoltarea economică, în timp ce este durabil, unește sectoarele publice și private ale ONG-urilor și mobilizează și încurajează cetățenii să participe la viața comunității lor. Nu în ultimul rând, definim succesul prin perceperea unui nou punct de reper local și regional pe scena europeană care oferă un spațiu de reflecție și creație.

Pentru noi, succesul poate fi descris cel mai bine prin ochii micuței Mara care în prezent are doar 4 ani, adresată Europei. Întâlnește viitorul pe pagina următoare (scrisoarea tinerei Mara din 2031).

Pentru ce perioadă şi cât de des se va desfăşura evaluarea?

Evaluarea se va efectua la următoarele date și în următoarele teme:

Decembrie 2015: după evaluarea juriului în etapa de preselecție. Octombrie 2016: întregul proces de pregătire pentru a doua rundă de aplicare. 2017-2019 în fiecare 6 luni: management, programul artistic final, aspectele financiare, investiții, atragerea publicului larg. Iunie și decembrie 2020: infrastructură, capacitatea de a implementa programul, managementul, echipa de voluntari, parteneri, artiști europeni, situația evenimentului de deschidere a anului 2021. Iunie 2021: ce s-a întâmplat conform planurilor anterioare, ce trebuie îmbunătățit, rezultate imediate. Decembrie 2022: impact, rezultate, schimbări în mentalitate, procesul de diseminare, atragerea publicului, aspecte financiare. Planificare pentru următoarea perioadă strategică în sectorul cultural din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, orașele partenere și regiune.


Dragă Europa,

Sunt Mara din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, m-am născut în 2011 şi am 20 de

ani . M-am născut în acest oraş şi am decis să rămân aici . Sunt studentă la Design la

Universitatea locală care s-a înfiin�at aici cu 12 ani în urmă şi se pare că am multe

şanse să îmi continui munca în incubatorul local de design şi să organizez prima mea

expozi�ie în timpul Săptămânii de design .

Mama şi tatăl meu (mama este manager cultural , iar tatăl meu joacă la cel mai

nemaipomenit teatru mobil din zonă) îmi spun poveşti din vremurile de dinaintea

faimosului i2021, când lucrurile stăteau diferit. Pe atunci nu vedeai mul�i turişti pe

stradă, teatrul de-abia se �inea pe picioare, iar salariile actorilor erau foarte mici . Multe

lucruri s-au schimbat în bine, dar chiar şi atunci oraşul avea un spirit unic. Puteai

sim�i cultura în aer.

Mi-au mai spus că schimbările în Europa au început de fapt când au participat la

crearea conceptului i2021, care acum face parte din istorie (o istorie faimoasă). Venirea

refugia�ilor a declanşat o serie de ac�iuni culturale pe care le-am resim�it şi noi , chiar

dacă nu au venit migran�i în zona noastră. Însă, în mod ciudat, mentalitatea oamenilor

de aici s-a schimbat după 2021 şi am devenit mai deschişi , incluzivi şi prietenoşi ,

acceptând persoane şi lucruri diferite de noi . Oamenii de aici par să se în�eleagă mult

mai bine de când au aflat multe despre identită�ile lor. Vecinii noştri români sunt acum

prieteni apropia�i , iar ştirile din mass-media care s-au născut din ideea greşită că am

vrea să ne separăm sau lucruri de acest gen au dispărut în sfârşit.

Tot ce voiam să spun e că mă simt la mine acasă, mă simt respectată, am perspective

de viitor, iubesc ceea ce fac şi nu trebuie să fac compromisuri . Cred că sunt cu adevărat

fericită.

Trebuie să închei acum fiindcă trebuie să mă întâlnesc cu nişte prieteni designeri care

tocmai au sosit din Islanda, Spania, Grecia, Marea Britanie şi Austria, nişte fete şi băie�i

încântători! Vin să ne viziteze în fiecare an după experien�a lor minunată de acum zece

ani . Le-a plăcut zona şi se pare că găsesc inspira�ie şi pace aici în fiecare vară când se

întorc. Eram doar o copilă pe atunci , însă acum simt ce influen�ă a avut acel an asupra

noastră, a tuturor.

Sper să te văd curând!

Prietena ta,

Mara

Scrisoarea tinerei Mara din 2031

2. Dimensiunea europeană

U na dintre cele mai mari provocări ale procesului de pregătire a fost gândirea în afara tiparelor. Fie că aceste tipare au

reprezentat locul în care trăim, limba pe care o vorbim, oamenii pe care îi știm și îndrăgim și comunitatea căreia îi aparținem, fie că au constat în arta pe care o prețuim, ele au fost clădite pe ziduri solide pe care a trebuit să le demolăm pentru a lăsa loc noilor perspective, culori și unei viziuni de viitor durabile.

Având un oraș și o regiune bilingve, cu un amestec puternic de culturi și religii diferite, conceptul dimensiunii europene este prezent în permanență prin elementul diversității expresiilor culturale, deși nu este înțeles cu ușurință. Intenționăm să folosim acest aspect în favoarea proiectului nostru, explorând ceea ce are de oferit în contextul Europei contemporane, atât la nivel local, regional, național, cât și în relație cu alte țări. Explorarea conceptului de identitate pe acest fundal cultural va spori nivelul de înțelegere a diversității culturilor în Europa, locuitorii din regiune fiind provocați să își definească propria identitate prin plasarea ei într-un context mai amplu, european. Ceilalți cetățeni ai țării noastre care locuiesc în afara regiunii bilingve specifice vor fi provocați de asemenea să înțeleagă această

diversitate în cadrul unității naționale, văzând-o plasată într-un context mai mare. Toate celelalte orașe europene implicate în proiect în calitate de participanți, public sau artiști se vor confrunta cu aceleași provocări, plasându-și propriile culturi și identități în aceeași oală controversată a diversității.

Astfel, ne-am gândit la 4 teme principale (iCare, iJoin, iBuild, iSee) prin care ne dorim să ...... promovăm identitatea culturală, dialogul intercultural și înțelegerea reciprocă,

Proiectului i2021 îi pasă de oamenii cu care locuiește și lucrează, indiferent dacă stau în spatele ușii vecine sau la 10.000 de kilometri depărtare. Ne pasă de diversitatea culturală a tuturor oamenilor, prin inițiative precum PRESENCE (PREZENȚĂ), un proiect de intervenție de minimum 6 ani în comunitatea romă segregată din Örkő, bazat pe know-how-ul Serviciului de Ajutor Maltez din Ungaria. În cadrul programului inVISIBLE City (Orașul inVIZIBIL), artiștii cu handicap din toată Europa ajută i2021 să le aducă oamenilor vizibilitate dincolo de dizabilitatea lor.Invităm Festivalul internațional de teatru Reflex să se alăture efortului nostru de a crea

2-1 Elaborați pe marginea scopului și a calității activităților:• domeniuldeaplicareşicalitateaactivităţilordepromovareadiversităţiiculturaleaEuropei,adialogului

intercultural şi a unei mai bune înţelegeri reciproce între cetăţenii europeni;• domeniuldeaplicareşicalitateaactivităţilorcarepunînevidenţăaspectelecomunealeculturilor,

patrimoniului şi istoriei europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale;• domeniuldeaplicareşicalitateaactivităţilorlacareparticipăartiştieuropeni,cooperareacuoperatori

sau oraşe din ţări diferite, incluzând, atunci când este cazul, oraşe care deţin titlul, precum şi parteneriate transnaţionale.

Numiţi artişti, operatori şi oraşe din Europa şi din afara Europei cu care aveţi de gând să cooperaţi şi specificaţi despre ce tip de colaborare este vorba. Numiţi parteneriatele transnaţionale pe care oraşul dumneavoastră le-a instituit deja sau pe care intenţionează să le instituie

2. DIMENSIUNEA EUROPEANĂ 16

condițiile necesare artiștilor din Vest și din Est să se întâlnească și să caute împreună adevărata identitate a teatrului central-european. Artiști precum Krystian Lupa, Krzysztof Warlikowski, Anatoli Vassiliev, Oskaras Koršunovas, Alvis Hermanis, Andrei Şerban, Silviu Purcărete și Kornél Mundruczó ni se alătură pentru a arăta diversitatea artistică a Europei.

Spectacole în limbile română, maghiară, germană și idiș se reunesc la Colocviul Teatrelor Minoritare pentru a promova diversitatea etnică și lingvistică, fiind susținute în efortul lor de International School of Performing Arts (Școala Internațională de Arte ale Spectacolului) din Copenhaga, cu proiecte cu o abordare transdisciplinară, reflectând „un spațiu împărtășit de probleme de limbă”.

Înțelegerea reciprocă este promovată de Dialogul Alterității, având de asemenea o abordare transdisciplinară pe baza unei colecții de studii, prelegeri despre spectacole și serii de ateliere implicând diverse grupuri ale societății.

... iar pentru evidențierea patrimoniului european comun

Programul i2021 creează spații de prețuire a continuității. ROOTS (RĂDĂCINI) este numele expozițiilor pe care ni le imaginăm pentru anul 2021: spații comunitare, atât fizice, cât și virtuale, unde fiecare vizitator își poate înțelege identitatea în sensul continuității culturale din Europa.Prin REINVENTING TRADITION (REINVENTAREA TRADIȚIEI), îi invităm pe cetățenii locali și europeni, pe artiști și consumatori să vadă și să înțeleagă faptul că nu există o modalitate mai bună de a conecta culturile decât prin jocul de copii sau prin elementele comune ale poveștilor populare ilustrate din Europa.Natura, peisajul și relația specială cu acestea ne unește pe noi, locuitorii Europei. STATIONS (STAȚII) reprezintă oportunitatea perfectă de a ne opri și de a vedea, de a contempla trecutul și viitorul comun pe care îl construim împreună.

... și pentru a lucra și a ne bucura împreună cu artiști, orașe și instituții europene.

Experiența umană și criza sa de identitate sunt abordate prin proiectul comun al programului iACT dezvoltat de M Studio din oraș și partenerii săi: Forte Társulat din Budapesta, DV8 din Londra, Rimini Protokoll din Berlin și Teatr Doc din Moscova.

Tinerii europeni sunt invitați să ni se alăture și să își împărtășească identitatea la FESTIVALUL STREET ART, unde mișcările underground vin la suprafață, iar tinerii artiști din regiune, țară și din Europa se reunesc pentru a sublinia un aspect important al identității lor.

O echipă internațională de artiști și profesioniști își dorește ca proiectul Alterității să își atingă obiectivele. The Centre for Studies in Otherness – Centrul de Studii ale Alterității (Universitatea din Aarhus, Danemarca și Colegiul Maria Imaculata din Limerick, Irlanda), Diasporic Genius – Geniul Diasporei (Canada, Toronto), The Theatre Studies Department – Departamentul de Studii Teatrale din cadrul Universității din Malta și The European Theatre Collective – Colectivul European de Teatru (Helsinki, Finlanda) se îngrijesc ca ideea să ajungă la participanții europeni.

Concursul pentru artiști europeni Station-Creator care va fi lansat în cadrul proiectului nostru STATIONS va deschide un număr semnificativ de stații pentru instalații artistice, ceea ce va potența semnificația unică a fiecărui loc reprezentat de fiecare stație.

FESTIVALUL DE MUZICĂ WORLD inFUSION este numele proiectului care va reprezenta cel mai vesel eveniment al anului. Artiști, interpreți, public de toate tipurile, părinți și copii din toate colțurile Europei se vor reuni pentru a celebra diversitatea și forța unificatoare a muzicii. Oi Va Voi, Madredeus, Sigur Ros, Sinead O’Connor, Afro Celt Sound System, Gogol Bordello, Jana Kirschner, Violons Barbares, Oquestrada, Jaakko Laitinen & Väärä Raha, Martin Lubenov’s Jazzta Prasta sunt unele din numele propuse ca şi cap de afiş.

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ PRIN MĂSURILE NOASTRE ORIZONTALE

Includerea unei structuri constând într-un set de măsuri orizontale creează o perspectivă cu adevărat europeană pentru programul nostru. De exemplu,


co-producția C+ va determina mai multe oportunități de cooperare între producătorii culturali și artistici locali și experții din comunitate, pe când artiștii M+ facilitează mobilitatea artiștilor individuali europeni pentru ca ei să vină și să co-creeze în cadrul i2021, odată cu mobilitatea artiștilor locali în provocările europene dinaintea anului de referință 2021. Mai mult, Voluntariatul M+ va atrage mobilitatea și participarea individuală, de grup și inclusiv a familiilor în programul CEAC, în timp ce P+ Internațional va spori cooperarea instituțională între actorii locali, regionali, naționali și europeni.

COOPERARE EUROPEANĂ SPECIALĂ LA NIVELUL ORAȘULUI

București și Budapesta sunt orașe des confundate de oamenii din Europa și din alte părți ale lumii. Dacă această greșeala se face în public, declanșează un val de reacții ostile, având în fundalul reacțiilor un context istoric special în care relațiile româno-maghiare s-au dezvoltat. Prin inițiativa B2B (București și Budapesta se întâlnesc în i2021) a programului i2021, se dorește crearea unui dialog pozitiv prin cultură, ducând la găsirea terenului comun pentru a ajunge la concluzia că cele două națiuni au mai multe scopuri și interese comune decât conflicte. De asemenea, o cooperare strategică

prin cultură poate conduce la o prietenie pe termen lung care ar fi un element fundamental de stabilitate, mai ales în contextul conflictelor care se intensifică la câteva mii de kilometri spre est. Dialogul poate fi mai relevant într-un oraș sau o regiune unde minoritatea maghiară la nivel național constituie majoritatea la nivel local și regional.

Un proiect special se va centra pe implicarea Moldovei în programul i2021. Fosta republică sovietică are de-a face cu situația unică privind relația minorităților cu populația majoritară. Cu o durată totală de o lună, Focus pe Moldova le va oferi mai întâi șansa artiștilor și actorilor culturali din Moldova să prezinte abordarea lor specifică a temei identităţii în cadrul Programului i2021.

Orașul Kecskemét din Ungaria este un oraș finalist în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2018. Conceptul său numit OPEN.2018 își propune să răspundă la întrebarea cu privire la modul în care se poate contribui la calitatea individuală a vieții printr-un mod de gândire deschis, ducând la crearea și dezvoltarea unei societăți deschise. În acest context, se dorește cooperarea cu acest oraș în cadrul OPEN to i2021, mai ales în ceea ce privește prioritatea numită OPEN.Culture, care se va axa pe relația tinerilor cu cultura și pe modul în care cultura poate facilita participarea tinerilor.

C credem că programul nostru va fi interesant pentru oricare cetățean european care îndrăgește cultura și care este interesat de

aprofundarea înțelegerii identităților individuale și colective. Ca urmare, prioritatea noastră majoră este să ajungem la cetățenii europeni, să ne prezentăm și să implicăm un număr cât mai mare cu putință (chiar dacă nu vor putea să ajungă în persoană la evenimentele i2021, ci doar pe cale virtuală).

Pentru 2021, plănuim o gamă largă de parteneriate internaționale cu instituții (evidențiate de măsura noastră orizontală P+ Internațional), orașe și indivizi (evidențiate de măsura noastră orizontală C+ Acces

și Participare). Ne vom folosi de aceste parteneriate pentru a construi rețelele cu partenerii noștri și pentru a face cunoscut programul. Instituțiile culturale și artiștii din regiune au început deja să facă publică știrea candidaturii noastre pe canalele lor de comunicare.

Ne dorim să implicăm Institutul Cultural Român cu 19 centre în orașe europene, ambasadele României, Institutele Culturale ale țărilor europene în România și Instituțiile Culturale ale Uniunii Europene. De asemenea, intenționăm să încheiem un parteneriat media cu cel puțin un post de televiziune important de știri europene sau

2-2 Puteți explica ce strategie aveți pentru a trezi interesul unui public larg european și internațional?


2-3În ce măsură doriți să dezvoltați legături între programul dumneavoastră cultural și programul cultural al altor orașe care dețin titlul de Capitala Europeană a Culturii?

culturale (Euronews, Mezzo, TV5 Monde etc.) și vom cumpăra spații publicitare într-una sau mai multe reviste ale companiilor aeriene.

Pagina noastră de internet și cea de Facebook au fost deja publicate în trei limbi (engleză, română și maghiară), dorindu-ne să extindem în continuare grupul de limbi la 7, incluzând germana, franceza și greaca, plus limba celui de-al treilea oraș CEAC în timpul anului 2021. Intenționăm de asemenea să avem anunțuri publicitare online în fiecare țară

europeană pentru CEAC 2021, subliniind cele mai interesante programe și problematici pentru fiecare țară în parte.

Nu în ultimul rând, mesajele noastre se vor centra totodată pe universul fermecător al acestei regiuni cu peisaje frumoase și locuri pentru reflecție individuală și colectivă despre identitățile noastre personale și comunitare (inclusiv calea ușoară de acces și ospitalitatea localnicilor implicați în proiectul nostru Home 2021).

S e dorește cooperarea cu alte orașe care dețin titlul printr-o multitudine de interacțiuni tematice.

S-a luat în vedere cooperarea cu orașele devenite Capitale Europene ale Culturii în perioada 2017–2023 în cadrul inițiativei numite This Side of Europe – Această latură a Europei (Capitalele Est-europene ale Culturii 2019–2023). Scopul nostru este să dezvoltăm un program special, adresând provocările Europei de Est prin aspecte de identitate speciale, coagulate pe această latură a continentului. În acest context, ne dorim să dezvoltăm This Side of Europe, un proiect care încurajează cooperarea artiștilor din această parte a Europei și care o aduce în lumina reflectoarelor. Intenția este ca inițiativa să se centreze pe subiectele minorității-majorității și pe cei 100 de ani, ambele având o relevanță deosebită pentru această zonă a Europei în termeni de relații interetnice și în contextul noilor tendințe migratorii cu care se confruntă aceste țări și comunitățile lor în moduri neașteptat de noi. Orașul Plovdiv 2019 și orașele care urmează a fi confirmate din Croația 2020, Grecia 2021, Lituania 2022 și Ungaria 2023 sunt vizate pentru această cooperare. În cazul în care, cel mai probabil, va ieși câștigător un al treilea oraș CEAC 2021 din Balcani, acesta va fi inclus și el în inițiativă.

Minoritățile în Capitalele Europene ale Culturii reprezintă o altă inițiativă dorind să încurajeze

interacțiunea cu orașele care dețin titlul CEAC. O cooperare specială este vizată cu Donostia/San Sebastián 2016 și Leeuwarden Fryslan 2018, având în vedere faptul că ambele reprezintă orașe și regiuni din Spania și Țările de Jos unde o comunitate minoritară reprezintă majoritatea la nivel local și regional. În cazul orașului Donostia/San Sebastián, pe parcursul anului 2016, cooperarea noastră se va centra pe experiențele de învățare de la fața locului, cu ajutorul unor vizite de studiu ale managerilor culturali și ale artiștilor, pe când în 2017 și 2018 ne propunem să îi întâmpinăm pe experții și producătorii lor culturali în orașele noastre pentru diseminare și îndrumare privind procesul de pregătire. În cazul orașului Leeuwarden 2018, scopul nostru este să creăm un proiect cu trăsături aparte care să se centreze pe explicarea Mienskip locuitorilor din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și din Ținutul Secuies/Székelyföld, care înseamnă procesul frizon vechi de generații întregi și care este sinonim pe plan local cu o formă de solidaritate ducând instinctiv la fapte și care se organizează de jos în sus.

Cât privește celelalte două orașe CEAC pentru 2021 din Grecia și România (și al treilea oraș 2021), strategia noastră este să urmărim un proces conjugat de identificare a aspectelor comune și de a crea proiecte oglindă pe baza acestor zone comune ale programelor noastre. Am luat deja legătura cu cele


trei orașe candidate din Grecia și dorim să mergem mai departe în planificarea comună cu orașele finaliste din această țară. În cadrul acestui proces de cooperare, vom face pașii următori: (1) identificarea elementelor comune ale conceptului din ambele orașe, (2) stabilirea de obiective comune pentru anul deținerii titlului 2021, (3) organizarea de vizite de studiu în ambele orașe, (4) crearea grupului de proiecte partenere implementate ca proiecte oglindă în ambele orașe, (5) stabilirea cadrului pentru activitățile de căutare de parteneri și organizarea de întâlniri cu partenerii, (6) strângere de fonduri și

marketing comune și (7) implementarea programului. Un cadru general de cooperare este vizat de asemenea cu alte orașe CEAC în perioada 2017–2022. În aceste cazuri, ne vom centra pe crearea de legături prin măsurile orizontale ale programului nostru. Vom căuta schimburi de artiști și voluntari cu partenerii noștri, împreună cu demonstrații de producții mai mici ale artiștilor noștri în aceste orașe și prezența producției lor artistice în orașul și regiunea noastră. De asemenea, ne dorim să organizăm un sfârșit de săptămână dedicat cu un punct focal pe Capitalele Europene ale Culturii din fiecare an.

3. Conținutul cultural și artistic

P rogramul i2021 are în vedere artiștii, instituțiile, operatorii culturali, persoanele și zona mai mult sau mai puțin controversată

a Ținutului Secuiesc/Székelyföld. Cei ce se implică în i2021 au cel puțin o trăsătură comună: pasiunea pentru cultură și convingerea că arta și cultura influențează spiritul, dezvoltarea și maturizarea unei comunități.

Programul i2021 urmărește să devină o sursă de creativitate și inovație – nu numai pentru locuitorii Ținutului Secuiesc/Székelyföld, ci și pentru cetățenii români și europeni. Într-o zonă dominată de o permanentă căutare a unui loc și a unei identități care să ofere siguranță, arta și cultura au puterea de a vindeca răni, de a explica trecutul și de a configura viitorul. Programul i2021 își propune să devină partener consultativ în cazul unei colaborări artistice, asigurând spațiul necesar pentru creație, inovație, soluții, reflecții, învățare și înțelegere, cadrul de exprimare a experienței umane. Programul i2021 intenționează să devină o sursă de insiprație, un simbol al curajului de a dărâma ziduri, de a învinge prejudecăți și a elimina etichete, astfel încât să se poată construi o comunitate de indivizi, istorii și valori comune. Programul i2021 celebrează diversitatea la nivel de exprimare, la nivel existențial și din punctul de vedere al colaborării dintre public și artiști. Programul i2021 este o provocare. Îi provoacă pe artiști să își demonstreze capacitatea de a influența comunitățile prin acte culturale care îi vorbesc fiecărei persoane în parte și, uneori, chiar în numele lor. Provoacă publicul să stea și să reflecteze asupra

frământărilor lăuntrice, să simtă din plin bucuria, furia, tristețea, entuziasmul sau teama pe care ar putea-o resimți în timpul sau la finalul unui act artistic. Îi provoacă pe cetățeni și comunitățile din Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, România și Europa să profite de CEAC2021 și să construiască o comunitate în care diversitatea identitară să nu separe, ci să îmbogățească existența umană. Artiștii și publicul sunt provocați de ideea de operă de artă, sunt atrași de spectacolele de teatru, inspirați de programe entuziaste pentru tineri, stimulați prin workshopuri interesante, iluminați de abordări sociale inedite și însuflețiți de programe de voluntariat. Programul i2021 militează pentru excelență artistică și îi invită pe artiști, profesori, antreprenori, funcționari, reprezentanți ai minorității și majorității să celebreze arta și cultura și să dezvolte contexte inedite. i2021 consideră că arta este un fenomen viu și se află într-un permanent proces de modificare. Amestecul de tradiție și inovație, de experiențe trecute și curiozitate vie reprezintă o garanție de continuitate și înnoire esențiale pentru dezvoltarea unei comunități. i2021 are grijă să asigure atât bucuria, cât și beneficiile la scară largă pe care educația artistică le aduce la orice vârstă. Programul urmărește să stimuleze dezvoltarea, învățarea și înțelegerea prin intermediul culturii la nivelul întregii comunități europene. i2021 vede cultura ca pe un serviciu public. Arta și cultura pot și trebuie să se facă oriunde există oameni, iar i2021 vrea ca ele să se producă în spitale, școli, instituții publice, parcuri și pe toate tipurile de scene, așa încât să îmbogățească și să conecteze ușor comunitățile.

3-1 Care este viziunea și strategia artistică pentru programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

3. CONȚINUTUL CULTURAL ȘI ARTISTIC 21

Artiștii locali, naționali și europeni sunt sufletul programului și, cu ajutorul lor, acesta își propune să servească, să încurajeze și să alimenteze comunitatea

cu oferte artistice mărețe, realizate la cel mai înalt nivel de profesionalism și excelență artistică.

3-2 Descrieți structura programului cultural, inclusiv gama și diversitatea activităților/principalelor evenimente care vor celebra anul. Pentru fiecare, vă rugăm să furnizați următoarele informații: data și locul/partenerii din proiect/finanțare. (Data și locul / partenerii din proiect / finanțarea sunt opționale în etapa de preselecție)

STRUCTURA PE SCURT

Când ne uităm la structura programului, luăm în calcul o serie de componente ce formează împreună un mecanism funcțional ceea ce creează la rândul său o imagine completă a programului i2021. Prin această structură răspundem la următoarele întrebări fundamentale: Ce sa va întâmpla exact? (4 obiective generale completate de obiective specifice precum și un portofoliu legat de aceste obiective), Cum va fi implementat programul? (Măsuri orizontale grupate în 5 categorii și 19 măsuri specifice), Când se va întâmpla? (Orizontul de timp al programului), Cine va implementa? (Structura de organizare și măsurile orizontale), Unde se va întâmpla? (Infrastructură și spațiu), De ce se va întâmpla? (5 teme și întrebări legate de acestea). Această secțiune elaborează partea de teme, obiective generale și specifice, proiecte cheie precum și măsurile orizontale.

PRINCIPALELE TEME ALE i2021

Orice întrebare care se va ridica din perspectiva programului Capitală Europeană a Culturii va trebui înțeleasă ca punct de pornire în ceea ce arta și cultura pot face pentru a răspunde la aceste întrebări. Care sunt proiectele culturale și programele artistice care generează întrebări incluse în actul de cultură și care îi pot determina pe oameni să găsească cea mai bună soluție? Un anumit proiect sau o anumită activitate nu ne conduc automat către un răspuns pe o anumită temă, tot astfel cum o temă nu poate fi luată separat de alte teme. Toate aceste întrebări arată preocuparea comunității locale față de identitatea noastră europeană. Ele sunt un fundament conceptual și o componentă esențailă pentru programul i2021.

ORIGINI Identitatea și cultura noastră sunt transmise de la o generație la alta prin interpretarea poveștilor, a simbolurilor și a ritualurilor. Pe măsură ce creștem ni se spune cine suntem,

de unde venim și care este scopul nostru. Problema apare atunci când avem doar o versiune a poveștii, versiune care explică lumea dintr-o singură perspectivă. Acest lucru este politic incorect, este lipsit de altruism și se opune diversității. Prima dată când auzim versiunea altcuiva ne simțim amenințați, simțim nevoia să ne apărăm propriul adevăr, devenim ostili față de ceilalți și ne simțim lipsiți de siguranță. Pentru a ne lărgi orizonturile și a accepta alteritatea trebuie să ascultăm mai multe variante ale aceleiași povești - povestea noastră, povestea Europei - și trebuie să găsim o cale de a le spune mai departe fără a deranja pe nimeni, pe un ton narativ neutru. • Cum poate duce cunoașterea și acceptarea istoriei originii unei comunități, la trăirea mai completă a

propriei identități?• Cum s-a format identitatea europeană (cea locală și regională), de-a lungul timpului? Ce a condus la situația

și starea actuală, și cum poate contribui cunoașterea drumului parcurs, la dialogul dintre identități?• Cum putem crea o zonă de confort a povestirii, care nu este generatoare de tensiuni, ci din contră, joacă un

rol de catalizator?• În acest context, cum poate fi povestită istoria Ţinutului Secuiesc/Székelyföld și a României?


ORAȘ ȘI REGIUNE Viața în mediul rural cu cea din mediul urban se împletesc în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld. În timpul regimului comunist orașele au devenit o forță industrială a

țării, au fost construite fabrici și a avut loc un adevărat exod al populației de la sate la oraș. O consecință a acestei politici de relocare a populației, care s-a petrecut începând cu anii ’60 și a durat până la sfârșitul anilor ’80, a fost faptul că populația din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy s-a triplat, ajungând până la 60 000 de locuitori. În același timp, relația dintre vecinătăți era caracterizată de rivalitate. Pentru a crea o comunitate unită trebuie să găsim mijloacele de a ajunge la prima și a doua generație a locuitorilor din mediul urban și să îmbunătățim cooperarea la nivel regional. Trebuie să urmărim modul în care ne-am conservat în trecut și să conștientizăm diferențele dintre noi.• Ce schimbări identitare au rezultat, în urma urbanizării întârziate, – de multe ori dirijată de sus în jos,

neorganică - în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld? Cum au reușit cei sosiți de la sate să se integreze în viața orașului? În ce mod a influențat sfârșitul erei industriale relația lor cu orașul?

• Care este explicația pentru corelația economică a orașelor și satelor din Ţinutul Secuiesc/Székelyföld? Cum poate contribui cultura, ca această particularitate să devină un punct forte?

• Care este sursa contradicțiilor dintre localitățile din Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, și cum pot fi acestea rezolvat astfel încât să contribuie la coeziune și dezvoltare regională?

• Care este rolul culturii în dezvoltarea urbană și regională, în dezvoltarea economică, toate acestea ducând la dezvoltare regională?

• Cum poate deveni mai operativă cooperarea dintre așezările din regiune? Cum poate ajuta cultura în identificarea punctelor slabe, pentru evitarea cărora fiecare actor este dispus să acționeze împreună?

• Cum poate deveni specifică, competitivă, cunoscută și recunoscută la nivel european o regiune în care cel mai mare oraș abia are o populație de cincizeci de mii de locuitori? Cum poate fi atractivă, din punct de vedere cultural, o asemenea regiune?

MINORITATE ȘI MAJORITATE Identitatea europeană este o structură complexă în care cultura națională coexistă cu valorile comune, pe care mulți nu au expreimentat-o și nu o

pot înțelege. Credem că, prin faptul că suntem o comunitate multietnică, reprezentăm cadrul propice, iar programul CEAC este cea mai bună șansă de a aborda problema identității europene, o problemă caracterizată printr-o permanentă schimbare și reînnoire. Locuitorii din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy au o perspectivă unică asupra chestiunii privind relațiile minoritari-majoritari, o experință de prima mână și o bună înțelegere a ideii de coexistență a identităților diferite. Comunitățile locale experimenteză concomitent faptul de a aparține atât unui grup majoritar, cât și unui grup minoritar (în funcție de persectiva locală sau națională). Acest lucru ne asigură o mai bună înțelegere și un avans în formarea unei societăți unite și nu a unei societăți scindate și paralele.• Ce norme de conduită trebuie să-și asume o comunitate majoritară, pentru a integra cât mai bine

minoritatea, dar totodată să poată asigura și posibilitatea ca minoritatea respectivă să-și poată trăi, cât mai bine, propria-i identitate?

• Ce este necesar pentru ca diferențele lingvistice să fie mai puțin importante decât asemănările stilurilor de viață, și de caracter? Cum pot fi reinterpretate relațiile minoritare-majoritare, pe criterii etnice, într-un alt context: de stil de viață și caracter. Cum poate cultura să-și asume rolul de catalizator, în această problemă?

• Cum putem trece, în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, peste frustrările istoriei, și deveni o comunitate, unde diferențele nu ne despart, ci ne fac mai interesanți și mai curioși unii altora?

• Cum pot deveni cele cinci orașe partenere și zonele lor limitrofe un spațiu de învățare adecvat, care să ducă la înțelegerea complexă a relațiilor minoritare-majoritare de orice fel, la nașterea empatiei la un nivel mai înalt, iar prin acestea la crearea unei puternice identități europene care reprezintă tocmai însumarea gamei de identități diverse?


MEȘTEȘUG, MATERIE PRIMĂÎn viața noastră de zi cu zi este prezent paradoxul sărăciei postcomuniste. Cei mai mulți dintre noi au tendința de a opta pentru produsele de masă,

pentru bunuri mai ifetine, în defavoarea resurselor naturale locale sau a produselor artizanale locale, ceea ce are consecințe și la nivel estetic: tradiționalul este perceput ca fiind demodat comparativ cu gama de produse globale considerate la modă și dezirabile. După căderea comunismului a avut loc o mișcare puternică prin care s-a încercat reînvierea meșteșugurilor tradiționale și readucerea în actualitate a obiectelor tradiționale, însă, de cele mai multe ori, acest efort s-a dovedit a fi lipsit de un scop real și a degenerat în kitsch, fiind puse în circulație obiecte inutile. În același timp, din ce în ce mai mulți oameni se întorc la meșteșugurile tradiționale și la produsele artizanale, fie ca hobby, fie ca business auxiliar pentru a-și rotunji veniturile mici, dar, de multe ori, ei nu beneficiază de o instruire corespunzătoare. Trebuie să canalizăm această energie creativă a comunității oferindu-i educația de care are nevoie, infrastructura, serviciile de marketing și management, astfel încât să consolidăm ramurile creative și să descoperim noi mijloace de utilizare a acestor materiale, tradiții și abilități pentru a crea valori culturale noi și originale. • Cum folosim, și pentru ce folosim materia primă avută la dispoziție (lemnul, lutul etc.), în Ţinutul Secuiesc/

Székelyföld?• Cum pot fi puse în valoare profesiile tradiționale, și cum poate contribui acest lucru la trăirea mai complexă

a identității locale?• Cum pot fi influențate implicațiile economice ale gestiunii materiilor prime, în scopul de a genera dezvoltare

economică locală și regională?• Cum poate fi consolidat rolul meseriilor tradiționale în ramurile industriilor creative?• Cum se delimitează artizanatul de calitate de kitsch? Trebuie oare protejat „originalul” și cum poate fi adus

în prim-plan?

OMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOROamenii din această regiune au avut dintotdeauna o relație specială cu împrejurimile. Am locuit în sate și orășele, iar natura a fost mereu o

parte firească a vieții noastre. Clima, apa, vântul, formele de relief, clădirile din apropiere, granițele și chiar casele și camerele noastre ne-au definit identitatea. Dar legătura dintre oameni și împrejurimi s-a slăbit treptat, pe măsură ce individualismul a luat amploare, iar acum ne definim tot mai mult prin posesiunile personale. Orașele se înfățișează ca spații publice depopulate, oamenii se distanțează de natură, un loc care până nu demult era fie o sursă de reîncărcare, fie un loc de desfășurare a activităților. Ca urmare a acestor alegeri, spațiul folosit pentru interacțiune la nivel comunitar a devenit din ce în ce mai limitat, iar relațiile interumane sunt din ce în ce mai superficiale. A găsi o cale de reconectare la mediul înconjurător, de a aprecia din nou împrejurimile, ar putea duce la stabilirea unei relaționări mai puternice cu spațiul în care trăim și cu întreaga comunitate.• Cum relaționează oamenii cu un peisaj? Se pot bucura de el, pot să-l folosească și să-l aprecieze (turism,

protejarea mediului), pot trăi în armonie cu el? • Interesele economice sunt mai importante, sau pot fi mai importante decât protejarea mediului?• Cum influențează mediul natural, identitatea celor care trăiesc aici? Ce caracterizează relația dintre om și

natură, în era digitală?• Ce rol pot juca spațiile publice, în trăirea identității noastre? Cum pot fi transformate aceste spații, în scopul

de a ne putea trăi și mai bine, propria identitate?• Cum poate deveni Ţinutul Secuiesc/Székelyföld un spațiu unde omul european se poate opri, poate reflecta

și cugeta, și plin de energie, se poate întoarce în propriul său mediu familiar?• Cum poate deveni un relativ dezavantaj (dispersia populației, lipsa unui oraș mare) combinat cu relația mai

apropiată cu natura, un punct forte care să ducă la revenirea la simbioza cu natura și care să dea răspunsuri cu privire la urbanizarea puternică?

• Cum poate contribui patrimoniul material la trăirea identității, la nivel de individ și comunitate?


• Cum pot fi transformate mediile urbane integrabile din punct de vedere social, și nu segregabile? Care sunt limitele, și cum pot fi acestea realizate?

• Cum poate fi combinată tradiția cu modernul, fiind inclusă aici și lumea digitală?

100 DE ANINouă decenii de la retrasarea frontierelor în Europa, amintiri transmise de generațiile încă divizate în comunitățile din Europa Centrală și de Est. Cel de-al Doilea Război Mondial a împărțit Europa în două blocuri și, deși Zidul Berlinului a căzut, la nivel

conceptual, se face în continuare diferență între Orient și Occident. La 25 de ani de la politica agresivă de asimilare și uniformizare impusă de regimul comunist – în privința etniei, religiei, diferențelor de gen, a culturii și clasei sociale - societatea românească, și în special comunitatea din Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, încă se chinuie să își definească identitatea. Lipsa de încredere și toleranță este o moștenire solidă lăsată de vechiul regim. Cu această moștenire a controversatului trecut din ultimii 100 de ani trebuie să ne confruntăm astfel încât viitorii 100 de ani să se caracterizeze printr-o mai bună înțelege a identității noastre.• Cum pot această zonă și Europa să treacă peste valurile și perioadele istoriei din ultimii 100 de ani: cel de-al

Doilea Război Mondial, comunismul, cât și fluxurile de migrație din prezent?• Cum a trăit Ţinutul Secuiesc/Székelyföld ultimii 100 de ani, și cum poate depăși efectele acestei perioade

care afectează negativ comunitatea?• Cum putem trece, în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, peste frustrările istoriei, și deveni o comunitate, unde

diferențele nu ne despart, ci ne fac mai interesanți și mai curioși unii altora? Cum poate fi relevant acest model și pentru Europa?

• Ce efect a avut comunismul, din punct de vedere stilistic, asupra patrimoniului construit? Cum poate fi echilibrat efectul distructiv de identitate al construcțiilor comunismului la nivel individual și

comunitar? Ce se poate face cu „moștenirea construită” a comunismului?• Ce aduc Europei următorii 100 de ani? Ce viitor visăm pentru noi înșine?

OBIECTIVE i2021

Programul i2021 își propune să faciliteze înțelegerea identităților individuale și comunitare, prin reducerea tensiunilor generate de diferențele de identitate, de imposibilitatea de a trăi aceste identități și de lipsa de acceptare a acestora, urmărind totodată să consolideze conștiința regională, libertatea individuală și comunitară și coeziunea socială. Obiective specifice:• contribuția la înlăturarea diferențelor de percepție reciprocă ale românilor și

maghiarilor din orașul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, din orașele partenere și din regiune• contribuția la creșterea gradului de acceptare a minorității rome în vederea creșterii numărului de persoane

care se identifică cu mândrie ca fiind de etnie romă• contribuția la sporirea recunoașterii și asumării acelor culturi care au contribuit la formarea diversității

actuale a Ținutului Secuiesc/Székelyföld• creșterea numărului de trimiteri pozitive în presa națională a României la adresa orașelor partenere și a

regiunii Ţinutul Secuiesc/Székelyföld• crearea unui mediu pașnic care să stimuleze dezbateri plecând de la teme precum frustrările umane și lipsa

înțelegerii reciproce• creșterea curiozității față de narațiuni individuale și descreșterea interesului pentru etichete și stereotipuri• crearea unei societăți tolerante în care alteritatea individuală sau comunitară poate fi un motiv de mândrie

și nu unul pentru opresiune și segregare

iCare


• contribuția la creșterea înțelegerii reciproce dintre cetățenii europeni la nivel regional, național și European• conștientizarea și sensibilizarea publicului cu privire la persoanele cu oportunități reduse și, în general, cu

privire la diversitatea de persoane cu care ne împărțim spațiul comun• dezbaterea, reflectarea asupra și găsirea de răspunsuri concludente cu privire la noțiunea de identitate

europeană în context contemporan și rolul acesteia în viitor, pentru Europa ca și continent.

Potrivit studiilor sociologice, schimbarea unei generații durează între 25 și 30 de ani, iar o schimbare de mentalitate la o generație poate dura aproape 50 de ani, în timp ce moștenirea noastră construită la nivel urban durează mult mai mult decât atât. Însă această moștenire nu se naște din cultura noastră, nu este o proiecție a modului nostru de gândire, ci este mai degrabă o moștenire a unui regim autoritar. Copiază tipare care ne sunt străine din punctul de vedere al culturii și al peisajului. Prin proiectul denumit „Pornim de aici” căutăm răspunsurile privind modul în care o comunitate dornică să se ralieze la progresul european poate trăi în spațiul său de locuit construit pe o respingere adânc înrădăcinată.

În 1988, Nicolae Ceaușescu a dispus dizolvarea a 7000 de sate românești, demarând astfel un proces sistematic de distrugere a satului, care a dus la relocarea familiilor din zonele rurale care își dedicaseră viața agriculturii, creând astfel cartiere aglomerate. Încă nu avem răspuns la întrebarea vizând modul în care noua generație se raportează la schimbările care au avut loc acum 25 de ani. Pentru ei, acesta este spațiul în care au crescut și care li se pare natural. Considerăm că aceste subiecte sunt de o importanță majoră acum că ghetoizarea cartierelor noastre a devenit o problemă arzătoare.

Scopul programului Community Spaces (Spații Comunitare) este să reabilităm curțile, terasele, marginile drumurilor și parcările care se găsesc de obicei în zonele nefolosite și abandonate dintre blocuri. Prin folosirea acestor locuri, putem beneficia de spații valoroase între blocuri. Artiști vizuali, artiști sociali și peisagiști din toată lumea care doresc să își implementeze aici ideile vor fi invitați să participe.

Mai mult de jumătate din populația din Ținutul Secuiesc locuiește în blocuri construite pe baza a doar 8-10 planuri de construcție. See, You Live Here (Te văd trăind) va consta în cartografierea acestor „apartamente-șablon” și mobilierul lor caracteristic. Printr-o expoziție socio-artistică interactivă, la scară reală, ne-ar plăcea să ne oferim nouă și vizitatorilor o incursiune profundă și verosimilă în acest peisaj socio-cultural bizar, și împreună cu aceasta una în viața de zi cu zi a orașului.

Prin proiectul City Gardening (Grădini Urbane) dorim să punem la dispoziția locuitorilor orașului mici oportunități de grădinărit. Planurile de urbanizare și cercetarea premergătoare lor arată că grădinăritul urban are o forță de coeziune puternică în mai multe țări europene. De asemenea, îi invită pe orășenii de prima și a doua generație să reintre în contact cu stilul de viață din trecut, rural și bazat pe agricultură.

Regiunea este traversată de râul Olt, care curge direct prin Băile Tușnad și Sfântu Gheorghe. Acesta creează un coridor natural verde, unind orașele și zonele învecinate. Oltparty propune să creeze un traseu natural care să unifice drumurile pietonale de pistele de biciclete (inclusiv traseele ecvestre) și să creeze noi puncte de conexiune pentru activități culturale și de recreație.

Flower It Up! (Înflorește-ți orașul!) este un proiect comunitar ce chiar înflorește orașele noastre. Poți vedea pe Facebook oamenii plimbându-și câinii sau postând fotografii despre pisicile lor, dar poți vedea plantele

MAN AND ENVIRONMENT 2019–2021CITY AND REGION 100 YEARS

PORNIM DE AICI


numai dacă ești invitat în casele lor. În weekendul Flower It Up! vom ruga locuitorii celor cinci orașe să arate plantele personale întregii lumi. Plantele sunt parte a caselor noastre, parte a identității noastre ce pot fi împărtășite cu alții pentru a ne face orașele noastre locuri mai bune, iar astfel ne vom înflori viețile prin acest proiect comunitar.

Minoritatea romă este cea mai mare minoritate etnică din Europa. Aproximativ 68% dintre cei care formează această comunitate trăiesc în țările din centrul și sud-estul Europei. Excluderea lor și privarea socială este o problemă ce datează din vechime și încă nerezolvată în Europa, dar și în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld. În ciuda diverselor programe și inițiative, comunitățile de romi încă sunt expuse la discriminare și segregare.

Prezența este un proiect de intervenție socială și culturală, cu scopul de a integra comunitatea segregată de romi, care trăiește în cartierul Őrkő, în toate straturile vieții sociale din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, îndreptându-se spre programe participative de dezvoltare a audienței culturale, care vor avea loc în 2021 și nu numai. Cultura și educația artistică pot juca un rol important în înțelegerea și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, astfel ne-am propus să le folosim ca un instrument al incluziunii, dar intervenția socială urmărește predominanța.

Prezența în sine este o tehnică funcțională, testată și implementată cu succes de către Serviciul de Caritate al Ordinului de la Malta în Ungaria în medii similare, care constă în câțiva pași cronologici, puși în aplicare de către asistenții sociali.

Primul pas va dura cel puțin 5 ani, mizând pe construirea de poduri între comunitatea de romi și restul orașului. Mai mult sau mai puțin, lucrătorii sociali se vor muta în comunitate, luând parte la un lung drum de construire a încrederii, de a vizita familiile din gospodăriile lor și de cunoaștere a fiecărui membru al comunității, găsirea de soluții rapide si simple pentru problemele lor, asigurarea comunicării cu autoritățile locale și alți oficiali. Următorul pas este de a crea un spațiu fizic integrat în comunitate care poate deveni cu ușurință un catalizator pentru activitățile viitoare, cum ar fi programe culturale, ateliere și expoziții dezvoltate de și împreună cu comunitatea.

Prezența înseamnă, de asemenea, dezvoltare comunitară: intervenție la nivel de sănătate, educație, locuințe, locuri de muncă, activități comunitare, diferite activități de grup orientate (ateliere de lucru pentru copii, pentru femei, pentru tineri, pentru persoanele în vârstă) și formarea de gospodării (grădinărit). Toate aceste etape vor avea nevoie de un management adecvat și sprijin financiar, care vor fi asigurate de către Serviciul de Caritate al Ordinului de la Malta și de municipiul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy.

Asistentul social, bazat pe încrederea pe care el/ea a dezvoltat-o în primii 5 ani, poate introduce încet-încet lucrători culturali în comunitate, care pot începe un curs de dezvoltare de programe culturale, cum ar fi: descoperirea și cartografierea patrimoniului imaterial (cultura modului de viață, comportamentul în gospodărie, obiceiuri, tradiții); dezvoltarea de ateliere de lucru, programe artistice, spectacole și expoziții, împreună cu copiii și tinerii, care merg la școală în interiorul comunității, înainte de a părăsi comunitatea pentru a atrage atenția asupra propriului lor patrimoniu.

MINORITY AND MAJORITY 2016–2021ORIGINS MAN AND ENVIRONMENT

PREZENȚĂ


Un alt tip de program cultural, care ar putea începe nu mai devreme de 2021, va consta într-o serie de ateliere de lucru pentru femei, copii și tineri, dezvoltarea abilităților lor pentru viitoarele întreprinderi mici de lucru manual, cum ar fi împletirea de coșuri de nuiele.

Toate programele culturale vor fi păstrate ca instrumente secundare pentru dezvoltarea comunității și de intervenție socială, fiind parte a planului nostru de dezvoltare a publicului atunci când este posibil. Acestea vor fi organizate atunci și dacă specialiștii (asistenții sociali) sunt de acord, în funcție de ritmul de dezvoltare a comunității. Toate aceste programe vor fi prezentate de către lucrătorii sociali, împreună cu echipa i2021, astfel integrând comunitatea romă încet și corespunzător în evenimentele culturale ale anului.

În anul 2021 ne propunem să regăsim, dacă este posibil, un anumit număr de membri ai acestei comunități în rândul publicului obișnuit al evenimentelor culturale. Grupul nostru țintă constă în principal din tineri, în care vrem să investim toate eforturile noastre de educație culturală, prin măsuri de intervenție socială susținute, aplicate pe familiile lor extinse (părinți, bunici, frați și alte rude mai tinere sau mai în vârstă) și comunitatea în ansamblu. Fiind un proiect pilot, intenționăm să-l extindem în toate orașele partenere.

Găzduirea unor evenimente participative deschise, care permit o reflecție și o dezbatere despre problemele actuale ale comunității sau o viziune despre viitor, nu este o caracteristică comună în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy sau orașele partenere. Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut tot mai multe evenimente locale mai mici cu scopul de a îmbunătăți participarea cetățenilor la dezbaterea problemelor actuale și viitorul orașelor.

PODIUM aduce în discuție sporirea proceselor democratice participative în aceste orașe și, de asemenea, transformarea i2021 într-un punct de întâlnire pentru dezbaterea identităților europene și viitorul societății europene, în contextul identității individuale a cetățenilor lor. PODIUM pune un accent deosebit pe viitoarea generație adresându-se tinerilor provenind din mediul local, regional sau național și, în cele din urmă, din toată Europa, cu scopul de a ajuta exprimarea personală, dialogul structurat, cultura dezbaterii și comunicarea.

Prin inițiativa Podiumul meu/My Podium vor fi create podiumuri publice în diferite locuri din orașele participante, unde cetățenii vor avea posibilitatea de a-și prezenta declarațiile direct către public. Aceste declarații vor trebui să se refere la problemele actuale ale orașelor și vecinătăților. Spațiile unde vor fi amplasate aceste podiumuri vor oferi oricărui cetățean posibilitatea de a anunța și programa aceste declarații publice. Colțurile de dezbatere (Debate Corners) sunt un set de evenimente organizate în parcuri publice cu participare deschisă, care oferă oricărui cetățean posibilitatea de a interacționa și de a contribui. Un set de evenimente VoxPopuli organizat în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca va stimula participarea locuitorilor la interacțiuni publice legate de viitorul orașului Sfântu Gheorghe, al orașelor partenere și al întregii regiuni, care implică membrii tuturor comunităților conlocuitoare. Aceste dezbateri se vor concentra pe temele i2021 și vor avea ca scop activarea opiniilor oamenilor asupra acestor teme. Saint George City of Debate 2021 este un set de activități participative, bazate pe principiile dezbaterilor structurate. Această mișcare are rădăcini însemnate în Sfântu Gheorghe, orașul găzduind

MINORITY AND MAJORITY 2021

PODIUM100 YEARS


anual turneul național de dezbatere. Un turneu european de dezbatere va fi organizat pe teme care abordează problemele legate de identitatea europeană. Evenimentul Café Europa va fi organizat în partea finală a programului Capitalei Europene a Culturii 2021, care va implica tinerii din toată Europa într-un maraton de cinci zile de dezbateri, evenimente ”world café” și alte acțiuni de dialog structurat în care va fi dezbătută deschis viziunea lor despre Europa. Este avută în vedere cooperarea și parteneriatul cu orașele care au deținut titlul de Capitală Europeană a Tineretului între anii 2009-2021. Scopul nostru este de a considera evenimentul ca o asociere cu orașul desemnat Capitala Europeană a Culturii din Grecia 2021 și cu orașul desemnat Capitala Europeană a Tineretului din acel an. Este luată în considerare și implicarea Forumului European al Tineretului și a Consiliului Tineretului Român în calitate de co-organizatori ai evenimentului.

O acțiune complementară a PODIUMULUI va fi un proces participativ, prin care locuitorii vor avea posibilitatea de a decide în mod direct ce acțiuni și spectacole artistice ar dori să aibă loc în cartierele lor, în anul 2021. Aceasta va fi o formă de democrație participativă cu scopul de a determina locuitorii să-și asume responsabilitatea deciziilor privind propriile lor împrejurimi.

Programul i2021 își propune să faciliteze accesul tuturor persoanelor din Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, România și Europa la creație artistică și la cultură prin atragerea și dezvoltarea unui public numeros și divers din România și de peste granițele țării.Obiective specifice:• conectarea Ținutului Secuiesc/Székelyföld la circuitul artistic european și îmbunătățirea concepției generale a cetățenilor acestuia la nivel internațional• stimularea și sprijinirea inițiativelor artistice care se desfășoară în spații deschise și

cartiere periferice pentru a atrage și a implica un public mai larg• accentuarea caracterului de incluziune a programului pentru a încuraja și sprijini participarea tinerilor la

activitățile creative• implicarea unor categorii diverse și largi de cetățeni și stakeholderi în implementarea programului i2021• promovarea Ținutului Secuiesc/Székelyföld, a orașelor sale, a programului i2021 și a României la nivel

național și European• inițierea de parteneriate transnaționale de cooperare cu artiști, instituții și orașe din Europa, pentru a spori

diversitatea și a crește dimensiunea europeană a programului i2021• inițierea unor măsuri de intervenție care să asigure participarea pe termen la lung la programele și

activitățile culturale a unui număr cât mai mare de persoane din diverse categorii de public.

iJoin

iAct cuprinde toate proiectele teatrale care se vor organiza în cele 5 orașe partenere și în zonele învecinate în anul 2021. Teatrele din regiunea noastră au fiecare propria lor tradiție, adresându-se unui public bine definit, cu producții croite pe specificul acestuia. Scopul nostru este acela de a conserva identitatea fiecărui teatru sau companii teatrale, dar în același timp să facilităm mobilitatea acestora în întreaga regiune, aducându-le astfel mai aproape de diferitele grupuri de public. Pentru a întări și mai bine această interacțiune cu publicul, toate programele vor include evenimente complementare, precum ateliere tematice, discuții și dezbateri, sesiuni de feedback. Creând un spațiu unic pentru dialog profesionist, Festivalul Internațional de Teatru – Reflex începe

MINORITY AND MAJORITY 2020–2021ORIGINS MAN AND ENVIRONMENT

iACT


căutarea adevăratei identități a teatrului Central European reunind la Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy reprezentanți de seamă ai curentelor artistice de vest și de est, precum: Deutsches Theater, the Schaubühne, Maxim Gorki Theatre sau Volksbühne din Berlin, Dramatic Theatre of Warsaw, Pushkin Drama Theatre of Moscow, Krystian Lupa, Krzysztof Warlikowski, Anatoli Vassiliev, Oskaras Koršunovas, Alvis Hermanis, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Kornél Mundruczó.

Experiența umană și criza de identitate a omului sunt abordate ca teme generale de către M Studio, care pregătește un proiect de teatru dans și de mișcare în coproducție cu Forte Társulat (Budapesta), DV8 (London), Rimini Protokoll (Berlin) și Teatr Doc. (Moscova). Piesa va fi jucată în premieră la Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyörgy apoi în toate țările partenere.

Căutarea identității la o vârstă fragedă este tema abordată de Festivalul pentru copii și tineri „Lurkó” de la Miercurea Ciuc/Csíkszereda. Acesta are ca scop apropierea de tânăra generație prin teatru, prin spectacole în spații închise și deschise care abordează teme sociale și dificultăți întâmpinate de tineri, într-un limbaj ușor de înțeles de către aceștia. Accentul se pune pe discuții și pe colectarea de feedback.

Identitatea comună și individuală a comunităților multietnice este subiectul Colocviului Teatrelor Minoritare organizat la Gheorgheni/Gyergyószentmiklós. Evenimentul găzduiește performance-uri despre sau ale minorităților etnice, care au ca temă diferențele sociale, anti-semitismul și integrarea minorității rome, realizate în limbile română, maghiară, germană și yiddish. Problematica conflictului lingvistic româno-maghiar și întrebările pe care acesta le ridică din punctul de vedere al identității în regiune este abordată în cadrul Întâlnirii teatrale contemporane „dráMA” de la Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely, oraș care devine locul de întâlnire a literaturii și dramei contemporane române și maghiare, unde dramaturgii și artiștii își pot împărtăși ideile și opiniile în cadrul unui dialog profesional. Copenhagen International School of Performing Arts este de asemenea interesată să ne devină partener în anul 2021, în proiecte cros-disciplinare, în crearea de spectacole cu distribuție internațională care vor fi jucate atât în limba engleză cât și în limbile materne ale artiștilor.

Tema identității sociale este abordată prin proiectul Otherness Dialogue, o colecție de studii, performance-uri, lecturi și ateliere adresate lucrătorilor din domeniul social, tinerilor și persoanelor vulnerabile social. Coproducția danezo-română, care își propune să includă parteneri internaționali precum The Centre for Studies in Otherness (University of Aarhus și Mary Immaculate College, Limerick), Diasporic Genius (Toronto), The Theatre Studies Department at the University of Malta și European Theatre Collective (Helsinki), este una ușor de vizionat de către un public sosit din orice colț al Europei, fiind pusă în scenă în limba engleză. De asemenea, aceste evenimente pot fi itinerate cu ușurință în orice loc.

Proiecția legăturii dintre om și natură în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld este un genius loci al practicării artei tradiționale și contemporane în zilele noastre; această proiecție este cel mai eficient și mai pașnic mod de a conecta cultura regiunii cu cea națională și cu cea a minorităților locale, dându-i zonei șansa de a se deschide totodată către dimensiuni europene și chiar globale. Această temă are o tradiție de nivel european în regiune, având legături cu școala de arte din Baia Mare, dar și cu mișcarea europeană de avant-garde a unora dintre cei mai importanți artiști ai regiunii (János Mattis -Teutsch, Brassaï). În timpul dictaturii comuniste legătura artei cu natura s-a concretizat sub forma unei căi de evadare, în

MAN AND ENVIRONMENT 2019–2021

OM(&)NATURA100 YEARS


anumite situații fiind o formă de rezistență politică formulată prin mesaje metaforice care încercau să învingă cenzura. Tema relației dintre om și natură a fost puternic asociată cu numeroase mișcări și genuri artistice ale secolului XX în regiunea noastră (noțiunea de Ținut Secuiesc, mișcarea MAMŰ de reconfigurare artistică a pământului, expoziția Medium 1 axată pe insalații, artă teatrală etc.). Pe lângă tema legăturii dintre natură și om, scopul proiectului ca întreg este acela de a demonstra existența legăturilor dintre mișcările artistice locale, naționale și europene prin evenimente sau artiști influenți născuți în țara noastră.

János Mattis-Teutsch (1884-1960) pictor, artist grafic și teoretician este un adevărat european, o personalitate avangardistă, care a avut expoziții atât în Europa, cât și în SUA. În 2021, am vrea să organizăm nu doar o expoziție cu opera lui Mattis-Teutsch, ci și cu cea a contemporanilor lui cum sunt Klee, Chagall, Franz Marc, grupul der Strum, Kassák, artiștii ungari de ațiune, fiul său János Mattis și nepotul său, singurul artist hologram ungar, Waldemár Mattis-Teutsch.

Medium și AnnART au fost cele mai importante și anticipative evenimente artistice ale regiunii și se cuvine să le prezentăm în anul CEaC. Expozițiile Medium au fost organizate de Baász Imre (1941-1991). Prima a fost inițiată de MAMŰ și urma să aibă loc la Tîrgu Mureș/Marosvásárhely, dar nu a fost permisă în oraș, așa că Baász s-a văzut obligat să o organizeze în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy în 1981. A avut un succes național întrucât i-a oferit tinerei generații șansa de a arăta că ei gândesc diferit, că exista o artă de avangardă și în timpul opresiunii comuniste. După expoziție, Baász a rămas fără loc de muncă și a fost persecutat. Medium 2 a fost organizat după căderea comunismului, în 1991, și a fost cea mai mare expunere de artă contemporană din Europa de Est a acelor vremuri, la care au participat 150 de artiști din 25 de țări. După moartea lui Baász, Gusztáv Ütő a organizat Medium 3 și 4, ultima ediție având loc în 1997. Ütő a organizat de asemenea și AnnART, un festival al artei de acțiune, care a început în 1991 la Lacul Sfânta Ana în memoria unui grup de protestatari care au fost drastic persecutați în urma unui protest artistic la acest lac, în anul 1981.

Proiectul Medium and AnnART RETRO – reproducerea unei povești de succes a artei își propune să expună un număr mare de lucrări care le-au fost donate organizatorilor de către participanții la Medium și să invite totodată artiștii care au participat la aceste evenimente să își expună lucrările actuale. De asemenea, ne-am dori să invităm artiștii de la festivalul AnnART, astfel încât să recreăm atmosfera de atunci a evenimentului.

Daniel Spoerri este un artist suedez de origine română care nu a avut niciodată o expoziție în România. Galeria MAGMA plănuiește să organizeze o expoziție a unor selecții ale lui Spoerri pentru 2021. Având în vedere faptul că artistul are o serie de lucrări care au legtură cu mâncarea, respectiv conservarea meselor după cinele cu prietenii, galeria intenționează să organizeze evenimente gastronomice conexe, astfel încât publicul să poată stabili legături la nivel comunitar prin intermediul gusturilor locale și internaționale. În timpul expoziției publicul va putea participa la diferite cine organizate de artiști și curatori precum Miklós Mécs, Bartha József, Daniela Palimariu, Onucsán Miklós, Mădălina Brașoveanu; în cadrul acestor cine se va prezenta totodată și activitatea gazdelor.

Fondatorul Dadaismului, poetul și eseistul francez de origine română Tristan Tzara, s-a născut în 1896. 125 de ani mai târziu, în 2021, Galeria MAGMA și-a propus să prezinte prin proiectul Tristan Tzara & prietenii săi/ Conexiunile Dada, acest curent al secolului XX care are legături cu arta, literatura și artele dramatice. Expoziția va prezenta acest curent, precum și conexiunile sale românești prin operele de artă ale lui Tristan Tzara, Marcel Duchamp, Francis Picabia, Hans Arp etc., dar și o serie de documente ale vremii. Datorită faptului că dadaismul a avut o mare influență asupra literaturii, literatura și teatrul vor


reprezenta o parte a expoziției: recitare de poezie, nopți teatrale și literare cu Ben Vautier (FR), Tamás St. Auby (HU) și alții, la care se adaugă evenimente de teatru critic și ironic susținute de grupuri independente precum TÁP Színház și Krétakör din Ungaria, Váróterem Projekt sau Studioul Yorick din România.

La începutul secolului 20 câțiva tineri artiși maghiari au studiat și au activat la Paris unde au fost influențați de fauvism, unii dintre ei devenind figuri proeminente ale curentului. Béla Czóbel, după ce a participat la celebrul Salon d’Automne din 1905, a vizitat colonia de artiști din Baia Mare/Nagybánya și a declanșat o revoluție culturală prin tablourile pe care le-a adus de la Paris. În 2006, Galeria Națională din Ungaria a organizat expoziția Sălbăticiunile Ungariei. Pentru 2021, Muzeul Secuiesc al Ciucului intenționează că organizeze o expoziție identică la Miercurea Ciuc/Csíkszereda și Paris, punând accentul pe rolul artiștilor transilvăneni în mișcarea fauvistă/neoimpresionistă și ducând apoi colecția la Paris, orașul în care a început. Alte două proiecte majore axate pe ideea relației dintre om și natură sunt expozițiile „Perspectiva Transilvăneană asupra Naturii în Artă, din 1920 până în prezent“, curator este Zoltán Nagy, și o Expoziție Internațională de Natură în Artă, al cărei curator este chiar artistul István Erőss.

Până în anul 2021 trei Centre comunitare de tineret vor fi deschise și deplin funcționale în cartierele din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Acestea sunt planificate a fi deschise pentru fiecare tânăr sau grup interesat, oferă serviciile gratuit, sunt independente din punct de vedere politic, religios și ideologic, se concentrează pe participarea tinerilor, au orar de funcționare accesibil și încurajează dialogul între generații. Rolul centrelor comunitare de tineret este de a ajuta incluziunea socială prin oferirea de informații, sfaturi, consiliere pe probleme de incluziune socială și economică, pentru a încuraja participarea comunității, pentru a mobiliza inițiativele tinerilor. Programul vede tineretul ca resursă de creație, și formează contextul pentru diverse modalități de exprimare ale tinerilor. Centrele comunitare de tineret încurajează atelierele, precum și evenimentele în domeniul creativ și artele spectacolului, comunicarea și realizarea de obiecte creative. Ele vor stimula, de asemenea, cetățenii tineri să creeze propriile proiecte pentru organizarea de evenimente, oferindu-le consultanță de specialitate și ajutor în timpul procesului.

Perioada preliminară (2016-2018) se va concentra pe pregătirea infrastructurii necesare pentru proiect, precum și pe elaborarea metodologiei și a cadrului de funcționare al centrelor comunitare de tineret printr-o serie de seminarii, ateliere de lucru și programe de schimb, cu ajutorul profesioniștilor din acest domeniu din Kecskemét și alți parteneri europeni, care urmează să fie identificați în etapa de pregătire a proiectului. Până în 2019 ne-am propus să avem trei centre comunitare de tineret funcționale. Primul an de activitate va fi urmat de o evaluare și o extindere către cele patru orașe partenere în 2020, cu obiectivul de a avea pe deplin funcționale centre comunitare de tineret în toate cele cinci orașe în 2021. Aceste centre sunt planificate a-și continua activitatea și după 2021.

Înființarea acestei rețele de centre comunitare urmează modelul de succes din Kecskemét (Ungaria), adaptat după modelul scandinav de centre comunitare de tineret la realitățile unui oraș mai mic central- și est-european. Proiectul este un rezultat al eforturilor comune ale municipiului Sfântu Gheorghe pentru a deveni Capitala Europeană a Culturii în 2021 și ale orașului Kecskemét (Ungaria) de a deveni Capitala Europeană a Tineretului în anul 2018. Orașul din Ungaria a avansat deja în clubul celor 5 orașe selectate pentru etapa finală.


CENTRUL COMUNITAR DE TINERETCRAFT AND RAW MATERIAL MINORITY AND MAJORITY


Conceptul principal al Orașului inVizibil este de a evidenția diversitatea populației în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, dar și la nivel național și internațional printr-un set de programe și intervenții, care aduc la suprafață cetățenii „invizibili” ai societății noastre.

Maturitatea unei comunități se reflectă - printre altele - în modalitățile prin care se ocupă de grupurile dezavantajate sau indivizii defavorizați ai societății. Ţinutul Secuiesc/Székelyföld are deja câteva inițiative importante în acest sens, dar este încă departe de o societate cu adevărat sustenabilă și favorabilă incluziunii. Orașul inVizibil are ca punct de plecare un proiect artistic din anul 2011, când a fost organizată prima Expoziție inVizibilă. Succesul acestui eveniment special organizat pentru membrii comunității cu deficiențe de vedere ai comunităţii a dovedit necesitatea pentru astfel de evenimente.

Orașul inVizibil este un program de un an, care se bazează pe trei tipuri de activități. Prima categorie de activitate are ca scop creșterea ofertei culturale pentru persoanele cu dizabilități în calitate de consumatori de cultură și de a-i include în viața culturală. Expozițiile de artă pentru cei cu deficiențe de vedere vor fi evenimente periodice, care implică artiști din regiune, din țară și din Europa și vor fi completate cu animații 3D și educație coregrafică. Ziua Bastonului Alb va fi sărbătorită pe data de 15 octombrie printr-un eveniment artistic, unde artiștii orbi și cu deficiențe de vedere pot lucra împreună pentru a experimenta puterea unificatoare a artelor și culturii.

A doua categorie de activitate se referă la artiști care trăiesc cu handicap și cărora le sunt oferite mai puține posibilități de a demonstra arta lor în lume. Festivalul Artiștilor cu Dizabilități este o întâlnire europeană de artiști (pictori, muzicieni, poeți, scriitori, actori, cântăreți etc.) care trăiesc cu un fel de handicap. În afară de spectacole, concerte, expoziții, ateliere, vor avea loc ca parte a evenimentului și dezbateri și spectacole-campanii de sensibilizare. Artiști recomandați: CiM - Integrated Multidisciplinary Company / Deaf Men Dancing / Diverse City / Extant / Fittings Multimedia Arts / Juan del Galdo / Rachel Gadsden / Signdance Collective International / The British Paraorchestra / Alice Schonfield / Keith Salmon / Matt Sesow.

A treia categorie de proiecte sunt intervenții artistice concepute pentru a prezenta majorității mulțimea „invizibilă” și pentru a atrage atenția asupra acelor persoane care sunt excluse din viața culturală a comunității. Vor fi montate instalații în locuri foarte frecventate din cele cinci orașe, reprezentând „invizibilitatea”, sentimentul de alteritate sau un handicap în sine înțelese ca un obstacol în viața de zi cu zi.

MINORITY AND MAJORITY 2021

ORAȘUL inVIZIBIL

Dacă vrem ca patrimoniul nostru cultural să reziste în timp, nu avem nevoie doar să-l păstrăm: avem nevoie să-l folosim și să-l reinventăm - așa cum a făcut Béla Bartók în trecut. Festivalul internațional de muzica lumii și fuziune muzicală are scopul de a arăta cetățenilor din regiune un mod de reinterpretare semnificativă și de îmbinare a diferitelor culturi, creând o modalitate de comunicare și de înțelegere reciprocă prin intermediul muzicii. Festivalul se va concentra pe artiști europeni și va avea cinci straturi muzicale diferite: capete de afiș internaționali pentru a asigura interesul publicului (acte

MINORITY AND MAJORITY 2021ORIGINS CRAFT AND RAW MATERIAL

WORLD inFUSION MUSIC FESTIVAL


propuse: Oi Va Voi, Madredeus, Asian Dub Foundation, Gotan Project, Manu Chao, Sigur Rós, Sinéad O'Connor, Afro Celt Sound System, Gogol Bordello, Sergent Garcia etc.); artiști cunoscuți români și maghiari de muzica lumii / fuziune (acte propuse: Fanfara Ciocârlia, Taraful Haiducilor, Zdob și Zdub, Airtist, Cimbaliband, Szászcsávás Band, Béla Fleck, Söndörgő, Besh'o'drom, Ando Drom, Lajkó Félix etc.); cel puțin un artist / o formație din fiecare țară a UE (propuse acte: Jana Kirschner, Barbares Violons, Oquestrada, Chlopcy Kontra Basia, Kal, Jaakko Laitinen & Väärä Raha, Mara Aranda, Martin Lubenov's Jazzta Prasta, Bukahara, Kalascima etc.); cel puțin o grupare muzicală reprezentând fiecare minoritate națională din România și artiști locali.

Organizarea unor ateliere de lucru susținute de unii dintre artiștii festivalului va fi o parte integrantă a evenimentului. Tuturor artiștilor invitați la festival li se va oferi cazare gratuită pentru întreaga perioadă, aceștia fiind încurajați să participe la atelierele de lucru. Această interacțiune va contribui, sperăm, la formarea unei rețele europene de artiști.

Partenerul nostru pentru acest eveniment, Leskowski Musical Instrument Museum din Kecskemét, Ungaria va oferi o expoziție cu sute de instrumente muzicale și asistență de specialitate, iar vizitatorii vor putea încerca unele dintre instrumentele ce vor fi expuse.

În timp ce majoritatea concertelor va avea loc în centrul orașului, una dintre scene va fi situată într-o mină dezafectată transformată într-o scenă în aer liber în apropierea celui mai sărac cartier din Sfântu Gheorghe, Őrkő.

Tineretul din regiune este foarte deschis la minte spre forme alternative de artă, dar cu greu se pot vedea astfel de manifestări în timpul unei plimbări pe străzile din aceste orașe. Această serie de evenimente are drept scop dovedirea faptului că arta stradală are loc în aceste împrejurimi și poate aduce o schimbare în bine.

În prima fază a proiectului, vom iniția o colaborare între organizatorii de evenimente alternative din regiune. Deși orașele sunt la mai puțin de o oră distanță unul de altul, colaborarea este aproape inexistentă. Astfel, migrația culturală a populației pentru diferite evenimente este extrem de rară. În 2016, vom începe o serie de evenimente audio-vizuale de divertisment de marcă care fuzionează diferite forme de artă independente, care vor avea loc în toate cele cinci orașe, creând o marcă regională puternică și o bază de date însemnată. Această marcă va încorpora evenimente culturale independente în cluburile locale, sporturi extreme, muzică, pictură urbană și alte forme alternative de artă, dar și evenimente surpriză în cartiere, în păduri sau castele din apropierea orașelor, stațiuni de iarnă și o călătorie spectacol care va avea loc lunar cu participare internațională. Evenimentele vor fi completate de ateliere de mici dimensiuni de muzică, fotografie și video, dans urban, scriere creativă și pictură urbană.

Festivalul Internațional de Artă Stradală Street Art Festival va avea loc în perioada august-septembrie 2021. Fiecare dintre cele cinci orașe partenere va primi o întreagă săptămână de festival, fiecare spațiu desemnat pentru festival concentrându-se pe un element diferit, în timp ce toate la un loc au scopul de a transforma orașele, de a reinventa spațiul public, care implică cartierele. Evenimente: un proiect


SHARE YOUR IDENTITY/STREET ART FESTIVAL CITY AND REGION


integrat de reanimare a turnurilor de apă dezafectate în toate cele cinci orașe, creând noi repere și o legătură vizuală între orașe; Dirt on Fire - campionat internațional de sporturi extreme în Miercurea Ciuc; târguri stradale în toate cele cinci orașe; graffiti/șablon în toate cele cinci orașe; muzică de stradă în Odorheiu Secuiesc; artă stradală (beatbox, slam poetry, teatru de stradă, street dance, jonglerii) în Sfântu Gheorghe; sculpturi/instalații stradale în Gheorgheni; bombardamente cu gheme de ață în Târgu Secuiesc; concurs de video-mapping; evenimente de divertisment audio-vizuale; ateliere de lucru în toate cele cinci orașe (șabloane, graffiti, DJing, MCing, VJing, video mapping). Unele evenimente vor avea loc și în afara orașelor. Aceste evenimente vor utiliza rețeaua și baza de date realizate înainte de anul 2021 și angrenează participanții la atelierele organizate până atunci. Promovarea festivalului se va folosi de aceeași bază de date, și va fi un proiect artistic la rândul său: arta grafică de afiș, arta de autocolant, graffiti și video mapping vor fi folosite ca instrumente de promovare în cele cinci orașe.

În Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, cinematograful pare a fi ceva ce aparține secolului trecut. Este forma de artă care are poate cel mai scăzut număr de spectatori. Dacă fiecare oraș din regiune are un teatru cu o echipă de actori, galerii de artă, muzee, biblioteci, în 2015 există doar un singur cinematograf în regiune. Deci ce putem face pentru a readuce în rândul publicului bucuria de a merge la cinematograf? Putem face ca fiecare proiecție de film să fie mai mult decât atât, să fie o experiență unică într-un loc aparte, combinând interpretarea actorilor cu muzica și dansul și invitând publicul să se alăture acestui tip de show. Filmele vor fi selectate astfel încât să fie o reflecție la adresa statelor est-europene. Toate locurile de proiecție vor fi unice: un spațiu într-o clădire comunistă, în comunitatea romă din vecinătate, un muzeu, un hotel, sediul poliției, un lac, o pădure. Urmând scenariul proiectului londonez Secret Cinema, publicul va afla în ultima clipă care este locația în care se va ține show-ul, dar înainte vor primi instrucțiuni referitoare la hainele pe care le vor purta și ce vor aduce cu ei la eveniment. Implicând publicul la acest nivel, practic el va deveni parte din show și îi va fi mai ușor să se identifice cu problemele identitare prezentate în film.Planul nostru este acela de a pune în scenă 12 astfel de showuri în 2021, după ce, în 2019 și 2020 vom mai fi organizat câte un asemenea show în mod experimental.

MINORITY AND MAJORITY 2019–2021 100 YEARS

CINEme

Programul i2021 își propune să consolideze capacitatea sectorului cultural și creativ, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen lung între aceste două sectoare și sectoarele economic și social, și, ulterior, să îmbogățească oferta culturală a regiunii prin dezvoltarea de programe artistice de înaltă calitate.Obiective specifice:• îmbunătățirea infrastructurii instituțiilor culturale din toate orașele partenere, pentru a asigura condițiile adecvate necesare excelenței profesionale

• crearea condițiilor necesare care să faciliteze cooperarea eficientă dintre sectorul cultural și alte sectoare, cu precădere cu sectoarele economic, educațional și social

• implementarea intervențiilor „hard” (de infrastructură) în instituțiile culturale care să îmbunătățească accesul persoanelor cu diverse dizabilități la evenimentele culturale

• sprijinirea proiectelor culturale de cooperare transnaționale și europene pentru a asigura transferul de

iBuild


know-how și de experiență către organizațiile culturale din regiune• dezvoltarea competențelor și capacității organizaționale a instituțiilor din sectorul cultural atât prin

participarea la programe de cooperare cât și prin implicarea în implementarea acestora• crearea unei rețele sustenabile de instituții culturale în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld care să continue

organizarea de proiecte regionale comune și după anul 2021• accentuarea rolului pe care îl are cultura în dezvoltarea economică, prin restructurarea sustenabilă a

sistemului financiar cultural, prin întărirea infrastructurii și prin programe educaționale• întărirea capacității sectorului cultural local și regional pentru ca acesta să fie capabil să intervină eficient

în programe sociale și educaționale• realizarea unei cooperări regionale a sectorului cultural în promovareaȚinutului Secuiesc/Székelyföld și

oferta culturală a acesteia la nivel național și european

Când spunem „Muzeu” ne gândim la acel loc pe care îl vizităm pentru a afla de unde venim, pentru a vedea ce a creat omul și artistul, atunci și acum. Ne gândim la strămoși, istorie, tradiții, patrimoniu material și imaterial, cercetare, colecții, expoziții, obiecte, piese de artă, viziune, mașini, tehnică și multe altele, printre care ne gândim la noi înșine. Vizităm un muzeu pentru a afla cine suntem și unde ne este locul în lume. Continuitatea a fost întotdeauna un cuvânt cheie pe care îl regăsim atât în discursul științific cât și în cel non-științific al muzeelor. Astfel muzeele/expozițiile pe care ni le imaginăm pentru anul 2021 se vor concentra pe a deveni acele spații comunitare, in situ sau virtuale, în care fiecare vizitator poate vedea și înțelege propria identitate prin prisma continuității culturale în contextul diversității culturale și a schimbărilor sociale, economice, politice care au avut loc de-a lungul istoriei și până în prezent.

Pornind din prezent, explorând trecutul și imaginând viitorul, ceea ce intenționăm să facem este să creăm spații vii, platforme sociale pentru întâlniri între indivizi, inovare, gândire creativă și învățare, axându-ne atenția pe public, fiind mereu pregătiți să facem, să schimbăm, să adaptăm și să regândim totul conform nevoilor și așteptărilor potențialilor noștri vizitatori și stakeholderi. Mai mult decât atât, ne propunem să devansăm conceptul de expoziții participative și interactive, urmărind o reală schimbare de perspectivă, invitând publicul să contribuie prin exprimarea de dorințe, povești, narațiuni, idei, valori, emoții și chiar temeri, conferind astfel patrimoniului o nouă dimensiune.

Limes este un follow-up al proiectului de cercetare științifică intitulat „Granița de est a Daciei Romane” (www.limes.rdsweb.ro). Scopul acestuia este de a facilita dialogul dintre cercetarea academică și publicul larg. În cadrul acestui proiect intenționăm să colaborăm cu toate celelalte 11 țări europene prin care trece Limes-ul roman: Marea Britanie, Scoția, Germania, Austria, Olanda, Slovacia, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova. Proiectul va include, printre altele: expoziții itinerante orientate către conștientizarea comunităților locale cu privire la dimensiunea științifică și culturală a Limes-ului – acestea vor fi realizate împreună cu membri ai grupului țintă prin utilizarea metodei focus grup-ului; tururi ghidate la Castrele Romane din regiune în cadrul unui proiect intitulat „Drumul roman în Ţinutul secuiesc/Székelyföld”; simpozionul științific internațional „Granița de est a Provinciei Dacia ca parte a Limesului Roman”; reconstituiri in-situ ale băilor romane de la Brețcu/Bereck și crearea astfel a unui nou spațiu cultural în cadrul celui mai bine păstrat castru roman din regiune; Limes App – ghid turistic, cu reconstituiri 3D; „Olimpiada Limesului” - concurs pentru elevi; pregătirea documentației pentru a include această secțiune a Limesului pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

ORIGINS 2017–2021

ROOTSMAN AND ENVIRONMENT MINORITY AND MAJORITY CRAFT, RAW MATERIAL


Stone este o expoziție care prezintă Cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolie, una dintre cele mai bine cunoscute și dezvoltate culturi preistorice a Europei. Intenționăm să reunim specialiști din România, Republica Moldova și Ucraina într-un proiect transnațional care să exploreze conceptul de identitate și diversitate în Epoca Pietrei și a Cuprului. Subiectul ne deschide în complexitatea sa calea către sinergie: patrimoniul arheologic (re)interpretat prin pictură, muzică și dans, ateliere și performance-uri de artă vizuală și digitală. Atât expoziția din muzeu cât și cea din spațiul virtual vor include holograme și reconstituiri 3D ale obiectelor și construcțiilor din Epoca Pietrei, informații targetate pentru grupuri specifice de vizitatori, facilități pentru vizitatori cu dizabilități (ghiduri audio, exponate tactile etc.) cât și activități de educație muzeală pentru toate grupele de vârstă.

Expoziția de istorie locală a orașului Miercurea Ciuc/Csíkszereda realizată de Muzeul Secuiesc al Ciucului este rezultatul unui proces lung prin care narațiunile, locurile și micile detalii ale ultimilor 100 de ani sunt identificate printr-o serie de interviuri și cercetări de teren. Acest proiect pilot a fost lansat în anul 2014 în orașul partener, în contextul în care se discutase deja de atunci intenția de a se participa la competiția pentru Capitală Europeană a Culturii 2021. În pregătirea sa a fost luată legătura cu cei mai vârstnici membri ai comunității, realizându-se astfel o istorie completă a ultimilor 100 de ani. Prima expoziție va fi deschisă în anul 2017, pentru ca apoi modelul să fie extins la celelalte 4 orașe partenere. Toate celelalte expoziții vor fi deschise în anul 2021, an în care va fi organizată și o întâlnire europeană cu tematica istoriei locale, în vederea schimbului de bune practici în domeniul istoriei locale și a accentuării importanței acesteia în memoria Europeană. O activitate de digitizare va permite accesul on-line la aceste expoziții.

Înființarea Centrului de Artă din Transilvania (CAT) este una dintre cele mai mari aspirații pe care artiștii din regiune le-au avut după căderea comunismului. Principalul său obiectiv ar fi ca acela ca artele din Transilvania să dobândească o imagine realistă, cu însemnătate interculturală pentru sine și împrejurimi. Astfel, centrul își propune să adune, să listeze, să organizeze, să interpreteze și să prezinte artele create de artiștii din regiune după 1920. El se va axa pe lucrări profesioniste și originale, serii limitate de artă industrială, dar și pe documentarea artelor plastice. Centrul urmărește totodată să colecționeze schițe, cărți de schițe, scrisori, jurnale, fotografii document, materiale audio și video, articole, cărți și reviste.CAT își propune nu doar să servească publicul interesat de artă, ci și să învețe oamenii să fie receptivi la artă. Le va acorda o atenție deosebită persoanelor în vârstă și celor cu dizabilități, precum și viitorilor consumatori de artă: studenții și copiii.CAT va avea un loc permanent în centrul orașului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, în fostul hotel Bodoc (care acum este lăsat în paragină), o clădire în formă de bloc comunist, urâtă și respingătoare, poziționată lângă piața centrală, care urmează a fi complet refăcută până în anul 2021.

MAN AND ENVIRONMENT MINORITY AND MAJORITY ORIGINS 2017–2021

CENTRUL DE ARTĂ DIN TRANSILVANIA100 YEARS

Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy dă dovadă de o activitate academică foarte restrictivă, neavând nicio specializare în domeniile cultural sau al industriilor creative. Totuși, plecând de la concluziile analizei

CRAFT AND RAW MATERIAL MAN AND ENVIRONMENT CITY AND REGION 2016–2021

THE -C- PROFESSION


Programul i2021 își propune să ofere un spațiu pentru reflecție și creație, să faciliteze apropierea Europei de Ţinutul Secuiesc/Székelyföld și a Ținutului Secuiesc/Székelyföld de Europa prin promovarea diversității culturale regionale specifice cât și a celei europene, să promoveze valorile comune pentru a crește nivelul de deschidere între oamenii din interiorul și exteriorul regiunii deopotrivă.Obiective specifice:• creșterea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun, relevant în mod

egal pentru Ținutului Secuiesc/Székelyföld, România și Europa deopotrivă• protejarea și promovarea diversității culturale în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, România și Europa• crearea condițiilor/mediului propice în care să poată fi accentuate și prezentate în mod pașnic

caracteristicile comune ale cetățenilor regiunii, țării și Europei• crearea condițiilor necesare și însuflețirea spațiului astfel încât moștenirea locală a conviețuirii cu natura să

poată fi evidențiată și transformată în sursă de inspirație pentru artiști, turiști și vizitatori• crearea imaginii regiunii Ţinutul Secuiesc/Székelyföld ca fiind un spațiu pentru reflecție și înțelegere.

realizate în cadrul strategiei locale de dezvoltare, regăsim nevoia stringentă de dezvoltare a activității academice la nivel local pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung a orașului și a zonelor adiacente. Mai mult decât atât, meșteșugurile tradiționale sunt înrădăcinate în zonă. Relația foarte strânsă dintre mediul rural și cel urban a dus la propagarea acestor meșteșuguri și în orașe, regăsindu-se astăzi sub forma de produse artizanale.

Profesia C este un lanț de procese și activități de dezvoltare academică, economică și culturală care conduc către formarea unui cluster cultural și al industriilor creative în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Acest lanț începe cu o Facultate de Artă, Management Creativ și Cultural în cadrul Universității Sapientia, un efort pe care această instituție de învățământ privat acreditată în România și-l asumă în contextul programului i2021. Noua facultate va fi creată în anul 2019, pentru a răspunde nevoilor academice ale clusterului, atrăgând experți locali, regionali și europeni pentru a preda studenților înscriși. Incubatorul – C va fi inaugurat tot în anul 2019, și va servi drept spațiu integrator, studio creativ și centru de documentare de care artiștii au nevoie pentru a-și dezvolta lucrările individuale, beneficiind de sprijin managerial, juridic și de marketing. Un segment special al acestui incubator îl va reprezenta Arhitectura – C care va acoperi acest domeniu al industriilor creative. Incubatorul va fi realizat în centrul orașului, printr-o investiție asumată de Consiliul Local, prin reabilitarea și transformarea a două clădiri mai vechi. Evenimente – C este seria de evenimente, precum Săptămâna Design-ului, care vor fi evenimente internaționale cu rolul de a promova lucrările artistice și de creație ale artiștilor locali și regionali, facilitând totodată accesul acestora la piețele europene și know-how-ul european. Săptămâna Design-ului are deja loc începând cu anul 2015, debutând cu o ediție pilot în contextul programului i2021. Mai mult decât atât a fost inițiată o colaborare cu Gombold újra, ocompetiție de modă organizată de Design Terminal din Budapesta, care are loc în șapte țări europene, și care va avea o ediție specială și un eveniment intitulat Săptămâna modei în cadrul programului nostru.

Crearea Clusterului Profesia – C va duce la o creștere semnificativă a output-ului economic generat de sectoarele cultural și creativ la nivel local și regional. În același timp va duce la conservarea și promovarea la nivel European a expertizei locale cu privire la meșteșugurile tradiționale și procesarea materiilor prime, parte componentă a moștenirilor culturale și patrimoniului regiunii.

iSee


Scopul acestei acțiuni este acela de a împuternici artiștii naționali și internaționali să creeze pe tot parcursul anului 2021 opere de artă (inclusiv artă contemporană) și de a-i implica activ pe copii și tineri în aceste activități. Inițiativa este dedicată explorării și reinterpretării diferitelor tipuri de auto-percepție, analizând felul în care comunitățile locale îmbrățișează patrimoniul și inovația.

În regiune există peste zece tabere de artă naționale și internaționale, colonii de artiști și forumuri artistice. Majoritatea dintre acestea se găseşte în zone izolate, într-un cadru natural sau rural deosebit, numai câteva fiind organizate în orașe. Cea mai mare și mai veche tabără de creație este organizată din anul 1974 în Castelul Lazar din Lăzarea/Gyergyószárhegy, care găzduiește anual trei ediții de câte zece zile fiecare, reunind circa patruzeci de participanți, majoritatea din România. Prin proiectul Lăzarea/Gyergyószárhegy 365 dorim să transformăm tabăra de creație într-un program rezidențial, care să exploreze temele principale ale programului i2021. Pregătirile logistice vor fi demarate deja în anul 2018, astfel încât până în anul 2020 Centrul Artistic Lăzarea/Gyergyószárhegy va putea găzdui până la maxim 40 de rezidenți. Participanții la programul de rezidențiat, artiști din România și Europa, vor fi admiși în urma unei proceduri de selecție. Durata programelor de rezidențiat va varia de la 1 la 3 luni fiecare. Pe parcursul anului 2021 Castelul Lazar va găzdui și o serie de alte evenimente artistice deschise publicului.

Deoarece numai câteva opere de artă create în cadrul acestor tabere pot fi expuse local, proiectul The Maze (Labirintul) își propune să proiecteze și să construiască galerii de artă mobile, care să poată fi amenajate în spații publice din diferite orașe și cartiere ale acestora, pentru a facilita accesul la artă a unor categorii de public care nu vizitează de regulă galerii de artă contemporană.

Taberele de artă vor avea ediții de vară speciale, destinate elevilor de liceu care studiază la Liceele de Artă sau altor tineri talentați. Aici ei vor putea participa la diverse ateliere și prelegeri, având proprii lor mentori. Unul dintre proiectele specifice, intitulat Noise (Zgomot) va duce elevii și studenții în sate, oferindu-le ocazia de a interacționa cu comunitatea locală. Tinerii vor identifica astfel valorile și tradițiile locale, pe care le vor folosi drept inspirație, punct de plecare în realizarea de creații inovative și interpretări moderne (instalații de arhitectură și artă, colecții de modă, animații). Planificarea conceptelor și crearea operelor va fi realizată sub coordonarea experților și artiștilor profesioniști.Creative Labs (Laboratoare Creative) este un program care combină diferite forme de artă, identifică punctele de legătură dintre artele contemporane, performance, muzică, literatură și artele frumoase. Proiectul include și câteva experimente artistice, proiecte artistice realizate de artiști străini în colaborare cu meșteșugari locali, folosind materii prime locale.

În cadrul proiectului See. Feel. Create. (Vezi. Simte. Creează.) vor fi organizate câteva concursuri de creație. Unul dintre acestea va avea loc sub forma unei expoziții comune organizată de MAGMA Contemporary Art Space intitulată Who Am I? – Self-identity (Cine sunt eu? – Identitate personală).Proiectul va pune în antiteză lucrările unor prestigioși artiști internaționali (Sophie Calle, Jenny Holzer, Cindy Sherman etc.) realizate între anii 1980 și 2000, și lucrările unor artiști tineri, create special pentru această expoziție. Creațiile astfel expuse vor reflecta o temă comună: problemele legate de identitatea personală. Evenimentul va fi completat de o conferință științifică pe același subiect, dar care va avea o abordare diferită față de metoda artistică.

MAN AND ENVIRONMENT CITY AND REGION 2017–2021

SEE. FEEL. CREATE.


Imaginați-vă un oraș mare cu cartiere, intersecții, diferite zone pentru birouri, zone pentru recreere și divertisment. Un oraș cu o rețea mare de drumuri, stații, locații, toate acestea constituind un nucleu de mobilitate în interiorul orașului. Și, mai mult decât acestea, imaginați-vă oamenii care locuiesc în acest oraș și cei care sunt doar în trecere sau în vizită. Acum imaginați-vă regiunea Ţinutul Secuiesc/Székelyföld cu un număr mare de orășele, comune și sate, un mediu natural și arhitectural bine conservat, cu însemnătate geografică și istorică deopotrivă. Este aidoma unui oraș, dar la o scară mai largă, ocupând un teritoriu mai vast, cu spații deschise și peisaje minunate. Stations (Stații) este un proiect care își dorește să ofere comunității locale și vizitatorilor Capitalei Europene a Culturii o formă alternativă de a-și duce la bun sfârșit călătoria, ghidând călătorul la o mai bună înțelegere a diferitelor aspecte legate de identitățile individuale și comunitare, locale, regionale și europene. Stations (Stații) este o rețea fizică și virtuală, formată din situri naturale și construite, care oferă o experiență unică legată de originea și diversitatea patrimoniului european și vizibilitatea acestuia într-un colț îndepărtat al bătrânului continent. Proiectul presupune o gamă întreagă de soluții digitale (Digital Stations – Stații digitale) care să permită a cartare detaliată și completă a siturilor naturale și construite din Ținutul Secuiesc/Székelyföld. Locuri cu însemnătate istorică sau naturală, locuri care inspiră și facilitează reflecția individuală și auto-reflecția. Cartarea va conține texte, imagini (precum fotografiile panoramice) și informații audio-vizuale despre diverse locații și despre ceea ce poate vedea vizitatorul aruncând o privire în jurul său. Asta presupune o gamă largă de clădiri și situri construite, creații de tip „land art”, munți, râuri și rute care pornesc din vârful unui munte. DisConnect va fi o campanie specială de promovare a acestui proiect în rândul persoanelor care sosesc în această regiune, având ca scop încurajarea indivizilor de a reflecta asupra propriei identități, deconectându-se de la lumea de pe smartphone. Stations (Stații) va permite experiențe conectate la lumea virtuală și deconectate de la aceasta (Stop and Breathe – Oprește-te și respiră; Stop and Drink – Oprește-te și bea; Stop and Wonder – Oprește-te și te minunează). Stations (Stații) vor deveni adevărate popasuri, cu panouri cu informații și puncte de referință însoțite de coordonate GPS și alte instrumente. Concursul european Station-Creator va invita artiștii europeni să creeze, sub forma unei competiții pentru câteva stații prestabilite, diferite instalații artistice care să îmbunătățească semnificația unică a fiecărui loc în parte pe care stația îl reprezintă. Rutele tematice vor fi create urmând o anumită problematică: castele și conace, biserici, monumente ale naturii. Rutele vor oferi și o gamă diversă de posibilități de locomoție, de la rute pietonale, circuite cu bicicleta, călare sau cu mijloace de transport motorizate, sau chiar rute pe schiuri în timpul iernii.

Stations (Stații) va permite colaborarea cu inițiativa Castel in Transylvania (Castel în Transilvania) a Grupului PONT din Cluj Napoca, o organizație care lucrează pe inovare socială conceptuală cu o gamă largă de parteneri internaționali din Portugalia, Italia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria și Grecia. Se preconizează și o cooperare cu inițiativa Monumente Uitate, care pune accentul pe conștientizarea publicului cu privire la valoarea monumentelor în societatea contemporană. Mai mult decât atât, cele două consilii județene partenere în cadrul Programului i2021 aduc un plus de expertiză prin parteneriatele europene pe care le au deja stabilite. Cooperarea cu Carpathian Society of Transylvania, un ONG din România cu experiență în crearea și marcarea de rute turistice naturale presupune crearea acestor rute în Ținutul Secuiesc/Székelyföld prin implicarea partenerilor lor europeni. Căutăm să colaborăm și cu alte inițiative similare, pentru a include părți din rutele noastre

MAN AND ENVIRONMENT ORIGINS 100 YEARS 2017–2021

STATIONS


tematice în rețeaua de rute europene, precum cea creată în cadrul programului Rutelor Culturale a Consiliului Europei sau rețeaua EuroVelo, care este într-o constantă creștere, dar care nu a ajuns încă în România, cu excepția unei rute de-a lungul Dunării. În acest context, proiectul va avea o conexiune directă cu rutele pentru bicicliști planificate a fi realizate printr-o investiție asumată în cadrul Programului i2021. Este un dat faptul că dorim să ne îmbunătățim permanent și să învățăm din cele mai bune exemple și practici, iar regiunea noastră este o pasiune pe care vrem să o împărtășim tuturor.

Tradiția este un subiect tradițional. Se află înăuntrul nostru, ne definește, trebuie să lucrăm cu ea, dar abordarea ei poate fi uneori anevoioasă. Încercăm să integrăm tradiția ca pe o parte vie și organică a culturii și a setului nostru de valori, nefiind prezentă doar ca un element obligatoriu al portofoliului nostru. Nu vrem să evităm prezentarea faptului că tradițiile istorice din această regiune sunt legate în principal de cercul cultural maghiar, însă ne-ar plăcea să punem accent special pe prezentarea tradițiilor românești, săsești, țigănești, evreiești, armene și ale tuturor celorlalte grupuri etnice din jurul nostru. Acest lucru ni se pare de o importanță aparte fiindcă poate constitui un catalizator al procesului de apropiere, de a ne cunoaște și accepta unii pe alții și de a ajunge să conlucrăm.

Odorheiu Secuiesc și Târgu Secuiesc sunt orașe ale curților. Această structură bizară de oraș datează din secolul al 16-lea, când artizanii și meșteșugarii foloseau curțile propriilor case pentru producție și comerț deopotrivă. Există în jur de 73 de curți de acest tip (în realitate cu una mai puțin fiindcă a fost închisă între timp). Ne dorim să deschidem curțile acestor orașe de curți pentru a le transforma (chiar dacă pentru scurt timp) în spații sociale. Pe de o parte ne-ar plăcea să încercăm vechile meșteșuguri (de pildă, să reînvățăm cum să coacem pâine), să cunoaștem gastronomia și cultura muzicală a oamenilor din regiune. Pe de altă parte vom organiza evenimente internaționale, multiculturale și multilingve sub forma unui festival pentru a ajunge la micile comunități, ceea ce va facilita întâlniri și informări mai spectaculoase și mai prietenoase. Curțile vor fi pline de viață și vor servi ca locații pentru evenimente în al căror centru se află familia și evenimente mai intime, care la sfârșit de zi ne vor permite să ne trăim și percepem identitatea.

Dorim să redescoperim bucuria jocului prin Playful Europe (Europa ludică), atât la nivel personal, cât și la nivel instituțional. Planurile noastre includ crearea unui „Muzeu interactiv al jucăriilor populare pentru copii”. Ca parteneri, am avea Muzeul de jucării Szórakaténusz din Kecskemét și Muzeele de jucării din Viena și München. Ne-ar plăcea să colecționăm obiecte semnificative din cultura populară românească. În cadrul săptămânilor tematice am putea învăța despre jucăriile tradiționale și moderne ale diferitelor națiuni europene. Cuvintele noastre cheie sunt: casă de păpuși, materii prime, natură, tradiție, copii, educație, implicare.

Prin proiectul Legendarium am adunat până acum 156 de legende din zona arcului carpatic. Poveștile vorbesc despre ingeniozitate, perseverență, dragoste, eroism și curaj. Poveștile au rămas în memoria oamenilor care locuiesc aici, părinții transmițându-le copiilor lor pe cale orală. Dorim să continuăm căutările noastre de legende și să le aducem în același loc cu alte legende europene la Festivalul Legendarium 2021, un festival de stradă care leagă tradițiile și legendele noastre cu un carnaval spectaculos. În cadrul unui proiect internațional denumit Who Pulls The Short Straw? (Cine a tras paiul scurt?) dorim să atragem atenția asupra circumstanțelor revoltătoare ale exploatării lemnului în

CRAFT AND RAW MATERIAL ORIGINS CITY AND REGION 2018–2021

REINVENTAREA TRADIȚIEI


România și ale exploatării resurselor noastre naturale în general. Avem la îndemână o colecție de 300 de cărți poștale din diverse epoci istorice care să servească drept documente autentice ale timpurilor (din perioada Imperiului Austro-Ungar până în era socialistă), o imagine clară asupra schimbării și deteriorării peisajului. Problemele silviculturii responsabile și ale dezvoltării durabile nu ar trebui să fie o chestiune internă a unei singure regiuni sau a unei țări, ci vizează întreaga dimensiune europeană.

Prin Tales of Europe (Povești europene) propunem explorarea bogatei moșteniri culturale Europene prin împărtășirea poveștilor ce formează mintea și sufletul copiilor noștri. Proiectul internațional caută originile comune și particularitățile arhetipale ale națiunilor europene. Ca și parte a unui proiect editorial ce implică edituri europene dorim să împărtășim cărțile de copii românești, maghiare și rome traduse în alte limbi europene și de asemenea să traducem poveștile populare ale altor nații ilustrate de artiști locali și traduse în română și maghiară. Proiectul implică și evenimente și workshop-uri conexe.

i2021 - MĂSURI ORIZONTALE Măsurile orizontale au scopul de a asigura condiții complementare în programul profesional și atingerea obiectivelor titlului Capitalei Europene a Culturii. În acest sens, și impactul acestora se extinde pe întreg programul. Totodată, prioritățile orizontale servesc drept suport în managementul programului, comunicarea acestuia, monitorizarea, evaluarea, multiplicarea și măsurareaefectelor produse de acesta. Implementarea măsurarea efectelor orizontale va conferi valoare adăugată crescută proiectelor și acțiunilor din cadrul programului i2021. Măsurile orizontale servesc de asemenea drept material educațional și instrument de referință pentru toți partenerii care vor fi implicați în co-producția CEAC, explicând aspectele tehnice cu privire la modalitatea în care vor funcționa în practică cooperarea și asistența. Măsurile orizontale vor fi implementate în Birou, în cadrul structurii de management.

În viziunea noastră, măsurile orizontale vor aduce o valoare adăugată semnificativă și un impuls în ceea ce privește output-urile, rezultatele și impactul Programului, prin atenția specială acordată unor aspecte care sunt de obicei uitate în fundal, activități suport care nu sunt evidențiate prin metode și obiective specifice. Aplicând aceste măsuri vom asigura o monitorizare și evaluare mai eficientă a rezultatelor și vom asigura o metodologie care ea însăși servește drept garanție pentru viitoarele inițiative locale și regionale pe care partenerii implicați în acest Program le vor iniția.

Măsurile orizontale sunt împărțite pe 5 categorii principale. C+ (CULTURE) (Cultură) reprezintă toate acele măsuri întreprinse și proiecte care au ca scop îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, completând programul cultural și conținutul acestuia, ajutându-l să atingă următorul nivel de calitate, contribuind totodată la măsurarea rezultatelor. I+ (IMPLEMENTATION) (Implementare) asigură sprijin în managementul programului, în implementarea proiectelor și a inițiativelor derulate în contextul Capitalei Europene a Culturii, măsoară rezultatele, sprijină comunicarea și evenimentele de promovare și asigură formarea profesională pentru persoanele care realizează aceste activități. M+ (MOBILITY) (Mobilitate) creează condițiile necesare asigurării mobilității persoanelor implicate în realizarea proiectelor, acțiunilor și în coordonarea CEAC, atât din perspectiva artiștilor cât și a tuturor celor implicați în co-creație. Stabilirea instrumentelor de mobilitate necesare pentru proiecte și inițiative în ceea ce privește artiștii, voluntarii și persoanele din categorii dezavantajate va asigura un acces mărit la acestea și o adevărată perspectivă europeană a Programului i2021. P+ (PARTNERSHIP) (Parteneriate) promovează și întărește cooperarea regională în timpul derulării Programului și consolidează cooperarea internațională care va asigura sustenabilitatea pe termen lung. Atenția deosebită este îndreptată spre individ și grupurile informale, completându-se astfel o imagine de ansamblu care are ca scop cooperarea a peste 500 de entități în cadrul acestui Program. S+ (SPACE) (Spațiu)creează locațiile necesare găzduirii Programului


Capitalei Europene a Culturii. Include infrastructura, locația, echipamentele tehnice și facilități de cazare, cât și programele organizate pentru participanții sosiți din afara țării, din alte colțuri ale Europei.

În cele ce urmează, sunt prezentate toate măsurile specifice planificate pentru Programul i2021:

C+ Transmission (Transmisiune): se bazează pe principiul simplu al comunicării conform căruia codificare – transmisie – decodificare-feedback sunt cei patru pași principali de transmitere a unei informații de la emițător la receptor. Această măsură va acorda o atenție deosebită încurajării explicării mesajului unei acțiuni cultural-artistice prin educație și conștientizare. În același timp va asigura un set de instrumente de feedback pe două niveluri: un feedback primar, la fiecare locație, folosind instrumente de evaluare simple, de colectare de impresii și opinii, și un feedback mai amplu, înregistrat după ce are loc reflecția individuală declanșată de acțiunea cultural-artistică.C+ Co-Producing (Co-producție): această măsură va crea o adevărată perspectivă europeană a Programului nostru prin implicarea co-producătorilor europeni în producțiile cultural-artistice. Această măsură va fi coordonată de Directorul artistic și curatorii săi.C+ Audience and Participation (Public și participare): o măsură specifică, care are ca scop creșterea audienței, dezvoltarea publicului la nivel local, național și internațional, implicarea directă a publicului prin metode participative, inclusiv metode educaționale și „gamification”, activități bazate pe competiție și joc.C+ Scaling (Măsurare): reprezintă un set de activități specifice cu scopul de a evidenția pregătirea activităților de multiplicare a rezultatelor, activități specifice de co-creație și ale managementului general în pregătirea măsurării rezultatelor în alte zone geografice, cu o gamă largă de parteneri și stakeholderi.I+ Training (Antrenare): această măsură asigură dezvoltarea profesională a resurselor umane implicate în activitățile Programului. Ea nu este destinată doar persoanelor implicate în managementul intern, ci și voluntarilor și managerilor partenerilor. Un spațiu special destinat

formării profesionale din cadrul Programului i2021 va asigura locația necesară derulării de cursuri pentru dezvoltarea tuturor resurselor umane implicate.I+ Communication (Comunicare): reprezintă toate instrumentele, canalele, mecanismele de comunicare, imaginile, prezentările și mesajele Programului, diversele proiecte, inclusiv furnizarea de instrumente și servicii de comunicare pentru oricare dintre evenimentele partenere în cadrul Programului i2021. Prin aplicarea acestei măsuri va rezulta o imagine unitară a Programului, a celor care îl sprijină, a partenerilor, a sponsorilor și, nu în cele din urmă, a Uniunii Europene ca fiind instituția care acordă Titlul de Capitală Europeană a Culturii.I+ Virtual (Virtual): o măsură specială în vederea sincronizării eforturilor de digitizare și virtualizare a proiectelor și de dezvoltare a platformelor de diseminare. Măsura are ca scop creșterea calității conținutului digital, inter-conectivitatea și accesul în mediul virtual la majoritatea dintre acțiunile și proiectele din cadrul Programului i2021.I+ Data (Date): Managementul datelor va fi elementul cel mai non-personal al managementului tehnic. Un sistem CRM integrat va conecta o gamă largă de interfețe digitale și fizice cu publicul, în timp ce informațiile statistice din fundal vor oferi o arhivare completă și o furnizare de date în timp real oricărui co-creator al Programului. Această măsură permite folosirea celor mai moderne și eficiente programe IT și instrumentele de management al datelor pentru a asigura cel mai bun schelet de date automat la toate nivelurile Programului i2021.I+ Fund-raising (Strângere de fonduri): așa cum se descrie detaliat în capitolul 6A, strângerea de fonduri este un efort paralel de construire a portofoliului de proiecte și finanțarea acestora, începând de la identificarea posibilelor surse de finanțare și coordonarea eforturilor de găsire a celor mai bune soluții, scrierea celor mai bune propuneri de proiecte pentru a accesa cele mai mari sume disponibile. Credem cu tărie că acest efort nu trebuie să fie strict legat numai de finanțarea activităților culturale, ci de orice domeniu care este atins de acțiunile Programului i2021, precum sectoarele social, business, economic, educațional și de tineret. Această măsură va asigura un management integrat al acestor aspecte.


I+ Monitoring & Evaluation (Monitorizare și evaluare): monitorizarea și evaluarea vor fi efectuate de Comitetul de Monitorizare cu ajutorul Departamentului Special de Monitorizare al Biroului Programului i2021. Măsura orizontală va monitoriza în mod continuu rezultatele și indicatorii de impact, pe baza informațiilor oferite de I+ Data. În același timp va asigura îndrumare și va solicita rapoarte de la managerii de proiecte.M+ Artists (Artiști): o măsură care are ca scop mobilitatea artiștilor și implicarea acestora în activitățile specifice ale programului. Căutarea și contactarea artiștilor, selectarea, asistența în participare, finanțarea și colectarea de feedback de la aceștia sunt câțiva pași esențiali ai acestei măsuri. Aceasta se concentrează și pe mobilitatea artiștilor locali, sprijinindu-i să circule, să călătorească, pentru a beneficia de promovare, de vizibilitate, interacțiune și de oportunitățile internaționale care li se pot oferi. Vom lansa competiții speciale și vom asigura un anumit buget, pe parcursul anilor 2017 – 2021, în acest sens.M+ Volunteering (Voluntariat): această măsură orizontală specială, formulată sub conceptul de „Volunteeria”, are ca scop implicarea voluntarilor fără a stabili criterii precum vârstă, naționalitate, origine geografică sau situație socială. Managementul voluntarilor va avea un rol central în cadrul Biroului, în implementarea de proiecte la nivel central și în orașele partenere.Voluntarii vor fi principalii ambasadori și interfețe ale programului. Stagiile de voluntariat vor avea diferite durate, în funcție de vârsta și proveniența voluntarilor. Programul va funcționa pe baza a patru componente principale: selecție, training, implementare și monitorizare. Această măsură are ca rol managementul operațional al detașării voluntarilor.M+ Access (Acces): această măsură are ca scop asigurarea accesului tuturor categoriilor de public la program și evenimentele din cadrul acestuia. Are ca rol monitorizarea continuă și implementarea măsurilor speciale în situația în care apar neajunsuri geografice, economice, culturale și sociale sau de mobilitate în regiune.P+ Regional (Regional): această măsură va urmări cooperarea dintre cele 7 administrații publice și alte instituții publice implicate în programul i2021. Va fi

o activitate orizontală cu scopul de a crea o coeziune generală în regiune cu privire la cultură și de a crea condițiile necesare ca această coeziune să poată fi extinsă și la alte sectoare, ca un impact la nivel regional al Capitalei Europene a Culturii.P+ Informal (Informal): ne propunem să acordăm o atenție deosebită în ceea ce privește implicarea artiștilor și grupurilor artistice informale în procesul Capitală Europeană a Culturii fără a stabili limite geografice cu privire la originea acestora. Atenția noastră se îndreaptă către generarea unui fond comun de acțiuni și intervenții la scară mică a acestor artiști la nivelul comunității locale din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, a comunităților locale ale orașelor partenere și a regiunii.P+ International (Internațional): această măsură are ca scop întărirea cooperării internaționale survenite sau consolidate în timpul programului și asigurarea sustenabilității pe termen mediu și lung a acesteia. Această măsură va facilita căutarea de parteneri internaționali și comunicarea cu aceștia, acolo unde este cazul (inclusiv comunicare în limbi internaționale și asigurarea de locuri de întâlnire în mediul virtual pentru proiecte internaționale și de cooperare). Această măsură va acționa ca un liant temporar și un ghid despre cum să ne formăm și să menținem un parteneriat internațional. Va avea și rolul de a selecta potențialii parteneri și inițiative locale, și pe inițiatorii acestora, care nu au posibilitatea de a găsi parteneri internaționali cu forțe proprii.S+ Investment (Investiție): proiectele de investiții sunt descrise în capitolul 04.02. De exemplu, proiectele de investiții legate de proiectul C- Profession vor fi activate pentru a pregăti spațiile necesare pentru implementarea proiectului în timpul anului Capitalei Europene a Culturii.S+ Instruments (Instrumente): presupune infrastructura la scară mică și instrumentele tehnice care vor fi achiziționate și utilizate în timpul procesului. Achizițiile la scară mică vor fi finanțate din bugetul operațional al programului. Un management tehnic dedicat va avea responsabilitatea de a planifica și asigura toate instrumentele necesare solicitate de evenimentele din programul i2021. Această măsură orizontală are ca scop asigurarea unei utilizări raționale a instrumentelor printr-o procedură


logică de management logistic. După anul CEAC instrumentele vor rămâne la dispoziția actorilor culturali și a organizațiilor pentru implementare de evenimente viitoare în orașele partenere și în regiune.S+ Host (Gazdă): prin proiectul Home 2021 (Acasă 2021) vom pregăti potențiale gazde – comercianți, familii sau indivizi – cum să își aducă contribuția la găzduirea participanților internaționali și cum să devină ei înșiși ambasadori ai programului i2021. Această măsură va fi unul din elementele cheie din

fundalul acestui program. La primul nivel, această măsură își propune să transforme vizita oricărui turist într-o experiență în care nu trebuie să își facă griji legate de cazare, iar la al doilea nivel, își propune să transforme contactul direct cu gazdele într-un instrument de reflecție și interacțiune legat de identitățile individuale și colective, transformând astfel un simplu aspect precum cazarea într-un puternic instrument de aplicare a conceptului întregului program CEAC.

Directorul Artistic și curatorii cu care acesta lucrează vor avea un rol vital în generarea și selectare proiectelor și inițiativelor, în filtrarea de idei și în conferirea unei esențe artistice și profesionale procesului de îmbunătățire și dezvoltare. De asemenea vor avea un rol important în transformarea portofoliului de proiecte într-un pachet de acțiuni subordonate conceptului, obiectivelor și temelor principale ale Programului i2021. Portofoliul inițial de proiecte generat în faza de preselecție a CEAC va servi drept punct de plecare pentru planificarea strategică continuă din timpul anilor de pregătire, înainte de 2021.Local, regional, național și european: un aspect specific în dezvoltarea și selectarea proiectelor pentru perioada de pregătire și de implementare va fi constituit de felul în care putem crea o combinație formată din inițiative din zone geografice diferite plecând de la viziunea noastră artistică pentru i2021. Ne vom ghida tinzând către o combinație de inițiative provenind din aceste patru niveluri, asigurând o alocare echilibrată a resurselor și sprijin adecvat prin măsurile orizontale pentru toate inițiativele, fără a judeca după background-ul acestora.Un proces public și transparent de apel pentru concurs, principii, dezvoltare și selecție de proiecte va servi la crearea unui portofoliu final de proiecte pentru programul i2021. Apelul și principiile vor fi redactate de echipa de management artistic, prin implicarea unor experți din diverse domenii

cultural-artistice cât și a echipei de management executiv.Vor fi dezvoltate și apeluri speciale pentru activități și inițiative din cadrul măsurilor orizontale ale programului. Acest proces va funcționa astfel: organizația parteneră (oricine se poate înregistra pentru a deveni partener) va avea posibilitatea de a aplica pentru finanțarea de acțiuni în cadrul acestor măsuri orizontale complementare, dacă cererea sa este legată de proiecte planificate sau aflate deja în perioada de pregătire, în cadrul i2021.Activitatea de creare a portofoliului de proiecte va fi privită ca un proces bazat pe următorii pași principali: (1) generarea ideii, (2) facilitarea transformării de idei selectate în proiecte potrivite cadrului artistic general al i2021, și combinarea ideilor de proiecte astfel încât să rezulte o cooperare mai largă, (3) sprijin în pregătirea implementării proiectelor, inclusiv accesul la măsurile orizontale prevăzute în program, precum strângerea de fonduri și asistența în căutarea de parteneri internaționali, (4) monitorizarea implementării și (5) evaluarea comună a produselor și rezultatelor cu sublinierea felului în care acestea vor contribui la asigurarea impactului pe termen lung.Procesul de apel deschis pentru selecția de proiecte va fi organizat după următorul calendar:• Selecția de evenimente partenere și inițiative individuale și ale grupurilor informale pentru perioada de pregătire (Q1/2017, Q4/2017, Q4/2018, Q4/2019)

3-3 Cum vor fi selectate evenimentele și activitățile care vor constitui programul cultural din anul pentru care este acordat titlul? (Această întrebare este opțională în etapa de preselecție)


• Selecția de evenimente partenere pentru anul de referință 2021 (Q2/2018, Q2/2019)• Selecția de inițiative individuale sau ale grupurilor informale pentru anul de referință 2021 (Q2/2020)Apelurile pentru inițiative în perioada de pregătire vor fi implementate anual. Decizia cu privire la portofoliul final de proiecte va fi luată în Q4/2018 cu

posibilitatea de a fi revizuită definitiv în Q2/2020. Această procedură finală de revizuire este parte componentă a planului de contingență pentru întreg programul, astfel încât acesta să acopere și să răspundă la toate evenimentele neprevăzute sau alți factori de influență.

Așa cum s-a arătat deja, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și Ţinutul Secuiesc/Székelyföld sunt caracterizate de o relație puternică care există între om și natură, cât și între mediul rural și cel urban. Fiind o regiune în care coexistă mai multe națiuni, „condimentată” pe alocuri de un context istoric specific care influențează atât patrimoniul cultural cât și tradițiile și formele artistice tradiționale locale, Programul i2021 pune accentul pe găsirea unui echilibru în combinarea acestor forme de artă tradițională și expresiile culturale inovatoare. Din acest motiv programul i2021 abordează această combinație din două perspective diferite, care sunt puternic interconectate printr-o linie foarte subțire care le desparte, adresându-se unor grupuri țintă diferite. Dorim să creăm punți de legătură între anumite categorii de public și să facem programul cât mai accesibil tuturor. Prima abordare se referă la conservarea, reunirea și promovarea patrimoniului nostru cultural local și a formelor de artă tradițională ca elemente componente extrem de importante în identitatea noastră regională, a căror însemnătate este de multe ori greșit înțeleasă. Conservarea tradițiilor, reîntoarcerea la artiștii noștri de seamă și la curentele artistice ale trecutului sunt înțelese fie ca o încercare permanentă de a trăi în trecut și o incapacitate de a evolua, de a merge înainte, fie ca o demonstrare continuă a faptului că am avut un trecut măreț, aceste procese ducând la păstrarea identității noastre naționale. Programul i2021 își propune să spargă această abordare bipolară și să o schimbe, să aducă în atenția tuturor o nouă abordare, în practică și în gândire, bazată pe

capacitatea noastră de a porni de la marile realizări artistice ale generațiilor trecute și a merge mai departe, a crea ceva nou și viabil, relevant pentru generațiile contemporane cărora să le ofere noi perspective pentru viitor. Ne dorim să valorizăm patrimoniul și moștenirile noastre culturale împreună cu alți cetățeni europeni prin intermediul unor proiecte precum ROOTS (RĂDĂCINI), care prezintă, într-un mod integrat și modern, două civilizații antice excepționale, care au locuit și pe teritoriul actual al Ţinutului Secuiesc/Székelyföld. Proiectul intitulat HUMAN&NATURE (OM ȘI NATURĂ) se întoarce în epoca comunistă și post-comunistă când arta de acțiune, creația de moment, atingea cote maxime, readucând în atenția publicului evenimente artistice precum Medium și AnnART printr-o expoziție și eveniment artistice reunite sub genericul RETRO. Pe lângă faptul că este un centru expozițional și de cercetare, CENTRUL DE ARTĂ TRANSLIVANIA reprezintă termenul generic pentru o gamă largă de colecții, studii, jurnale, materiale audio și video despre artiști și lucrările acestora și mișcările artistice de după anul 1921. A doua abordare din cadrul Programului se referă la crearea de condiții propice pentru dezvoltarea de noi expresii culturale inovative și experimentale, indiferent dacă acestea se nasc din formele de artă tradițională locală sau sunt cu totul noi. Inovația cum o vedem noi în cadrul programului i2021 nu este una tehnologică, ci mai degrabă o intervenție spirituală. Dărâmând simbolic zidurile care mărginesc spațiile artistice clasice, invităm artiștii și publicul să interacționeze și să co-creeze în afara spațiilor

3-4 În ce mod programul cultural va îmbina patrimoniul cultural local și formele de artă tradiționale cu expresiile culturale noi, inovatoare și experimentale?


unui teatru, ale unei galerii de artă sau ale unui muzeu. Îi invităm într-un spațiu nou, deosebit, neobișnuit, în care interacțiunile umane și natura însăși reprezintă inspirația pentru creație. Sesiunile comune de „jamming” ale artiștilor locali și ale publicului din cadrul WORLD inFUSION FESTIVAL valorifică puterea unificatoare a muzicii, având cele mai diverse rădăcini și fiind prezentate de artiști de diverse naționalități, etnii, religie și limbă. SEE.FEEL.CREATE (VEZI.SIMTE.CREEAZĂ) este exemplul perfect de co-creație și fructificare a întâlnirii dintre tradiție și patrimoniu. Programele de rezidențiat oferite artiștilor funcționează precum o tabără de artă internațională, unde formele tradiționale de artă și tradițiile rurale inspiră tinerele generații în realizarea de creații inovatoare. În același timp Creative Lab prezintă o sinergie de diverse forme de artă și experimente prin proiecte artistice speciale. Expoziția Daniel Spoerri din cadrul proiectului

HUMAN AND NATURE (OM ȘI NATURĂ) combină arta cu un eveniment zilnic dar important din viața unui individ: mâncatul. Conectând evenimentele gastronomice și expozițiile de artă, invitând publicul să participe la dineuri găzduite de curatori români și maghiari deopotrivă, proiectul oferă oportunitatea de a crea legături în comunitate prin simțul gustului. Expoziția, construită pe operele unor artiști precum Tristan Tzara, Marcel Duchamp, Francis Picabia, Hans Arp etc. prezintă Dadaismul și conexiunile acestui curent artistic cu artele frumoase, literatura și artele spectacolului. SHARE YOUR IDENTITY, STREET ART FESTIVAL (ÎMPĂRTĂȘEȘTE-ȚI IDENTITATEA. FESTIVAL DE ARTĂ STRADALĂ) este construit pe prezent. Tineri, artiști și nu numai, de pretutindeni din Europa sunt invitați să ocupe străzile, toate spațiile deschise, pentru a-și arăta identitatea prin toate formele artistice pe care le consideră oportune în acest sens, relevante și puternice pentru a transmite acest mesaj.

Trebuie știut faptul că inițial obiectivul de a aplica la titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost astfel gândit încât se baza pe construirea unei cooperări instituționale, care avea ca rezultat o serie de structuri de coordonare și management, urmată de dezvoltarea comunității prin co-creație și acordare de sprijin. Totuși, pe parcursul acestui proces, strategia inițială a fost complet modificată. Am repornit strategia cu o abordare de tip „bottom-up”, de jos în sus. Prin angajamentul Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy ne-am adresat tuturor actorilor culturali, organizațiilor membrilor cheie ai comunităților locale și am adoptat o abordare participativă în colectarea unor idei de proiecte și inițiative. Apoi, am ieșit în comunitate pentru a promova și stimula creativitatea în generarea de către aceasta de astfel de idei. Am revenit la cooperarea instituțională în momentul în care procesul a evoluat, conectând cele două elemente/abordări în final, pentru a avea un concept unic și o propunere de program coerentă. Există o nevoie continuă de dezvoltare

instituțională, deși, considerăm că acesta este un proces pe termen mediu, în cadrul căruia toate piesele pot fi poziționate la locul lor în momentul potrivit. În cazul în care vom trece de prima etapă de selecție, dezvoltarea instituțională va continua pe baza unei abordări culturale strategice, cu accent pe viziunea pe termen mediu și lung a orașelor și a regiunii, folosind ca model de dezvoltare pentru ceilalți parteneri orașul coordonator, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy.

CONSULTĂRI ȘI IMPLICARE PE MAI MULTE NIVELURI

Instituțiile culturale, ONG-urile, actorii culturali și instituțiile de educație au fost implicate în pregătirea acestei candidaturi începând cu momentul în care am schimbat abordarea inițială. La primul nivel de consultare, în februarie 2015, am organizat o întâlnire pilot la Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy cu participarea a 60 de persoane, reprezentanți ai instituțiilor culturale, ONG-urilor, profesori și

3-5 În ce mod orașul a implicat sau dorește să implice artiștii locali și organizațiile culturale în elaborarea și punerea în aplicare a programului cultural? Vă rugăm să oferiți câteva exemple concrete și să numiți câtiva artiști locali și organizații culturale cu care doriți să colaborați și specificați tipul de colaborare avut în vedere.


grupuri informale, cât și a experților culturali din partea administrației locale. Pe parcursul acestei întâlniri am abordat probleme precum criteriile de concurs, conceptul de bază al programului – tema identității și input-urile de care avem nevoie din partea participanților. După această întâlnire unii dintre participanți ne-au trimis viziunea lor legată de identitate și ideile cu privire la abordarea acestei problematici. Al doilea nivel de consultare a avut loc în fiecare oraș partener, urmărind același scenariu din primul. Instituțiile culturale și actorii culturali care au participat ne-au împărtășit ideile proprii și temerile legate de conceptul de identitate și posibilele soluții de dezbatere a acestuia. Al treilea nivel de consultare, de colectare a input-urilor din partea comunității, s-a materializat printr-un tur de consultări publice, începând din Cluj-Napoca/Kolozsvár, acolo unde majoritatea tinerilor din orașul nostru, orașele partenere și din regiune în general își petrec anii de studenție. Întâlnirea a fost urmată de un anunț public cu următoarele 5 consultări cu comunitatea locală din cele 5 orașe partenere. La acestea a participat un număr mare de public, format din diverse categorii de persoane: tineri, pensionari, actori culturali, studenți, profesori, jurnaliști, antreprenori, designeri, artiști, scriitori etc. Aceștia au reprezentat atât comunitatea maghiară cât și cea românească din regiune. Al patrulea nivel de consultare a avut loc după ce am reușit să procesăm toate input-urile pe care le-am primit. Acesta s-a concentrat pe completarea priorităților din candidatură și pe obținerea unui numitor comun cu privire la abordările tematicii identității. Aceste întâlniri au avut loc cu participarea artiștilor, profesorilor, arhitecților, instituțiilor culturale și ONG-urilor. Al cincilea nivel de consultare a fost organizat sub forma de întâlniri profesionale cu câteva grupuri artistice: experți în artele frumoase, experți în teatru, în muzică, în literatură, în muzee și în arhitectură. Pe parcursul acestor întâlniri am discutat conceptul final al candidaturii și am colectat idei de proiecte pentru i2021.

În paralel cu aceste consultări targetate, am participat la câteva evenimente culturale din regiune, unde am discutat despre proiect cu circa 250 – 300 de persoane și am informat alte circa 10.000 de persoane despre proiect, reușind să atragem un număr de 150 de idei de proiecte sosite din partea acestora.

COOPERARE ȘI TIPURI DE SCHIMBURI Programul de rezidență artistică organizat în colaborare cu Spațiul Contemporan de Expoziții MAGMA • Proiect de istorie orală cu Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc/Csíkszereda • Cultura preistorică Ariușd-Cucuteni-Tripolie și proiectul arheologic Limesul Roman cu Muzeul Secuiesc al Ciucului și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni • iAct – bloc teatral cu Teatrul Tomcsa Sándor din Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely, cuTeatrul de Mișcare M Studio și Teatrul Tamási Áron din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, cu Csíki Jatékszín din Miercurea Ciuc/Csíkszereda, cu Teatrul Figura din Gheorgheni/Gyergyószentmiklós • Presence – proiect de incluziune a comunității rome cu Serviciul de Caritate al Ordinului Maltez, filiala Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy • Rețeaua regională de ateliere de arte frumoase cu Centrul de Artă din Tarnsilvania, Uniunea Artiștilor Plastici, Muzeele din Miercurea Ciuc/Csíkszereda și Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy • „Stations” cu Carpathian Society of Transylvania – Gheorgheni/Gyergyószentmiklós și Living Transylvania Association – Miercurea Ciuc/Csíkszereda. În timpul consultărilor deschise și al atelierelor tematice cu profesioniștii am interacționat cu peste 200 de artiști, manageri culturali și profesioniști din varii domenii de expertiză. Am purtat discuții cu reprezentanții a cel puțin 100 de instituții culturale și ONG-uri din întreaga regiune. În cele ce urmează numim câțiva dintre autorii, arhitecții, regizorii, actorii, dansatorii, dramaturgii, pictorii, sculptorii, performerii, criticii de artă, ilustratorii, designerii, curatorii și arhitecții implicați în planificarea candidaturii noastre: Lövétei Lázár, Szabolcs Szonda, Attila Sántha, Dénes Tamás, László Bocsárdi, Csongor Czegő, Ferenc Fehér, Lars Henning, Anna Maria Popa, Niculina Țînțar, László Botár, Csaba Damokos, Zsolt Gyarmati, Attila Kispál, Evelin Kispál, Mihály Vargha, András Vetró, Zoltán Vécsi Nagy, Gusztáv Ütő, Ignác Filip, Bence Kónya Ütő, Ákos Páll Gecse, Marius Tabacu, Barna Csíki, Zoltán Bencze, Corina Dumitrescu, Márta Fekete, Miklós Köllő, Áron Török, Zsolt Tövissi, László-Mihály Wegroszta.

4. Capacitatea de a produce rezultate

P rogramul i2021 a luat ființă sub forma unui concept inițiat de Municipiul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, însă cu scopul

inițial de a fi transformat într-o cooperare regională între 5 orașe și 2 județe reprezentând regiunea secuiască. Ideea s-a materializat. Conform structurii organizaționale planificate, Asociația Terra Siculorum 2021 va exercita o administrare strategică statutară implicând toți cei 7 parteneri. Crearea structurii s-a realizat printr-o abordare pe două niveluri. În 2015, scopul era de a crea o asociație cu implicarea municipiului candidat și mai apoi de a extinde calitatea de membru cu drepturi depline în 2016 la toate cele 4 orașe partenere. Factorii de decizie politică

au confirmat scopul inițial printr-o serie de decizii și intenții de a contribui financiar la program în cazul unei licitații de succes. Aceste decizii s-au luat la nivelul consiliului local și județean în fiecare unitate administrativă.

Cât privește autoritățile naționale, declarația oficială a Ministerului Culturii este că va confirma pachetul financiar și alte aspecte ale participării în ultima etapă de selecție pentru titlu. Totodată, instituțiile care au o legătură relevantă cu conceptul de „Identitate” și-au conformat participarea ca parteneri ai programului. Printre ele se numără și Departamentul pentru Relații Interetnice în cadrul Secretariatului General al Guvernului României, care și-a exprimat susținerea în participarea la programul i2021, în timp ce Institutul Român pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale s-a implicat în planificarea monitorizării și a evaluării, inclusiv cu studii și cercetări relevante și necesare pentru întreg procesul care va duce la CEAC 2021.

Sprijin auxiliar a fost confirmat de asemenea din partea Guvernului Ungariei, pe care îl considerăm o parte interesată a programului, în contextul în care minoritatea maghiară reprezintă populația majoritară a regiunii.

4-1Vă rugăm să

confirmați și să dovediți că beneficiați de susținere politică extinsă și solidă și de un angajament durabil

din partea autorităților publice locale, regionale

și naționale.

Primăria MunicipiuluiMiercurea Ciuc

Primăria MunicipiuluiGheorgheni

Primăria MunicipiuluiSfântu Gheorghe

Primăria MunicipiuluiTârgu Secuiesc

Primăria MunicipiuluiOdorheiu Secuiesc

Consiliul Judeţean Covasna Consiliul Judeţean Harghita

4. CAPACITATEA DE A PRODUCE REZULTATE 49

Explicați pe scurt în ce mod Capitala Europeană a Culturii va utiliza și va dezvolta infrastructura culturală a orașului.

A vem mai mult de 29 de muzee și spații de expoziție în regiune (12 în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy), cele mai mari

fiind: Muzeul Național Secuiesc (în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și filialele sale, inclusiv filiala din Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely), Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și filialele sale, inclusiv filiala din Miercurea Ciuc/Csíkszereda), Muzeul Secuiesc al Ciucului (Miercurea Ciuc/Csíkszereda), Muzeul „Tarisznyás Márton” (Gheorgheni/Gyergyószentmiklós) și Muzeul „Haáz Rezső” (Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely). Pe lângă acestea se numără o serie de spații private și spații de expoziție create de ONG-uri. Există totuși nevoia de creare de noi spații de expoziție, cele existente nefiind suficiente.

Unele dintre aceste spații sunt în curs de construire, cum este de exemplu clădirea Centrului de Artă din Transilvania din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. O clădire veche, unul din cele mai mari hoteluri construite în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy în timpul epocii comuniste și un simbol al identității orașului, Hotelul „Bodoc” a fost în ruine timp de mai mulți ani înainte ca administrația locală să îl poată prelua și investi în el. În prezent, acesta este în curs de restaurare și va fi transformat într-o clădire culturală care va oferi spații de cazare și va avea bibliotecă. Lucrările de reconstrucție se vor finaliza până în 2019.

Există și exemple anterioare de expoziții care ies în afara pereților închiși și se îndreaptă spre străzi, spații publice sau natură, în încercarea de a ridica gradul de conștientizare și de a extinde categoriile de public. Problemele legate de lipsa de spațiu vor fi rezolvate de asemenea prin ducerea conceptului de expoziție la un nivel mai înalt, mai inovator și prin mutarea în spațiul „virtual”. Am oferit asemenea exemple în capitolul 3 pentru a arăta cum cooperarea internațională poate genera expoziții digitale disponibile pe internet pentru întreaga lume.

Mergând pe același concept prezentat anterior, regiunea are peste 5 clădiri culturale („Case de cultură”) de dimensiuni mari, câte una în fiecare oraș. Aceste clădiri mari fac în același timp parte din moștenirea epocii comuniste, clădiri pe care orașele au dorit să le mențină funcționale, fiind adecvate pentru piese de teatru, concerte, dansuri și spectacole de dans, expoziții în holuri și tot felul de evenimente culturale create pe măsură. Toate trebuie să fie reabilitate însă: în ceea ce privește designul interior și funcționalitatea, dar mai ales din punct de vedere tehnic, întrucât nu dispun de echipamente specifice, cum ar fi sisteme de sonorizare moderne, traducători digitali, echipament de lumini și sunet etc. Casa de Cultură din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy va beneficia în curând de o sumă mare de investiție. Autoritățile locale și-au propus să o restaureze în totalitate și să o transforme într-un spațiu cultural funcțional, adecvat pentru tot felul de activități culturale. Va funcția ca „centru cultural”, unde vor fi binevenite toate artele și artiștii, evenimentele de promovare a patrimoniului și alte asemenea activități.

Regiunea se mândrește de asemenea cu cele 9 teatre ale sale (5 în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy), destul de active în viața culturală a țării. Teatrele „Tamási Áron” și „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, și Teatrul Studio Figura din Gheorgheni/Gyergyószentmiklós au experiență vastă în organizarea de evenimente internaționale, festivaluri de teatru/dans și co-producții sinergetice variind de la stilul clasic la cel contemporan. Aceste spații găzduiesc de asemenea Ansamblurile de Dans Folcloric, care țin spectacole pe aceleași scene ca actorii, împărțind aceeași infrastructură.

4-2Vă rugăm să

confirmați și să dovediți că oraşul dumneavoastră dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată și viabilă pentru a găzdui

evenimentul. În acest scop, vă rugăm să răspundeți

la întrebările următoare:


Este evident că regiunea duce încă lipsă de spații adecvate pentru acest tip de programe culturale. Se fac pași mici în această direcție, cum este cazul orașului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, unde se va deschide o nouă clădire în 2016 care va găzdui Teatrul „Andrei Mureșanu” și două cinematografe nou-nouțe. Totodată, mobilitatea activității acestor instituții care călătoresc în localitățile învecinate cu spectacole țintite, cum sunt piesele pentru copii, este în continuă creștere.

Cele 8 biblioteci mai mari pe care le deținem în regiune (3 în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy) oferă totodată o infrastructură solidă și disponibilă pentru evenimente specifice, dar și pentru concerte de muzică clasică, dezbateri literare, expoziții cu postere sau pur și simplu un spațiu unde oamenii se pot întâlni și își pot spune părerile cu privire la teme specifice.

Există multe alte tipuri de organizații în regiune, cum sunt ONG-urile, care au propriul spațiu sau folosesc spațiul public pentru organizarea evenimentelor lor. Acestea au devenit foarte active în domeniul evenimentelor pentru tineri și al culturii, fiind axate în principal pe păstrarea tradițiilor cum este patrimoniul imaterial, și totodată pe promovarea noilor forme de exprimare, pe arte și meșteșuguri contemporane, precum și pe dezvoltarea competențelor culturale și artistice generale și specifice ale generațiilor viitoare. În acest context, toate orașele partenere oferă spații publice în aer liber mari, potrivite pentru evenimentele culturale în centrele orașelor. Unele, așa cum este cazul centrelor orașelor Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și Miercurea-Ciuc/Csíkszereda sunt în curs de reorganizare pentru a-i oferi publicului mai mult confort și spațiu, redirecționând traficul spre alte zone. Aceste spații compacte din interiorul orașului sunt disponibile atât pentru ONG-uri și autorități locale, cât și pentru organizații de toate tipurile, pentru organizarea de evenimente culturale care ajung la un număr mare de categorii eterogene de public. Autoritățile locale ale orașelor partenere garantează disponibilitatea acestor spații publice în viitor pentru toate evenimentele dinaintea, în timpul și după anul 2021.

Principalele evenimente, cum sunt concertele la scară largă, sunt organizate de obicei în aer liber, pe scene

asamblate în centrul marilor orașe sau în anumite zone ale comunelor sau satelor, însă infrastructura disponibilă variază de la loc la loc. Întrucât nu există vreo metodă realistă de a crea toată infrastructura la timp, am creat proiectul Mobile 2021 prin care vom găsi soluții economice la această problemă, precum dezvoltarea unei infrastructuri mobile puternice care poate fi transportată cu ușurință și instalată în orice spațiu public sau privat. Există scene mobile, ecrane gonflabile și spații pentru evenimente care pot fi achiziționate, personalizate și mutate în întreaga regiune, asigurând astfel o bună vizibilitate a proiectului în sine. Totodată, concertele se vor ține și în spații închise, cum sunt arenele sportive, fiecare oraș având cel puțin una care are o capacitate de până la 5000 de persoane. În anul 2015, autoritățile locale din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy au început construcția unei noi arene sportive care va fi finalizată până la finele anului 2016, cu o capacitate de până la 8000 de persoane. Pe lângă evenimente sportive, această clădire va fi adecvată pentru organizarea de concerte și alte tipuri de evenimente culturale care necesită spații închise mari.

Toate clădirile sus-numite necesită reabilitări care presupun forme și costuri diferite, acestea putând fi doar parțial acoperite de autoritățile locale. Cea mai importantă modernizare necesară, pe lângă extinderea spațiilor, este de a le face accesibile pentru persoanele cu handicap. Puține din aceste clădiri culturale sunt accesibile în prezent pentru persoane cu mobilitate redusă sau pentru persoanele nevăzătoare. Acestea sunt prioritățile în cadrul strategiilor culturale ale fiecărui oraș în parte și în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare ale celor două județe.

Au fost puse în derulare câteva proiecte de restaurare, iar altele vor fi inițiate în anii următori de către autoritățile locale care au acces la finanțare din surse externe. Ne centrăm în prezent pe patrimoniul construit, ținând pasul cu tendința europeană de conservare și valorificare a patrimoniului imobil. De exemplu, un parteneriat ONG în contextul proiectului Castelul din Transilvania va asigura restaurarea a 4 castele mai mici din regiune și transformarea lor într-o unitate de cazare combinată cu un loc pentru spectacole culturale și de artă.


Care sunt avantajele orașului din punct de vedere al accesibilităţii (transportul regional, național și internațional)?

R omânia devine din ce în ce mai accesibilă din alte țări ale Europei nu doar pe cale aeriană, ci și prin rețele de transport

terestre. Deși este doar în etapa de construcție, conform Master Planului General de Transport pentru România, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy va deveni până în 2020 cel mai apropiat punct de intrare în regiunea secuiască din al patrulea Coridor pan-european care trece prin orașul Brașov, la o distanță de doar 30 de kilometri. Acest lucru înseamnă o cale ferată internațională și o conexiune de autostrăzi europeană. Aeroportul din București e la o distanță de doar 200 km (sau 2,5 ore de condus), capitala fiind accesibilă și cu trenul printr-o conexiune de tren rapid care durează mai puțin de 3 ore.

Aeroportul internațional Cluj-Napoca este la 3 ore distanță de orașul partener Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely, iar aeroportul internațional Tîrgu Mureș este la o oră jumătate distanță de același oraș partener.

Shuttle 2021 va reprezenta o facilitate de investiție în transport a Municipiului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, creată special pentru programul CEAC 2021, în vederea conectării orașului și a regiunii cu punctele de acces internaționale din zonă. Municipiul va căuta să încheie un parteneriat public-privat sau, dacă nu va fi posibil, își va asuma răspunderea totală pentru această afacere, care se va desprinde după anul 2021 sub forma unei afaceri private. Shuttle 2021 va implica crearea unei flote de microbuze de 15–20 de unități care va asigura totodată o conexiune rapidă cu gările internaționale din Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu și Tîrgu-Mureș. De asemenea, serviciul va asigura conexiuni rapide între orașele partenere implicate în programul i2021, în vederea facilitării unei mobilități crescute în regiune, o opțiune care trebuie îmbunătățită în comparație cu realitățile curente.Share-My-Car va fi o opțiune adițională a programului Shuttle 2021, încurajând folosirea în comun a autovehiculelor personale printre localnici

și invitați, în timpul deplasărilor prin regiune pentru evenimentele CEAC. Toate acestea vor fi posibile prin servicii de aplicații digitale.

Ce capacitate de absorbție are oraşul din punct de vedere al cazării turiștilor?

Î n general, regiunea demonstrează anual că are capacitatea de a găzdui mai mult de 300.000 de persoane în același timp numai

în județul Harghita, în apropierea orașului Miercurea-Ciuc/Csíkszereda. O dată pe an, acest număr mare de oameni participă la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc/Csíksomlyó. Regiunea este deja pregătită să primească un număr atât de mare pe durata primăverii pentru un program care nu durează mai mult de o zi, într-o rețea de hosteluri, pensiuni, hoteluri, cazări private și spații de campare. Pe baza rețelei, capacității și expertizei deja avute, putem multiplica și extinde modelul la alte puncte centrale din regiune.Home 2021 va fi numele programului nostru de întâmpinare și găzduire integrator. Home 2021 va făuri un univers de interacțiune umană între gazde și oaspeți (dublat de un serviciu online integrat de informare și o aplicație mobilă) care va spori înțelegerea diferitelor identități.

Regiunea oferă o gamă largă de opțiuni cu privire la cazarea turiștilor, depinzând de bugetul și nevoile fiecărui vizitator. Avem totul, de la hoteluri amplasate în centrele orașelor, hosteluri, pensiuni la țară și case de oaspeți, în stilul celor menționate mai sus, până la noi programe de găzduire inovatoare. Există câte ceva pentru toate categoriile de turiști, fie că sunt în căutarea vieții culturale aglomerate a orașului, fie că își doresc o cameră liniștită la țară, cu aer curat, tradiții neîntinate și peisaje naturale. Pentru anul 2014 (ultima actualizare a avut loc pe 18.11.2014), Institutul Național de Statistică a înregistrat un număr de 105 unități de cazare în județul Covasna, cu o capacitate totală de 5552 paturi și 321 pentru județul Harghita, cu o capacitate de 8045 de paturi. Acesta reprezintă un total de 426 din totalul general al României (de 6130), un procent de 6,95%. Capacitatea totală a celor două județe este de 13.597 paturi dintr-un total național de 311.288. În Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy avem un număr de 16 stațiuni turistice cu posibilități de cazare (cu o capacitate de 441 paturi), 9 în Târgu Secuiesc/


Kézdivásárhely (cu o capacitate de 246 paturi), 29 în Miercurea Ciuc/Csíkszereda (cu o capacitate de 1132 paturi), 26 în Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely (cu o capacitate de 562 paturi) și 31 în Gheorgheni/Gyergyószentmiklós (cu o capacitate de 1081 paturi). Deși Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy este orașul cu aproape cele mai puține posibilități de cazare din regiune, în prezent lucrează la dezvoltarea acestui sector economic pentru a se pregăti pentru 2021: camere noi într-un hotel care se renovează chiar acum, hotel care va funcționa totodată pe post de clădire culturală cu spații de expoziție și bibliotecă. Există și o serie de inițiative private care au fost deja aduse în atenția autorităților locale cu privire la construirea de hosteluri și pensiuni noi în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și în împrejurimi.

Pentru creșterea capacității de absorbție a regiunii, vom crea spații de cazare temporare în internatele elevilor, puse în funcțiune lângă fiecare liceu sau colegiu mai mare (camerele sunt libere pe timpul verii și al vacanței). Mai există posibilitatea de a transforma sălile de sport ale școlilor și universităților în spații de cazare temporare pentru vizitatorii care vor să își extindă șederea cu încă o noapte. Taberele de elevi care funcționează pe tot parcursul anului sunt amplasate în stațiunile

naturale cele mai îndepărtate, însă ușor accesibile din zonă, și pot și ele mări capacitatea de absorbție a turiștilor. Există trei tabere în județul Covasna, cu o capacitate de 580 paturi/serie și 3 tabere în județul Harghita cu o capacitate de 1510 paturi/serie. În opinia noastră, numărul redus de unități de cazare pentru turiști în orașe reprezintă un aspect pozitiv în contextul dezvoltării regionale și creșterea gradului de conștientizare privind diversitatea. Noi ne plănuim să atragem turiștii în întreaga regiune și nu doar în orașe, astfel încât să ajungă să cunoască mai bine povestea culturală reală a localnicilor, în timp ce localnicii din zonele rurale vor intra în contact cu alte culturi europene. Acest lucru este de asemenea în concordanță cu evenimentele pe care intenționăm să le organizăm în regiune, nu doar într-un singur oraș.

Sub egida „Stați la localnici, nu în hoteluri”, intenția noastră este să creăm totodată o rețea regională personalizată de cazare privată în cadrul proiectului nostru Home 2021. Locuitorii din regiune vor deveni gazde pentru turiștii și artiștii care vin din toată Europa, întâmpinându-i în spațiul liber al caselor lor. În sprijinul acestei idei, ne dorim și să îi adăugăm programului o opțiune numită „adoptă o familie”, prin care familiile care locuiesc în zonă să adopte

Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc/Csíksomlyó adună în fiecare primăvară sute de mii de oamenila unul dintre cele mai mari pelerinaje catolice din lume.


propriu-zis, pentru o perioadă anume, familiile care vin din alte țări și doresc să participe la programele noastre culturale. În același timp, familiile rezidente aici vor avea șansa să fie la rândul lor adoptate de familiile străine atunci când vor călători în străinătate. Vom pune la punct toate canalele de comunicare de care vor avea nevoie și vom asigura promovarea programului, mărind astfel considerabil locurile de cazare disponibile din regiune. Încă o dată vom contribui la campania de sensibilizare în două sensuri cu privire la diversitatea culturală europeană.

Din punct de vedere al infrastructurii culturale, urbane şi turistice, care sunt proiectele (inclusiv proiectele de renovare) planificate de orașul dumneavoastră în legătură cu acţiunea „Capitală Europeană a Culturii” din prezent până în anul pentru care este acordat titlul? Care este calendarul planificat pentru aceste lucrări? (Ultima întrebare este opţională în etapa de preselecţie)

Construirea spațiului pentru I2021

• STAȚIILE, Rețeaua secuiască de biking Orașele partenere, regiunea

• Facultatea de Artă, Facultatea de Management Creativ și Cultural Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

• Restaurarea Casei de Cultură Gheorgheni/Gyergyószentmiklós

• Centrul de Arte din Transilvania Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

• Restructurarea zonei Őrkő, inclusiv a amfiteatrului deschis Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

• Restaurarea centrului orașului și transformarea lui în zonă pietonală Odorheiu Secuiesc/ Székelyudvarhely

• Programe de accesibilitate a clădirilor și locurilor Orașele partenere

• Transformarea centrului orașului Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely

• Restaurarea Muzeului „Tarisznyás Márton” Gheorgheni/Gyergyószentmiklós

• Transformarea Casei de Cultură a Sindicatelor Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

• Restaurarea Centrului Cultural „Vígadó” Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely

• Transformarea Casei Sindicatelor Miercurea Ciuc/Csíkszereda


• Incubator de creație (transformarea vechii clădiri a băncii naționale și a „Casei Keresztes”) Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

• Restaurarea spațiilor verzi pentru angajamentul comunității Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely

• Restaurarea Centrului „Vígadó” Miercurea Ciuc/Csíkszereda

• Restaurarea Bisericii Castelului Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

• Restaurarea Băilor Seiche/Szejke și includerea lor în viața orașului și în circuitele turistice Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely

• Restaurarea fațadelor clădirilor de pe strada Petőfi Miercurea Ciuc/Csíkszereda

• Centre culturale în castele și conace Regiune, zonele rurale

• Modernizarea clădirilor și facilităților teatrelor Toate orașele partenere

• Restaurarea cetății „Székelytámadt” Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely

• Restaurarea cinematografului Ciuc și includerea lui în viața orașului și circuitele turistice Miercurea Ciuc/Csíkszereda

• Restaurarea cinematografului Sfântu Gheorghe și includerea lui în viața orașului și circuitele turistice Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

• Restaurarea împrejurimilor cetății Mikó Miercurea Ciuc/Csíkszereda

De-a lungul anului 2016, partenerii implicați vor realiza o planificare a detaliată, cuprinzând calendarul proiectelor de investiții pentru 2016–2020 și o planificare detaliată cu privire la strategia de strângere de fonduri pentru aceste obiective, așa cum s-a descris în capitolul 6A-13. Planificarea va fi în strânsă legătură cu ultima actualizare pentru strategiile culturale la nivel local și județean, bazate pe modelul adoptat de orașul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy în 2015. Estimarea noastră este că primele oportunități semnificative de finanțare pentru proiectele de investiții vor fi publicate în timpul primului semestru al anului 2016.

5. Implicarea publicului

Î n comunități mai mici, linia dintre diferitele grupuri ale societății este mai fină decât în așezările urbane mai mari. Instituțiile

culturale și artiștii joacă mai multe roluri în societate; ei formează organizații non-guvernamentale și participă la forumuri și discuții care nu sunt strâns legate de domeniul lor de activitate. Artiștii și „oamenii de rând” frecventează aceleași locuri și evenimente, uneori vin împreună cu idei sau susțin cauze comune. Cu toate acestea, în procesul de pregătire pentru licitație am reușit să ajungem la aceste grupuri pe cale separată în prima fază de consultare. În timpul campaniilor noastre de apropiere de locuitorii Ținutului Secuiesc/Székelyföld, ne-am adresat cetățenilor în funcție de interesele lor sau domeniile lor de activitate.

Implicarea instituțiilor culturale și a artiștilor locali a fost descrisă în capitolul 3.5, astfel încât în continuare ne-ar plăcea să ne concentrăm pe prezentarea modalității de implicare a populației locale din cele 5 orașe.

Obiectivul de comunicare i2021 a fost implicarea unui număr cât mai mare de persoane cu putință, mai întâi pentru informa publicul despre candidatura

orașului, iar în al doilea rând pentru a câștiga sprijin pentru întreaga inițiativă. Am optat în acest sens pentru o dublă abordare: consultări offline și online și organizarea de programe i2021 în cadrul principalelor evenimente ale orașelor partenere sau ale evenimentelor regionale sau naționale.

Seria de consultări a debutat în februarie 2015 și la început a vizat instituțiile culturale și artiștii locali. Cu toate acestea, pe măsură ce conceptul devenea mai clar și întrebările mai dificile, am început să implicăm treptat publicul larg și am organizat diferite consultări în toate orașele care participau la această licitație și în Cluj-Napoca, unde majoritatea studenților secui își continuă studiile.

Între timp, am lansat un formular de strângere de idei pe pagina de internet i2021 și am invitat persoane individuale și societatea civilă să contribuie la licitație cu ideile lor de proiect pentru 2021. În jur de 150 de proiecte ne-au fost aduse la cunoștință pe această cale, iar multe dintre ele fac parte din structura programului prezentată în capitolul 3.

Cealaltă metodă întrebuințată și care s-a dovedit a fi prilej de bucurie și un adevărat succes au fost propriile noastre programe, special gândite pentru diverse evenimente din regiune. Am avut standuri de prezentare i2021 la zilele orașelor, universități de vară, festivaluri pentru copii și evenimente de tineret. Activitățile i2021 din timpul acestor evenimente s-au concentrat pe implicarea persoanelor în a-și exprima în diverse moduri gândurile cu privire la identitate și, după caz, să împărtășească cu noi o idee de proiect pentru 2021. Una din cele mai iubite activități a fost inițiativa pictării mingilor, care a presupus punerea la dispoziție a 2000 de mingi gonflabile transparente persoanelor care au participat la evenimente, invitându-le să reprezinte pe mingi identitățile lor.

5-1Explicați în ce mod au

fost implicate populația locală și societatea civilă

în pregătirea candidaturii și cum vor participa la punerea în aplicare a

acțiunii.

5. IMPLICAREA PUBLICULUI 56

P rimul pas în implementarea strategiei noastre de extindere a publicului este cunoașterea îndeaproape a orașului și a

publicului său din prezent și potențial din regiune.În cadrul trimestrului 2 din 2016, Kvantum Research va realiza un sondaj sociologic la nivel de regiune cu privire la consumul de cultură al localnicilor. Scopul este de a detecta nevoile speciale și problemele (de ex. lipsa accesului la evenimente culturale în sate mai mici, prețurile, lipsa timpului, incapacitatea de a înțelege cultura înaltă) în rândul diferitelor categorii (vârstă, educație, loc, stare materială, etnie). Între timp, se va pune la punct un sistem de evaluare pentru instituțiile culturale. Acestea vor fi sfătuite mereu și vor fi ajutate să implementeze sistemul, care va include un sondaj privind profilul publicului, un sondaj de satisfacție a vizitatorilor și interviuri cu focus grupuri. Datele colectate ne vor permite să avem un profil clar al publicului fiecărei instituții și vor fi de

mare ajutor în elaborarea unei strategii de dezvoltare complexe de extindere a publicului în cadrul trimestrului 1 din 2017.

Pentru a pregăti strategii de informare eficiente și diferențiate pentru o gamă largă de public, format mai ales din tineri, voluntari, persoane marginalizate și defavorizate, inclusiv minoritățile, se are în vedere o colaborare intrasectorială, urmând să se creeze grupe de lucru cu sociologici, profesioniști, reprezentanți ai ONG-urilor și echipa de comunicare CEAC. Regiunea are datorii grave în rezolvarea problemei minorității rome. Comunitatea Őrkő va fi vizată de un proiect de intervenție pe cel puțin 6 ani, numit „Presence” – „Prezența”, inițiat de Serviciul de ajutor maltez în România, o metodă testată în Ungaria și aplicată acum în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy.

Campania noastră de marketing se axează pe implicarea oamenilor (de ex. prin invitația să facă parte dintr-o producție scurtă de teatru, invitația să picteze o minge) și pe plasarea artei în centrul campaniei noastre de comunicare, aducând astfel arta în mass-media. Folosirea spațiilor publice și a locurilor neconvenționale (în special din cartiere) pentru a aduce arta mai aproape de public este unul din scopurile noastre principale, în timp ce o gamă largă de inițiative venind de la persoane individuale, ONG-uri, arhitecți și artiști au fost deja adunate în această fază a candidaturii. Majoritatea planurilor

5-2Explicați strategia

dumneavoastră generală pentru

extinderea categoriilor de public, în special legătura

cu mediul educațional şi participarea

școlilor.

O altă activitate animată a fost Teatrul unipersonal, un exercițiu de improvizație de 5 minute cu actori din regiune. Fiecare exercițiu a fost gândit pe o tematică legată de identitate, iar spectatorii au devenit rând pe rând unul din personajele unui act timp de 5 minute. A fost o experiență teatrală personală și o provocare atât pentru actori, cât și pentru public.

Folosirea unei rame de fotografii i2021 personalizate pentru fiecare eveniment a fost o altă metodă de comunicare cu publicul și de a ne fotografia cu membrii acestuia. Tot din domeniul fotografiei, o altă inițiativă populară a fost ca fiecare persoană să își facă o poză cu obiectul personal preferat.

Pe lângă aceste acțiuni ludice, am fost prezenți la evenimente cu forumuri și discuții. Fiindcă pictarea mingilor sau statul la coadă pentru teatrul de o persoană au durat ceva vreme, am profitat de aceste ocazii pentru a vorbi cu participanții, informându-i despre i2021. I-am întrebat care este conceptul principal al identității, iar uneori am intrat chiar în dezbateri ușoare despre toleranță și acceptarea diversității de identități.

Prin această metodă a abordării personale am ajuns la aproape 10.000 de persoane din întreg Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, oferindu-le informații generale sau detaliate cu privire la inițiativa i2021.


noastre îşi doreşte să cuprindă propriile ateliere. Intenționăm să implementăm anumite proiecte cu un nivel ridicat de participare comunitară, cu rezultate vizibile (de ex: Flower it up! – Înflorește!, Urban Gardening – Grădinăritul Urban). Centrele de tineret comunitare, reprezentând o parte integrată a programului i2021, vor oferi activități culturale extracurriculare și ajutor profesional pentru tineri pentru a-și organiza propriile evenimente.

Un sistem electronic integrat și de vânzare online de bilete, Enter 2021, va fi pus la punct și conectat direct cu sistemul integrat de monitorizare și informații al i2021. Sistemul va facilita accesul la evenimente prin vânzarea online și la fața locului și prin multe alte opțiuni suplimentare cu informații și statistici pentru managementul central și pentru toate organizațiile și instituțiile. Sistemul de bilete va fi funcțional începând cu anul 2017 și va fi implementat în toate instituțiile culturale publice, dar și de alte organizații care vor vrea să facă parte din acest sistem. Până în 2021, toate evenimentele vor fi gestionate prin acest sistem de bilete. Un mecanism financiar special va fi elaborat totodată pentru evenimentele cu intrare liberă. Oamenii vor avea șansa să facă donații pentru un eveniment dacă acela este gratuit, încurajați fiind să plătească o sumă echivalentă cu valoarea evenimentului. Sumele vor intra într-un fond special care va susține alte acțiuni din cadrul programului i2021 referitoare la educație, accesul persoanelor defavorizate și mici inițiative ale persoanelor individuale și grupurilor informale. Enter 2021 a fost gândit împreună cu Biletmaster.ro, un sistem de vânzare de bilete din Europa Centrală și de Est, cu experiență bogată în furnizarea de sisteme inteligente de vânzare de bilete și rapoarte printr-o gamă variată de informații privind tendințele publicului.

Rolul școlilor și al instituțiilor de învățământ, precum și al organizațiilor educaționale, este crucial în acest proces. i2021 își propune o cooperare strânsă cu școlile și alte instituții pentru a garanta o abordare prietenoasă asupra culturii printre tineri și profesori deopotrivă.

I2021 va iniția o dezbatere la nivel național despre metodele de predare a artei în școli. Reprezentanții Ministerului Educației, Ministerului Culturii,

directorii școlilor, profesorii, artiștii și studenții și specialiștii din România și din străinătate vor fi invitați să ia parte la acest proces care va include dezbateri, conferințe, întâlniri de focus grupuri, prezentări de bune practici, beneficiind totodată de reprezentare online.

La nivel instituțional, parteneriatele cu școlile se vor centra pe „Școala altfel”, o inițiativă guvernamentală din 2012, al cărei obiectiv este să se organizeze o săptămână în timpul anului școlar în care elevii învață diferit, vizitează locuri, încearcă metode alternative etc. Intenționăm să le oferim sprijin instituțional școlilor pentru organizarea inteligentă a acestei săptămâni în beneficiul tinerilor și cu obiectivul clar de a-și dezvolta creativitatea, curajul și libera exprimare.

Programul i2021 dorește să fie un catalizator între școli, instituții culturale și societatea civilă pentru a întări colaborarea dintre acești actori. Intenționează acest lucru prin facilitarea discuțiilor dintre ei prin forumuri, conferințe, ateliere unde se vor prezenta, discuta și dezvolta bunele practici internaționale și metodele de cooperare pentru a fi în concordanță cu realitățile și nevoile din România.

Unul dintre obiectivele specifice ale i2021 este să creeze spiritul incluziv al programului pentru a încuraja tinerii să participe la activități creative, așa cum s-a prezentat în iJoin, Capitolul 3 al acestui dosar de licitație. Festivalul internațional Street Art, Open Studio și Podium sunt proiecte elaborate de tineri și vizează în special tinerii. Centrele comunitare vor fi create în parteneriat cu municipiul Kecskemét, Ungaria, oraș înfrățit cu Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Centrele comunitare sunt spații închise în mai multe cartiere, menținute și organizate de un grup de experți în educație, psihologie, organizare de evenimente, sport, artă, rolul lor fiind acela de a oferi programe zilnice pentru tinerii dintr-un anumit cartier.

Inițiativa grupului informal Tandem se traduce printr-un proiect de teatru regulat, creat cu adolescenții din licee. Proiectul cuprinde mai întâi o piesă de teatru nu mai lungă decât o oră obișnuită de curs cu privire la un subiect presant și interesant pentru adolescenți (de ex. criza de identitate, căutarea unui scop în viață, furie,


dezamăgire, etc.) în general inspirată din literatura contemporană (ex: „Nimic” de Janne Teller), iar mai apoi un atelier dramatic de pedagogie pentru elevi. Scena acestor piese este sala de clasă. Inițiativa Lecții de concert este un program inițiat de muzicieni, în special de Orchestra Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely, obiectivul său fiind de a aduce muzica mai aproape de tineri. Acest lucru se întâmplă prin organizarea de concerte educaționale în orașe și sate cu acces liber pentru tineri și familii, unde muzicienii cântă și explică, predau despre instrumente și muzică, despre ascultare și înțelegere. Programul Aventura cărților își propune să le ofere oportunități jucăușe tinerilor și familiilor lor pentru a se apropia mai mult de cărți și literatură. Programul constă în mai multe evenimente la scară mică, însă regulate, cum este Cartea pentru copii a anului și programul „Trusa de cărți”, care presupune ca fiecare copil să primească un set de cărți adecvate vârstei lor înainte de a merge la școală pentru prima dată. Se vor organiza concursuri și ateliere, cercuri de literatură jucăușă, programe de lectură în spații interioare și exterioare pentru familii, toate acestea fiind organizate de către bibliotecile locale și județene, împreună cu profesorii și școlile.

Pedagogia muzeelor este o altă metodă de extindere a categoriilor de public de către muzeele din regiune. Pentru a veni în asistența acestor activități, programul i2021 va crea cadrul necesar pentru vizitele de studiu internaționale pentru angajații de la instituțiile culturale prin măsura orizontală C+ Public și Participare. Schimbul de experiență ar crea posibilitatea învățării de la cele mai bune practici internaționale. Colaborarea cu muzeele și galeriile ale căror expoziții și programe pedagogice se centrează pe conviețuirea etnică, interacțiunea dintre diverse culturi și aspectele identității este luată în vedere (Muzeul Culturilor, Basel, Muzeul Culturilor Europene, Berlin, Muzeul Internațional al Sclaviei, Liverpool, Musée de l’Histoire de l’Immigration, Paris).

O serie de măsuri orizontale va încuraja în continuare extinderea categoriilor de public. M+ Voluntariat, M+ Acces, C+ Public și Participare vor oferi asistență și sprijin pentru parteneri, ambasadori în propriul domeniu privind extinderea publicului, mai ales prin proiecte educative și de dezvoltare a comunității și ridicarea nivelului de conștientizare cu privire la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Copiii de la festivalul Székölykök sunt bucuroşi că au devenit suporterii inițiativei

6. Managementul

6A-1 BUGETUL ORAȘULUI PENTRU CULTURĂ:Care a fost bugetul anual pentru cultură al orașului în ultimii cinci ani (cu excepția cheltuielilor pentru actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)? (Vă rugăm să completați tabelul de mai jos).

Anul Bugetul anual pentru cultură al orașului**

Bugetul anual pentru cultură al orașului (în % din bugetul anual total al orașului)

n-4 1,458,656.14 6.32

n-3 1,732,584.85 7.32

n-2 1,611,027.31 6.03

n-1 1,571,413.02 5.24

curent* 1,066,653.09 8.20

* Date disponibile pentru prima jumătate a anului, date furnizate de execuția bugetară.

** Valoarea bugetului în euro, date furnizate de execuția bugetară.

6A-2 BUGETUL ORAȘULUI PENTRU CULTURĂ:În cazul în care orașul intenționează să folosească fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru finanțarea proiectului de Capitală Europeană a Culturii, vă rugăm să indicați care este această sumă începând cu anul depunerii candidaturii până în anul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii.

T otalitatea investițiilor financiare ale orașului cu privire la demersul CEAC 2021 nu are niciun impact asupra nivelului actual de finanțare pentru sectorul cultural din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii este considerată ca fiind o acțiune și un

efort complementare pentru toate rezultatele culturale existente în orașul nostru.

În funcție de creșterea economiei și de eficiența colectării impozitelor locale, orașul nostru dorește să mărească valoarea fondurilor alocate pentru cultură din prezent, independent de demersul pentru Capitala Europeană a Culturii.

6A. FINANȚAREA

6. MANAGEMENTUL 60

6A-3 BUGETUL ORAȘULUI PENTRU CULTURĂ:Ce sumă din bugetul anual general intenționează orașul să cheltuiască pentru cultură după anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii (în euro și în % din bugetul anual general)?

E stimarea noastră privind această întrebare ia în considerare o creștere progresivă a bugetului anual al orașului cu 5 la sută în fiecare an. Astfel, creșterea valorii reale este mai mare decât procentajul raportat la bugetul general. Estimarea noastră referitoare la creșterea bugetului pentru cultură este

de 5 la sută pe an. Ne propunem obiectivul de 10% alocați pentru cultură ca procentaj inițial pentru primul an ulterior anului Capitalei Europene a Culturii. Sursa pentru această creștere se estimează pe baza îmbunătățirii producției economice a orașului, transformate într-o sumă mai mare de impozite locale. Se mai estimează că o altă sursă directă va fi dată de aportul industriilor culturale și creative la economia locală. O altă previziune este o îmbunătățire a regionalizării țării (însemnând că mai multe taxe de la bugetul național se vor transforma în taxe la nivel local).

Această formă generală de alocare este totodată în concordanță cu strategia generală a orașului, care definește cultura ca motorul principal în dezvoltarea orașului și a calității vieții locuitorilor săi.

Anul 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030

Suma* 16,000 16,800 17,640 18,522 19,448 20,420 21,441 22,513 23,639

Procent 10.00 10.14 10.29 10.44 10.59 10.75 10.90 11.06 11.22

* Sumele sunt exprimate în mii de euro.

În etapa finală a candidaturii se vor realiza o planificare și estimare detaliate și pentru orașele și județele partenere, toate acestea rezultând într-o primă strategie financiară comună pentru un domeniu specific de activitate (cultura).

6A-4 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL PENTRU CARE ESTE ACORDAT TITLUL:Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaționale: Vă rugăm să explicați bugetul operațional general (și anume fondurile rezervate în mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaționale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea și dispozițiile pentru activitățile ulterioare. Vă rugăm să completați și tabelul de mai jos.

Totalul veniturilor pentru acoperirea

cheltuielilor operaționale

(în euro)

Din sectorul public(în euro)

Din sectorul public(în %)

Din sectorul privat(în euro)

Din sectorul privat (în %)

37,505,000 34,405,000 91.73% 3,100,000 8.27%

În crearea structurii noastre bugetare, am avut în vedere următoarea structură de venituri: Guvernul României, Municipiul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, cele regionale (orașele și județele partenere), finanțarea UE, Premiul Melina Mercouri, Guvernul Ungariei, companiile mari, companii mici la nivel local și regional, alte granturi și contribuții de la public și venituri în natură.

6. MANAGEMENTUL 61

6A-5 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI:Venituri din sectorul public: Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi cheltuielile operaționale? Vă rugăm să completați tabelul de mai jos:

Veniturile din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor operaționale

în euro %

Guvernul național 11,500,000 30.66%

Orașul 5,355,000 14.28%

Regiunea* 8,750,000 23.35%

UE (exceptând Premiul Melina Mercouri) 2,850,000 7.60%

Altele (inclusiv Premiul Melina Mercouri, alte fonduri UE, programe internaționale)

5,950,000 15.86%

TOTAL 34,405,000 100.00%

* Această sumă și procentul aferent include bugetul alocat de la toate orașele partenere și din bugetul celor două consilii județene care se

vor adopta prin structurile decizionale instituționale.

6A-6 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI:Venitul din sectorul public: Autoritățile responsabile de finanțele publice (municipalitatea, autoritățile regionale, autoritățile naționale) au votat deja sau și-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaționale? Dacă nu este cazul, când intenționează s-o facă?

C ele șapte instituții publice locale și regionale au semnat declarații de intenție, prin care au subliniat angajamentul lor de a face parte din program și de a aloca resurse financiare pentru implementare în perioada de pregătire și implementare. Conform legii din România, un angajament financiar final

se poate face în cadrul fiecărui buget anual. Cu toate acestea, credem că declarațiile de intenție adoptate de toate consiliile municipale și județene implicate în acest demers creează condițiile necesare pentru un angajament financiar pe termen lung, așa cum este asumat în prezenta candidatură pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Guvernul României le-a confirmat tuturor candidaților implicarea sa financiară în ultima etapă de selecție pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Î ntâi de toate, ne confruntăm cu o situație fericită cu privire la strategia de strângere de fonduri pentru cele ale UE,

întrucât perioada 2016–2022 coincide cu cea în care

fondurile europene pot fi cheltuite conform acordurilor de finanțare, și asta datorită regulii N+2. Acest lucru ne permite să facem o planificare aprofundată și cu privire la strategia de strângere

6A-7 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI: Venitul din sectorul public: Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaționale?

6. MANAGEMENTUL 62

de fonduri, indiferent de tipul de proiecte și bugete (operaționale sau de investiții). România este unul dintre statele membre cu cea mai mare finanțare disponibilă din UE.

VIZIUNE: Strângerea de fonduri și mai ales accesarea de fonduri UE au ca obiectiv asigurarea completării resurselor financiare pentru costuri operaționale cu privire la proiecte centrale și proiectele în parteneriat. În acest context, rolul managementului central este să coordoneze efortul comun al multor parteneri în maximizarea accesului la acest tip de finanțare și în furnizarea de asistență profesională în domeniul managementului tehnic și financiar al granturilor pentru fiecare instituție parteneră. Abordarea noastră strategică se clădește pe un efort paralel de a construi portofoliul proiectului și finanțarea, pornind de la identificarea posibilelor resurse și de la conjugarea eforturilor în găsirea celor mai bune soluții și scrierea celei mai bune propuneri de proiect pentru accesarea unei cantități cât mai mari de fonduri. Credem că acest efort nu trebuie să se adreseze doar finanțării pentru acțiuni culturale, ci oricărui domeniu care este vizat de acțiunile programului i2021, cum sunt proiectele sociale, antreprenoriale sau economice, cele educative și pentru persoanele tinere.

SURSE: Având în vedere intervalul de timp, poziția geografică și domeniile de activitate ale programului i2021, există multe tipuri de finanțare disponibile pentru acesta. Finanțarea UE reprezintă pentru noi o serie de fonduri structurale disponibile pentru România pentru perioada 2014–2020 (cu efectuarea cheltuielilor în timp util până la finele anului 2022, în baza regulii N+2). Aceste fonduri acoperă o gamă largă de domenii, proiectele de dezvoltare a resurselor umane (inclusiv de incluziune/combaterea excluziunii, egalitatea și accesul persoanelor defavorizate) fiind finanțate prin programe operaționale relaționate ale Fondului Social European, în timp ce proiectele de dezvoltare a capacității fizice vor fi finanțate prin programe operaționale relaționate ale Fondului European de Dezvoltare Regională. Importante sunt și programele comunitare UE (dintre care ne interesează cu precădere Programul Europa Creativă, Europa pentru cetățeni, Erasmus+, acoperind persoanele tinere, educația și sportul), dar și alte fonduri specifice relaționate cu instituțiile Comisiei Europene (cum

este OAMI cu granturile sale pentru campanii de sensibilizare cu privire la proprietatea intelectuală) sau ale Parlamentului European (cum este schema de grant a Direcției Generale Comunicare). Un al treilea pilon de fonduri UE poate fi obținut din fonduri de dezvoltare rurală în baza politicii agricole comune. Deși complementare, aceste fonduri pot reprezenta surse vitale pentru proiecte legate de activitățile rurale non-agricole, care pot deservi o mai bună integrare a activităților specifice vizând integrarea zonelor rurale din regiune în programul Capitala Europeană a Culturii. O serie complementară de finanțări este disponibilă anual de la Guvernul României și în cazul nostru special și de la Guvernul Ungariei. Nu în cele din urmă, o nouă perioadă de finanțare va fi accesibilă prin Granturile EEA, Granturi norvegiene, Programul de Cooperare elvețiano-român, estimându-se ca cererea de propuneri să se anunțe în jurul anilor 2018-2019, implementarea acestora acoperind perioada de „Maturitate” pentru programul i2021.

PĂRȚI INTERESATE: Părțile interesate ale acestei activități se consideră a fi toate instituțiile, organizațiile și comunitățile de afaceri locale, regionale, naționale și europene care vor deveni partenere ale programului i2021. În acest context, toate activitățile de strângere de fonduri vor avea impact asupra acestei rețele de entități. Să ne imaginăm un exemplu de zece idei și planuri de proiect care se adună prin cereri publice de oferte inițiale și acțiuni de generare de proiecte, vizând subiecte și acțiuni similare sau relaționate între ele. În acest caz, rolul managementului va fi să se adreseze tuturor organizaţiilor şi să lucreze cu ele în vederea creării unui concept integrat și atragerii de fonduri din diferite surse ca pachet integral. Se va dezbate calitatea tuturor inițiativelor individuale, valoarea adăugată a acțiunii integrate fiind mai mare decât aceea a inițiativelor separate.

PRINCIPIUL CO-FINANȚĂRII ȘI ADMINISTRAREA FLUXULUI DE NUMERAR: există două lucruri care pot ucide o implementare strategică bună de strângere de fonduri: lipsa co-finanțării (din cauza capacității financiare slabe a unor actori culturali) și lipsa de resurse privind administrarea fluxului de numerar pentru proiectele cu granturi (rezultată din diferitele reglementări cu privire la cum se realizează finanțarea

6. MANAGEMENTUL 63

parțială sau integrală numai după depunerea rapoartelor intermediare sau chiar finale). Resursele locale și regionale vor avea și ele rolul de a completa fondurile UE, stabilindu-se totodată un instrument special de finanțare temporară pentru garantarea siguranței financiare a proiectelor în procesul de implementare, pentru acoperirea oricăror nevoi sau cereri premergătoare finanțării ale proiectelor organizațiilor partenere.

CREAREA DE PROIECTE ȘI STRÂNGEREA DE FONDURI ÎN PARALEL: nu credem că realizarea portofoliului și managementul strângerii de fonduri constituie/ar trebui să constituie demersuri separate. Dimpotrivă, ambele trebuie să se susțină reciproc în vederea creării celei mai bune valori adăugate pentru întregul program. De asemenea, este vitală sincronizarea între actorii culturali, pentru a viza diferite cereri de oferte pentru proiecte cu cele mai adecvate proiecte pentru fiecare cerere în parte.

DEZVOLTAREA ORGANIZAȚIONALĂ: fiind dependenți de regulile instituțiilor noastre de finanțare, un accent important se va pune pe dezvoltarea organizațională a rețelei noastre partenere. În această situație, scopul nostru este

să ridicăm gradul de conștientizare a importanței impactului oricărei activități de strângere de fonduri asupra dezvoltării organizaționale și căile inteligente și durabile de a include activități și linii bugetare specifice pentru a deservi obiectivul complementarității, de altfel un obiectiv central al proiectului i2021. Prin acest efort și principiu putem să direcționăm fonduri externe pentru obiectivul nostru iBuild, care contribuie la durabilitatea pe termen lung a sectorului cultural și dincolo de anul de referință 2021.

GESTIONAREA STRÂNGERII DE FONDURI ȘI ASISTENȚĂ ÎN IMPLEMENTARE: pentru sporirea eficienței gestionării strângerii de fonduri și a finanțării, Departamentul de Marketing din cadrul Biroului va avea o subunitate specială, gestionând proiectele centralizate care au primit granturi și asigurând asistența oricărui partener al programului i2021, pentru a evita orice regres sau pierdere de finanțare din cauza lipsei relative de experiență a partenerului. Privim acest tip de asistență ca fiind o problemă de durabilitate, care va avea impact și asupra strângerii sumei și a varietății fondurilor injectate în sectoarele culturale și relaționate cu cultura la nivel local și regional.

6A-8 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI:Venituri din sectorul public: În cazul în care orașului i se acordă titlul de Capitală Europeană a Culturii, care este calendarul de primire, de către oraș și/sau organismul responsabil de pregătirea și punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile operaționale?

Sursa veniturilor pentru cheltuielile operaționale***

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Anul 2019

Anul 2020

Anul 2021

Anul 2022**

UE - 150 450 450 600 1200 -

Guvernul național* - - - - 1,500 10,000 -

Orașul 105 300 450 450 450 3,300 300

Regiunea - 500 750 750 750 5,500 500

Sponsorii - - - 150 400 1,950 200

Altele**** - 200 300 450 950 4,450 -

* Guvernul României i-a anunțat pe candidați că va publica angajamentul său financiar pentru programul CEAC 2021 în ultima etapă a

procesului de selecție.

** Am inclus anul 2022 în defalcarea noastră anuală, în concordanță cu calendarul propus pentru programul i2021. Credem că

diseminarea rezultatelor și o activitate de planificare minuțioasă pentru perioada strategică după anul deținerii titlului CEAC

sunt esențiale pentru capitalizarea impactului potențial al programului CEAC 2021. Costurile pentru 2022 includ în special

6. MANAGEMENTUL 64

N e construim strategia de strângere de fonduri din sectorul privat pe principiul parteneriatului, în cadrul căruia toate

părțile ar trebuie să înțeleagă cooperarea ca pe un câștig, nu doar din punct de vedere economic, ci și pentru societate. În acest context, cooperarea este văzută ca făcând parte dintr-un proiect cadru care își dorește sporirea cooperării dintre sectorul cultural și cel privat, un parteneriat durabil rămânând dincolo de anul de referință 2021. Cooperarea este gândită pe două niveluri.

COOPERAREA STRATEGICĂ CU COMPANII ROMÂNEȘTI MARI SAU FILIALE NAȚIONALE SAU COMPANII MULTINAȚIONALE: În acest caz luăm în vedere cooperarea strategică cu 5 asemenea companii, dorind să strângem o sumă totală de 2,15 milioane euro din contribuții directe și implicare țintită în furnizarea de produse și prestarea de servicii din domeniile aferente de activitate (contribuții în natură). Un aspect specific al cooperării va fi și ridicarea gradului de conștientizare în mediul de afaceri cu privire la importanța comunicării în mai multe limbi, în vederea creării unei conexiuni mai puternice între un brand și consumator. Acest aspect nu este de obicei rentabil pentru o multinațională, mai ales în Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, unde majoritatea persoanelor vorbesc limba maghiară ca limbă maternă (în regiune, anunțurile publicitare ale marilor companii sunt în română, deși publicarea lor în maghiară ar fi mult mai eficientă).

COOPERARE DIRECTĂ CU UN GRUP MARE DE ÎNTREPRINDERI INDIVIDUALE SAU COLECTIVE LA NIVEL LOCAL SAU REGIONAL: scopul nostru este să stabilim o gamă largă de cooperări cu companii mici și mijlocii la nivel local și regional. Așa

cum am dovedit în etapa de preselecție, există suport pentru această inițiativă din partea sectorului de afaceri. Scopul nostru este să ne bazăm pe această susținere și să ne creăm reciproc valoare adăugată prin măsura orizontală Business+. În acest sens, cluburile și asociațiile de afaceri locale și regionale reprezentând mai mult de 300 de companii și-au exprimat deja în scris susținerea pentru demersul i2021. Cooperarea va lua în vedere totodată un proces de educare în mai multe faze adresat companiilor, prin intermediul căruia se vor prezenta conceptul, programul și procesul pregătitor CEAC și prin care se va explica posibilul impact economic al unui asemenea program. Toate acestea își propun să ducă la o implicare organică a companiilor locale și regionale în programul i2021.

Pentru selectarea potențialilor parteneri și pentru negocierea aspectelor specifice ale cooperării cu parteneri strategici, vom urma niște orientări de bază:• aspectul de responsabilitate a activității

partenerilor strategici și a companiilor locale în general și relația lor specială cu programul i2021;

• o viziune clară a valorii adăugate rezultate în urma acestei cooperări pe termen mediu între sectorul cultural și cel de afaceri;

• cooperare multianuală cu privire nu doar la anul 2021, ci la întreaga perioadă 2016–2022;

• cooperare dincolo de tranzacțiile cu valoare financiară și non-financiară standard, definite printr-o gamă largă de activități specifice în cadrul cooperării strategice;

• implicarea angajaților în CEAC, reprezentând un proces de învățare pentru indivizi și comunități mici de afaceri

• lipsa restricțiilor cu privire la implicarea companiilor mici locale în program, chiar și în

6A-9 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI: Venituri din sectorul privat: Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea sponsorilor privați? Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment?

acțiuni pentru diseminarea și multiplicarea rezultatelor.

*** Sumele sunt exprimate în mii de euro.

****Inclusiv Premiul Melina Mercouri, surse de finanțare de la public și venituri în natură, alte finanțări internaționale și private și

contribuția Guvernului Ungariei.

6. MANAGEMENTUL 65

6A-10 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI:Cheltuielile operaționale: Vă rugăm să completați tabelul de mai jos în care să prezentați defalcarea cheltuielilor operaționale.

6A-11 (o) BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI: Cheltuielile operaționale: Calendarul planificat pentru cheltuielile operaționale (Această întrebare este opțională în etapa de preselecție)

Cheltuieli din program(în euro)*

Cheltuieli din program

(în %)

Promovare și marketing

(în euro)


(în %)

Salarii, cheltuieli de regie și cheltuieli

administrative (în euro)

Salarii, cheltuieli de regie și cheltuieli

administrative (în %)

Altele** (în euro)

Altele** (în %)

Totalul cheltuielilor operaționale

29,400 78.39 4,150 11.13 3,180 8.48 750 2.00 37,505

* exprimate în mii de euro.

** infrastructură și echipamente mici legate direct de activitățile de management și comunicare.

Calendarul utilizării

fondurilor


(în euro)


(în %)


(în euro)


(în %)

Salarii, cheltuieli

de regie și cheltuieli

administrative (în euro

Salarii, cheltuieli

de regie și cheltuieli

administrative (în %)

Altele* (în euro)

Altele*(în %)

Anul 2016 - 0.00 75 71.43 30 28.57 - 0.00

Anul 2017 600 52.17 250 21.74 150 13.04 150 13.04

Anul 2018 1,300 66.67 250 12.82 300 15.38 100 5.13

Anul 2019 1,300 57.78 250 11.11 450 20.00 250 11.11

Anul 2020 2,350 50.54 1,200 25.81 850 18.28 250 5.38

Anul 2021 23,350 88.45 1,800 6.82 1,250 4.73 - 0.00

Anul 2022** 500 50.00 350 35.00 150 15.00 - 0.00

* infrastructură și echipamente mici legate direct de activitățile de management și comunicare.

** am inclus și anul 2022, întrucât în abordarea noastră, activitățile specifice de diseminare și evaluare reprezintă o parte organică a

programului i2021. Din punctul nostru de vedere, implementarea programului se încheie la data de 31 decembrie 2022.

cazul conflictelor de interese cu companii mari și sprijinirea cooperării dintre partenerii companiilor mari și întreprinderi locale.

Programul i2021 se va axa în principal pe cooperarea cu sectorul de afaceri, adresând totodată chestiuni

de cultură în mediul de lucru, implicarea comunitară a angajaților și conștientizarea mecanismelor de codificare-transmitere-decodare-feedback în parteneriatele pe care le încheie sectorul de afaceri cu cel cultural.

6. MANAGEMENTUL 66

A ngajamente specifice cu privire la investițiile legate de demersul CEAC 2021 s-au făcut de această dată doar la nivel de

intenție în procesul de planificare, urmând a fi incluse în programele operaționale române. Autoritățile naționale și regionale au cerut obiective de investiții specifice din partea tuturor administrațiilor publice. În acest proces, coordonatorii licitației au cooperat cu autoritățile locale în vederea coroborării intențiilor la nivel de concept în timpul creării planurilor pentru programul i2021. Toate acestea vor fi corelate cu efortul comun de a crea un cadru pentru planificarea

strategică comună în domeniul cultural, implicând toate administrațiile locale din municipii și județe, partenere ale demersului CEAC 2021 și ale programului i2021. Această planificare strategică comună va fi de asemenea în strânsă legătură cu cadrul strategic general pentru sectorul cultural în întreaga regiune.

Guvernul României și-a exprimat intenția de a face public angajamentul său față de programul CEAC 2021 în timpul ultimei etape de selecție (cel mai probabil anunţul va fi făcut public în prima parte a anului 2016).

S trategia de strângere de fonduri pentru proiecte de investiții se bazează pe aceleaşi principii ale bugetului operațional, în

conexiune cu viziunea, sursele, părțile interesate, co-finanțarea, administrarea fluxului de numerar, o

abordare paralelă de creare de proiect și strângere de fonduri, dezvoltare operațională, management și asistență în implementare (a se vedea secțiunea 6A-7). Cea mai mare parte a strângerii de fonduri pentru investiții va fi coordonată de autoritățile locale la

6A-13 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI:Bugetul pentru cheltuielile de capital: Autoritățile responsabile de finanțele publice (municipalitatea, autoritățile regionale, autoritățile naționale) au votat deja sau și-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile de capital? În caz contrar, când intenționează s-o facă?

6A-14 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI: Bugetul pentru cheltuielile de capital: Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital?

6A-12 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI:Bugetul pentru cheltuielile de capital: Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în ceea ce privește anul pentru care este acordat titlul?

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital În euro %Guvernul național 15,000,000 18.86

Orașul 6,500,000 8.18

Regiunea 8,500,000 10.69

UE (exceptând Premiul Melina Mercouri) 39,500,000 49.69

Altele 10,000,000 12.58

TOTAL 79,500,000 100.00

Aceste sume sunt estimări bazate pe capacitatea instituțiilor publice de a beneficia de finanțări ale investițiilor în perioada de programare UE 2014-2020 (cu punerea în aplicare efectivă până în 2022) și capacitatea specifică a titlului de Capitală Europeană a Culturii de a atrage fonduri suplimentare.

6. MANAGEMENTUL 67

Î n prima parte a anului 2016 se vor concretiza planuri detaliate și o strategie coerentă a tuturor celor șapte administrații partenere

implicate în proces, cu implicarea activă a unor potențiale părți interesate și instituții de finanțare diferite. Detalierea unei strategii de investiții și de strângere de fonduri este supusă unor aprobări finale ale programelor operaționale pentru România, finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională, împreună cu pregătirea și aprobarea strategiilor culturale pentru toate orașele partenere și cele două județe.

Ca abordare generală, ne-am gândit să ne axăm mai mult pe detaliile financiare operaționale ale programului în etapa de preselecție pentru titlul CEAC 2021, având în vedere logica fundamentală care intenționează relaționarea proiectelor de investiții cu conceptul, obiectivele, tematica și activitățile detaliate ale programului, și nu invers. Nu ne-ar plăcea ca în abordarea noastră să fi definit deja arhitectura programului sau ca aceasta să fi fost dictată de planuri de investiții deja stabilite, întrucât credem că investițiile reprezintă doar susținerea pentru inovațiile de conținut.

6A-15 BUGETUL OPERAȚIONAL PENTRU ANUL DEȚINERII TITLULUI:Bugetul pentru cheltuielile de capital: În cazul în care orașul primește titlul de Capitală Europeană a Culturii, care este calendarul de primire, de către oraș și/sau de către organismul responsabil de pregătirea și punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile de capital?

6B. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

6B-1Ce fel de structură de gestiune și de punere în aplicare este avută în vedere pentru punerea în aplicare a evenimentului Capitală Europeană a Culturii?

S tructura completă de gestiune pentru i2021 va avea la bază următoarele orientări și principii:

• Structură de guvernare construită pe separarea aspectelor strategice, de management și de monitorizare-evaluare.

• Management executiv și artistic cu un grad mare

de independență și posibilitatea concedierii în situații excepționale.

• Management central dublat de acoperirea regională a execuției și legăturii.

• Accesul facil al organizațiilor, grupurilor și indivizilor la procesul de management, activând o rețea amplă de parteneriate în stadiile de pregătire și execuție.

nivel municipal și județean și instituțiile din subordinea lor și parteneriatele încheiate de aceste instituții, însă sub coordonarea structurii de management a programului i2021.

Cu toate acestea, trebuie făcute anumite observații pentru a sublinia câteva elemente specifice ale strângerii de fonduri orientate pe investiții. Întâi de toate, în cazul strângerii de fonduri pentru investiții, rolul administrației publice este mult mai important, fiindcă investițiile privesc de cele mai multe ori

proprietatea publică. De asemenea, există un spectru mai îngust de finanțare pentru proiecte de investiții. Numărul proiectelor orientate pe investiții din cadrul programului i2021 va fi mult mai mic decât în cazul strângerii de fonduri orientate pe program. Nu în ultimul rând, un accent mult mai mare se va pune pe procesul de planificare din punctul de vedere al studiilor de fezabilitate preliminare, care trebuie făcute pentru a întruni toate cerințele tehnice pentru finanțare.

6. MANAGEMENTUL 68

CONSILIUL DIRECTOR

DIRECTOR EXECUTIV

BIROUL

GRUPURI CONCULTATIVE

COMITETUL DE MONITORIZARE

DIRECTORARTISTIC

CURATORI

ADUNAREA GENERALĂ

• Transparența procesului de selecție a personalului cheie și libertatea personalului cheie de a-și alege singur personalul corespunzător.

Cadrul legal pentru managementul programului i2021 va constitui în întregime responsabilitatea Asociației Terra Siculorum 2021, un ONG cu 7 membri constituiți din cele 5 administrații locale și cele 2 regionale partenere ale proiectului. Adunarea Generală a acestei entități va avea rolul de a numi un consiliu de 7 persoane, fiecare membru având obligația de a numi o persoană cu un profil cultural ridicat pentru acest rol. Adunarea Generală trebuie să accepte toate nominalizările, însă nu are niciun rol strategic sau executiv în implementarea Programului CEAC 2021. Cu toate acestea, Adunarea Generală îi conferă legitimitate și suport politic procesului de implementare.

PROCESUL DE LUARE DE DECIZII STRATEGICE este răspunderea Consiliului asociației. Consiliul îndeplinește rolul de luare de decizii strategice cu privire la implementarea procesului programului, inclusiv acela de a opera corecturile necesare semnalate de Comitetul de monitorizare. Consiliul are

totodată rolul de a nominaliza (și în cazuri speciale de a respinge în cazul voturilor de 6/7) Directorul executiv și Directorul artistic al programului. Nominalizarea intră în vigoare din 1 ianuarie 2017 până în 31 decembrie 2022. Consiliul ia în vedere de asemenea și rapoartele intermediare și finale de execuție de la Directorul executiv și Comitetul de monitorizare și, după caz, servește drept intermediar între autoritățile publice și execuția programului.

EXECUȚIA STRATEGICĂ este răspunderea Directorului executiv al programului, Directorului artistic fiindu-i atribuit un rol special pentru conținutul de artă. Directorul executiv are rolul de a coordona Biroul Programului i2021. Directorul executiv este cel care numește Directorii de departament în urma unui concurs public pentru fiecare post. Directorul executiv face rapoarte anuale pentru Consiliu cu privire la progresul programului. Directorul executiv poate crea Grupuri consultative care îl ajută cu activitățile sale executive. Este obligatoriu să se înființeze două asemenea grupuri, unul la nivel național care să implice părțile interesate din cadrul guvernului central în implementare, și un altul care să aibă un rol de legătură cu instituțiile de la nivel european.

DIAGRAMA NIVELULUI STRATEGIC

6. MANAGEMENTUL 69

Directorul artistic are un mandat special sub Directorul executiv, menținându-și însă independența cu privire la coordonarea artistică. Rolul Directorului artistic este să asigure conținutul artistic la nivel înalt al programului. Directorul artistic poate numi o echipă de curatori din diverse sectoare culturale și artistice care să îl ajute în munca sa. Directorul artistic este în subordinea Directorului executiv, însă își menține independența în activitatea sa artistică.

MONITORIZAREA este considerată a fi o parte vitală în măsurarea performanței programului din punctul de vedere al executării acestuia și al planificării de urgență și proceselor de corectare din timpul programului. Comitetul de monitorizare va cuprinde reprezentanți de la instituțiile academice (de exemplu de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), Guvernul României prin Ministerul Culturii, alți reprezentanți publici și de la ONG-uri (cum este Asociația Pro Democrația), împreună cu societățile private de consultanță în management, reprezentanți ai Rețelelor culturale europene (de exemplu Rețeaua A Soul for Europe). Comitetul de monitorizare le va face recomandări Directorului executiv, Directorului artistic și Consiliului dacă va fi nevoie, cu privire la viziunea lui asupra progresului programului și măsurile de corecție necesare pe parcursul programului. Monitorizarea va beneficia de sprijinul unui departament special al Biroului cu privire la orice informații necesare în procesul de monitorizare.

EXECUȚIA STRATEGICĂ este responsabilitatea Biroului în cadrul Programului i2021, așa cum se prezintă în continuare în prezentul capitol.

6B-2Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm să specificați în mod clar persoana (persoanele) care deține (dețin) răspunderea finală pentru conducerea generală a proiectului.

B iroul reprezintă principalul component de execuție al întregului program. Cu sediul în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, acesta

va fi condus de Directorul executiv. Din punctul de vedere al structurii interne, Biroul cuprinde mai multe departamente și are totodată legături locale și regionale în toate cele patru orașe și în cele două județe partenere.

Cinci departamente au o legătură directă cu managementul programului, ca de exemplu: • Departamentul de program: cu responsabilități

privind gestiunea proiectelor centrale ale Capitalei Europene a Culturii 2021.

• Departamentul de networking: cu responsabilități privind implementarea măsurilor orizontale incluzând măsurile de mobilitate și accesibilitate, voluntariat, gestiunea parteneriatelor, toate acestea ducând la un spectru larg de contacte, integrate într-o rețea de cooperare pentru Programul Capitală Europeană a Culturii.

• Departamentul pentru comunitate: cu

responsabilități privind educația, proiectele de extindere a audienței, dar și acțiuni ale artiștilor individuali și ale grupurilor informale, precum și acțiuni cu scopul de a crea o legătură directă a persoanelor cu programul și mediul său, toate acestea ducând la îndeplinirea obiectivelor Capitalei Europene a Culturii 2021.

• Departamentul de marketing și strângere de fonduri: cu responsabilități privind comunicarea, activitățile de PR ale programului, dar și relațiile partenere cu sponsorii și organizațiile implicate care acordă ajutoare financiare pentru Capitala Europeană a Culturii 2021.

• Departamentul de spațiu și infrastructură: cu responsabilități în pregătirea și gestionarea spațiului și a infrastructurii necesare pentru găzduirea cu succes a tuturor evenimentelor în cadrul Capitalei Europene a Culturii 2021. Acest lucru presupune totodată cooperarea la nivel operațional cu autoritățile publice pentru proiectele de investiție în cultură.

6. MANAGEMENTUL 70

Două departamente speciale completează Biroul. Departamentul de monitorizare ajută în activitatea strategică a Comitetului de monitorizare referitoare la activitățile de monitorizare și evaluare, colaborând cu experți externi contractați special pentru acest sector. Secretariatul este ultimul departament și se ocupă cu toate activitățile administrative și tehnice privind buna funcționare a Biroului. Secretariatul include de asemenea gestiunea legală și financiară a programului (mai puțin strângerea de fonduri).

Birourile regionale și locale de legătură se creează pentru o bună gestionare a aspectelor regionale ale

programului. Din punct de vedere tehnic, birourile regionale lucrează sub conducerea Secretariatului, însă angajații din cadrul lor cu obligaţii de cooperare sunt în subordinea departamentelor de program. Personalul Biroului se constituie din: Directorii de departament numiți de Directorul executiv în urma unui concurs public, personalul executiv angajat de Directorii de departament, managerii de proiect (având rolul de implementare a proiectelor centrale), managerii de cont (cu rolul de a gestiona relațiile cu partenerii), experții și asistenții (cu efortul direct al tuturor departamentelor în asistarea directorilor) și nu în ultimul rând, voluntarii implicați în execuția operațională.

6B-3Cum vă veți asigura că această structură dispune de personal cu experiență și competențe adecvate pentru a planifica, a gestiona și a pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

E stimarea noastră cu privire la numărul de personal implicat în proiect este de: 45 persoane implicate la nivelul strategic-

consultativ, inclusiv Directorul executiv, Directorul artistic, curatorii, membrii Comitetului de monitorizare, 7 lideri de departament implicați în administrarea operațională a Biroului, 25 de manageri de proiect, 30 de manageri de cont, 100 de experți și asistenți care lucrează pe departamente sub liderii de departamente, manageri de proiect și Secretariatul și 15000 de voluntari implicați în toate aspectele organizatorice de implementare.

Activitatea personalului central de management va fi, desigur, completată de o gamă largă de resurse umane care lucrează în instituții și organizații partenere care vor participa la co-crearea programului i2021. Scopul nostru este să creăm pentru programul i2021 o cultură de lucru cu o motivație sporită și cu o curbă de învățare pentru fiecare individ. Cât privește procesul de selecție a personalului și a voluntarilor, se va crea o unitate HR la scară mare care să se centreze în special pe recrutare, selecție, formarea inițială, monitorizarea progresului intern și asistență. Nu tot personalul va fi angajat pe întreaga perioadă a anilor 2017–2022. Vor avea loc angajări progresive până în 2020, cu reduceri

de personal începând cu finele anului 2021 și până la sfârșitul lui 2022.

VOLUNTEERIA va fi programul nostru integrat de gestiune a voluntarilor și educație, cu scopul de a implica voluntari indiferent de vârstă, naționalitate, origine geografică sau situație socială. Gestionarea voluntarilor va avea un rol esențial în asistarea muncii Biroului, implementarea proiectelor centrale și partenere și, nu în ultimul rând, voluntarii vor fi principalii ambasadori și interfața primară a programului nostru. Voluntariatul va avea durate diferite în funcție de vârsta și proveniența voluntarilor. Programul se va axa pe patru componente principale. Recrutarea va avea rolul de a-i informa pe potențialii voluntari prin promovare și recrutare. Formarea se va centra pe prezentarea informațiilor tehnice, dar și a viziunii și a culturii programului i2021, pe posibilitatea de a dobândi competențe, iar mai apoi pe axarea pe elementul pragmatic de învățare pe durata voluntariatului. Desfășurarea va însemna munca pe teren a voluntarilor pe durata evenimentelor și a acțiunilor. Monitorizarea și evaluarea vor servi drept mijloace de măsurare a impactului voluntarilor asupra programului și recunoașterea scrisă a competențelor pentru fiecare persoană implicată în Volunteeria.

6. MANAGEMENTUL 71

DEPARTAMENTUL MONITORIZARE

DEPARTAMENTULPROGRAME

DEPARTAMENTULCOMUNITATE

SECRETARIAT

DEPARTAMENTULREȚELE

DEPARTAMENTULMARKETINGT

DEPARTAMENTUL SPAȚIU-INFRASTRUCTURĂ

DIRECTOREXECUTIV

COMITETUL DE MONITORIZARE

DIRECTORARTISTIC

CURATORI

DIRECTOR

ASISTENȚI

EXPERȚI

DIRECTOR

ASISTENȚI

MANAGERIPROIECT

MANAGERIPROIECT

MANAGERICONT

EXPERȚI

DIRECTOR

ASISTENȚI

MANAGERIPROIECTEXPERȚI

DIRECTOR

ASISTENȚI

EXPERȚI

DIRECTOR

ASISTENȚI

EXPERȚI

DIRECTOR

ASISTENȚI

EXPERȚI

BIROUREGIONALCOVASNA

BIROULOCALGHEORGHENI

BIROULOCALTÂRGUSECUIESC

BIROULOCALODORHEIUSECUIESC

BIROULOCALMIERCUREACIUC

BIROUREGIONALHARGHITA

ASISTENȚI

COORDONATORREGIONAL

ASISTENȚI

COORDONATORREGIONAL

COORDONATORLOCAL

COORDONATORLOCAL

ASISTENȚI

ASISTENȚI ASISTENȚI

COORDONATORLOCAL

ASISTENȚI

COORDONATORLOCAL

ASISTENȚI

SECRETARGENERAL

EXPERȚI

DIAGRAMA NIVELULUI OPERAȚIONAL - BIROUL

6. MANAGEMENTUL 72

6B-4Cum vă veți asigura că există o cooperare corespunzătoare între autoritățile locale și această structură, inclusiv în ceea ce privește echipa artistică?

A șa cum s-a prezentat la structurile de management și coordonare, consiliul Asociației Terra Siculorum 2021 va avea

rolul de a crea o legătură între execuția strategică și procesul de luare a deciziilor politice. Credem că structura propusă și relațiile dintre Adunarea Generală, Consiliu și Birou prin Directorul executiv vor crea o relație strânsă, generând totodată

independență de politicile procesului de management.

Cu toate acestea, la nivel operațional, execuția strategică (Directorul executiv și Directorul artistic), diferitele departamente ale Biroului și birourile regionale vor crea de asemenea o conexiune cu autoritățile publice locale și regionale.

6B-5Care sunt criteriile și dispozițiile care au stat sau care vor sta la baza alegerii directorului general și a directorului artistic? Ce profil au – sau vor avea – aceștia? Când își vor prelua atribuțiile? Care vor fi domeniile de acțiune ale fiecăruia în parte?

D irectorul executiv și Directorul artistic vor fi aleși de Consiliul printr-un concurs public de selecție. Directorul executiv și Directorul

artistic nu au fost selectați de-a lungul procesului de selecție, intrarea lor în funcție având loc doar de la data de 1 ianuarie 2017 (pe baza ipotezei reale că anunțul privind orașul selectat pentru CEAC 2021 va avea loc în septembrie 2016).

Profilul Directorului executiv poate fi caracterizat pe baza următorilor factori: experiență în gestionarea proiectelor sau a programelor care presupun o serie largă de activități și care să fi durat cel puțin 12 luni (preferabil mai mult), experiență în proiecte sau programe care au fost implementate sau incluse parțial pe teritoriul României, un nivel bun de cunoaştere a limbilor română şi engleză, cunoașterea limbii maghiare reprezentând un plus, experiență în munca cu echipe mari (peste 15 persoane), unde

și-a asumat un rol coordonator. Experiență specială în gestionarea și coordonarea proiectelor și a programelor culturale specifice și experiența specifică în orașele din regiune care sunt și ele candidate sau partenere reprezintă și acestea un avantaj.

Profilul Directorului artistic poate fi rezumat prin următoarele trăsături: recunoaștere internațională a activității și experienței lui/ei culturale în proiecte internaționale la nivel artistic, a fi la curent cu tendințele culturale din România, Europa și din lume, un avantaj fiind cunoașterea întreprinderilor culturale și artistice la nivel local și regional. Independența politică totală, cunoștințele speciale cu privire la relațiile culturale dintre români și maghiari și a situației din prezent a minorității maghiare în România reprezintă o valoare adăugată pentru acest rol, în timp ce un nivel foarte bun de română și engleză este necesar, cunoașterea limbii maghiare fiind și ea un plus.

6. MANAGEMENTUL 73

6C. PLANUL PENTRU SITUAȚIILE NEPREVĂZUTE

6C-1Ați derulat/planificat un exercițiu de evaluare a riscurilor?

P Pentru a avea o evaluare foarte clară cu privire la situația curentă a licitației și a programului prevăzut, am realizat frecvent

analize SWOT. Analizele au fost făcute separat pentru procesul de licitație și pentru programul prevăzut propriu-zis. Totodată, s-au stabilit planificarea de urgență privind alte aspecte și calendarul gestionării ciclului proiectului pentru a lua măsurile de adaptare și corectură necesare pe parcursul celor două faze de pregătire, implementare și diseminare a întregului

proces 2017–2022 (cu accent special pus pe o posibilă perioadă de licitație pentru 2015–2016). În baza acestui proces de evaluare a riscului, s-au creat două planuri de urgență separate, unul pentru procesul de licitație, iar altul pentru pregătirea și implementarea programului i2021. Aceste planuri își doresc să adreseze evenimentele neașteptate din timpul ciclului complet al proiectului, în vederea creării condițiilor necesare pentru o gestionare precisă și profesionistă a schimbărilor.

6C-2Care sunt principalele puncte tari și puncte slabe ale proiectului dumneavoastră?

PUNCTE TARI: • Conceptul și programul propuse creează un

mediu adecvat pentru a aborda problema reală și fundamentală a identității prin cultură pentru Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, orașele partenere și zona învecinată, ceea ce determină totodată o viziune pe termen lung pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor într-un mediu pașnic.

• Conceptul și programele propuse mai creează un mediu propice pentru ca Europa să se confrunte cu subiectul polivalent al identităților individuale și colective care se află la baza societății europene însăși. Datorită unei influențe mai mici a globalizării și urbanizării, orașele partenere și regiunea au conservat un mediu urban și natural care stimulează reflecția asupra identităților individuale și comunitare, fără a mai lua proveniența în calcul.

• Conceptul și programul au luat ființă în sânul comunităților locale șireprezintă un plan care are susținere largă din partea publicului local și regional și din partea sectorului privat și al ONG-urilor. Conceptul i2021 este acela al unui produs local creat de localnici cu un stimulent semnificativ de a-l prezenta în fața Europei. Am

putea spune că prima etapă este un exercițiu de imaginație, unul care nu a fost egalat de nicio altă iniţiativă similară din ultimii 25 de ani. Acesta este deja un rezultat semnificativ pentru orașul candidat și partenerii lui.

• Ideile centrale de proiect identificate se bazează pe o cooperare amplă care combină diferite domenii culturale, precum și sectoarele non-culturale. Aceste idei transformate în proiecte cheie în cadrul programului pot duce la un conținut artistic la nivel înalt, dar și la o participare numeroasă din partea persoanelor de la nivel local, național și european, contribuind totodată la un nivel mai mare de cultură a cooperării, parteneriate și la un nivel mai mare al perspectivei europene asupra societății.

• Considerăm măsurile orizontale ale programului ca reprezentând un pachet inovator ducând la un program incluziv, la parteneriate la scară largă și management profesional la toate nivelurile, în cadrul cărora coordonarea centrală le va da o gamă largă de instrumente și oportunități actorilor culturali individuali și instituționali de la nivel local, regional, național și european.

• Fiind consolidat pe un parteneriat instituțional mai amplu (cu implicarea unui număr de 7 administrații publice și a multor altor actori

6. MANAGEMENTUL 74

culturali), programul și arhitectura sa sunt foarte bine încorporate în politicile locale și regionale și sunt mai rezistente la orice formă de schimbare în conducerea politică la nivel local.

• Există un grad relativ mare de angajament instituțional și financiar din partea orașelor și județelor partenere și din partea unora din sursele de venit preconizate pentru program.

• Conceptul, portofoliul și planurile pentru management, comunicare, monitorizare și evaluare, împreună cu recunoașterea furnizată de titlul CEAC oferă condițiile necesare pentru un stimulent important în strângerea de fonduri suplimentare pentru cultură. Expertiza solidă din domeniul strângerii de fonduri și al gestionării granturilor a fost deja implicată în procesul pregătitor.

• Licitația pentru titlul CEAC se bazează, printre altele, pe o experiență de 5 ani în organizarea pe timp de un an de evenimente tematice și culturale și evenimente pentru tineri începând cu 2011. Acești ani tematici au pus baza culturii cooperării tematice la nivel local, care poate fi acum extinsă la orașele partenere și întreaga regiune.

• Angajamentul partenerilor publici și privați în licitație este solid, chiar dacă încrederea în câștigarea titlului CEAC 2021 este slabă.

PUNCTE SLABE: • Este încă nevoie de o conștientizare mai amplă

privind impactul pozitiv pe care îl are titlul CEAC asupra orașelor partenere și regiune, mai ales în economie și îmbunătățirea generală a calității vieții cetățenilor.

• Accesibilitatea și capacitatea de găzduire a regiunii trebuie ameliorate, odată cu abordările creative pentru a îndeplini nevoile programului CEAC. Cu toate acestea, există deja exemple de soluții creative, altele fiind adresate la nivel de planificare de către propunerea noastră.

• Dimensiunea europeană nu este încă percepută de sectorul cultural la nivelul la care ar trebui pentru a beneficia în totalitate de oportunitățile unui titlu de Capitală Europeană a Culturii. Este nevoie să gândim creativ și inovator pentru ca o parte semnificativă a sectorului cultural să perceapă oportunitățile uriașe pe care titlul le poate aduce întregii regiuni.

• Este nevoie să se îmbunătățească cooperarea aprofundată a orașelor și actorilor culturali în diferite domenii. Prima etapă a oferit o serie de rezultate pozitive în acest aspect, însă un program CEAC necesită cooperare sporită.

• Comunitatea locală și regională în general nu realizează încă faptul că orașele și întreaga regiune implicate în acest demers pot prospera prin cultură, având potențialul de a fi relevante și recunoscute și la nivel european.

• Fiind o comunitate relativ izolată cu majoritatea vorbitoare de limba maghiară, nivelul de încredere în șansa reală de a câștiga titlul CEAC 2021 este încă vag.

• Din cauza izolării generale a acestei regiuni și a orașelor sale de tendințele europene, schimbarea de la o dimensiune locală a lucrurilor spre una europeană este greu de realizat. Acest lucru a avut un impact și asupra procesului de pregătire.

OPORTUNITĂȚI:

• Titlul CEAC aduce o infuzie de contacte internaționale și resurse (financiare și nefinanciare) pentru sectorul cultural și economia locală, lucru care nu ar fi posibil fără dobândirea titlului.

• O regiune cu un nivel relativ scăzut de urbanizare poate oferi bune practici cu privire la modul în care zonele urbane și zonele rurale învecinate pot co-crea și co-exista și cum se pot ajuta reciproc în toate aspectele de dezvoltare ale vieții culturale, sociale și economice.

• Modelul anului tematic adoptat în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy în domeniul culturii și printre tineri poate servi drept un bun exemplu pentru alte așezări urbane mici și mijlocii din Europa și zonele rurale învecinate. Acest aspect oferă totodată sprijin intelectual solid pentru planificarea și gestionarea programului de Capitală Europeană a Culturii.

• Aderarea la ultima etapă (iar mai târziu perspectiva dobândirii titlului) poate aduce la suprafață resurse de neimaginat pentru comunitate și poate crea o atitudine pozitivă față de viitorul orașului candidat și întreaga regiune.

• Turismul local și regional a propus deja o serie de soluții creative pentru primirea oaspeților, în timp

6. MANAGEMENTUL 75

ce recenziile comerciale și individuale ale regiunii sunt pozitive.

AMENINȚĂRI: • În România, există pericolul interferenței

politice (mai ales la nivelul retoricii și amânărilor naționaliste generalizate) în contextul relațiilor dintre comunitățile cu majoritate română și minoritățile maghiare. Ne așteptăm la aceste interferențe în timpul campaniilor pentru alegerile locale și parlamentare din 2016, respectiv 2020.

• Angajamentele financiare pot fi obținute în acest moment doar la nivel de intenție. Angajamentele

inițiale se pot modifica din cauza schimbărilor politice care influențează instituțiile publice.

• Tot din cauza unei interferențe politice crescute, ne este teamă de o cooperare problematică cu Guvernul României, mai ales pe durata ultimului an de pregătire 2020 care coincide cu alegerile locale și parlamentare.

• Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy nu reprezintă o destinație populară printre cetățenii europeni în acest moment.

• Conceptul și bugetul programului au fost clădite doar pe o supoziție privind angajamentul financiar al Guvernului României, decizia acestuia fiind aceea de a face public angajamentul doar în ultima etapă de selecție pentru titlu.

6C-3Cum intenționați să depășiți punctele slabe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de atenuare și de planificare a riscurilor, a planului privind situațiile neprevăzute etc. ?

V om implementa planificarea de urgență în baza următoarelor componente principale: conținutul artistic, publicul, rețelele,

legitimitatea și susținerea, managementul tehnic și managementul financiar.

Credem că adresarea punctelor slabe și a amenințărilor se poate realiza prin urmărirea unor elemente fundamentale în contextul programului:• Explicarea și sensibilizarea față de conceptul,

subiectele și obiectivele programului i2021 tuturor părților interesate, inclusiv a actorilor politici la nivel național și internațional.

• Lărgirea perspectivei cetățenilor, interacționând permanent cu ei pentru a le câștiga încrederea față de capacitatea titlului și a programului de a aduce o infuzie europeană semnificativă de contacte și oportunități care ar duce la perspective culturale și economice mai ample pentru locuitorii orașelor și ai regiunilor implicate.

• Conținutul cultural și artistic: în timp ce ne dorim să clădim programul pe baza unei game largi de parteneriate și colaborări, o armonizare centralizată a conținutului cultural și artistic va duce în cele din urmă la rezultatul scontat, acela ca identitățile individuale și colective ale

participanților, consumatorilor de cultură și co-creatorilor să fie reflectate corespunzător.

• Accesul la locul și programele Capitalei Europene a Culturii: o analiză și monitorizare continue privind îmbunătățirea condițiilor de găzduire și instrumentelor de accesibilitate pentru interacțiunea fizică și virtuală, în timp ce se mărește experiența individuală și colectivă a participanților, facilitând crearea unei legături emoționale cu Capitala Europeană a Culturii.

• Relația și interacțiunea directă cu oamenii: o metodă de evitare a birocrației instituționale este de a ajunge direct la oameni. Se doresc o comunicare și o extindere a categoriilor de public prin folosirea unei game largi de instrumente pentru o abordare directă, atât offline, cât și online.

• Planificarea, administrarea și monitorizarea financiară: o analiză permanentă a viabilității financiare cu privire la cheltuieli responsabile, strângere de fonduri integrate și, mai presus de toate, un flux de numerar viabil pe tot parcursul procesului.

• Sprijin politic la scară largă și independență politică: centrarea pe obținerea sprijinului politic din partea administrației publice pe tot parcursul proiectului, menținând totodată independente

6. MANAGEMENTUL 76

conținutul și managementul cultural. • Planificare de urgență continuă pe tot parcursul

procesului, împreună cu o monitorizare și evaluare stricte a tuturor aspectelor și tuturor etapelor de pregătire și implementare, începând cu a doua fază a competiției, dacă i2021 este selectat pentru a fi îmbunătățit în etapa finală, în baza planului M&E detaliat la secțiunea 1. 5.

CALENDARUL PENTRU REVIZUIREA PLANIFICĂRII DE URGENȚĂ

Planificarea de urgență se va implementa în relație strânsă cu procesul de evaluare. Cu toate acestea, anumite momente ale planificării și evaluării nu se vor suprapune.

În cazul nominalizării de succes pentru CEAC 2021, următoarele revizuiri vor avea loc în perioada 2016–2022: • Mai 2016: pe baza planificării de urgență inițiale

și a feedback-ului instituțional și public și recomandărilor juriului, se va face și depune un plan îmbunătățit în ultima etapă de selecție pentru Capitala Europeană a Culturii 2021. Analiza și planificarea vor viza conținutul principal, partea tehnică și de management, investiția și infrastructura și problemele de angajament financiar referitoare la programul i2021.

• Decembrie 2016: Input – un al doilea plan de

urgență combinat cu feedback-ul instituțional și public din procesul de aplicație combinat atât cu observațiile juriului din timpul selecției, cât și cu o analiză a modului în care a primit publicul vestea că Municipiul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy a fost selectat pentru găzduirea titlului CEAC 2021 ca reprezentant al României.

• Iunie și decembrie 2017, Iunie și decembrie 2018, Iunie și decembrie 2019: Input - rapoarte asupra progresului făcut în anii primei etape pregătitoare, extensiei progresive a capacității de gestiune și rapoartele intermediare ale Comitetului de monitorizare.

• Iunie și decembrie 2020: Input – rapoarte executive, artistice și de monitorizare asupra ultimilor ani de pregătire. Revizia de urgență va duce la o planificare de urgență finală și detaliată, vizând planul detaliat pentru anul de referință 2021.

• Ianuarie 2022: Input-rapoarte asupra anului de referință 2021. Planificarea de urgență va duce la un plan final cuprinzând provocările specifice ale activității de diseminare.

După procesul de planificare de urgență, monitorizarea la nivel strategic va fi responsabilitatea Comitetului de monitorizare. Biroul programului i2021 va oferi sprijin tehnic (servicii de secretariat, colectare și analiză de date și relații operaționale cu experți externi implicați în activitățile de monitorizare și evaluare la nivel operațional).

6. MANAGEMENTUL 77

6D. MARKETING ȘI COMUNICARE

6D-1Programul dumneavoastră artistic poate fi rezumat printr-un slogan?

6D-2Care este strategia urmărită de oraș în termeni de marketing și de comunicare în anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii?(în special în ceea ce privește strategia referitoare la mass-media și la mobilizarea unui public larg. În etapa de selecție finală, este necesar să se țină seama în special de parteneriatele planificate sau stabilite cu presa scrisă și cu sectorul audiovizual pentru a asigura acoperirea mediatică a evenimentului și a planurilor legate de această strategie).

Î n licitația de a deveni Capitala Europeană a Culturii a anului 2021, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și cele patru orașe

partenere ale sale au decis să nu folosească un slogan, ci un cuvânt cheie, i2021, originând din subiectul central al candidaturii noastre: IDENTITATEA (în engleză: identity; în română: identitate; în maghiară: identitás), și anul în care un oraș din România devine CEAC. Desigur, „i-ul” se referă totodată la sine, întrucât

intenționăm să prezentăm un program în care se poate regăsi oricine, împreună cu problemele considerate importante. Orașele în general își folosesc propriile denumiri pe canalele oficiale de comunicare ale licitației lor, însă noi am decis de la bun început să folosim cuvântul cheie ales în locul numelui orașului. Pagina noastră de internet (disponibilă în engleză, română și maghiară) este i2021.ro, iar adresa noastră de Facebook este facebook.com/i2021.

D ați-i cuiva o minge albă împreună cu câteva markere colorate. Cereți-i ei sau lui să coloreze ceva pe mingea respectivă. Este

atât de simplu. Poate că lui sau ei chiar ajunge să îi placă. Acum încercați să faceți asta încă de o mie de ori, și activitatea se transformă în ceva mult mai mult. Am călătorit prin toată regiunea și am încurajat mai mult de o mie de oameni să împărtășească cu noi o parte din identitatea lor, desenând pe o minge gonflabilă. Când faci acest lucru sub forma unui eveniment comunitar, procesul în sine devine foarte important, pe măsură ce oamenii încep să discute între ei, să ne explice nouă și altora de ce au ales să deseneze sau coloreze ceea ce au ales, primind sfaturi de la experții noștri și împărtășind cu ceilalți tehnicile care le-au făcut opera să arate bine în cele din urmă. Rezultatul? Au luat ființă mai mult de o mie de mingi colorate, fiecare unică în felul său. Țineți cont de faptul că aceste mingi nu au fost menite să fie luate acasă de cei care le-au creat. Noi am avut un scop mai mare pentru ele. În octombrie, în ziua în care licitația noastră își începe călătoria spre București, mingile se vor rostogoli în josul unui deal

sau de pe acoperișul vreunei clădiri. Vom împărtăși acele desene frumoase și unice cu cetățenii regiunii, ca pe un dar. Nu de la noi, ci de la ei înșiși.

În acest fel dorim să comunicăm despre i2021: prin implicarea oamenilor, folosind creativitatea, prin învățare, împărtășire și, în cele din urmă, folosind arta ca pe o formă de comunicare.

MISIUNEA DE COMUNICARE, OBIECTIVELE ȘI GRUPURILE ȚINTĂ ALE I2021

Misiunea noastră este să îi facem pe oameni să înțeleagă și accepte identitatea lor și a altora, folosind cultura ca pe o platformă de comunicare unificând identități diferite. Credem că participarea și colaborarea directă pot duce la unele soluții pe care politica nu le poate (sau nu vrea) să le ofere. Obiectivele noastre sunt să ridicăm gradul de conștientizare privind misiunea și programul nostru, să evidențiam problemele noastre și nevoia de a găsi soluții, să îi implicăm pe oameni în proces, să avem participare, să facem cunoscută regiunea

6. MANAGEMENTUL 78

și să servim drept sursă de inspirație pentru schimbare.

Definim grupurile țintă ale i2021 ca fiind publicul local (locuitorii din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy) publicul regional (cetățenii din Ţinutul Secuiesc/Székelyföld), publicul național (cetățenii din România), cetățenii din Ungaria și Republica Moldova (pe baza limbii comune) și publicul internațional (cetățenii europeni).

STRATEGIA DE COMUNICARE

Deși considerăm mass-media ca fiind o parte importantă a strategiei noastre de comunicare, suntem pe deplin conștienți că nu este de ajuns să derulăm o campanie națională pentru a ne atinge obiectivele. Credem că este mai important să intrăm în legătură directă cu cât de mulți oameni cu putință, să îi implicăm și să îi folosim în viitor pentru diseminarea

și multiplicarea mesajului nostru. Același lucru este valabil și pentru partenerii noștri instituționali. Cu siguranță că acesta este un proces care necesită multe resurse, însă cantitatea și calitatea feedback-ului care rezultă din aceste interacţiuni sunt unele dintre lucrurile pe care le putem construi pe termen lung. Oamenii care participă la aceste evenimente îşi fac aproape imediat o idee despre licitația noastră CEAC, ceea ce nu ar fi posibil prin anunțurile din mass-media și prin prezentarea unor materiale scrise complicate pe alte căi.

De-a lungul campaniei, ne propunem să folosim arta pe post de mesaj, nu doar în interacțiunile directe, ci și prin a le cere artiștilor vizuali să ne reinterpreteze logo-ul și mesajul pentru anunțurile tipărite de la televiziune și radio și pentru posterele noastre.

Întrucât candidăm în numele Ținutului Secuiesc/Székelyföld, în parteneriat cu patru orașe, considerăm

Când arta și sportul se întâlnesc: jucătoarele echipei câștigătoare a Cupei României la baschet, Sepsi-SIC, ni s-au alăturat pentru o sesiune de decorat mingi la Galeria de Artă Modernă MAGMA

6. MANAGEMENTUL 79

că este foarte important ca toate cele cinci orașe să fie reprezentate în mod egal, atât în procesul general de design, cât și în cel de comunicare al programului i2021. Pentru a aduce proiectul mai aproape de locuitorii fiecărui oraș partener, am restructurat logo-ul i2021 general și l-am adaptat specificului fiecărui oraș (de ex.

prin folosirea denumirii orașului). Totodată, am creat un manual de identitate vizuală separat pentru fiecare oraș, ceea ce reglează și asigură folosirea unitară a elementelor de design vizual ale proiectului. Vor exista, în mod cert, mai multe platforme de comunicare unde vor apărea concomitent toate cele cinci logo-uri.

CSÍKSZEREDAMIERCUREA CIUC

CAPITALA EUROPEANĂA CULTURII 2021

CANDIDAT | PENTRU ȚINUTUL SECUIESC

PARTENERUL ORAŞULUI

SFÂNTU GHEORGHE

SZÉKELYUDVARHELYODORHEIU SECUIESC




SFÂNTU GHEORGHE

KÉZDIVÁSÁRHELYTÂRGU SECUIESC




SFÂNTU GHEORGHE

GYERGYÓSZENTMIKLÓSGHEORGHENI




SFÂNTU GHEORGHE

6. MANAGEMENTUL 80

CANALE Interacțiune directă: Până în prezent am participat la 15 evenimente în regiune, implicând în mod direct mai mult de 10.000 de cetățeni, invitându-i:• să participe la o scenă de teatru improvizată unde

au făcut parte din piesă împreună cu 5 actori de la trupele de teatru ale celor 5 orașe partenere;

• să împărtășească cu noi un obiect personal și să ne spună de ce au ales acel obiect;

• să picteze o minge gonflabilă, împărtășind astfel cu noi o parte din identitatea lor;

• la alte programe interactive.

De asemenea, am organizat mai multe prezentări și dezbateri deschise pentru a aduna păreri despre proiect în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, Miercurea Ciuc/Csíkszereda, Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely, Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely, Gheorgheni/Gyergyószentmiklós și chiar în Cluj-Napoca/Kolozsvár.

Dorim să continuăm această practică în viitor, implicând alte orașe din regiunea extinsă (Cluj-Napoca, Tîrgu Mureș, Brașov) și alte capitale ale țărilor învecinate (Budapesta, București, Chișinău). Nu în cele din urmă, se va stabili o legătură specială cu alte CEAC-uri din Europa de Est (Plovdiv 2019, Croația 2020, Grecia 2021, Lituania 2022 și Ungaria 2023).

Începând din 2013, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy a organizat un program de un an numit Capitala Culturală a Ținutului Secuiesc, cu o tematică diferită în fiecare an (2013–anul muzicii și al literaturii, 2014–anul teatrului, 2015–anul tradițiilor, 2016–anul artelor vizuale). Programul oferă evenimente culturale pe parcursul întregului an calendaristic ca o formă de previziualizare, la o scară mult mai mică, a ceea ce ar însemna ca orașul să devină Capitală Europeană a Culturii. Obiectivele specifice ale seriei de programe din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy – Capitală Culturală a Ținutului Secuiesc: aducerea artelor în spațiile publice, asigurarea de spațiu pentru evenimente și programe culturale alternative destinate în special tinerilor, centrarea pe educarea maselor prin cultură și găsirea de ambasadori culturali pentru program.

CANALELE NOASTRE DE COMUNICARE

Aproape fiecare oraș românesc candidat la titlu susține că este multicultural, iar noi suntem mândri să comunicăm în regiune nu doar într-una, ci în două limbi (română și maghiară) și în engleză. Pagina noastră de internet interactivă (www. i2021.ro), buletinul informativ și pagina de Facebook (www. facebook.com/i2021) oferă informații utile și actualizate în trei limbi.

Pentru anul 2021, intenționăm să dezvoltăm App i2021 pentru toate platformele principale, oferind toate informațiile necesare pentru cei care intenționează să facă parte din CEAC: de la concept, la calendar, informații privind evenimentele și artiștii, informații privind călătoritul și cazarea și atracțiile din regiune. Aplicația este un instrument cheie nu doar pentru comunicare, ci și pentru administrarea persoanelor care se vor ocupa cu ospitalitatea, locurile și co-creatorii.

Pentru a-i oferi publicului nostru posibilitatea de a ne da feedback și a ne comunica impresiile și părerile personale, vom crea Blogul i2021, unde participanții la evenimente culturale își pot publica opiniile și sentimentele față de noi. Un asemenea tip de feedback direct poate fi util și pentru monitorizarea succesului mecanismelor noastre de codificare-decodificare.

Radio i2021 va funcționa de asemenea, furnizând informații privilegiate despre evenimentele CEAC. Crearea de conținut audiovizual va reprezenta o acțiune coordonată de profesioniști media, însă vor fi oferite și burse și programe de voluntariat pentru a-i implica pe tinerii specialiști în domeniul media și pe amatori în crearea de conținut cultural media.

Bază de date: Fiecare eveniment la care participăm reprezintă o oportunitate pentru a ne lărgi baza de date. Acest lucru nu ne facilitează doar accesul la un număr mare de contacte, ci și o perspectivă asupra domeniilor de interes ale persoanei în cauză. Metoda ne va ajuta să diseminăm informația cu privire la i2021. Crearea bazei de date reprezintă un proces continuu și intenționăm ca până în 2021 să obținem mai mult de 50.000 de contacte. Câteva

6. MANAGEMENTUL 81

proiecte la scară largă ne vor ajuta să ne atingem scopul. Spre exemplu, vom începe să ne construim rețeaua de organizatori/promoteri și artiști underground în 2016, creând astfel în 5 ani o bază de date amplă cu tinerii interesați de proiectele underground/alternative pentru Festivalul de Street Art din 2021.

Crearea unei baze de date detaliate cuprinzând numele tuturor managerilor de program cultural din Ținutul Secuiesc și evenimentele lor culturale planificate este de asemenea un proiect mult așteptat. Această bază de date dinamică ar fi actualizată în mod continuu de către actorii culturali înșiși și ar oferi o imagine de ansamblu asupra întregii oferte culturale a regiunii. Astfel, s-ar putea dezvolta o colaborare mai solidă între orașe.

Mass media: Pe lângă comunicarea directă, personală și care asigură angajamentul pe termen lung, ceea ce constituie de altfel baza pentru strategia noastră de comunicare, va trebui să ne bazăm pe o acoperire media puternică la nivel național și local, întrucât este cea mai bună metodă de a ajunge la un public vast. Cât privește platformele de comunicare ATL, vom folosi mesaje artistice și minimaliste.

Am semnat deja parteneriate media cu mai mult de 40 de canale: ziare, atât în limba română, cât și în maghiară, radiouri, posturi de televiziune și media online și alte canale media regionale. În cazul în care câștigăm titlul, intenționăm să ne extindem parteneriatul la mai multe canale naționale, încercând totodată să cooptăm parteneri internaționali cum sunt Euronews, TV5Monde, sau Mezzo. Aceste parteneriate ne-ar ajuta să ridicăm gradul de conștientizare privind CEAC 2021, permițându-ne în același timp să fim flexibili în folosirea bugetului nostru de comunicare pe comunicare directă și BTL. Intenționăm să cheltuim o sumă de până la 0,75 milioane euro pe anunțuri publicitare în media națională și internațională, cu accent pus pe cele specializate în domeniul cultural și revistele companiilor aeriene low-cost.

Campanii în aer liber: O campanie regională de postere bazată pe arta artiștilor locali care ne reinterpretează logo-ul va fi lansată în perioada

2016–2018 pentru sensibilizarea cu privire la CEAC 2021. Pe tot parcursul anilor 2018–2019, vor proiecta campanii de sensibilizare cu ajutorul artiștilor vizuali care vor face desene, picturi, desene animate, graffiti, fotografii, videoclipuri etc. inspirate din prejudecăți, stereotipuri și stigmate legate de subiectul identității. Operele finale vor fi expuse în cadrul unor platforme în exterior la scară mare, cum sunt posterele și schelele clădirilor, urmate de o campanie cu panouri publicitare la nivel național în 2020, promovând anul programului.

Ambasadorii: Un proiect de comunicare special care își dorește să transforme cetățenii locali în ambasadori ai programului va fi lansat și el. Mai multe detalii găsiți în paginile următoare.

Networking: Partenerilor noștri locali, regionali, naționali și internaționali, colaboratorilor și oaspeților li se va cere să contribuie la succesul i2021, promovându-l în rețelele lor. Acestora li se va da un kit media cuprinzând instrumente online și offline (mesaje cu fotografii pentru Facebook, poze de fundal, texte, postere și stickere).

Persoanele originare din regiune, dar care locuiesc în alte părți ale țării sau în străinătate, vor fi contactate de asemenea pentru a deveni mesagerii noștri.

ALTE CĂI DE COMUNICARE

Digitalizarea: Un întreg proiect este dedicat digitalizării. Instrumentele digitale sunt considerate un element fundamental de comunicare, cu scopul de a livra programul i2021 în mâinile sau buzunarele oricărui european interesat în CEAC. În cadrul măsurilor orizontale ale programului, partea digitală își propune să se centreze pe asistarea profesionistă a tuturor co-creatorilor în publicarea inițiativelor lor pe platforme digitale. Acest lucru ar putea presupune comunicare standard de bază prin postere și evenimente digitale, dar și prin transmisii în direct de la fața locului și detalii suplimentare care să sporească experiența digitală înainte și după anul de referință 2021. Toate acestea vor fi transmise pe internet, iar soluțiile și aplicațiile mobile se vor combina cu toate opțiunile necesare pentru accesibilitate și pentru găzduirea participanților.

6. MANAGEMENTUL 82

Întâlniri cu bloggerii: În 2016, 50 de bloggeri din întreaga țară vor fi invitați timp de câteva zile în regiune. Le vom acoperi toate cheltuielile și le vom da informații privilegiate privind procesul, prezentându-le totodată împrejurimile. În următorii ani de pregătire, depinzând de succesul primei acțiuni, vom repeta acest concept cu scopul evident de a-i transforma pe bloggerii români în ambasadori și promotori ai programului i2021.

Campanii pe Facebook: În decembrie 2015, zilele în care juriul ia deciziile, vom organiza o campanie pe Facebook la scară largă, în cadrul căreia le vom cere susținătorilor să își schimbe poza de profil cu una din bulele din logo-ul nostru, arătând astfel multele identități ale regiunii. Campaniile online și pe rețelele sociale vor reprezenta o trăsătură repetitivă a comunicării noastre, centrându-ne pe creativitate și conținut original, așa cum am făcut în etapa de preselecție.

COMUNICAREA MARILOR EVENIMENTE

Vom crea un plan de comunicare integrată pentru toate evenimentele și proiectele majore, incluzând campanii de pregătire, campanii ademenitoare, activități de marketing de gherilă, activități de comunicare online și offline, campanii în aer liber, campanii pe Facebook, monitorizând și evaluând încă din etapa de implementare evaluarea impactului etc. Ne vom croi și completa planul de comunicare în funcție de rezultatele evaluării continue. Unele din evenimentele majore se vor baza pe metode BTL complexe, legate de conținutul cultural al evenimentului. De exemplu, Festivalul de Street Art va fi promovat prin graffiti, stencil-uri, stickere și artă prin postere (toate autorizate).

DISEMINAREA REZULTATELOR

2022 va reprezenta un proces de diseminare a programului i2021. Diseminarea va cuprinde un conglomerat de creare de conținut editorial, întâlniri și dezbateri și un turneu european de diseminare promovând rezultatele programului. În cadrul diseminării, se va pune accent special pe un proces de dialog structurat care implică tineri și factori de decizie pe tema modului în care rezultatele programului i2021 pot contribui la viziunea pe termen lung a tinerilor pentru Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, orașele partenere și întreaga regiune.

MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

Un element crucial al strategiei noastre de comunicare este să creăm și administrăm o unitate separată de comunicare și o alta de PR în cadrul Departamentului de marketing și a Departamentului de strângere de fonduri în Biroul programului i2021. În prezent, există deja un Departament de comunicare în Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy, care cuprinde în parte personalul Biroului municipal de marketing și alți specialiști în comunicare implicați în candidatura pentru titlul CEAC 2021. Principalele sarcini ale unui asemenea departament sunt: dezvoltarea strategiilor și planurilor de comunicare, producerea de texte și conținut editorial vizual și promovarea demersului de a candida pentru titlul de CEAC 2021, folosind un amestec de canale de comunicare directe și media.

Biroul municipal de marketing din Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy are în jur de 7 ani de experiență în toate domeniile de mai sus, iar scopul este extinderea modelului în toate celelalte orașe partenere.

6. MANAGEMENTUL 83

6D-3Cum vă veți mobiliza propriii cetățeni astfel încât să-și asume rolul de comunicatori ai evenimentului către lumea exterioară?

D eja testat în timpul etapei de preselecție, proiectul mingilor gonflabile a reprezentat un succes enorm, rezultatele sale putând fi

văzute și în acest dosar de licitație ca elemente de design specifice. Ne dorim să continuăm acest tip de acțiuni, întrucât credem că a fi ambasador va reprezenta factorul cheie de succes al comunicării noastre.

Dorim să creăm misiunea de ambasador pe baza tendințelor Noii Puteri. Conform unui articol de referință din Harvard Business Review (septembrie 2014): „Vechea putere lucrează ca o monedă. Puțini o dețin. Odată dobândită, ea este păzită cu gelozie, iar cei puternici au stocuri destule pentru a o putea cheltui. Este închisă, inaccesibilă și axată pe leadership. Descarcă și capturează. Noua putere operează diferit, ca un curent. Este făcută de mulți. Este deschisă, participativă și axată pe colegialitate. Urcă și distribuie. Așa cum este apa sau electricitatea, este cea mai puternică atunci când creşte. Scopul pentru noua putere nu este de a fi stocată, ci canalizată”. Potrivit acestui principiu, noua putere își trage forțele din capacitatea și dorința în creștere a oamenilor de a merge dincolo de consumul pasiv de idei și bunuri. Consumul, Împărtășirea, Modelarea, Finanțarea, Producția și Deținerea în coproprietate sunt cei șase pași ai acestui proces. Suntem de părere că termenul cheie pentru misiunea de ambasadori este MÂNDRIA, iar aspectul central pentru noi este să creăm o legătură și interacțiune emoțională cu brand-ul programul i2021 și cu însuși titlul de Capitală Europeană a Culturii. Dacă cetățenii locali și organizațiile lor profesionale și neprofesionale vor fi mândri de acest program și de ceea ce reprezintă și transmite el, ei vor dori să împărtășească informația, sentimentele și emoțiile personale împreună cu acea informație.

Misiunea de ambasadori va fi susținută printr-o serie de măsuri specifice:

• Ambasadoriat de îndrumare: Co-creatorii implicați în ghidarea turiștilor, în activități de informare și voluntarii cu roluri specifice de a-i ajuta pe oameni să se deplaseze vor reprezenta cele mai importante interfețe ale capitalului nostru, după sistemele de informație automate. Vom lucra din greu pentru a-i transforma în mai mult decât doar o interfață, îi vom face ambasadori motivați ai programului.

• Ambasadoriat de afaceri: Proiectele și acțiunile noastre specifice care vizează implicarea companiilor locale și regionale în co-crearea programului i2021 vor pune la punct măsurile necesare pentru ca întreprinderile și angajații lor să devină ambasadori ai programului. Ambasadoriatul poate lua forma unor simple materiale de PR, însă scopul nostru este să integrăm CEAC în comunicarea și reprezentarea lor.

• Ambasadoriat de găzduire: Cetățenii și familiile care vor fi dispuse să participe la programul Home 2021 vor putea de asemenea să devină ei singuri ambasadori, împreună cu sprijinul caselor lor.

• Ambasadoriat de voluntariat: Toți voluntarii vor fi formați și motivați să devină ambasadori ai programului. Conceptul nostru integrat Volunteeria conține un curs de formare inițial special pentru toate persoanele implicate în voluntariat.

• Ambasadoriat de co-creatori: Toți partenerii organizaționali și individuali din orașele și regiunea noastră care implementează acțiuni în cadrul programului vor fi formați și încurajați totodată să fie ambasadori ai programului.

• Ambasadoriat de stații: Vom crea o formă specială de ambasadoriat, în strânsă legătură cu proiectul nostru STATIONS. Unor persoane li se va acorda șansa de a adopta o stație și de a deveni promotorii ei speciali. Ne vom centra pe formarea fiecărui grup de părinți adoptivi dintr-o combinație de persoane de la nivel local, național și european. Ei vor deveni ambasadorii acestor stații, dar și ambasadorii întregului program.

6. MANAGEMENTUL 84

6D-4Cum intenționează orașul să pună în evidență faptul că acțiunea Capitală Europeană a Culturii aparține Uniunii Europene?

Î n timpul implementării, se va publica o orientare completă pentru adoptarea și folosirea brandului i2021 pentru

managementul intern și toți co-creatorii programului. Acordurile de parteneriat care vor fi obligatorii pentru orice organizație sau individ care implementează orice acțiune sub egida CEAC 2021 vor conține clauze

speciale pentru folosirea brandului titlului și al programului. În manualul de brand, vor fi prezente recomandări vizuale, textuale și audiovizuale speciale, menționând că CEAC este o acțiune aaparţinând Uniunii Europene. Pentru a potența mesajul, textele și formatele vizuale vor fi poziționate separat de celelalte logo-uri sau mențiuni ale numelor partenerilor.

Remarci finale

A ți făcut cunoștință deja cu Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy și orașele sale partenere care aspiră împreună să devină

Capitala Europeană a Culturii în 2021, reprezentând regiunea Ținutului Secuiesc/Székelyföld. Credem că oferta noastră poate părea o propunere neobișnuită pentru juriu, însă în anii anteriori am remarcat și alte propuneri similare venind din partea unor orașe mai mici din alte țări europene. Pentru noi este evident că nu suntem un candidat clasic. Poate că suntem considerați și mai neobișnuiți din perspectiva faptului că mass-media are rețineri de obicei în a se referi la regiune cu numele de Ținut Secuiesc/Székelyföld. Mai mult, ne considerăm o parte izolată a României și din cauza diferențelor în compoziția etnică, unde maghiarii constituie majoritatea, aceeași comunitate reprezentând la nivelul țării o minoritate de abia 6%. Dar poate că din toate aceste puncte de vedere propunerea noastră este foarte relevantă pentru ceea ce își dorește să realizeze Capitala Europeană a Culturii. Credem că avem o șansă reală dacă luăm în calcul faptul că orașele partenere sunt mult mai mici spre deosebire de alți candidați și că impactul programului nostru i2021 asupra comunităților locale poate fi mai semnificativ decât cel al altor orașe.

Credem că am reușit să realizăm o propunere de proiect care îmbină complexitatea cu simplitatea și interacțiunea directă cu parteneriatele instituționale și plurisectoriale de rang înalt. Cu toate acestea, recunoaștem că perspectivele noastre europene trebuie deschise și mai tare. Pe de-o parte, acesta este unul din motivele pentru care aplicăm pentru titlu: avem nevoie de un stimul, de lumina reflectoarelor, avem nevoie de o șansă care să ne determine să facem

un salt înainte și care nu ar putea fi posibilă fără acest titlu sau dezvoltarea s-ar realiza mult mai lent. 2015 reprezintă pentru noi un prim pas pe drumul care ne poate conduce spre înfruntarea propriilor provocări, temeri, izolări și să ne facă să ne gândim în afara tiparelor despre modul în care Europa ne poate ajuta să depășim aceste provocări sau să reflectăm asupra lor și să cultivăm un mod de gândire și o interacțiune similare în alte sectoare în cazul în care candidatura nu are succes. În orice caz, demersul nostru reprezintă deja un câștig enorm pentru ceea ce este și ceea ce ar trebui să reprezinte cultura în viețile și dezvoltarea acestor orașe.

Nu în cele din urmă, credem că mediul nostru natural și antropic conservat, împreună cu viziunea artistică și programul cultural planificate pentru programul i2021, le vor oferi europenilor o șansă cu privire la importanța de a se opri, de a reflecta și de a fi atenți la acele zone de pe continent care nu reprezintă cele mai populare zone culturale, dar care pot furniza informații valoroase despre ceea ce înseamnă și ceea ce ar trebui să fie Europa. De asemenea, vor oferi un loc de reflecție cu privire la ceea ce este în realitate identitatea europeană și dacă se poate vorbi, într-adevăr, de una.

Suntem dedicați punerii în aplicare a programului i2021, iar prin intermediul acestui titlu de Capitală Europeană a Culturii ne dorim să întărim sentimentul etnicilor maghiari de apartenență la România ca țară de origine și în același timp să sporim nivelul de acceptare a maghiarilor printre populația generală a României. Sau, ca să fim mai sinceri: să rezolvăm o problemă a istoriei care creează încă disparități fundamentale între majoritatea română și minoritatea maghiară în România.

Mulțumiri speciale celor care au contribuit la această candidatură:

Ágnes Ajgel, Ernő Albert, Csaba Albert, Zsófia Ambrus Hlavathy, Szabolcs András, Árpád András Antal, Attila Antal, Erika Antalka,

Daniel Ardeleanu, Károly Ádám, Maria Băilă, Ágnes Balázsi Pál, Előd Balázsi Pál, Attila Bálint, Erzsébet Bálint, László Balog, Emilian

Bărănceanu, Mónika Barta, Zoltán Barti, Krisztina Bedő, Melinda Bencze, Zoltán Bencze, Tünde Bende, Erika Benkő, Elena Berck, Imre

Berze, Sándor Bíró, Csilla Birtalan, László Bocsárdi, Szabolcs Boda, Ernő Bogos, Tibor Bokor, Csaba Borboly, Noémi Ágota Bordás, Júlia

Borsos, Kinga Borsos, László Botár, Levente Bunta, Mirela Cara, Eduard Catea, Andrea Chiricescu, Gábor Cseke, Emese Csekész, Tibor

András Csergő, Loránd Csernátoni, Barna Csíki, András Csiszér, Csongor Czegő, Zoltán Czegő, Csaba Czimbalmos-Kozma, Csaba Damokos,

Melinda Dáné, Gyula Deák, Lajos Demeter, Dezső Derzsi, Attila Dimény, Ildikó Domahidi, Aladár Dulányi B., Corina Dumitrescu, Gyula Elekes,

Oszkár Elekes, Levente Erős, Sándor Erőss, Horațiu Fâra, Botond Farcádi, András Farkas, Anna Farkas, György Farkas, Szilamér Farkas,

Gabriella Fazakas, Misi Fazakas, Szabolcs Fazakas, Melinda Fejér, Márta Fekete, Angéla Ferencz, Apor Ferencz S., Zoltán Ferenczi, Ignác Filip,

Krisztina Fórika, Zoltán Füleki, Levente Furus, Beáta Gál, Zoltán Gál, Rózsa Gálovics, Vivianne Gheorghiu, Szende Gidó, Emőke Görgicze,

Orsolya Grüman, Mădălin Guruianu, Zsolt Gyarmati, Előd György, Piroska György, János Henning, Andrea Hollanda, Krisztina Imre,

István Imreh, Petra Kádár, Péter Kassay L., Zsolt Kató, Valerii Kavruk, Csilla Kerekes, Zoltán Keresztes, Géza Kinda, Tamás Kisgyörgy,

Attila Kispál, Ágnes Evelin Kispál, Ildikó Knop, Emese Koszta, Vilmos Koter, Kónya Ütő Bence, István Köllő, Miklós Köllő, Tünde Ildikó Kulcsár,

Attila Kulcsár-Sz., Anna Eszter László, Anna Lázár, Endre Lázár Prezsmer, Andrea Lestyán, Gellért Lőfi, Ildikó Lőrincz, József Lőrincz,

Árpád Lovász, László Lövétei Lázár, Lászó Zsolt Lung, Stefania Gabriela Lupea, István Mágori, Andrea Málnási, Levente Málnási,

Vlad Andrei Manolăchescu, Ildikó Márton, Imola Márton, Melánia Mateiu, Andrea Gizella Melkuhn, Kinga Ménessy, László Mihály,

Zoltán Miklós, Dalma Molnár, Vilmos Molnár, Gergely Mostis, Arnold Musát, Hajnal Nagy, Kálmán Nagy Kopeczky, Krisztina Nagy,

Zoltán Nagy, Csongor Oltean, Lajos Ördög-Gyárfás, István Orendi, Boglárka Ötvös, Katalin Pál, Levente Pál, Ákos Páll Gecse,

Imola Pécsi Kolumbán, Orsolya Péter, Anna Maria Popa, Balázs Porcsalmi, Kelemen Portik H., Boglárka Prezsmer, Kinga Prigye,

Emese Puskás, András Rancz, Róbert Ráduly, Attila Rátz, Ottó Sándor Székely, Daniel Șanta, Attila Sántha, Monica Şerban, Emese Simon,

Ildikó Simon, Zoltán Sipos, Adél Sövér, Ágnes Szabó, Annamária Szabó, Beáta Szabó, József Szabó, Zsolt Szabó, Ferenc Szász, Róbert

Székely, Eleonóra Szilágyi, Zsuzsanna Szőcs, Szabolcs Szonda, Éva Judit Sztakics, Marius Tabacu, Dénes Tamás, Sándor Tamás, Attila Tatár,

Monica Iulia Tataru, Irén Tifán, Veronica Tirpea, Ferenc Tischler, Niculina Țînțar, Attila Toró, Áron Lorant Török, Tinka Tóth Birtan,

Károly Tóth, Zsolt Tövissi, László Tőzsér, Attila Tulit, Eszter Turos, Gusztáv Ütő, István Vadász Sz., Lajos Vajda, Judit Vántsa, Erika Varga,

Mihály Vargha, Levente Vargyasi, Réka Vass, Péter Váry O., Zoltán Vécsi Nagy, Tímea Veres Nagy, Ildikó Veress, Barnabás Vetró Bodoni,

Laszló-Mihály Wegroszta, Pál Zsigmond

Date post:	10-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

Conţinut - capitalaculturala2021.ro gherghe/Anexa... · avem, în strânsă legătură cu...

Documents