Banca Mondială a acordat României două împrumuturi de peste 57 milioane de dolari [ http://www.dntcj.ro/adevanir ANUL X NR. 2940 ISSN 1220-3203 LUNI, 10 IULIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI PD-istii ! clujeni află joi dacă vor fi sancţionaţi Se intîmplă ceva cu preşedintele ţării (III) VALER CHIOREANU f eea ce am scris în cele două texte' publicate anterior nu acoperă nici pe departe aria. întrebărilor fară răspuns care i se pot adresa lui Emil Constantinescu. Extrem de vulnerabil la capitolul privitor la îmbunătăţirea vieţii conaţionalilor lui, Constantinescu se trezeşte la capăt de mandat cu sacul gol. Nu trebuie însă să ne fie milă de el. Chiar dacă nu va cîştiga alegerile din toamna acestui an, va avea asigurată o bâtrîneţe ■ îndestulată şi liniştită. Poate conştiinţa nu-i va da pace, dar acest articol a devenit nefolositor în cazul majorităţii politicienilor români. Totuşi, o ultimă încercare de a-şi drege imaginea publică nu i-o putem refuza. Ne amintim că, în viziunea lui, românii urmau să trăiască mai bine la trecerea a 200 de zile de la instalarea sa la Cotroceni. Sutele de zile s-au petrecut, în timp ce românilor le mergea tot mai rău. Emil Constantinescu nu s-a . resemnat însă. Şi-a mutat promisiunile, e drept, ameliorate, spre sfirşitul anului următor, cînd trebuia să se constate un reviriment al economiei româneşti, oglindit în viaţa de zi cu zi a celor mulţi. Şi aşa, din an în an, promisiunile mutate ale lui Constantinescu au dus la sărăcia absolută a peste 8 milioane de români, chiar la cazuri de sinucidere, ca ultimă şansă de salvare dintr-o viaţă mizeră. Un cotidian central sintetiza în felul următor evoluţia producţiei industriale în perioada 1990- 1999. în primii trei ani de după revoluţie (1990,1991 şi 1992) producţia industrială reprezenta procente de scădere de 23,1, 22,8 şi 21,9, comparativ cu aceea înregistrată în 1989. Evoluţia negativă a fost oprită în 1993, cînd a început un proces de creştere ajuns, în 1996, la 9,9%, pentru ca din 1997 să fie reluată creşterea negativă. Se pare că premierul Isărescu va reuşi în acest an să oprească această tendinţă. încurajat de posibilul reviriment, Emil Constantinescu şi-a revenit din amorţeală şi a reluat politica promisiunilor! Departe de a -resimţi efectele vreunui complex de vinovăţie pentru starea actuală a ţării, d a promis, din nou, o îmbunătăţire a vieţii românilor pentru partea a doua a-anului în curs. Adică, o rectificare bugetară pozitivă, în sensul că vor fi alocate noi resurse pentru cheltuieli. Iată însă că un reprezentant al Ministerului Finanţelor a declarat că, pe baza datelor existente, nu se poate face o estimare fermă a rectificării bugetare. continuare în pagina a 16-a Conform unui sondaj CURS Dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare | dvs. cu ce partid sau formaţiune politica aţi vota? . JZ I 32% - rrehotir'rji I nu ar vota 3 Ă7% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50% 'Procentele (nelud si electoratul COR, caro ar vota cu acest partid (n cendWHa participării pa lista separata la alegeri de PD - 10 la sută, PNL — 8 la sută, ApR - 8 la sută, PRM - 8 la sută, UDMR - 7 la sută, PNŢCD - 5 la sută, UED - 2 la sută, alt partid (nenominalizat) - 5 la sută. Nu ar vota sau sînt nehotărîţi 32 la sută dintre cei intervievări. în cazul alegerilor - pentru preşedintele României, Ion Iliescu ar obţine 48 la sută dintre voturi fiind urmat de Emil Constantinescu - 13 la sută, Teodor Meleşcanu - 10 la sută, continuare în pagina a 9-a PDSR şi Ion Iliescu continuă sâ conducă în preferinţele electorale ale românilor, pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale, conform rezultatelor unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS). Acest sondaj se înscrie în programul de cercetare care pregăteşte exit poli—ul ce va fi realizat la alegerile generale şi prezidenţiale din toamnă. în cazul alegerilor parlamentare, PDSR ar obţine 47 la sută dintre preferinţele electoratului, fiind urmat j Dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru funcţia de Preşedinte | al României, dvs. cu cine aţi vota? Ion Iliescu Emil Constantinescu ■ m Teodor Meleşcanu 10 % Theodor Stolojan m m m 10 % C. Vădim Tudor ■■ ■ 6 % Mugur Isârescu ■ ■ 5% Petre Roman ■ 1 4% Adrian N&stase ■ » Varujan Vosganlan l 1 * A itl personalitate I 1% 32% - oehotiriţl I nu ar vota | 0% 10% 20% 30% 40% fr3S3£7KSBBB3: Peste 500 de absolvenţi ai UMF Cilii au depus jurămîntul Absolvenţii Promoţiei 2000 a Universităţii dc Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţicganu" au depus sîmbătă, într-un cadru festiv, jurămîntul. Sala Sporturilor din Cluj-Napoca s-a dovedit neîncăpătoare pentru colegii, părinţii şi prietenii celor peste 500 de absolvenţi ai facultăţilor de Medicină Generală, Stomatologic, Farmacie, ai Colegiului de imagistică medicală, radioterapie şi medicină nuclegiişi Colegiului de tehnică dentară. Alături de conducerea universităţii, la manifestare au fost prezenţi ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, personalităţi ale vieţii medicale clujene, alte oficialităţi. Echipele de negociatori ai PNL şi ApR vor propune realizarea unei alianţe pentru alegerile generale UNIVERSITATEA "BOGDAN-VODA" ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE pentru-anul universitar 2000-2001 ~ Consiliul de Administraţie al Băncii Populare NAPOCA dezminte cele afirmate de către autorul articolului apărut în ziarul'“Âdevărul de Cluj” din ziua de vineri, 07.07.2000 care, sub titlul “DISTRACŢIE pe banii altora”, aduce mari prejudicii imaginii instituţiei noastre. Pentru noi ceea ce autorul ’ denumeşte “DISTRACŢIE” înseamnă, de fapt, muncă şi competenţă profesională în administrarea şi gestionarea corectă a patrimoniului băncii şi a economiilor depunătorilor. Faptul că unii dintre fondatori Factiltatea Sesiune IULIE Număr locuri specializarea înscrieri Data afişării rezultatului ZI FF MANAGEMENT Cluj-Napoca . a) 10- 17 VII b)‘21 - 27 VII 19 v n 29 v n 200 100 FINANTE-BĂNCI-BURSE Cluj-Napoca a) 10-17 YH b) 21 - 27 V n 19 vn 29 v n IOO 50 INFORMATICA ECONOMICA Cluj-Napoca ' a) 10- 17 VII b) 21 - 27 V n 19 v n 29 v n 50* 50* ŞTIINŢE-POLITICE Cluj-Napoca' a) IO - 17 VII b) 21 -27 Vn 19 v n 29 v n 100 50 DREPT Baia Mare a) 10- 17 VII b) 21 - 27 VII 19 vn 29 v n 200 100 DREPT Cluj-Napoca ", a) 10- 17VH b) 21 -27 VII 19 vn 29 v n 50* 50* MANAGEMENT Baia Mare a) 10- 17 VII b) 21-27Vn 19 vn 29 v n 150 75 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI MANAGEMENT lN SPORT Baia Mare EDUCAŢIE FIZICĂ $1 MANAGEMENT ÎN SPORT Cluj a) 10- 15 Vn b) 25- 31 \H a) 10- 15 Vn b3 25-31 \H 17 - 18 v n 2 - 3 vm 17 - 18 v n 2 -3 vm IOO 50* care au făcut parte şi din executiv şi-au dat demisia nu înseamnă că actualmente în bancă sînt două tabere. Demisia Consiliul de Administraţie al Băncii Populare NAPOCA Cluj-Napoca, 7 iulie 2000 continuare în pagina a 16> BIBLIOTECA . * PENTRU CLUJ. VOR PUTEA FUNCŢIONA GRUPE DE LUCRU DACĂ SE CREEAZĂ FORMAŢII DE STUDIU taxa de Înscriere la admitere este de iso . ooolei . taxa de şcolarizare este de - uos la i>rv I DEZIŞI360SLAÎNV. F.F_ PENTRU CLUJ NAPOCA. PENTRU BAIA MARE 420SLAZI SI375S LAF.F l : EXCLUSIV EDUCATE FIZICĂ SI MANAGEMENT iN SPORT UNDE TAXAESTE DE 450S. j CONDIŢII DE ADMITERE: PENTRU FACULTĂŢILE DE: MANAGEMENT. FINANŢE-BĂNCI-BURSE: DREPT - j ADMllhREA SE VA FACE ÎN FUNCŢIE DE MEDIA DE BACALAUREAT; PENTRU FACULTATEA DE STUNTE I i POLITICE: 5014 MEDIA BACALAUREAT + MOTIVA IIP. SCRISA A INTENŢIEI (50°,)- -PENTRU FACULTATE A ■ i DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI MANAGEMENT ÎN SPORT: 35% - DEPRINDERI MOTRICE- 3 s% - MĂIESTRIE SPORTIVĂ-! (30% -MEDLA.DE BACALAUREAT iiA itaiiutaruK .u\A .. jSEDBLE UNIVERSITĂŢII: : str. Universităţii nr. 23 A ; TeL 062-215.S30,31; CLUJ-NAPOCA: str. Moţilor nr. 119:064-431.628:191.830
Transcript
Banca Mondială a acordat României două împrumuturi de peste 57 milioane de dolari
[ http://www.dntcj.ro/adevanirANUL X NR. 2940 ISSN 1220-3203
LUNI,10 IULIE 2000
16 PAGINI 2.000 LEI
PD-istii!
clujeni află joi
dacă vor fi sancţionaţi
Se intîmplă ceva cu preşedintele ţării (III)VALER CHIOREANU
f eea ce am scris în cele două tex te ' publicate anterior nu acoperă nici pe departe aria. întrebărilor fară
răspuns care i se pot adresa lui Emil Constantinescu. Extrem de vulnerabil la capitolul privitor la îmbunătăţirea vieţii conaţionalilor lui, Constantinescu se trezeşte la capăt de mandat cu sacul gol. Nu trebuie însă să ne fie milă de el. Chiar dacă nu va cîştiga alegerile din toamna acestui an, va avea asigurată o bâtrîneţe ■ îndestulată şi liniştită. Poate conştiinţa nu-i va da pace, dar acest articol a devenit nefolositor în cazul m ajorităţii politicienilor români. Totuşi, o ultimă încercare de a-şi drege imaginea publică nu i-o putem refuza. Ne amintim că, în viziunea lui, românii urmau să trăiască mai bine la trecerea a 200 de zile de la instalarea sa la Cotroceni. Sutele de zile s-au petrecut, în timp ce românilor le mergea tot mai rău. Emil Constantinescu nu s-a . resemnat însă. Şi-a mutat promisiunile, e drept, ameliorate, spre sfirşitul anului următor, cînd trebuia să se constate un reviriment al economiei româneşti, oglindit în viaţa de zi cu zi a celor mulţi. Şi aşa, din an în an, promisiunile mutate ale lui Constantinescu au dus la sărăcia absolută a peste 8 milioane de români, chiar la cazuri de sinucidere, ca ultimă şansă de salvare dintr-o viaţă mizeră. Un cotidian central sintetiza în felul urm ător evoluţia producţiei industriale în perioada 1990- 1999. în primii trei ani de după revoluţie (1990,1991 şi 1992) producţia industrială reprezenta procente de scădere de 23,1, 22,8 şi 21,9, com parativ cu aceea înregistrată în 1989. Evoluţia negativă a fost oprită în 1993, cînd a început un proces de creştere ajuns, în 1996, la 9,9%, pentru ca din 1997 să fie reluată creşterea negativă. Se pare că premierul Isărescu va reuşi în acest an să oprească această tendinţă. încurajat de posibilul reviriment, Emil Constantinescu şi-a revenit din am orţeală şi a reluat politica promisiunilor! Departe de a -resimţi efectele vreunui complex de vinovăţie pentru starea actuală a ţării, d a promis, din nou, o îmbunătăţire a vieţii românilor pentru partea a doua a-anului în curs. Adică, o rectificare bugetară pozitivă, în sensul că vor fi alocate noi resurse pentru cheltuieli. Iată însă că un reprezentant al Ministerului Finanţelor a declarat că, pe baza datelor existente, nu se poate face o estimare fermă a rectificării bugetare.
co ntinuare în pag ina a 16-a
Conform unui sondaj CURS
D a c ă du m in ica v iito a re a r fi a le g e ri p arlam en tare | d v s . c u c e p a rtid s a u fo rm aţiu n e p o litica a ţi v o ta? .
JZ
I 32% - rrehotir'rji I nu ar vota
3Ă7%
20% 25 % 30% 35% 4 0 % 45% 50%
'Procentele (nelud s i electoratul COR, caro ar vota cu acest partid (n cendWHa participării pa lista separata la alegeri
de PD - 10 la sută, PNL — 8 la sută, ApR - 8 la sută, PRM - 8 la sută, UDMR - 7 la sută, PNŢCD - 5 la sută, UED - 2 la sută, alt partid (nenominalizat) - 5 la sută. Nu ar vota sau sînt nehotărîţi 32 la sută dintre cei intervievări.
în cazu l a leg e rilo r - pentru preşedintele României, Ion Iliescu ar ob ţine 48 la sută d in tre vo turi fiind urm at de Em il C onstan tinescu - 13 la su tă, Teodor Meleşcanu - 10 la sută,
continuare în pagina a 9-a
PDSR şi Ion Iliescu continuă sâ conducă în preferinţele electorale ale rom ânilor, pentru alegerile parlam entare şi prezidenţiale, conform rezultatelor unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS). Acest sondaj se
înscrie în programul de cercetare care pregăteşte exit poli—ul ce va fi realizat la alegerile generale şi prezidenţiale din toamnă.
în cazul alegerilor parlamentare, PDSR ar obţine 47 la sută dintre preferinţele electoratului, fiind urmat
j D acă dum inica v iito are a r f i a legeri pentru fu n c ţia de P re şe d in te | al R o m ân ie i, dvs. cu cine a ţi vo ta?
Io n Ilie sc u
E m il C o n s ta n tin e s cu ■ mT eod or M e le şcanu 1 0 %
T h e o d o r S to lo ja n m m m 1 0 %
C . V ă d im T u d o r ■ ■ ■ 6 %
M u g u r Isâ re scu ■ ■ 5%P e tre R om a n ■ 1 4%
A d ria n N&stase ■ »
V aru ja n V o s g a n la n l 1 *
A i t l p e rs o n a lita te I 1%
32% - oehotiriţl I nu ar vota |
0% 10% 20% 30% 40%
fr3S3£7KSBBB3: Peste 500 de absolvenţi ai UMF Cilii
au depus jurămîntulA bsolvenţii Prom oţiei 2000 a U niversităţii dc
M edicină şi Farmacie „Iuliu H aţicganu" au depus sîmbătă, într-un cadru festiv, jurămîntul. Sala Sporturilor din Cluj-Napoca s-a dovedit neîncăpătoare pentru colegii, părinţii şi prietenii celor peste 500 de absolvenţi ai facultăţilor de M edicină G enerală, Stom atologic, Farm acie, ai Colegiului de im agistică m edicală, radioterapie şi medicină nuclegiişi Colegiului de tehnică dentară.
Alături de conducerea universităţii, la manifestare au fost prezenţi ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei M arga, reprezentanţi ai M in is te ru lu i Sănătăţii, personalităţi ale vieţii medicale clujene, alte oficialităţi.
Echipele de negociatori ai PNL şi ApR vor propune realizarea unei alianţe pentru alegerile generale
UNIVERSITATEA "BOGDAN-VODA" ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE pentru-anul u n iversitar 2 0 0 0 -2 0 0 1
~ Consiliul de Administraţie al Băncii Populare NAPOCA dezminte cele afirmate de către autorul articolului apărut în ziarul'“Âdevărul de Cluj” din ziua de vineri, 07.07.2000 care, sub titlul “DISTRACŢIE pe banii a lto ra” , aduce mari prejudicii imaginii instituţiei
noastre. Pentru noi ceea ce autorul ’ denum eşte “DISTRACŢIE” înseamnă, de fapt, muncă şi com petenţă profesională în administrarea şi gestionarea corectă a patrim oniului băncii şi a economiilor depunătorilor.
Faptul că unii dintre fondatori
Factiltatea Sesiune IU LIE N u m ă rlocu ri
specializarea în sc rie ri D ata afişă rii rezu lta tu lu i Z I F F
M AN A GEM ENT Cluj-Napoca . a) 10- 17 VIIb)‘21 - 27 VII
19 v n 29 v n 200 100
FINANTE-BĂNCI-BURSE C luj-N apoca a) 1 0 -1 7 YHb) 21 - 27 V n
19 v n 29 v n IOO 50
IN FO RM A TICA ECO N OM ICA Cluj-N apoca '
a) 10- 17 VIIb) 21 - 27 V n
19 v n 29 v n 50* 50*
ŞTIIN ŢE-PO LITIC E Cluj-Napoca' a) IO - 17 VIIb) 21 - 2 7 V n
19 v n 29 v n 100 50
D R EPT B aia M are a) 10- 17 VIIb) 21 - 27 VII
19 v n29 v n 200 100
D R EPT C luj-N apoca ", a) 10- 17V Hb) 21 -2 7 VII
19 v n 29 v n 50* 50*
M A N A G EM EN T Baia M are a) 10 - 17 VIIb) 2 1 - 2 7 V n
19 v n 29 v n 150 75
ED U CA ŢIE F IZ IC Ă ŞI M AN A GEM ENT lN SPO RT B aia M are ED U CA ŢIE F IZ IC Ă $1 M AN A GEM ENT ÎN SPO RT C luj
a) 10- 15 V nb) 2 5 - 31 \ H a) 10- 15 V n b3 2 5 -3 1 \ H
17 - 18 v n 2 - 3 vm 17 - 18 v n 2 - 3 v m
IOO
50*
care au făcut parte şi din executiv şi-au dat demisia nu înseamnă că actualmente în bancă sînt două tabere. Demisia
Consiliul de Administraţie al Băncii
Populare NAPOCA Cluj-Napoca, 7 iulie 2000
continuare în pag ina a 16>
BIB LIO TEC A
. * PENTRU CLUJ. VOR PUTEA FUNCŢIONA GRUPE DE LUCRU DACĂ SE CREEAZĂ FORMAŢII DE STUDIUt a x a d e În s c r i e r e l a a d m i t e r e e s t e d e is o .o o o l e i. t a x a d e ş c o l a r i z a r e e s t e d e -u o s l a i>rv
I D EZ IŞI360SLA ÎN V . F.F_ PENTRU CLUJ NAPOCA. PENTRU BAIA MARE 420SL A Z I SI375S LA F.F l: EXCLUSIV EDUCATE FIZICĂ SI MANAGEMENT iN SPORT UNDE TAXAESTE DE 450S.j CONDIŢII DE A DM ITERE: PENTRU FACULTĂŢILE DE: MANAGEMENT. FINANŢE-BĂNCI-BURSE: DREPT -j ADM llhREA SE VA FACE ÎN FUNCŢIE DE MEDIA DE BACALAUREAT; PENTRU FACULTATEA D E STUNTE Ii POLITICE: 5014 MEDIA BACALAUREAT + MOTIVA IIP. SCRISA A INTENŢIEI (50°,)- -PENTRU FACULTATE A ■i DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI MANAGEMENT ÎN SPORT: 35% - DEPRINDERI MOTRICE- 3 s% - MĂIESTRIE SPORTIVĂ-! (3 0 % -MEDLA.DE BACALAUREAT i i A i t a i i u t a r u K . u \ A . .jS E D B L E UNIVERSITĂŢII:
: str. Universităţii nr. 23 A ; TeL 062-215.S30,31; CLUJ-NAPOCA: str. M oţilor nr. 119:064-431.628:191.830
^ ^ a r i s e s c ^ b o t e z s p r e stortarea-pâcatelorf
A rm eniei;y w ^ c a io o c L e i 4 5 S s . m m . uciş< la N ico p d e, A rm en ia ( t 3 1 9 )
ZZ'JHUMBESSmî’.'tLTECTURA.CONSILIUL
JUDEŢEAN': 19-64-16 PRIM ARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIM ARIA DEJ: 31-17-90
• PRIM ĂRIA TURDA: 3 1 -31 -60• PRIM ĂRIA CÎMPIA TU RZII: 36-80-01• PRIM ARIA HUEDIN; 25-18-48• PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26• PO LIŢIA CLUJ-NAPOCA:
955 si 43-27-27• POLEITA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•P O L IT IA DEJ. 21 -21-1 !•P O L IT IA TU RDA :3 1-2 l - ’ I• FO LITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 9SI• PROTECTLA CIVILA: 982
g a r d a f i n a n c ia r ă c l u j :19-52-23 ?i 19-16-70. i n î 158
• D I R E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M U N C II SI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961
•S A L V A R E A CFR: 19-85-91 •IN TE R N A TIO N A L : 971• IN T E R U R B A N : 991 • I N F O R M A Ţ I I : 9 3 1 '• DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTA: 958• R A TERMOF1CARE: 19-87-48• SC MONTEN.AY S.A 4 1 -5 1 -7 1 • R A APA CANAL: 19-63-02 • S C *SA L PR E ST S .A : 19-55-22 •S C P R IV .A L : 17-43-86 •D IST R IB U Ţ IA G AZELOR
NATURALE; - INTERVENŢII G.AZE928; 433424
• J AND ARAU: 456 • G A R A C - ; N j r > x i 9 5 2• A O rN Ţ U CFR: * tc’. rm i.jc ru l D-JO-09; •
tr.'.ar. .4} .20*0I:T - i j . 3 M -2 1 -2 0 -2 2
• U J W T A V ăT ISU C ID 1 9 - IM 7
l - t a d u f c t e
C tR S F . IV T T .R \A T 1 0 N At.F. dia A o f o s i n I I :
• O » .»- N j • ii cu p k v j r t dm( ’L ' A î c v x u h /r '- c lc d c k r . i . m rT » .jo « 51 \ n c r i l » T . O ' i u r v ? w ? c j t i n B h / i l c l c ci* rur i rr.ictx'jn. ' ncri o umSi’i Uor j ]! .01
• (7 ct • Bu2*pcsîa. cu f ’c-CJ'C înr.l,*5c ,3c W era '2.01 n dm B jd 'p c C j
-.rirfi e ra Ife.COt \ l « R M * T U :
a 1: 14*24. Î6V o lc ^ a r * t t : 4 V 5 2 *? H
F A R M A C IIf t r a t a i n u r r in t frrm tKenr T a raacu
*COR \ r ARM", ţ’r V!r*:c? nr. 4. :cl;fon 47-f5-4C‘. j*.* Nipxi. nr 2Î. îcîcfc*» N-20-74. Fr-.a.™* " 0 A A R \ " .O ! c - i F ;orc*ti n r.7 5 , îc) 42 62 Î 2. orar rorţ-s'op f t m t d i cu te n id t p rflua ţit Farm acii
•1 V T tR f II w r . w . r n r i x t m nr. 5. telefon t y i -**..cnr ‘ 23 frm raTI£H\T1SF\RM ". F ira V -r a n r ! ? . î c U n 19-1 }*€}.e ra * 22
Gtnit 4e *Mţtr.îtrr*Kit r? ) "iypcu Acvcuîip*. P-U M.
VnrarJ t t 36. icWna lî*0>*£î. ora? 25-8
IA R Q M : 26.04.1999-28.10.2000luni
Buc.0 7 3 016,4518,00
0 8 3 0 09,15 1 7 3 5 . 19,45. 19,00
10.4520.45
m a r ţ i07,00 08,00 0 8 3 0 09,001535 16,15 .19,45 20,45
i i n a t Ouj4Bologna 1020-12,05BoIopu4Claj 1255-16.40
P re ţ bilet C lu j - B o logna - C lu j: 235$ TELEFON: 13-01-16.
POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFiNTĂ" ,• 1 0 - 1 4 iu l ie •
U * J W n i p r w f i t t . Or. L Bo«4 -1 0 .1 2 14 (10-12), &. V . B o ţ» - 1 2 14 (1 W 7 ). dr. L. Ooîwnu - 10 ( IM S ) , dr. S- Io ? » - 1 2 (15-121 dr. 0 . Muntean• 11 (U -16 ). dr A F. O ro* - 13 .14 (14-16). dr. L fta>â • 10 (15-17). dr. G R i'a n - 14 (10-11). & U Socu • 13 (10-12). &. V . Tâtary - 14 (10- 12). & C Tone* * 11.13 (9-11). dr. A. V rg a -1 0 . 14 (9 -11 ). dr. C. V ia cu • 10. 14 (11.13); H om e opa t* O . L • 12.14 (10-12. dr.R . 1 1 . 13 (15*17). C a rd io lo g * . Dr. I.
• 12 (11.50-13), dr. T 'P opescu • 12 (9-11). d- N Pr>cJ - 12 (16-18). d '. C. V ,*J • 11 (17-
S>. h^temt Dr D P V ^ 10(15-17) G ineco log* Dr C F e r i* • 11. 13 (*0 -1 2 . dr. S P**cup -1 0 .
2 (9 -M ). d- N Şoa**c4 • 10. 13 (14-1$); C N ru rg * .0 r . C C o v ra - 11. 13(10-12). d*. M
- 10. 12 ( 9 V ) . P e d b tr * O , R Utisa • 11 (14-15). d* U f r ie a • 12 (11-12); R eum ato log* O* C 2 t f a • 1 4 (14-161: Ortopedie Dr Z Popa
0 (i2-*3«. Paihiatrte. Dr. I . G o d n • 12 (9-11). Or C Ste'an -13 (14-16). E ndocrino log ie . Df. E. P w c j • 12 (9-11); P*#>o*og*. Ps*i L B o ii - 11 1*4-16). Derm atologie. Dr. D. A'dea -1 1 . 13 (14-U ) . O .R .L Or E P A .v \ j • 10 .13 (9-11). dr. S B l n -11 (14-16); Neuro logie. Dr. C. Bete* * 13 (15-17).&. U. D v n -1 0 (10-11). T o ilc o lo g ie d in k l . Dr C. 0 . Urau • 11 (12-13). Labo ra to r. C i t i pr S U o so -jo ♦ 10. 11. 12. 13. 14 Ecografle. Or U CA'.n -1 4 (11-13). dr. E. C tjm »• 10 (15-17). d* L. Meg*u * 13 t '5 -1 7 ). dr. C D . U n j • 13 (12*13)
P eM 'u ch iru rg ie p ta a t ic l f i re p a ra to rie , u ro to g * . ra d * to g * p ia V carea boinav^or to (ace ta pyi-J POibtf.rtCJi pe ba*â de b 'e i de ttra te re P U ^ 'c a r ta bofaavfor se (ace la seduf. str. Mo{;<or nr. 32 v la W 43-OO-Oî. in i** o re * 16-17 de luni p in i vnert P a n fa re a boinav’o r la ecograf şi EKG se tace rxanai pe t a r i do t v n ie ^ de la moctai Pcfedno».
FILME7 - 13 IUUE
R e p u b lic a • Un g lg o lo de d o i bani, S U A r p rem ieră (13 ,30 ; 16 ; 18 ,30 ; 21 );
| vineri, s îm bătă , dum inică - sp ectaco le d e n o a p te cu tarif redus d e la o ra 2 3
V ic to r ia - P lăc in ta am e ric a n ă , S U A ( 14; 16 ; 18 ; 2 0 ); A r ta - E u r im a g e s - S fîrş itu l aven turii, S U A , prem ieră ( 15 ; 17; 19; 2 1 )
F a v o r it - A l ş a s e le a s im ţ, S U A ( 13; 15) 17; 1 9 ) * M ă ră ş tl B e a n - o co m ed ie d ezastru . A ng lia ( 15; ■ 17; 1 9 ) .
T U R D A - F o x - R e g ii d eşertu lu i, S U A ( 13; 15; 17; 19)D E J - A rta - S o re a m 3 - C r im ă în 3 tim p i, S U A (15 ; 17; 19; 21 ) G H E R L A - P a c e a - S tu art llttle - Ş orice lu l fam ilie i, SUA ( i
17 ); D etectiv d e vo ie d e nevo ie , S U A ( 19; 2 1 ). Joi închis.
UNIPLUS Radio Luni, 10 iulie P ro g ra m in fo rm a tiv B B C : 6 ,0 0 -6 ,30;8,0 0
8 .2 0 .1 1 .0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 18.00-18,30; 21 ,00 -21 ,30 ,23 ,00 . 6 ,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa . 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C a le n d a ru l z ile i. M e te o . 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 H o ro s c o p . 9 ,0 0 Ş t ir i lo c e le . 9 ,2 0 P ro g ra m u l c in e m a . 9 ,5 5 In fo rm a ţii cultura le . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 .1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17,00 Ş tiri na ţio n a le f i locale.10.00-14 ,00 P u n c t ., ş l de la Zece; 14 ,30-18 ,00 Unip lus a ltem ativ .A & .30 - 2 U 0 0 Trei ceasuri bune.19 ,00 Ştiri locale . 22,00; Ştiri naponale 21-30-6,00; U nip lus nocturn. .
BIBLIOTECI■ B.C.U. ‘‘Lucian Blaga” (strada
Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 14.
■ B iblio teca Ju d e ţe a n ă “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14,00-19,45; marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărâşti - ORAR: luni, miercuri, jo i: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALÂ DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00- 15.00. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.
1 B iblioteca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.
■ Biblioteca G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.
■ Biblioteca A m ericană ”J.F.K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA. .
■ Biblioteca C entru lu i C ultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
■ Biblioteca C entru lu i C ultural G erm an ” llc rm a n n O b e r lh ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca “ V aleriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.
Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
D isp e n sa ru l Policlin ic cu Plată |
instituţie cu vechi: | renume în asigurarea
consultaţiilor medicale, angajează medici de toate specialităţile.
Adresa: Ştefan Ludwig Roth
(fosta Mâloasa) nr. 19.
Tel.: 130330 sau 432.557.
( • y -
1Luni,
m m 1 2 ,0 0 S u rp r iz e , s u r p r iz e . . . ; 1 4 ,0 0
ao m 'an ia J u rn a l: 1 4 ,1 5C iberFan. Lurriea PC ; 15,00 Pro Patria; 1 6 ,0 0 Em isiune în limba m aghiară; 17 ,30 O rice e posibil (s); 1 8 ,0 0 A genţia d e 1 plasare; 18 ,30 U ltim ele ştiri (s); 19,00 A v a n p re m ie r ă Ş tir i; 1 9 ,0 5 C orect!; 1 9 ,1 5 S u n s e t Beach (s); 2 0 ,0 0 Jurnal. M eteo; 20 ,55 la rtă -m ă; 2 1 ,4 5 C u ochii'n 4; 2 2 ,3 5 J u rn a lu l A c a d e m ie i C a ţa v e n c u ; 2 2 ,5 0 C a z u ri ciudate (s); 2 3 ,4 0 Jurnalul de noapte; 2 3 ,5 5 M a re le Jazz.
1 2 .0 0 T ip-Top, I V I V M ini-Top (r); 12,45 Un popas p e săptăm înâ; 13,00 G lo b u l d ra g o n u lu i; 1 3 ,3 0 M edalion de interpret; 14 ,00 Toţi îm p re u n ă ; 1 4 ,4 5 Ş tiri; 1 6 ,1 0 A fa c e r i la c h e ie (r ); 1 6 ,4 5 D om nişoara A ndrea (s); 17 ,35 F em eia m isterioasă (s); 18,30 T e le ju rn a l T V R 2; 1 9 ,0 0 Ştiri b a n c a re şi b u rs ie re . M e teo ; 19 ,05 S e întîm plă acum ; 19,40 Punct şi d e la capăt; 2 1 ,1 5 E dreptul tău!; 2 1 ,4 5 Film artistic; 22 ,40 Lum ea vitezei; 2 3 ,2 0 Ştiri; 2 3 ,2 5 B ucuriile m uzic ii; 0 ,1 5 T V M M esager.'
7 ,0 0 O bservator; a n t o i ţ : 7,55 A erobic show;8 .00 D im ineaţa devrem e; 10,00 Ştiri; . 1 0 ,1 0 G odzila (s); 10 ,30 B ă rb a ţi în n e g ru (s ); 1 1 ,0 0 Aventurile lui S indbad (s); 12,00 S c a n d a lu l (s ); 1 3 ,0 0 Ş tir ile am iezii; 1 3 ,1 5 B alonaşe magice (co .S U A 1992 ); 1 5 ,0 0 V .I.P . (ş);1 6 .0 0 S u fle t reb e l (s); 17 ,00 Ş tir i; 1 7 ,1 5 V o u ă ; 1 7 ,2 0 Lab irin tu l p a s iu n ii (s ); 1 8 ,1 0 C roaziera (s); 19 ,00 Observator; 19 ,55 V o u ă; 2 0 ,0 0 M arele blond cu un pantof negru (co.Franţa 1975); 2 2 ,0 0 O bservator; 22 ,40 Vouă; 2 2 ,4 5 Sem inţe le viitorului (f.SF S U A 1996 ).
» J di'ln°eV proy h s s a T V e a l tău !;
1 0 .0 0 T în ă r şi nelin iştit (s /r); 1 0 ,5 0 Lege şi ordine (s/r); 1 1 ,4 0 Sclavii albi (f/r); 1 2 ,5 0 Ştirile: Pro ŢV; 1 4 ,30 ' J a fu l ( f / r ) ; ' 1 6 ,0 0 . T în ă r şi neliniştit; .16,50 S en s unic;.17,00
.Ş tir ile P ro TV; 17 ,30 'A I şaptelea cer (s); 18 ,30 Seinfeld (s); 19,î)0 Ştirile Pro TV; 2 1 ,5 0 Chestiunea zilei p e scurt; 2 2 ,0 0 Răzvrătirea (thriller S U A 1990); 0 ,1 5 Ştirile Pro TV; 0 ,3 0 ProFm e aici!; 1,00 Buletin olimpic; 1 ,1 5 Lege şi o rd in e , (s ); 2 ,3 0 P r ie te n ie m ortală (f.horror S U A 1986).
10 iulie7 ,0 0 M ila g ro s
S (s/r); 8 ,00 Ta ifas - m agazin matinal; 13,00 Milagros (s ); 1 4 ,0 0 O b ie c tiv - ş tiri speciale (r); 15 ,00 V iper (s/r); 15 ,55 Clip Art; 16 ,00 Salvaţi de clopoţel (s );^ 1 7 ,0 0 V ip e r (s );1 8 .0 0 Focuss; 1 8 ,3 5 Im pact;1 9 .0 0 C av a le ru l rătăcitor (s);
-2 0 ,0 0 Juraţii (c o .S U A 1 9 9 0 );2 1 , 4EL Ş tiri p e scurt. M e te o ;2 2 .0 0 A e ro p o rtu l (s ); 2 2 ,5 0 Caricatura zilei (retrosp.); 2 3 ,0 0 Detectivi d e elită (s); 2 3 ,5 5 Clip Art; 0 ,0 0 Focus. Caricatura zilei (r); 0 ,3 0 Im pact (r). “
TELf 7 7 ,0 0 B u n ăl/c x b c d i m i n e a ţ a ,
Rom ânia; 9 ,0 0 Forţa destinului (r); 10 ,30 C lub A B C (r); 11 ,00 Senzaţional cu D an Diaconescu (r ); 1 2 ,0 0 F ilm d o c u m e n ta r; 1 2 ,1 5 O ra unu a venit (r); 15 ,30 T in e re ţe fără bătrîneţe; 1 6 ,0 0 Post meridian; 17 ,00 Daţi vina p e C orina; 1 8 ,0 0 Prim ul pas (talk showf; 18 ,50 Pronosport;1 9 .0 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G u ra lumii; 2 0 ,1 5 Film documentar;-2 1 .0 0 S e n z a ţio n a l cu D a n Diaconescu; 2 2 ,0 0 Ofsaid; 0 ,1 5 Nopţi albe; 1 ,00 O ra unu a venit.
1 0 ,0 0 C ă s u ţa poveştilor (r); 10 ,30
D o c to ru l c a s e i (r); 1 1 ,0 0 Dragoste şi putere (r); 11 ,30 la-
•m ă a c a s ă !; 1 2 ,0 0 B y e -b y e , genialule! (f/r); 13 ,15 G uadalupe (s); 14 ,00 F em eia vieţii m ele (s/ r); 14 ,50 Antonella (s); 1 5 ,4 5 M ilady (s); 1 6 ,3 5 Dragoste şi p i t e r e (s ); 1 7 ,0 0 C ă s u ţa poveştilor (s); 17 ,15 A casă la bunica; 1 7 ,3 0 Trei fem ei (s); 18 ,30 Ştirile d e Acasă; 1 1 9 ,0 5 , R ăzboiu l pasiunilor (s); 2 0 ,0 0 90 -6 0 -9 0 Fotom odele (s); 2 1 ,0 0 Fe m eia vieţii m ele (s); 2 2 ,0 0 Vînătorul (f.S U A 1980).
- p tE T ^r -1 5 ,0 0 . Retransm isie.EUROPA NOyA-c k t îjş p Ă .T e le 7 ..abc;- 1 7 ,5 0 .. V ideociipuri; 1 8 ,0 0 ‘D a n ie la ; - prietena ta -. realizator D an ie la
" D u m b ra v ă ; 1 9 ,3 0 S p o tu r i şl re p o rta je p u b lic ita re ; 2 0 ,0 0 R etransm isie T e le 7 abc; 2 3 ,0 0 închiderea programului.
Redacţia nu îşi-asum ă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
CABINETMEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,
s t r . P R O F C ţ O R T E A n r .9 (c a rt i& r C r tg o r e s c u ) '
C O N S U L T A Ţ II: r
Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O nco log ie )
L , M i: 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 ”
Dr. VALENTIN POPESCU ( C h i r u r g i e , O n c o l o g i e )
M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1
Dr-DAN-SORIN POPESCU(Urologie)
L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” -2 0 V : 1 6 - 2 0
P R O G R A M A R E - t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4
t n tim p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re . a c a b in e tu lu i
' P O LIC LIN IC A ^ INTERSERVISAN
str. Pascaly nr.5, cart. Ghcorghcni IN T E R N E ♦ C A R D IO LO G IE ♦ NEUROL O G IE ♦ PSIH IA T R IE ♦ E N D O CRIN O L O G IE ♦ REU M A T O L O G IE ♦ ECOGRA - F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D ERM A TO LO G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ O FT A L M O L O G IE ♦ GINEC O L O G IE ♦ O N C O LO G IE ♦ PEDIATRIE
♦ U R O L O G IE ♦ A CU PUN CTU RA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •
Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină
Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (B ioc h im ie - B ac terio log ic Im uo o log ie - P a raz ito log ie D eterm inare R h - Teste de s a r c in ă - A n tig en H B S - E lisa T e s t - E x a m in ă r i cito log ice p e n tru d e p is ta re a ca n c eru lu i d e col u terin - Investigaţii p en tru s te r ilita te a fem inină şi m asculină) Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A
orele 7 - 2 1 M e d i c d c g a rd ă : o r e l e 2 1 - 7 R e z e rv a re , c o n s u lta ţ i i
I a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . ' j
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar
L u n i , 1 0 iu l ie 0 7 :0 0 -1 0 :0 0 PRIMUL SALUT- Ştefan Coroian,
07 :00 Ştiri, 07 :20 Revista presei locale, 7 ,40 Ş tiri pe scurt, 07:50 Horoscop; 07 :00 Ş tiri + Revista presei centrale, 08:20 C D S p o r t- ştiri sportive, 8:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ş tiri+ Revista presei centrale, 09:20 Ce m ai crede lum ea, 10:00-12,00 (Anca Micheti), 10,00 Ştiri + M e te o - ;12 .00 - 15,00 M E SA J FM - Horaţiu Nicoară sau Tudor Runcanu, 13:00 Ş tiri + A fe teo ,15 ,00 -1 8 ,0 0 Caleidoscop CD - Tiberiu C rişa n H 5,00 Ştiri, 15 ,20 Ce mai crede lumea;17 .00 Ştiri+CD Sport; 18 ,00 Ştiri + Meteo 19:00 - 22:00 (Tudor Runcanu sau Horaţiu Nicoară), 22,00 Ştiri pe şcurţ 22:00-24:00 C uiul lu i Pepelea - Tudor Runcanu.
L u n i , 1 0 iu l ie
. 9 .3 0 -R e v is ta presei, P u n ctu l d e v e d e re (1 0 .1 5 ); - C o n cu rsu ri (1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 );1 2 .4 5 -S p o rt pe m apam ond; 1 3 .2 0 -S fa tu l B ă trâ n ilo r -B B C ; 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 S h o w p e e i - C orne lia P a n te a , Io n e l Igna t, 1 9 .3 0 - P o w e r P la y 1 2 .0 0 - 1 8 .0 0 - C A L E ID O S C Q P f m : 2 0 .0 0 - S N r g ia , 2 4 .0 0 -0 1 .0 0 N o p ţ i le C r im in a le - N ic u A le x a n d re s c u , 0 Î .0 0 -6 .0 0 U n d e M a g ic e
L u n i, 1 0 iu l ie StraÂf C o n ta c t ş tir i (buletine d e ştiri de aprox. WMCT 4 minute):
^ RADIO CLUJ ;
C ( ( T 1 ) ) Ş T IR I : 0 9 .0 0 , 1 0 . 0 0 , : 1 2 .0 0 , 1 5 ,0 0 , _______1 6 .0 0 ; B B C -0 6 .0 0 , 1 1 .0 0 ,1 4 .0 0 ,1 8 .0 0 ;6 .3 0 -9 ^ 0 0 - S U P E R M A T I N A L :Ş tir ile lo c a le ,interviuri. H o ro s c o p (6 .4 0 ,7 .2 0 , 8 .2 0 ) , Punctu l d e • 'e d e r e ( 7 .4 5 ) , L in iu ţa d e d ia lo g ( 8 . 3 0 ) ,B u le tin
I r :U er(8.55); 9 0 0 -1 2 0 0 -P A T R U L A D E S E R V IC IU :
5 :0 0 -8 :0 0 Lupta c u S o m n u l 8 : 0 0 - 1 0 8 0 Zona 8 1 0 (m eteo , R evista presei locale , ac tualita tea locală,,trafic,- an unţuri utilitare, ag en d a cu lturală , horoscop). 1 0 :0 0 - 12 :00 T o varăşii m ei; 12 :0 0 -1 9 :0 0 C o n tac t FM.. 1 9 :0 0 - 2 2 :0 0 S eară de seară. 2 4 :0 0 -0 1 :00 Rom ânia - B osnia - via s a te li t - realizator Andu C am pu . Em isiune dedicată păstrării legăturilor cu batalionul rom ânesc aflat la Zen ica cu cei de-acasă. Actualitate, m uzică, dedicaţii.
L u n i, 1 0 iu lie 6,00 Bună dimineaţa.
O emisiune cu informaţii, actualităţi şîm uzică/prezentată de Doina Borgovan. 8 ,00 Emisiunea tn limba maghiară. 10 ,00 -11 ,00 De zece ori România. Prezintă Dan Horea. 11,05-11,15 A patra putere. Prezintă: Vasile Luca. 12,00 Radiojurnal transilvan, 12,45 E m isiunea în lim ba u cra ineană ; 1 3 ,0 0 R adio ju rnal Bucureşti. 13,15-Para/e/e muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. Prezintă George \/ereş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Andrei Huţanu. 18,30 Crochiuri muzicale, prezintă George Vereş. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Ucenicia muze, Redactor: O ana Cristea Grigorescu; 20 ,00 Ştiri. 2 0 ,1 0 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALD6ARD Dr. ANGELACÂLUGĂBU , ;
Str. Prahovei nr. 11- ' (lingă biserica Bob) ' - *
PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi, V -17-20 S î r - - 8-12.
Tel.; 42.56.18; tel/fax:19.14.68
Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de .
UBORATORU, DE SiViTm; MINTALĂ CUJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.
Z ia ru l nostru folosieşte ştiri fu rn iza te d e agenţiile
R O M P R E S şi M E D IA F A X .
Diminuarea surselor de apă potabilă pe globşi aprovizionarea ca alimente
("International Herald Tribune")Nivelul apelor freatice scade pe toate
continentele! Zeci de state întîmpină . dificultăţi din cauza lipsei de apă potabilă. Creşterea populaţiei înseamnă că 80 de milioane în plus, în fiecare an, vor avea nevoie de acces la surse de apă. Aproape toate cele trei miliarde de persoane, care vor apărea în plus, în următoarea jumătate de secol, se vor naşte în ţări unde se înregistrează deja carenţe m ari în -.ce priveşte aprovizionarea cu apă potabilă.
Folosirea excesivă a apei a avuţ loc mai ales în ultimii 50 de ani. Numai după inventarea puternicelor motoare Diesel şi pompelor electrice am putut să extragem apă din pmza freatică în cantităţi mai mari decît simpla ei înlocuire în urma precipitaţiilor. Circa 70 la sută din toată apa,consumată pe glob este folosită pentru irigaţii. Alfe 20 de procente sînt folosite în industrie si
. 10 la sută pentru nevoile locuitorilor. în com petiţia to t mai strînsă pentru resursele de apă între sectoare, aproape întotdeauna agricultura a fost în pierdere.
Cele 1.000 de tone de apă, folosite în . India pentru a produce o tonă de grîu,
cu o valoare de circa 20 de dolari, în ' industrie pot produce o valoare de 50 de ori mai mare.. Urbanizarea şi industrializarea duc la ■ o creştere necontenită a cererii de apă.. Pe măsură ce sătenii din ţările în curs
de dezvoltare se mută în blocuri, la oraş, consumul lor de apă se triplează.
-Totodată, pe măsură ce oamenii, consumă tot mai multă came de vacă, de porc, de pasăre, ouă şi produse lactate, ei folosesc mai mult grîu deoarece animalele şi păsările se hrănesc cu boabe. De exemplu, pentru hrana unui cetăţean american este nevoie de 800 de kilograme de grîu pe persoană, pe an, în timp ce un indian, care consumă mai mult orez, are nevoie de numai 200 de kilograme. Folosirea unei cantităţi de patru ori mai mari de grîu, pe. persoană, înseamnă folosirea unei cantităţi de patra ori mai mare de apă pentru a creşte âcel grîu.
Odinioară un fenomen localizat, lipsa de apă traversează acum frontierele naţionale, via comerţul internaţional cu-'
grîu. Pieţele de import cu grîu cu cea mai rapidă dezvoltare sînt Africa 'de Nord şi Orientul Mijlociu. Aproape toate ţările din această regiune cunosc lipsuri în aprovizionarea cu apă, concomitent c u o creştere rapidă a populaţiei.
în timp ce necesităţile de apă pentru oraşele şi industriile din regiune cresc,
. ele sînt tipic rezolvate prin folosirea apei destinată irigaţiilor. Apoi, pierderile înregistrate sînt compensate pe calea importurilor de grîu. Anul trecut, Iranul a importat 7 milioane de tone de grîu, eclipsînd Japonia şi devenind astfel cel mai mare importator de grîu din lume. în acest an, Egiptul s-ar putea să întreacă Japonia în această privinţă.
Deficitul de apă potabilă din lume creşte tot mai mult, cu fiecare an, ceea ce face şi mai dificilă gestionarea sa. Dacă am decide-subit să stabilizăm pretutindeni apele freatice, pur şi simplu pompînd cantităţi mai mici de apă, recoltele de grîu pe plan mondial ar scade cu circa 160 de milioane de tone, sau cu 8 procente, iar preţurile ar creşte foarte m ult- Dar, dacă deficitul continuă să crească,
suferinţele şi dislocările pe care le va acuza vor fi.şi mai mari.
Dacă guvernele din ţările unde există un deficit de apă potabilă nu acţionează rapid, el se va transforma rapid într-un deficit alimentar. Există riscul ca cererea unui număr, tot mai mare de ţări, cu necesităţi mai mari la im port, să depăşească oferta. Milioane de oameni, cu venituri mici, din ţări deficitare în apă potabilă, vor fi prinşi ca într-o cursă, însetaţi, înfometaţi şi incapabili să iasă din situaţie. Există încă oportunităţi de dezvoltare a unor noi resurse de apă, dar restabilirea echilibrului între cerere şi ofertă va depinde în primul rînd de reducerea cererii, prin stabilizarea populaţiei şi folosirea mai eficientă a apei. Prima măsură în această direcţie constă în eliminarea subvenţiilor la apă, care încurajează risipa. A doua măsură este de a creşte preţul apei pentru a reflecta costurile. A doptarea unor tehnologii noi oferă un imens potenţial de creştere a productivităţii şi folosire a unor cantităţi mai mici de apă. Aceste schimbări se vor produce mai rapid dacă preţul apei îi va reflecta valoarea.
In Cehia, puterea derivă din accesul la fonduri financiare(CTK)
Cazul Băncii de Investiţii a Poştei (IPB) a atras atenţia asupra unui fenomen pînă acum neglijat - faptul că în Cehia adevărata putere derivă din accesul la resurse financiare. IPB, cea mai mare bancă a ţării, a fost pusă sub administraţie forţată în iunie, după o scădere dramatică a lichidităţilor, iar peste cîteva zile a fost vîndută Băncii Comerciale Cehoslovace (CSOB).
“Banca Naţională a Cehiei (CNB), care este împuternicită să exproprieze sau să închidă o institu ţie financiară prost gestionată, ar fi, în circumstanţe normale, o instituţie de control standard, investită cu prerogativele corespunzătoare. Conexiunea dintre politică şi. sectorul financiar transformă însă CNB într-un cal de bătaie al luptei pentru putere”, notează
Ivan Jemelka în cotidianul economic "Hospodarske Noviny" la 3 - iunie.
Potrivit ziaristului, fostul partid de guvernăm înt şi actualul lider al opoziţiei ODS (Partidul Civic-Democrat) şi-a datorat probabil forţa politică influenţei de care se bucura în conducerea IPB. “Fluxurile financiare au fost reorientate, fără îndoială, de ia sfera economică spre cea politică, pe altă cale”, arată analistul politic Rudolf Kucera. Cealaltă cale este fără îndoială linia CSOB - coaliţia guvernamentală actuală, cu sprijinul tacit al preşedintelui Havel. “Figurativ vorbind, CNB ’ a jucat rolul dispecerului feroviar care trimite un tren încărcat cu bani de la un Vaclav (Klaus, fost premier) Ia altul”, scrie ziaristul ceh.
Alianţa dintre sectorul bancar şi sfera publică a fost creată de fostele guverne de dreapta, care
au folosit primele cinci bănci din Cehia, rezultate din spargerea monopolului de stat, ca instrument de impunere a program ului lor po litic - scoaterea economiei de sub ju risd ic ţia statu lui. Fostul premier ODS Vaclav Klaus a explicat că instituţiile financiare urmăreau în primul rînd să aducă la loc capitalul lipsă şi nu dădeau atenţie modului cum decurge privatizarea. “Guvernul a încurajat această situaţie pentru ca băncile să poată susţine cu credite dezvoltarea afacerilor de anvergură”, arată ziaristul.
Politicienii erau recunoscători pentru elogiile ce li se aduceau, care nu ar fi fost posibile fără disponibilitatea băncilor de a acorda credite riscante, managerii instituţiilor financiare erau recunoscători pentru salariile de vis şi şansa de a obţine o bucată din proprietatea
statului, iar privatizaţii erau recunoscători pentru avantajele care ie reveneau. Acest lanţ al recunoştinţei a creat o alianţă puternică, ce se m enţine şi astăzi. Ivan Filip, fost ministru de Finanţe al ODS, descrie pe scurt principiul de funcţionare al sistemului; o sponsorizare cadou în schimbul unui credit. “Cît timp CNB a tolerat această situaţie, totul a fost bine. Dar cînd a scumpit creditele, în 1997, a provocat nemulţumiri, pentru că lucrurile s-au complicat”, scrie Ivan Jemelka.
La sfîrşitul primei runde de privatizare, în 1996, patru din cele cinci bănci au fost vîndute unor investitori internaţionali, după ce datoriile lor au fost achitate din bugetul de stat. Au fost impuse totodată reguli stricteşi măsuri de austeritate. Un număr de 17 bănci mici s-au prăbuşit, afectînd mii de mici investitori. Instituţiile
financiare au devenit obiectul furiei publice. Managerii lor păreau să scape de pedeapsă în cazuri evidente de fraudă sau neglijenţe.
La finele lu i 1999, preşedintele Havel a avertizat că sistemul bancar cch îşi pierde credibilitatea şi i-a acuzat pc reformatori că, în loc să creeze o piaţă liberă, au creat un "capitalism mafiot" - aluzie la situaţia IPB. La 16 iunie, într-o demonstraţie dc forţă, IPB a fost înconjurată dc trupe antitero, iar u lterior a fost vîndută conglomeratului belgian KBC. Guvernul a afirmat că a acţionat de urgenţă pentru a preveni falimentul băncii şi repercusiuni economice masive, Vaclav K laus susţine însă că preluarea şi vinderea au fost bine p regătite şi din timp, acuzînd Banca Naţională, guvernul şi KBC de complot.
Globalizarea înlocuieşte naţionalismul?) Să nu contăm prea mult pe aceasta("International Herald Tribune")
De obicei, suporterii globalizării argumentează că, din cauza progreselor tehnologice, suveranitatea naţională este pe cale de dispariţie. Globalizarea face ca finanţele şi industria să scape de sub controlul statului, în timp ce reglementările naţionale devin caduce, iar suveranitatea naţională un principiu golit de conţinut. Ei nu sînt singurii care afirmă că sistemul internaţional, de tip Westphalian - care guvernează relaţiile, internaţionale din 1648 şi se bazează pe principiul unei suveranităţi naţionale absolute - este demodat. Circulă acum ideea, preluată din sfera politică, conform căreia, pe de o parte, suveranitatea naţională lasă loc regionalismului, iar pe alta, descentralizării şi instituţiilor internaţionale. Este citat cazul Uniunii Europene, chiar dacă este singurul valabil. Unul din argumentele preferate în cercurile academice susţine că naţionalismul este principalul responsabil în ce priveşte declanşarea războaielor şi că, atît timp cît vor fi naţiuni, va exista şi un naţionalism generator de moarte. Să ne scăpăm de statul naţional şi problema violenţei de stat va fi rezolvată.
GuvemuL suedez a organizat luna aceasta o conferinţă pe. tema prevenirii conflictelor internaţionale. La ea au participat un mare număr de organizaţii neguvermentale şi reprezentanţi ăi - comunităţii academice care se ocupă atît de aspectele teoretice, cît şi de cele practice ale prevenirii conflictelor, precum şi de “conceptul modera al suveranităţii se stat”. •
în term enii actualelor legi internaţionale, ONU este singura autoritate care poate conferi legitimitate violenţelor folosite în scopul contracarării altor violenţe. Dar această prerogativă este limitată de exigenţele vieţii de zi cu zi, ca de exemplu cînd Consiliul de Securitate nu poate ajunge la un consens asupra unei acţiuni sau cînd un membru al Consiliului este el însuşi răspunzător de perpetuarea unor violenţe ca în Cecenia. ONU nu are nici un fel de statut democratic independent, sau moral, deşi Secretariatul a reuşit să- instituie o anume autoritate proprie, deseori împotriva voinţei unor state membre. Majoritatea statelor membre ale ONU nu Sînt democratice. Totuşi, se poate afirma că’ONU este cea mai bună
sursă de autoritate pe plan internaţional, avînd. în vedere că m ajoritatea zdrobitoare a statelor naţionale a decis sâ-i confere această autoritate. în consecinţă, ele au acordat organizaţiei mandatul de menţinere a păcii şi securităţii în lume.Jn această situaţie, organizaţiile neguvernamentale au devenit o forţă importantă în comunitatea internaţională. Dar, deşi au idealuri înalte şi sînt devotate unor cauze corecte - definite astfel de lumea occidentală - nu au un mandat propriu, dem ocratic acordat, de îndeplinire a acestui rol pe plan internaţional - similar celui al grupurilor de acţiune ale cetăţenilor din interiorul democraţiilor.
Organizaţiile, neguvemamentale, sau NGOs, depun eforturi mari şi onorabile de mediere a conflictelor şi de sprijinire a . victimelor violenţei, dar pretenţia lor de a juca un rol politic în afacerile internaţionale este lipsită de suport; ele
-au mai puţine drepturi să vorbească în numele cuiva decît guvernele naţionale.
Chiar şi un guvern nedemocratic are o relaţie strînsă cu cei guvernaţi, fie şi numai pentru că aceştia se supun autorităţii respective. Pot să nu o facă,
revoltele sau revoluţia sînt întotdeauna o opţiune.
Organizaţiile neguvernamentale au conlucrat cu succes cu guverne înclinate să le acorde simpatie. Ele au. obţinut astfel semnarea unor acorduri internaţionale, ca cel de oprire a fabricării şi amplasării minelor terestre şi cel de creare a unui Tribunal penal internaţional pentru crime de război,
Ele reprezintă o mobilizare pe plan internaţional a oamenilor cu vederi liberale şi cu o viziune globalistă distinsă. Ele doresc să se pună capăt recurgerii ja violenţă în. conflicte internaţionale. în acelaşi timp, ele susţin că tot comunităţii internaţionale îi revine responsabilitatea de a interveni pentru prevenirea sau stoparea nu numai a conflictelor violente din interiorul unor ţări, ca în Kosovo şi în Somalia ci şi, posibil, în viîtor, a celor. din Congo sau Zimbabwe.
Dar o premisă fundamentale greşită stă la baza tuturor acestor eforturi, şi anume că războiul şi conflictele violente pot fi abolite şi că ele nu fac parte pentru totdeauna din natura umană. Ar fi fost bine să fie aşa. Dar evidenţele, încă de la începutul lumii, demonstrează exact contrariul. E fortul de lim itare a conflictelor şi îmbunătăţire a societăţii internaţionale este unul nobil, dar trebuie să avem speranţe mai modeste. Vom obţine astfel instituţii mai bune, nu o natură umană mai bună.
FRANŢA - “ o ţară cu
două viteze” în privinţa
viitorului Europei
(AFP)G uvernul francez a
adop tat o atitud ine rezervată faţă de discursul cu privire la Europa al p reşed in te lu i Jacques Chirac, pe care s-a abţinut să şi-l asume, preferind să-l p r e z in te . ca pe o. “contribuţie”, şi nu ca pe o poziţie a Franţei.
Dezbaterea referitoare la v iito ru l E uropei “s-a îmbogăţit şi mai mult” cu discursul preşedintelui, a declarat - la 28 iunie - în A dunarea ■ N aţională (C am era In fe rioară a Parlam entului Francez), şeful diplomaţiei franceze, Hubert Vedrine, ca răspuns la o în tre b are a unui deputat de centru. “Este o contribuţie importantă”, a com entat Ia rîndul său, m inistrul delegat pentru prob lem e europene (în Ministerul dc Externe al Franţei), Picnrc Moscovici. E ste "u n d iscurs al reflecţiei", un mod dc a vedea lu c ru rile al p re şe d in te lu i. P rim ul m in is tru “ nu sc sim te angajai”, a dat asigurări un responsabil francez cc a dorit să -ş i păsireze anonimatul.
D eocam dată , LioncI Jospin tace, cu riscul dc a da im presia că există o d ive rgen ţă în ceea cc priveşte analiza între cei doi lid e ri la v îrf au Executivului francez, în momentul în care Franţa preia - cu începere de la 1 iu lie - p reşed in ţia sem estria lă a U niunii Europene (UE).
Lionel Jospin (socialist) , şi Jacques Chirac (conservator) coabitează în fruntea Executivului, cu ' toată că sînt rivali pe scena politică internă franceză. A ceastă sub tilita te a . sistemului politic francez nu a împiedicat - niciodată pînă acum - Franţa să-şi exprime părerile cu privire la Europa printr-un singur glas.
Hubert Vedrine insistă asupra convergenţei dintre preşedinte şi premier în p riv in ţa p rio rită ţii ce trebuie acordată actualei reform e in stitu ţionale . “Este un test privind voinţa de re fo rm ă în cadrul «C elo r 15». D acă nu sîntem capabili să reuşim, toa te re f le c ţii le foarte interesante (referitoare la v iitorul Europei) vor fi
•lipsite deŢundam ent”, a spus el. “ în acelaşi timp, guvernu l francez pare foarte stinjenit de luările de poziţie ale şefului statului în favoarea unui Constituţii pentru Europa, elaborată de un grup pionier”.
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
K i '
Iicyuatonior din Transilvania şi
Ungaria.
A C T U A L IT A T E A C U L T U R A L A
C lu b d e v a c a n ţă la C C Fc e n t r e L a -C e n t r u l C u ltu ra l f r a n c 1 ! s F ra n c e z d in C lu j-N apoca va c lu 3 -n a p o c a I^ n c ţio n a , p în ă la sfîrş itu l . lun ii iu lie a .c . , C lu b u l d e
v a c a n ţă d e s tin a t co p iilo r în tre 5 şi 16 an i. A ctiv ităţile s e d e s fă ş o a ră d e luni pînă vineri, in tre o re le 9 -1 3 , scopul aces to ra fiind acela d e a utiliza lim ba fra n c e z ă în cadru l unor ateliere d e creativ ita te . în p rim a sâ p tă m în ă de activitate, co p iii m ai m a ri a u re a liz a t o p rim ă ed iţie a z ia ru lu i d e v a c a n ţă , intitu lat “C a n ic u le ” , ia r cei m ici un sp e c ta c o l d e m a rio n e te . Copiii ca re d o re s c s ă f ie a c to r i, z ia r iş t i, rep o rte ri sa u interpreţi s înt inv itaţi s ă s e în s crie la C L U B U L U E V A C A N Ţ Ă a l C entru lu i C u ltural Francez. In form aţii la n u m ă ru l d e te le fon 1 9 -85 -51 , între o re le 9 -1 3 şi 1 4 -1 7 .
S ta g iu n e a e s tiv a lă a F ila rm o n ic ii
F ilarm on ica d e S ta t “Tran silvan ia" ne invită la c o n c e rte le p ro g ra m a te în cadru l stagiunii es tiva le : m îin e , 11 iu l ie , la o ra 19 , concertul O rchestre i d e c a m e ră a Filarm onicii; conducerea m u zic a lă A lb e r t M a rk o s , solistă Z ita M agyari. In program : G .F . H a e n d e l - C oncertu l pentru o rg £ în sol m inor; G .F . H a e n d e l - Concertul p e n tru o rgă în s i b e m o l m a jo r; J . H aydn - "U ltim e le ş a p te c u v in te a le M întu itoru lu i p e ' cruce" (frag m en t). T o t în a c e a s tă sâptăm înă, v in e r i, 14 iu lie , la o ra 1 9 , O rch e stra de cam eră a F ila rm o n ic ii d ir ija tă d e A lb e r t M a rk o s şi a v în d -o ca so listă p e Z ita M a g y a r i, va susţine u n program c a re inc lude: I.S . B arb e r - Adagio: E . Terănyi - C o n ce rtu l p en tru o rg ă şi orchestră d e coarde; W .A . M o za rt - S o n a ta pentru orgă ş i o r c h e s tr ă d e c o a r d e ; W .A . M o z a r t - D ivertism ent în re m ajo r. A m b e le concerte vor a v e a loc în B iserica "Sf. Mihail".
S p e c ta c o lu l o m a g ia l C ÎN T E C E L E C L U J U L U I
Fund aţia C u ltu ra lă M itropolit A ndrei Şaguna o rg a n iz e a z ă s p e c ta c o lu l o m a g ia l C în tc c o le C lu ju lu i dedicat în d ră g ite i in terprete d e m uzică popu lară ro m â n ea sc ă , A N A P O P C O R O N D A N . S pectaco lu l va a v e a loc la C a s a d e Cultură "G e o rg e C oşbuc" d in D e j, jo i, 13 Iu lie a .c ., cu în c e p e re d e la o ra 18.
C lu je n ii în v a ţă lim b a a rm e an ăR e c e n t , r e la ta m c it ito r ilo r n o ş tri d e s p re
in iţiatjva com unităţii arm eneşti din oraşul G herla do a înfiinţa în localita te un curs d e învăţare a lim bii arm ene. In u rbea d e p e S o m eş trăiesc p e s te 6 0 de fam ilii d e a c ea s tă e tn ie , dar foarte puţini cunosc lim ba. C h ia r d e a c e e a , filiala locală a Uniunii A rm en ilor a o rg a n iza t un curs de şase luni. frecventat m a i a les d e tineri. Cursul s-a bucurat de m a re su cces , e l fiind im itat şi de co m unita tea a rm e n e a s c ă din municipiul C luj- N a p o c a . S u b c o n d u c e re a unu i a rm e a n din oraşu l G heri3 , G a b r is M a r ta ia n , în prezent 2 0 d e clujeni în v aţă lim ba a rm e a n ă ; C urios, printre e i s e a f lă ş i fo a r te m u lţ i c o p ii d e a ltă naţionalita te . L a sfîrşitul cursului tinerii clujeni v o r efectua o viz ită com unităţii arm eneşti din v e c h e a A rm enopolis , u n d e vo r fac e cunoştinţă şi c u tradiţiile şi ob iceiurile arm en ilo r din oraşul G h e r la . D e a s e m e n e a , o a s p e ţii c lu jen i vo r ad m ira şi tabloul lu i R u b en s "C oborîrea lui Isus d e p e C ruce", e x p u s v iz ita to rilo r C ated ra le i A rm e a n o -C a to iic e d in G h e r la . în p rezent, la b is eric a a rm e n e a s c ă d in G h e rla slujbele se ofic iază în lim ba... m a g h ia ră . P o a te peste cîţiva an i (sau şi m a i curînd) s lu jbele vo r fi ţinute îh lim b a arm ean ă . SZ . C s .
‘T r io tra n s ilv a n ” la Y ze u reL a s fîrş itu l s ă p tă m în ii t re c u te , în localitatea
fra n c e ză Y ze u re (un orăşel în fră ţit cu G herla), s -a desfăşurat tradiţionalul festiva l d e folclor ce s e o rgan izează în fiecare v a ră .-A u participat fo rm a ţii d in m a i m u lte ţă r i, p rin tre ca re şi R o m â n ia . Ţ a ra noastră a fost reprezentată de Ansam blu l d e c în tec a şi dansuri “A rd ea lu f al C a s e i d e cultură. T o t în cadru! festivalului au ev o lu a t pe sc en a C entru lu i cultural din Yzeure şi m em brii cu noscute i fo rm aţii instrum entale “T r io u l tra n s ilv a n ” . Form aţia condusă de Em il M ih a i a re p u rta t un m a re s u c c e s , m uzica p o p u la ră r o m â n e a s c ă b u c u r în d u -s e d e ap recierile publicului. D e as em en e a , dansatorii (p rin tre care şi 2 0 d e copii!) a u înc în tat publicul cu o suită d e dansuri popu lare d e pe valea Som eşulu i M ic.
L a sfîrşitul aces te i luni T r io u l transilvan" va fi p re z e n t la m a n ife s tă r ile cu ltu ra l-a rtis tice o rg a n iza te la H a n o v ra , cu o c a z ia Expoziţiei m ondiale. SZ. C s .
M a e s t r u ] Ionel PANTEA -d o c t o r . ţ j a u o H * ( f t t u s n
ni Slcnî) cinici î>c ^ in ţicn• U n artist care, ş i atunci cînd zîmbeşte, cîntă
n
Sîmbătă, hţ amiază, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima " din Cluj-Napoca s-a desfăşurat ceremonia-de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa artistului liric de renume internaţional Ionel PANTEA, personalitate complexă a muzicii şi artei scenice, profesor şi interpret, mentor al unor generaţii de slujitori ai cintului care onorează astăzi, prin prestaţia lor, marile scene ale lumii. A fost sărbătorit, aşa cum o merită, un artist cu o ştiinţă a cîntului atent cizelată - creator de roluri din repertoriul de bas-bariton, interpret de oratoriu şi lied, director de scenă şi pedagog - pe care o împărtăşeşte discipolilor de azi, mulţi dintre ei reprezentând şcoala clujeană de canto.
C u v în tu l in troductiv a a p a rţin u t rec to ru lu i A cadem ie i d e Muzică “G h. D ima", prof. univ. A u re l M arc ; prof. u n iv . A le x a n d ru F ă rc a ş , rem em orînd un timp care a început să se depene în urm ă cu 4 0 de ani, a susţinut Laudatio pentru m aestrul Ionel P A N T E A , text din cuprinsul căruia â m re ţ in u t u rm ă to a re le : “lo n e j P a n te a (personalitate artistică, u m a n ă, personajul care şi a tu n c i c în d z îm b e ş te c în tă , c e rc e te a z ă , observă şi c re ează ) es te g reu d e surprins în to a tă p le n itu d in e a . S tu d ii le m u z ic a le la C onservatoru l "Gh. Dim a" din C lu j-N ap o ca au fost d e bun augur, dascălii săi; A lbert D ’A ndre - canto, E u g en Lazăr şi A nghel lonescu-A rbore - operă, A dorjan llona - Jied, Lucian Surtaşiu şi Dorin P op - dirijat cor. C onstantin R îp ă - solfegiu, V a s ile H e r m a n - a r m o n ie , L iv iu C o m e s - c o n tra p u n c t, G h eo rg h e M e riş e s c u şi R o m e o G hircoiaşiu - istoria m uzicii, E va R a d e ş - pian, loan N ico la şi Traian M â rza - folclor, au surprins tot c e e a c e Ionel P A N T E A putea valofica din c e e a ce M u za i-a dăruit în 7 august 19 41 , cînd S T E A U A sa strălucea în sem n d e bun venit deasu pra minunatului oraş băn ăţean - T im işoara. R ezo n an ţa num elor citate m ă scuteşte d e orice com entariu întrucît, asem eni lui Io n e l P A N T E A , şl eu port în toată fiinţa m e a ad înc respect şi preţuire acelo raşi dascăli, pentru tot ceea c e sînt as tăz i. ( ...) D u p ă absolvire şi licenţă, stud iază cu S te la S im onetti, al cărei as istent va fi (1 9 6 4 - 1 9 6 7 ). E s te aceasta perioada în ca re se afirm ă p e p la n in te rnaţion a l, prin c u c e rire a laurilo r Concursului Robert Schum ann, Zw ickau , 19 66 - Prem iul I. In urm a palm aresului obţinut c ît şi a valorii profesionale, la recom andarea m aestrului Sigism und Toduţă, i se acordă bursa G . von H erder, p e care o fructifică studiind la Hochschule fur M usik und Darstellende Kunst din V ie n a , cu E m m ie S ittn e r - canto, E rich W e rb a - lied şi A lexan d er Kolo - operă. Ş e d erea la V ie n a s-a dovedit p lină d e satisfacţii p rofesionale, întrucît sub în d ru m a re a m aeştrilor, artistul a 'd o b în d it m aturitate confirm ată pe deplin la concursurile in te rn a ţio n a le “P rim ă v a ra la P ra g a " , 1 9 6 7 - Prem iul III, "G eorge Enescu", Bucureşti, 1 9 6 7 - Prem iul II, "Fr. Vinas", B arcelona, 1 9 6 7 - Prem iul I, "M aria C anals", Barcelona, 1 9 6 8 - Prem iul I, "Interpretare artistică", G en e va , 1 9 6 9 - P rem iul I
-----------------------------------
şi, în fine, M iinchen,1 9 7 0 - P re m iu l II.D u p ă .a c e s te ) răsunătoare realizări I in tră în a t e n ţ ia ' in s t itu ţ iilo r d e spectacole europene şi se stabileşte pentru un tim p la opera din B ern a (E lv e ţia ). ( ...)R even irea la catedră s-a petrecut începînd cu 19 74 , cînd Io n e l P A N T E A a înţe les că ! are o datorie de s u fle t ' şi nu u n a p o litic ă , an u m e a c e e a d e a I îm p ă r tă ş i- m a itin e re lo r ta le n te din e x p e r ie n ţa şiprofesionalism ul său.C a lector la d iscip linele lied, canto şi o peră reuşeşte să im prim e un nou spirit d e m uncă şi creaţie artistică prin structurarea unor montări de spectacole cu studenţi: N u n ta lu i F ig a ro d e M ozart, C ă s ă to ria se c re tă de C im arosa, D rep tu l la v ia ţă d e T . Jarda, B ărb ie ru l d in S e v illa de Rossini, D ’a le c a rn a v a lu lu i d e H ary Bela. (...) Discipolii lui de atunci se num esc, şi azi, Emil G herm an, G heorgh e Roşu, M ihai Zam fir, E lena Andrieş, Liliana B izineche, Marton M elinda, M aria G eorgescu , Tra ian A ga, A lexandru A gache, E va S zatm ari, D an a Pătru , Petre G hilea, Ion Micu, D a ro c z i T a m â s , M irc e a S â m p e tre a n , D o in a N eculce , C orina C irca , Lucia C icoară, Constantin N ica etc . (...) C rezu l maestrului s -a im plem entat şi apoi s -a răsfrînt benefic şi asupra instituţiilor profesioniste clujene, O pera M aghiară de S tat şi O pera R om ână din C iuj-Napoca, instituţii care l-au avut ca regizor, respectiv director artistic. (...) La solicitarea directorului Conservatorului din Luxem burg (unde s -a stabilit - n.n.), în septem brie 1 9 8 5 în fiin ţe a ză C la s a de o p e ră , p e care o conduce şi în prezent.
... C ă A lm a M a te r ocupă un loc distinct şi unic în cariera m aestrului o dovedesc şi program ele de transfer, inform atic, profesional, prin realizarea cu clasa pe care o conduce la Luxembourg şi
Orchestra sim fonică a Academ iei de M uzică “Gh. Dima" a spectacolului cu opera D on G io va n n j de W .A . M ozart, la C lu j-N apoca şi Luxembourg sau antrenarea O rchestrei simfonice a Academ iei de M uzică "Gh. D im a” în programe de vacanţe m uzicale la Balaton (U ngaria). Toate acestea ne confirmă că , asem eni lui Erich Bergel, Yannis Xenakis, Ion Holender, Dem etrius Popp, M ariana Nicolesco, Christfried Brodel, W alter Haupt, Marin Constantin, ca re au prom ovat şi p rom ovează valorile şcolii m u z ica le superioare clu jene pe . to a te m e r id ia n e le , şi Io n e l P A N T E A , ca am basador autentic al culturii m uzicale şi artei lirice rom âneşti, es te în c ă un co m ponent al florilegiului D octor Honoris C ausa, că onorează şi este onorat la rîndu-i de înaltul titlu”.
Hotărîrea Senatulu i privind acordarea titlului de Doctor Honoris C au sa a fost prezentată de conf. u n iv . d r. P a v e l P u ş c a ş , secretar ştiinţific al Senatu lu i. În m în a re a diplom ei a p rec ed a t cuvîntul maestrului, în noua calitate: un cuvînt, asem en ea une i confesiuni lirice despre cînt, cuvîn t şi sp irit, s tră lu c ito r şi subtil, inv itînd asistenţa la o participare profundă, subliniind un parcurs ce se asociază plenitudinii vieţii în acest concert magnific al universului.
0 *at f aţ.S<a«<a|ltat»tTţlliBŞ»tt?a»Uaa Ifaffa«aaih»alatC*hriraţl1,ariaaMcţ&afafK3H*liarfa92(rţ|ft.Y(f'3Ar%aM<a.ăiaanilaBcaaţtafB,
*acUbţtriflt*a(«T C infrle ţţinţctcr feţe ■» er»»hto»«rrrf—*Tr irlln riafillţliirlrgrf||lMiartniMi^ w ţw>>arir«H»aiT
Omiftte Hinklcr
îicturti (tesfa
Br*r*(raM»baa Barnittabetţiett(lt8ac4eiiatll#e«aaartacrw (T*t»trwfq ■ fafcfcrtyttnK (ira ttu ti tari ratanf.
t i. kaM<M*333aa*3nilMa9nR.
tarta- taalti a •
Nu ştiu cîţi profesori de la Facultatea de Litere a Universităţii “Babes-Bolyai” au titlul de. DOCTOR HONORIS CAUSA. J n 3 iulie a.c., Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu a decernat acest înalt titlu domnilor Dimitrie Vatamaniuc din Bucureşti şi profesorului dr. O nufrie V inţeler din Cluj-Napoca. într-o ambianţă sărbătorească, în prezenţa unui numeros public de. elită (sala a fost neîncăpătoare), rectorul Unuiversităţii, prof. dr. Dumitru Pop-Ciocoi şi decanul, prof. dr. Pamfil Matei (acesta a citit Laudatio) au prezentat în termeni elogioşi activitatea didactică şi ştiinţifică a profesorului universitar Onufrie Vinţeler.
Sînt unul dintre cei care am fost repartizat la Universitatea “Babeş” în acelaşi an (1957) cu profesorul O n u frie V inţeler, pe atunci preparator principal.’ în această'perioadă de peste patru decenii am urmărit întreaga activitate a colegului Vinţeler. Ea este nu numai foarte bogată, dar şi diversificată. Este destul să amintesc doar faptul că domnia sa a ţinut peste 500 de comunicări în ţară şi peste hotare. Majoritatea acestora au fost publicate, altele sînt înaintate spre publicare. Menţionăm aici numărul
mare de lucrări publicate, peste trei sute, între care: studii şi articole, cărţi, cursuri, note, cronici, recenzii. în cadrul preocupărilor sale ştiinţifice este bine să relevăm că domnia sa s-a afirmat în mai multe domenii lingvistice. Astfel, s-a dovedit un excepţional lexicograf, dicţionarele elaborate de dînsul (în colaborare sau singur) circulă în toată ţara şi în Republica Moldova. A scris şi a publicat num eroase studii din dom eniul onomasticii (toponim ie, microtoponim ie, antroponimie). S-a preocupat de raporturile româno-slave, a publicat lucrări de lexicologie, morfologie, de sintaxă şi nu în ultimul rînd de etimologie. Nu a omis nici moştenirea ştiinţifică a unor personalităţi de seamă din Cluj şi din alte părţi. Chiar şi din această succintă enumerare se poate constata că domnul Onufrie Vinţeler are în palmares un larg diapazon de probleme. Sînt bucuros că am putut fi prezent la decernarea înaltului titlu ştiinţific. Ga prieten şi colaborator îi doresc lui Firuc, în primul rînd sănătate, multă sănătate, ca să-şi poată realiza planurile, şi succese în toate domeniile.
loan SEMENIUC
Aici ar putea fireclama dumneavoastră
POVESTE DESPRE EROI, FfIPTE SI OAMENII DE AZI Al APUSENILORm m m n .
H â l l l l l - C L i l C
■ III
t .............................: .....1 . :%MSMsJB R iflfl f A r l i "
. f f z - w v z m W ' i . *
if f it ia r r i<iK A
După cum am mai anunţat, sîmbătă şi duminică (8, 9 iulie a.c.), Mărişelul şi-a chemat, fiii la o
întîlnire de suflet, pentru moştenire generaţiilor care le-aurememorarea faptelor eroice de urmat exemplul lor de viaţă şi deacum mai bine de 150 de ani, din jertfa, puse în slujba poporului,-timpul Revoluţiei de la 1848-’49, Pelaghia Roşu şi Avram Iancu.si cinstirea celor care au lăsat “Zilele Mâriselului” au fost marcate
Cu sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel se încheie prima jumătate a anului. în programul jubiliar au fost incluse unele teme de mare actualitate, cum este locul şi rolul femeilor în viaţă. Discutarea problemei s-a făcut la 25 martie, cu ocazia sărbătoririi femeii prin excelenţă, Sfînta Maria, care prin acel DA spus arhanghelului, a devenit colaboratoare la opera Mîntuirii. Festivitatea principală a avut loc, natural, la Nazaret, şi a devenit o celebrare a demnităţii femeii.Femeia ideală - MARIA - nu anulează contribuţia celorlalte femei. în planul divin, femeia a fost creată “asemenea bărbatului” (Gen. 2,18); pentru a corecta situaţia de , inferioritate în care a " adus-o neînţelegerea demnităţii ei, Isus, prin v indecarea femeii gîrbovite (Luca 13, 11- 13), a arătat că femeia trebuie să ţină capi sus. în această viziune a femeii, egală dem nitate cu bărbatul, dar diferită şi com plem entară lui, B iserica Catolică îndemnă femeile să fie prezente şi în viaţa C etăţii, nu pentru a im ita caracterul bărbatului, ci pentru a aduce notele specifice feminine.
Tot cu gîndul acesta, Sf. Părinte loan Pai II, în octombrie 1999, a declarat Patroane Europei, pentru Mileniul II, trei sfinte. Patronii M ileniului I fuseseră proclamaţi Sfinţii Benedict, Ciril şi Metodiu. Era mileniul migraţiunilor, aj încreştinării popoarelor, al renaşterii civilizaţiei prăbuşite. Mileniul II este patronat de Sf. B rig ida a Suediei, Sf, Caterina de Siena (Italia) şi Sf. Teresa
Sfînta Brigida (Bridget) a Suediei (1303- 1373) a fost, în prima parte a vieţii, laică şi căsătorită, mamă a opt copii, printre care Sf. Caterina a Suediei. împreună cu soţul său au deschis un mic spital, în care chiar ea îngrijea
marile probleme ale epocii. De la apostolatul în lume (lupta pentru viaţa curată, pentru sfinţenia familiei, asista condamnaţii Ia moarte) pînă la admonestarea clericilor şi la insistentele îndemnuri adresate Papii dc a-şi relua reşedinţa
dea lecţii principilor.. însoţită de Ulf a făcut pelerinajul clasic la Compostella, iar după moartea soţului, în Ţara Sfintâ. La întoarcere
Benedicta a Crucii, evreică încreştinată. Sînt. s-a oprit la Roma, unde s-a stabilit pînă laprezente toate dimensiunile Europei: Sf. Benedict, din Italia, părintele monahismului occidental, al misionarismului şi al culturii Apusului; fraţii greci Ciril şi Metodiu, trimişi în misiune de Roma, încreştinătorii lumii slave şi întemeietorii culturii slave; Sf. Brigida vine din Scandinavia şi ajunge Ia Compostella (Spania) şi Roma; Sf. C a te rin a , prin corespondenţa ei, dă sfaturi (unele imperative!) conducătorilor de Cetăţi şi State din toâtă
săracii. A fost chemată şi la Curtea Suediei să; la Roma; la sfaturi, pe ton imperativ, adresateregilor, seniorilor, nobililor, ca să conducă treburile spre îndeplinirea binelui comun al oamenilor, în spirit de justiţie şi caritate; ca şi
sfaturile date simplilor cetăţeni să se implice în activităţile obşteşti. Iată deci, în
secolul XIV, o teoreticiana a politicii! Iar pentru doctrina expusă în
Dialog despre Divina Providenţă şi Rugăciuni, şi-a meritat titlul de Doctor al Bisericii (1970); în 1939 fusese proclamată, alături, de Sf. Francisc de Assisi, patroană a Italiei!
Sfînta Teresa Benedicta a C ru c ii - îndeobşte
g imm cunoscută sub numele ei,S S » Edith Stein (1891-1942) - ne introduce în
- evenimentele tragice ale secolului XX, cu speranţele şi falimentele sale. Evreică germană, a făcut studii stălucite de filosofie, istorie şi limbi. Doctor în filosofie (specializată în fenomenologie), a fost asistentă universitară. Întîmplător citeşte scrierile Sf. Tereza de Avila, ceea ce o conduce la convertire (1922), ajutată şi de tomism. E profesoară creştină, apoi alege viaţa contemplativă a Carmelului, după ce a lăsat p.agini rem arcabile despre bogăţia feminină şi misiunea femeii sub aspect uman şi religios. Întîlnirea cu creştinismul nu a dus-o la repudierea rădăcinilor ebraice; dimpotrivă, a recunoscut împlinirea profeţiilor în Cristos cel Răstignit. Nu putea şti dinainte că va repeta jertfa Mielului nevinovat; a murit gazată la Auschwitz-Birkenau. V ictim a inocentă, propusă azi ca patroană, este un memento care, pe de o parte arată la ce duce violarea drepturilor fundamentale ale omului; pe de alta, ne îndeamnă pe toţi, de etnii, culturi, religii diferite, să ne acceptăm unii pe alţii, ca să formăm o societate frăţească.
O Europă care ar substitui toleranţei şi respectului universal indiferentism ul şi scepticism ul, ar fi expusă repetării totalitarismului, cu ororile sale. Toti creştinii,
moarte. Cînd a rămas văduvă, ascultîndu-şi chemarea, s-a consacrat reculegerii. A fost învrednicită cu viziuni şi darul profeţiei, pe care le-a împărtăşit şi altora şi a întemeiat ordinul călugăresc al Preasfintului Mîntuitor, zis al “brigitinelor”. - ■
Sfînta Caterina de Siena (1347-1380) a avut o fizionomie unică şi un rol unic în istoria Bisericii. Fecioară analfabetă (dicta discipolilor săi; tîrziu a început să scrie), a fost teolog,i i ' 1 4 3 w i v o i i u i i ţ
Europa; iar Sf. Edith Stein ne aduce în veacul mistic, purtătoare a stigmatelor şi în acelaşi de toate etniile, trebuie să depună mărturieabia închis, cu ororile sale. Cele trei sfinte timp om de acţiune, spirit politic şi social, pentru Vestea cea bună - Evanghelia - prinpropun moduri de slujire felurite în Biserică: mesager de pace,‘dăruită carităţii. Era laică - propria trăire,în familie, în lume, în mînâstire şi în lagăre terţiară dominicană, dar a depăşit acest statut, .de exterminare. - ca şi pe cel de femeie, implicîndu-se în toate , Viorica LASCU
1 8 71 - S -a născut scriitorul M a rce l Proust.
de împlinirea a 200 de ani de la naşterea eroinei moţilor, Pelaghia Roşu, de lansarea M onografiei comunei M ărişel şi de vizitarea Centrului de Dezvoltare Rurală din localitate,., alături de alte momente asupra cărora vom reveni în ediţia noastră de marţi.
După consumarea programului din centrul de comună, localnici şi invitaţi s-au îndreptat spre Crucea lancului de la Fîntînele; un Te Deum şi depuneri de cordane au precedat am pla S ă rb ă to a re Populară, ajunsă în acest an la cea de a XXXI-a ediţie, care a cuprins: evocări ale evenimentelor de la 1848-'49, precum şi programul artistic in titu la t “R ăsună din A pusen i” , la care şi-au dat concursul interpreţi şi formaţii din M ărişel, Huedin, Poieni, C luj7N apoca şi din jude ţu l Maramureş.
Sîmbătă şi duminică, la Mărişel, s-a mai scris o poveste fruriioasă despre eroi, fapte şi oamenii de azi, aşa cum frumoase sînt toate legendele Apusenilor.
M. BOCU
A C T U A L IT A T E A C U L T U R A L A
R e c u n o a ş te re in te rn a ţio n a lă p e n tru p ro fe s o ru l lo a n S ilv iu N IS T O R
U n a d in tre p u b l ic a ţ i i le c u c irc u la ţ ie internaţională, a fla tă în to a te m a rile biblioteci a le lum ii, e s te In te r n a t io n a l A u th o r s a n d W rite rs W h o ’s W h o , ed ita tă d e International B io g ra p h ic a l C e n t r e C a m b r id g e (M a r e a B rita n ie ). C u f ie c a re n o u ă e d iţie , p u b lica ţia c r e ş te , îm b o g â ţ in d u -s e în c o n ţ in u t p r in în s c r ie re a în p a g in ile s a le a a lto r şi a lto r personalită ţi a le cu lturii ş i ş tiin ţe i m o n d ia le , pentru contribuţia lo r la p ro g resu l g e n era l al umanităţii.' In ed iţia cu n u m ăru l 1 7 a l amintitei publicaţii, p ro g ra m ate să a p a ră în aprilie/m ai 2 0 0 1 , va fig u ra ş i b io g ra fia p ro fes o ru lu i şi istoricului c lu jea n lo a n S i lv iu N ls to r , cadru didactic al U niversităţii T e h n ic e din C luj-Napoca.
N u n ta lui F ig a ro* spectacol - e x a m e n d o licenţă •D e curînd, C la s a d o o p e r ă condusă de prof.
univ. A lexandru F ă rc aş . în cadrul Facultăţii de M u zică a Universităţii d in O radea, a susţinut exam enul d e licenţă cu o p e ra comică în patru acte N u n ta Iu l F ig a ro d e W .A . M ozart. Despre prim a prom oţie d e artişti lirici, formaţi la foarte tînâra facultate o ră d e a n â , prof. univ. Alexandru Fărcaş ne-a spus: "T ră iesc cu sentimentul de satisfacţie faţă do viitorii m o i colegi caro, pînă la u rm ă , ş i-au în v in s , c re d , îndo ie lile şi vor deven i victorioşi, siguri p e e l şi. do c e nu, mai b o g a ţi d u p ă a c e s f tra n s fe r d e in fo rm aţii şi tehnologii co m plicate a le croaţie i şi interpretării artistice, căci c e a ltcev a m a i frum os există în dialogul nostru cu sem en ii d e c ît com unicarea". A u c o n c u ra t la s u c c e s u l d e la O ra d e a : N a p h e g y l B o ia , D a n S a b ă u (C o n te le A lm aviva), A lt fa te r L c o p o ld O t ll la (C ontesa Alm aviva), C o rn e lia R e m e le i (S u z a n a ), lo n u ţ C o rla d e , G h e o rg h e P o p a (F ig a ro ), M a rilo n a Ţ e t, A n c u ţa P o p , S fm o n a R o ş a n (C herub ino). Io a n a D a n , C r îs t in a D a m la n (M a rc e llin a ) , N ic o la e B e ja n (B as ilio /D o n C u rz io ), C ă tă lin S c u rt, D inu Ia n c u S ă lă ja n u (B arto lo ), L e o n tln Iv a n (A n to n io ) , A n a m a r la M lc fo v fc iu (B arbarina), D a n a M a ru ş c a , L ia M itra (D ouă fete); a colaborat Corul F ilarm onicii d in O radea; dirijori: lect. u n iv . R o m e o R â m b u , p ro f. u n iv . A vram Geoldeş; logistica spectacolului: conf. un iv . M ircea S â m p e tre a n ; preg ătirea muzicală: co n f. u n iv . V a le n tin G o ra ; as is ten t reg ie şi ecleraj: lect. u n iv . C a rm e n V a s ile . .
Fan fara c o p iilo r d in G h e r laM uzica d e p ro m en ad ă a re vech i tradiţii în
oraşul G herla . Fa n fa ra din localita te a partidpat cu s u c c e s . la n e n u m ă r a te fe s t iv a lu r i interjudeţene, cîştig înd prem ii şi d ip lom e. D e cîţiva ani, însă , fo rm aţia co n d u să d e M ircea Roh a ... d ispărut. D a r, s în t s e m n e c ă v a reînvia. D e a s tă 'd a tă ce i ca re v o r lua locul vechilor instrumentişti v o r f L . copiii. S u b în d ru m a re a profesorului V a s ile M a la ta s -a constituit o nouă fan fară, a cărei m e d ie d e v îrs tă e s te d e ... 15 a n i(l). M a jo rita te a m e m b rilo r a u u rm a t (sau u rm e a z ă în p r e z e n t ) c u rs u r i le c la s e i d e instrum ente d e suflat d in cad ru l Şcolii d e artă C lu j-N ap oca . C o nducătoru l cursulu i nu e altul decît dom nul V a s ile M a la ta , an im ato ru l, sufletul şi dirijorul m uzic ii d e p ro m e n a d ă din oraşu l G herla . Printre ce i m a i ta len ta ţi instrum entişti a m in tim n u m e le iu i D a r ia K o v â c s (o m a re sp eranţă a m uzic ii d in u rb e ), P e tre M ureşan , S erg iu H odiş , G e lu C o sm în P o p sau surorile O a n a şi A ncuţa C h iş (a m b e le c în tâ la orgă). în ac ea s tă vară v o r fi cooptaţi în o rch estră şi cîţiva copii din s a te le L ivada , Ic lod şi Fundătura, unde, la fel, funcţionează c îte o c la s ă d e instrum ente d e suflat a Şcolii d e a rtă C lu j-N ap o ca .
S Z . C s .R u b r ic ă re a liz a tă d e M . B O C U
1 A,.--
i Aici ar putea fi p.| reclama dumneavoastră ± t L c a .
1 9 98 - Preşedin tele Emil Constantinescu a prom ulgat Legea privind reorganizarea
Consiliului pentru Reformă.
în p e rs p e c tiv a unei posibile fuziun i
Echipele de negociatori ai PNL şi ApR vor propune realizarea unei alianţe pentru alegerile generale
E c h ip e le d e n e g o c ia to r i a i P N L si A p R a u stab ilit, s îm b ă tă , s ă p ro p u n ă co n d u c e rilo r c e lo r d o u ă partide o form ulă electora lă în c a re a c es te form aţiun i politice v o r f a c e o a l ia n ţ ă p e n tru a le g e r ile g e n e ra le , u rm în d ca o e v e n t u a la fu z iu n e s ă s e re a liz e z e după a c e s t scrutin.
S u rs e din c e le d o u ă partide a u d e c la r a t c ă ta n d e m u l p re ş e d in te -p re m ie r , c a re v a fi susţinut d e a lianţa P N L -A p R , nu v a fi an u n ţa t, u rm în d c a a c e a s tă
ech ipă să fie cunoscută în luna au gust, d u p ă e fe c tu a re a unui sondaj de opin ie.
A cest sondaj va stabili dacă M e le ş c a n u s a u . S to lo ja n b en efic iază d e c e a m ai m a re p o p u la rita te ş i, în fu n c ţie d e a c e s t re z u lta t, s e v a d e c id e candidatul la P reşedin ţie.
S urse din A p R susţin în s ă că e s te p u ţin p ro b a b il c a M eleşcanu să ac ce p te postul d e prem ier, liderul A lianţei pentru R om âriia fiind convins că a re un
scor m ai bun decît cel indicat de ultimele sondaje.
Varianta stabilită de e c h ip e le - d e negocia to ri v a fi în a in ta tă conducerii ce lo r doua partide, urmînd ca miercuri după-am iaza să aibă loc o nouă rundă de negocieri.
P rim -v ic e p re ş e d in te le P N L , Valeriu S to ica, a dec la ra t în tr-o conferinţă d e presă organ izată după în c h e ierea ce lo r trei ore d e negocieri, că toţi participanţii la în t î ln ir e a u s u s ţin u t
necesitatea creării unei noi forţe politice, care să fie o alternativă reală la toate guvernările. Stoicar a spus că aşteaptă ca mai multe fo rm a ţiu n i p o lit ic e , sau personalităţi să fuzioneze sau să se, a filieze ia noua construcţie politică. Liderul liberal a dat ca exem plu înscrierea individuală în A p R s a u P N L a m e m b rilo r Iniţiativei S oc ia l-L ibera le , care m ilite a ză pentru reven irea în viaţa politică a lui Stolojan.
P r e ş e d in te le A p R T e o d o r
M eleşcanu a adăugat că există “dorinţa şi voinţa politică” pentru realizarea acestei construcţii.
F o s tu l p re m ie r T h e o d o r Stolojan a afirm at că nu se va înscrie în nici unul din cele două partide d a c ă aces tea nu vo r fuziona.
• “Nu m ă interesează nici un post d e deputat, senator, prim - m inistru sa u m inistru, ci m ă in te re s e a ză să ajungem la o structura politică eficientă", a spus Stolojan.
PNL sl*
Emil ConstantinescuTineretul Liberal solicită
nu s-au înţelesconducerii PNLsâ păstreze
identitatea partidului
D iscu ţiile d in tre liderii PNL şi preşedintele Emi Constantinescu nu au adus “o m odalita te co n c re tă” de consolidare a forţei politice viitoare a PN L, a declarat, sim bătâ, agenţiei M EDIA FAX, prim -vicepreşedintele PNL Valeriu Stoica.
Stoica a precizat că întrevederea dintre Constantinescu şi m embrii Biroului Permanent Central al PNL a avut ca scop analizarea tuturor variantelor electorale, a tit d in punctul de vedere al p icscd in tc lu i, cit şi al form aţiunii liberale.
El a adăugat că ar fi “ideal" ca Biroul
Permanent Central să prezinte Consiliului Naţional o singură variantă electorală, însă a precizat că la şedinţa Consiliului vor fi analizate maximum trei formule de alianţe politice.Liderul PNL a spus că PNL are de ales între două obiective: supravieţuirea politică sau cîştigarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, care să facă formaţiunea liberală capabilă să conducă România “în secolul XXI şi în mileniului trei”.
Valeriu Stoica a opinat că adoptarea unei formule politice nu trebuie sâ se facă “în funcţie de ce cîştigâ unul sau altul dintre liberali”.
Consiliul Naţional al Tineretului L iberal a adoptat, sîm bătă, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care pledează pentru păstrarea identităţii formaţiunii liberale în adoptarea u n e i. formule electorale şi pentru aprobarea unei variante şlectorale care sâ capaciteze întregul partid.
Vă prezentăm integral textul rezoluţiei PNL:
“Consiliul Naţional al TNL înaintează B iroului Permanent Central şi Consiliului Naţional al PNL următoarele propuneri:
1. TNL considetă că cel mai important■ element în stabilirea strategiei pentru alegerile generale este păstrarea identităţii, a doctrinei şi siglei partidului.
2. TNL consideră că PNL poate să promoveze un candidat la Preşedinţia României care să fie garant al măsurilor de creştere economică şi al procesului de integrare euro-atlantică. .
3. într-o structură politică democratică, luarea unor decizii majore pentru viitorul ţării şi al partidului justifică contactele, negocierile şi găsirea unor elemente comune cu toate partidele democratice, iar decizia finală trebuie să reprezinte o opţiune a majorităţii, care să poată capacita, partidul în întregul său.
.Unitatea PNL stă în capacitatea liderilor săi de a accepta puncte de vedere diferite, dar care întotdeauna permit adoptarea celei mai bune soluţii şi asumarea deciziilor luate.”
ActualatPutereIaIdus|lalpierdereaiiîncrederiiiIntdeiiiocrâţie- D o m n u le d e p u ta t, ca re c red e ţi că
a fost starea de s p ir it d o m in a n tă în a leg erile locale?
- O stare de nemulţumire generală a populaţiei, justificată prin gravele greşeli dc guvernare ale actualei coaliţii. Cel mai marc rău însă, pe care l-a pricinuit actuala Putere, este că a adus oamenii în situaţia de a-şi pierde încrederea în democraţie şi în puterea votului lor. De aici a rezultat absenteismul, la care s-a adăugat şi dezorientarea electoratului con frun ta t cu un m are num ăr de candidaţi şi programe lipsite de realism, în aceste condiţii, la vot s-au prezentat în special cei care vroiau şâ fie ales reprezentantul lor.
- Se poate v o rb i sau nu de un vot p o lit ic ?
- Da, dar “votul politic” înseamnă foarte puţin dacă nu este susţinut de un “ vot civ ic” . E lectoratul trebuie să
- este de părere deputatul PDSR, Vasile Matei
înţeleagă că într-o societate bolnavă, cum este cea românească, numai participarea masivă Ia ume poate duce, în final, la promovarea unor oameni competenţi (reprezentanţi ai majorităţii!) care doresc şi pot soluţiona problemele cu care ne confruntăm. Toţi.
- C e p ă re re aveţi despre p restaţia P D S R la D ej?
- Cu procentul de 30% obţinut în Dej ne-am putea declara relativ mulţumiţi, deşi, atit sondajele, cît şi campania electorală dinamică, îndreptăţeau PDSR la obţinerea unui rezultat mai bun. Ne afectează că nu am cîştigat Primăria Dej, dar trebuie să recunosc că în condiţiile date - şomaj, lipsă de locuinţe, mizerie etc. - nimeni nu îl putea învinge pe candidatul independent ing. Ioan Ungur care, prin prestaţiile sale anterioare, a
fost perceput ca o soluţie sigură pentru rezolvarea problem elor cu care se confruntă municipiul.
- C u m vedeţi a legerile d in toam nă?- A tacurile iresponsabile pe care
actuala majoritate şi actualul preşedinte al ţârii ]e-au declarat ne pun în gardă că viitoarea bătălie electorală va fi dură şi m urdară. Sîntem însă pregătiţi sâ ripostăm şi, printr-o campanie inteligentă şi pragmatică, sâ dovedim superioritatea în programe a PDSR.
Rezultatele din locale şi sondajele ne îndreptăţesc să privim cu responsabilitate viitorul, cîştigarea alegerilor de către PDSR fiind în beneficiul societăţii româneşti.
- L a s f ir ş i tu l u n e i s e s iu n i p a r la m e n t a r e “ d i f ic i le ” , c u m carac te riza ţi actuala leg islatură?
- în comparaţie cu legislatura ’92-’96, actualul Parlament nu a reuşit, în 4 ani de zile, să-şi dobîndească o personalitate care să-l ajute să urce, ca instituţie, în ochii cetăţenilor. Coaliţia CDR - PD - UDMR, caracterizată chiar de reprezentanţii ei drept instabilă şi nefuncţionalâ, a manifestat o lipsă iresponsabilă faţă de problemele ţării, consumînd eforturi uriaşe pentru a promova cîte o lege.
Absenteismul şi slaba prestaţie a coaliţiei au permis ca în această perioadă să se instaureze o ad&vărată dictatură guvernamentală, fiind emise poate 500 de ordonanţe de urgenţă. Multe, în contradicţie cu interesul naţional,. dar reprezentînd perfect interesele politice de grup sau interesele economico-financiare private. •
Magdalena VAIDA
Partidul Republican anunţă un candidat providenţial
La o conferinţă d e presă ce a avut loc la Constanţa, Lorin Fortuna, preşedintele Partidului R e p u b lic a n , a a n u n ţa t că poartă discuţii cu urr rom ân stabilit în S U A care a făcut parte din anturajul lui G eorge
I B u sh ju n io r şi a lu c ra t la : Pentagon, care şi-a manifestat i ■ ri ;ponibi!itatea de a se întoarce I i r ţa ră şi a p a rt ic ip a la 1 com petiţia pentru C otroceni. ! Acordul româno-am ericanului I a r urm a să fie obţinut în cîteva ! r i ie . S ta ff-u l P a rtid u lu i
R e p u b lic a n e s te , to tu ş i, conştient de şansele reduse ale acestuia, datorită faptului că p -e te n d e n ţii a n u n ţa ţi i eneficiază de susţinerea unui ..ectorat propriu.
Demostene ŞOFRON
Ion Gheorghe Maurer cenzurat!■ D espre cenzura d e ieri se pot sp une enorm d e m ulte iucrurif D eseori am suferit din cauza ei şi a m urît-o, d a r în tr-o z i, aveam să trăiesc o m a re revelaţie, pe c a re o d e s tă in u i a ic i. Z ia ru l Făclia, la care lucram , nu apărea fă ră ştampila Direcţiei presei - a ş a se num ea e le g a n t cenzura ; - p în ă cînd totul nu era în cele m a i m ici d e ta lii în to c m a i cu poruncile venite d e sus. Ei bine revelaţia m ea a fost ac ee a d e a v e d ea cu ochii m ei cum a fost ce n zu ra t însuşi prim -m inistru l Rom âniei, I. G h . M aurer. Fără je n ă şi fără milă! E ra în 1971 ,. cînd el ţinuse celebra cuvîntare d e la C lu j, la C a s a Universitarilor; o urm ărisem cu su fletu l la gură , căci e ra un distins orator şi principiile lui ven eau în făţişă contradicţie cu c e le a le lu i C e a u ş e s c u .
Cuvîntarea a fost înregistrată pe bandă şi apoi dactilografiată în redacţia noastră. E u îm preună cu regretata m e a colegă Em ilia Crişan am dus cele 3 exem plare ale cuvîntării la casa de oaspeţi de pe str. Pavlov, unde, după plenara respectivă, oficialităţile d e la Cluj şi din Capitală se aflau la o m asă d e protocol. N e-a m ,
dus cu un G az , eu fiind şi şoferul de ocazie; am lăsat m aşina la co lţu l s tră z ii şi a m a ju n s , conduşi de un to va răş d e la Bucureşti şi d e colonelul Tuliu Olteanu, şeful circulaţiei, la vila cu pricina. A m aştepta t în hol şi a apărut m asiv, în căm aşă aibă, distins prem ierul. C o le g a m e a i-a spus despre ce e vorba şi
i-a întins exem plare le. M aurer â schiţat un fel de z îm bet şi a spus întinzîndu-şi uşor bretelele: “Nu mie trebuie să mi-l daţi. Eu am spus ce trebuie. E ven it aici unul s p e c ia l, s ă s e o c u p e de cuvîntarea m ea, unul M itea”. Şi M aurer a intrat; la scurt timp a apărut în fa ţa noastră un om mic, cenuşiu, grăbit, care a luat
textul şi n e -a precizat: “O să anunţ redacţia cînd textul va fi gata pentru publicare”. Şi a urcat pe scări în cam era s a ..
Am răm as eu şi colega m ea interzişi. (M itea era atunci un n ecunoscut pentru noi şi un n im e n i fa ţă d e M a u re r . La aproape 2 0 d e ani, M itea , ca secretat'al C C al P C R , avea să
m ă ajute, să m ă transfer d e la Făclia la S te a u a , peste v o ia unui uşier a l.to va răşe i E lena, secretaru l Ioan S asu l), p e la o re le d o u ă n o a p te a am fo st ch em aţi şi ni s -a în m în at un exem plar din text. D in .vreo 2 2 de pagini au răm as vreo 11, d a r şi acelea cu tăieturi şi adăugiri. Nu n e ve n ea să credem ochilor: textului primului ministru să fie făcut zob, Vorba aia! în S c în te ia a a p ă ru t o v a r ia n tă m a i. . . revăzută! M ai dulce!
A şa l-am “văzut” pe M a u re r ' cerizurat. C enzura nu ocolea pe nim eni. C u o excepţie poate sau două! Alţii, ca Pătrăşcanu, au fo s t nu d o a r c e n z u ra ţ i, ci e x ec u ta ţi! M a u re r era atun ci o ric u m p rim u l m in is tru a l Rom âniei. D a r nu mai presus de cenzură!
Viorel CACOVEANU
O doctrină care nu există:
ANIALGAMISMULP o lito îo g ii m o d ern i
subliniază faptul că graniţele dintre ideologie şi doctrină nu sînt c h ia r atît de fe rm e .-în principal, ideologia reprezintă a c e l m a te r ia l te o re t ic rap o rta t, cu n e ces ita te , la m om ente le concret-istorice, cadru l instituţional concret f iin d d e c e a m a i m a re im portanţă. P e d e altă parte, doctrina este e labora tă pe b a za unei anum e ideologii şi este rezultanta unui program d e acţiune. Aşadar, între un sistem d e idei (ideologia) şi p u n e re a lo r în p ra c tic ă (d o c tr in a ) e s te o m a re diferenţă.* Tocm ai din acest motiv se p re lu n g e s c a t î t d e m u lt negocierile între partide cu ideologii şi doctrine diferite. Ia r discuţiile dintre A P R şi P N L nu fac excepţie. D e ce? Pentru simplul motiv că între l ib e ra lis m ş i s o c ia l- d e m o c ra ţ ie e x is tă nu diferenţe, ci incompatibilităţi de cînd lumea. Apoi, (dacă ne referim numai la diferenţe - a rm o n iz a b ile , p în ă la un p u n c t) a m a lg a m u l c e se c a u tă tu lb u ră im a g in e a teo re tică asupra so cie tăţii, a s u p ra p r in c ip a le lo r ei structuri, ca să nu m ai vorbim despre viziunea total diferiţă asupra valorilor fundam ental p ro m o v a te d e c e le d o u ă doctrine.
Din puţinul discuţiilor care a răzbătut “pe piaţă”, putem concluziona că este greu de. adus la acelaşi num itor dpi o a m e n i c a re p o rn e s c din d o u ă p u n c te d ife r ite în ab o rd area realului. T eodor M eleşcanu propune discuţii d e p e p o z iţ iile s o c ia l d e m o c ra ţie i (p o p u lis te , în condiţiile dezastruoase de la noi), iar Theodor Stolojan de pe c e le a le lib era lism u lu i econom ic (greu d e pus în p ra c tic ă d e o fo rm u lă alam bicată a guvernului de c o a liţ ie ) . în c ă n u s -a descoperit în lum ea politică o cale c»m ună de parcurs a celor două ideologii şi, cu atît m ai puţin , de în fă p tu ire a proiectului econom ico-social prin compromisul rea lizat la nivel doctrinar. D ec lara ţiile c e lo r do i nu re u ş e s c să co n v in g ă , cu to a te c ă au a p e la t la ce le m ai subtile tactici de manipulare. Dacă M e le ş c a n u îş i t ra g e “ră d ă c in ile ” d in d o c tr in a prom ovată şi experim entată d e P D S R , Stolojan flutură în faţa celor ce vor să-i asculte t e z e le lib e ra lis m u lu i econom ic (învăţat, la Banca M ondială, niciodată aplicată d e ex-prem ierul prom ovat de P D S R ). P e d e a ltă parte , M e leş ca n u are o u ră ab ia stăpînită îm potriva partidului c a re l-a p ro m o v a t p rim - m in is tru şi m in is tru d e Externe, ceea ce intră într-o f la g r a n tă c o n tra d ic ţ ie cu declaraţiile lui Stolojan, care c e re a c a noul a m a lg a m liberalo-socialo-dem ocrat să nu se facă pe ideea izolării P D S R -u lu i. în aceste condiţii este clar că discuţiile dintre P N L şi A P R n u s în t îndreptate pentru rezolvarea acelu i necesar raport dintre in d iv id ş i so c ie ta te , atît de n e c e s a r p e n tru g ă s ire a drumului spre im plem entarea v a lo rilo r fu n d a m e n ta le a le Europei, ci predomină dorinţa d e a ajunge la putere prin o rice m ijloace, nesocotind c h ia r c a ra c te r is t ic ile fundam entale a le regim ului politic.
Radu VIDAL
r>i iii-N A PO C A : lu n i-v în e ri-8 -1 6 fs îm b ă tă 9-14;C L U J « a , te l/fax 19-73-04;S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in er i 8-14; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i, m iercu r i, jo i 8-16, J Ţm ir ti v in er i 8-11; te l/fax 21 -60-75,
- îîM sk
în octombrie 2000L— J
.... V
■ -4
deschide un nou magazin carry în
Accesul este posibil numai cu LEGITIMAŢIA DE CLIENT
Promotorii METRO vor v izita societăţile com erciale aflate a tâ t în judeţul Cluj, cât şi în judeţele lim itrofe şi vor elibera gratu it LEGITIM AŢIA DE CLIENT.
Pentru eliberarea legitim aţiei vă rugăm să prezentaţi documentele necesare, care să ateste că sunteţi un în treprinzător privat. - ‘ ; - ■- : .
METRO acordă LEGITIMAŢIA DE CLIENT exclusiv persoanelor juridice!
LEGITIM AŢIA DE CLIENT METRO este netransmisibilă!
K32TRDL E G IT IM A Ţ IE D E C U M P Ă R A R E
M E TR O R O M 1N VE ST S R L
M A G . 15 C L O T
AVALABILĂ NUM AI C U
. ACT D E ID E N TITA TE .
IO N N ICO LAE - 1
RESTA UR A NT F E LE A C U L S R L STR AVRAM IANCU 25
| NOI NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ:.] I ... DE ACEEA... NICI NU NE FACEM. I
Cluj-Napoca, str. Bucureşti 47 Tel.: 43.37.18,093-50.76.52
a ro g a d ro
rCombineşivitrinefrigorifice
Str. Baba Novac 14, tel. 064-194.056 1!
LUNI-VINERI: 8-19; SÎMBĂTĂ: 9-14 Chiuvete inox noi ia 685.000 iei(3795103)
S.C. AGROM EC S.A. HUEDIN c o n v o a c ă
Adunarea generală a acţionarilor societăţii pentru data de 24 iulie 2000 ora 10 la sediul unităţii din Huedin str. Protopop Aurei Munteanu Nr. 70 cu următoarea ordine de zi:
1. Analiza situaţiei economico-financiară pe sem. I 2000;2 Aprobarea vînzării de active - construcţii + teren aferent; 3. Diverse.în cazul neîntrunirii numărului de acţionari adunarea generală
se va tine în data de 25 iulie 2000 Ia aceeaşi oră. J39742B2^
SNP “ PETROM” SA BUCUREŞTI anunţă distribuirea f P ’P ' dividendelor aferente exerciţiului financiar 1999.L— Pentru reducerea costurilor de distribuire care, conform
P E T k O M legii, ar fi fost suportate de către acţionari, dividendele se vor plăti prin casieria Sucursalei PECO CLUJ - pentru acţionarii cu DOMICILIUL în judeţul Cluj.
Toţi acţionarii SNP “PETROM” SA BUCUREŞTI - persoane fizice - cu DOMICILIUL în judeţul CLUJ, vor încasa dividendele aferente anului 1999 de la sediul sucursalei PECO CLUJ, din CLUJ-NAPOCA, Calea DOROBANŢILOR nr.3, conform următorului program: în fiecare zi de JOI, începînd din 20 iulie 2000, între orele 8-15.
Relaţii suplimentare la telefon 431.022. (3715497)
S.C.GYPSUM TURDA S.R.L., avînd sediul în Turda, str. 22 Decembrie 1989, telefon 064-316.792, fax 064-316.794, organizează licitaţie deschisă pentru următoarele mijloace fixe:
- electrocompresor EC10 - în stare de funcţionare- electrocompresor EC10 - pentru piese de schimb- compresor Reşiţa - în stare de funcţionare- foreză F C 6 0 - în stare de funcţionare- escavator E303 (şenile) - piese de schimb •- tractor DT1010 - motor gripat, lipsă anvelope spate- tractor autoîncărcător frontal - în stare de
funcţionaredepozitate în Cariera Cheia. Mijloacele fixe pot fi
văzute zilnic între orele 9-14, la faţa locului. Licitaţia va avea loc în 12.07.2000, la sediul unităţii, ora 10,00.
Relaţii la şef Carieră, Andrei Fodor - telefon 095-602.629. (3974267)
D e p o z it: str. Tractoriştilor‘2, Tel. 417075: 094664062
MnfifgfWETIiBTlIHSBS .SAR Transilvania A sigurare R easigurare SAangajeazăpersonal la Agenţia din Cluj-Napoca
|B E B § Ş S g E l pentru .posturile de inspector as ig u ră ri şi consilier asigurări. Angajare inspectori: carte de muncă şi salariu de încadrare de 7.000.000 lei condiţionat de un plan de vînzări de 70.000.000 lei sau contract PFA. Remunerareconsilieri: comision din vînzări.Experienţa în asigurări constituie un avantaj. Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimită un CV şi o scrisoare de intenţie la adresa din Cluj-Napoca; str. N. Titulescu, nr. 16,'tel./fax 414.062 sau E-mail oficce@ sar.ro. Numai candidaţii selectaţi vor fi contactaţi. ■ , (3973578)
P R O C E R S Aplasează în firme SUA
electricieniing. electric. Experienţă şantier,
vîrstă 28-40 ani. Comision plătit SUA,
salariu 8-10 $, |ENGLEZA. 1
Tel./Fax: 068/217.625 095/065.741.
S.C. "REMARUL 16 FEBRUARIE" S.A. o rg a n iz e a z ă l ic ita ţie
p e n tru în c h ir ie re a u n u i sp a ţiu de p ro d u c ţie cu s u p r a f a ţa de 190 m p . L icitaţia va avea Ioc în data de 24.07.2000, ora 10,00, la sed iu l so c ie tă ţii d in s tr . T raian V uia nr. 2-4. P en tru inform aţii suplim entare, la sediul societăţii sau la telefon 130.477, int. 174. (3974275 )
A N U N ŢSpitalul Municipal Turda organizează concurs în data de
2 august 2000, orele 11 a următoarelor posturi: .- 2 posturi de asist. med. profil obstr. ginecologie; '- 1 post de asistent profil farmacie.CONDIŢII DE PARTICIPARE: - diploma de absolvire a Şcolii
postliceale sanitare sau diploma de liceu sanitar şi curs de eehivalare în profil de obstetrică-ginecologie şi farmacie.
Relaţii suplimentare la Serviciul Resurse Umane a Spitalului Municipal Turda, telefon 312420 - interior 173. QQ0}
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd, urgent, apartament 2 camere (53 mp), în Zorilor. Tel. 12-40-15 după ora 17; 12- 34-77 între orele 7-16. (996864)
• Dau în chirie spaţiu 2 camere 60 mp, cu birou, baie, în centru, acces din stradă, geam la stradă, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie garsonieră confort I, în Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon. Tel. 430.423. (Ag.i)• D au în ch irie spaţiu 80 m p, supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2 c am ere , b u c ă tă r ie , b a ie . T el.430.423. (Ag.i)• Vînd sau închiriez hală 780 mp, cu teren de 5.000 mp, în Apahida, la strada Principală, finisată, cu 2 birouri, cu toate facilităţile, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie garsonieră confort I, în Mănăstur, mobilată, 100 DM. Tel.430.423.' (Ag.i)• Vînd casă 3 camere, str. Moţilor,
'3 0 0 mp cu rte , singuf în curte ,geam uri la stradă, finisată. Tel.430.423. (Ag.i)• C u m p ăr u rg e n t a p a rtam en t 2 cam ere în G h eo rg h en i, etaj intermediar. Tel. 430.432. (Ag.i)• V în d c a să 2 cam ere , str. Povîrnişului, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acces maşină, necesită reparaţii, 200 mil.neg. Tel.430.423. (Ag.i)• Cumpăr urgent apartament 2 sau 3 cam ere, str.A urel Vlaicu sau în M ărăsti central, etaj interm ediar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie urgent spaţiu pentru b iro u su p e rc e n tra l, 2 cam ere , bucătărie, baie, 3 geamuri la stradă, proaspăt zugrăvit, pret neg. Tel.430.423. (Ag.i)
• Dau în chirie apartament 1 cam eră confort sporit, nemobilat, str. Pata. Tel. 41-46- 35 seara. (1134386)
• Dau în chirie apartament 2 camere decomandate, telefon, TV Cablu, Grigorescu. Tel. 16- 54-89. (996865)
* Dau în chirie apartam ent 2 Gamere în Gheorgheni. Tel. 15-73- 13. (1134402)
• Cuplu de intelectuali tineri, căutăm, pentru închiriat, garsonieră mobilată. Oferim 100 DM lunar. Tel. 095-78-73-86. (996854)
DIVERSE
Citiţiyzilnic
• Şcoala Postliceală Sanitară C luj “Inochenţie M icu” organizează concurs de adm itere îri perioada 17- 25.07.2000 pentru ocuparea a 25 locuri bugetate, NUMAI pe baza mediei de la bacalaureat. P rofilu l şcolii: asistan ţăgenerală (nursing general). Forma de învă(ămînt: de zi, durata: 3 ani. Informaţii la tel. 19-95-25, sau la secretariatul şcolii, str. M oţilor n r. 26. (1134350)
• C aut persoană fizică au to riza tă m anich iuristă- pedichiuristă, cu experienţă. Tel. 094-64-72-38. (996848)
PIERDERI• Brad Eugenia pierrjut Certificate
de Trezorerie cu seriile A2: 280919; A: 1909208; A : 1909209; A:
1909210. Le declar nule. (996862)
• Vînd apartament cu 4 camere, în vilă, (bucătărie, cămară, terasă, hol, pod, pivniţă, garaj, curte, baie, W C serviciu) 136 mp, situat central în Turda, str. Castanilor nr. 4. Preţ 400 milioane lei, negociabil. Tel. 31-17-80 sau 31-20-70. (996860)
• Vînd spaţiu com ercial 180 mp, z o n a P a ta . T e l. 0 9 8 -5 9 -4 7 -7 1 . (1134376) ,
• Vînd maşină pentru reparaţii cismărie, marcă germană, cu picior mobil. Tel. 18-79-05. (996882)
ÎNCHIRIERI
DECESECOMEMORĂRI
• In ziua de 14.07.2000 este citat la Judecătoria C luj, cam era 125, Albert Mihail în dosar nr. 4641/2000 în p ro ces cu V in c z e M in y a Gheorghe avînd ca obiect acţiune în constatare în baza'Legii 18/1991. (996873)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a celei carc a fost mult iubita noastră mamă, soacră, bunică, soră şi m ătuşă PAPP EVA (Bebi)în v îrstă dc 64 ani.Înm orm întarea va avea loc luni, 10 iulie, orele 15 la domiciliul din Gherla. (Sz.Cs.)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a celui care a fost COVACIU CORNEL, cel mai iubit soţ, tată, socru şi bunic, la vîrstă de 52 ani. Înmormîntarea va avea loc la Capela Nouă din C im itirul M ănăştur, luni, 10.07.2000, o ra -13. Familia îndurerată. (996886)
• Cu durere în suflet şi adîncă tristeţe ne despărţim de cea care a fost şi va rămîne în inimile noastre, RUSU MINA, plecată prea timpuriu, la 54 de ani. Nu te vom uita niciodată. Dorina şi O bada, Călin şi Dana, A driana, A ndrei şi M arin. Fie-i ţărîna uşoară. (996887)
* Sincere condoleanţe familiei greu încercate , la trecerea în nefiinţă, după o lungă şi grea suferinţă, a celui xare ne-a fost coleg şi prieten, col. (r) LAZĂR PETEAN. Dumnezeu să-l .odihnească în pace. Colegii din C. M. T. Cluj- Napoca. (996885)
• Somn uşor micuţă DORA. Să fii îngeraşul care să mîngîie sufletele în d u re ra te i tale familii; Fam ilia Tim en. (996888)
• Pios omagiu la despărţirea de dragul nostru, cumnat şi unchi, COVACIU CORNEL. Cumnata Ana şi nepotul Florin Rarău. (996883)
• Ne despărţim cu greu de cel ce ne-a fost vecin şi sprijin, IULIAN LASCU. Fam iliei îndoliate sincere condoleanţe. Familia Oprean D. (996884)
PDSR şi Ion lliescu conduc în preferinţele electoratului
urm a re d in pag in a 1
Theodor Stolojan —10 la sută, Comeliu Vădim Tudor - 6 la sută, Mugur Isărescu - 5 la sută, Petre. Roman - 4 la sută, Adrian Năstase - 2 la sută, Varujan Vosganian - 1 la sută, altă personalita te (nenominalizată) - 1 la sută.
La alegerile pentru preşedinte, 32 la sută dintre cei chestionaţi s-au declarat nehotărîţi sau nu vor vota. Cei intervievaţi au apreciat că Theodor Stolojan
' (cu 42 la sută) ar fi cel mai bun şef de guvern în situaţia actuală din România, el fiind urmat de Mugur Isărescu - 40 la sută, Adrian Năstase - 11 la sută, altă
persoană (nenominalizată) - 7 Ia sută, în timp ce 30 la sută dintre cei intervievaţi nu au exprim at nici o opinie în această privinţă.
Sondajul la nivel naţional al CURS a fost realizat pe un eşan tion rep rezen ta tiv de 1,232 de persoane de peste 18 ani, în cadrul unei anchete de teren desfăşurate în perioada 22 - 29 iunie. Maqa de eroare tolerată este de plus/minus 2,8 la sută, la o probabilitate de 95 la sută.
Theodor Stolojan este preferat drept candidat la Preşedinţie în toate
posibilele alianţe în care nu intră PDSRT heodor S to lo jan este p re fe ra t d rep t
candidat la Preşedinţie în toate posibilele alianţe în care nu intră PDSR, fiind creditat cu aproxim ativ 40 la sută din voturi, în timp ce Ion lliescu ar obţine peste 50 la sută dacă ar candida din partea unei posibile alianţe P D S R -P D -A pR , re levă rezu ltatele unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS). A cest sondaj se înscrie în program ul de cercetare care pregăteşte exit po ll-u l ce va fî realizat la a leg e rile g e n e ra le şi p rez id en ţia le d in toamnă. A lianţa po litică P D S R -P D -A pR este considerată de peste jum âfate dintre români potrivită pentru cîştigarea alegerilor parlamentare din toam nă. Astfel, 66 la sută dintre cei intervievaţi apreciază că alianţa P D S R -PD -A pR este mai degrabă potrivită pentru cîştigarea alegerilor, faţă de 34 la su tă c a re o c o n s id e ră m ai d e g ra b ă nepotrivită şi 37 la sută care nu exprim ă nici o opinie. D intre posibilii candidaţi la Preşedinţie ai acestei alianţe, Ion lliescu ar întruni 57 la sută dintre sufragii, fiind urm at de Teodor M eleşcanu - 24 la sută, Petre Roman - 12 la sută, Adrian N ăstase - 7 la sută, iar 40 la sută nu au exprim at nici o opinie.
Alianţa P N L -A pR este considerată mai degrabă p o tr iv ită de 34 la .su tă d in tre subiecţi, faţă de 66 lâ sută care o consideră
mai degrabă nepotriv ită şi 46 la sută care nu au nici o opinie. D intre posibilii candidaţi la Preşedinţie ai alianţei, T heodor Stolojan ar întruni 45 la sută d in tre sufragii, fiind urm at de T eodor M eleşcanu - 30 la sută şi M ugur Isărescu - 25 la sută, iar 47 la sută dintre cei chestionaţi nu au exprim at nici o opinie. D oar de 28 la su tă d intre subiecţi consideră alianţa C D R -P N L —P D -A pR m ai degrabă potrivită pentru cîştigarea alegerilor, faţă de 72 la su tă care o apreciază mai degrabă nepotriv ită, în tim p ce 46 la sută dintre cei chestionaţi nu au nici o opinie. D intre posibilii candidaţi la P reşedinţie ai alianţei, T heodor Solojan ar întruni 38 la sută dintre sufragii, fiind urm at dc T eodor M eleşcanu - 23 la su tă . M ugur Isărescu - 17 la sută. Em il C onstan tinescu - 12 la sută, Petre R om an - 10 la su tă, iar 45 la sută nu au exprim at nici o opinie. A lianţa C D R -P N L -A p R este văzută mai degrabă potrivită dc 26 la su tă d in tre cei intervievări, faţă dc 74 la su tă care o consideră m ai degrabă nepotriv ită. în tim p ce 46 la sută nu au nici o opinie. D intre posibilii candidaţi la Preşedinţie ai a lian ţei. T heodor S tolo jan ar întruni 40 la sută d in tre sufragii, fiind urm at dc T eodor M eleşcanu - 27 la sută. M u g u r I s ă re s c u - 21 la s u tă . E m il Constantinescu - 12 la sută. iar 47 la sută nu au nici o opinie.
Aproape trei sferturi dintre români erei! că ţara merge într-o direcţie greşită
Aproape trei sferturi dintre români (70 la sută) cred că ţara m erge în tr -o d irecţie greşită, num ai 20 la sută afirmă că direcţia de evoluţie este corectă, iar 10 la sută nu ştiu sau nu pot aprecia, conform rezu lta te lo r unui sondaj realizat de Centrul de S o c io lo g ie , U rb a n ă şi R egională (C U R S). A cest so n d a j se în s c r ie înprogramul de cercetare care pregăteşte exit p o ll-u l ce va fi r e a l iz a t la a le g e r ile generale şi prezidenţiale din toamnă.
Viaţa pe care o. duc este apreciată negativ de 64 la sută dintre cei intervievaţi (51 la sută - viaţa este mai proastă, 14 la sută - viaţa este m ult m ai proastă), faţă de 9 la s u tă a p re c ie r i pozitive (8 la su tă viaţa este mai bună, 1 la sută — viaţa este m ult m ai bună), iar 26 la sută apreciază că o duc la fel ca acum un an.
P este un an , 32 la sută apreciază că o vor duce mai prost, 22 la su tă la fel, 21 la sută m ai bine, 16 la sută nu ştiu/nu răspund , 8 la sută cred că o vor duce m ult mai prost, iar 1 la su tă cred că o vor duce m ult m ai bine.
Peste jum ăta te dintre cei
intervievaţi (59 la sută) cred că investiţiile străine ar ajuta econom ia naţională, faţă de 29 la su tă care au opinii contrare şi 12 la sută nu ştiu/ nu răspund.
Guvernul trebuie să ajute cu bani în trep rinderile cu pierderi vor 51 la sută dintre subiecţi, în timp ce 32 la sută ar vrea ca întreprinderile cu pierderi să fie închise, 7 la sută cred că ar trebui să se aplice altă soluţie, iar 10 Ia sută nu ştiu sau nu răspund.
O am enii vo r ca după a legerile d in toamnă Guvernul să fie al experţilor - 41 la sută, faţă de 26 Ia sută care . vo r un guvern format de un singur partid, 21 la sută care vo r un E xecu tiv fo rm a t de o coaliţie, 1 la sută care preferă altă variantă şi 11 la sută care nu ştiu sau nu răspund.
.Cu toate că are neajunsuri, dem ocraţia este în mare măsură cea mai bună formă de guvemămînt, spun 41 la sută dintre intervievaţi, faţă de 32 la sută care apreciază democraţia în foarte mare măsură, 15 la sută aprecieri în mică măsură, 4 la sută aprec ie ri în foarte m ică măsură, iar 8 la sută nu ştiu sau nu răspund.
Totuşi, com unism ul a fost o idee b u n ă , d a r ap lica tă greşit, cred în m arc m ăsură - 34 la su tă şi foarte m arc m ăsură - 26 la sulă d in tre cei in tervievaţi, faţă de 34 la s u tă c a rc d e z a p ro b ă această afirm aţie (cîtc 17 la sută aprecieri în mică măsură şi foarte m ică m ăsură), iar 6 la s u tă nu ş tiu sau nu răspund. în m are (43 la sută) şi” foarte m are m ăsură (31 la sută), oam enii cred că este b in e s ă fie ec o n o m ie de piaţă, fa ţă de 16 la sută care susţin această afirm aţie în m ică şi foarte m ică m ăsură sau deloc, iar 10 la su tă nu ştiu sau nu răspund.
Privatizarea ar trebui să se facă m a i ra p id în m are măsură - 33 la sută, în foarte mare măsură - 29 la sută, în mică măsură - 16 la sută, în fo a rte m ică -m ă su ră sau deloc-8 la sută, iar 14 la sută nu ştiu sau nu răspund.
T o tu ş i, bunăstarea in d iv id u a lă depinde în prim ul rînd de stat, cred în mare măsură - 38 la sută, în foarte mare măsură - 2 4 la sută, în m ică măsură -23 la sută la sută şi în foarte mică măsură sau deloc - 11 la sută, ia r 4 la sută nu ştiu sau nu răspund.
R e d a c ţ i a s r n i a / ^rr > r « t a y r y rr ' ^ ,
evărul de
Gata cu“temporizarea’lordănescu
lui
la EURO 2000, Florin Prunea avea de ales în a se reîntoarce în Groapă la “cîinii roşii” sau de a accepta o propunere din Germania. între timp haita a p leca t pentru continuarea pregătirilor în Hexagon, unde ar fi trebuit .să meargă şi Florin Prunea, care cu gîndui de a fi
dezertat de la trupa din Bănie, Universitatea Craiova, pregătindu-se cu Rapidul, a plecat şi de la baza Pro Rapid înregimentîndu-se la Steaua pentru o perioadă de 3 ani. Victor Piţurcă l-a avut .ca elev la echipa de tineret şi speră să facă din Frăsineanu un bun înlocuitor al lui Roşu, transferat în Spania. ' ' ’ . \
Adrian Mutu în... coproprietate
A fost un fel de sâptămînă a p a tim ilo r pentru g aze tari, ex asp e ra ţi de te rg iv ersa rea iscălirii de către generalul Puiu lordănescu a contractului cu Rapid pentru funcţia de antrenor principal al trupei giulestene. “ T em porizarea” Idi Puiu lo rd ăn escu s-a încheia t printr-un contract pe doi ani cu R ap idu l şi op ţiunea de prelungire în caz că lucrurile vor merge... rotund. Secundul gen era lu lu i va fi G rigore Sichitiu. cel care l-a secondat în perioada şauditâ Ia Al-Hilal.S-a lăsat să se înţeleagă că preţul contractului este inferior celui dc la Al-Hilal, dar că generalul preferă să fie lingă familie. Din declaraţia făcută de Puiu lordănescu după parafarea con tractu lu i am reţinu t
• urm ătoarele cuvinte: “ S înt obişnuit să cîştig şi-mi doresc să cişlig" (cu Rapidul, fireşte, dacă nu în prim ul an al mezalianţei, poate în al doilea).
Florin Prunea a ales Litex Loveci
în răstimpul scurt ce a urmat după întoarcerea tricolorilor dc
rezerva lui Ştefan Preda a acceptat propunerea de “ultimă oră’.’, venită din Bulgaria, de la L itex Loveci, echipă antrenată de iMihai Stoichită şi Mihai Stoica.
lonuţ Lupescu a plecat în Turcia
Renunţind a mai face parte din haita “cîinilor roşii”, lonuţ Lupescu a purtat tratative cu echipa turcă Bursaspor, tratative încheiate cu succes, el devenind jucător al formaţiei amintite. Alegerea lui lonuţ Lupescu nu s-a datorat faptuiui câ-i plac fotbaliştii otomani, ci pentru că antrenorul echipei turce este... neamţ. . •
Contract pe 3 ani semnat la aeroport
Steaua a plecat într-un voiaj dc pregătire (pcntru.campionat) în O landa. La A eroportul O topeni a fost realiza tă o tranzacţie de ultim moment: Comei Frăsineanu, cel care a
După plecarea de la Dinamo la Inter Milano, Adrian Mutu a cam lustruit banca rezervelor. Din finalul săptămînii trecute el a devenit coproprietate a două echipe: Hellas Verona şi Inter Milano (prima l-a preluat pentru vreo 4 milioane.de “verzi”, a doua păstrîndu-şi titulatura de coproprietar). Cum Adrian Mutu nu intra în “vederile” lui Marcelfo Lippi, transferul Ia Hellas Verona era binevenit pentru un jucător dornic de a fi mereu prezent în focul disputelor de pe gazon. Râmînînd ca rezervă la Inter, “briliantul” şi-ar fi pierdut treptat strălucirea. E greu să stai “ în faţă” cu m onştri sacri precum Ronaldo, V ieri,Zamorano, la care s-a adăugat
acum şi redutabilul vîrf de atac turc, Hakan Siikur.
Noi colegi pentru Gică Popescu
Este foarte adevărat că Galatasaray a pierdut prin plecarea lui Hakan Siikiir la înter Milano un vîrf de atac de calitate, dar atacul formaţiei campioană a Turciei şi
- cîştigătoare a Cupei UEFA a primit o întărire de prim rang prin brazilianul Jardel, care va fi secondat de croatul Boksic, aşa că se poate spune că în locul unei piese grele plecate, Galatasaray a primit două la fel de grele. Doi colegi de marcă pentru Gică Popescu.
înlocuitorul lui Frank Rijkaard
După acea sem ifinală de neuitat a turneului EURO 2000, în care Olanda a părăsit învinsă
-.terenul, întrecută fiind de Italia la “loteria” loviturilor de la 11 metri cu: 3-1 - neşansa punîn- du-şi amprenta pe “Portocala mecanică ’ prin ratarea a cinci lovituri de la 11 metri (două în timpul disputării timpului regulamentar de joc, trei cu prilejul “loteriei”), antrenorul Frank Rijkaard şi-a dat demisia, în locul lui a fost numit antrenor principal al naţionalei Olandei, pentru o perioadă de 6 ani, Luis Van Gaal.
Noutate şi la “Squadra Azzurra”
Rechizitoriul aspru al lui Silvio Berlusconi la adresa “diletantului” Dino Zoff s-a soldat cu demisia celui care a pregătit şi condus Italia la EURO^ 2000, în speţă Dino Zoff. în locul său la cîrma naţionalei Italiei a fost înscăunat cunoscutul antrenor Giovanni Trapatoni.
Victor E. ROMAN
TENISW im bledon 2000
Două din patru...'turneu de mare slemf
9
V e n u s W illia m s (U S A / 5 ) - L in d s a y D a v e n p o r t (U S A 12) 6 -3 , 7-6
Venus Williams a cîştigat în premieră prestigiosul turneu de grand slam de la Wimbledon, devenind prima jucătoare afro- americanâ după celebra Althea Gibson (1958) care se impune la AII England Lawn Tennis and Crocket. In ultimul act al ediţiei cu numărul 115, Venus asistată din tribunele neîncăpătoare ale terenului “Central” de Richard W illiams (tatăl) şi Serena Williams (sora) s-a duelat cu Lindsay Davenport, jucătoarea carc în 1999 cîştigase (tot în premieră) cel mai rivnit turneu. După ce le-a eliminat pe rind pe Martina Hingis - în “sferturi”- şi mai apoi pc Serena Williams- în semifinale - Venus a mers cum şe spune pînă la capăt împlinindu-şi visul de o viaţă. Practicînd un joc mult mai elaborat, mult mai complet, Venus şi-a dominat adversara da capo al fine. După un început
C u p a R o m â n ie i A R T IM E X S P O R T 2 0 00
M.B. Tg. Jiu noua deţinătoare a cupei
Prin adjudecarea clară a cupei din finala cu CSU Ploieşti (5-0), MB Tg. Jiu - Petre Tabarcca, Claudiu Stoica, Ciprian Ivancu, Pctrică Gheorghiu, antrenor Romeo Săpînţan - nu numai că a dovedit că este cea mai în formă echipă a momentului, ci şi faptul că este una din marile favorite la titlul naţional. Petroşcnenii au defilat prin cupă la pas, dovedind o constantă tehnică şi fizică de invidiat. C.S.U. Ploieşti a fost revelaţia competiţiei, echipa căzînd fizic în finală după o semifinală dramatică cu Petrom Ploieşti.
ARDAF-ul? Florin Purice, Daniel Sâsărman, Daniel Hălâstoan, Alin Olosutean, Călin Dudaş, antrenor Traian Pop, au făcut totul pentru a menţine trofeul în vitrina proprie. între cauzele eşecului puţind aminti prezenţa unor loturi întărite cu jucători de valoare dintre care două exemple sînt edificatoare: Alin Mureşan / Cluj- Napoca, Hanyecz Impre/ Salonta, Ion Gheorghiu/ Petroşani toţi îa Petrom Ploieşti sau Tabarcea şi Stoica la MB Tg. Jiu.
Clujenilor le mai rămîne şansa campionatului/încă departe de a-şi face cunoscută campioana, obiectivele internaţionale la nivel de reprezentativă (campionatele mondiale din nov. ac.)
Organizatorii: “Cupa” s-a desfăşurat într-un anonimat autentic, fără public şi cu interes scăzut din partea presei locale. Păcat, pentru că în ciuda căldurii toride,, nivelul tehnic şi tactic a fost unul deosebit. .
Demostene SOFRON
Vicepreşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal Cluj, Aurel Coroianu, o “întinde” pentru a cincea oară consecutiv în SUA- “Rica”, de această dată a promis că nu va mai face taxi şi nici ceilalţi cinci însoţitori, toţi arbitri, Laurenţiu Borşan, Ionel
CONCEDIUfetftCTIVfli
Suciu, Teodor Crâciunescu,, Bogdan Sorescu şi Edy Constantinescu - vă spun ceva ultimele trei nume de familie?!? - nu vor mai trage clopotele şi vor schimba nisipul la luminări în parohiile ortodoxe din împrejurimile Minneapollis- ului. Cei şase cavaleri ai fluierului vor oficia la două turnee internaţionale cu participare record. Primul se va desfăşura în perioada 13-16 iulie şi este rezervat exclusiv fetelor “Al America Girls”, iar al doilea 16-22 iulie “USA Cup Minneapollis”.
(C.S.)
CICLISM Turul F ranţei -t
etapa a 8-a
10 iulie• Cu patru decenii în urmă,
în 1960, în această zi s-a jucat finala competiţiei de fotbal denum ită pe atunci Cupa E uropeană a N aţiun ilor, recunoscu tă u lterio r drep t C am pionat European. Pe vremea aceea s-au înscris pentru această “cupă” un număr de 17
selecţionate de pe continentul nostru , com petiţia fiind
'precedată de o întîlnire dublă cu caracter eliminatoriu între selecţionatele Cehoslovaciei-şi Irlandei, irlandezii cîştigînd prim a întîlnire la Dublin cu2-0 , dar cehoslovacii s-au revanşat cu un 4-0. “Naţionala” României a păşit cu dreptul în această dispută, califieîndu-se pentru “sferturi” prin rezultatele
de 3-0 şi, respectiv 0-2 în dauna Turciei. în sferturile de finală “tricolorii” au suferit dublă înfrângere în faţa cehoslovacilor, cu 0-2, la Bucureşti şi 0-3, la Bratislava. Pînă la urmă pentru turneul final în patru s-au calificat Cehoslovacia, Franţa,. Iugoslavia şi Uniunea Sovietică. Semifinalele s-au soldat cu următoarele rezultate: La Paris: Iugoslavia - Franţa 5-4 şi la
Abia acum urmează greuL. Munţii îşi “aşteaptă” victimele!
Runda a 8-a a “Marii Bucle” s-a disputat sîmbătă pe rută Limoges - Villeneuve-s / Lot (203,5 km). Caravana rutierilor se apropie cu paşi repezi de “evadarea” în munţi. Ieri (duminică) s- a disputat etapa Agen-Dax, ultima desfătare a celor ce. practică sportul cu pedale. Urmează coşmarul munţilor Dax - Lourdes Hautacam. Aşadar, etapa â 8-a i-a revenit unui out-sider, Erik Dekker, care a trecut primul linia de sosire după 4h22’14", cu o medie orară de 46,562 km/h. Olandezul a fost secondat în etapă de francezul Xavier Xan la +52" şi de spaniolul Vicente Garcia- Acosta la +56". în clasamentul general, lider a rămas italianul Alberto Elli (28h39’28"), fiind urmat îndeaproape de francezul Fabrice Gougot şi de olandezul Marc Wauters. Laurent Jalabert, centaurul de la ONCE se clasează abia pe poziţia a 14-a la +5’40". Germanul Jan Ullrich (învingător în 1997 în Tour) navighează în primul “sfert” al clasamentului, locul 28, Alex Zulle pe locul 74 îa +9’59" de. liderul absolut, Marco Pantani se situează pe neverosimilul loc 87, Richard Virenque (“regele” absolut al căţărătorilor) pe locul 93, iar pe Femando Escartin îl găsim pe locul 102 la +11 ’56" de lider. Munţii sînt dominaţi de olandezul Erik Dekker care a preluat tricoul alb cu buline roşii de la italianul Paolo Bettini. Rabobank domină cu. autoritate clasamentul echipelor. Deutsche Telekom, Credit Agricole, Festina, Banesto, ONCE şi Kelme sînt departe.
Cristian TOGOANUMarseille: URSS - Cehoslovacia 3-0. Astfel finala programată pentru această zi pe Stadionul “Parc des Princes” din capitala Franţei a avut loc între echipele Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei, un joc necesitînd prelungiri.
• După ce la expirarea celor 90 de minute regulamentare de joc scorul a fost 1-1, “Zbomaia”, deci selecţionata sovietică a obtinut victoria cu 2-1. Meciul
a fost arbitrat de vestitul “cavaler al fluierului” din acea epocă, britanicul Ellis. Iată prima echipă campioană a continentului nostru: Iaşin - Cioheli, Maslionkin, Krutikov - Voinov, Netto - Metreveli, Ivanov, Ponedelnik, Bubukin, Meshi. Golurile au fost marcate de Metreveli şi Ponedelnik, respectiv Geaici.
LÂSZL6 Fr.
ezitant, Venus şi-a impus ritmul vadjudecîndu-şi fără probleme setul inaugural. Runda secundă a fost fără îndoială cea mai dramatică de la actuala ediţie. Davenport a condus cu 2-0 şi3-1, dar Williams a revenit m iraculos. La 4-3 pentru jucătoarea de abanos, Davenport cîştigă break-ul şi propriul serviciu întoreînd rezuîtatul. Se ajunge în tie-break (6-6). Williams cîştigă tie-break-u! cu7-3, setul cu 7-6 şi implicit meciul! Această finală a înregistrat un adevărat record, în cele 21 de game-uri disputate s-au înregistrat 11 tie-break-uri, 32 de greşeli directe şi 12 duble greşeli. La final, bucuria învingătoarei afost fără margini. Poreclită de ziarişti “pantera neagră”, Venus s-a “repezit” ca o căprioară în loja. unde se afla familia. “Clanul’ Williams şi-a trecut în palmares un nou succes major, după cel înregistrat acum un an la US Open (graţie mezinei Serena). Venus, 20 de ani, este studentă la U niversitatea din Florida, specialitatea design, vorbeşte fluent limbile engleză, franceză, germană, italiană şi rasa. Este fascinată de istoria Rusiei şi de civilizaţia Chinei. Următorul obiectiv: cîştigarea turneului de grand şlem de la US Open (Flushing Meadows) de la Nerv York, competiţie programată pentru a se disputa în luna septembrie a acestui an.
Finala masculină de dublu a revenit şi de această dat cuplului Mark Woodforde / Tood W oodbridge (favoriţii principali) care le-au “furat” din nou trofeul cuplului olandezo- austrialian Paul Haarhuis / Jason Stolle (cap de serie numărul 2)6-3, 6-4, 6-1. De ce spun din nou? Pentru că la “Roland Garros” “The Woodies” s-au impus fără probleme în dauna aceluiaşi cuplu, redutabil oricum.
N.B.: Ieri s-a disputat finala m asculină de simplu. Pete Sampras şi australianul Patrick Rafter şi-au disputat mult rivnitul trofeu.-3 .
Cristian FOCŞANUCupaUEFA - TNTERTOTO
Ceahlăul în turul trei
Sîmbătă, pe stadionul de sub Pietricica, partida retur dintre Ceahlăul Piatra Neamţ şi Real Palma de Mallorca din cadrul turului doi al Cupei UEFA - INTERTOTO. în urmă cu o săptâmînă formaţia spaniolă cîştigase cu scorul de 2-1 (a avut trei bare) şi asta în contextul îri care evolua echipa a doua, nu cea care activează în “Primera Division”.
Lovitură de teatru pentru suporterii nemţenilor cînd Guiza (11), lăsat liber în careu, â reluat cu capul balonul trimis din corner, expediindu-1 în plasa porţii apărată de Lefter şi 1-0 pentru spanioli. Egalarea a fost reuşită de^Grozavu (22) dintr-o “liberă”. în continuare, pînă la pauză, joc pe contre, modest din ' punct de vedere spectacular, cu ratări la ambele porţi. După pauză un plus - de spectaculozitate şi două goluri ale nemţenilor: primul înscris de Hrib (54), al doilea de Axinia II (84), cel mai ilustru anonim pînă atunci şi scor 3-1 pentru Ceahlăul, care se califică în turul trei al competiţiei.
(r.v.c.)
lAici ar putea fi
TIS
; reclama dumneavoastră
n w f f » H ! « » . W f î R I ^
T«fe 1 9 .2 0 7 '
E U R Omrnm0 ^
EURO2000
m mmim0 ^
EURO2000
E U R OBlitz EURO
2000
Internaţionalii italieni Paolo Maldini, Demetrio Albertini şi Francesco Totti, francezul Lilian Thuram, portughezul Rui Costa şi iugoslavul Savo Milosevici completează echipa “stelelor” Euro 2000, stabilită de UEFA
Internaţionalii italieni Paolo Maldini, Demetrio Albertini şi Francesco Totti, francezul Lilian Thuram, portughezul Rui Costa şi iugoslavul Savo Milosevici completează echipa “stelelor” Euro 2000, stabilită de UEFA
Cei şase jucători ^e adaugă celor 16 fotbalişti care au fost desemnaţi, duminică, la Rotterdam, cu cîteva ore înainte de disputarea finalei Euro 2000, de experţi ai UEFA.
Fundaşul român Cristian Chivu, alături de mijlocaşul englez David Beckham, cehul Pavel Nedved, slovenul Zlatko Zahovici, olandezul Dennis Bergkamp, portughezul Femando Couto, francezul Bixente Lizarazu şi turcul Hakan Sukur au primit cîte o menţiune specială.
Echipa celor 22 de jucători, stele ale Euro 2000, are următoarea componenţă: Portari: Fabien Barthez (Franţa), Francesco Toldo (Italia)Fundaşi: Laurent Blanc (Franţa), Frank de Boer (Olanda), Fabio Cannavaro
(Italia), Marcel Desailly (Franţa), Paolo Maldini (Italia), Alessandro Nesta (Italia), Lilian Thuram (Franţa)
Mijlocaşi: Demetrio Albertini (Italia), Edgar. Davids (Olanda), Luis Figo (Portugalia), Josep Guardiola (Spania), Rui Costa (Portugalia), Patrick Vieira (Franţa), Zinedine Zidane (Franţa) ‘ ■:
Atacanţi: Thieriy Henry (Franţa), Patrick Kluivert (Olanda), Savo Milosevici (Iugoslavia), Nuno Gomes (Portugalia), Raul Gonzalez (Spania), Francesco Totti (Italia).
UEFA a decis să includă în această echipă-tip doar jucători ai formaţiilor care au ajuns cel puţin în sferturile de finală. -
Fotbalistul portughez Abel Xavier a înaintat apel la decizia UEFA de a-l suspenda din activitatea competiţională timp de nouă luni
Jucătorul reprezentativei de fotbal a Portugaliei, Abel Xavier, a înaintat apel la decizia UEFA de a-l suspenda din activitatea competiţională timp de nouă luni, după incidentele care au avut loc la finalu l partidei cu selecţionata Franţei, d in cadrul semifinalelor Euro 2000, încheiată cu scorul de 2-1 în favoarea echipei franceze.
Avocatul in ternaţionalu lu i portughez, belgianul Jean-Louis
Dupont, a precizat că Abel Xavier constestă veridicitatea faptelor.
După ce au protestat vehement faţă de decizia arbitrului de rezervă, care a semnalat arbitrului central un henţ în careu comis de Xavier, lovitura de pedeapsă fiind transfo rm ată de Zinedine Z idane, ju că to rii Abel Xavier, Nuno Gomes şi Paulo Bento. j au fost suspendaţi de UEFA pentru j nouă, opt şi respectiv şase luni din | activitatea competiţională. i
Fundaşul francez Christian Karembeu a semnat pentru gruparea Middlesbrough
. Fundaşul francez Christian Karembeu, în vîrstă de 29 de ani, a semnat, miercuri, un contract pentru o perioadă de patru ani cu gruparea engleză Middlesbrough. ■
Suma transferului fundaşului francez a fost de 3,34 milioane de euro. Karembeu, campion mondial şi european, a afumat că pentru el reprezintă
o “mare provocare ’ încercarea de a obţine un trofeu cu echipa Middlesbrough. Fundaşul francez a cîştigat de două ori Liga Campionilor, cu formaţia spaniolă Real Madrid.
i iti
ţfel
i jsi * rV|I
liI i
Fotbalistul englez David Beckham şi soţia sa, Victoria Adams, au dat numele lor unei serii de produse de lux
Fotbalistul englez David Beckham şi soţia sa, Victoria Adams, care este componentă a grupului de muzică pop “Spice Girls”, au dat numele lor unei serii de produse de lux. Noul: produs, care Se numeşte VDB, are iniţialele Victoriei, a Iui David şi al fiului lor Brooklin. Contractul, care a fost semnat cu lanţul “Northern and Shell”, va avea o valabilitate de 12 ani. Această marcă de iux a produs, înafarâ de produsul cosmetic, şi un calendar.
Ministrul de Interne britanic a propus noi măsuri împotriva huliganilor
Ministrul britanic de Interne, Jack Straw, a propus, marţi, în Camera Comunelor, o serie de noi măsuri pentm a-i împiedica pe huligani să producă incidente în străinătate, aşa cum au făcut la Euro 2000.
Prezentînd aceste măsuri în faţa deputaţilor, dem nitarul englez a afirmat că “huliganism ul nu se limitează numai la un mic număr de elemente tulburente, identificate de
ar trebui să predea paşapoartele autorităţilor, atunci cînd un meci important se desfăşoară peste hotare.
r Proiectul acordă po liţie i şi tribunalelor drepturi suplimentare, pentm a împiedica toate persoanele bănuite că ar putea provoca incidente să părăsească teritoriul naţional. M inistrul britanic a afirmat că proiectul demonstrează “determinarea guvernului de a face uz de toate
autorităţi, ci la un număr mai mare_. mijloacele de care dispune în lupta . de persoane, care nu întotdeauna sînt sa pentm eradicarea aceastei ruşinicunoscute de poliţie”.
Prima m ăsură a proiectului prezentat constă în interzicerea accesului pe stadioanele din străinătate şi din Marea Britanie a suporterilor care nu au acest drept. Ministrul englez a precizat că, în prezent, 400 de huligani sînt opriţi să intre pe stadioanele din Marea Britanie, faţă de numai 106 pe cele din străinătate. Toate persoanele care fac obiectul unei asemenea interdicţii
insuportabile, reprezentată de huliganism”. Jack Straw şi-a exprimat speranţa că propunerile sale vor fi adoptate, înainte de încheierea actualei sesiuni, la sfîrşitul lunii iulie, reamintind că pe data de 2 septembrie se va disputa o partidă, în deplasare, între selecţionata A ngliei şi reprezentativa Franţei. El a adăugat că noile măsuri ar putea fi puse în aplicare chiar de la începutul calificărilor pentm Cupa Mondială
2002, din luna octombrie, ţinînd seama că Anglia evoluează în aceeaşi grupă cu Germania şi că antagonismul dintre suporterii celor două echipe este b inecunoscut. O poziţia conservatoare a dat asigurări că va susţine textul propus, dar a atras atenţia că proiectul 'trebuie studiat cu grijă, deoarece “el nu trebuie să aducă prejudicii libertăţii civ ice”, deşi ministrul Straw a informat că este conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
După incidentele de Ia Euro 2000 provocate de sute de huligani britanici, Guvernul englez a fost aspm criticat, din cauză că nu a confiscat, încă de la începutul competiţiei, într-o mai mare măsură paşapoartele persoanelor bănuite ca fiind periculoase. în cursul acestor incidente au fost arestaţi aproximativ 960 de huligani britanici, 460 dintre ei fiind expulzaţi, dar numai un mic număr dintre ei vor fi-judecaţi.
Clasamentul pentru fair-play, stabilit de UEFA este următorul:
§ | 1. Franţa 8 ,2 0 8 punctep 2 . O landa 7 ,9 5 0| f 3 . Span ia 7 ,8 1 3j ţ 4 . Suedia 7 ,6 6 7' î 5 . Danemarca 7 ,583jjt S lovenia 7 ,5 8 3
Responsabilul olandez pentru Euro 20 00 , H arry B een, a anunţat că la acest turneu final au fost vîndute 9 5 la sută din ce le 1,2 m ilioane d e b ile te p u s e în v în za re . R es p o n sa b ilu l o la n d e z pentru Euro 2 0 0 0 , H arry B ee n , a anunţat, m iercuri, la Rotterdam , că 9 5 la sută din cele 1 ,2 m ilioane de bilete puse în vînzare pentm Cam pionatul European au fost vîndute, precizînd că aceasta este o m edie în tre 9 3 ,9 la sută din biletele vîndute la m eciurile din faza grupelor şi 9 6 ,5 la sută pentm faza finală. Potrivit lui B een mai mult de 8 0 la sută din bilete au fost vîndute marelui public, ce ea ce în s e a m n ă c ă o rganiza torii ş i-au în d e p lin it obiectivul. Responsabilul o landez a fost felicitat p e n tru n u m ăru l m ic de fra u d e c a re s -a u în re g is tra t în le g ă tu ră cu fa ls ific a re a sau vînzarea la negru a biletelor.
Directorul Fundaţiei Euro 2 0 0 0 , belgianul Alain Courtois, a estimat că sistemul de bilete n o m in a le , in a u g u ra t cu o c a z ia a c e s te i competiţii, va fi cu siguranţă utilizat la ediţia din anul 2 0 0 2 a Cupei M ondiale din Japonia şi C oreea de Sud, cît şi în cadrul Cam pionatului European din anul 2004, din Portugalia.
Fotbaliştii germani j Ştefan Effenberg şi
Mario Basler ar putea reveni în
echipa naţională a Germaniei
F otba liştii germ ani Ş tefan Effenberg, căpitanul formaţiei Baycm M unchen, şi M ario B asler, care evoluează la FC Kaiserslautem, ar putea reveni în echipa naţională a Germanici, după ce in funcţia dc an trenor in te rim ar a fost num it tehnicianul Rudi Vollcr.
Vollcr, director sportiv al clubului Baycr Lcvcrku:icn, a declarat, intr-un interviu acordat săptâminalului dc fotbal “Kicfccr", că l*a contactat, atît pe Effenberg, cît şi pe Basler, dar că urm ează să îi m ai “observe, să reflecteze şi u lterio r să decidă", mcnţionînd că a jucat împreună cu ci şi îi cunoaşte bine.
La rîndul său, Effenberg, în vîrstă de 31 ani, a afirmat, refcrindu*se Ia faptul că an te rio r a refuzat să evolueze în echipa naţională, că a fost înţeles greşit. EI a spus că niciodată nu a respins oferta de a face parte din lotul german şi că este gata să accepte o întrevedere cu Vollcr.
Mario Basler (3 1 ani, 30 selecţii), îndepărtat din selecţionata naţională de fostul antrenor Erich Ribbeck, a declarat, în urmă cu o lună, că va reveni la echipa naţională, dacă Ribbeck nu va mai fi selecţioner.
Erich Ribbeck a demisionat pe data de 21 iunie, după evoluţia dezastroasâ a selecţionatei Germaniei în cadrul Campionatului European.
* ,1?
O N CLIN IC LTDcEfffiinrosnRTERnsTRNAL
Rezolvarea sigura a problemelor .deDINAMICĂ SEXUALĂ MASCULINĂ
prin intermediul Clinicilor ONîmbunătăţirea vieţii sexuale
Lâ Clinicile ON există o singură specialitate:îmbunătăţirea vieţii sexuale, fapt pe care îl realizăm în modul cel mai profesionistDacă aveţi impresia că frecvenţa relaţiilor sexuale ale dvs. şi ale partenerei dv. nu vă satisface sau nu o satisface,dacă vă deranjează unul din fenomenele cunoscute fiecărui bărbat; ejacularea precoce,
c0 ve a d u c e safisfQCf/y erecţia slabă, sau impotenţa în orice stadiu,acesta este ^ momentul să vă adresaţi CLINICILOR ON şi să vă ’ rezolvaţi problema.Dacă există o problemă,este mai
bine să vă ocupaţi de ea imediat şi. să nu o ignoraţi. |
Camere de aşteptare private. Discreţia pacientului este garantată!
7 ,0 0 M atin a l naţional; 1 1 ,5 5 T V R Cluj ~ T> p e n tru a lte n a ţio n a lită ţi. Emisiune în
* o m a H iA lim ba g e rm a n ă ; 1 2 .1 0 C azu ri ciudate
7 ,0 0 M atinal naţional; 1 1 ,1 5 T V R Cluj; 12 ,10 Felicity (s/r); 13 ,00 Secolul
Frost (r); 1 4 ,0 0
M M IR0MAMJL4 X X v ă zu t de D avid
^ I t e r ă ^ r t - ? 4 0 nU| SPT - 1 3 ’1 0 JUSti'iB Jurnal; 1 4 ,1 5 C iberF an . Com unicaţii; 14 ,30 Doi In te rn e t- 14 t o r u m a : 1 4 -1 5 C lb e rF a n - Lum ea j catîri pentru m ă cu ţa Sara (f/r); 16 ,20 O ved etă ...
? 5 3 0 r i n T e re i i a n e: 1 5 '° ° ° am eni “ I P ° pulară: 1 7 ,3 0 O rice e posibil (s); 1 8 ,0 0 Im pas ^ o h i i i f / n n ' l iUne ÎR 'im ba I ^ doi; 1 8 ,3 0 B lossom (s); 1 9 ,0 0 A vanprem ieră^ g h i a r ă , 7 0 0 S en io n , cetăţii (em is iu n e pentru Ştiri; 1 9 0 5 C orect; 19 ,15 S unset Beach; 2 0 ,0 0 p e n s io n a n ) , 1 7 ,3 0 O n c e e pos ib il (s ); 1 8 ,0 0 IM ortîr-in h o -, p0Slbl1 (s ): 1 8 ,0 0 | Ju rn a l. M e teo ; 2 0 ,4 5 Sport; 2 0 ,5 5 Felicity (s);A v a n n B '0SS° m (S)'' ^ 1 2 1 ,4 5 R ecurs la morală; 22 ,30 Jurnalul A cadem iei I
i ! f , Ct!; 1 9 ,1 5 SUnS6t I C a ţavencu; 2 2 ,4 5 Contele d e M o nte Cristo (f. | B e a c h s ). 2 0 0 0 Ju rn a l. M e teo ; 2 0 ,5 5 Econom ia; j F ran ţa 1 9 9 8 n ): 0 3Q C afe CorsQ .
S ’n o i 3 7 , C a ţa v e n c u : ^ Nu 7 ,0 0 Dom nişoara A ndrea (s /r);-tra g e ţi. 2 3 ,0 5 T e le a n e m a te c a ; D o i catîri pentru J 7 5 0 Fe m eia m is terio asă fs /rVm ă ic u ţa S a ra (co . S U A 1 9 6 9 ) J u m a i (ora 23 ,40 ) W R ? Ro|iţie ju d id a ră (s /r). g 3Q |
# ■ * r a - l i l f T ) O 7 n T °™ ni?oara A n d 1-63 (s/r): | T ru p a D P 2; 1 2 ,3 0 Arca lui N o e (r); 13 ,00 G lobul I o i o 2 (r): 9 ,3 0 TflJPa I D ra g o n u lu i; 1 3 ,3 0 V irtu o z i... (r ); 1 3 ,4 5 T o ţi, I
r ( . . ' A t la s (r ) : 1 3 ,0 0 | îm p reu n ă . D ialog; 14 ,45 Ştiri; 16 ,10 E dreptul tău! IG lo b u i D ra g o n u lu i; 1 3 3 0 T r ib u n a p a rtid e lo r (r): 16,45 D om nişoara A ndrea (s); 17 ,35 F e m e ia ' p a rla m e n ta re ; 1 4 .0 0 T o p îm p reu n ă ; 1 4 ,4 5 Ştiri; m isterioasă (s ) / 1 8 ,3 0 Teleju^ W R 2; , QJ0Q1 6 1 0 O n z o n t s p .n tu a l (r); 1 6 ,4 5 D o m n işo a ra Ştiri bancare şi bursiere; 19 ,05 Docum entar; 19 ,40A n d re a (s ); 1 7 ,3 5 F e m e ia m is terio asă (s); 18 ,30 - ■ .c c » oh •t i - t - n . r n . o H o 0 0 ^ . . . 1 D irectorul nostru (f.R om am a 55 ); 2 1 ,1 5 M it şiT e ie ju m a l T V R 2; 1 9 ,0 0 Ş tin b a n c a re şi bursiere; 1 0000 o . , , . • A ■ , a o o h c om n c n h o h» ~ I ls tonei 2 2 ,0 0 C âlătonnd pnn ţară; 2 2 ,1 5 Politie1 9 .0 5 D o c u m e n ta r 1 9 .4 0 C re d o : 2 0 .4 5 Scatiu . ... . . , „ o o -n.,’. .| jud ic iară (s); 2 3 ,1 0 Lentila d e contact; 0 ,0 0 T V MD o c u m e n ta r 1 9 ,4 0 C re d o ; 2 0 ,4 5 Spaţiu fran c o fo n ; 2 1 ,1 5 P u ls 2 0 0 0 ; 2 2 ,0 0 C ălă to rind prin ţa ră ; 2 2 ,1 5 Poliţie ju d ic ia ră (s); 2 3 ,0 5 Ştiri; 2 3 ,1 0 L e n tila d e contact; 0 ,0 0 T V M M e s a g e r.
7 ,0 0 O b s e rv a to r 7 ,5 5 Aerobic — show ; 8 .0 0 D im in e a ţa devrem e;
6 - 1 0 .0 0 Ş tiri; 1 0 .1 0 G o d z ilia (s);1 0 .3 0 B ârb ap în. n e g ru (S .d a S U A '9 7 ); 11 .00 C ro a z ie ra (s/r); 1 2 .0 0 Ş tirile am iez ii; 1 3 .1 5 Visul u n e i nop ţi d e v a ră (co .ro m an ticâ A nglia 1996); 1 5 .0 0 V .I .P . (s); 1 6 .0 0 S u fle t reb e l (s); 1 7 ,0 0 Ştiri; 1 7 .1 5 V o u ă (div.); 1 7 .2 0 Labirintul pasiunii; 18 ,10 C r o a z ie r a (s ); 1 9 .0 0 O b s e rv a to r; 1 9 ,5 5 V ouă
M e s a g e r.7 ,0 0 O bservator; 7 ,5 5 A erobic
c u i i v n * - Show ; 8 ,00 D im ineaţa devrem e; I 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 G odzilia (s .daj S U A '9 8 ); 1 1 ,0 0 C roaziera (s/r); 1 2 ,0 0 S candalu l | (s ); 1 3 ,0 0 Ştirile am iezii; 1 3 ,1 5 T re i fraţi (f. S U A i '9 5 ); 1 5 ,0 0 V .I.P . (s); 16 ,00 Suflet rebel (s); 1 7 ,0 0 . Ştiri; 1 7 ,1 5 V o u ă (div.); 1 7 ,2 0 Labirintul pasiunii J (s ); 1 8 ,1 0 C ro a z ie ra (s); 19 ,00 O b s e rv a to r 1 9 ,5 5 I V o u ă (d iv .) ; 2 0 ,0 0 D o m n iş o a re d e o n o a re | (co .rom an ticâ S U A ’88); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r 2 2 ,4 0 | V o u ă (div.); 2 2 ,4 5 O chi pentru ochi (f. S U A ’93);
î 0 0 U " So o h , 9c a I 2 .5 0 S canda lu l (s /r).2 2 .0 0 O b se rva ,o r. 2 2 ^ 0 V o u ă (d iv Ţ 2 2 .4 5 S ă 7 ,0 0 Bună d im ineaţa , P ro T Vnu n e e n ervă m (co . F rJ lt. 6 6 ); 2 .5 0 Scandalu l I , , , ,
1 w v m T 19 e al tău!; 1 0 ,0 0 T în ă r şi neliniştit- - n o . . . . , o „ T-,/ 10 .45 L e g e şi o rd ine (s/r);
; 7 l 1 1 .3 5 K e lly K e lly (s ); 1 2 ,0 0J î i n ' j i ; i 10 r Ş ' n e 'rt'Ş I J p osecj a ţiî ( f /r ) ; 1 2 ,5 0 Ş tir ile P ro T V ; 1 4 ,1 5
S ° K e n y T e H y ^ 1 ^ 0 I S ^ a « * “ | Sf £ 1 °. . , ■ şi n e imştit (s); 1 6 ,5 0 Sens unic; 1 7 ,0 0 Ştm le ProR ă z v ră tire a (f/r): 1 4 .2 0 Ş a h m at (f/r); 1 6 ,0 0 T înăr I * ( Ţ . , . . .
= c- • „ « o o.- d î T V ; 1 7 ,3 0 Al şa p te le a cer (s); 1 8 ,3 0 Ş einfeld (s ;şi nelin iştit (s); 1 6 .5 0 S e n s unic; 1 7 ,0 0 Ştirile Pro I „ ______ „ „ ' _ . . . .T V ; 1 7 .3 0 Al şa p te lea c e r (s); 1 8 .3 0 Şeinfeld (s); 1 9 ,0 0 ? tm 'e ,P ro ™ 21 ,501 9 .0 0 Ş tir ile P ro T V ; 2 0 .0 0 N ik ita (s ); 2 1 .0 0 ^P rotectorii (s): 2 2 .0 0 P osedaţii (f.horror Anglia/ I 2 3 , 5 ^ ” n 'e ° ,0° ,P r° ,m e aiclM ’F ra n ţa . 1992 ); 0 ,1 5 Ş tirile P ro T V ; 0 ,2 0 ProFM e I L e g e ?' ord '" e: L ,.(S£aici!: 2 .0 0 Ş einfeld (s /r); 2 .3 0 O rfan ii (thriiier S U A | d e naz,şt. (d ram ă SU A /A ngl,a /Fr.1 9 8 7 ) . j
7 .0 0 M ilagros (s/r); 8 .0 0 Taifas . ' * ) f 1 1 f I i * i ‘ m a g a z in m a t in a i ; u , 0 0
. l/c x t
3 0 V în ă to area ’86) .
7 ,0 0 M ilagros (s/r); 8 ,0 0 Ta ifas
7 .0 0 M ilagros (s/r); 8 .0 0 Taifas . i f J J . I l t j ~ ^ a g a ^ n m a t in a l . D e s e n e- m a g a z in m a t in a l ; 1 3 ,0 0 a n m a . e . l ^ O O M r i a g r o s f s ) ,
p jL L U J J m {s); 14 0Q Aeroportu, (s); I 1 4 ,0 0 C in e m a g |a (r). 14 3 0 E xp oz,v (r); 15 ,00 1 5 .0 0 V ip e r (s/r): 1 5 % C lip A rt (s /r): 1 6 .0 0 Saivaţi I ( « J W » C h p M ; 16 ,00 Salvaţi de clopoţel d e clopoţe l (s); 1 7 .0 0 V ip e r (s); 1 8 ,0 0 Focus; | (s); 17,00 V ip e r (s); 18 ,00 Focus. C ancatu ra zHeu
1 8 .3 5 Im pact: 1 9 ,0 0 C av a le ru l rătăcitor (s); 20 ,00 I 1 8 ,3 5 lm pact;In im i în furtună (d ra m ă S p a n ia /S U A 19 96 ); 21 .45 . A fac en le s int a fa ce n (dram ă S U A 8 7 ), 2 1 ,4 5 Ş tinŞtiri p e scurt; 2 2 .0 0 U ndercoverde; 2 3 ,0 0 Detectivi Pe scurt- M e ted : 22 ,0 0 E n Aen7 S Enen\ y (Sţ . f d e elită (s); 2 3 .5 5 C lip Art; 0 ,0 0 Focus. Caricatura I C ron lca circotaşulu i, 23 ,00 D etectivi d e elită (s),z ile i (r); 0 .3 0 Im pacL I 2 3 ,5 5 C ,iP Art: 0 ,0 0 Focus- C aricatura Zllel ^
7 .0 0 B u n ă d im ineaţă , Rom ânia; I 0 ,3 0 lm Pact ( r)- .9 .0 0 D aţi v ina p e C orina (r); 10 ,30 . T E L f 7 7 -°° Bună d im .neaţa. R om ânia;
f c j f c > G E c o n o m ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G ura . / / 9 ,0 0 Daţi vina p e C onna (r) 10 ,30lum ii; 1 1 ,0 0 S en za ţio n a l cu D a n D iaconescu (r); . l /d ^ D C Econom ic A B C (r), 10 , ura 1 2 0 0 Studioul T u d o r V o m icu ; 1 3 ,0 0 O ra unu a I lum iL 1 1 -° ° Senzaţional cu D an D iaconescu r ;v e n it ; 1 3 ,0 5 S tu d io u l T u d o r V o m ic u ; 1 4 ,0 0 I 1 2 ,0 0 M ă ştile puterii (r); 1 4 ,0 0 Prim ul p a s (r);R en d e z-v o u s la T e le 7 (r); 1 6 ,0 0 P ost meridian; | 15 .30 T inereţe fără bătrîneţe; 1 6 ,0 0 Post mendian; 1 7 0 0 D aţi vina p e C orina ; 1 8 ,0 0 2 4 din 24; 18 ,30 I 17 -0 0 D ^ vina Pe Conna; 18 -0 0 Film docum entar; F ilm d o c u m e n ta r ; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l; ; 1 9 ,4 5 1 9 .0 0 Te le ju rn a l; 19 ,45 , Econom ic A B C ; 2 0 ,0 0E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G u ra lum ii; 2 0 ,1 5 Film J G u ra lu m ii; 2 0 ,1 5 F ilm d o c u m e n ta r ; 2 1 ,0 0 d o c u m e n ta r ; 2 1 ,0 0 S e n z a ţ io n a l cu D a n I S en za ţio n a l cu D an D iaconescu; 2 2 ,0 0 R eporter D iaconescu; 2 2 ,0 0 M ăştile puterii; 0 ,0 0 Nopţi albe. I Ţ e le 7 < 2 2 ,3 0 Telem edic ina; 0 ,0 0 Nopţi albe; 1 ,00
, h * — 1 0 ,0 0 Ş tir ile d e A c a s ă (r); |1 0 ,3 0 A ca să la bunica (r); 10 ,45 |
C ă s u ţa poveştilor (r); 1 1 ,0 0 D ragoste şi putere |(s /r); 1 1 ,3 0 9 0 -6 0 -9 0 F o to m o d e le (s/r); 12 ,20 •R ă zb o iu l pasiunilor (s/r); 1 3 ,1 5 G uadalupe (s); j
......................................... I(s)- 1 7 ,0 0 C ăsuţa poveştilor (s); 1 7 ,1 5 A casă la | (s)i I 5.45 M ilady (s); 16 ,35 D ragoste şi putere b u n ica; 1 7 ,3 0 T re i fe m e i (s); 1 8 ,3 0 Ştirile d e | (s): 17 ,00 C ă s u ţa poveştilor (s); 17 ,15 A casă la A c a s ă ; 19 ,05 R ăzb o iu l pasiunilor (s); 20 ,00 9 0 - j bunica; 1 1 7 ,3 0 T re i fem ei (s); 18 ,30 Ştirile de 6 0 -9 0 Fotom odele (s); 2 1 ,0 0 Fe m eia vieţii m ele 1 A c a s ă '. 19 -0 5 Războiul Pasiunilor; 2 0 ,0 0 9 0 -60 - (s); 2 1 ,4 5 Totul d esp re E va (d ram ă S U A 1950) 9 0 Fotom odele (s); 21 ,00 Fem eia vieţii m e le (s);
1 5 .0 0 R e tra n s m is ie T e le -7 abc; ! 2 2 ,0 0 V re m e a ţiganilor (dram ă Iu g o slav ia '89, p.i).
1 / .5 0 Videoclipuri; -1 8 ,0 0 C hem area pămîntului - realizator Nicoleta Ţăranu;
1 9 ,3 0 S poturi şi re p o rta je p u b lic ita re ; 2 0 ,0 0 | realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje R e tra n s m is ie T e le 7 ab c ; 2 3 ,0 0 în c h id e re a I publicitare; 2 0 ,0 0 Retransmisie Te le 7 abc, 23 ,00
1 4 ,0 0 F em eia vieţii m e le (s/r); 1 4 ,5 0 Antoneila (s); 1 5 ,4 5 M iiady (s); 1 6 ,3 5 D ragoste şi putere
O ra unu a venit.’ ^ 2» ■ 1 0 ,0 0 Ş tir ile d e A c a s ă (r );
S Z e s S S S 1 0 ,3 0 A casă la bunica (r); 10 ,45 C ăsu ţa poveştilor (r); 11 ,00 D ragoste şi putere (s /r); 1 1 ,3 0 9 0 -6 0 -9 0 F o tom odele (s/r); 1 2 ,2 0 R ăzboiu l pasiunilor (s/r); 1 3 ,1 5 G uada lupe (s); 1 4 ,0 0 Fe m eia vieţii m ele (s/r); 14 ,50 Antoneila
.15 ,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50eiJr o f a N O taî^NAPpCA Videoclipuri; 18 ,00 Vîrful de lance -
programului. închiderea programului..
7 ,0 0 M atinal naţional; 1 1 ,2 0 T V R T m iş o a ra ; 12 ,20 Felicity (s/r); 13 ,10
R O M A N ti T e zau r folcloric (r); 14 ,00 Jurnal; 14 ,15 C ib e rF an ; 1 4 ,3 0 D estinu l unei naţiuni; 15 ,00 Convieţuiri (m ag.); 1 6 ,0 0 Scena; 1 6 ,3 0 Librăria pe roţi; 17 ,00 Fereastră spre America; 17 ,30 Orice e posibil (s); 18 ,00 C a s ă mea; 18 ,30 Blossom (s); 19 ,00 A vanprem ieră Ştiri; 19 ,05 Corect!; 19 ,15 Sunset B each (s); 2 0 ,0 0 Jurnal. M eteo; 2 1 ,4 5 Sport; 2 0 ,5 5 Aristocraţii (s); 21 ,45 Teatrul Naţional de televiziune prezintă „Cabina de m ontaj”; 22 ,35 Jurnalul A cad em ie i C aţavencu; 2 2 ,5 0 Reflecţii rutiere; 2 3 ,0 5 Secolu l X X văzut d e .... (Jurnal ora 2 3 ,4 0 ); 0 ,0 5 R ock la miezul nopţii.■ _ 7 ,0 0 Dom nişoara A ndrea (s/r);'r V l K ) 7 ,5 0 F e m eia m isterioasă (s/r);
8 ,4 0 Poliţie judiciară (s/r); 9 ,3 0 Trupa D P 2; 1 2 ,3 0 A rta apărării (r); 13 ,00 Globul Dragonului; 13 ,30 Tribuna partidelor parlamentare;14 .00 Toţi, îm preună; 1 4 ,4 5 Ştiri; 1 6 ,1 0 Călătorind prin ţară (r); 1 6 ,2 5 A ntologia jocului popular (div. er.); 1 6 ,4 5 D om nişoara A ndrea (s); 17 ,35 Fem eia m isterioasă (s); 1 8 ,3 0 Telejurnal T V R 2; 19 ,00 Ştiri b a n ca re şi bursiere; 19 ,05 Se întîm plă acum; 19 ,40 în vo ia sorţii la N e w York (co .SU A 1994); 2 1 ,1 0 Turnul d e control; 22 ,00 Călătorind prin ţară; 2 2 ,1 5 Poliţie judiciară (s); 2 3 ,0 5 Ştiri; 23 ,15 Enigm atica Terra (do); 2 3 ,4 5 Armonii clasice; 0 ,00 T V M M e sa g er.
7 .0 0 Observator; 7 ,5 5 Aerobic n n l o i n ^ Show ; 8 ,0 0 D im ineaţa devrem e; a n l 8 , î - 1 0 ,0 0 Ştiri; 10 ,10 G odzilia (s.da S U A ’98); 10 ,30 B ărbaţi în negru; 11 ,00 Croaziera (s/r); 1 2 ,0 0 Scandalu l (s); 13 ,00 Ştirile amiezii; 13 ,15 Uniţi de nevo ie (co .S U A 1989); 15 ,00 V .I.P . (s); 1 6 ,0 0 S u fle t rebel (S); 17 ,00 Ştiri; 17 ,15 Vouă (div.); 1 7 ,2 0 Film serial; 18 ,10 C roaziera (s); 19,00 O bservator; 1 9 ,5 5 V o u ă (div.); 2 0 ,0 0 Sub soarele Africii (s); 2 2 ,0 0 O bservator; 2 2 ,2 5 V ouă (div.); 22 ,30 Joi T e leE urob ingo 2; 23 ,50 O chi mincinoşi (thriiier S U A 1 9 96 ); 2 ,5 0 Scandalul (s/r).
7 .0 0 Bună dim ineaţa, Pro T V e al tău! (m ag.); 10 ,00 T înăr şi n e lin iş tit (s /r); 1 1 ,0 0 L e g e şi ordine (s/r); 11 ,55 Kelly Kelly (s);
12 ,25 L u m ea lui W a y n e 2 (f/r); 14 ,20 C rim e în alb-negru (f/r); 16 ,00 T în ă r şi neliniştit (s); 16 ,50 Sens unic; 17 ,00 Ştirile Pro tV; 17 ,30 Al şaptelea cer (s); 18 ,30 Ş einfeld (s); 19 ,00 Ştirile Pro TV;20 .00 C u b inecuvîntarea familiei (d ram ă C an ad a/ S U A 1 9 9 9 ) ; 2 1 ,4 5 Ş tir ile P ro T V ; 2 1 ,5 0 C hestiunea zilei pe scurt; 22 ,00 Grm lins 2 (f. fant. SU A 1990 ); 0 ,0 0 Ştirile Pro Tv; 0 ,1 5 ProFm e aici!; 0 ,4 5 Lege şi ordine; 1,30 Şeinfeld (s); 2 ,00 D e dragul unui copil (dram ă S U A ’90 ).— — - y , » . 7 ,0 0 Milagros (s/r); 8 ,0 0 Taifas
- m a g a z in m a tin a l; 1 3 ,0 0 j p i u i J J J » ! M ila g ro s (s); 1 4 ,0 0 E n e m y ’s
E n e m y (s/r); 1 5 ,0 0 V ip e r (s/r);15 .55 Clip Art; 16 ,00 Salvaţi de clopoţel (s); 17 ,00 V ip e r (s); 4 8 ,0 0 Focus; 18 ,35 Im pact; 1 9 ,0 0 C avaleru l rătăcitor (s); 2 0 ,0 0 Clanul Philadelphia (dram ă S U A ’79); 2 1 ,4 5 Ştirile pe scurt. Meteo;2 2 .0 0 M o tor - em isiune automobilistică; 2 2 ,5 0 Cronica cîrcdtaşului; 2 3 ,0 0 Detectivi d e elită (s);2 3 .5 5 C lip Art; 0 ,0 0 Focus (r); 0 ,3 0 Im pact (r). T E L 0 7 7 <°° Bună dim ineaţa, România;
7 / , 9 ,0 0 D aţi vina pe Corina (r); 10 ,30/ / c i l d G E co nom ic AB C (r); 1 0 ,4 5 G ura
lumii; 11 ,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 1 2 ,0 0 R eporter Te le 7 (r); 13 ,00 O ra unu a venit; 1 3 ,1 5 Telem edicina (r); 14 ,30 Lurnea m isterelor; 1 5 ,3 0 Tinereţe fără bătrîneţe;16 .00 Post m eridian; 17 ,00 Daţi vina pe Corina;18 .00 Film docum entar; 18 ,50 Pariu trio- LO TO ;19 .00 Telejurnal; 1 9 ,4 5 Economic A B C ; 2 0 ,0 0 G u ra lum ii; 2 0 ,1 5 F ilm d o c u m e n ta r; 2 1 ,0 0 Senzaţional cu D an D iaconescu; 2 1 ,5 5 Pariu Trio - LO TO ; 2 2 ,0 0 Linia întîi; 0 ,00 Nopţi albe.
_ 1 0 ,0 0 Ş tirile d e A c a s ă (r);# 1 0 ,3 0 A casă la bunica (r); 10 ,45
C ăsuţa poveştilor (t); 11 ,00 Dragoste şi putere (s/r); 1 1 ,3 0 9 0 -6 0 -9 0 Fotom odele (s/r); 12 ,20 Războiul pasiunilor (s/r); 13 ,15 G uadalupe (s);14 .00 F em eia vieţii m ele (s/r); 14 ,50 Antoneila (s); 1 5 ,4 5 M ilady (s); 16 ,35 Dragoste şi putere (s); 1 7 ,0 0 C ăsuţa poveştilor (s); 17 ,15 A casă la bunica; 1 7 ,3 0 T re i fem ei (s); 1 8 ,3 0 Ştirile de Acasă; 1 9 ,0 5 R ăzboiul pasiunilor (s); 2 0 ,0 0 90- 6 0 -90 Fotom odele (s); 21 ,00 Fem eia vieţii m ele (s); 2 2 ,0 0 Im agini în tr-un ochi de aur (dram ă S U A 1967).
. 15 ,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50EifooPA io t a Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii cwtNÂPpcA _ rea|jzaţor Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20 ,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23 ,00 închiderea programului.
I
7 .0 0 M a t in a i n a ţio n a l; 1 2 ,0 0 A ristocraţii (s /r); 12 ,50 Drum ul spre -
in m T h ia E u ro p a , 1 3 ,0 0 T eatru l N aţio n a l de televiziune prezintă: C ab ina de montaj (r); 14,00 Jurnal; 1 4 ,1 5 C ib e rF a n . G a m e m a n ia ; 15,qo Tribuna partidelor parlam entare; 15 ,30 Emisiune în limba germ ană; 17 ,00 T o p voiaj; 17 ,30 Orice e posibil (s); 18 ,00 Pentru Dvs., D oam nă!; 19,00 A vanprem ieră Ştiri; .1 9 ,0 5 Corect!; 19 ,15 Sunset Beach (s); 2 0 ,0 0 Ju rn a l. M eteo; 2 0 ,4 5 Sport; 2 0 ,55 Ploaia d e stele; 2 2 ,2 5 . Jurnalul Academ iei C a ţa ven c u ; 2 2 ,4 0 F a rm e c e (s); 2 3 ,2 5 Miss Marple: M ister în C ara ib e (f.Anglia 1989); Jurnal- (ora 23 ,40)« „y- v 7 ,0 0 D om nişoara A ndrea (s/r);
7 ,5 0 F e m e ia m isterioasă (s/r); • 8 ,4 0 Poliţie judiciară (s/r); 9 ,30
trupa D P 2; 12 ,30 D ’ale iu’ Mitică (r); 13 ,00 Globul Dragonului; 13 ,30 Tradiţii; 14 ,00 Toţi, îm preună;14.45 Ştiri; 16 ,10 Călătorind prin ţară (r); 16 ,25 , D in folc loru l p o p o a re lo r; 1 6 ,4 5 D o m n işo a ra Andrea (s); 1 7 ,3 5 Fe m eia misterioasă (s); 18,30 Telejurnal T V R 2; -19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 1 9 ,0 5 T e le v iz iu n e a , d ra g o s te a m e a ; 2 0 ,0 0 Grădina lui Cupidon; 2 1 ,1 5 Afaceri la cheie; 21 ,45 ; Călătorind prin ţară; 2 2 ,0 0 Ştiri; 2 2 ,1 0 Unchiul m eu e x tra te re s tru (f. S F S U A 1 9 9 6 ); 2 3 ,4 5 Armonii clasice; 0 ,0 0 T V M M esager.
7 .0 0 Observator; 7 ,5 5 Aerobic ? show; 8 ,0 0 D im ineaţa devreme;
1 0 ,0 0 Ştiri; 10 ,10 G odzilia (s);10.30 Bărbaţi în negru (s); 11 ,00 C roaziera (s/r);12 .00 Scandalul (s); 1 3 ,0 0 Ştirile am iezii; 13,15 P ar la sang des au tres (dram ă Franţa 1973);15.00 V .I.P . (s); 16 ,00 Suflet rebel (s); 17 ,00 Ştiri; 17,15 Vouă (div.); 17 ,20 Graniţele iubirii (s); 19,00 Observator; 19 ,55 V o u ă (div.); 20 ,00 Destin cu Destiny (co .S U A 1995 ); 2 2 ,0 0 Observator; 22 ,40 Vouă (div.); 2 2 ,4 5 Party T im e (div. în direct de la Costineşti); 0 ,3 0 Scandalu l (s/r); 2 ,45 Suflet rebel (s/r). .*wţv 'TkifcTfc.' 7 .00 Bună dim ineaţa, Pro TV l i T l f l 6 al ^ u!; 10 ,00 "Lî0 ^1" ?' naliniştit-ra iW ii& T f c t » (s/r); 1 0 ,5 0 'Lege şi ordine (s/r);
1 1 ,40 D e dragul unui copil (f/r); 1’4 ,30 Cu b inecuvîntarea familiei (f/r); 16 ,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16 ,50 S en s unic; 17 ,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Al şaptelea ce r (s); 18,30 Şeinfeld (s);19 .00 Ştirile Pro T V ; 2 0 ,0 0 La limita imposibilului (s); 21 ,00 Profiier - psihologia crimei (s); 21 ,45 Ştirile Pro TV; 2 1 ,5 0 Chestiunea zilei pe scurt;22 .00 D eşire (co .S U A 1936); 23 ,45 Ştirile Pro TV; 0,00 ProFm e aici!; 0 ,3 0 Lege şi ordine (s);1 .30 Şeinfeld (s/r); 2 ,0 0 Black R ainbow (thriiier SU A 1990); 4 ,1 5 Ştirile Pro T V (r); 4 ,3 0 Babylon 5 (s).
7 .0 0 Milagros (s/r); 8 ,0 0 Taifas - m a g a z in m a tin a l; 1 3 ,0 0 M ilag ro s (s); 14 ,00 M o to r (r);
15 .00 V iper (s/r); 15 ,55 Clip Art; 16 ,00 Salvaţi de clopoţel (s ); 1 7 ,0 0 . V ip e r (s); 1 8 ,0 0 Fo cu s. Caricatura zilei; 18 ,35 Im pact; 19 ,00 Cavaleru l rătăcitor (s); 2 0 ,0 0 U n nou început (dram ă S U A J93); 2 1 ,4 5 Ştiri pe scurt. Meteo; 2 2 ,0 0 R aven (s); 23 ,00 Detectivi de elită (s); 2 3 ,5 5 Clip Art; 0 ,00 S ex cu N adine; 1 ,00 Focus. Caricatura zilei (r); 1,30 Im pact (r).
7 .00 Bună dim ineaţa, Rom ânia; 9 ,00 Daţi vina pe Corina (r); 10 ,30 Econom ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G ura lumii; 1 1 ,0 0 Senzaţional cu Dan
Diaconescu (r); 12 ,00 Linia întîi; 13 ,00 O ra unu a venit; 1 3 ,1 0 Linia întîi; 14 ,00 îţi m ai aduci am in te , D o a m n ă ? (r ) ; 1 5 ,3 0 T in e re ţe fă ră bătrîneţe; 1 6 ,0 0 D om ino; 17 ,00 D aţi v ina pe Corina; 18 ,00 în justiţie; 19 ,00 Telejurnal; 19 ,45 Economic A B C ; 2 0 ,0 0 G ura lumii; 2 0 ,1 5 Film d o c u m e n ta r; 2 1 ,0 0 S e n z a ţio n a l cu D a n Diaconescu; 2 2 ,0 0 Ţ a ra de dincolo de Bucureşti; 0 ,00 Tentaţii.
10,00 Ş tirile d e A c a s ă (r); c J G S S S Ş 10 ,30 A casă la bunica (r); 10 ,45 D ra g o s te şi p u te re (s /r ) ; ' 1 1 , 1 5 9 0 -6 0 -9 0 Fotom odele (s/r); 12 ,00 Războiul pasiunilor (s/r);12.45 G uadalupe (s); 13 ,30 Fem eia vieţii m ele (s/r); 14 ,15 Antoneila (s); 15 ,00 Milady ( s j ; 16 ,35 Dragoste şi putere (s );.1 7 ,0 0 Căsuţa poveştilor (s); 17 ,15 A casă la bunica; 17 ,30 Trei fem ei (s);18.30 Ştirile d e A casă; 1 9 ,0 5 Războiul pasiunilor (s); 20 ,00 90 -6 0 -9 0 Fotom odele (s); 2 1 ,0 0 Fem eia vieţii m ele (s); 2 2 ,0 0 Legături periculoase (film erotic Franţa/Ita lia 1960).
15.00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50 EifeoPA iO T a Videoclipuri; 18 ,00 Daniela - prietena ciY yw pC A tg - realizator Daniela Dumbravă; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23 ,00 închiderea programului.
I TEL
l / a l
Cursuripe piaţa valutară Ş j^ g g > t!lu i-H a p D c a ^ ? 7 iu lie 2 0 0 0
„IBVBm 2 0 0 0 P IU S ” -Managementul resurselor umaneInstitutul de Formare Economică şi
Socială (IFES) a derulat, începînd cu luna martie a acestui an, proiectul „IMM 2000 Plus”. Acesta a avut ca obiectiv general alinierea managementului, cu precădere a celui- referitor la resursele umane din cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, la standardele europene în domeniu.
Proiectul a fost finanţat de EZA (European Centre for W orkers Questions), organizaţie al cărei domeniu de activitate cuprinde sfera socio-econom ică şi dezvoltarea acesteia prin educaţie şi instruire.
Cursul susţinut de lectorii IFES, a urm ărit -oferirea instrum entelor necesare pentru un management eficient al resurselor umane, creşterea profesionalism ului în raporturile salariaţi-angajatori în cadrul întreprinderilor mici şi m ijlocii româneşti, creşterea competitivităţii IMM-urilor şi activarea parteneriatului social în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor, mici şi mijlocii. .
Proiectul a fost structurat în patru module: managementul resurselor umane; - abordarea tradiţională vs. planificarea strategică; tendinţe actuale în managementul resurselor umane; rela ţia angajaţi-angajatori • - comunicarea dintre angajaţi; bazele managementului financiar.
„Cursul a fost structurat în" funcţie de sugestiile şi de problemele cu care se confruntă firmele participante. Am'
încercat să aflăm, împreună, care sînt practicile în managementul resurselor umane şi am d iscutat despre managem entul financiar şi managementul calităţii”, ne-a declarat Alina Ionescu, reprezentant IFES.
Întîlnirea finală a avut loc în perioada 5-8 iulie la Beliş. în prima parte, cursanţii au avut posibilitatea să dezbată teme ca rezistanţa la schimbare şi managementul calităţii produselor şi serviciilor la nivelul anului 2000. A doua parte a manifestării a urmărit promovarea dialogului social între instituţiile locale sau regionale şi IMM-. uri. Cu acest scop a fost organizată conferinţa cu tem a „IM M -factor decisiv în dezvoltarea economică actuală?”. Problemele discutate în cadrul acesteia vor fi prezentate în numărul următor al cotidianului nostru.
Precizăm că IFES şi-a început activitatea la 1 octombrie 1996, iar pînă la sfîrşitu l anului 1999 au beneficiat de training, în cadrul programelor de cursuri deschise, peste 400 de participan ţi. Institutul a dezvoltat şi programe de perfecţionare organizaţională, program e pentru salariaţi şi a furnizat diferite servicii de asistenţă managerială (selecţii de personal, elaborarea fişei, postului, audituri financiare, strategice şi în domeniul calităţii; evaluări economico- financiare, lucrări contabile, planuri de afaceri, planuri de restructurare etc).
Anca BLAGA
D E N U M IR E AV A L U T E I Simbol
Variaţie faţă de ziua
precedentă (%)
CURSULIn l e i
DOLAR AUSTRALIA AUD 0.06 4. 12658
DOLAR CANADA CAO 0.50 Ţ 14464
FRANC ELVEŢIA CHF 0.53 l 13197
COROANADANEMARCA DKK 0.73 l 2735
LIRA STERLINA GBP. 0.08 ' l 32375
YEN JAPONIA JPY 0-3* 1 199.49
COROANE NORVEGIA NOK 0.52 | 2495
COROANE SUEDIA SEK 0.62 i 2418
DOLARSUA • u s d r 0.09. Ţ 21474
DST DST 0 .0 1 i 28596
E U R o :!f ;| :f - ; . .-/ ( EUR • 0.72 4 • • 2 0 4 1 0
CursurUeţirilorpartlcipante ia EURO f : 7- ( > , '
SH1UNG AUSTRIA ATS 0.74 4, 1483
FRANC BELGIA BEF 0.78 4. 506
MARCA GERMANĂ : -OEM - . 0.72 4 . 10435
PESETAS SPANIA ESP 0.72 4. 122.67
MARCA FINLANDEZA FIM 0.72 | 3433
FRANC FRANŢA - , FRF 0.73 4, 3111
LIRA IRLANDA IEP 0.72( 4, 25915
URA ITALIA U T 0.75 4, 10.54
GULDEN OLANDA NLG 0.72 4. 9262
ESCUOOSPORTUGHEZ PTE 0.72 4, 1 0 1 .8
1 g AUR ţpref In Ml) 0 J5 4 . . 196178
fc C a s a d e s c h im b ' U S D '* • •* ' D E M
. v a lu ta r ' c . V . . F • ' V -y -
MACROGROUP 2 1 .350 2 1 .4 70 1 0 .350 10.450
FLATINUM 2 1.350 21 .4 50 10 .3 00 10.420
CAMBIO 21 .350 21 .4 7 0 10 .3 50 10.450
PRIMA 21 .350 21 .4 70 10 .300 10.420
Sarica ' ' . , 1 ' {
■ Banc Post : • 2 1.400 2 1 .7 00 10 .400 10.600
BRD 2 1.300 21 .530 1 0 .3 15 10.531
* BCR 2 1 .360 2 1 .560 1 0 2 5 2 10.665
Transilvania . 2 1 .350 2 1 .5 00 1 0 .350 10.500
* Cursuri afişate la ora 14.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct d e lucru la altul.
E l f O k l f - r i Ii N U L T I M A S A P T Ă M l N Ă 1
‘ Cursuri B N R - lei -
: D A T A . E U R O D E M G B P U S D A U R
L u n i, 3 .0 7 2 0 .4 3 4 1 0 .4 4 8 3 2 .2 9 1 2 1 .3 5 8 1 9 8 .5 5 2
V in e r i , 7 .0 7 2 0 .5 5 8 1 0 .5 1 1 3 2 .4 0 1 2 1 .4 5 4 1 9 6 .8 5 8
LEI
Banca M ondiala a acordat Rom âniei doaâ îm p rum uturi de peste 57 m ilioane de dolari
România şi Bancă Mondială au semnat, vineri, două acorduri de împrumut în valoare totală de 57,1 milioane dolari, destinate reformei din sistem ul sanitar şi modernizarea administraţiei vămilor.
Acordurile au fost semnate de ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, şi directorul pentm România şi Bulgaria al Băncii M ondiale,Andrew Vorkink. “Semnarea acordurilor reprezintă dorinţa de sprijinire confinuă din partea Băncii Mondiale pentru reforma economică din România; îmi exprim aprecierea oficială a Guvernului pentm sprijinul acordat de Banca M ondială în eforturile depuse de România pentm aderarea la structurile europene şi euro-âtlantice”, a declarat ministrul Finanţelor. Primul acord de împrumut, în valoare de 17,1 milioane de dolari, ' este destinat facilitării comerţului şi transportului din sud-estul Europei.Principalele obiective sînt diminuarea costurilor activităţilor comerciale şi de
-transport, reducerea contrabandei şi a corupţiei la punctele de frontieră, precum şi extinderea comerţului la nivel regional. Beneficiarul proiectului
va fi M inisterul F inanţelor, iar coordonator D irecţia Generală a Vămilor. Costul proiectului este de27,2 milioane dolari, iar cofinanţatori vor fi Guvernul României, cu 8,7 milioane dolari, şi Guvernul Statelor Unite, cu 1,4 milioane dolari. Perioada de derulare este de trei ani, data la care acest proiect va intra în vigoare fiind 1 octombrie 2000.
Cel de-al doilea proiect, aflat în curs de pregătire şi destinat reformei sectorului sanitar, are ca obiective1 raţionalizarea şi îm bunătăţirea resurselor fizice şi umane în sistemul de sănătate f in a n ţa t, public şi modernizarea serviciilor de sănătate. Coordonatorul acestui proiect este Ministerul Sănătăţii. Împrumutul, în . valoare de 40 milioane dolari, este acordat pe o perioadă de 20 de ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani.
Componentele principale ale proiectului destinat reform ei din sistemul-sanitar prevăd planificarea şi reglementarea sistemului de îngrijiri, îm bunătăţirea dotării spitalelor judeţene, a "serviciilor medicale de urgenţă, precum şi facilitarea accesului la îngrijiri medicale în mediul rural.
persoane fizice - % - persoane ju rid ice - %B O n c i co m e rc ia le fa ved a re 1 lu n â - 3 lu n i 6 lu n i O lu n i 12 lu n i B A n c t e o m a rc la le la v e d e re 1 l u n i 3 lu n i O lu n i 9 lu n i 12 lu n i
B C R * 10 35 36 37 38 39 B C R * 10 35 3 0 37 38 39
•• ? B R D - 10 33 35 >■ 36 37 38 -B R D * * 10 31 3 3 3 4 36 3010 - 36 ■ 38,5 -
B A!«•». .vvtvwMU) 9 41 41 4 2 42 42
B A (d. n tk u M I) «d. n.»i
9 41 41 42 42 429 40 40 - * - , B a n c P o s t* - 9 32 3 4 3 5 36 3 0
B a n c Poet* 9 , ■ 34 - 35 36 37 39 A L P H A B A N K(B. 5 3S
3 3
3 0
3 8
37
3 5
37
33
30
32A L P H A B A N K
m. 5 35 36 37 37 38
C a rp a tic aTra n s ilv a n ia 9 35 37 38 38 36 T r a n s i lv a n ia 9 31 34 35 33 32
R o m A naaacA *" 10 30 4 0 39 38 36 R o m â n e sscâ** 10 3 8 4 0 3P 39 3 »
C E C 9 33 34 35 - 36 . C E C 9 32 32 33 33 34A L I A N Ţ A 10 40 - 41 * 42 43 44 B .I.R , 10 3 0 3 9 40 41 4 }
R O M E X T E R R A (d o b . v a r ia b ili ) 10 ,7 40 ' 4 2 43 44 4S
R O M E X T E R R A 10 38 4 0 41 42 43
T U R C O -R O M A n A 9 30 30 37 37 37
“ D A C I A -F E L I X " • 30 20 20 20 - D A C I A F E L I X " 9 37 3 3 34 33 32
“ Ion Ţ ir ia c “ 33 35 38 37 39 " Io n Ţ k l a c - 4 3 2 3 3 34 36 39
7 - 36 .5 36 36 36 7 3 0 .3 30 30 36B i n c l p o p u la re la vadare 1 tu n* 3 lu n i 6 lu n i 9 Km i 12 Iun B â n c l p o p u la r e la v e d e re 1 lu n â 3 K in l O N rn l O lu n i 12 lu n i
10 ; 40 42 4 6 - .• 40 .. N A P O C A 10 30 39 4 0 42S F IN X C O O P 10 64 56 - . .T R E Z O R 10 • 47 - - 40 >• ■ 49 S F I N X C O O P 10 0 4 6 0 - • •- C L U J " 10 35 37 - T R E Z O R 10 47 40 40 *
M IN E R V A 12 - 95 57 69 - 69 69 - C L U J " 10 36
r i î T ă e r
j r i d i c
f f 2 * p
e - '
1
* d o b î n d a s e c a p i t a l i z e a z ă ; ** c u p l a t a d o b i n z i l l a e x p i r a r e . H o ţ i M o d i f i c a
™ ~ . v v a l i
- p e r s o a n e f i z i c e - %
re a d o b i n z i f o r s e c
U T Ă
o m u n i c â r t
- p e r s
î a c j î e î T p ’
o a n e j
f n ' t e
/ o
l f l .7 4 . I C .
B A N C A . V a lu ta V e d e re 1 l u n i 3 Iu n 6 lu n i 9 tu n ) 1 2 Iu n , B A N C A Valuta -Vadare 1 k t» 1 3 Jvm O lu ni 13 N N
B C RD E M 3 ■ 3 .3 3 .7 ■* 4.1
B C RDEM 3 . 3.3 3.7 . «.1
U S D 4 - 4 ,7 5 5 - 5 ,2 5 U S O 4 . 4.71 S 121
m B R DD E M 2 .2 5 2 ,4 2 .5 • 2 .6 2 ,6 5 2 ,7
B R DOEM 2,26 2.4 2.5 - 2.6 2.45 2.7
U S D 3 4 ,1 5 4 .2 5 4 .4 4 ,5 4 ,6 5 U SO 3 4.15 4 2 3 4 A 4 2 4.4 3
B a n c P o s tO E M 2 .2 5 * * 2 ,8 * 3
B anc PeelOEM 2,23 2.5 . 2.S 3
U S O 4 * - 4 .8 - 5 U S O 3 4 * 2 4.5
B . A g r f c o f âD E M 2 .5 ■ 3 3 .2 ■ 3 ,2 3 .5 3 .7
B . Agricolă *DEM 2,8 3 3 2 3.2 3 2 3.7
U S D 4 - • 5 ,2 5 ,3 5 ,5 5.5 5 ,8 5 U S O 4 8 2 8.3 5.5 5.3 SASD E M 2 ,2 5 3 ,2 3 ,3 .3 .7 5 4 4 ,2 5
Ion ŢktaaOEM 2,25 32 3.3 3.75 « 425
U S O 3 .5 5 5 .2 5 5 .5 4 ,8 5 5 ,7 5 U S O 3.5 8 2 5 5.5 s.s 8 2 6O E M 3 ,5 3 ,7 5 ' 4 4 .2 5 4 ,7 5 5
B J.R . , *OEM 3 ' 3.5 4 4.75 423 4 2
' U S D - 4 . 4 ,7 5 - 5 5 ,2 5 5 ,7 5 6 U S D 3.5 S O - S.S 6.75 rD E M 2 ,5 - - 3 3 ,2 5 3 ,75 4 ,2 5
TransilvaniaOEM 1 2.5 - 3 128 3.73 423
UST) 3 5 ,5 5 ,7 5 6 6 .5 U S D 3 . 5.5 8,73 6 4 .5O E M 3 - .3 - 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 3 '4 . ■
, RomAnaaacAOEM 3 3 3 2 3 3.3 3.75 4
U S D 3 ,5 4 ,7 5 5 ,5 5 .7 5 6 . 7 USO 3.5 4.75 8 2 ■ 5.7* 6 7D E M 2 ,5 - - 3 .5 - 4
CarpaticaOEM 2.5 - . 3.5 . 4
U S D 3 - - - 4 .5 • 5 ,5 U S O 3 - 4.5 . 32A L P H A B A N K - O E M 2 ■ i* 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 A L P H A B A N K
(B . Bucurând)OEM • -2 2.5 2 2 Z A 2 2 2 2
• ( B . B u c u r e ş t i ) U S D Z 5 \- 5 .5 „ 5 ,5 . 5 ,6 . 6 U S D 2 . 9 5.5 5,5 3 2 8 ■D E M 4 4 ,2 4 ,5 • 4 ,7 Tu rc o-Ft a m â ni
DEM 1 4 4.2 4 2 4.7U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 - 7.1 US O 2 6.25 6.5 8.73 - 7.1D E M 3 3 ,2 3 ,3 3 ,5 . '4 - • 4 .2 ' terr*
OEM 3 32 3,3 3 2 4 4 2U S D 3 ,5 ■ 5 5 ,2 5 ,4 5 ,5 5 .6 U S O 3,5 - '5 - •. 8 2 ■ 5.4 82 5.6D E M 2 2 ,5 2 ,5 3 3 3 DEM 2 3rS 3 2 3.5 4 4U S D 2 3 3 ' 3 ,5 4 4 ,5 U S O 2 4 4 4 4 2 4 5D E M 1 ,5 3,3 . 3 ,3 3 ,3 , 3 ,5 3 ,5 O E M 1 ,5 3 .3 3 ,3 3 .3 3 .5 3 ,5U S D ,1 ,5 5 5 v - -5 -. 5 .5 5 ,5 U S D • 1 ,5 . 5 . .5 S 5 .5 5 ,5
NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele nercenute diferă in tune; ie de hancă
Asociaţia Română a Cărnii contestă menţinerea taxelor vamale protecţioniste pentru importurile din Ungaria
A soc ia ţia R o m â n ă a C ărn ii .c o n tes tă d e c iz ia G u v e rn u lu i d e m e n ţ in e re a taxe lo r v a m a le pentru im portul d e c a m e d e porc d in U n g aria şi c o n s id e ră că nivelul ta x e lo r nu trebuie să d e p ă ş e a s c ă 12% . . : .
“A sociaţia solicită G uvernulu i an u lare a clauze i d e sa lg v ard are ap lica tă p en tru •' im portul d e ca rn e d e p o rc din U ngaria , în condiţiile în c a re subvenţiile şi p rim ele d e e x p o r t a c o r d a te d e a u to r i tă ţ i le m a g h ia re s -a u redu s se m n ific a tiv ”, a decla ra t v ineri, în cadrul une i co n ferin ţe de p re s ă , M ih a i L u n g u , p re ş e d in te le . A sociaţie i R o m â n e a C ărn ii (A R C ).
Lungu su sţine că preţul cărnii d e porc
va c re ş te , în p e rio a d a u rm ătoare , cu ap ro xim ativ 15 % , din c a u za m enţinerii taxelor va m a le d e 4 5 % pentru importurile din Ungaria'. F irm e le din R om ânia care p ro c e s e a ză c a m e d e porc sînt nevoite să a p e le z e la im p o r tu r i p e n tru că e fe c t iv e le d e p o r c in e d in fe r m e le sp ec ia liza te au s c ă z u t d e la 1,2 m ilioane de c a p e te în iulie 1 9 9 9 , la 6 0 0 .0 0 0 de capete în p rezen t. “în R om ânia nu există o c r iz ă a că rn ii p e n tru că lu n a r din U n g a ria v in 3 0 .0 0 0 d e porc i v ii”, a declara t p reşed in te le A R C .
R e p r e z e n ta n ţ i i p a tro n a tu lu i d in industria cărnii consideră că M inisterul Agriculturii şi A lim entaţie i şi M inisterul
Industrie i şi C o m erţu lu i tre b u ie s ă ia m ăsuri urgente pen tm ech ilib rarea pieţei prin ap ro barea unui im port d e 1 0 -1 5 .0 0 0 to n e c a rn e (vită şi porc) d in U n iu n e a E u ro p e a n ă , cu ta x e v a m a le cu p rin se în tre 10 şi 12% , a lo c a t cu p re c ă d e re d ir e c t p r o c e s a to r i lo r . G u v e r n u l a prelungit, pe o p e rio ad ă n e d e te rm in a tă , t a x e le v a m a le d e 4 5 % a p l ic a t e im porturilor d e c a m e d e porc ş i p a s ă re din U n g a r ia . N iv e lu l d e 4 5 % a p lic a t produse lo r din c a m e d e p o rc ş i p a s ă re a fo st m enţinut d e o a re c e s -a c o n s id e ra t c ă p e p ia ţa ro m â n e a s c ă e x is tă în c ă perturbări, ca urm are a im portării aces tor pro d u se din U n g aria .
rsadelâ SibiuTaniversat trei ani de piaţă futures
Bursa Monetar-Financiară şi de M ărfuri Sibiu (BM FM S) a aniversat, vineri, împlinirea a trei ani de tranzacţionare pe piaţa Futures şi Opţiuni Futures.
BMFMS este singura bună din Rom ânia în care se tranzacţioneazâ contractele Futures şi opţiunile de contracte Futures. Bursa de la Sibiu este organizată după modelul american şi beneficiază de sprijinul a doi oameni de bursă din Chicago- Thomas Curtean şi Alexandre
H ergan. La b u rsa , din S ibiu activează reprezentanţii a 32 de agenţii de brokeraj din 17 judeţe din ţară şi Bucureşti.
De la demararea activităţii pe contracte Futures, la BMFMS
, valoarea tranzacţiilor a crescut, în 1998, de 3,22 de ori faţă de 1997. în ringu rile BMFMS au fost tranzacţionale, în cei trei ani, 513.400 contracte Futures, în valoare de 4.556 miliarde lei şi24 .236 op ţiun i pe contracte futures.
P r J ^ J U D E T E A N p e n t r u 4 3 1 367 C O N S U M A T O R U L U I : 1 9 9 9 - P e s te 1.000 d e c a d re m e d ic a le d e la sp ita le le ri
in fe c ţio a s e , T B C şi p s ih ia tr ie d in la ş i a u d e c la n ş a t o boli g e n e ra lă p e te rm e n ne lim ita t. în s e m n d e p ro test f '
n e a c o rd a re a sa lariilor m ajora J
z a m a s s a s m
In miteniul trei, deşeurile menajere vor fi reciclate
« îtru un mediu mai curat, mai proaspăt, în zona Clujului,^Consiliul Judeţean Cluj are în j+napa de lucru realizarea unui obiectiv complex,
Uzina zonală de reciclare a deşeurilor menajere”. O investiţie de peste 70 miliarde lei...
P roiectu l va soluţiona problema deşeurilor provenite din toate localităţile urbane din judeţul C luj. Obiectivul este dimensionat ca o dotare zonală, eficientă şi nepoluantă,- care va permite, în că d in prima fază a punerii în funcţiune, închiderea rampei de gunoaie de la Pata R ît
D espre acest program ecologic, dl. Dr. Arh. R a d u C ă lin S p â n u , d ir e c to r g en e ra l al D irec ţie i G enerale de U rbanism , Amenajarea T e r ito r iu lu i şi L u c ră r i Publice ne spunea: “Pornind de Ia situaţia existentă,-binecunoscută, program ul se referă la realizarea în prima etapă a unei rampe ecologice pentru deşeuri urbane, ce se va amplasa - (după obţinerea tuturor vizelor şi aco rdu rilo r necesare) - pe raza comunei A p a h id a . M are le av an ta j o fe rit de acest
am plasam ent, analizat într-un studiu de fezabilitate elaborat prin grija Consiliului Judeţean, este accesibilitatea pe .calea ferată şi rutieră, din toate zonele urbane ale judeţului. Construirea acestui obiectiv va începe în acest an şi se va finaliza în 2004. Uzina de reciclare va fi dotată cu utilaje capabile să sorteze deşeurile de orice tip, separînd sticla de metale, masele plastice de produse perisabile, Fiecare dintre acestea fiind livrate ca m aterii prim e la consum atori. Produsele perisabile devin “îngrăşăminte” organice pentru agricultură, în cadrul uzinei va funcţiona şi o staţie de incinerare pentru deşeurile provenite din reţeaua sanitară a judeţului”.
Scenariul de finanţare de miliarde de lei, include participarea Consiliilor locale interesate, participare de capital intern şi'atragerea de investitori din exterior.
V . M O L D O V A N
R rom il cu leg p la n te m e d ic in a le 'Rromii din împrejurimile Dejului sînt cunoscuţi, mai ales prin
infracţiunile comise în dauna avutului privat. Dar, ei fac şi lucruri bune. La Centrul “PLAFAR” din Dej am aflat că printre cetăţenii care predau mari cantităţi de plante medicinale se află şi... rromii Majoritatea provin din satele Mica, Sînmărghita şi Mănăstirica Zilele trecute ei au predat tei, mentă şi flori de muşeţel. Curios cei care predau la “PLAFAR” plante medicinale nu mâi fură. Din banii primiţi, cumpără unelte de muncă şi obiecte de uz casnic Unii dintre ei, în ultimii ani s-au mutat în case noi.
S Z .C s .
W 4 i NOT!> M 4M Î
A RATÎ-ff £ 0 6 F A d Tu LAS e r i c i
Onorată in 5 fantă...• ‘ A s t fe l . în u n a d in z i le fiin d
d e s e rv ic iu la s p ita l - a p le c a t c u u n in d iv id la c in e m a to g ra f ( f a p t a f ir m a t d e ea fa ţă d e m in e ) , d a r a l ip s it o p e r io a d ă m a i m a r e d e t i m p . î n t r e o r e l e 1 2 ş i 2 0 . c e e a c e . n u j u s t i f i c ă a f i r m a ţ ia v iz io n ă r i i n o r m a le a u n u i f ilm .*
• 'P i r i t u l a r e c u c e - m i p lă t i g a r d u l d is t r u s , c ă c i ş i - a fă c u t d o u ă c a v o u r i in c im it ir , lu c r în d p a r t ic u la r la o f ir m ă d e p o m p e f u n e b r o . A r e o p u t e r e m a i . . . s ă n ă to a s ă d e c ît m in e . c a r e s în t d o a r v io lo n is t în o r c h e s t r ă ş i n - a m a t îţ ia b a n i.”
• * P e m in e n u m ă s u p ă r ă fa p tu l c ă vecinul m eu creşte cîini
în a p a rta m e n t, d fa p tu l c ă a c e ş ti c îin i la tră to a tă z iu a ş i to a tă n o a p te a * . . '
' • * - T o tu ş i. C e c ă u ta i în c u rte a p ă rţii r iv ile ?
- P e n e v a s tă -m e a .- D a r . . . d u m n e a ta n u e ş t i
c ă s ă to rit .- A s ta e o c h e s t iu n e
p e rs o n a lă ."
• * - Ş i d e c e c r e z i c ă p r o c u r o r u l a r f l v r u t s ă t e " a p e s e *?
- A s ta m ă În tre b şi e u . N ic i n u n e c u n o a ş te m p e rso n a l."
4 4 *
• S u s -n u m itu l a a v u t o c o m p o rta re ire p ro ş a b ilă fa ţă d e m in e şi a m fost m altratată din
p a rte a lui c a u n a n im a l.4 4 *
• P roprie ta rii ta b u la ri • a s u p ra c a s e i şi a n e x e lo r v e c h i s în t din le m n .
4 4 4
• P ortaru l n u ş i-a fă c u t d a to ria şi a lă s a t o p in ia p u b lic ă s ă u rc e la e ta j.
4 4 4
• "G ăs in d scrisori d e -a le lu i, m i-a m da t s e a m a c ă p îr îta d o re a s ă m o r c ît m a i re p e d e p e n tru a ră m în e s tă p în ă p e to a te . D a r nu i-a ieşit p a s ie n ţa , e u fiind m a i şm echer" .
+*4
• L a două z ile d u p ă în c h e ie re a c ă s ă to rie i, so ţii s -a u c e rta t şi s -a u b ă tu t, c e e a c e p e m in e m -a ... s u rm e n a t fo a rte m ult.
S î a t u r î p e n t r u g o s p o d i n e• C A Ş C A V A L U L n u s e u s u c ă d a c ă - l în v e liţ i în t r - o p în z ă u m e d ă , în m u ia tă In a p ă c u o ţe t .
P u n e ţ i - I a s t fe l î n t r - o c u t ie în c h is ă , la f r ig id e r .• C E A IU L v a a v e a o a r o m ă m a l p u te r n ic ă d a c ă p u n e m o b u c ă ţ ic ă d e z a h ă r în c e a in ic , ‘
■ î n a i n t e d e a t u r n a a p ă c lo c o t i t ă . ■ - ' .- N u a r u n c a ţ i n ic io d a t ă c e a iu l s a u c a fe a u a d in c e a ş c ă , c l v îr î ţ l - le In fo r m a p e n t r u c u b u r i
d e g h e a ţ ă d in c o n g e la t o r . C în d v e ţ i d o r i s ă b e ţ i c e a i s a u c a fe a d e la g h e a ţă , p u n e ţ i u n c u b ■: î n b ă u t u r a p r o a s p ă t p r e p a r a tă .
P e n t r u c a c e a iu l s ă a lb ă u n g u s t c î t m a l b u n , r e s p e c ta ţ i u r m ă to a r e le p r in c ip i i p r a c t ic a te d e ja p o n e z i :
• a le g e ţ i u n v a s d e lu t s a u c e r a m ic ă s m ă lţu it , c a re s ă f ie fo lo s it e x c lu s iv p e n tr u c e a i.r • - t u r n a ţ i în e l a p ă c lo c o t i t ă , a g i ta ţ i c a s ă s e în c ă lz e a s c ă b in e In te r io ru l, a ş te p ta ţ i u n m in u t
s i v ă r s a ţ i c o n ţ in u tu l ; / ■ ; ; - ’- p u n e ţ i d o z a d e c e a i d u p ă n u m ă r u l c e ş t l lo r ; o l in g u r iţă d e c e a i la o c e a ş c ă , p lu s u n a
p e n t r u “t e a - p o t ” (c u m s p u n e n g le z i i ) ; ; :- t u r n a ţ i p u ţ in ă a p ă c lo c o t i t ă d e a s u p r a , a c o p e r i ţ i v a s u l , lă s a ţ i s ă s e in fu z e z e t r e l m in u te . .
A d ă u g a ţ i r e s tu l d e a p ă f ie r b in te ş l s e rv iţM Im e d ia t D a c ă c e a iu l e s te p re a ta r e , a d ă u g a ţ i a p ă. c a l d ă . . '
Destinaţii
Pe baza obiectivelor stabilite în planul de ac tiv ităţi a Comitetului de Conducere a Org. Judeţene Cluj a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, a fost organizată o călătorie inform ativ-docum entară cu caracter istorico-militar în zona masivului Gilăului din arealul M unţilor A puseni. Scopul principal a fost de a face cunoştinţă cu locuri şi obiective unde, în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, s-au petrecut evenim ente im portante din istoria poporului nostru, dar şi de cunoaştere a terenului din punct de vedere geografic şi topografic.
O caracteristică generală a zonei în care ne-am deplasat este că m unţii G ilăului se particularizează prin forme de relief şi peisaje de un farmec aparte care îşi întregesc splendoarea, prin -prezenţa, pe pantele şi în poienile premontane, a pilcurilor de case ale aşezărilor moţeşti. Aceşti oameni simpli, demni şi dîrzi, împătimiţi de glie care, acolo sus sub geana norilor; înfruntă, vitregiile naturii şi ale vieţii; vreau parcă să ne demonstreze şi astăzi că veşnicia s-a născut la sat. '' în acest cadru natural
deosebit, plin de frumuseţe şi încărcat de istorie, s-au desfăşurat cele două momente im portante ale călătoriei noastre. Primul, Muntele Rece, cota 1.320 m şi al doilea, localitatea M ărişel din vecinătatea noduluihidroenergetic Tamiţa-Fîntînele. La M untele Rece au fost evocate luptele duse aici şi a fost vizitat cimitirul eroilor români căzuţi în aceste locuri, în toamna anului 1944, pentru alungarea ocupantului vremelnic şi eliberarea gliei străbune cotropită în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Ne-am plecat frunţile cu pioşenie în cinstea memoriei celor care şi-au adus jertfă supremă pentru Patrie. Am rem arcat grija cu care organele locale şi simpli cetăţeni se preocupă de îngrijirea acestui sanctuar. Printr-o coincidenţă fericită, cimitirul eroilor este străjuit de impunătorul lăcaş monahal- m ănăstirea M unţele Rece, intrată în folosinţă în anul 1999.
. Sugerăm oamenilor de bine, cu . . putere de decizie şi posibilităţi băneşti, precum şi mass-media să o viziteze şi să sprijine finalizarea lucrărilor la acest lăcaş de închinăciune. La ■ Mărişel, au fost rememorate
momente înălţătoare din timpul Revoluţiei din Transilvania de la 1848-1849 cînd, pe aceste locuri, s-au dat lupte grele, victorioase, ale coastei moţeşti, pentru afirmarea şi apărarea fiinţei şi demnităţii naţionale şi ... cîştigarea drepturilor sociale. A fost evocată personalitatea __ Pelaghiei Roşu, fiica acestei' localităţi, care a intrat în legendă prin dem nitatea, patriotismul şi eroismul său. ’■
Evocările istorico-militare, tem einic pregătite şi - argum entate cu multe date inedite, au fost prezentate de preşedintele organizaţiei noastre domnul^ Gl.' Bg. (R) Vasile Ţibrea. în cadrul evocărilor, cît şi în alte luări de cuvînt s-a insistat pe necesitatea şi obligativitatea ca faptele şi datele istoriei, adevărul istoric, să fie apărate şi păstrate cu sfin ţenie şi transm ise generaţiilo r viitoare fără amputări şi denaturări care, cunoaştem, aduc atingeri grave demnităţii jiaţionale, memoriei - şi personalităţii iluştrilor noştri înaintaşi.
Reuşita deplină a acestei activităţi a fost posibilă întrucît am beneficiat şi de această dată, de sprijinul efectiv al Comandamentului Armatei a4-a “Transilvania”.
« «
B ă i e ţ i d e b ă i e ţ i ş iReprezentanţii minorităţilor- toamna acestui an, în cadrul
;exuale din ţările europene se unei conferinţe regionale a vor reuni, la B ucureşti, în Asociaţiei Internaţionale de
v tV l*
/ Î T Î H Î M i Ch
S t i t v p :$ T K M > V .
G ay şi L esb iene (1LGA), organizată pentm prim a oară în R om ân ia , a d e c la ra t, agenţiei MEDIAFAX, Adrian Coman, directorul executiv al “ A ccep t” , o rg an iz a ţie : neguvemamentală de apărare a drepturilor m inorităţilor, sexuale.
C o n ferin ţa an u a lă a o rganizaţiilor m em bre ale ILGA-Europe se va desfăşura între 4 şi 8 octombrie, sub num ele “A C C E P T area D iv e rs ită ţii” şi; v a fi s truc tu ra tă p e a te lie re şi sesiuni p len are în cad ru l cărora va fi ana lizată , în principal, situaţia juridică a m in o rită ţilo r sex u a le în Europa.
Conferinţa de la Bucureşti
va a c ce n tu a im p o rtan ţa valorilor europene privitoare la acceptarea şi la respectarea d iv e rs ită ţii um ane şi im plicaţiile p rocesu lu i de lărgire a Uniunii Europene.; Cheltuielile de organizare a
conferinţei vor fi suportate de invitaţi, .care vor plăti costul ■deplasării, al cazării, precum şi cel al închirierii săliii de Ia Hotelul Parc, unde va avea loc şedinţa. Numărul exact al , participanţilor va fi cunoscut, peste cel puţin o lună, dar este de aşteptat să sosească la Bucureşti invitaţi d in ţările m em bre a le U n iun ii Europene, precum şi din cele care au doar statut de candidat (Bulgaria, Moldova şi altele), unde au fost înfiinţate deja
aso c ia ţii ale m inorită ţilo r sexuale şi care au stabilit r e la ţii de co lab o ra re cu “Accept”, a spus Coman. +
Adrian Coman a infirmat afirmaţiile apărute în presa c e n tra lă , p o tr iv it că ro ra conferin ţa ar urm a să fie în so ţită de o m anifestaţie publică a hom osexualilor. D ec iz ia de o rgan izare Ia Bucureşti a acestei conferinţe a fost luată în octombrie 1998, a spus e l. P rin u rm are , co n fe rin ţa nu are n ic i o legătură cu votul exprimat de Cam era D eputaţilor pe 28 iu n ie a ;c ., în fav o area abrogării articolul 200 din Codul penal, prin care erau incriminate relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex,
Q 0
a m ai p rec iza t d irec to ru l executiv al “Accept”.
IL G A -E urope e s te una dintre filialele regionale ale organizaţiei internaţionale de profil şi principalul organism de lobby pentru drepturile minorităţilor sexuale pe lîngă
\ Consiliul Europei, Uniunea E uropeană , şi O rgan iza ţia pentm Securitate şi Cooperare în E u ro p a , av în d s ta tu t, consultativ pe lîngă Consiliul Europei. Asociaţia “Accept” este membră a 1LGÂ din anul 1996.. U ltim a conferinţă a ILGA
Europe, cea din 1999, a avut loc la P isa ( I ta lia ) , sub patronajul primului minisfru a l I ta l ie i şi al C o m isie i Europene. ■
«;,w I l.lvH -
P O L IT IA ' C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6POMPIER^
1 9 9 6 - A a v u t Io c , l a N e p îu n j S e s iu n e a P le n a ră a C o m ite tu lu i N A T O p e n tru
c o o rd o n a re a sp a ţiu lu i a e r ia n e u ro p e a n cu p a r te n e rii d e c o o p e ra re .
IP I
Meningita Acută Virală si Boala Diareică Acută
* în ultim a perioadă se înregistrează cazuri de meningită acută virală în cîteva judeţe ale ţării.
Formele de boală se manifestă prin cefalee, febră; stare generală alterată, vărsături, redoarea cefei. Dacă simptomele persistă 2-3 zile, pacienţii trebuie să se adreseze serviciilor medicale de specialitate pentru stabilirea diagnosticului şi tratam ent adecvat. Tratamentul specific duce la vindecare, de obicei farâ sechele. .. Cel mai important este însă prevenirea acestei boli precum şi-a altor boli transmisibile c e ' apar ca urmare a nerespectării unor norme elementare de igienă personală.
* O altă afecţiune cu frecvenţă mare în aceasta
'perioadă este diareea acută, caracterizată prin emisia de scaune frecvente, neformate, cu resturi alimentare nedigerate. Se pot asocia greţuri, vărsături, astenie, iar dacă boala nu este tratată poate fi însoţită de deshidratare şi modificare a echilibrului acido-bazic.. Hipermotilitatea intestinală poate fi produsă de inflamaţii bacteriene, alergice, toxine, sau poate fi indusă neurogen (diarei
emoţionale). ■..Tratamentul constă în
respectarea normelor igienice şi de cruţare digestivă (regim hidric 12-24 ore: ceai amar, zeamă de orez, supă de morcov). . . . . . . . . . . . . .
Trecerea la alim entaţia obişnuită se face treptat. Se administrează, la recomandarea: m edicului, medicamente, eubiotice (Saprosan) sau chimioterapice antibacteriene (Furazolidon).. De aceea atenţionăm populaţia asupra importanţei respectării cu stricteţe a cîtorva recomandări:
• Spălarea mîinilor• Spălarea fructelor şi a
legumelor care se consumă în stare proaspătă
• Consumul apei numai din, surse autorizate
• îndepărtarea reziduurilor menajere
Evitarea. îmbăierii în lacuri, bălţi şi surse de apă neautorizate sanitar
•' Distrugerea vectorilorLa apariţia simptomelor care
ar putea indica meningita sau Boala Diareică Acută, populaţia este sfătuită să se prezinte la medic.
M edic sef sgrviciu Dr. Gabriela G IN S C Ă
1
d l l l lMinisterul de Interne va plăti, începînd cu săptămînă viitoare,
suma integrală cuvenită pentru norma de hrană subofiţerilor şi militarilor angajaţi pe bază de contract.
Decizia achitării nonnei de hrană doar.pentru subofiţerii şi militarii angajaţi pe bază de contract a fost luată de conducerea ministerului, pe baza faptului că pentru aceste categorii de personal norma de hrană reprezintă 30-40 la sută din venituri, iar sumele alocate MI nu permit achitarea acestui drept pentru toţi angajaţii.
Conducerea ministerului poartă discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, pentru ca, pînă la sfîrşitul lunii în curs, să fie plătite aceste drepturi şi pentru celelalte categorii de angajaţi. Pentru luna iulie, MF a aprobat deschiderea unor linii de credit, ceea ce va permite plata integrală şi la.timp a tuturor veniturilor,
în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi de întreţinere, Ministerul de Interne a obţinut aprobarea unei ordonanţe de urgenţă care prevede compensarea unor datorii către bugetul de stat pentru întreprinderile ce furnizează produse şi servicii către aceste instituţii. în acest fel, se vor putea asigura cantităţile minime de carburanţi pentru unităţile operative, urmînd ca raţionalizările să se aplice doar pentru unităţile de aprovizionare şi administrative.
Un danez îndrăgostit de ţara noastră:
"fî doua casa a mea e România i i
Bjame Kappelgaard este danez ca şi cetăţenie, dar sufleteşte este pe jumătate român,.. Cum a ajuns el în România şi de ce iubeşte ţara noastră, vom vedea în cele ce urmează.
Cum ai aflat de România şi de ce ai vrut să vii aici?
Bjarne Kappelgaard: E o poveste interesantă. înainte , de 19Ş0 nu ştiam nimic despre ţara voastră. Eu sînt de meserie asistent social şi, în ianuarie 1990, lucram la un proiect cu nişte copii minori cu probleme. într-un moment de relaxare, mă uitam la televizor, pe CNN, cînd am, văzut imagini cutremurătoare
. despre copiii din România; Am hotărît că acolo trebuie să lucrez eu, aşa că am vorbit eu şeful meu, el a fost de acord şi... am pomit-o. La Turda am rămas fară benzină şi ne-am oprit. Pentru mine a 'fost un şoc, era frig, în liotei nu era căldură, n-am găsit nici un loc să mănînc ceva... Cu toate că începutul n-a fost minunat, âm ajuns să iubesc aceste locuri, aşa îneît vin de două-tref ori în fiecare an de atunci...
Ce ai făcu t co n c re t pen tru România?
B.K.: Chiar în 1990, am adus ajutoare pentru turdeni: haine, alimente, medicamente, jucării. Am observat lipsurile materiale ale oamenilor, în special în cazul copiilor şi am încercat să îi ajutăm. De fiecare dată înainte să vin la Turda, am colectat de la cetăţeni danezi tot felul de lucruri de care românii aveau mare nevoie în acele timpuri.
Atenţia noastră s-a îndreptat în special spre casele de copii, spitale şi centre de
.persoane handicapate. Aici am adus instrumente medicale, medicamente şi am început un program de voluntariat în sprijinul copiilor cu problem e. Colaborarea mea cu Turda s-a extins de la an la an, curînd a devenit a doua mea casă. Acum doi ani, am adus două ambulanţe Mercedes pentru Spitalul diri Turda, vara trecută am dotat spitalul cu cinci aparate de defribilaţie. De cîţiva ani, vin în România în interes particular, iar de un an sînt oarecum un ghid pentru danezii care vin să viziteze Clujul.
Care sînt motivele pentru care îţi place atît de mult aici?
B.K.: în primul rînd, îmi plac oamenii, care sînt deschişi, prietenoşi, deosebit de calzi şi primitori. Vă pot spune că danezii Sînt cam reci şi necomunicativi. în România, mă simt foarte bine şi admir cultura şi tradiţiile româneşti din toate punctele de vedere. într-un-fel, foarte ciudat, România este ţara tu turor posibilităţilor. Pentru m in e .e ceva desosebit, în comparaţie cu Danemarca. Să vă dau un exemplu: anul trecut, am luat cu mine în România un prieten danez, de meserie bmtar. Omul era foarte curios să schimbe opinii cu un brutar român, dar, fiind obişnuit cu răceala şi suspiciunea danezilor, nu a îndrăznit să întrebe pe nimeni... Cînd am aflat de dorinţa lui, l-am luat cu mine la o brutărie, am intrat la secţia de producţie şi pur şi simplu am spus unui brutar ce
vrem. Acesta a fost foarte deschis, şi cei doi meseriaşi au povestit o grămadă...
în România îmi place totul: mirosul aerului, natura, m încarea. Bucatele ■ româneşti au gust, spre deosebire de mîncarea din Danemarca.
Cum e să fac i pe g h id u l cu concetăţenii tăi?
B.K.: Pentru mine, e o mare plăcere să le arăt şi să le vorbesc danezilor despre această a doua mea ţară. Ultimul grup pe care l-am condus a fost foarte îneîntat. ■I-am dus la Cheile Turzii, la Salina din Turda, au fost foarte miraţi de nămolul de Turda... Le-a plăcut şi lor poporul, muzica populară, tradiţiile, mîncarea, palinca...
Care sînt proiectele tale de viitor în legătură cu România?
B.K.: în curînd voi veni din Danemarca cu un transport uriaş de mobilă pentru orfelinatele şi spitalele din zona Turda. Probabil, o să mai aduc danezi să vadă ţara d-voastrâ, iar toţi cei cu care am mai fost sînt hotăriţi să revină în vara/viitoare.’ Ei, la rîndul lor, vor aduce şi alţi turişti, ceea ce nu e rău. Consider că România are un potenţial turistic ex trao rd inar, care m erită valorificat mai bine.
Personal, una din dorinţele mele cele mai mari este să stau pentru o lună cu ciobanii la munte.
Să fiu în mijlocul naturii, cu oile, cu cîinii - este un vis care vreau să se împlinească cît de curînd.
C o rin a G Ă M A N
IVlo tto;D upă A şi B şi C N e-n trebăm noi o are ce o să m ai s trig ăm d e -am u ’: -H a id e-n ... U?!
O R IZ O N T A L : 1 . E c h ip a d e z a m ă g ir i i n o a s tre 2 . C u p a m ult v is a tă a N a ţio n a le i ro m â n e - A ltă e c h ip ă c lu je a n ă p e to b o g a n3 . P ro a s p ă t - O cupâ l - E n e S u c iu 4 . A rţa r (v a r.) - C a e le trebu ie să fie tă io a s e a ta c u rile5 . C le i! - S criito r fra n c e z (A n d râ ) - F luv iu e u ro p e a n 6 . în g u s te p rin tre m unţi - D a tă c o e c h ip ie ru lu i - P ro v o c a tă d e u n fa u lt g ro s o la n 7 . F o tb a l la n ive l in te r-ţâ r i 8 . H o ta r (v a r.) - S ig la c e lo r c a re n e d a u la p te - J e a n T o m e s c u 9 . E ch ip a lărg ită - M iro s d u b io s - O ra ş g e rm a n v e s tit în s tic lă rie 1 0 . S lă b it -
.P a r te a p ic ioru lu i e x p u s ă a ta c u rilo r d u re .1 1 . T ra ia n A n c a - A şuta în b a ră - în c e p u tu l E u ro p e n e lo r! 1 2 . F o tb a liş ti şL o a m e n i d e n im ic - A v în t în a t a c 1 3 . E c h ip a b u c u r e ş te a n ă , e x -c a m p io a r iă - B ă tr în a d o a m n ă a fo tb a lu lu i a r ă d e a n ’ - S c o p u l u rm ă rit.'
V E R T IC A L : 1 . F o ru l fo tb a lis t ic e u r o p e a n - A ta c ă . .. , sexu l fru m o s 2 . F a rm e c fe m in in - E c h ip a d in i . , c a n t o n a m e n t
, 3 . N u -i a d e v ă ra tă - R a d u P e tre s c u 4 . A i
v o ş tr i d in A r d e a l - E u g e n R â d u le s c u - M ie lu ş e i 5 . E m il P e tru - P a v e l R usu - llie lo v a n - P a u l D u m itr e s c u 6 . A c ţiu n e d e re d re s a re a e c h ip e i 7 . P la s ă p lină de goluri (fîg .) - F o s t s to p e r c lu je a n - T itus A m ă u tu ,8 . A d u s e d e p lo i in te n s e (n u d e goluri) - Is te ţ, d a r fă ră c a p ! 9 . A ta c ă c u c o a m e le ş i c u . . . c io c u l - I l i c i t ă 1 0 . A le x a n d r u L â z â r e a n u - R a d u O p r i ţ ă - N ic o la e A n d re e s c u 1 1 . T ib e r iu C o s te a - M e c i trucat1 2 . Jocu l u n e i "d o m n iş o a re " - B a rb u U d re a1 3 . E c h ip ă l o n d o n e z ă - . . . ş i u n a c o n s tâ n ţe a n ă .
D IC Ţ IO N A R : C U . G ID E , O T A R . IC IL . E U R , V O S T I , T E T
’ >4 lo a n P O P l a L o c u l l o r (s o lu ţie )
A M P L A S A M E N T E • M Ă R IN IM O S • E V • E N U N Ţ • E S T E R A • R IT • R A N T • R l • IF• P O N D E R A T E • Z E U • P IA N O .• O L • A S• G O • M IZ E R I • T A P IT E R • T IB • T A R • D IN E U • U E • A • A V • R T • M U • R • R A T A T • E S E N Ţ A • IN E D IT • ID IO T
A l o c a ţ i i l e d e h r a n ă p e n t r u c o p i i i m s t i t u ţ i o n a l i z a ţ i a u f o s t d u b l a t eG uvernul a decis dublarea
alocaţiilor de hrană pentru consum urile colective d in u n i tă ţ i le : .b u g e ta re ; dej a s is te n ţă s o c ia lă p e n tru c o p i i . N o u l n iv e l a l a lo c a ţiilo r în centrele de plasam ent este: pentru copii.0-6 luni (inclusiv) - 22.000 lei/asistat/zi; copii 6-12 luni ( in c lu s iv ) - 2 3 .0 0 0 le i /
a s is ta t /z i ; cop ii; 1-4 ani., ( in c lu s iv ) - 2 4 .0 0 0 le i / a s is ta t/z i; c o p ii 4 -18 ani ( in c lu s iv ) v 3 2 .0 0 0 le i/ a s is ta t/le i. în 'c e n tr e le de re c u p e ra re şi re a b il i ta re pentru minori cu handicap ş i c e n tre le de p r im ire a m inorilor, alocaţia:.este de2 8 .0 0 0 le i /a s is ta t /z i ; în ■ centrele pilot de recuperare
şi reabilitare a m inorilor. - .2 8 .0 0 0 le i /a s is ta t /z i ; în cen trele d e recuperare şi reabilitare rieuropsihiatrfcă -3 2 .0 0 0 le i /a s is ta f /z i ; în ce n tre le d e in te g ra re şi - te ra p ie o c u p a ţio n a lâ -32.000 lei/asistat/zi. Pentru asista ţii bo lnav i de TB C s ta b il iz a t , c a n c e r şi neoplazii, hepatită, alocaţia
e s te d e 6 4 .0 0 0 le i/z i; asista ţii bo lnav i S ID A şi infecţie H IV -6 4 .0 0 0 lei/zi; , în centrele m aternale (mama „ protejată) - 32.000 lei/zi.
H o tă r îre a d e G u v ern ' ad o p ta tă jo i. a re la bază faptul că, urm are a majorării tarifelor la energie electrică, gaze n a tu ra le , e n e rg ie termică din ultim a perioadă,
nivelul alocaţiei zilnice de h rană p en tru consum urile c o le c t iv e d in unităţile.;, bugetare de asistenţă socială pentru copii, aprobate prfn H G 302/19 aprilie 2000, nu - acoperă cheltuielile efective pentru asigurarea hranei în a c es te u n ită ţi (ce n tre de p l a s a m e n t , . c e n tr e de r e c u p e r a r e ş i in te g ra re
, pentru copii).M in isteru l Sănătăţii a fost
îm putern ic it ca , p rin o rd in ă l m inistru lu i, să stabilească n iv e lu l m in im d e c a lo r ii p e n t ru h r a n a z i ln ic ă a c a te g o r i i lo r d e p e rs o a n e c a re b e n e f ic ia z ă d c s e r v ic i i l e a c o r d a te d e
- u n i t ă ţ i l e b u g e ta r e d e asisten tă socială.
L e a cu ri ş i te ra p iiîn tr-o p er ioad ă d if ic ilă
pentru p resa rom ân ească , ’ Editura Inoan P ress v in e p e p ia ţă cu . o n o u ă p u b lica ţie - un m a g a z in b ilu n a r d e m e d ic in ă p op u lară , tra d iţio n a lă ş i m o d e r n ă . ( a l o p a t ă ) , in t i tu la t “ L e a c u r i ş i terapii” . P rin in term ed iu l a c e s t e i p u b l i c a ţ i i s în t
o f e r i t e c i t i t o r i lo r i n f o r m a ţ i i ; m e d i c a le (p rezen tate în tr-u n lim baj a c c e s i b i l ) , u t i l e înp r e v e n ir e a s a u tra tarea u n o r a f e c ţ i u n i , înorientarea sp re m e d ic i şi p roced u ri m e d ic a le n o i ş i e fic ie n te .
S p ic u im d in cu p r in su l rev iste i, a ju nsă la a l d o ilea
n u m ă r ( 1 - 1 5 iu l i e ) : T ra ta m en tu l d ep e n d e n ţe i d e ă l c o o l ş i c u m s ă - x trez iţi p e b e ţ iv i; D ia b e tu l, z a h a r a t ; ; S c o l i o z a . D o c t o r u l J ia n u a p l i c ă m e t o d e . m o d e m e ; M e d i c i n a p o p u la r ă ş i a fe c ţ iu n ile o cu lare; B o li le d e p ie le la c o p ii; P lan te m e d i c i n a l e f o l o s i t e în
p r e p a r a r e a m ă ş t i l o r ' d e \ - faţă; C ă lu g ă r ii S h a o lin n e )
în v a ţă s ă n e tra tăm priri> e x e r c i ţ i i c u d e g e t e l e ; !
•L e g u m e le - u n a ju tor în ; c u r ă ţ e n ia c a s e i ş .ă . Pe:,
x i l t i m a p a g in ă H o r o s c o p u l ' s ă n ă t ă ţ i i ^ în to c m it d e A u rora In oan .
.. ' M .T R IP O N
P a le s t in ie n i ! v o r r e f u z a la C a m p D a v id o ric e ,care1 v a a m în a s o lu ţio n a re a p ro b le m e i
« E T * E f ?i a re b jg ia ţilo r , a a f irm a t, u m in ic â , m in s itru l is ra e lia n a l In fo rm aţiilo r,
Y a s s e r A b e d R a b b o .
cinci în centrul Vladikavkazului, capftl Oşebei de Nord, după un prim b i£
informează AFP.
tl
Christopher Smith apreciază câ o eventuala revenire la patere a fostului preşedinte Ion Iliescu or putea readuce în actualitate problema corupţiei
Ş e fu l d e le g a ţie i S U A la A d u n a re a P arla m e n ta ră a O rg a n iza ţie i p e n tru S ecu rita te ş i C o o p e ra re în E u ro p a , C h r is to p h e r S m ith , a d e c la ra t c ă o e v e n tu a lă re v e n ire la putere a fostu lu i p reşed in te Io n I l ie s c u a r p u te a re a d u c e în a c tu a l i ta te p r o b le m a c o r u p ţ ie i . “în m o d c e r t , în tim p u l reg im u lu i Ilie sc u a fos t corupţie şi ex is tă în tre b ă ri c a re n e fră m în tă . C e s e va în tîm p la d a c ă Iliescu s e în to a rc e ? ", s -a în tre b a t S m ith , c a re e s te şi p re ş e d in te le -C o m ite tu lu i H elsinki a l C on g resu lu i S U A . E l a s pus c ă , recent, a a v u t lo c în C o n g re s u l a m e ric a n o a u d ie re a p reşed in te lu i o rg a n iza ţie i p e n tru d rep tu rile om ulu i, “F re e d o m H o u s e ”, c a re ş i-a e x p r im a t; la r în d u l său , în fa ţa m e m b rilo r C o m is ie i p e n tru re la ţii in te rna ţiona le , în g rijo ra re a c ă re v e n ire a lui Ilie sc u a r re a d u c e în p rim -p lan p ro b le m a co ru p ţie i. P otriv it lui S m ith , p re ş e d in te le "F re e d o m H o u s e " a a ră ta t că la W a s h in g to n ex istă o a n u m ită în g rijo ra re în a c e s t s e n s . “C în d v orb im d e po litica n o a s tră e x te rn ă s a u c e a a E u ro p e i
faţă d e R o m â n ia , a v e m dreptul să ştim d a c ă - d a sau nu - reg im ul e s te transparen t şi necorupt", a declarat S m ith . C o n g re s m a n u l a m e ric a n a m a i s p u s c ă n u s e p o a te p ro n u n ţa în p r iv in ţa eventua le i im plicări a lui Iliescu în d e tu rn a re a d e fonduri le g a tă d e scandalu l C o stea , a d â u g în d c ă autorităţile treb u ie s ă fa c ă o investigaţie c o m p le tă în a c e s t c a z , p e n tr u a s ta b ili v e r id ic i ta te a inform aţiilor apăru te . S m ith a susţinut, în s c h im b , că deţine “a n u m ite ” in form aţii d e s p re în c ă lc a re a em bargoulu i în tim pul reg im ulu i Iliescu .
“D a c ă in form aţiile a p ă ru te în cazu l C o s te a ş i în cel -privind în c ă lc a re a em bargoulu i s e co n firm ă , atunci e s te vo rb a d e un de lic t fo a rte g ra v ”, a afirm at S m ith . în tre b a t d a c ă reven irea la p u te re a lui Iliescu a r p u te a a fe c ta procesu l d e in te g ra re a R om â n ie i, S m ith a s pus că poporul ro m â n e s te liber s ă a le a g ă p e c in e d oreşte c a p re şe d in te , d a r că a c e a s tă a le g e re v a a v e a an u m ite im plicaţii în p lanul politicii e x te rn e .
Se Intîmplă ceva cu preşedintele tării (III)
u r m a r e d in p a g in a 1
Dacă aşa se va întîmpla, ultima promisiune a preşedintelui Constantinescu va avea soarta celor anterioare. Adică, se va dovedi vorbă goală, gînditâ în nopţile agitate petrecute in palat şi spusă pentru a linişti spiritele într-o ţară care se pregăteşte, conform sondajelor de opinie, să-I alunge din locul care i-a devenit atit de drag.
Ca o încununare a ceea ce un gazetar numea derapajele logice şi verbale ale lui Emil Constantinescu, am putea aminti cîtcva cititotiîOT d in u ltim ele sa le acţiuni şi declaraţii. Sigur, nu c rău câ preşedintele ţârii s-a gîndit sâ-I decoreze pe un congresman american cu Ordinul “Pentru M crif în grad de Mare Ofiţer. Oricînd e bun un american Ia casa omului. Dar râmînem nedumeriţi cînd afiâm câ politicianul respectiv se numeşte Cristopher Smith şi ne amintim că acesta a întreprins un atac electoral direct împotriva liderului opoziţiei române, iar declaraţia sa Ia primirea ordinului suna aşa: “Comunitatea internaţională este cea care ar trebui să vă onoreze (pc Emil Constantinescu - n.n.) pentru niodul în care conduceţi ţara”. Asta chiar lc întrece pe toate, in ultimă instanţă, cel care oferă decoraţia şi cel care o primeşte pot fi prieteni, astfel câ acţiunea americanului îm potriva contracandidatu lu i . lui Constantinescu este de înţeles. Dar să afirmi câ şefii statelor europene (ei sînt comunitatea internaţională, nu?) ar trebui să se adune într-un conclav la Bucureşti şi să-l decoreze pe Constantinescu pentru felul în care a condus România - asta le întrece pe toate. E o gogomănie mai mare chiar decît aceea a liderului regional, produsă la întîlnirea cu tinerii români care au studiat în străinătate. Ea sună aşa: “Dacă vă interesează numai cariera şi nimic altceva decît cariera, numai
.banii şi nimic altceva decît banii, atunci mergeţi în Statele Unite. Dacă vă interesează să fiţi un om care vrea să se integreze, să aibă prieteni, să poată duce o viaţă completă într-un mediu cultural, atunci veniţi în România”. Aţi înţeles bine, Constantinescu se referă la ţara în care trăiesc inclusiv cei 8 milioane de săraci, la “ţara de succes din sud-estul Europei”.
PDSR va sesiza Congresul Puterilor Locale de Ia Strasbourg asupra “comportamentului duplicitar şi nedemocratic” ai Iui Traian Băsescu
P D S R v a s es iza C o n g re s u l P u te rilo r L o c a le d e la S t r a s b o u r g a s 'u p r a " c o m p o r t a m e n tu lu i d u p l ic i t a r ş i n e d e m o c ra tic " a l p rim a ru lu i g e n e ra l a l C a p ita le i, T ra ia n B ă s e s c u , s e a ra tă în tr -o d e c la ra ţie d e p re s ă s e m n a tă d e s e c re ta ru l e x e cu tiv a l P D S R , O v id iu M u ş e te s c u . In d e c la ra ţie s e a firm ă c ă "a m e n in ţă r ile cu d iz o lv a re a C o n s iliu lu i G e n e r a l a l C a p ita le i s a u c u tr im ite re a v ic e p rim a rilo r la achiziţii d e c re io a n e şi h îr tie ig ien ică rep re z in tă d o v e z i a le exerc iţiu lu i dem ocratic dob în d it d e unii lideri a i P D p e cu loarele In te rna ţiona le i S o c ia l is te " . M u ş e te s c u a n u n ţă c â
P D S R v a s e s iz a ş i In te rn a ţ io n a la S o c ia lis tă în le g ă tu ră cu “m a n ie ra ” în ca re liderii P artidu lu i D e m o c ra t "înţeleg d e m o c ra ţia ş i c o n s tr în g e rile ei".
S e c r e t a r u l e x e c u t iv a l P D S R a p re c ia z ă , în a c e a s tă d e c la ra ţie de p r e s ă , c ă P e t r e R o m a n , B o g d a n N ic u le s c u -D u v ă z şi T ra ia n B ă sescu s e “co m p o rtă a ro g a n t şi fa c declaraţii ş o c a n te " p e n tr u a a t r a g e a te n ţ ia opinie i p u b lice şi p e n tm “a îm b u n ă tă ţi s c o ru l e le c to ra l , s itu a t în p r e z e n t n u m a i în tre 5 - 7 % ’ .
M u ş ete sc u m a i a firm ă c ă P D s -a "înhăitat" cu P R M şi C D R în judeţu l
C o n s ta n ţa p e n tm â e lim ina P D S R din to a te funcţiile d e co n d u cere d in cadru l C onsiliu lu i J u d e ţe a n . El susţine c ă “P D n u m e ş te d e m o c ra ţie s ituaţia în c a re , prin m a n e v re o cu lte , s e fo rm e a z ă o m a jo r i t a te c e e l im in ă P D S R d in c o n d u c e re a structurilor loca le".
V ic e p r e ş e d in t e le P D B o g d a n N ic u le s c u -D u v ă z a a nun ţa t, v in e ri, că P a r t id u l D e m o c r a t v a s e s iz a C o n g re s u l P u te rilo r L o ca le în le g ă tu ră c u s itu a ţia d in C ons iliu l G e n e r a l a l C a p ita le i, u n d e nici un c o n s ilie r a l P D n u a fo s t p r im it tn c o m is i i le p e rm a n e n te a le acestu i cons iliu .
PO-işlii clujeni’ află joi dacă vor
fi sancţionaţii jloan Olteanu, secretar
executiv în Biroul Permanent Naţional (BPN) al Partidului Democrat, a reprezentat, sîmbătă seara, conducerea centrală în şedinţa de analiză a alegerilor locale a Biroului Perm anent Judeţean PD Cluj. Joi, J3 iulie, BPN va decide, în urma rapoartelor primite, sancţiunile ce se impun în cele 16 organizaţii judeţene (inclusiv Cluj) in care rezultatele recentelot alegeri au fost slabe. Liderul PD Cluj, Iuliu Păcurariu, a declarat, la finele şedinţei, că s-a făcut doar o analiză, fără să se ajungă la vreo sancţiune.
Olteanu a confirmat declaraţia colegului său,
-precizînd că nu a venit cu mandatul de a “tăia capete”, ci să analizeze şi să întocmească un raport.
în plus, secretarul executiv PD crede' că “nu este necesară aplicarea de sancţiuni pentru organizaţia municipală Cluj-Napoca a PD”, (care a obţinut rezultate foarte modeste), invocînd apropierea alegerilor generale, şi necesitatea unui travaliu suâţinut pentru pregătirea lor.
Titus CRĂCIUN
“Distracţie” înseamnă muncă şi competenţă profesională u r m a re d in p a g in a 1_________
lor a fost determ inată de inadaptabilitatea acestora Ia specificul activităţii financiar- bancare.
în executivul băncii au fost propuse şi alese persoane cu experienţă de pînă la 20 de ani în domeniul bancar, iar componenţa Consiliului de Administraţie a fost aprobată de Adunarea Generală din rîndul membrilor fondatori cu cea mai mare participare la constituirea cap ita lu lu i social. Ca atare rezultatele obţinute pînă în prezent sînt: profitul hrut la sfîrşitul anului financiar 1999 a fost de 2,5 mld. lei, cu un randament de 51% din capitalul social iar profitul brut pe semestrul I al anului 2000 este de
1,8 mld. lei, cu un randament de 73% din capitalul social.
întreg articolul se bazează pe informaţii (de fapt dezinformaţii) furnizate de surse rău intenţionate,. avînd un caracter tendenţios.
Caracterul confidenţial alactivităţii băncii nu ne permite să analizăm fiecare afirm aţie din articol, dar putem preciza foarte clar că instrumentarea fiecărm dosar de credit se face pe baza normelor m etodologice elaborate, curespectarea principiilor impuse băncilor comerciale, cuprinzînd şi competenţele de aprobare (Comitet de credit, Birou Executiv, Consiliu de Administraţie).
Consiliul de Administraţie al Băncii Populare NAPOCA continuă să aibă încredere în competenţa
executivului băncii, fiind convins că aplică întocmai strategia de consolidare şi dezvoltare propusă şi aprobată în ultima Adunare Generală. Ca o noutate de ultimă oră, Consiliul de Administraţie împreună cu executivul băncii se
preocupă de posibilitatea reorganizării şi transformării în bancă com ercială, conform prevederilor din Ordonanţa de U rgenţă a Guvernului privind organizarea instituţiilor de credit'
Aceasta este reacţia Consiliului de Administraţie aI Băncii Populare•_ Napoca. Deontologia profesională, dar mai ales aflarea adevărului ne-au obligat să facem acest lucru. Sfntem datori cititorilor noştri, dar în primul rînd depunătorilor care au investit încredere în această bancă şi mai ales bani, economiile lor (poate!) de o viaţă. S-ar putea să existe şi o anumită psihoză (în plasa căreia au căzut mulţi!)i caracteristică acestor zile cînd întreg sistemul bancar românesc este serios zdruncinat. .
Pe de altă parte Banca Populară Napoca nu a negat niciodată anumite probleme interne, dar care s-au manifestat în debutul activităţii băncii şi, se pare, au ţinut de anumite relaţii inter-umane, mai precis anumite conflicte personale care au fost rezolvate şi nu au nici o legătură cu stabilitatea economică şi financiară a băncii.
„A devăru l de Cluj"
P re ş e d in te le P a r t id u lu i N o u a G e n e ra ţie in te n ţ io n e a z ă c r e a r e a u n u if > f
b lo c e le c to ra l c a r e a v a s u s ţ in e p e V ictor C io rb ea l a P re şe d in ţie
P re ş e d in te le P artid u lu i N o u a G e n e ra ţ ie (P N G ) , V io re l Lis, a d e c la ra t, la s fîrş itu l a c e s te i s ă p tă m în i, c â v a in iţia d e m e rs u ri p e n tru c re a re a unui b lo c e le c to ra l a lc ă tu it d in P P D R , A N C D şi P N L -C c a re a r u rm a să s u s ţ in ă ta n d e m u l V ic t o r C io r b e a la P re ş e d in ţie şi R ad u V a s ite pen tru fu n cţia d e p rim -m in is tru . "Fiind un partid m ic, d e . 1 % , v o m c ă u ta s ă fa c e m a lia n ţe cu p a rtid e c e v a m a i m a r i”, a spus V io re l L is . E l a p re c iz a t că p o a rtă n e g o c ie ri şi cu C o n s ta n tin S im ira d , p re ş e d in te le Partidulu i M o ld o v e n ilo r, as tfe l în e î t , c u v o tu r ile a c e s tu i p a r t id , s ă s e d e p ă ş e a s c ă pragul e lecto ra l.
V io re l L is a a d ă u g a t c ă , în c ă zu t în c a re a c e s t b lo c e lectora l s e v a re a liz a , v a solic ita
c a , la n ive lu l în tre g ii ţă ri, trei can d id a ţi ai P N G s ă o c u p e p r im u l lo c p e l is te le p a rla m e n ta re , ia r alţi cinci candidaţi locurile d o i s a u t r e i . V io r e l L is a d e c la r a t c ă in te n ţio n e ază să c a n d id e z e pentru S e n a t.
C o n s il iu l P o l i t ic N a ţ io n a l a l A l ia n ţe i N a ţio n a le C re ş tin - D e m o c ra te (A N C D )’ a m a n d a ta t, v ineri, o e c h ip ă d e negociatori să p artic ipe la discuţii cu P P D R , P U N R şi cu P artidul L iberal M o n arh is t, care a u propus fuziuni prin ab s o rb ţie s a u fuziuni p ropriu -zise cu A N C D , a a n u n ţa t liderul partidului V ictor C io rb e a , p re c iz în d ’c ă A N C D v a răs p u n d e şi invitaţiei A lian ţe i C iv ice privind dialogul pentru posib ila constitu ire a u nu i pol d e cen tru - d re ap ta . ; . .
RESQUE EAGLE 2000 - METCEUR 2000în cursul zilei de sîmbătă, 8 iulie în portul Constanţa au
sosit patru nave militare: fregata SAL1H REIS şi nava de debarcare RE TUGRUN, nava militară franceză TIP AVIZO JACOUBET şi fregata grecească RINON.
Aceste nave vor participa la exerciţiul RESQUE EAGLE 2000 - METCEUR 2000 ce se va desfăşura în perioada
-9-14 iulie în apele teritoriale româneşti, în organizarea Statului Major al Forţelor Navale Române.
La acest exerciţiu iau parte 2.500 de militari din 9 ţări membre NATO şi partenere. România participă cu 1.072 de militari reprezentînd ofiţeri de stat major, un pluton de cercetare, un pluton logistic, o grupă de pază şi o grupă medicală. Această aplicaţie este cea mai mare operaţiune NATO PARTENERS for PEACE, organizată în acest an în zona de sud a Europei.
D em o sten e ŞOFRON
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată ia Oficiul Registrului Comerţului" judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9
1L1E CĂLI AN (redactor şef);V A L E R C H IO R E A N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) ; ; C R I S T I A N B A R A ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) . _ T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; f a x : 1 9 .2 8 .2 8 ;E -m a il: a d e v q @ m a il.d n tc j.ro - red ac ţia E -m a il: rec la m a _ a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro -.p u b lic ita te
T e l / f a x : 1 9 . 7 4 . 1 8
S e c re ta r d e redacţie: H orea PETRUŞ
R E D A C Ţ IA : C luj-N apoca, str. Napoca 16
C U L TU R Ă : T E L . 19.74.90 - MICHAELA BO CU; S O C IA L- C E TĂ ŢE N E Ş TI: TE L . 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOM IC: T E L : 19.75.07.-A U N TU D O R BÂIESCU; SPORT: T E L : 19 21 27 -C O D IN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTR AŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TE L ' 194981 - STELA P E T C U ; CO N TA BILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP' S UBR EDACŢIA TUR D A: TEL/FAX: 31.43 23 S UBR EDACŢIA D EJ: TEL./FAX: 21.60.75
