7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

1/16

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

2/16

Dup primul rzboi mondial au aparut doua curente in politicaeuropeana:

politica de meninere i respectare a tratatelor de pace i a ordiniiteritoriale,politic promovat de Frana i statele succesoare ale marilor

imperii disprute, din Centrul i Sud-Estul Europei; politica de revizuire a tratatelor de pace, de revane, de modificare a

frontierelor noilor state i revenire la situaia antebelic; aceast politic erasusinut de Germania, URSS, Austria, Ungaria, Italia, Bulgaria.

Perioada interbelic a fost dominat de confruntarea dintre aceste dou

curente in politica europeana. Politica Frantei din perioada interbelica a avut la baza Tratatul de la

Versailles , si s-a bazat pe doua concepte :conceptul de securitate colectivasi cooperarea neoficiala franco-engleza.

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

3/16

Insa cooperarea aliatilor si punerea in aplicare a condiilor Tratatului de laVersailles a fost prea fragila.Cele doua mari puteri invinse Germania siRusia in urma izolarii politice in care se aflau dupa razboi ajung sa formezeo puternica legatura semnand la Rapallo in 16 aprilie 1922 oconventie.Cooperare din ce in ce mai puternica dintre Germania si Rusia a

fost o lovitura puternica pentru sistemul de la Versailles.In incercare deiesire din incercuirea politica in care se afla, ministrul de externe alGermaniei ,Gustav Stresemann a propus Marii Britanii incheierea unui pactde garantie a granitelor vest-europene, iar in 9 ianuarie 1925 trimiseguvernului francez un proiect oficial al unui asemenea pact .Tratativele care

au urmat au capatat o forma finala in conferinta de la Locarno care a avutloc in Elvetia intre 5-16 octombrie 1925.Pactul prevedea inviolabilitateafrontierelor germano-franceze si germano-belgiene.In urma acesteiconventii Germania putea spera la renegocierea anumitor puncte dinTratatul de la Versailles avand castigata securitatea granitei de vest.

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

4/16

Stilul diplomatiei s-a schimbat dupa primul razboi mondial.

Din acel moment s-a constatat o accelerare a procesului depersonalizare a relatiilor .Cand a urat bun venit Germaniei in LigaNatiunilor in 1926,ministrul de externe francez Aristide Briand aavut grija sa elogieze calitatile omologului sau Gustave Stresemann

care la randul lui a raspuns in consecinta.Briand sa vazut nevoit sarecunoasca dupa succesele diplomatice reportate de Germania, capozitia de relativa superioritate a Frantei incepuse sa se erodeze ,siincerca sa poarte o politica de reconciliere cu Germania urmarindsecuritatea Frantei pe termen lung.Briand s-a folosit de aniversarea a

zece ani de la intrarea Americii in razboi pentru a prezenta in iunie1927 un proiect de tratat la Washington , in care cele doua guvernedenuntau ideea razboiului dintr-e ele si cadeau de acord sa isi rezolvetoate disputele pe cale pasnica.

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

5/16

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

6/16

Secretarul de Stat american , Frank B.Kellogg

nu a stiut ce reactie sa adopte in fata unui

asemenea document .Apropierea anului electoral

1928 l-a ajutat pe Kellog sa ia o decizie;pacea era

un concept popular iar proiectul tratat de Briandavea avantajul ca nu putea declansa nici un fel

de consecinte practice.La inceputul anului 1928 Kellog a pus capat tacerii si aacceptat proiectul de tratat, insa el propunea renuntarea la razboi sa includacat mai multe natiuni cu putinta. Pe 28 august 1928 a fost semnat de catrecinsprezece state .Pactul de la Paris (mai cunoscut drept pactul Briand-Kellog)prin care se denunta razboiul ca instrument al politicii nationale.

-

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

7/16

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

8/16

Imediat insa dupa ce s-a semnat,Franta

a adus modificari la propunerea initiala

introducand o clauza de legalizare a

razboaielor de autoaparare si cele duse

onoarea obligatiilor impuse de statutul Ligii , de Tratatul de la Locarno , si de toate aliantele incheiate de

Franta.Initiativa a readus lucrurile in punctul initial , intrucat exceptiileacopereau toate cazurile ce puteau fi concepute .Apoi Statele unite au invocatdoctrina Monroe , dreptul la autoaparare sau legitima aparare precum si

prevederea ca fiecare natiune trebuie sa fie singurul judecator al cerintelor pecare le reclama legitma aparare

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

9/16

Marea Britanie a avut rezerve fa de acest pact considernd c prevederilelui nu erau compatibile cu interesele imperiului englez, de asemenea,britanicii aveau temeri fa de utilitatea pactului ca instrument de ntrire apcii n Europa. n acest sens, Chamberlain i scria ambasadorului englez laWashington c pactul nu va fi decto bucat de hartie i argumentaaceast afirmaie: S presupunem c acordul va fi violat, s zicem chiar

de Anglia. Cine va veni s ne readuc la ordine in timp ce SUA este neutr,Frana este preocupat de problema german, iar aliaii ei vor fi

mancai,. N. Titulescu a sesizat i el poziia rezervat aMarii Britanii:Anglia oficial nu vede cu ochi buni toat aceast combinaiune bazat pe

vorbrie.Pn la urm britanicii au acceptat proiectul francez, dar i-au

impus punctul de vedere prin precizarea cMarea Britanie s aib libertateade aciune n anumite regiuni unde are interese speciale. Aceast poziieadoptat de guvernul englez a fcut ca viitorul pact s nu aib nici o valoarepractic dat fiind c nu puteafi aplicat n orice zon a lumii

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

10/16

Initial la cele cinsprezece state mai aderarea la Pactul Briand-Kellogg si altelerezultand un numr de 63 de state, aderare nsoit n cele mai multecazuri,de rezerve.A fost i cazul Romniei i al Angliei care i-au rezervatdreptul de aprare a propriului teritoriu

Pactul cuprindea 3 articole si va intra in mod formal in vigoare intre totiparticipanti la 24 iulie 1929.

Cu toate lacunele de mai sus ,Pactul Briand-Kellog a intrat in istorie ca primultratat international care interzice razboiul recomandand statelor sa isirezolve litigiile pe cale pasnica .La doar trei ani de la momentul semnariiPactul ,este incalcat de Japonia care ataca Manciuria

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

11/16

Contradiciile dintre marile puteri au dus la o politic de narmare, ceea ce astrnit o vie nelinite n snul opiniei publice. n acest context, SocietateaNaiunilor a considerat necesar discutarea acestei probleme, in bazaarticolului 8 si ca o consecinta fireasca a obligatiilor ce rezulta din PactulBriand-Kellogg s-a creat o comisie de pregtire a Conferinei de dezarmare

care i-a nceput lucrrile la Geneva.

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

12/16

n 2 februarie 1932, la Geneva i-a nceput lucrrile Conferina pentrudezarmare. La aceasta au participat 61 de state, printre care SUA i URSS.n 8 februarie 1932, delegaia sovietic (condus de Litvinov) a propus unproiect de rezoluie privind dezarmarea general i total. Proiectul a fostrespins de majoritatea delegailor, situaie n care delegaia sovietic a venitcu alte propuneri, de reducere treptat i progresiv a narmrii, marile

puteri avnd obligaia s-i reduc narmrile mai mult dect celelalte. iaceast propunere a fost respins.

n cadrul conferinei s-au cristalizat cteva opinii care au adncitcontradiciile existente ducnd la ncordarea relaiilor interstatale.

Propunerea francez (planul Tardieu) s se constituie fore armateinternaionale, puse la dispoziia Societii Naiunilor. Aceste fore depoliie internaional trebuiau s ocupe teritoriile unde ar fi fost posibilizbucnirea unui conflict armat. Numai dup aceea se putea trece la limitareanarmrilor. Delegaiile Romniei, Poloniei, Cehoslovaciei i Bulgariei aususinut, cu unele rezerve, planul francez

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

13/16

Propunerea britanic interzicerea submarinelor i necesitatea limitriiradicale a forelor de uscat - a fost respins.

Delegaia Germaniei a cerut egalitatea deplin a Germaniei cu celelalte ri

n materie de armament.

Prima sesiunes-a ncheiat la 23 iulie 1932, pronunndu-se pentrureducerea armamentelor mondiale, mpotriva armelor de distrugere nmas i pentru interzicerea bombardamentelor aeriene. nainte de

nchiderea lucrrilor sesiunii, reprezentaii germani au condiionatparticiparea n continuare la conferin de recunoaterea egalitii

Germaniei cu celelalte state. n urma sprijinului primit din parteaItaliei i Angliei, sub presiunea guvernelor acestor ri, guvernulfrancez a fost nevoit s cedeze.

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

14/16

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

15/16

n contextul creterii tensiunii internaionale i-a nceput lucrrile cea de-adoua sesiune a conferinei pentru dezarmare, n martie 1933. Pe ordinea dezi se afla proiectul britanic, care prevedea reducerea armamentelor pn lalimita care fcea imposibil declanarea rzboiului de agresiune. Planulbritanicilor a czut. Germania hitlerist, pornit pe calea lichidrii tratatelor

de pace, a prsit conferina n 14 octombrie 1933, situaie n carereprezentanii URSS au propus transformarea Conferinei ntr-un organpermanent pentru aprarea pcii, idee care a fost respins. La nceputulanului 1934, Conferina de la Geneva pentru dezarmare i-a ncetatlucrrile.

Principalul obstacol n calea unei evoluii favorabile a tratativelor dedezarmare l constituia atitudinea germanilor, obsedai de preocuparearenarmrii i accentuarea disensiunilor franco-engleze.

7/28/2019 Conferintele Dezarmarii Si Pactul Briand-kellog ..Draghici Ionut

16/16