Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului

Societatea Naţională Română pentru Ştiinţa Solului 2003

PROGRAMUL

celei de a XVII-a

CONFERINŢE NAŢIONALE PENTRU ŞTIINŢA SOLULUI

“UTILIZAREA SOLURILOR, PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT ŞI DEZVOLTAREA

RURALĂ DIN PARTEA DE VEST A ROMÂNIEI”

“SOIL RESOURCE USE, ENVIRONMENT PROTECTION AND RURAL

DEVELOPMENT FROM THE WESTERN PART OF ROMANIA”

Timişoara

25 – 30 august 2003

SPONSORI

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ŞI AGROCHIMIE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

UNIVERSITATEA “VASILE GOLDIŞ” ARAD

UNIVERSITATEA ORADEA

DIRECŢIILE SILVICE TIMIŞ, ARAD, BIHOR

STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE AGRICOLĂ LOVRIN

STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE AGRICOLĂ ORADEA

STAŢIUNEA DE CERCETARE VINI-VITICOLĂ MINIŞ ARAD

S. C. AGROFAM HOLDING FETEŞTI

AGROPLANT SRL

BASF

CLIV S. A. CONSTANŢA

COMPO

DACROM PRIMEX

EUROPEAN DRINKS

MONSANTO

NATUREVO

S.C. PROD-AGRO-BIAN ARAD

S. C. VICTORIA INTERMED SRL

STAŢIUNEA DE DEZVOLTARE POMICOLĂ STREJEŞTI

SYNGENTA AGRO SRL

TERRA UNICA

ORGANIZATORI

SOCIETATEA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ PENTRU ŞTIINŢA SOLULUI

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU PEDOLOGIE ŞI AGROCHIMIE

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA

UNIVERSITATEA “VASILE GOLDIŞ” ARAD

UNIVERSITATEA ORADEA

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ TIMIŞOARA

OFICIILE DE STUDII ŞI CERCETĂRI PEDOLOGICE TIMIŞ, ARAD, BIHOR

DIRECŢIILE JUDEŢENE PENTRU AGRICULTURĂ TIMIŞ, ARAD, BIHOR

DIRECŢIILE JUDEŢENE SILVICE TIMIŞ, ARAD, BIHOR

COMITET DE PATRONAJ

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUIACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE “GHEORGHE IONESCU ŞIŞEŞTI” BUCUREŞTIMINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI

COMITETUL ONORIFIC DE ORGANIZARE

ILIE SÂRBU – Ministrul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi MediuluiProf. dr. ALEXANDRU ATANASIU – Ministrul Educaţiei, Cercetării şi TineretuluiProf. dr. doc. CRISTIAN HERA – Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, m. c. Academia RomânăAcad. Prof. dr. IOAN PĂUN OTIMAN – Rectorul USAMV a BanatuluiProf. dr. IOAN ALECU – Rectorul USAMV BucureştiProf. dr. AUREL ARDELEANU – Rectorul Universităţii “Vasile Goldiş” – AradProf. dr. TEODOR MAGHIAR – Rectorul Universităţii OradeaDr. ing. IULIAN PUŞCĂ – Directorul SCDA LovrinDr. ing. DUMITRU ION – Dir. General al Regiei Naţionale a PădurilorIng. VALENTIN APOSTOL – Preşedintele Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri FunciarePreşedinţii Consiliilor Judeţene Timiş, Arad, Bihor

COMITETUL EXECUTIV DE ORGANIZARE

PREŞEDINTE

Prof. Dr. ing. SEVASTIAN UDRESCU – USAMV Bucureşti

PREŞEDINTE EXECUTIV

Dr. ing. DORIN ŢĂRĂU – OSPA Arad

VICEPREŞEDINŢI

Prof. Dr. ing. MIHAIL DUMITRU, Director – I.C.P.A. Bucureşti, membru titular ASAS

Prof. dr. IACOB BORZA – USAMV Timişoara

COORDONATORI ŞTIINŢIFICI

Dr. ing. IOAN MUNTEANU – membru titular ASAS

Prof. Dr. ing. NICOLAE FLOREA – membru titular ASAS

Dr. ing. DORIN ŢĂRĂU – OSPA Arad

MEMBRI

Prof. Dr. IOAN ALECU – Rector USAMB Bucureşti

Dr. ing. NICOLAE GEAMBAŞU – ICAS Bucureşti

Dr. DELIU BEUTURĂ – Director OSPA Timiş

Dr. HORIA VLAD – Director OSPA Arad

Dr. TEODOR JURCUŢ – Director OSPA Bihor

Dr. IULIAN PUŞCĂ – Director SCDA Lovrin

Prof. Dr. GHEORGHE IANOŞ – Universitatea de Vest

Prof. Dr. GHEORGHE ROGOBETE – Universitatea Politehnică Timişoara

Prof. Dr. EUGEN TEODOR MAN – Universitatea Politehnică Timişoara

Prof. dr. PETRICĂ GUŞ – Decan Facultatea de Agricultură, USAMV Cluj Napoca

Prof. dr. IOAN RUSU – USAMV a Banatului

Prof. dr. ROMICĂ MOCANU – Filiala Oltenia a SNRSS

Dr. GHEORGHE CIOBANU – Director SCDA Oradea

Dr. VIOREL VĂTĂMANU –SCDA Caracal

Dr. EMILIAN NEGRILĂ – Director SCDA Teleorman

Dr. GHEORGHE CRAIOVEANU – Director OSPA Gorj

Dr. ŞTEFAN POIENARU – Director S. C. Agrofam Holding Feteşti

Dr. GHEORGHE DUMITRU – Director SCSN Dăbuleni

Dr. AVRAM JAMPA – Director OSPA Hunedoara

DR. ROMULUS ŞTIUCĂ – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării

Dr. MARCEL BULARDA – Director SCDA Brăila

ION CREANGĂ – Director OSPA Argeş

GHEORGHE RUS – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Arad

NICOLAE OPREA – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş

FLORIAN PAVEL – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bihor

Ing. ADAM CRĂCIUNESCU – Direcţia Judeţeană Silvică Arad

Ing. NICUŞOR GHOERGHE ŢÎŢU – Direcţia Judeţeană Silvică Timiş

Dr. ing. MIHAI HERMAN – Direcţia Judeţeană Silvică Bihor

Dr. ing. Marioara Nicolaescu – Director OSPA Constanţa

Dr. ing. Gheorghe Ciobanu – Director Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Oradea

Dr. ing. Mihai Duma – Director Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Vini-Viticolă Miniş

COMITETUL ŞTIINŢIFIC

Prof. dr. Mihail Dumitru

Prof. dr. Nicolae Florea

Dr. Ioan Munteanu

Dr. Elisabeta Dumitru

Dr. Constantin Crăciun

Prof. dr. Radu Lăcătuşu

Prof. dr. Victor Giurgiu

Ing. Stelian Cârstea

Dr. Nicolae Geambaşu

Dr. Cătălin Simota

Dr. Virgil Vlad

Dr. Mihai Toti

Dr. Sorin Matei

Dr. Sorin Ştefănescu

Prof. Alexandru Teodorescu

PROGRAMUL GENERALal celei de a XVII-a Conferinţă Naţională pentru Ştiinţa Solului

Timişoara 25 – 30 august 2003

25 august - Sesiunea şi înregistrarea participanţilor

26 – 27 august - Prezentarea şi discutarea lucrărilor ştiinţifice şi a posterelor;- Adunarea Generală a Societăţii Naţionale Române pentru Ştiinţa Solului- 26 august după amiază – aplicaţie de teren

28 – 30 august - Excursii de studiu

Notă:- În acest program au fost incluse lucrările primite până la data de 1 august 2003.- Prezentarea lucrărilor din şedinţa plenară se va înscrie în 25 de minute, iar cea a

lucrărilor din comisii şi simpozioane în 15 minute, inclusiv discuţii.- Participanţii cu lucrări neînscrise în program se vor adresa preşedintelui de

comisie pentru a-şi programa lucrarea în limita timpului disponibil în cadrul şedinţelor în a căror tematică se încadrează.

- Lucrările nesusţinute sau neprezentate ca poster nu se vor publica.- Preşedinţii comisiilor sunt:

- Elisabeta Dumitru – Comisia I (Fizica şi tehnologia solului) + ISTRO

- Constantin Crăciun – Comisia II (Chimia şi mineralogia solului)

- Sorin Matei – Comisia III (Biologia solului)

- Aurel Dorneanu – Comisia IV (Fertilitatea solului şi nutriţia plantei)

- Ioan Munteanu – Comisia V (Geneza, clasificarea şi cartografia solului)

- Nicolae Geambaşu – Comisia VI (Solul şi mediul înconjurător)

7

PROGRAM GENERAL DETALIAT

ZIUA ORA ACŢIUNEA - LOCUL

25 august 1000 - 2000 Primirea şi înregistrarea participanţilor – Holul Universităţii

26 august 900 - 1000 Primirea şi înregistrarea participanţilor – Holul Universităţii

1000 – 1100 Şedinţa Plenară de deschidere – Aula USAMV a Banatului

1100 - 1300 Prezentare de lucrări în plen – Aula USAMV a Banatului

1500 - 1900 Deplasare în teren – Halda de cenuşă CET Timişoara de la Utvin – Sân Mihai şi Pădurea Chevereşu Mare

27 august 900 - 1300 Prezentări de referate pe comisii şi simpozioane, astfel:

Amf. 1 Agro: I – FIZICA ŞI TEHNOLOGIA SOLULUI + ISTRO*)

Amf. 2 Agro: II + IV – CHIMIA ŞI MINERALOGIA SOLULUI- FERTILITATEA SOLULUI ŞI NUTRIŢIA PLANTEIAmf. 1 Zoo: III – BIOLOGIA SOLULUI

Amf. 2 Zoo: V – GENEZA, CLASIFICAREA ŞI CARTOGRAFIA SOLURILORSala ID1: VI – SOLUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Sala ID2: Simp. I – SCHIMBĂRILE CLIMATICE GLOBALE SECETA, DEŞERTIFICAREA ŞI DEGRADAREA TERENURILORLab. Agrochimie: Simp. II – EVALUAREA ŞI UTILIZAREA TERENURILORLab. Îmb. funciare: Simp III – SILVICULTURA ÎN RELAŢIE CU SOLUL ŞI STAŢIUNILE FORESTIERELab. Pedologie: Simp. IV – MODELAREA MATEMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI*) Filiala Română a organizaţiei Internaţionale pentru Lucrările Solului (ISTRO). Include şi adunarea generală a acesteia.

1300 - 1400 Dare de seamă şi alegeri pe Comisii- Comisia I + ISTRO – Amf. 1 Agro- Comisia II – Amf. 2 Agro- Comisia III – Amf. 1 Zoo- Comisia IV – Amf. 2 Zoo- Comisia V – Sala ID1

- Comisia VI – Sala ID2

1600 - 1800 Vizionarea posterelor în Holul Universităţii

1800 - 2000 Adunarea generală a societăţii Române pentru Ştiinţa Solului – Aula Universităţii

28-30 august Aplicaţii de teren (vezi ghidul excursiilor)

8

PROGRAMUL PREZENTĂRII LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE(plenar, comisii şi simpozioane)

Marţi 26 august SalaAULA UNIVERSITĂŢII

Orele 1000 - 1300

Şedinţa Plenară de Deschidere a Conferinţei

Cuvântul de deschidere a preşedintelui SNRSS Cuvinte de salut

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN JUDEŢELE TIMIŞ, ARAD ŞI BIHOR – IOAN PĂUN OTIMAN, TEODOR EUGEN MAN

SUSTAINABLE USE OF SOIL RESOURCES IN HUNGARY – GYORGY VARALLYAY

PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA MONITORINGULUI CALITĂŢII SOLULUI – MIHAIL DUMITRU, CONSTANTIN CIOBANU, ALEXANDRINA MANEA, STELIAN CÂRSTEA, EUGENIA GAMENŢ, NICOLETA VRÎNCEANU, TĂNASE VERONICA, IRINA CALCIU

SOLUL ŞI TERENUL. O ABORDARE INTEGRATĂ TIPOLOGICĂ ŞI TOPOLOGICĂ – NICOLAE FLOREA, IOAN MUNTEANU, ION PICIU, GHEORGHE IANOŞ, IRINA MOISE

ESTIMAREA ZONĂRII UNOR INDICATORI FIZICI APLICATIVI – ANDREI CANARACHE, SORINA DUMITRU, ELISABETA DUMITRU, ROXANA ENACHE

PREVENIREA ŞI COMBATEREA DEŞERTIFICĂRII ÎN ROMÂNIA (proiect româno-spaniol) – IOAN MUNTEANU, MIHAIL DUMITRU, DAVID BURGOS, ANDREI CANARACHE, NICOLAE GEAMBAŞU, ANTON GEICU

9

Miercuri 27 august SalaAmf. 1 Agro

Orele 900 – 1300

Comisia I. FIZICA ŞI TEHNOLOGIA SOLULUI + ISTRO

Moderatori: ANDREI CANARACHE, VALERIU MOCA

FIZICA ŞI TEHNOLOGIA SOLULUI

Tema 8: SOLUL ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRILE FUNCIARE

ISTRO

Tema 5: LUCRĂRILE SOLULUI, CONSERVAREA SOLULUI ŞI A APEI

FIZICA ŞI TEHNOLOGIA SOLULUI

UNELE REZULTATE ALE CERCETĂRILOR PRIVIND FOLOSIREA IRIGAŢIILOR ÎN DIFERITE

CONDIŢII DE SOL ŞI CLIMĂ DIN ROMÂNIA – GH. CRUTU, N. GRUMEZA

STUDII DE DRENAJ PE PRINCIPALELE TIPURI DE SOLURI CU EXCES DE UMIDITATE DIN

PARTEA DE VEST A ROMÂNIEI – T. E. MAN, GH. ROGOBETE, LAURA CONSTANTINESCU,

F. POPESCU

IMPACTUL LUCRĂRILOR ANTIEROZIONALE ASUPRA SOLURILOR DIN ZONA COLINARĂ A

JUDEŢULUI BUZĂU – ALEXANDRA RADU, M. MUŞAT, A. ENE

EFECTELE VARIAŢIEI DE VOLUM A SOLULUI ASUPRA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE LA

SÂNNICOLAU MARE - R. BERTICI, GH. ROGOBETE, D. BEUTURĂ

ISTRO

PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECANICE ALE SOLONEŢULUI MOLIC DIN REPUBLICA MOLDOVA -

VALENTINA ANDRIUCA

IMPACTUL COMPACTĂRII SOLULUI ÎN MOLDOVA – V. UNGUREANU

CERCETĂRI PRIVIND PRETABILITATEA PRINCIPALELOR SOLURI DIN TRANSILVANIA LA

DIFERITE SISTEME DE LUCRARE A SOLULUI – P. GUŞ, T. RUSU

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR TEHNOLOGII ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII

UNEI PAJIŞTI TEMPORARE - IRINA ŢĂRĂU, I. BORZA, D. ŢĂRĂU

COMPONENTE ALE SISTEMELOR TEHNOLOGICE AGRICOLE DE CULTURĂ A PLANTELOR

PENTRU CONSERVAREA SOLULUI - IRINA CALCIU, ELISABETA DUMITRU, ROXANA ENACHE,

OLGA GAŢE

10

Miercuri 27 august SalaAmf. 2 Agro

Orele 900 – 1300

Comisia II. CHIMIA ŞI MINERALOGIA SOLULUI

Comisia IV. FERTILITATEA SOLULUI ŞI NUTRIŢIA PLANTEI

Tema 2: CHIMIA ŞI MINERALOGIA SOLULUI

Moderatori: GHEORGHE ROGOBETE

Tema 7: FERTILITATEA SOLULUI ŞI NUTRIŢIA PLANTEI

Moderatori: IACOB BORZA, IOAN RUSU

CHIMIA ŞI MINERALOGIA SOLULUI

IMPACTUL MINERALELOR ARGILOASE ASUPRA UNOR POPULAŢII DE MICROORGANISME

DIN SOL - C. CRĂCIUN, MIHAELA LUNGU, M. DANA

METODĂ ADAPTATĂ PENTRU DETERMINAREA CARBONULUI ORGANIC DIN PROBE CU

CONŢINUT RIDICAT DE MATERIE ORGANICĂ - AURORA MATEI

FERTILITATEA SOLULUI ŞI NUTRIŢIA PLANTEI

SOIL PHOSPHATE REGIME IN THE PROFILE OF COMPACTED SOILS AND POSSIBILITIES OF

ITS IMPROVEMENT – K. VOPLAKAL

SORTIMENTUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE OBŢINUTE INDUSTRIAL ŞI PERSPECTIVELE DE

SATISFACERE A CERINŢELOR ACTUALE PENTRU FERTILIZAREA CULTURILOR AGRICOLE -

EMILIA DORNEANU, A. DORNEANU

FOLOSIREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR ORGANICE, MIJLOC IMPORTANT DE CREŞTERE A

FERTILITĂŢII HALDELOR DE STERIL - ANA MARIA MOCANU, R. MOCANU, M. SUSINSKI

PROFESORUL DR. POMPEI LIVIU MUREŞANU, INIŢIATOR AL STUDIILOR DE AGROCHIMIE ŞI

BIOCHIMIA SOLURILOR DIN PARTEA DE VEST A ROMÂNIEI - A. CONTREA

CARACTERIZAREA CAPACITĂŢII DE TAMPONARE A COMPONENTELOR SUBSTRATURILOR

NUTRITIVE TRATATE CU SOLUŢII DE POLIMERI MALEICI - F. FILIPOV, GABRIELLE

CHARLOTTE CHITANU, DANA-MIHAELA SUFLET, O. TOMIŢĂ, LUCIA DRAGHIA

11

Miercuri 27 august SalaAmf. 1 Zoo

Orele 900 – 1300

Comisia III. BIOLOGIA SOLULUI

Moderatori: AUREL ARDELEAN, GABI-MIRELA MATEI

Tema 4: BIOLOGIA, ECOLOGIA SOLULUI ŞI A PLANTEI

MODIFICAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A MĂRULUI GOLDEN DELICIOUS ÎN PLANTAŢIA

POMICOLĂ DE SCPP CARANSEBEŞ CA URMARE A POLUĂRII ECOSISTEMULUI POMICOL CU

REZIDUURI DE LA OŢELĂRIE - MIHAELA LUNGU

EVOLUŢIA COMUNITĂŢILOR DE MICROORGANISME HETEROTROFE DIN SOLUL BRUN

LUVIC VERTIC PSEUDOGLEIZAT SUPUS BIOREMEDIERII IN SITU ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL

ALBOTA-ARGEŞ - ANCA VOICULESCU, M. TOTI, GABRIELA MIHALACHE, CAROLINA

CONSTANTIN, M. MIHALACHE

EFECTUL DIFERITELOR MĂSURI DE BIOREMEDIERE ASUPRA STRUCTURII ŞI DIMENSIUNII

COMUNITĂŢILOR DE BACTERII ŞI CIUPERCI – ALBOTA, 2002 - ANCA VOICULESCU,

M. DUMITRU, GABRIELA MIHALACHE, D. M. MOTELICĂ

INFLUENŢA EXUDATELOR RADICULARE ASUPRA SOLULUI DIN RIZOPLANUL PLANTELOR

INOCULATE CU BACTERII DIAZOTROFE - S. MATEI, GABI-MIRELA MATEI

SUCCESIUNEA POPULAŢIILOR FUNGICE PE PARCURSUL SEZONULUI DE VEGETAŢIE AL

PORUMBULUI CULTIVAT PE UN SOL BRUN ROŞCAT POLUAT EXPERIMENTAL CU ŢIŢEI -

GABI-MIRELA MATEI, S. MATEI, M. TOTI

EVIDENŢIEREA MODIFICĂRILOR CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ALE BACTERIILOR

HETEROGENE DIN UNELE SOLURI SĂRĂTURATE DIN CÂMPIA BRĂILEI - GABRIELA

MIHALACHE, M. MIHALACHE, ANCA VOICULESCU, NINETA RIZEA

CONŢINUTUL DE HIDROCARBURI AROMATICE POLINUCLEARE (HAP) ÎN SOLURI POLUATE

CU ŢIŢEI - CAROLINA CONSTANTIN, M. DUMITRU, M. TOTI, CRISTINA IVANA

CONSERVAREA DIVERSITĂŢII VEGETALE ÎN ZONA DE VEST A ROMÂNIEI – A. ARDELEAN,

VIOLETA BURUIANĂ, LAVINIA MADOŞA

PROIECTUL PIN-MATRA – ASOCIAŢII VEGETALE PE SOLURILE SĂRĂTUTROASE ÎN VESTUL

ROMÂNIEI – A. ARDELEAN, VIOLETA BURUIANĂ, LAVINIA MADOŞA

12

Miercuri 27 august SalaAmf. 2 Zoo

Orele 900 – 1300

Comisia V. GENEZA, CLASIFICAREA ŞI CARTOGRAFIA SOLURILOR

Moderatori: NICOLAE FLOREA, NICOLAE BĂCĂINŢAN

Tema 1: GENEZA, CLASIFICAREA ŞI CARTOGRAFIA SOLURILOR

EVOLUŢIA SOLULUI ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ÎN CÂMPIILE PERIGLACIARE LOESSICE ÎN

PLEISTOCENUL SUPERIOR - N. FLOREA, M. MIHALACHE

CLASIFICAREA SOLURILOR MONTANE INCOMPLET EVOLUATE DIN PAMIRUL OCCIDENTAL

– V. CERBARI

SOLURILE TERRA ROSSA DIN ROMÂNIA – M. PARICHI, ANCA-LUIZA STĂNILĂ

MICROZONAREA PEDOGEOCLIMATICĂ A JUDEŢULUI BRAŞOV – N. BĂCĂINŢAN,

V. PEREPELIŢĂ, GH. ŞANDOR, G. ZĂGREANU

FORMATION OF FLUFFY HORIZON OF SOLONCHAK FROM EUPHRATES FLOODPLAIN -

N. FLOREA, K. AL JOUMAA

CONSIDERAŢII ASUPRA APLICĂRII CONCEPTELOR DE ECHILIBRU ŞI NE-ECHILIBRU LA

SISTEMELE DE SOLURI - I. MUNTEANU

13

Miercuri 27 august SalaID1

Orele 900 – 1300

Comisia VI. SOLUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Moderatori: GHEORGHE IANOŞ, RADU LĂCĂTUŞU

Tema 10: SOL, MEDIU, SĂNĂTATE

CONSIDERAŢII PRELIMINARE ASUPRA CONCENTRAŢIEI RUBIDIULUI (FORME MOBILE) ÎN

SOLURILE DIN BANAT – GH. IANOŞ, I. GERGEN, D. BEUTURĂ

CONSIDERAŢII PRELIMINARE ASUPRA CONCENTRAŢIEI LITIULUI (FORME MOBILE) ÎN

SOLURILE DIN BANAT – I. GERGEN, GH. IANOŞ, CLARA TUDOR, LILIANA BREI

ONCOINDUCTORI ÎN SISTEMUL SOL-PLANTĂ – APĂ ÎN AREALELE DIN JUDEŢELE ILFOV,

VASLUI ŞI DIN ZONA PERIFERICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – R. LĂCĂTUŞU, MIHAELA

LUNGU, BEATRICE KOVACSOVICS, DOINA PLAXIENCO, NINETA RIZEA, CAROLINA CONSTANTIN,

I. RÎŞNOVEANU, DANIELA MIHALACHE, MIHAELA PREDA, RODICA LAZĂR

STABILIREA CONCEPTULUI DE AGRESIVITATE A CARACTERISTICILOR FIZICE, CHIMICE ŞI

BIOLOGICE ALE SOLULUI ASUPRA ELEMENTELOR SUBTERANE ALE STAŢIILOR ELECTRICE

- M. TOTI, M. MIHALACHE, ANCA VOICULESCU, NICOLETA VRÎNCEANU, D. M. MOTELICĂ,

G. CIPĂIANU

DINAMICA BIODEGRADĂRII ŢIŢEIULUI ÎN SOLUL BRUN LUVIC VERTIC PSEUDOGLEIZAT

SUPUS BIOREMEDIERII IN SITU ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL ALBOTA, ARGEŞ - M. TOTI,

M. DUMITRU, ANCA VOICULESCU, CAROLINA CONSTANTIN, M. MIHALACHE, S. MATEI

EVOLUŢIA FENOMENULUI DE POLUARE A SOLULUI ŞI APEI FREATICE CU ŢIŢEI ŞI

REZIDUURI PETROLIERE ÎN SECTORUL TERMINAL AL AGESTRULUI PRAHOVEI –

C. IORDĂCHESCU

STUDIU PRIVIND POLUAREA SOLULUI CU METALE GRELE ÎN VECINĂTATEA UZINELOR

ACUMULATORUL – NEFERAL. I. TESTE EXPLORATORII - MIHAELA ULMANU, THEODORA

MATSI, ILDIKO ANGER, ELEONORA NEAGU, EUGENIA GAMENŢ, M. DUMITRU, GEORGIANA

OLĂNESCU, ELISABETA DUMITRU

STUDIU PRIVIND POLUAREA SOLULUI CU METALE GRELE ÎN VECINĂTATEA UZINELOR

ACUMULATORUL – NEFERAL. II. SUPRAFAŢA DE TEREN AFECTATĂ ŞI IMPACTUL ASUPRA

VEGETAŢIEI - EUGENIA GAMENŢ, M. DUMITRU, MIHAELA ULMANU, ILDIKO ANGER,

GEORGIANA OLĂNESCU, VERONICA TĂNASE, ROXANA ENACHE

14

Miercuri 27 august SalaID2

Orele 900 – 1300

Simpozion I – SCHIMBĂRILE CLIMATICE GLOBALE, SECETA, DEŞERTIFICAREA ŞI DEGRADAREA SOLURILOR

Moderatori: MARIOARA NICOLAESCU, VICTOR VĂTĂMANU

Tema 3: SCHIMBĂRILE CLIMATICE GLOBALE, SECETA, DEŞERTIFICAREA ŞI DEGRADAREA SOLURILOR

ENVIRONMENTAL STRESSES INDUCED BY SALINITY/ALKALINITY IN THE CARPATHIAN

BASIN – GY. VARALLYAY

RISCUL DE ALUNECARE A VERSANŢILOR DIN PODIŞUL MOLDOVEI – D. PUJINĂ

EROZIUNEA ŞI AFLUENŢA ALUVIONARĂ DIN ZONA DE INFLUENŢĂ EXCESIVĂ PRIVIND

TRANSPORTUL DE ALUVIUNI A ACUMULĂRII CUIBUL VULTURILOR - GH. PURNAVEL, N. POPA,

E. FILICHE, V. NĂSTASĂ, G. PETROVIVI

SECETA ŞI ARŞIŢA – FACTORI LIMITATIVI AI PRODUCŢIEI AGRICOLE ÎN CÂMPIA

ROMANAŢILOR - V. V. VĂTĂMANU, N. TANISLAV, OLGA FLONCA

POSIBILITĂŢI DE RECULTIVARE A TERENURILOR DEGRADATE DIN PERIMETRUL CARIEREI

HUSNICIOARA – MEHEDINŢI – C. ROŞCULETE, R. MOCANU, V. V. VĂTĂMANU, ELENA

ROŞCULETE

RISCUL DE DEŞERTIFICARE ŞI PROCESE DE DEGRADARE A SOLURILOR DIN DOBROGEA -

MARIOARA NICOLAESCU

15

Miercuri 27 august SalaLab. Agrochimie

Orele 900 – 1300

Simpozion II – EVALUAREA ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

Moderatori: DORIN ŢĂRĂU, ION CREANGĂ

Tema 6: EVALUAREA ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

Tema 11: RESURSELE DE SOL ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ

SOLURILE DIN ZONA MONTANĂ MIJLOCIE ŞI ÎNALTĂ A JUDEŢULUI ARGEŞ, CUPRINSĂ ÎNTRE

TOPOLOG ŞI DÂMBOVIŢA; CARACTERISTICI, FACTORI LIMITATIVI ŞI MĂSURI

AMELIORATIVE - I. CREANGĂ, D. B. BUCUR, R. D. BUŞU

SOLUŢII PRIVIND REFACEREA ECOLOGICĂ A TERENURILOR AFECTATE DE EXPLOATĂRI

MINIERE DIN INCINTA MĂGURENI-TUFENI (JUD. DÎMBOVIŢA) ŞI VERNEŞTI (JUD. BACĂU) -

I. RÎŞNOVEANU, ALEXANDRINA MANEA, DOINA PLAXIENCO, DANIELA MIHALACHE, MIHAELA

PREDA, NINETA RIZEA, VERONICA TĂNASE, NICOLETA VRÎNCEANU, C. ROŞU, I. POPESCU

SOLURILE ANTROPICE DIN CARIERA HUSNICIOARA JUDEŢUL MEHEDINŢI ŞI ÎNSUŞIRILE

PEDO-AGROCHIMICE - R. MOCANU, M. SUSINSKI, ANA MARIA MOCANU

RESURSELE FUNCIARE ŞI DE SOL DIN VESTUL ROMÂNIEI, STAREA ACTUALĂ ŞI

PERSPECTIVE - I. BORZA, D. ŢĂRĂU, H. VLAD, T. JURCUŢ, N. GEAMBAŞU

CARACTERIZAREA CAPACITĂŢII DE TAMPONARE A COMPONENTELOR SUBSTRATURILOR

NUTRITIVE TRATATE CU SOLUŢII DE POLIELECTROLIŢI MALEICI – F. FILIPOV, GABRIELLE

CHARLOTTE CHITANU, DANA-MIHAELA SUFLET, O. TOMIŢĂ, LUCIA DRAGHIA

16

Miercuri 27 august SalaLab. Îmb. funciare

Orele 900 – 1300

Simpozion III – SILVICULTURA ÎN RELAŢIE CU SOLUL ŞI STAŢIUNILE FORESTIERE

Moderatori: NICOLAE GEAMBAŞU

Tema 9: SILVICULTURA ÎN RELAŢIE CU SOLUL ŞI STAŢIUNILE FORESTIERE

UTILIZAREA RAPORTULUI C/P ALĂTURI DE RAPORTUL C/N ÎN CARACTERIZAREA UNOR

SOLURI FORESTIERE (STUDIU DE CAZ) - N. GEAMBAŞU, AURELIA SURDU

PROBLEMA STOCĂRII CARBONULUI ÎN SOLURILE FORESTIERE. ASPECTE METODOLOGICE

ŞI NOILE ASPECTE PRELIMINARE - N. GEAMBAŞU, AURELIA SURDU

CERCETĂRI PRIVIND CREAREA BAZEI DE DATE PEDOLOGICE FORESTIERE ŞI STABILIREA

INDICILOR DE DIAGNOSTIC ÎN CAZUL SOLURILOR BRUNE EU-MEZOBAZICE - F. DĂNESCU,

AURELIA SURDU, C-TIN PRIGOREANU

GESTIONAREA DURABILĂ A PĂDURILOR DIN DIRECŢIA SILVICĂ TIMIŞ – N. GEAMBAŞU,

GH. ŢÎŢU, F. BORLEA

CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN PĂDURILE DIRECŢIEI SILVICE BIHOR – M. HERMAN

TEHNOLOGII PRIVIND GOSPODĂRIREA ŞI CONSERVAREA SILVOSISTEMELOR DIN DIRECŢIA

SILVICĂ ARAD – A. CRĂCIUNESCU

STOCAREA CARBONULUI ÎN ECOSISTEMELE FORESTIERE DIN ROMÂNIA – V. BLUJDEA

ÎMPĂDURIREA TERENURILOR DEGRADATE DIN SUD-ESTUL ŢĂRII – C. CONSTANDACHE

17

Miercuri 27 august SalaLab. Pedologie

Orele 900 – 1300

Simpozion IV – MODELARE MATEMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ÎN ŞTIINŢA SOLULUI

Moderatori: CĂTĂLIN SIMOTA, VIRGIL VLAD

Tema 12: MODELARE MATEMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ÎN ŞTIINŢA SOLULUI

FUNDAMENTAREA PEDOLOGICĂ ÎN MODELAREA MATEMATICĂ A PROCESELOR

ECOPEDOLOGICE - VL. IACOVLEV, A. TĂRÂŢĂ, A. COJOCARU, E. STRATULAT, V. JABIN

UTILIZAREA MODELELOR AGROPEDOCLIMATICE DE PROGNOZĂ A RECOLTELOR PENTRU

EVALUAREA POTENŢIALULUI AGRICOL AL ROMÂNIEI ÎN CONTEXT EUROPEAN - C. SIMOTA,

G. COJOCARU, M. DUMITRU

SISTEMUL SUPORT DE DECIZII ŞI EXPERTIZĂ PRIVIND TERENURILE AGRICOLE “DexTer” –

V. VLAD

SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC AL RESURSELOR DE SOL ALE ROMÂNIEI “SIG-STAR-

200”: METODOLOGIE DE REALIZARE ŞI PRINCIPALELE APLICAŢII - RUXANDRA VINTILĂ,

I. MUNTEANU, G. COJOCARU, GH. CURELARIU, MARCELA JALBĂ, I. NILCA, I. PITICU, CRISTINA

RADNEA, I. RÎŞNOVEANU, CRISTINA ŞILEŢCHI, M. TRANDAFIR. DIANA TURNEA, GEORGETA

UNTARU, RODICA VESPREMEANU

ROLUL FUNCŢIILOR MATEMATICO-EURISTICE ÎN MODERNIZAREA METODOLOGIEI DE

BONITARE ECOLOGICĂ - D. ŢĂRĂU, D. TRETA, I. PUŞCĂ, IRINA ŢĂRĂU

UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE GEOGRAFICE ÎN GESTIONAREA ŞI

EVALUAREA TERENURILOR AGRICOLE CU AMENAJĂRI DE DESECARE ŞI DRENAJ SUBTERAN

– V. MOCA

UTILIZAREA BAZELOR DE DATE AGROPEDOCLIMATICE ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ ŞI A

MODELELOR DE SIMULARE MATEMATICĂ PENTRU IMPLEMENTAREA DIRECTIVELOR

UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL AGRICULTURII ŞI MEDIULUI - C. SIMOTA, M. DUMITRU

SISTEMUL JUDEŢEAN DE MONITORIZARE SOL_TEREN PENTRU AGRICULTURĂ (“SJMS_T

AG”) JUDEŢUL AEGEŞ - REZULTATE ŞI DISCUŢII - I. CREANGĂ, FILICA GEORGESCU, D. G.

BUCUR, C. ZAMFIR, R. D. BUŞU

18

Miercuri 27 august Holul Universităţii Orele 1600 – 1800

VIZIONAREA POSTERELOR

TEMA 1. GENEZA, CLASIFICAREA ŞI GEOGRAFIA SOLURILOR

CONSIDERAŢII PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI PARENTAL ŞI A ROCII SUBIACENTE

ASUPRA FORMĂRII ŞI EVOLUŢIEI SOLURILOR DINZONA GHEŢARI-POIANA CĂLINEASA

(BIHORUL NORDIC) - M. PARICHI, A. REIF, ANCA-LUIZA STĂNILĂ

IDENTIFICAREA TRĂSĂTURILOR SPECIFICE ALE SOLURILOR DIN VALEA SOMEŞULUI MIC ÎN

(ZONA APAHIDA) - P. GUŞ, H. CACOVEANU, H. FODOR, I. PRODAN

CONSIDERAŢII ASUPRA CERNOZIOMURILOR DE LA LOVRIN - M. MIHALACHE, S. UDRESCU,

M.MUŞAT, GH.GÂŢĂ, VALENTINA COTEŢ

CARACTERISTICI MICROMORFOLOGICE ALE MIGRĂRII PLASMEI ÎNTR-UN SOL AFECTAT DE

EROZIUNE - DANIELA RĂDUCU, V. MORĂRESCU

APLICAŢII ALE ANALIZEI DE IMAGINE ÎN STUDIUL POROZITĂŢII SOLULUI ÎN VEDEREA

ELABORĂRII UNOR RECOMANDĂRI DE CONSERVARE ŞI AMELIORARE A STRUCTURII

SOLURILOR AGRICOLE. I. POROZITATEA TOTALĂ - DANIELA RĂDUCU, NADIA VIGNOZZI,

MARCELLO PAGLIAI, ROXANA ENACHE

APLICAŢII ALE ANALIZEI DE IMAGINE ÎN STUDIUL POROZITĂŢII SOLULUI ÎN VEDEREA

ELABORĂRII UNOR RECOMANDĂRI DE CONSERVARE ŞI AMELIORARE A STRUCTURII

SOLURILOR AGRICOLE. II. POROZITATEA CUANTIFICATĂ DUPĂ FORMĂ ŞI MĂRIME -

DANIELA RĂDUCU, NADIA VIGNOZZI, MARCELLO PAGLIAI, ROXANA ENACHE

HARTA SOLURILOR DOBROGEI LA SC 1:200.000 – ACTUALIZATĂ ÎN SISTEMUL ROMÂN DE

TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) ŞI BAZA MONDIALĂ DE REFERINŢĂ PENTRU RESURSELE

DE SOLURI (WORLD REFERENCE BASE FOR SOIL RESOURCES – WRB-SR) - I. MUNTEANU,

N. FLOREA, DANIELA RĂDUCU

REGIUNILE ŞI UNITĂŢILE PEDOFIZIOGRAFICE ALE DOBROGEI – N. FLOREA, I. MUNTEANU,

DANIELA RĂDUCU

STUDIUL DISTRIBUŢIEI Fe ŞI Al IN SITU PE SECŢIUNI SUBŢIRI DE SOL – DANIELA MIHALACHE,

DANIELA RĂDUCU

TEMA 2. FIZICA, CHIMIA ŞI MINERALOGIA SOLULUI

CARACTERIZAREA STĂRII STRUCTURII A SOLURILOR TEHNOGENICE DIN ZONA CĂPUŞ -

GH. BLAGA, M. DUMITRU, DOINA CLAPA, I. PĂCURAR, LAURA PAULETTE, A. CLAPA, T.

LECHINŢAN, LUCIA BLAGA

19

PROCESE FIZICO-CHIMICE LA SOLUL BRUN ARGILOILUVIAL MOLIC DE LA SÂNANDREI

(TIMIŞ) - GH.GÂŢĂ, S. UDRESCU, M. MIHALACHE, L. ILIE

PROPRIETĂŢI MECANICE ALE UNOR TIPURI DE SOLURI REPREZENTATIVE DIN ROMÂNIA -

SORINA DUMITRU, IRINA CALCIU, ROXANA ENACHE, OLGA GAŢE

STUDIU MINERALOGIC AL UNUI ANDOSOL TIPIC DIN MUNŢII BÂRGĂULUI (CARPAŢII

ORIENTALI) - CLAUDIA CODARCEA, DANIELA RĂDUCU

EROSION PROBLEMS – J. VOPRAVIL

INFLUENŢA PAJIŞTILOR TEMPORARE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI FIZICE ŞI HIDROFIZICE

ALE SOLULUI - IRINA ŢĂRĂU, D. ŢĂRĂU, I. BORZA

CERCETĂRI PRIVIND STABILIREA SISTEMULUI DE ÎNTREŢINERE A SOLULUI CU

PROPRIETĂŢI NEFAVORABILE ÎN FUNCŢIE DE CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE, SISTEMUL DE

AMENAJARE ŞI DE CULTURĂ A POMILOR - I. CALINOVICI, S. CHIŞ

AMELIORAREA SOLURILOR DEGRADATE DIN SERA COPOU IAŞI PRIN MĂSURI

HIDROAMELIORATIVE ŞI HIDROTEHNICE – G. JITĂREANU, F. FILIOPV, O. TOMIŢĂ

TEMA 3. SCHIMBĂRILE CLIMATICE, SECETA, DEŞERTIFICAREA, DEGRADAREA

SOLURILOR

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PROCESE DE DEGRADARE A SOLURILOR DIN INCINTA

AMENAJATĂ PENTRU OREZĂRIE “CĂLĂRAŞI-RÂUL” – I. NICHERSU, M. MIERLĂ

MODIFICĂRI ALE SOLURILOR DIN COMPLEXUL HIDROAMELIORATIV RAZIM – SINOE -

EUGENIA CIOACĂ, N. GRUMEZA

IMPACTUL INTERVENŢIILOR ANTROPICE ASUPRA CONDIŢIILOR NATURALE, DE SOLURI ŞI

DE MEDIU DIN INCINTA LATINU-VĂDENI-BRĂILA, JUDEŢUL BRĂILA - V. SURĂIANU,

N. CRĂCIUN, I. VIŞINESCU, I. IONIŢĂ

STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND CUANTIFICAREA FENOMENULUI DE EROZIUNE PRIN VÂNT

(EOLIANĂ) PE NISIPURILE ŞI SOLURILE NISIPOASE DIN STÂNGA JIULUI – T. ŞOIMU

TENDINŢA CLIMATICĂ ŞI CONDIŢIILE DE CONTINENTALIZARE ÎN VESTUL CENTRAL AL

ROMÂNIEI - F. VANC, M. DUMA, M. VASILOIU, ANTIŢA VANC, C. POPI-MORODAN

TEMA 4. BIOLOGIA, ECOLOGIA SOLULUI ŞI A PLANTEI

EVOLUŢIA DIOXIDULUI DE CARBON ÎN SOLURILE POLUATE EXPERIMENTAL CU PETROL CA

URMARE A APLICĂRII PROCEDEELOR DE REMEDIERE - M. DUMITRU, S. MATEI, GABI-MIRELA

MATEI, D. M. MOTELICĂ

20

CERCETĂRI PRIVIND BIODEGRADAREA HIDROCARBURILOR DE CĂTRE PATRU TULPINI

BACTERIENE INOCULATE ÎN SOLUL POLUAT EXPERIMENTAL CU MOTORINĂ - S. MATEI,

GABI-MIRELA MATEI, ADINA MOCANU

EFECTUL INOCULĂRILOR CU DIAZOTROFI ASUPRA PARAMETRILOR DE CARACTERIZARE

MICROBIOLOGICĂ ŞI AGROCHIMICĂ A SOLULUI, ÎN CONDIŢIILE APLICĂRII SISTEMELOR DE

AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ - GABI-MIRELA MATEI, S. MATEI, I. TONCEA, R. LĂCĂTUŞU,

BEATRICE KOVACSOVICS, NINETA RIZEA

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA APLICĂRII MULCIULUI LA SALATA CULTIVATĂ ÎN CÂMP -

GABI-MIRELA MATEI, ELENA DRAGHICI, RUXANDRA CIOFU, S. CHIVULETE, S. MATEI

INTERPRETAREA ECOLOGICĂ A SOLULUI ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC GLOBAL

ÎN ECOSISTEME PRATICOLE SITUATE PE TERENURI DEGRADATE DIN PODIŞUL BÂRLADULUI

- L. BIREESCU, GH. LUPAŞCU, IULIANA BREABĂN

STUDIUL INFLUENŢEI PESTICIDELOR APLICATE ÎN LIVEZILE INTENSIVE DE MĂR ALE

FERMEI POMICOLE MIROSLAVA-IAŞI ASUPRA POTENŢIALULUI VITAL AL SOLULUI -

GEANINA BIREESCU, GH. ŞTEFANIC

TEMA 5. LUCRĂRILE SOLULUI. CONSERVAREA SOLULUI ŞI A APEI

CULTURI DE PLANTE MEDICINALE CU ROL DE PROTECŢIE A SOLULUI – A. VOLCOV, ANUŢA

INCE

PERDELE DE PROTECŢIE, CONTRIBUŢIA SPECIILOR COMPONENTE LA ÎNCHEIEREA STĂRII

DE MASIV - INCE ANUŢA, V. SĂVULESCU, A. VOLCOV

CERCETĂRI PRIVIND MODERNIZAREA TEHNOLOGIILOR DE PRODUCERE A RĂSADURILOR

DE LEGUME ŞI DE CULTURĂ ÎN CÂMP A UNOR SPECII LEGUMICOLE CU SEMINŢE MICI PRIN

AMELIORAREA STĂRII FIZICE ŞI BIOLOGICE A MEDIULUI DE CULTURĂ - S. CHIVULETE,

V. MORĂRESCU, GABI-MIRELA MATEI, S. MATEI, F. GAPŞA

CERCETĂRI CU PRIVIRE LA VALORIFICAREA UNEI SUPRAFEŢE AMENAJATE

ANTIEROZIONAL, PE O PĂŞUNE DIN ZONA SUBMONTANĂ A TRANSILVANIEI - N. POP,

V. BUDIU, M. DÎRJA, I. PĂCURAR, DOINA CLAPA

BALANŢA HIDROTERMICĂ DIN SOL ŞI ATMOSFERĂ ÎN CONDIŢIILE PODGORIEI MINIŞ-

MĂDERAT - F. VANC, M. DUMA, L. ILIE, T. DUMA, RODICA POPA

TEMA 6. EVALUAREA ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

SOLURILE ARGILOILUVIALE DIN TRANSILVANIA ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTIVĂRII

TRITICALELOR – I. PĂCURAR, GH. BLAGA, V. BUNESCU, M. DÎRJA, DOINA CLAPA

CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A PRINCIPALELOR TIPURI DE SOL DIN JUDEŢUL TIMIŞ -

I. RUSU, V. ŞTEFAN, I. NIŢĂ, V. MAZĂRE, M. STOIA, CASIANA MIHUŢ, ANIŞOARA DUMA-COPCEA

21

ÎNSUŞIRILE PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI DIN CÂMPIA ARADULUI - I. RUSU, S. CHIŞ,

C. MOŢIU

TEMA 7. FERTILITATEA SOLULUI ŞI NUTRIŢIA PLANTEI

ROLUL ÎNGRĂŞĂMINTELOR ORGANICE PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI –

I. RĂŢOI

EFECTUL FERTILIZĂRII CU MAGNEZIU ŞI AZOT LA MAZĂREA FURAJERĂ PE PSAMOSOLURI -

GH. DUMITRU, GH. ŞUTEU

STUDIU ASUPRA REŢINERII P2O5 ÎN SOLURI NISIPOASE - OANAMARI DANIELA BUTUCEA,

G. APOSTOL, CRISTINA MODROGAN, LILIANA BOBIRICĂ, C. BOBIRICĂ, CRISTINA COSTACHE,

I. CONSTANTINESCU

CERCETĂRI PRIVIND SPECIFICITATEA ADSORBŢIEI ZINCULUI ÎN UNELE TIPURI GENETICE

DE SOL DIN ROMÂNIA. IMPLICAŢII ÎN NUTRIŢIA MINERALĂ A PLANTELOR - LETIŢIA

ŢIGĂNAŞ

MOBILIZAREA FOSFAŢILOR SUPERIORI DE CALCIU DIN SOL ŞI DIN ÎNGRĂŞĂMINTE PRIN

PROTONARE - DANIELA ŞTEFĂNESCU, ELENA ISTRATI, Z. BORLAN

SISTEM INTEGRAT DE FERTILIZARE ÎN OBŢINEREA DE PRODUCŢII DURABILE LA UNELE

SPECII HORTICOLE - I. GAVRILUŢĂ, MIHAELA DOGARU, DANIELA DANA

REZULTATE PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRII FOLIARE ASUPRA COMPOZIŢIEI MINERALE

FOLIARE ŞI A FRUCTELOR DE LA CIREŞ ŞI VIŞIN, ÎN CONDIŢIILE DE SOL RESTRICTIVE DE LA

POROSCHIA (TELEORMAN) - MARIA SOARE, MARIA ŞERBAN, VIORICA BĂLAN, GH. PETRE,

DANIELA DANA, ADRIANA MITU, C. LAZĂR

SUSCEPTIBILITATEA UNOR HIBRIZI DE PORUMB ŞI A UNOR LINII CONSANGVINIZATE LA

CARENŢA DE ZINC - DANIELA DANA, DANIELA ŞTEFĂNESCU, VALENTINA COTEŢ, EMILIA

DORNEANU, MARIA SOARE, I. GAVRILUŢĂ, L. BIREESCU

INFLUENŢA AMENDĂRII ŞI FERTILIZĂRII SOLULUI ASUPRA MOBILITĂŢII

MICROELEMENTELOR METALICE ÎN EXPERIENŢELE DE LUNGĂ DURATĂ PE SOLURILE

BRUN LUVIC ŞI LUVISOL ALBIC DE LA LIVADA SATU-MARE - ANDALUZIA FURCULEŞTEANU,

AURORA MATEI, DANIELA DANA

REGIMUL FOSFATIC AL UNOR SOLURI FERTILIZATE MULTIANUAL ŞI DIFERENŢIAT -

M. RUSU, MARILENA MĂRGHITAŞ, AUGUSTA LUJERDEAN, P. KURTINECZ

INFLUENŢA IRIGĂRII ŞI A FERTILIZĂRII CU AZOT ASUPRA PROCESULUI DE FRUCTUFICARE

LA SOIUL STARKRIMSON - I. CALINOVICI, S. CHIŞ

CERCETĂRI PRIVIND PROCESELE ŞI CAPACITATEA DE NITRIFICARE ALE UNOR SOLURI DIN

JUDEŢUL DOLJ - ANA MARIA MOCANU

22

TEMA 8. SOLUL ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRILE FUNCIARE

UTILIZAREA TRANDAFIRILOR DE PEISAJ ÎN COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI – M. DÎRJA,

V. BUDIU, I. PĂCURAR, M. JURIAN, N. POP

CERCETĂRI PRIVIND APLICAREA UNOR MĂSURI AMELIORATIVE DE CREŞTERE A

PRODUCŢIEI AGRICOLE PE TERENURILE AFECTATE DE SALINIZARE - VALENTINA COTEŢ,

I. VIŞINESCU, N. CRĂCIUN

REABILITAREA ŞI EXTINDEREA LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE – CONDIŢIE A

CORECTĂRII MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII ECONOMICO – SOCIALE DIN CÂMPIA ARADULUI –

H. IOANIŢOAIA

TEMA 9. SILVICULTURA ÎN RELAŢIE CU SOLUL ŞI STAŢIUNILE FORESTIERE

ROLUL SUPRAFEŢELOR FORESTIERE ÎN REGLAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN CONDIŢIILE

ZONEI VESTICE A MUNŢILOR ZARANDULUI - F. VANC, M. DUMA, C. POPI-MORODAN, A. ZĂRIE

TEMA 10. SOL, MEDIU, SĂNĂTATE

FORMELE CHIMICE ALE COBALTULUI ÎN CERNOZIOMUL CARBONATICE ERODATE DIN

REPUBLICA MOLDOVA - TAMARA LEAH

MOBILITATEA CADMIULUI ÎN SOL ŞI ACUMULAREA ÎN PLANTĂ - NINETA RIZEA, Z. BORLAN,

DANIELA ŞTEFĂNESCU, RODICA LAZĂR

EFECTELE POLUĂRII CU METALE GRELE PROVENITE DIN INDUSTRIA METALELOR

NEFEROASE ASUPRA PLANTAŢIILOR DE MĂR LA BAIA MARE - RODICA LAZĂR, C. LAZĂR,

NINETA RIZEA

METODOLOGIA DE INVESTIGARE A PROCESELOR DE POLUARE CU PARTICULE SOLIDE ÎN

SUSPENSIE ÎN ECOSISTEMELE POMICOLE - C. LAZĂR, N. VOICULESCU, RODICA LAZĂR

CONŢINUTUL DE CARBON ORGANIC ÎN SOLURILE DIN ROMÂNIA - ALEXANDRINA MANEA,

M. DUMITRU, C. CIOBANU, VERONICA TĂNASE

BIFENOLI POLICLORURAŢI ÎN SOLURI DIN VECINĂTATEA UNOR STAŢII ELECTRICE -

MIHAELA PREDA, DANIELA MIHALACHE, DOINA PLAXIENCO

EFECTE ALE CREŞTERII CONŢINUTURILOR DE ZINC DIN SOL ASUPRA PLANTELOR DE SOIA

CULTIVATE ÎN CASA DE VEGETAŢIE - NICOLETA VRÎNCEANU, D. M. MOTELICĂ, M. DUMITRU,

ALEXANDRINA MANEA, VERONICA TĂNASE

EFECTE ALE CREŞTERII CONŢINUTURILOR DE CADMIU DIN SOL ASUPRA PLANTELOR DE

SOIA CULTIVATE ÎN CASA DE VEGETAŢIE - NICOLETA VRÎNCEANU, D. M. MOTELICĂ,

M. DUMITRU, ALEXANDRINA MANEA, VERONICA TĂNASE

23

ESTIMAREA CONŢINUTURILOR DE METALE GRELE ALE UNOR PLANTE DIN VEGETAŢIA

SPONTANĂ A ZONEI COPŞA MICĂ - NICOLETA VRÎNCEANU, D. M. MOTELICĂ, M. DUMITRU,

ŞTEFAN TAINĂ, EUGENIA GAMENŢ, VERONICA TĂNASE

METALE GRELE ÎN APA SUBTERANĂ DIN CIACOVA, JUDEŢUL TIMIŞ - V. ŞTEFAN, I. RUSU,

V. MAZĂRE, L. NIŢĂ

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL HALDEI DE CENUŞĂ A CET TIMIŞOARA ASUPRA

TERENURILOR DIN ZONA LIMITROFĂ - D. BEUTURĂ, GH. ROGOBETE, CLARA TUDOR,

I. ŢIMBOTA, R. BERTICI

EVALUAREA CONDIŢIILOR ECOPEDOLOGICE CERINŢĂ A PĂSTRĂRII UNUI MEDIU SĂNĂTOS

ÎN SUDUL-VESTUL ROMÂNIEI - D. ŢĂRĂU, I. BORZA, IRINA ŢĂRĂU, H. VLAD, A. JAMPA,

N. GEAMBAŞU, T. JURCUŢ, ANCA BODEA, D. DOLOGA

EFECTE ALE ACTIVITĂŢII SOCIAL-ECONOMICE ASUPRA FACTORILOR TELURICO-EDAFICI

DIN JUDEŢUL ARAD – H. VLAD, D. ŢĂRĂU, D. DOLOGA, M. FLOREA

TEMA 14. SOLUL ŞI AGRICULTURA ECOLOGICĂ

REMEDIEREA SOLURILOR POLUATE CU PRODUSE PETROLIERE - CRISTINA MODROGAN,

OANAMARI DANIELA BUTUCEA, C. BOBIRICĂ, LILIANA BOBIRICĂ, CRISTINA COSTACHE, RODICA

STĂNESCU

EFECTE ALE FERTILIZĂRII CU COMPOST OBŢINUT DIN GUNOI DE GRAJD ŞI ALE

FERTILIZĂRII MINERALE CU AZOT ŞI FOSFOR ASUPRA CARACTERISTICILOR UNUI

CERNOZIOM CAMBIC CULTIVAT CU PORUMB ŞI SOIA - VERONICA TĂNASE, M. DUMITRU, D. M.

MOTELICĂ, NICOLETA VRÎNCEANU, GEORGIANA OLĂNESCU, IOANA PRODAN, M. PRODAN

BILANŢUL FLORISTIC AL AGROECOSISTEMELOR PODGORIEI MINIŞ-MĂDERAT - MARIA

OANA, VERONICA IACOBINI, RODICA POPA, M. DOBRE

ÎNTREŢINEREA SOLULUI ŞI NUTRIŢIA VIŢEI DE VIE ÎN OPTICA DIRECTIVELOR EUROPENE

PENTRU PRODUCŢIA INTEGRATĂ ÎN VITICULTURĂ - T. PODRUMAR, M. DUMA, L. ILIE, F. VANC,

M. VASILOIU

24

REZUMATE

ABSTRACTS

PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA MONITORINGULUI CALITĂŢII SOLULUI DIN ROMÂNIA - SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI DE PERSPECTIVĂ

M. DUMITRU1), C. CIOBANU1), ALEXANDRINA MANEA1), ST. CÂRSTEA2), EUGENIA GAMENŢ1), NICOLETA VRÂNCEANU1), TĂNASE VERONICA1), IRINA CALCIU1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie - Bucureşti, 2) Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

În introducere, lucrarea prezintă un scurt istoric al lucrărilor de monitoring al solurilor din ţara noastră. În continuare sunt redate elemente privind: dinamica fondului funciar al României, principalele restricţii ale calităţii solurilor, repartiţia terenurilor agricole pe clase de pretabilitate.

Se prezintă, de asemenea, dinamica fertilizării solurilor agricole (cu îngrăşăminte naturale şi minerale), dinamica utilizării pesticidelor etc.

Sunt redate noile prevederi legislative şi metodologice privind monitorizarea terenurilor şi a solurilor agricole şi dinamica unor parametri principali ai solului din situri de monitoring de nivel I.

În încheiere se fac recomandări privind îmbunătăţirea stării de calitate a solurilor din România.

Cuvinte cheie: resurse de soluri, factori restrictivi, zone critice, calitatea solurilor, monitoring, situri, indicatori.

SUSTAINABLE USE OF SOIL RESOURCES IN HUNGARY

GY. VÁRALLYAY

Research Institute for Soil Science and Agricultural Chemistry of the Hungarian Academy of Sciences

Soils represent a considerable part of the natural resources of Hungary. Consequently, rational land use and proper soil management are important elements of sustainable (agricultural) development.

Society has utilized various soil functions in different ways (rate, method, efficiency) throughout history. The misguided management of soil resources has often led to their over-exploitation, reduced efficiency of one or more soil functions, and – over a certain limit – serious environmental deterioration.

Hungary is situated in the deepest part of the hydro(geo)logically closed Carpathian Basin. Soil conditions are relatively favourable for agro-ecosystems (covering more than 75% of the country) and for multipurpose biomass production, but they show extremely high spatial and temporal variability and are very sensitive to various ecological constraints and environmental stresses:

(a) Soil degradation processes, such as: (1) soil erosion by water or wind; (2) soil acidification; (3) salinization and/or alkalization; (4) physical degradation (structure destruction, compaction); (5) biological degradation.

(b) Extreme moisture regime. The non-uniform rainfall distribution, the heterogeneous microrelief of the „flat” Hungarian Plain, and the unfavourable hydrophysical properties of soils are the main reasons of the simultaneous hazard of waterlogging or over-moistening and drought-sensitivity in extensive areas.

(c) Nutrient stresses. Deficiency or accumulation and/or toxicity of one or more elements in the biogeochemical cycle and in the soil–water–plants–animals–human beings „food chain”.

Actions against undesirable environmental stresses and the prevention, elimination or moderation of their unfavourable consequences are important elements of sustainable soil and agro-ecosystem management.

SOLUL ŞI TERENUL. O ABORDARE INTEGRATĂ TIPOLOGICĂ ŞI TOPOLOGICĂ

N. FLOREA1), I. MUNTEANU1), I. PICIU1), GH. IANOŞ2), IRINA MOISE3)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie - Bucureşti, 2)Universitatea de Vest din Timişoara, 3) Universitatea Ovidius - Constanţa

Dezvoltarea studiilor pedologice în ultimile decenii a condus la legarea din ce în ce mai strâns a cunoştinţelor despre sol cu cele de teren, nu numai la scară mare ci şi la scară mică. În acest sens au fost definite unităţile asociate de sol-teren şi microzone pedogeoclimatice în metodologia românească de elaborare a studiilor pedologice sau unităţile SOTER şi unităţile cartografice de sol şi de pedopeisaj (soilscape) în metodologia internaţională adoptată de FAO şi respectiv Uniunea Europeană, Biroul de Soluri.

Apare necesară în prezent dezvoltarea conceptului de pedoteren sau pământ (ca fond funciar) care integrează noţiunile de sol cu cea de teren. Unitatea elementară de pedoteren (pedotop) reprezintă un segment din învelişul de sol

27

cu configuraţie uniformă şi poziţie proprie în teritoriu, cu funcţii distincte în ecosistemele terestre şi geosistemele continentale; conceptul integrează atât aspectele referitoare la condiţiile de climă, hidrologie şi sol cât şi cele de întindere, formă, configuraţie.

Pedoterenurile elementare apar sub diferite forme în teritoriu ca structură (organizare) verticală şi în diferite moduri de asociere între ele în teritoriu ca structură (organizare) orizontală a învelişului de sol. De aici rezultă două moduri de abordare în vederea generalizării. O abordare se referă la sistematizarea unităţilor de pedoterenuri ca unităţi (areale) distincte pe baza însuşirilor lor intrinseci corelate cu factorii de mediu; este o sistematizare genetico-tipologică de areale relativ omogene. Cealaltă abordare tratează specificul şi sistematizarea unor segmente neomogene de înveliş de sol, dar unitare în heterogenitatea lor, ţinând seamă de pedoterenurile componente, aranjamentul lor (modul de distribuţie) şi configuraţia suprafeţei înveliţului de sol; este o sistematizare topologică sau teritorială de grupări de pedoterenuri.

Prima abordare se nominalizează prin taxonomia pedoterenurilor care are la bază taxonomia solurilor completată cu categoriile de elemente ale formelor de teren. Denumirea pedoterenurilor se realizează prin adăugarea unui prefix la denumirea solului, prefix care defineşte elementul formei de teren. Se propun următoarele prefixe: plano-, (cu subdiviziuni ori- şi obli-), clino-, povo-, crovo-, vado-, cupo- şi vari-; convenţional, plano poate fi omis. Taxonomia solurilor fiind bine cunoscută nu ne mai oprim asupra Taxonomiei pedoterenurilor.

A doua abordare se referă la unităţi teritoriale pedologic complexe cu anumite particularităţi caracterizate prin modul de grupare a pedoterenurilor. Ţinând seama de complexitatea grupărilor de pedoterenuri se pot separa unităţi ierarhice din ce în ce mai heterogene şi mai cuprinzătoare şi anume: combinaţia de pedoterenuri, pedopeisajul elementar, unitatea pedofiziografică, pedoregiunea, pedodomeniul şi macrozona termală de soluri. Se face o caracterizare succintă a acestora.

Se prezintă tabelar categoriile de configuraţie a teritoriilor, formele principale de teren, unităţile geologico-litologice în funcţie de asociaţia de roci, toate acestea reprezentând criterii de definire a unităţilor ierarhice topologice.

În încheiere se prezintă câteva exemple de abordare integrată a solului şi terenului din teritoriul României.

Cuvinte cheie: sol, teren, unităţi teritoriale, complexe de soluri, clasificare.

ESTIMAREA ZONĂRII UNOR INDICATORI FIZICI APLICATIVI

A. CANARACHE, SORINA DUMITRU, ELISABETA DUMITRU, ROXANA ENACHE

Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie - Bucureşti

Una din problemele esenţiale ale ştiinţei solului este fără îndoială aceea a trecerii de la hărţile pedologice, care pun accentul pe distribuţia spaţială a unităţilor taxonomice şi pe relaţia acestora cu celelalte elemente ale mediului geografic, la hărţi aplicative care să se refere la însuşiri ale solului sau la indicatori complecşi direct necesari practicii agricole, forestiere, de mediu etc. Această preocupare creşte desigur în importanţă odată cu intensificarea producţiei şi cu extinderea proceselor de degradare a solului şi a mediului înconjurător. Preocupări în acest sens au existat şi există atât în lume cât şi în ţara noastră.

Intr-o primă etapă, astfel de hărţi sau cartograme interpretative se obţineau prin interpretarea de tip expert a hărţilor pedologice. Odată cu dezvoltarea tehnicii informatice, problema respectivă a căpătat noi dimensiuni, fiind abordată prin utilizarea bazelor de date, funcţiilor de pedotransfer, modelelor de simulare, sistemelor informatice geografice, etc. Fără îndoială, punerea la punct a programelor de calculator necesare în acest scop trebuie să aibă de asemenea la bază cunoştinţe de tip expert. Elaborarea de astfel de programe este astăzi larg răspândită în lume şi în ţară.

In lucrarea de faţă se prezintă unele rezultate în sensul celor de mai sus, şi anume limitate în cea mai mare parte la aspecte referitoare la unii indicatori cu aspect aplicativ de fizica solului. Lucrarea se referă în acest stadiu la zonarea la scară mică a teritoriului României. Ea îmbunătăţită unele procedee prezentate anterior, aduce acestora unele îmbunătăţiri, şi le încadrează într-un concept unitar.

Pentru atingerea obiectivului menţionat, s-a luat ca bază de lucru zonarea pedo-geoclimatică sc. 1.000.000. Intr-o primă etapă au fost elaborate reguli de pedotransfer de pentru estimarea claselor de valori ale unor însuşiri ale solului necesare, respectiv gradul de tasare, porozitatea de aeraţie, capacitatea de apă utilă, permeabilitatea pentru apă şi pentru aer, scurgerea superficială, aportul freatic, conţinutul de humus şi altele. In continuare, s-a elaborat o a doua categorie de reguli de pedotransfer pentru estimarea indicatorilor fizici complecşi necesari în practica utilizării informaţiei pedologice. Au fost avuţi în vedere: traficabilitatea şi lucrabilitatea, riscul de compactare, pericolul de secetă diferenţiat în raport cu condiţiile de sol, pretabilitatea pentru diferite sisteme de lucrare a solului şi alţii. In continuare, regulile şi funcţiile de pedotransfer respective au fost incluse într-un sistem informatic geografic, pe baza căruia s-au elaborat hărţi de zonare şi s-au estimat suprafeţele corespunzătoare.

In vederea detalierii acestei zonări, pentru etapa următoare, se are în vedere a lua în consideraţie unele componente (de sol, relief etc.) ale diferitelor microzone. Se vor aplica funcţiile de pedotransfer la nivelul acestor componente, urmând ca pentru caracterizarea microzonei să se folosească fie un sistem de prezentare procentuală a suprafeţelor respective, fie un indicator complex rezultat dintr-un calcul simplu.

28

PREVENTING AND COMBATING DESERTIFICATION IN ROMANIA (project romano-spaniol)

I. MUNTEANU1), M. DUMITRU1), D. BURGOS2), A. CANARACHE1), N. GEAMBAŞU3), A. GEICU4)

1)Research Institute for Soil Science – Bucharest, 2) CH2MHILL – Madrid, 3) Research Institute for Forest and Forestry Regulations, 4) National Institute for Meteorology and Hydrology

According to the United Nation Convention to Combat Desertification – UNCCD, launched in Paris (1994) “desertification” means “land degradation in arid, semi/arid and dry sub-humid areas resulting from various factors, including climatic variations and human activities”.

The objective of this convection is “to combat desertification and to mitigate the effects of drought … through effective actions at all levels, by international cooperation … with a view to contributing to the achievement of sustainable development in affected areas”.

UNCCD has been signed by the Romanian Government and ratified by the Parliament by the law 29/1997. Romania has signed also other international convention more or less connected with the desertification and land degradation processes.

Due to its geographical and climatic position, in Romania desertification process-as defined by UNCCD – is a serious threat for thee South – Eastern and Southern regions of the country. In these regions the aridity index – R shows values less or very close to 0,65, the critical limit from which the desertification occurs. The area with desertification risk represents ca 30% of the total country territory and comprises over 42% of the agricultural lands (over 50% from the arable land). A specific feature is the scarcity of forest – ca 9.8 percent as compared with 28 percent at nation – wide level.

To prevent and combat desertification several kinds of actions have been promoted: legislative e.g. law 29/1997 for ratification of UNCCD; land resource law 18/1999, and 1/2000; organizational e.g. setting-up The Committee to Combat Desertification; “National Strategy and Action Programme to Combat Desertification, Land degradation and Drought (2000)”; research and development, e.g. Interdisciplinary research project “Preventing and Combating Drought (1995 – 1998); initialization of a new project “Microzoning of agricultural land rating classes, soil degradation and desertification”, attending of all international Carpathians – Balcanic seminars concerning drought.

Among the measures proposed to prevent and combat desertification the most important are: protection of environment factors in droughty conditions; preventing and combating chemical pollution of soils; rehabilitation and development of irrigation schemes; afforestation of severely degraded lands, setting-up wind breaks within agricultural lands; promoting alternative agricultural crops resistant to drought, ecological reconstruction of forests affected by dryness; water resources management in droughty conditions; development of supplementary water sources; monitoring of zones affected by desertification and drought and of areas with degraded lands.

The action list proposed by project comprises 63 positions, targeting, 7 fields of interest: 1) Legislation; 2) Political & Social; 3) Infrastructure; 4) Human resources; 5) Scientific Research, Data Base development; 6) Rural Development & Landscape Rehabilitation in the area with desertification risk; 7) Environment protection.

The total cost is estimated at € 10.07 bilion for a period ca 20 years.

UNELE REZULTATE ALE CERCETĂRILOR PRIVIND FOLOSIREA IRIGAŢIILOR IN DIFERITE CONDIŢII DE SOL ŞI CLIMĂ DIN ROMÂNIA

GH. CRUTU, N. GRUMEZA

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Irigaţii şi Desecări – Băneasa-Giurgiu

Pe baza unor analize statistice pe şiruri mari de ani, rezultă că în România anii secetoşi se află în proporţie foarte ridicată mergând până la 70% după opinia unor mari specialişti în domeniu, printre care şi Gayraud (1930). Climatul ţării noastre cu specificul cunoscut, a confirmat acest fapt şi în urma unor studii ulterioare. In vederea cunoaşterii cerinţelor faţă de apă a principalelor culturi agricole, în cadrul Institutului de cercetare şi inginerie tehnologică pentru irigaţii şi drenaje (ICITID) de la Băneasa Giurgiu, s-a trecut la organizarea unei reţele de cercetare, constituite din câmpuri experimentale, în principalele zone pedo-climatice din România. Prin cercetările urmărite (unele efectuate în colaborare şi cu unităţi de învăţământ superior), s-a avut în vedere în principal stabilirea necesarului de apă al plantelor în vederea dimensionării sistemelor de irigaţii, precum şi ai parametrilor necesari pentru determinarea momentului udării (prognoza şi avertizarea aplicării udărilor) inclusiv a cantităţilor de apa care este necesar a se aplica prin irigaţii. Aceste cercetări trebuie să dea răspuns la următoarele doua întrebări: când trebuie să se aplice udările şi cu ce cantităţi (norme de udare şi de irigaţii). O altă categorie de cercetări care a stat de asemenea în atenţia ICITID a fost aceea care

29

se referă la: Cum trebuie să se aplice udările, respectiv care sunt metodele de irigare şi echipamentele cele mai adecvate, condiţiilor ţării noastre. Din acest punct de vedere au fost abordate principalele metode utilizate şi pe plan mondial: scurgerea la suprafaţă, aspersiunea şi metodele de udare localizate. In materialul de faţă ne vom referi la unele rezultate obţinute privind primele două întrebări: când şi cu ce cantităţi de apă trebuie să aplicăm irigaţiile în diferite condiţii pedo-climatice, oglindite şi în producţiile obţinute. De asemenea se vor prezenta rezultate privind una din instalaţiile de irigaţie prin aspersiune IATF, de perspectiva mai ales pentru actuala structura a proprietăţii, având în vedere că în ţara noastră metoda de irigare prevăzută a se aplica în sistemele de irigaţii este aspersiunea, în proporţie de 85-90%. In afară de obiectivele menţionate anterior în prezentul referat, tot pe baza cercetărilor efectuate, se va face referire la oportunitatea irigaţiilor în general la noi în ţară ţinând seama şi de fenomenul de deşertificare, care priveşte în mod special şi ţara noastră precum şi la unele aspecte privind protecţia mediului înconjurător, aceasta având în vedere mai ales şi faptul că în sistemele de irigaţii în interiorul celor 3,2 milioane de hectare amenajate sunt înglobate solurile cu cel mai mare potenţial de fertilitate din România.

DRAINAGE STUDIES FOR THE MAIN TYPES OF SOILS WITH HUMIDITY EXCESS FROM WESTERN PART OF ROMANIA

T. E. MAN, GH. ROGOBETE, LAURA CONSTANTINESCU, F. POPESCU

“Politehnica” University of Timisoara–Romania

This paper presents the results of the drainage studies made in the last 20 years, for the main types of soils with humidity excess from western part of Romania. A drainage study uses data obtained from, among others, topografical, hydrological, hydro geological and soil studies as well as experimental laboratory research.

The soil samples taken from the field are analyzed to establish the physical and chemical indexes of the soil, in order to determine the suitability and the endurance of mole drainage in the specicied type of soil.

The laboratory research is focused on establishing the hydraulic parameters of drainage materials (pipes and filtering materials), namely, the initial hydraulic conductivity (before silting), the resistance coefficient of water entering the drainage pipe, silting level, hydraulic conductivity after silting and the coefficient of hydraulic efficiency.

The tehnical and economical calculations requested for obtaining the distance between the drainage pipes lines were based on the methodology known from technical literature (T. E. Man).

For each type of soil tested, we studied at least three drainage solution: without filtering material, or with several different filtering materials.

For each drainage solution studied, it was found that the cost of laving drainage pip lines for one kilometer could be used to compute the investment cost for the entire drainage network. Based on these findings, we could choose the most suitable economical and technical drainage solution, which would require the lowest investment outlay and the highest durability for the drainage network.

This paper presents the results of drainage studies for the representative types of soil from the North-Western part of Romania (Timis, arad, Bihor, Maramures and Satu Mare).

IMPACTUL LUCRĂRILOR ANTIEROZIONALE ASUPRA SOLURILOR DIN ZONA COLINARĂ A JUDEŢULUI BUZĂU

ALEXANDRA RADU, M. MUŞAT, A. ENE

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucureşti

Prin proiectele de amenajare antierozională elaborate şi aplicate în zona colinară a Buzăului s-a urmărit concomitent reducerea proceselor de degradare a solului prin eroziune şi alunecări sub limitele normale admise şi crearea condiţiilor favorabile de exploatare agricolă a acestor terenuri.

Analizând în ansamblu interacţiunea dintre lucrările de amenajare antierozională, intensitatea proceselor de degradare a solurilor şi protejarea calităţii solurilor, se desprinde concluzia că fiecare bazin hidrografic prezintă o schemă de amenajare complexă proprie.

Diversitatea învelişurilor de sol din zona studiată precum şi morfometria specifică a bazinelor hidrografice au generat procese de degradare prin eroziune şi alunecări dintre cele mai diverse.

Gama lucrărilor antierozionale executate în această zonă, este foarte variată şi cuprinde atât lucrări agropedoameliorative cât şi lucrări hidroameliorative.

Pentru evidenţierea modului în care aceste lucrări îşi ating scopul propus s-a urmărit evoluţia solurilor pe termen lung în sistem amenajat, în bazinele hidrografice studiate.

30

EFECTELE VARIAŢIEI DE VOLUM A SOLULUI ASUPRA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE LA SÂNNICOLAU MARE

R. BERTICI1), GH. ROGOBETE2), D. BEUTURĂ1)

1) OSPA Timiş, 2) Universitatea “Politehnică” Timişoara

Pe teritoriul administrativ al localităţii Sânnicolau Mare a fost urmărit impactul variaţiilor de volum a solului asupra lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

De asemenea lucrarea doreşte să prezintă metode şi măsuri ce trebuie luate pentru evitarea acestor degradări.

PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECANICE ALE SOLONEŢULUI MOLIC DIN REPUBLICA MOLDOVA

VALENTINA ANDRIUCA

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Soloneţurile ocupă în Republica Moldova 3,8 mii ha sau 0,11% din teritoriu, repartizate insular printre subtipurile de cernoziom caracteristice zonelor de stepă şi silvostepă, fapt ce implică multiple probleme de evaluare şi organizare a teritoriului.

Factorii principali limitativi ai fertilităţii sunt textura argiloasă grea, factorul de dispersitate înalt, alcalinitatea excesivă, provocată de conţinutul înalt de Na+ din complexul coloidal al solului. aceşti factori influenţiază şi proprietăţile fizice şi fizico-mecanice, care sunt nefavorabile – adeziune, plasticitate, gonflare şi contracţie majorată, comparativ cu solurile limitrofe. Ameliorările chimice, în complex cu alte măsuri, pot înbunătăţi proprietăţile fizice şi fizico-mecanice.

Rezistenţa la penetrare nu poate fi utilizată în diagnosticarea soloneţurilor la umidităţi apropiate de capacitatea de câmp. Aceasta se poate face la umidităţi mai apropiate de coeficientul de ofilire.

IMPACT OF SUBSOIL COMPACTION ON MOLDOVA

V. UNGUREANU

State Agrarian University of Moldova

The above mentioned data show the potential possibility of the impact of soil compaction on environment: The components of environment subjected to the influence of soil overcompaction are:

Pedosphere – changing the hydrophysical properties of soil under the influence of compaction determines the main regimes of soils (sorbtional, nutritive, toxicological etc.). The severely and very severely eroded chernozems have negative agrophysical properties.

Soil over compaction influences over air regime deterioration, anaerobization, changing correlation between mineralization and humification and biochemical processes balance, although investigations in this field are in limited quantity.

Biosphere. Ecological systems – their growth, development and productivity, that are conditioned by changing of soil compaction degree. Soil overcompaction reduces the root layer strength and quality of agricultural production

Atmosphere. Atmospheric air, over the composition of which influences emission of CO2 in dependence on soil compaction degree (slight or strong), that lead to the global climate changing.

CERCETĂRI PRIVIND PRETABILITATEA PRINCIPALELOR SOLURI DIN TRANSILVANIA LA DIFERITE SISTEME DE LUCRARE A SOLULUI

P. GUŞ, T. RUSU

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară – Cluj Napoca

Sistemele neconvenţionale de lucrare a solului reprezintă o alternativă de înlocuire a sistemului clasic cu arătură pe anumite terenuri şi într-o anumită structură de culturi. Opţiunea pentru anumite suprafeţe este dată de pretabilitatea terenurilor de a fi lucrate cu cizelul, paraplow, grapa cu discuri grele, grapa rotativă, semănatul în biloane şi semănat direct.

31

Pretabilitatea solurilor exprimată prin randamentele la hectar pentru culturile dintr-o rotaţie de 4 ani (porumb – soia – grâu - cartofi) şi indicii agrofizici confirmă posibilitatea de extensie a sistemelor de lucrare testate în zona colinară a Transilvaniei pe soluri de tip: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol brun argiloiluvial şi sol aluvial molic.

Pentru cerealele păioase de toamnă variantele neconvenţionale recomandate pe toate tipurile de sol includ sistemul cu grapa cu discuri, cu grapa rotativă, paraplow şi semănat direct. La orzoaică producţii bune pe cernoziom argiloiluvial s-au realizat la lucrarea cu cizel şi paraplow. La cultura de porumb sunt preferate sistemele neconvenţionale care includ lucrarea solului cu cizel şi paraplow, care au asigurat realizarea producţiilor la porumb boabe de 3045-6322 kg/ha, reprezentând 93-100% faţă de lucrările convenţionale (3280-6327 kg/ha). Sistemul de cultivare pe biloane asigură 94% (4950 kg/ha) din producţia sistemelor convenţionale pe cernoziom argiloiluvial, dar suplimentar se realizează reducerea eroziunii cu până la 60%. Pentru cultura de soia recomandăm pe toate tipurile de sol dintre variantele neconvenţionale: lucrarea cu cizelul, paraplow şi grapa rotativă.

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR TEHNOLOGII ASUPRA PRODUCŢIEI ŞI CALITĂŢII UNEI PAJIŞTI TEMPORARE

IRINA ŢĂRĂU1), I. BORZA2), D. ŢĂRĂU3)

1) OSPA Timişoara, 2) USAMVB Timişoara, 3) OSPA Arad

În lucrare sunt prezentate câteva rezultate obţinute în perioada 1990-1999, pe un sol brun eumezobazic, gleizat moderat (eutricambosal batigleic), situat în interfluviu Bega (malul stâng)-Timiş (malul drept) în condiţiile specifice SC-DT Timişoara.

Influenţa factorilor tehnologici (doze de îngrăşăminte cu azot, epoci de recoltare, etc) asupra evoluţiei floristice prezintă o importanţă deosebită deoarece evidenţiază procentul constant de participare a leguminoaselor în amestec cu gramineele, fapt oglindit şi de nivelul producţiilor şi calitatea acestora.

Cuvinte cheie: producţie, calitate, tehnologie, pajişte

COMPONENTE ALE SISTEMELOR TEHNOLOGICE AGRICOLE DE CULTURĂ A PLANTELOR PENTRU CONSERVAREA SOLULUI

IRINA CALCIU, ELISABETA DUMITRU, ROXANA ENACHE, OLGA GAŢE


Promovarea în practica agricolă a unor componente tehnologice (în principal, a lucrării mult mai puţin agresive a solului cu/sau fără întoarcerea brazdei în condiţiile păstrării la suprafaţa solului a unei cantităţi mai mari de resturi vegetale care să acopere aproximativ 30 % din suprafaţa respectivă, a fertilizării echilibrate) din cadrul sistemelor de cultivare a plantelor agricole aplicate în acord cu specificul local (climat, sol, condiţii socio-economice) pot contribui la ameliorarea şi conservarea stării de calitate a solului, la dezvoltarea unei agriculturi durabile, atât în fermele ce dispun de suprafeţe mari, cât şi în micile gospodării, şi în acest fel la protecţia mediului înconjurător.

Lucrarea prezintă rezultate obţinute în primul an de la aplicarea tratamentelor în patru câmpuri experimentale organizate în diferite zone, în acord cu condiţiile locale. Au fost colectate date privind starea solului şi creşterea şi dezvoltarea culturilor. Starea solului în principalele variante tehnologice a fost caracterizată prin indicatori specifici fizici (conţinut momentan de apă, densitate aparentă, porozitate totală, gred de tasare, rezistenţă la penetrare, permeabilitate la apă, indice de contracţie, conţinut de macro şi microagregate hidrostabile), chimici (conţinut de materie organică, azot total, fosfor, potasiu, aciditate) şi biologici (număr de bacterii, ciuperci). Observaţiile au fost efectuate pe diferite straturi, de la suprafaţa solului până la 40-50 cm, iar recoltările de probe de sol au fost efectuate la sfârşitul perioadei de vegetaţie. Pentru caracterizarea creşterii şi dezvoltării culturilor agricole au fost efectuate în perioada de vegetaţie, în dinamică, în 4-6 etape, măsurători biometrice ale suprafeţei foliare, ale indicelui suprafeţei plantelor; la sfârşitul periaodei de vegetaţie s-au evaluat: densitatea plantelor, recolta principală, randamentul.

32

IMPACTUL MINERALELOR ARGILOASE ASUPRA UNOR POPULAŢII DE MICROORGANISME DIN SOL

C. CRĂCIUN1), MIHAELA LUNGU1), M. DANA2)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Syngenta

Lucrarea constituie o încercare de cuantificare a influenţei mineralelor argiloase asupra unor grupuri de microorganisme din sol. Scopul ei este de a verifica şi valida relaţiile stabilite între indicii mineralogici şi cei biologici, obţinute anterior pe un număr restrâns de probe de sol (36) aparţinând aceleiaşi clase, în contextul utilizării unei informaţii furnizate de un număr mai mare de probe (100) aparţinând la diferite tipuri de sol din diferite zone ale ţării.

Rezultatele obţinute confirmă, în bună parte, pe cele anterior obţinute. Astfel, încercările de corelare a indicilor microbiologici cu cei care exprimă conţinutul şi natura mineralogică a argilei, au condus la obţinerea unor rezultate semnificative numai în cazul componentelor mineralogice ale argilei (smectitul şi illitul), sugerând că anumite populaţii de microorganisme (bacterii, ciuperci microscopice) sunt mult mai strâns legate de calitatea, decât de cantitatea argilei.

Relaţiile lineare stabilite între indicatorii biologici şi cele două minerale argiloase predominante în sol sunt directe în cazul illitului şi inverse, în cazul smectitului. Ele au fost confirmate parţial (numai în cazul ciupercilor microscopice), de relaţiile stabilite între aceiaşi indicatori biologici şi alţi indici care exprimă însuşirile fizice (porozitatea de aeraţie) şi chimice (K schimbabil, pH).

METODĂ ADAPTATĂ PENTRU DETERMINAREA CARBONULUI ORGANIC DIN PROBE CU CONŢINUT RIDICAT DE MATERIE ORGANICĂ

AURORA MATEI

Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti

Lucrarea prezintă adaptarea metodei spectrofotometrice de dozare a carbonului organic, pentru determinarea conţinutului de C-organic din probele cu un conţinut ridicat de materie organică (turbă, compost, lignit, îngrăşăminte organominerale).

C-organic este oxidat într-un amestec de soluţie de bicromat de potasiu (în exces) şi acid sulfuric concentrat, la temperatura de 135 oC. Ionii bicromat, care colorează soluţia în roşu-portocaliu, sunt reduşi la ioni Cr3+ , determinând schimbarea culorii soluţiei din roşu-portocaliu în verde. Intensitatea acestei culori verzi este măsurată spectrofotometric. Metoda este calibrată folosind glucoza anhidră ca sursă de C uşor oxidabil.

Ca metode de referinţă s-au folosit: metoda oxidării umede şi dozării titrimetrice (după Walkley-Black, în modificarea Gogoaşă) şi metoda de determinare a conţinutului de materie organică prin pierderea la calcinare la 600oC.

THE SOIL PROFILE AMELIORATION AND ITS CONSEQUENCES ON THE PHOSPHATE BEHAVIOUR IN THE SUBSOIL

K. VOPLAKAL

Research Institute for Soil and Water Conservation – Prague

Several methods of reclamation of compacted subsoil horizons in three semihydromorphic acid soils (Albic Luvisol, Stagno-Gleyic Luvisol, Dystric Planosol) were applied and tested in conditions of the microplots trials system where the following treatments as various combinations of the following measures was used: mechanical loosening of the subsoil - application of ground limestone into the loosened subsoil - application of a mixture of mineral fertilizers into loosened subsoil. To test the efficiency and life of any improving treatments, the systematic observations were carried out for some agrochemical indicators, such as that of plant-available phosphorus level and the soil phosphate regime indices and also the annual yield response evaluation.

It could be stated that even the loosening alone of the compacted subsoil horizon had a favourable effect on the soil phosphate regime in it and provided the conditions appropriate to development of the soil phosphate mobilization processes enabling the gradual transformation of a part phosphorus fixed in the soil to less stable, more available forms. In addition, the application of ground limestone on the loosened subsoil improved the originally acid reaction and thereby enabled the transformation of Al-, Fe-phosphates into more available forms (mainly Ca-phosphates). On the contrary, the profile incorporation of superphosphate caused the further acidification of the subsoil which resulted in a measurable increase of the phosphorus fixation. The efficiency of the mineral fertilization without liming will be rather

33

low mainly in the acid subsoil. However, the combined application of the ground limestone and the superphosphate was a most efficient measure which resulted in highest level of the plant-available phosphorus in the subsoil. It can be stated that the profile liming and /or the industrial fertilizer application affected the subsoil phosphate regime in the different way in the course of several years; the favourable effect of the profile reclamation are the highest in the first and second year after the soil profile amelioration and it can be distinguished even after four years. The yield response evaluation showed quite similar time development trends.

Key words: soil loosening – soil profile liming – soil phosphate regime indices – phosphate fixation and mobilization

SORTIMENTUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE OBŢINUTE INDUSTRIAL ŞI PERSPECTIVELE DE SATISFACERE A CERINŢELOR ACTUALE PENTRU FERTILIZAREA CULTURILOR AGRICOLE

EMILIA DORNEANU, A. DORNEANU

Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti,

Fertilizarea culturilor prin îngrăşăminte obţinute industrial reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de sporire a producţiei vegetale.

În procesul de intensivizare a culturii plantelor şi diferenţierii tehnologiilor în raport de structura speciilor cultivate, condiţiile pedoclimatice variate în ţara noastră şi a cerinţelor de valorificare cu eficienţă maximă a fiecărui element fertilizant, diversificarea sortimentului de îngrăşăminte are o mare imortanţă.

Pornind de la cerinţele concrete ale agriculturii pentru folosirea eficientă a îngrăşămintelor, de la necesitatea şi condiţiile de care dispune industria chimică din ţara noastră la momentul actual pentru promovarea unor procese de fabricare a îngrăşămintelor cu costuri mai reduse, în lucrare se prezintă cercetări privind dezvoltarea sortimentului de îngrăşăminte în vederea asigurării unei fertilizări optime în sistemul de agricultură durabilă.

ORGANIC FERTILIZERS USE AN IMPORTANT MEAN FOR IMPROVING FERTILITY OF WASTE DUMPS

ANA MARIA MOCANU, R. MOCANU, M. SUSINSKI

Craiova University, Faculty of Agriculture

The steril dumps from Husnicioara have defavorable physico-chemical features for plants growing, that the using the fertilisers represent the only way to obtaining the productivity.

The absents of organic matter from the antropic protosoils mode that nitrogen to be a determinant element in obtaining production.

Sun-flowe crop have medium production 263-853kg/ha through using diferent doses of fertilisers.Using the manure we obtained higher production of maize and sun-flower crop, the production beeing al most

double 1068-4064 of maize crop and 515-1536kg/ha at sun-flower crop. The manure contributed of the amelioration of soil reaction.

Cuvinte cheie: steril dumps, biological recultivation, quarry, antropic protosol, sun-flower, chemical fertilizers, organo-mineral fertilisers, maize.

PROFESORUL DR. POMPEI LIVIU MURESANU, INITIATOR AL STUDIILOR DE AGROCHIMIA ŞI BIOCHIMIA SOLURILOR DIN PARTEA DE VEST A ROMANIEI

A. CONTREA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului – Timişoara

Pompei L. Mureşanu (1907 - 2000) a fost profesor de Agrochimie şi Biochimie la Institutul Agronomic Timişoara (1951 - 1969) şi şef de sector in cadrul colectivului agronomic al Bazei de Cercetări a Academiei, filiala Timişoara (1951 - 1960). Principalele sale cercetări s-au referit la studiul chimic, biochimic şi coloidal, precum şi a condiţiilor istorico-naturale de geneza şi evoluţie a solurilor din vestul ţării. A urmărit dinamica elementelor nutritive sub acţiunea lucrărilor agrotehnice şi a aplicării îngrăşămintelor, componentele humusului şi descompunerea biochimică a celulozei in sol.

34

CARACTERIZAREA CAPACITATII DE TAMPONARE A COMPONENTALOR SUBSTRATURILOR NUTRITIVE TRATATE CU SOLUTII DE POLIMERI MALEICI

F. FILIPOV, GABRIELLE CHARLOTTE CHITANU, DANA-MIHAELA SUFLET, O. TOMIŢĂ, LUCIA DRAGHIA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” - Iaşi

Substraturile nutritive destinate cultivării plantelor ornamentale sau legumicole trebuie să aibă o anumită reacţie în funcţie de speciile de plante cultivate şi să menţină mediul de reacţie în intervalul optim al valorilor pH. Obţinera substraturilor nutritive cu valori mari ale capacităţii de tamponare la acidifiere şi la alcalinizare prezintă importanţă mai ales pentru plante la care domeniul optim al valorilor pH şi ale gradului de saturaţie în baze este mai restrâns. In această lucrare sunt prezentate rezultatele referitoare la capacitate de tamponare a componentelor folosite în mod frecvent la obţinera substraturilor nutritive tratate cu soluţii de polimeri maleici. Tratarea turbei oligotrofe cu soluţii de polimeri maleici a avut ca efect mărirea valorilor capacităţii de tamponare la acidifiere. Valorile capacităţii de tamponare la alcalinizare a mraniţei au crescut în toate variantele tratate cu soluţii de polimeri.

MODIFICAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A MĂRULUI GOLDEN DELICIOUS ÎN PLANTAŢIA POMICOLĂ DE LA SCPP CARNASEBEŞ CA URMARE A POLUĂRII ECOSISTEMULUI POMICOL CU REZIDUURI

PROVENITE DE LA OŢELĂRIE

MIHAELA LUNGU


Valoarea pH a sucului celular din frunzele speciilor pomicole defineşte starea de nutriţie a acestora. În plantaţii pomicole aflate în zone de influenţă ale unor unităţi industriale, s-a constatat variaţia acestei valori în funcţie de impactul antropic care afectează starea de nutriţie a pomilor. La SCPP Caransebeş, sub influenţa emisiilor de la oţelăria Socomet S.A., se înregistrează o creştere relativ mică a valorilor pH din sucul celular al frunzelor, de la 5,73-5,74 pentru etalonul stabilit în livada USAMV Bucureşti şi 5,63-5,84 în plantaţia martor, la 5,87-5,96 în plantaţia supusă impactului poluant. Aceste creşteri sunt atribuite creşterii conţinuturilor de elemente metalice cu reacţie bazică în soluţii apoase (potasiu, calciu, magneziu), iar diferenţele mici se datorează efectului moderator al unor microelemente precum zincul şi manganul. Aceasta confirmă faptul că reacţia sucului celular al speciilor pomicole este o mărime complexă, influenţată în mod diferit de diferite elemente de nutriţie, constatare valabilă şi pentru variaţiile acestui indicator în cazul apariţiei dereglărilor de nutriţie.

Cuvinte cheie: pH-ul sucului celular, specii pomicole, poluare

EVOLUŢIA COMUNITĂŢILOR DE MICROORGANISME HETEROTROFE DIN SOLUL BRUN LUVIC VERTIC PSEUDOGLEIZAT SUPUS BIOREMEDIERII IN SITU ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL

ALBOTA – ARGEŞ.

ANCA VOICULESCU, M. TOTI, GABRIELA MIHALACHE, CAROLINA CONSTANTIN, M. MIHALACHE


Procesul major care contribuie la decontaminarea solurilor poluate cu ţiţei este biodegradarea, proces care constă în descompunerea hidrocarburilor petrolier de către microflora care colonizează acel sol, in special bacteriile heterotrofe şi fungii filamentoşi.

Pentru caracterizarea microbiologică a luvisolului vertic poluat cu ţiţei s-au efectuat analize cantitative şi calitative de bacterii heterotrofe şi microfungi.

Măsurile de remediere aplicate: amendarea, afânarea adâncă, fertilizarea organică şi minerală, inocularea solului cu microorganisme selecţionate, au avut o influenţă puternică asupra dimensiunii comunităţilor bacteriene şi fungice.

Analizele cantitative şi calitative au evidenţiat faptul că majoritatea bacteriilor şi fungilor izolaţi aparţin biodecontaminanţilor solurilor poluate.

Specia fungică Paecilomyces marquandii pare să fie atât indicatoare pentru solurile poluate cu ţiţei cât şi activă în biodegradarea hidrocarburilor petroliere.

Cuvinte cheie: biodegradare, microorganisme degradatoare de hidrocarburi.

35

THE EFFECTS OF DIFFERENT BIOREMEDIATION MEASURES ON THE STRUCTURE AND DEMENSION OF BACTERIAL AND FUNGAL COMMUNITIES - ALBOTA, 2002

ANCA VOICULESCU, M. DUMITRU, GABRIELA MIHALACHE, D. M. MOTELICĂ


The paper presents the results concerning the effects of different oil concentrations (5 and 10%) and bioremediation measures on taxonomic structure and dimension communities of heterotrophic bacteria and filamentous fungi in an experience with modules, in the first experimental year (2002).

Each of these oil-polluted modules received or not melioration measures as: mineral fertilization with NPK, organic fertilization with different doses of farmyard manure, venting, hydrogen peroxide injections and inoculation with selected bacteria.

The most important aspects of these research are about the fate of inoculated bacteria, their survival rates in competition with indigenous microorganisms for nutrient resources and the establish of the best combination of bioremediation measures applied on the development of the oil-degrading microorganisms.

INFLUENŢA EXUDATELOR RADICULARE ASUPRA SOLULUI DIN RIZOPLANUL PLANTELOR INOCULATE CU BACTERII DIAZOTROFE

S. MATEI, GABI-MIRELA MATEI


Influenţa bacteriilor diazotrofe inoculate la sămânţă, asupra nivelului calitativ şi cantitativ al exudării radiculare, exprimat prin modificări cantitative ale microflorei, microfaunei şi a spectrului compuşilor organici din rizoplan, a fost analizată în cadrul unei experienţe organizate în casa de vegetaţie a ICPA. Leguminoasele utilizate ca plante test au fost fasolea din soiul AMI, mazărea din soiul CORINA şi soia din soiul HODGSON. Ca plantă de referintă neleguminoasă s-a folosit porumbul (Zea mays L.) aparţinând unui hibrid mijlociu tip “Pioneer”. Plantele au fost cultivate pe materialul provenit din orizontul A al solului brun roscat (Tâncăbeşti) şi crescute în condiţii controlate pe toată perioada de vegetaţie a plantelor. Pentru plantele de fasole, inocularea s-a făcut cu Rhizobium leguminosarum bv. phaseoli tulpina FL 400, pentru mazăre cu Rhizobium leguminosarum bv. leguminosarum tulpina Mz 804, pentru soia cu Bradyrhizobium japonicum tulpina SO FR 10, iar porumbul a fost inoculat cu Azospirillum brasilense tulpina SP 02.

Analizele privind influenţa exudatelor radiculare asupra compoziţiei solului din rizoplan, în absenţă, dar şi sub influenţa inoculării cu diazotrofi, au fost efectuate la sfârşitul perioadei de vegetaţie a plantelor. A fost analizat conţinutul de lipide, amino-fenoli, acid ?-indolil acetic, enzime (potenţialul ureazic şi zaharazic), microflora, microfauna, nivelul respiraţiei potenţiale şi conţinutul în fracţii humice.

Inocularea cu tulpini de diazotrofi liberi la porumb şi simbionţi la soia şi fasole a determinat creşteri semnificative ale cantităţii de aminofenoli, factori de creştere şi o stimulare a activităţilor invertazice şi ureazice, comparativ cu plantele neinoculate.

Schimbările cantitative şi de compoziţie ale exudatelor radiculare s-au reflectat în modificări ale parametrilor de caracterizare microbiologică a solului din rizosfera plantelor leguminoase şi neleguminoase, în funcţie de prezenţa sau absenţa inoculării cu diazotrofi. Creşterea ponderii bacteriilor în rizosfera plantelor inoculate a fost însoţită de scăderea numărului de fungi şi stimularea dezvoltării protozoarelor. De asemenea, nivelul respiraţiei potenţiale a solului a fost semnificativ crescut la plantele leguminoase comparativ cu porumbul, iar inocularea cu diazotrofi a determinat o intensificare a acestui proces.

SUCCESIUNEA POPULATIILOR FUNGICE PE PARCURSUL SEZONULUI DE VEGETATIE AL PORUMBULUI CULTIVAT PE UN SOL BRUN ROSCAT POLUAT EXPERIMENTAL CU TITEI

GABI-MIRELA MATEI, S. MATEI, M. TOTI


Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu comparativ privind schimbările în dinamică ale structurii comunităţilor fungice ca o consecinţă a contaminării experimentale cu ţiţei a solului brun luvic (haplic luvisol) de la Albota, pe parcursul sezonului de vegetaţie al porumbului (Zea mays L.).

Concentraţiile de ţiţei administrate au fost de: 0,5%, 1%, 5% and 10%.

36

Microflora fungică a solurilor din variantele poluate cu ţiţei a fost comparată cu cea a martorului nepoluat. Recoltarea probelor de sol s-a efectuat la 24 h, 48 h, 72 h, 15zile, 30zile, 60 zile, 90 zile, 120 zile şi 150 zile după administrarea ţiţeiului.

La fiecare etapa de recoltare s-au înregistrat variaţii ale numărului unităţilor fungice formatoare de colonii/g sol uscat, ca o consecinţă a prezenţei substratului organic reprezentat de concentraţiile crescânde de ţiţei.

O scădere numerică semnificativă statistic (P<0,05) a populaţiilor fungice a fost determinată de concentraţiile mari de ţiţei (5% şi 10%).

In aceste soluri, diversitatea specifică a fungilor a fost extrem de scăzută (1 - 2 specii) comparativ cu martorul nepoluat şi cu variantele cu concentraţii mici de 0,5% şi 1% ţiţei (4 – 7 specii).

Frecvenţe ridicate de apariţie s-au înregistrat pentru specii cosmopolite ca Trichoderma viride, speciile genurilor Fusarium şi Penicillium prezente în sol, în general ca specii dominante, dar importanţa acestora în populaţie a scăzut la concentraţiile ridicate de ţiţei, la care genurile Aspergillus şi Cladosporium s-au dovedit a fi stimulate de prezenţa hidrocarburilor din ţiţei.

De asemenea, sunt prezentate valorile indicelui de similaritate Sorenssen (IS) al fungilor între variantele experimentale, ca şi între datele de recoltare a probelor.

Diferenţe mari între compoziţiile specifice ale comunităţilor fungice au fost evidenţiate pentru solurile puternic poluate cu ţiţei comparativ cu martorul, în special în lunile calde şi uscate de vară.

EVIDENŢIEREA MODIFICĂRILOR CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ALE BACTERIILOR HETEROTROFE DIN UNELE SOLURI SĂRĂTURATE DIN CÂMPIA BRĂILEI

GABRIELA MIHALACHE, M. MIHALACHE, ANCA VOICULESCU, NINETA RIZEA


În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate în scopul evidenţierii modificărilor care apar atât în ceea ce priveşte distribuţia cantitativă cât şi calitativă a bacteriilor heterotrofe din solurile sărăturate.

În acest sens, abundenţa şi distribuţia bacteriilor în orizonturile specifice morfologiei diferitelor tipuri şi varietăţi de soluri se corelează cu însuşirile fizice şi chimice ale solurilor.

Cuvinte cheie: soluri sărăturate, bacterii heterotrofe.

CONŢINUTUL DE HIDROCARBURI AROMATICE POLINUCLEARE (HAP) ÎN SOLURI POLUATE CU ŢIŢEI

CAROLINA CONSTANTIN, M. DUMITRU, M. TOTI, CRISTINA IVANA


Hidrocarburile aromatice polinucleare (HAP) sunt compuşi organici în structura cărora apar două sau mai multe nuclee benzenice. Datorită acestui fapt această clasă de compuşi prezintă persistenţă îndelungată în sol. Unii dintre aceştia au acţiune cancerigenă (benzo[a]piren, crisen, benzo[b] şi [k]fluorantren, dibenzo[a,h]antracen şi indeno[2,3,4-cd]piren). Din multitudinea HAP Comunitatea Europeană a stabilit un număr de 16 compuşi, fiind consideraţi poluanţi prioritari. Sursele HAP sunt naturale şi antropice. Mecanismele de formare a HAP în mod natural nu sunt încă elucidate. Dintre sursele antropice se pot menţiona emisiile rezultate de la arderea combustibililor fosili în cocserii, în uzine de gaze şi rafinării. De asemenea HAP pot fi existente în cursul operaţiilor legate de extracţia şi transportul ţiţeiului.

În această lucrare sunt prezentate rezultatele experimentale obţinute în casa de vegetaţie privind influenţa ţiţeiului aplicat graduat (0,5%-10%) asupra unei culturi de Zea Mays pe un sol luvisol albic de la Periş cu şi fără inocul. Experienţa bifactorială s-a organizat în vase de vegetaţie tip Mitscherlich cu un volum de 18 L (20 kg sol/vas), cu 10 variante experimentale în 3 repetiţii, după următoarea schemă:

Factorul A-tratament cu ţiţei, 5 graduări: a1-sol netratat cu ţiţei; a2-sol tratat cu 0,5% ţiţei/vas; a3-sol tratat cu 1% ţiţei/vas; a4-sol tratat cu 5% ţiţei/vas; a5-sol tratat cu 10% ţiţei/vas.

Factorul B-tratarea solului cu inocul realizat din microorganisme specifice selecţionate din microflora autohtonă, 2 graduări: b1-sol neinoculat; b2-sol inoculat.

37

CONSERVAREA DIVERSITĂŢII VEGETALE ÎN ZONA DE VEST A ROMÂNIEI

A. ARDELEAN, VIOLETA BURUIANĂ, LAVINIA MADOŞA

Universitatea “Vasile Goldiş” - Arad

Elaborarea prezentei lucrări s-a realizat în cadrul proiectului Important Plant Areas IPA în România ce se desfăşoară pe perioada 2002 – 2004 în baza contractului încheiat între PLANTILIFE INTERNATIONAL şi ASOCIAŢIA GRĂDINILOR BOTANICE DIN ROMÂNIA.

Proiectul îşi propune să mobilizeze comunitatea botaniştilor şi a specialiştilor din domeniul conservării biodiversităţii în scopul identificării celor mai importante arii de protecţie pentru plantele din România şi să asigure includerea lor în reţeaua Europeană de IPA-uri.

Strategia Globală de Conservare a plantelor a fost creată cu scopul de a oferi cadrul general cerut de procesul de conservare a diversităţii vegetale la nivel global, regional, naţional şi local.

“Pentru plante, pentru oameni şi pentru întreaga planetă” este un moto pe care îl auzim din ce în ce mai frecvent şi care ne duce cu gândul la poziţia de element vital pe care o deţin plantele în structura zestrei naturale a Terrei şi la aceea de sursă esenţială pentru perenitatea planetei.

Lucrarea oferă oportunitatea identificării celor mai semnificative situri pentru protecţia şi conservarea plantelor ameninţate la nivel global şi European, existente pe teritoriul României, oprtunitatea extinderii colaborării la nivelul comunităţii botaniştilor şi nu în ultimul rând şansa de a contribui la conservarea diversităţii lumii vegetale la nivel European şi global

În concluzie această lucrare este un semnal de alarmă pentru importanţa protejării habitatelor şi a plantelor endemice din România.

PROIECTUL PIN-MATRA – ASOCIAŢII VEGETALE PE SOLURILE SĂRĂTUROASE ÎN VESTUL ROMÂNIEI

A. ARDELEAN, VIOLETA BURUIANĂ, LAVINIA MADOŞA

Universitatea “Vasile Goldiş” - Arad

Acest proiect face parte dintr-un program internaţional amplu, orientat spre menţinerea pe termen lung a diversităţii pajiştilor din România. Proiectul susţine protecţia, conservarea şi managementul pajiştilor semi-naturale din România, în conformitate cu criteriile, standardele şi reglementările Uniunii Europene. Obiectivul proiectului este acela de a realiza o inventariere a celor mai reprezentative tipuri de pajişti semi-naturale de pe teritoriul României cu scopul de a evalua starea lor actuală şi de a promova ulterior un management adecvat concordant cu strategia Europeană a utilizării durabile.

În ţara noastră, solurile saline şi alcalice ocupă suprafeţe relativ restrânse, iar cele cu potenţial de degradare au o răspândire mult mai mare (1,5 mil.ha). Răspândirea solurilor saline sunt repartizate neuniform în cadrul teritoriilor cu soluri fertile, reprezintă un focar de degradare a fertilităţii prin procese de sărăturare în condiţiile agriculturii intensive.

În cea mai mare parte aceste soluri au o utilizare excesivă sub formă de păşuni cu capacitate de producţie extrem de redusă. Pajiştile din zona de interes sunt cele specifice solurilor salinizate, cu o compoziţie floristică calitativă slabă şi care din punct de vedere cantitativ dau producţii nesatisfăcătoare.

În Câmpia de Vest – zona Pilu – Grăniceri – Chişineu-Criş – în stânga râului Crişului Alb – au fost identificate două tipuri principale de pajişti cuprinse în lista unităţilor de pajişti din România, ca alianţe dominante, fiind identificate şi alianţe minore.

Pentru determinarea şi inventarierea vegetaţiei naturale s-au efectuat mai multe relevee, astfel s-au putut stabili care sunt cele mai reprezentative asociaţii floristice şi speciile cu ponderea cea mai mare.

38

EVOLUŢIA SOLULUI ÎN SPAŢIU ŞI TIMP ÎN CÂMPIILE PERIGLACIARE LOESSICE ÎN PLEISTOCENUL SUPERIOR

N. FLOREA1), M. MIHALACHE2)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară – Bucureşti

Se prezintă în diagrame ilustrative succesiunea în timp şi spaţiu a învelişului de sol în pleistocen în câmpiile loessice din diferite arii periglaciare.

Solul format în spaţiu la un moment dat diferă în funcţie de distanţa faţă de calota glaciară, respectiv de condiţiile de climă şi vegetaţie.

Evoluţia în timp a solurilor este corelată cu evoluţia climei legată de fazele de înaintare şi retragere a calotei glaciare determinată de modificări ale condiţiilor cosmice şi telurice. Secvenţe de loess-sol fosil, care marchează această evoluţie bioclimatică, apar numai în ariile periglaciare unde au avut loc schimbări climatice de la arid la umed. În ariile aride în întreaga perioadă pleistocenă se formează doar un strat de loess continuu fără intercalaţii de benzi colorate, iar în ariile umede tot timpul doar soluri cu orizont Bt profund, fără a se putea observa orizonturi de loess.

Diagramele subliniază, de asemenea, faptul că formare de sol are loc permanent (exceptând ariile ocupate de calota glaciară) şi că pedogeneza interferă cu depunerea de praf (sedimentageneza), secvenţa de orizonturi pedogenetice din sol fiind un rezultat al acţiunii opuse a celor două procese, pedogeneza şi sedimentageneza.

Cuvinte cheie: înveliş de sol, evoluţie în pleistocen, arii periglaciare.

CLASIFICAREA SOLURILOR MONTANE INCOMPLECT EVOLUATE DIN PAMIRUL OCCIDENTAL

V. CERBARI

Institutul de Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”, Moldova – Chişinău

Cercetările s-au efectuat în Pamirul Occidental în bazinul râului Abdukagor pe versantul de expoziţie nordică al lanţului muntos Vanci. La poalele acestui versant, în rezultatul contopirii conurilor de dejecţie, s-a format un glacis imens de provenienţă deluvială – proluvială. Conurile de dejecţie sunt de vârstă diferită şi majoritatea nu mai evaluează. Pe suprafaţa lor s-au format soluri de diferită vârstă locală şi divers grad de evoluţie a profilului. Aceasta a permis cercetarea şi clasificarea profilelor de soluri montane incomplet evoluate.

Glacisul deluvial – proluvial este amplasat în intervalul de altitudini de la 2600-2700 m până la 3000-3100 m, în etajul termic moderat rece (suma t >10° = 900 - 2000°). Valorile medii anuale ale precipitaţiilor sunt între 1500 – 2000 mm, coeficientul hidrotermic (calculat conform formulei Ivanov - Vâsoţkii), K = 1,5-2,5. Majoritatea precipitaţiilor, cca. 70-80 la sută, cade în perioada rece a anului), grosimea stratului de zăpadă atinge 2-3 m.

Perioada biologică activă continuă de la sfârşitul lunii aprilie până în luna august. Seceta în atmosferă are începutul în iulie, iar în sol - în august şi continuă până în noiembrie. Clima teritoriului cercetat este apreciată ca humidă - aridă şi considerată extrem de favorabilă pentru creşterea vegetaţiei ierboase, bioacumulare, dezvoltarea proceselor de dezagregare - alterare a materialului parental şi de formare a solurilor.

Studiul pedologic s-a efectuat pe patru conuri de dejecţie de diferită vârstă. Depozitele deluviale - proluviale ale tuturor conurilor de dejecţie, până la începutul solificării, au fost alcătuite din material foarte puternic scheletic, nealterat, provenit prin dezagregarea rocilor masive de granit în rezultatul acţiunilor glaciare şi periglaciare în etajele reci.

Profilul 1 a fost amplasat pe un con de dejecţie recent format, vârsta 3 ani. Caracterizează etapa iniţială a solificării pe conurile de dejecţie, alcătuite din material parental foarte pietros, slab dezagregat şi practic nealterat. Profilul 2 a fost amplasat pe un con de dejecţie vârsta căruia a atins 15 ani. Procesul de solificare se manifestează slab. Profilul 3 a fost amplasat pe un con de dejecţie comparativ tânăr, dar de o vârstă neidentificată. Procesul de solificare n-a atins stadiul de echilibru cu factorii locali de pedogeneză. Nu toate orizonturile pedogenetice ale profilului de sol sunt normal dezvoltate. Profilul 4 a fost amplasat pe un con de dejecţie străvechi. Procesul de solificare pe acest con a atins stadiul de echilibru cu factorii zonali. Orizonturile pedogenetice ale profilului sunt normal dezvoltate. Solul cercetat nu se deosebeşte de solurile zonale, formate pe scoarţe de alterare eluviale - deluviale ale versanţilor munţilor care au atins faza de echilibru cu factorii de landşaft.

Profilele de sol formate pe depozite iniţial scheletice practic nealterate reprezintă rezultatul bioacumulării şi alterării materialului parental. Aceste procese evoluează concomitent şi nu pot fi separate unul de altul. Vegetaţia pe suprafeţele cercetate este prezentată prin complexe de plante caracteristice stepelor umede. Parametrii cantitativi ai bioacumulării sunt următorii:

39

Pofilul 1. Biomasa aeriană anuală (BA) – 7,2 q/ha, biomasa subterană de rădăcini (BS) – 17 t/ha, rezervele de humus (RH)–15t/ha, BS:BA=24, RH: BS=1,4, profilul humifer (h) este neevoluat.

Pofilul 2. BA=20,4 q/ha, BS=58 t/ha, RH=79 t/ha, BS:BA=28, RH:BS=1,4, h=22 cm.Pofilul 3. BA=36,1 q/ha, BS=79 t/ha, RH=245 t/ha, BS:BA=31, RH:BS=2,2, h=58 cm.Pofilul 4. BA=39,5 q/ha, BS=145 t/ha, RH=411 t/ha, BS:BA=37, RH:BS=2,8, h=90 cm.Analiza datelor din faza de teren şi laborator permite de a diviza pe conurile de dejecţie patru stadii a procesului de

solificare. Solurile cercetate pot fi divizate în următoarele subdiviziuni care depind de vârsta locală a teritoriului: primitive; slab evoluate; moderat evoluate; normal evoluate.

SOLURILE TERRA ROSSA DIN ROMÂNIA

M. PARICHI, ANCA – LUIZA STĂNILĂ

Universitatea “Spiru Haret” – Bucureşti

Terra rossa este o formaţie dominantă în regiunile mediteraneene, prezenţa ei fiind legată de calcare de cele mai multe ori Jurasice. Materialul de origine al solului îl reprezintă reziduul de dizolvare al calcarului.

Terra rossa apare însă local şi în partea de vest a ţării atât în condiţii climatice submediteraneene (Munţii Banatului) cât şi în condiţii climatice (mai umede) cu influenţe oceanice (Munţii Apuseni), în cele mai frecvente cazuri asociat cu rendzine, soluri brune eu-mezobazice rendzinice, litosoluri rendzinice şi stâncărie.

Din datele cele mai recente de teren şi laborator rezultă că solurile de tip terra rossa se dezvoltă şi în prezent dacă sunt îndeplinite anumite condiţii morfo-hidro-climatice.

MICROZONAREA PEDOGEOCLIMATICĂ A JUDEŢULUI BRAŞOV

N. BĂCĂINŢAN, V. PEREPELIŢĂ, GH. ŞANDOR, G. ZĂGREANU

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice – Braşov

Microzona pedogeoclimatică este un areal relativ omogen din punct de vedere al climei, reliefului şi solurilor. Pe baza unei sinteze cartografice recente (Harta solurilor judeţului Braşov, scara 1:100 000, anul 2003), am realizat o microzonare pedogeoclimatică a judeţului Braşov (536.309 ha, din care aproape 56% terenuri agricole). Utilizând zonele climatice şi categoriile de relief din Metodologia elaborării studiilor pedologice (1987), precum şi tipurile de sol din SRCS (1980), am separat 15 microzone pedogeoclimatice.

FORMATION OF FLUFFY HORIZON OF THE SOLONCHAKS FROM THE EUPHRATES FLOODPLAIN

N. FLOREA1), K. AL JOUNAA2)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Agricultural University - Aleppo

The paper present the mechanism of the fluffy surface horizon formation of the sulphate Solonchaks, due to a process of salinoturbation consisting of both the mineralogical transformation of the hydrated sulphates in anhydrous or less hydrated sulphates determined by the temperature fluctuation from night to day, and the mechanical deformation of the soil saline surface crust by the pressure generated due to crystal deposition in a soil space confined by the rigid thin salt crust.

Four phase can be distinguish for this process:1. saturation of the soil saline solution and crust formation during the day;2. crystalization of hydrated salts especially sulphates and inner pressure giving rise;3. formation of the network of small polygons and nanoheaps over the saline crust;4. mineralogical transformation of hydrated to anhydrous sulphate minerals.

Key words: Fluffy horizon, Solonchak, salinoturbation, Euphrates floodplain.

40

CONSIDERAŢII ASUPRA CONCEPTELOR DE ECHILIBRU ŞI NE-ECHILIBRU LA SISTEMELE DE SOLURI

I. MUNTEANU


The soil behavior and development is largely controlled by the laws of chaos and of non-linear thermodynamics, therefore the soil system can be better understood by studying it from the point of view of non-equilibrium systems. The premise is that the physical environment in which the soil develops is characterized by a high amount of disorder (entropy) that, according to the second law of thermodynamics, ineversibly increases. The soil development as highly organized natural body, as well as living organisms, becomes possible only by import of energy from the Sun to which, in the case of soil the force of gravity has to be added. In this sense soil development is an anti-entropic process while its depletion (through defferent kinds of degradation) increases the entropy (disordes) of the environment.

On thermodynamics scale in Romania the highest entropy (disorder) is found in vertisols and Protisols at the apposed pole, with the lowest entropy, (higher order) seem to be the Spodisols.

In this paper the soil system is analysed vis-à-vis the all three concepts: “at equilibrium”, “near to equilibrum” (steady state) and “far from equilibrum” systems.

CONSIDERAŢII PRELIMINARE ASUPRA CONCENTRAŢIEI RUBIDIULUI (FORME MOBILE) ÎN SOLURILE DIN BANAT

GH. IANOŞ1), I. GERGEN2)

1) Universitatea de Vest – Timişoara,2) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara;

Efectele evidente ale carenţei sau excesului de rubidiu observate în comportamentul plantelor şi a animalelor certifică rolul important pe care acest element îl are asupra lumii vi.

Datorită caractersisticilor de ocurenţă, variaţia procentuală a rubidiu în soluri este apropiată de cea a potasiului. În sol rubidiu se comportă, în general, ca şi majoritatea elementelor metalice alcaline. Concentraţia lui variază în funcţie de reacţia soluţiei, de alcătuirea procentuală a fracţiunilor granulometrice, de cantitatea de materie organică humificată, de potenţialul oxido-reducător şi mai puţin de efectele intervenţiilor antropice.

Valorile mari ale rubidiului identificate în solurile Banatului, de 100-200 ppm (valori specificate în literatură ca posibile), se corelează foarte bine cu oscilaţia stării de asigurare a potasiului. In acest caz se impun cercetări asupra domeniului lumii vii din arealul banatic, îndeosebi asupra concentraţiei rubidiului în ţesuturile animale şi vegetale.

CONSIDERAŢII PRELIMINARE ASUPRA CONCENTRAŢIEI LITIULUI (FORME MOBILE) ÎN SOLURILE DIN BANAT

I. GERGEN1), GH. IANOŞ2)

1) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului – Timişoara, 2) Universitatea de Vest din Timişoara

Cu toate că nu este încă declarat un element specific, rolul litiului este bine cunoscut în buna dispoziţie şi în sănătatea mintală a omului.

Principala sursă de litiu în solurile din Banat o reprezintă mineralele de tip spodumen, ambligolit, lepidolit, minerale încorporate în seria pegmatitică a rocilor metamorfice din arealul montan, precum şi în mineralele secundare provenite din alterarea acestora. Acumularea litiului mai depinde şi de condiţiile de acumulare a elementului în materialele parentale, de perioada de stocare a lui în complexul coloidal sau sub alte forme, precum şi de caracteristicile solurilor şi ale mediului în realizarea condiţiilor de eliberate din stadiul fixat sau adsorbit în forme mobile, asimilabile.

Datorită caracteristicilor sale chimice şi fizice, litiul urmează ciclul elementelor din grupa din care face parte (a meralelor alcaline) sau a celor din grupa vecină (a metalelor alcalino-pământoase: sodiu, magneziu, calciu). În această direcţie au fost sesizate acumulări sporite de litiu în molisoluri şi în solurile alcalice şi alcalinizate şi valori reduse în aluviosolurile necarbonatice, indiferent de textură. Valorile identificate se încadrează în intervalul de valori obţinute de cercetători în diferite zone ale lumii.

41

ONCOINDUCTORI ÎN SISTEMUL SOL-PLANTĂ-APĂ I. AREALE DIN JUDEŢELE ILFOV, VASLUI ŞI DIN ZONA PERIFERICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

R. LĂCĂTUŞU, MIHAELA LUNGU, BEATRICE KOVACSOVICS, DOINA PLAXIENCO, NINETA RIZEA, CAROLINA CONSTANTIN, I. RÎŞNOVEANU, DANIELA MIHALACHE, MIHAELA PREDA, RODICA LAZĂR


“Cancerul depăşeşte medicina. Trece dincolo de ceea ce aceasta cu mijloacele ei obişnuite poate depista şi stăpâni.” Prof. dr. I. Chiricuţă

În soluri, apă freatică de suprafaţă interceptată în areale intravilane şi în partea comestibilă a unor legume din localităţi ale unor zone contrastante din punct de vedere al morbidităţii şi mortalităţii prin cancer (judeţul Vaslui – valori reduse, judeţul Ilfov, municipiul Bucureşti – valori ridicate) au fost determinate substanţe chimice cu caracter oncoinductor (nitraţi, clor rezidual, reziduuri de insecticide organoclorurate, compuşi bifenili policloruraţi şi hidrocarburi aromatice polinucleare).

În solurile legumicole din unele localităţi ale judeţului Ilfov s-au determinat conţinuturi de care întrec, în medie, de 2,7 ori valoarea limitei drepte a intervalului normal de conţinut. În medie, solurile legumicole analizate din zone periferice ale municipiului Bucureşti şi din comune ale judeţului Vaslui au conţinuturi de nitraţi mult mai reduse, situate în zona domeniului normal de conţinut.

Legumele colectate din comune ale judeţului Ilfov conţin, în medie, cantităţi de nitraţi care întrec valorile limitelor maxime admise, pe când cele din celelalte două zone au, în medie, concentraţii de nitraţi situate în domeniul normal de conţinut. Conţinutul mediu de nitraţi din apa freatică interceptată în fântâni este de 3,3 ori mai ridicat în arealele studiate din judeţul Ilfov şi de 1,5 ori în cartierele periferice ale municipiului Bucureşti, în timp ce în fântânile din judeţul Vaslui valoarea medie este inferioară concentraţiei maxime admise.

Reziduurile de insecticide organoclorurate au fost depistate la niveluri de conţinut superioare valorii pragului de alertă, şi chiar de intervenţie, numai în unele soluri din judeţul Ilfov şi zona periferică a municipiului Bucureşti. În apa potabilă din fântâni s-au determinat conţinuturi superioare limitelor maxime admise numai în câteva probe din judeţul Ilfov. În probele de plantă din locaţiile care prezentau conţinuturi mari de astfel de compuşi chimici în sol şi apă s-au determinat niveluri de conţinut inferioare valorilor limitelor maxime admise.

Compuşii bifenili policloruraţi (PCB) s-au evidenţiat în probele de sol şi apă numai la congenerii cu numere IUPAC 138, 153 şi 180, dar sub valorile limitelor maxime admise.

În probe de sol din trei comune ale judeţului Ilfov s-au determinat hidrocarburi aromatice polinucleare (PAH), care întrec, în unele cazuri, de până la 15 ori valoarea pragului de intervenţie. Dintre cei 16 compuşi detectaţi, crisenul, benzo[b]fluorantrenul şi benzo[k]fluorantrenul au, în majoritatea cazurilor, valori care depăşesc pragul de intervenţie.

Se conturează o legătură directă între morbiditatea şi mortalitatea prin cancer şi gradul de poluare a mediului înconjurător cu susbtanţe chimice oncoinductoare.

STABILIREA CONCEPTULUI DE AGRESIVITATE A CARACTERISTICILOR FIZICE, CHIMICE ŞI BIOLOGICE ALE SOLULUI ASUPRA ELEMENTELOR SUBTERANE ALE STAŢIILOR ELECTRICE

M. TOTI, M. MIHALACHE, ANCA VOICULESCU, NICOLETA VRÎNCEANU*, D. M. MOTELICĂ, G. CIPĂIANU


Lucrarea cuprinde rezultatele unui studiu amplu asupra condiţiilor pedogenetice, tipurilor şi subtipurilor de sol pe care sunt amplasate staţiile electrice aparţinând Transelectrica.

Pentru elaborarea conceptului de “agresivitate a solului” asupra elementelor subterane ale staţiilor electrice, a fost necesară identificarea şi studierea însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului care au potenţial agresiv.

De asemenea, s-au făcut studii de geomorfologie, litologie, hidrologie, climă, vegetaţie pentru caracterizarea condiţiilor naturale în care este amplasată fiecare staţie electrică.

Rezultatul acestor studii a fundamentat conceptul de agresivitate, care este consecinţa interacţiunii tuturor factorilor pedogenetici.

Cuvinte cheie: agresivitatea solului, staţii electrice

42

DINAMICA BIODEGRADĂRII ŢIŢEIULUI ÎN SOLUL BRUN LUVIC VERTIC PSEUDOGLEIZAT SUPUS BIOREMEDIERII IN SITU ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL ALBOTA, ARGEŞ.

M. TOTI, M. DUMITRU, ANCA VOICULESCU, CAROLINA CONSTANTIN, S. MATEI, M. MIHALACHE


Lucrarea prezintă biodegradarea ţiţeiului sub influenţa măsurilor de remediere aplicate solului brun luvic vertic pseudogleizat: amendarea, afânarea adâncă, fertilizarea organică şi minerală, inocularea cu bacterii selecţionate, în experienţa de bioremediere in situ organizată în câmpul experimental de la Albota, Argeş.

Biodegradarea ţiţeiului este evidenţiată prin evoluţia concentraţiei reziduurilor petroliere în sol în timpul celor trei ani experimentali.

Respiraţia solului a fost considerată parametrul indicator al activităţii comunităţilor de microorganisme din solul poluat, în scopul evidenţierii intensităţii defăşurării procesului de biodegradare a hidrocarburilor petroliere.

Cuvinte cheie: reziduuri petroliere, bioremediere, respiraţia solului.

EVOLUŢIA FENOMENULUI DE POLUARE A SOLULUI ŞI APEI FREATICE CU ŢIŢEI ŞI REZIDUURI PETROLIERE ÎN SECTORUL TERMINAL AL AGESTRULUI PRAHOVEI

CĂTĂLIN IORDĂCHESCU

Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi

Poluarea cu ţiţei şi reziduuri pertroliere a solului şi apei freatice generează fenomene complexe de modificare a calităţii şi proprietăţilor acestora, procese care prin natura organică a poluanţilor şi a mediului poluat sunt mult amplificate în traectul lor spre consumatorul final – omul.

Particularităţile mediului natural (scoarţa de alterare cu permeabilitate mare) în zona terminală a agestrului Prahovei (suprapusă pe zona de remuu a acumulărilor freatice), generează o situaţie specială ce favorizează dispersia amplificată a poluantului în apa freatică, sol, şi chiar apa de suprafaţă.

Sursele de poluare sunt din cele mai complexe, atît din punct de vedere al dispunerii acestora (fixe – platformrele petrochimice, difuze – reţeaua de conducte de alimentare şi distribuţie, triaje de cale ferată), cât şi prin natura compuşilor chimici eliberaţi în mediu, de la ţiţei la produse derivate şi reziduuri petroliere, fiecare generând interaţiuni specifice.

Varietatea activităţii surselor (accidente, porniri şi opriri de instalaţii etc), a factorilor de mediu implicaţi (solurile, scoarţa de alterare suprafreatică, acviferul freatic), generează o evoluţie nespecifică, greu previzibilă, cu o dinamică dificil modelabilă matematic, ce necesită o monitorizare permanentă a surselor de poluare precum şi a parametrilor factorilor de mediu care pot genera hararde naturale sau riscuri antropogene.

Lucrarea surprinde evoluţia concentraţiei produselor petroliere în sol şi apa freatică în perioada 1988 – 2000 în perimetru, alaturi de alţi parametri ai solului, apei şi climei pe un areal de cca 8000 mp, din 130 profile de sol şi 40 de apa freatică şi de suprafaţă.

Cuvinte cheie: poluare, sol, acvifer freatic, ţiţei, reziduuri petroliere, Prahova.

STUDIU PRIVIND POLUAREA SOLULUI CU METALE GRELE ÎN VECINĂTATEA UZINELOR ACUMULATORUL – NEFERAL I. TESTE EXPLORATORII

MIHAELA ULMANU1), THEODORA MATSI2), ILDIKO ANGER2), ELEONORA NEAGU1), EUGENIA GAMENŢ3), M. DUMITRU3), GEORGIANA OLĂNESCU3), ELISABETA DUMITRU3)

1) Institutul de Metale Neferoase şi Rare Bucureşti, 2) Land Reclamation Institute, National Agricultural Research Foundation – Greece, 3) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie Bucureşti

Scopul acestei lucrări a fost evaluarea conţinutului de metale grele al solului din jurul uzinelor Acumulatorul – Neferal.

Concentraţia descrescătoare a metalelor grele din solul poluat este: Pb>Cu>Zn.În lucrare se prezintă variaţia conţinutului de metale grele din sol în funcţie de zona industrială, în lumina

prevederilor Legii Protecţiei Mediului.

43

STUDIU PRIVIND POLUAREA SOLULUI CU METALE GRELE ÎN VECINATATEA UZINELOR ACUMULATORUL – NEFERAL II. SUPRAFATA DE TEREN AFECTATA SI IMPACTUL ASUPRA

VEGETATIEI

EUGENIA GAMENŢ1), M. DUMITRU1) MIHAELA ULMANU2), ILDIKO ANGER2), GEORGIANA OLĂNESCU1), NICOLETA VRÂNCEANU1), VERONICA TĂNASE1), ROXANA ENACHE1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Institutul de Metale Neferoase şi Rare Bucureşti

Scopul lucrării a fost stabilirea suprafeţelor din zona Neferal - Acumulatorul Bucureşti pe clase de încărcare a solului cu Pb, Cu, Zn şi impactul acestor poluanţi asupra vegetaţiei.

Suprafeţele de teren afectate sunt diferiţe pentru Pb, Cu şi Zn. Plumbul afectează cea mai mare suprafaţă, urmată descrescator de Cu şi Zn.

În lucrare este prezentat gradul de încarcare cu metale grele al plantelor recoltate din zona studiată.

ENVIRONMENTAL STRESSES INDUCED BY SALINITY/ALKALINITY IN THE CARPATHIAN BASIN

GY. VÁRALLYAY

Research Institute for Soil Science and Agricultural Chemistry (RISSAC) of the Hungarian Academy of Sciences

Soils represent a considerable part of natural resources. Consequently, rational land use and soil management, to ensure normal soil functions, are important tasks of sustainable development. Salinity/alkalinity/sodicity are significant environmental stresses in the Carpathian Basin caused either by natural factors or by human activities. These stresses result in an increasing ecological hazard to the biosphere; limit the agro-ecological potential and represent a considerable socio-economic risk for sustainable development.

Water as solvent, reactant and transporting agent plays a decisive role in the formation of salt affected soils. In the hydrogeologically closed Carpathian Basin subsurface waters have particular importance in salinization/alkalization processes. In the poorly-drained lowlying areas the capillary flow transports high amounts of water soluble salts from the shallow, „stagnant” groundwater with high salt concentration and unfavourable NaCO3-(HCO3) type ion composition to the overlying soil horizons. Due to the strongly alkaline soil solution, the Ca and Mg salts (mostly carbonates and bicarbonates) are not soluble and Na+ becomes absolutely predominant in the migrating soil solution which leads to high ESP even at relatively low salt concentration. High Na+ saturation of heavy-textured soils with high amount of expanding clay minerals results in unfavourable physical–hydrophysical properties and extreme moisture regime of these soils, which are their main ecological constraints and the limiting factors of their fertility, productivity and agricultural utility. The simultaneous hazard of waterlogging or overmoistening, and drought sensitivity in extensive lowland areas, sometimes in the same places within a short period, necessitates a precise, „double function” soil moisture control against their harmful ecological/economical/social consequences.

Most of the environmental constraints (including salinity/alkalinity/sodicity) can be efficiently controlled: prevented, eliminated, or – at least – moderated. But this needs permanent care and proper actions: adequate soil and water conservation practices, based on a comprehensive soil/land degradation assessment. It includes continuous registration of facts and changes (monitoring); exact and quantitative knowledge on the existing soil processes, their influencing factors and mechanisms.

A quantitative soil degradation assessment system was elaborated in Hungary during the last two decades on the basis of all available soil information and experimental results, including the application of (geo)statistical analyses, simulation- and predictive transport and transformation models, as well as, the integration of remote sensing and GIS techniques. The assessment was the basis of an „early-warning system” giving possibilities for the efficient control of soil processes, prevention of harmful environmental stresses and their undesirable ecological/economical/social con-sequences. The required site-specific management activities are necessary elements of sustainable development harmonizing agricultural production and environment protection for a long time.

44

RISCUL LA ALUNECARE A VERSANTILOR DIN PODISUL MOLDOVEI

D. PUJINĂ

Asociaţia de Cercetare Aplicativă şi Extensie în Agricultură, Silvicultură, Dezvoltare Rurală şi Protecţia Mediului

În lucrare se prezintă rezultatele cercetărilor proprii, obţinute în perioada 1979 – 2003, asupra proceselor de alunecare din Podişul Moldovei. S-a urmărit, îndeosebi, identificarea şi monitorizarea proceselor morfodinamice precum şi elaborarea unei metodologii de zonare a riscului la alunecare, în vederea stabilirii soluţiilor de amenajare.

EROZIUNEA ŞI EFLUENŢA ALUVIONARĂ DIN ZONA DE INFLUENŢĂ EXCESIVĂ PRIVIND TRANSPORTUL DE ALUVIUNI A ACUMULĂRII CUIBUL VULTURILOR

GH. PURNAVEL, N. POPA, E. FILICHE, V. NĂSTASĂ, G. PETROVICI

Staţiunea Centrală de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului - Perieni - Bârlad

În deciziile de diminuare a tranzitului de aluviuni, când interesează protecţia lacurilor de acumulare, trebuie să se acorde interes “productiei de aluviuni “ şi “stocajelor de sedimente“ care în sistemul aluviunilor trebuiesc privite distinct dar, la scară de timp şi spaţiu bine definite, şi în conexiune.

Analiza surselor de aluviuni trebuie să aibă în vedere două aspecte: aria de provenienţă în raport cu bazinul sau utilizarea terenurilor şi procesele generatoare.

S-a stabilit zona de influenţă excesivă privind impactul scurgerilor lichide şi solide a acumulării Cuibul Vulturilor. În această zonă s-au făcut determinări de eroziune şi efluenţă aluvionară care, în final au fost analizate în complex cu gradul şi modul de colmatare al acumulării.

SECETA ŞI ARŞIŢA – FACTORI LIMITATIVI AI PRODUCŢIEI AGRICOLE ÎN CÂMPIA ROMANAŢILOR

V. V. VĂTĂMANU, N. TANISLAV, OLGA FLONCA

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă – Caracal

În lucrare se prezintă modificările climatice survenite după anul 1990 şi accentuarea acestora după anul 2000. De asemenea, sunt prezentate producţiile obţinute la două culturi principale – grâu şi porumb – sub efectul a două elemente climatice – temperatură, precipitaţii.

Se poate aprecia că în ultimul deceniu şi mai ales după anul 2000, în zona studiată s-a instalat un puternic fenomen de aridizare. Aceasta presupune schimbarea structurii de culturi prin introducerea unor specii agricole rezistente la fenomenele analizate, aplicarea unor tehnologii adecvate şi introducerea obligatorie a irigării culturilor.

Rezultatele obţinute demnostrează că în Câmpia Romanaţilor se pot obţine producţii comparative, datorită introducerii în cultură a unor soiuri şi hibrizi autohtoni, creaţi special pentru a rezista la fenomenele de secetă şi arşiţă, din ce în ce mai restrictive.

POSIBILITĂŢI DE RECULTIVARE A TERENURILOR DEGRADATE DIN PERIMETRUL CARIEREI HUSNICIOARA – MEHEDINŢI

C. ROŞCULETE1), R. MOCANU2), V. V. VĂTĂMANU1), ELENA ROŞCULETE2)

1) Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă – Caracal, 2) Facultatea de Agricultură – Craiova

Activitatea minieră a cunoscut în ultima perioadă un avânt puternic, ceea ce a pus în faţa cercetării agricole problema refolosirii terenurilor degradate în urma exploatării zăcămintelor de cărbune la suprafaţă.

Referatul prezintă exploatarea minieră Husnicioara, Bazinul Minier Oltenia, lucrările de redare în circuitul agricol a suprafeţelor de teren degradat, posibilitatea cultivării acestora cu diferite specii agricole, rezultatele obţinute până în preznt.

45

Datele cuprinse în lucrare sunt rezultatele obţinute la punctul experimental realizat de Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă caracal, în colaborare cu Facultatea de Agricultură din Craiova, în baza unui contract comun de cercetare.

În urma studiilor făcute, se poate afirma că terenurile degradate datorită exploatării miniere se pot recultiva, producţiile obţinute acoperind cheltuielile efectuate pentru reînfiinţarea exploataţiilor agricole.

RISCUL DE DEŞERTIFICARE ŞI PROCESE DE DEGRADARE A SOLURILOR DIN DOBROGEA

MARIOARA NICOLAESCU1), F. MIHĂILESCU2), A. LUP2), A. CANARACHE3), A. ONCIU4)

1) OSPA Constanţa, 2) Universitatea Ovidius – Constanţa, 3) ICPA Bucureşti, 4) OSPA Tulcea

“Pământul e bogăţia principală a României …… şi avem datoria să-l îngrijim ca să rămână mereu izvorul de viaţă şi mijlocul de existenţă a poporului român” sunt cuvintele marelui om, Gh. Ionescu Şişeşti – cu toate acestea, degradarea solului şi a mediului continuă, în contextul unei cerinţe tot mai mari de alimente şi a goanei după profit.

Mult timp din zona uscată descrisă de Ion Ionescu de la Brad, Dobrogea a devenit o zonă prosperă, populaţia asigurându-şi hrana prin exploatarea din ce în ce mai intensivă a resurselor naturale, mai ales a pământului.

Schimbările climatice şi activitatea umană au determinat degradarea “resursei umane”, întreaga suprafaţă a Dobrogei fiind inclusă în zona supusă deşertificării.

Pentru limitarea acestui fenomen este necesară îmbunătăţirea tehnicilor agricole, reîmpădurirea sau reînţelenirea terenurilor excesiv degradate, reintroducerea perdelelor de protecţie, extinderea folosirii îngrăşămintelor, extinderea sistemelor de agricultură dry-farming.

SOLURILE DIN ZONA MONTANĂ MIJLOCIE ŞI ÎNALTĂ A JUDEŢULUI ARGEŞ, CUPRINSĂ ÎNTRE TOPOLOG ŞI DÂMBOVIŢA; CARACTERISTICI, FACTORI LIMITATIVI ŞI MĂSURI AMELIORATIVE

I. CREANGĂ, D. B. BUCUR, R. D. BUŞU

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice – Argeş

În judeţul Argeş la sfârşitul anului 1990, cca. 44.000 ha aparţinând unor teritorii administrative situate în zona subcarpatică şi montană a judeţului, nu aveau studii pedologice.

Necesitatea cunoaşterii resurselor de soluri, cu caracteristicile morfologice şi fizico-chimice ale solurilor şi sistemului “sol_teren”, a impus tot mai mult adoptarea unui program pentru elaborarea studiilor pedologice pentru suprafeţele necartate.

În asemenea program au fost studiate pedologic şi arealele cu soluri montane, având în vedere suprafaţa determinată de acestea, lipsa informaţiilor pedologice şi agrochimice privind caracteristicile acestor soluri, precum şi necesitatea cunoaşterii factorilor limitativi care influenţează producţia de masă verde în perioada păşunatului.

Pe zona cartată, cu suprafaţa de cca. 27.000 ha, situată între 1800 şi 2544 m altitudine, cu temperatura medie anuală cuprinsă între 2 şi 60C, precipitaţii de 800 – 1400 mm/an, au fost evidenţiate: soluri brune acide (14% din suprafaţă), soluri brune feriiluviale (18%), podzoluri (9%), soluri humicosilicatice (11%) şi litosoluri (48%).

Pe întreaga zonă, solurile sunt afectate de factori limitativi ai producţiei de masă verde, respectiv: clima – factor limitativ principal; volumul edafic util în general mic – până la foarte mic şi extrem de mic la litosoluri şi subtipurile litice de sol; relieful foarte accidentat; reacţia puternic acidă şi asigurarea foarte slabă cu elemente nutritive; panta în cele mai multe cazuri foarte mare – ş.a.

Pe lângă acestea, se adaugă şi distanţa foarte mare faţă de sediul localităţii administrative, complexitatea şi condiţiile extrem de grele care influenţează efectuarea unor lucrări agropedoameliorative.

Pentru îmbunătăţirea calităţii acestor soluri, selectiv, pot fi aplicate ca lucrări ameliorative: ameliorarea acidităţii prin folosirea amendamentelor calcaroase şi a sortimentelor adecvate de îngrăşăminte minerale, fertilizarea organică prin aplicarea în mod deosebit a târlirii, fertilizarea cu îngrăşăminte minerale, raţionalizarea păşunatului, protejarea vegetaţiei de tufărişuri (jnepenişuri) din etajul subalpin ş.a.

SOLUŢII PENTRU REFACEREA ECOLOGICĂ A TERENURILOR AFECTATE DE EXPLOATĂRI MINIERE DIN INCINTA MĂGURENI-TUFENI (JUD. PRAHOVA) ŞI HALDA VERMEŞTI (JUD. BACĂU)

I. RÎŞNOVEANU, NINETA RIZEA, ALEXANDRINA MANEA, DOINA PLAXIENCO, MIHAELA PREDA, DANIELA MIHALACHE, VERONICA TĂNASE, NICOLETA VRÎNCEANU, C. ROŞU, I. POPESCU


46

Incinta minieră Măgureni-Tufeni face parte din Subcarpaţii Prahovei, fiind situată în lunca pârâului Proviţa, afluent al Prahovei.

Cea mai mare parte a incintei (circa 70%) a fost nivelată şi acoperită cu depozite alcătuite din pietrişuri şi nisipuri pe 3-4 m grosime. Restul suprafeţei incintei (circa 30%) se caracterizează printr-o mare neuniformitate a reliefului, pusă în evidenţă prin denivelări ale terenului, cursuri de apă părăsite, meandre, grinduri, intergrinduri, arii depresionare etc.

Această suprafaţă este ocupată cu protosoluri aluviale litice caracterizate prin textură variată, cu nisip şi pietriş la mică adâncime, cu volum edafic foarte mic şi fertilitate foarte slabă.

Pentru refacerea ecologică a incintei miniere Tufeni-Măgureni sunt necesare lucrări speciale de amenajare şi/sau ameliorare dintre care o importanţă deosebită o reprezintă copertarea incintei cu sol din arealul Dealurilor Proviţei din apropiere, cu respectarea unor condiţii specifice.

Halda Vermeşti este situată în Depresiunea Comăneşti, pe un versant complex, neuniform cu înclinare moderată sud-vestică, cu alunecări de teren semistabilizate, izvoare de coastă şi lacuri de glimee.

Depozitele ce alcătuiesc această haldă sunt foarte variate atât din punct de vedere granulometric, cât şi din punctul de vedere al stratificaţiei pe verticală. Astfel, au fost întâlnite depozite nisipoase, nisipolutoase, lutonisipoase, lutoase şi lutoargiloase-argiloase cu schelet constituit din gresii şi conglomerate (10-30%) şi cărbune (10-20%).

Majoritatea depozitelor haldei sunt salinizate. Această salinizare geogenă, în general moderată, este de tip sulfatică.Pentru refacerea ecologică a haldei Vermeşti sunt necesare, pentru partea inferioară a haldei, lucrări de drenaj (de

suprafaţă şi adâncime) pentru evitarea reactivării alunecărilor de teren, plantaţii cu frasin de Pensillvania şi arbuşti (sânger sălbatic, păducel, păr sălbatic) necesare stabilizării versantului haldei.

Pentru partea superioară a haldei, în prima etapă, sunt necesare lucrări de scarificare şi pregătirea patului germinativ, de fertilizare, de înierbate cu plante perene rezistente la salinizare (Agropyron repens, Alopecurus pratensis, Lotus corniculatus). În etapa a II-a sunt necesare lucrări de împădurire cu Cătină albă (Hippophae rhamnoides).

ANTHROPOSOLS FROM HUSNICIOARA QUARRY MEHEDINTI DISTRICT AND THEIR PEDOLOGICAL AND AGROCHEMICAL PROPERTIES

R. MOCANU, M. SUSINSKI, ANA MARIA MOCANU

Universitatea – Craiova, Facultatea de Agricultură

The Husnicioara quarry belongs to Mehedinti exploatation integrated onself with Piemontul Getic hills which are subunit of Piemontul Cosustei.

The steril dumps from this quarry have an arrea about 268.7ha. There is one type of soil which are resulted from steril escavation on a depth of 15-50m and put the depozit haotic: antropic protosoil.

Antropic protosoil from the Husnicioara steril dups have defavorable physico-chemical fetures for grow and develop the plant and a higher content in dust, a low and moderate alcalinity reaction, a low content in phosphor and potasium, a low quantity of organic matter and a low content in nitrogen.

Key words: antropic protosoil, quarry, steril dump, texture, physico-chemical fetures.

RESURSELE FUNCIARE ŞI DE SOL DIN VESTUL ROMÂNIEI, STAREA ACTUALĂ ŞI PERSPECTIVE

I. BORZA1), D. ŢĂRĂU2), H. VLAD2), T. JURCUŢ3), N. GEAMBAŞU4)

1) USAMVB Timişoara, 2) O.S.P.A. Arad, 3) O.S.P.A. Oradea, 4) ICAS Bucureşti

Lucrarea prezintă principalele aspecte referitoare la starea de calitate a terenurilor din zona de vest a României în suprafaţă de 2399501 ha din care 1713370 ha reprezentând terenuri agricole, desemnată de arealul judeţelor Arad, Bihor şi Timiş.

Sunt redate succint principalele caracteristici fizico-geografice ale zonei şi mai detaliat alcătuirea învelişului edafic şi unele caracteristici restrictive ale calităţii, favorabilitatea solurilor pentru anumite culturi.

De asemenea, sunt redate tipurile majore şi auxiliare de peisaje agricole.În final, sunt prezentate perspectivele mediului agricol şi silvic şi măsurile generale ce trebuiesc întreprinse pentru

realizarea unei gospodăriri durabile a resurselor de terenuri din zona studiată.

Cuvinte cheie: peisaj, mediu, sol, teren, favorabilitate, monitoring

47

UTILIZAREA RAPORTULUI C/P ALĂTURI DE RAPORTUL C/N ÎN CARACTERIZAREA UNOR SOLURI FORESTIERE (STUDIU DE CAZ)

N. GEAMBAŞU, AURELIA SURDU

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – Bucureşti

Utilizarea raportului C/N în caracterizarea formelor de humus forestier este larg cunoscută în literatura de specialitate.

În lucrarea de faţă se aduce în discuţie şi se fac o serie de exemplificări privind utilizarea raportului C/P alături de raportul C/N în caracterizarea unor soluri forestiere din zona montană, formate pe diferite roci şi materiale parentale.

PROBLEMA STOCĂRII CARBONULUI ÎN SOLURILE FORESTIERE. ASPECTE METODOLOGICE ŞI NOILE ASPECTE PRELIMINARE

N. GEAMBAŞU, AURELIA SURDU


Rezultatele ştiinţifice ale unor cercetări complexe efectuate în ultimii 30 de ani demonstrează că Terra se află într-un proces de încălzire accelerată, care se datorează emisiilor de CO2, ca şi alte gaze cu efect de seră (CH4, NO2, H2O, CFSC, O3).

Efectul cel mai mare se datorează CO2 (în proporţie de 60%), urmat de CH4 (15 – 20%), NOx (15%) şi O3 (5%).Pentru a atenua efectul CO2 se preconizează creşterea suprafeţei pădurilor, prin împădurirea terenurilor degradate

sau a celor agricole abandonate.Se consideră că în acest mod se poate ajunge la stocarea unei părţi a acarbonului din atmosferă atât în lemn cât şi în

sol.În lucrarea de faţă se prezintă unele aspecte metodologice de stocarea carbonului din solurile forestiere şi câteva

rezultate obţinute până în prezent pe plan naţional şi european.

CERCETĂRI PRIVIND CREAREA BAZEI DE DATE PEDOLOGICE FORESTIERE ŞI STABILIREA INDICILOR DE DIAGNOSTIC ÎN CAZUL SOLURILOR BRUNE EU-MEZOBAZICE

F. DĂNESCU, AURELIA SURDU, C-TIN PRIGOREANU


Fundamentarea pedostaţională a măsurilor silvice presupune şi îmbunătăţirea şi facilitarea încadrării tipologice a solurilor forestiere, precum şi o bună evaluare a potenţialului lor productiv. Aceste două aspecte pot fi soluţionate corespunzător numai după stabilirea elementelor (orizonturilor, caracterelor şi indicilor) de diagnostic ale solurilor respective, în special la nivel de tip de sol şi a domeniilor lor de variaţie (asigurate statistic, în cazul indicilor).

Lucrarea se înscrie pe linia satisfacerii necesităţilor amintite, având ca obiectiv principal stabilirea indicilor de diagnostic (şi a valorilor lor provizorii) pentru solurile brun eu-mezobazice forestiere.

THEORETICAL FOUNDATION OF PEDOLOGY IN MODELLING PROCESSES

VL. IACOVLEV, A. TĂRÎŢĂ, A. COJOCARU, E. STRATULAT, V. JABIN

National Institute of Ecology

Scientific awareness is an system where integrity dominates over constituents (E. Kant).Description of continuing fluxes of energy and substances in nature is carried out in the framework of integrative

system “Atmosphere-Relief-Soil-Plant” and includes the following row of parameters in chain: long-wave active radiation, albedo, convection, short-wave radiation, exposure and dip of rock layer, atmospheric precipitations, soil porosity and permeability, water pressure, filtration speed (Darsi Law), filtration coefficient, transfer coefficient for humidity, diffusion coefficient (Fic Law, convective diffusion), volume energy density (Furie Law), humidity transfer, buffering capacity of soil, concentration of nutrients in the soil solution, water flux around radicular system, medium

48

radius of root, the distance between roots, nutrients flux in roots, minimum concentration of nutrients, Miahelis-Menten constant, initial length and root growth speed, quantity of soil humidity.

Soil is a constituent of natural system and through its components fluxes of energy and substance in nature arrange themselves and function continually.

Ecopedology is the supreme level of integration and theoretical extension of ecology and pedology and of developing agriculture.

THE DECISION AND EXPERTIZE SUPPORT SYSTEM FOR AGRICULTUTAL LAND "DEXTER"

V. VLAD


The paper presents the design concepts and implementation stage of "DexTer" - a computerised system aimed at assisting the decision makers in management of agricultural land at different levels (parcel/farm, teritorial/regional or national).

Firstly, the agricultural land management activities (land use planning, technological management of land use and legislation application) as the system objectives are outlined. Some important characteristics of these activities (data uncertainty, knowledge uncertainty, uncertainty in decision process, multicriterial character of decisions, overall complexity of the land management problems) conclude that they are poor-structured problems and, consequently, a special class of information technology applications - the decision support systems - must assist them. Briefly, the main functional, operational and implementation requirements for such systems are specified. The conception of the system "DexTer" is developed based on these requirements.

The system is structured in three conceptual subsystems: communication (user interface) subsystem, knowledge (models base and data bases) subsystem and problem solving (decision process model) subsystem. A set of land uses taken into consideration (crops and their technologies types) is established and the main requested land evaluation models are chosen (some of them improved or new-developed): land productivity (parametric multiplicative, additive and hybrid methods and crop yield simulation models), land capability, land improving/amelioration capability/requirements, soil tillage recommendations, soil fertilisation and liming recommendations, site assessment, economic, social and sustainability evaluation criteria estimation, evaluation of the land having perennial vegetation and evaluation of the variability of the land use outputs. Two types of land use planning models (merging of the parcels of an owner, crop planning at farm level) and the model of the land management decision process are briefly presented.

The main database of the decision support system is the database of the agricultural qualitative cadastre, which must provide the data necessary for the main public and private land ownership requirements in Romania. The main models that answer to these requirements are identified and, related to them, the set of data (land characteristics) to be contained by the database is established and a set of (pedo-)transfer functions for calculation or estimation of derived land parameters are identified.

Finally, a nucleus of "DexTer", implemented on PC's, together with the main conclusions resulted from its application in some pilot zones are presented: considering the land use flexibility as land evaluation criteria, using the system as land data quality check tool, comparative analysis of parametric multiplicative evaluation method and land capability method, considering the unsuitable class of land performance evaluation and others.

SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC AL RESURSELOR DE SOL ALE ROMÂNIEI “SIGSTAR-200”: METODOLOGIE DE REALIZARE ŞI PRINCIPALELE APLICAŢII

RUXANDRA VINTILĂ, I. MUNTEANU, G. COJOCARU, G. CURELARU, MARCELA JALBĂ, I. NILCA, I. PICIU, CRISTINA RADNEA, I. RÂŞNOVEANU, CRISTINA ŞILEŢCHI, M. TRANDAFIR, DIANA TURNEA,

GEORGETA UNTARU, RODICA VESPREMEANU


Sistemul informatic geografic al resurselor de sol “SIGSTAR-200” a fost realizat la Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, fiind conceput ca un instrument care să ajute la implementarea strategiei durabile a resurselor naturale. El are o structură modulară care permite actualizările, astfel încât la orice moment să se ia decizii pe baza unor date şi modele neperimate. SIGSTAR-200 se adresează atât nivelului decizional strategic şi tactic (ministerial, judeţean, local), cât şi nivelului decizional caracteristic muncii de cercetare (alegerea zonelor de test, a modelelor şi metodelor, validări pentru alte date spaţiale şi descriptive).

Lucrarea prezintă metodologia de realizare a acestui sistem informatic geografic şi principalele aplicaţii elaborate până în prezent. Acestea se încadrează în următoarele tipuri de aplicaţii: (1) obţinerea de hărţi noi digitale referitoare la

49

procesele de degradare a solurilor (eroziune prin apă şi eoliană, gleizare, pseudogleizare, salinizare şi alcalizare); (2) elaborarea unui set de indici pentru caracterizarea cantitativă a pedopeisajelor; (3) integrarea datelor de teledetecţie satelitară. Cele trei tipuri de aplicaţii sunt exemplificate pe zona delimitată de bazinul de drenaj al Târnavei Mari, la vest de Copşa Mică, unde implementarea unei strategii durabile de gestiune a resurselor naturale prezintă o mare importanţă, din cauza vulnerabilităţii ecologice a acestei zone.

ROLUL FUNCŢIILOR MATEMATICO-EURISTICE ÎN MODERNIZAREA METODOLOGIEI DE BONITARE ECOLOGICĂ

D. ŢĂRĂU1), D. TRETA2), I. PUŞCĂ3), IRINA ŢĂRĂU4)

1) O. S. P. A. Arad, 2) Power Bitt, 3) SC-DA Lovrin, 4) O. S. P. A. Timişoara

Prezenta lucrare prezintă procedeul practic de trecere de la funcţia treaptă, utilizată în metodologia de bonitare românească devenită deja clasică, prin calcularea ulterioară a notelor de bonitare cu ajutorul funcţiilor liniare pe intervale elementare.

Noua metodologie de bonitare are, deci, meritul de a utiliza cu exctitate indicatori precis măsurabili şi de a-i folosi. Ca atare, chiar şi pe cei mai puţin pretabili la acete operaţiuni.

Ea se impune ca o necesitate stringentă în noua situaţie conjuncturală ivită în agricultura României, prin fărâmiţarea proprietăţilor în parcele mici şi foarte mici, fapt ce impune o aprofundare a cercetărilor asupra stării de calitate a terenurilor şi implicit, un volum consistent de date (de teren şi laborator) aproape imposibil de realizat cu actuala metodologie bazată pe trepete de valori şi înlocuirea intervalelor treaptă cu valori naturale reale.

Cuvinte cheie: bonitare, treaptă, interval, valoare reală, naturală, situaţie.

UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE GEOGRAFICE ÎN GESTIONAREA ŞI EVALUAREA TERENURILOR AGRICOLE CU AMENAJĂRI DE DESECARE ŞI DRENAJ SUBTERAN

V. MOCA1), C. BOFU 2), F. FILIPOV 1), O. RADU 1), CR. HUŢANU 1), C. CHIRILĂ 2)

1) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, 2) Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi

În condiţiile pedoclimatice din sectorul extracarpatic al bazinului hidrografic al râului Suceava, s-a manifestat de-a lungul timpului, în mod periodic, excesul de umiditate de natură pluvială, la suprafaţa şi/sau în profilul solului, ceea ce a impus amenajarea locală şi zonală a unor sisteme de desecare şi drenaj subteran. Pentru realizarea sistemului de evidenţă tehnică şi calitativă a terenurilor agricole cu amenajări de desecare-drenaj au fost folosite datele primare ale cadastrului general şi agricol rezultate din câmpul experimental BILCA, care au cuprins: suprafaţa parcelelor cadastrale, categoria de folosinţă, forma de proprietate, condiţiile climatice şi pedologice, schema tehnică de amenajare hidroameliorativă, lucrarile agro-pedoameliorative şi altele.

Pe baza datelor primare ale cadastrului general şi agricol din câmpul de drenaje BILCA cu o suprafaţă amenajată de 10,00 hectare, care au rezultat în urma măsuratorilor şi cercetărilor efectuate într-un prim ciclu de exploatare agricola de 15 ani (1988 – 2003), s-a elaborat un model experimental al Sistemului Informaţional Geografic, având ca suport grafic, foile de plan topo-cadastral, la scările 1:5 000 şi 1:1 000. Conceptul modelului experimental s-a realizat avându-se în vedere atât cerinţele specifice ale funcţiilor tehnice, economice şi juridice ale activităţii de cadastru, cât şi a cerinţelor impuse de modul de utilizare a sistemelor informaţionale geografice: stocarea datelor alfanumerice, reprezentarea datelor grafice, legătura informaţiei alfanumerice şi grafice, afişarea şi gestionarea bazei de date, care poate să fie organizată la nivelul unei unităţi administrativ-cadastrale sau pe diferite sisteme locale şi/sau zonale de amenajări hidroameliorative.

SISTEMUL JUDEŢEAN DE MONITORIZARE SOL_TEREN PENTRU AGRICULTURĂ (“SJMS_T AG”) JUDEŢUL AEGEŞ - REZULTATE ŞI DISCUŢII

I. CREANGĂ, FILICA GEORGESCU, D. G. BUCUR, C. ZAMFIR, R. D. BUŞU

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice – Argeş

SJMS_T-AG are ca obiect sistemul sol-teren, ca unitate constituită din sol – corp natural cu organizare proprie care se formează şi evoluează în timp la suprafaţa uscatului, pe seama rocilor, sub influenţa condiţiilor de climă şi relief,

50

având ca proprietate complexă fertilitatea şi teren – întindere de pământ care reprezintă anumite condiţii de sol, climă, relief, hidrologie etc., de care depind favorabilitatea pentru plante, modul de folosire, modul de aplicare a măsurilor ameliorative şi agrotehnice, protecţia şi conservarea etc. (DSS, 1977; DSES, 1998).

SJMS_T-AG este realizat cu scopul cunoaşterii solurilor sub aspectul unităţilor de sol pe baza însuşirilor morfologice şi fizico-chimice, integrării unităţilor de soluri în unităţi de teren sau teritorii ecologice omogene prin considerarea tuturor factorilor de mediu pentru adoptarea soluţiilor optime de exploatare agricolă (pretabilitatea terenurilor pentru anumite folosinţe, restricţiilor solurilor şi terenurilor la anumite folosinţe şi măsuri ameliorative, măsuri antierozionale etc.), construirii băncii de date pedoagrochimice pe teritorii administrative, cu referire la: situaţia fondului funciar, tipurile de sol, încadrarea terenurilor în clase de calitate, încadrarea terenurilor pe forme de macro şi mezorelief, zone naturale protejate, încadrarea terenurilor în microzone pedo-geoclimatice, alunecări de teren, terenuri inundabile, terenuri cu soluri pseudogleizate, terenuri cu soluri gleizate, terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite, terenuri afectate de eroziune în adâncime, terenuri cu soluri poluate, reacţia şi starea de asigurare a solurilor cu humus, azot, fosfor mobil şi potasiu mobil în orizontul Ap sau 0-20 cm, supravegherea, evaluarea, prognoza şi avertizarea cu privire la starea calităţii solurilor-terenurilor agricole ale judeţului pe teritorii administrative, măsurile de protecţie şi ameliorare a terenurilor agricole în vederea menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie, precum şi pentru utilizarea eficientă şi durabilă a acestora.

Sistemul Judeţean de Monitorizare Sol_Teren-ArGeş (SJMS_T-AG) s-a constituit conform prevederilor Ordinului MAAP nr. 223/22.05.2002, datele şi informaţiile prelucrate din studiile pedologice şi agrochimice sunt introduse în programul de operare pe calculator EXCEL, pentru a avea posibilitatea reactualizării SJMST şi transferării datelor necesare realizării Sistemului Naţional de Monitorizare Sol Teren pentru Agricultură.

51

POSTERE

TEMA 1. GENEZA, CLASIFICAREA ŞI GEOGRAFIA SOLURILOR

CONSIDERAŢII PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI PARENTAL ŞI A ROCII SUBIACENTE ASUPRA FORMĂRII ŞI EVOLUŢIEI SOLURILOR DIN ZONA GHEŢARI-POIANA CĂLINEASA

(BIHORUL NORDIC)

M. PARICHI1), A. REIF2), ANCA-LUIZA STĂNILĂ1)

1) Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Geografie, 2) Universitatea din Freiburg

Condiţiile pedogenetice ale zonei Gheţari-Poiana Călineasa (interfluviul Gârda Seacă-Ordâncuşa) sunt specifice părţii nordice a Masivului Bihor. Dintre toţi factorii, constituţia geologică a devenit suport material al pedogenezei. În teritoriu predomină calcarele şi dolomitele triasice (80%).

Sub acţiunea apelor de precipitaţii aceste roci s-au solubilizat, iar impurităţile alcătuite din argilă, praf, şi nisip fin au constituit formaţia reziduală, materialul parental pe seama căruia s-au format cele mai multe dintre solurile regiunii.

Prezenţa CaCO3 şi a MgCO3 în materialul parental a constituit însă o frână pentru acţiunea acizilor humici împiedicând podzolirea solurilor. Ca urmare, stadiul de rendzină al solurilor a fost greu de depăşit. În regiune apar în afara rendzinelor, solurile brune eu-mezobazice rendzinice, solurile roşii (terra rossa) şi litosolurile rendzinice, acestea din urmă asociate cu rendzine litice sau stâncărie.

IDENTIFICATION OF THE SPECIFIC FEATURES OF THE SOILS OF SOMEŞUL MIC VALLEY (APAHIDA AREA)

P. GUŞ1), H. CACOVEANU2), H. FODOR2), I. PRODAN2)

1) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină – Cluj-Napoca, 2) Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice – Cluj-Napoca

The purpose of this study is to provide an evaluation of potential of the soils of Someşul Mic valley that might be in relation with pedogenesis and anthropic factors. The study area is located nord-western part of the Transylvanian tableland. This area has cold and most winters and mild summers. The mean annual rainfall is about 650 mm and the mean annual temperature is 8,5°C. The Someşul Mic river represent the main river of this region with a mean annual discharge of 8,3 m3/s. Lithologically, the study area includes two main groups: sedimentary rocks and alluvial deposits while geomorphologically this catchment consists again of two landscape: hilland and and the Someş valley. The soils of Apahida area were studied using the geopedologic approach and were classified according to the Romanian Soil Taxonomy System (2000). Since soil surveys are based on all of the characteristics of soils that influence their use and management, interpretations are needed for each of the many uses. Among these interpretations, the grouping of soils into capability units, subclasses, and classes is one of the most important. This grouping serves as an introduction of the soil map to farmers and other land users developing conservation plans. Land suitability evaluation for different land use types was determined using a romanian software based on ALES software. To obtain physical land suitability class of map units, severity level decision trees and physical suitability subclass decision trees were established, leading finally to physical suitability subclass. The main problem of the Apahida area ist the mismanagement of the agricultural systems, that is, sloping area plowed to the slope direction, overgrazing due to shortage period of feed of animals, and also the problem of the non- cultivated lands.

Keywords: Apahida area, soil properties, land evaluation, soil quality

52

CONSIDERAŢII ASUPRA CERNOZIOMURILOR DE LA LOVRIN

M. MIHALACHE1), S. UDRESCU1), M. MUŞAT1), GH. GÂŢĂ2), VALENTINA COTEŢ2)

1) Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară – Bucureşti, 2) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie - Bucureşti

Cele şase soluri de la Lovrin au evoluat pe depozite stratificate cu orizonturi cu textură de la lut-argilos la nisip. Toate solurile au un orizont A cu peste 1,23% humus, peste 70% grad de saturaţie în baze dar trei dintre ele au evoluat pe depozite cu textură lut-nisiposă la suprafaţă nu are culorile de diagnostic ale unui orizont molic.

La solurile de la Lovrin nu apare o translocare a argilei cu formarea unui orizont B.Pe un grafic material organic-argilă toate punctele din orizontul arat al cernoziomurilor din Câmpia Banatului

inclusiv cele şase probe de la Lovrin se aşază strâns (R=0,73***) pe o singură curbă de putere ceea ce permite ca toate solurile de la Lovrin să fie considerate cernoziomuri.

CARACTERISTICI MICROMORFOLOGICE ALE MIGRĂRII PLASMEI ÎNTR-UN SOL AFECTAT DE EROZIUNE

DANIELA RĂDUCU, V. MORĂRESCU


Eroziune solului este un proces care afectează zone importante din ţară şi are efecte negative nu numai supra terenurilor arabile dar şi asupra celor ocupate de fâneţe.

În vederea cercetării aspectelor legate de mecanismele intime ale proceselor care se desfăşoară în aceste zone, studiul s-a concentrat pe analizarea a două profile de sol din Bazinul Hidrografic Valea Oarzei localizat în zona colinară a judeţului Buzău, zonă foarte afectată de procese de eroziune. Cele două profile de sol sunt: unul (P 1) localizat în jumătatea inferioară a unui versant convex cu expoziţie vestică, semi-însorită; solul este rendzină tipică, iar folosinţa este fâneaţă; iar altul (P2) este situat aproape de baza unui versant convex cu expoziţie sud-estică; solul este cernoziom tipic cumulic, iar folosinţa arabil.

Lucrarea are ca obiectiv principal studiul migrării plasmei în solurile afectate de eroziune şi evidenţierea aspectelor microscopice legate de dinamica şi evoluţia acesteia, în vederea fundamentării unor măsuri de prevenire a pierderii fertilităţii solurilor şi degradarea terenurilor situate pe pante, expuse proceselor eroziunii de suprafaţă.

Rezultatele analizei micromorfologice au pus în evidenţă faptul că plasma are un grad ridicat de instabilitate şi este uşor mobilizată şi tranlocată atât de apa de şiroire cât şi de cea de infiltraţie. Primul pas al degradării structurii îl constituie crusta care se formează în urma desfacerii elementelor structurale fie sub impactul picăturilor de ploaie fie în urma umectării rapide a agregatelor. Destrucţia elementelor sturcturale este urmată de separarea plasmei de scheletul solului şi migrarea acesteia: 1) în profunzime (în prima parte a ploii), unde apare sub formă de punţi şi pelicule plasmice constituite din argilă-materie organic±Fe şi 2) pe pantă cu apa de şiroide (în a doua jumătate a ploii, după sigilarea suprafeţei solului şi formarea crustei).

O altă cale de scădere a hidrostabilităţii elementelor structurale o constituie migrarea plansmei din matricea solului (prin procesul de eluviere, proces specific zonei) cu formarea de pelicule argilo-humice±ferice) relativ rare. În profilul situat la baza pantei şi îngroşat de materialul coluvionat de pe pantă, peliculele iluviale argilo±ferice - slab humice sunt foarte frecvente. În acest material sunt prezente şi numeroase pelicule depuse de circulaţia laterală a soluţiei solului.

Concluzia principală care se desprinde din studiul efectuat este aceea că nu numai agresivitatea ploii din zonă are efectul major asupra eroziunii de suprafaţă ci mobilitatea foarte mare a plasmei indusă de o cantitate foarte mică de humus de tip mull calcic şi implicit de prezenţa unei vegetaţii sărăcăcioasă ca număr şi tip de specii care să poată furniţa un tip de humus de calitate şi care să protejeze suprafaţa terenului impotriva procesului de crustificare şi de eroziune de suprafaţă.

Cuvinte cheie: soil erosion, plasma migration

53

APLICAŢII ALE ANALIZEI DE IMAGINE ÎN STUDIUL POROZITĂŢII SOLULUI ÎN VEDEREA ELABORĂRII UNOR RECOMANDĂRI DE CONSERVARE ŞI AMELIORARE A STRUCTURII

SOLURILOR AGRICOLE. I. POROZITATEA TOTALĂ

DANIELA RĂDUCU1), NADIA VIGNOZZI2), MARCELLO PAGLIAI2), ROXANA ENACHE1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Istituto per lo Studio e la Difesa de Suolo – Firenze, Italy.

Cultivarea intensivă a solurilor conduce, în timp, la degradarea structurii şi implicit a tuturor proprietăţilor fizice ale solului. Pentru a evalua impactul puternic pe care îl au tehnologiile agricole asupra solului este din ce în ce mai frecvent folosită analiza de imagine pe secţiuni subţiri de sol (efectuate din probe de sol recoltate în aşezare naturală).

Obiectivul acestui studiu este de a analiza, pe baza datelor obţinute cu ajutoul analizei de imagine a porozităţii totale, impactul pe care îl au diferitele tehnologii agricole asupra formării şi dezvoltării orizontului Aph (cel mai tasat orizont dintre cele afectate de lucrările agricole).

Datele obţinute pun în evidenţă faptul că porozitatea totală a fost puternic influenţată de lucrările agricole, în orizontul în care tasarea este maximă (orizontul Aph), înregistrându-se diferenţe clare între lucrările aplicate: în parcela arată valoarea porozităţii este 0,13 m2m-2, solul fiind moderat compact; în cea lucrată cu cizelul valoarea porozităţii totale este 0,11 m2m-2, solul fiind practic la limită, între compact şi moderat poros; în cazul lucrării cu discul, porozitatea totală este foarte mică (0,13 m2m-2) având valori de două ori mai mici comparativ cu toate celelalte parcele; la nelucrat, porozitatea totală este ceva mai mare faţă de celelalte parcele (0,16 m2m-2), dar nu suficient pentru un sol cu putere mare de refacere a structurii aşa cum este cernoziomul.

Concluzia generală care rezultă din acest studiu este aceea căci, chiar în condiţiile unui sol cu putere mare de refacere a stării structurale şi porozităţii, distrugerea structurii şi formarea unui orizont Aph profund sunt procese practic ireversibile şi au repercursiuni de lungă durată asupra circulaţiei soluţiei solului şi schimbului de aer între sol şi atmosferă şi de aici asupra tuturor caracteristricilor solului. Aceste aspecte negative atrag modificări biologice şi biochimice în sol şi influenţează compoziţia sinuziei de lumbricide, de organisme şi microorganisme ale solului, factorul biologic fiind cel mai eficient şi mai activ factor care construieşte arhitectonica solului (structura şi prozitatea) în folosul lor dar şi al plantelor de cultură. De aceea a devenit imperios necesar studiul în terenurile agricole a acestor orizonturi tasate şi stabilirea tehnologiilor adecvate şi reconsiderării aspectelor legate de adâncimea de lucrare a solului.

Cuvinte cheie: image analysis; soil porosity; soil compaction.

APLICAŢII ALE ANALIZEI DE IMAGINE ÎN STUDIUL POROZITĂŢII SOLULUI ÎN VEDEREA ELABORĂRII UNOR RECOMANDĂRI DE CONSERVARE ŞI AMELIORARE A STRUCTURII SOLURILOR AGRICOLE. II. POROZITATEA CUANTIFICATĂ DUPĂ FORMĂ ŞI MĂRIME

DANIELA RĂDUCU1), NADIA VIGNOZZI2), MARCELLO PAGLIAI2), ROXANA ENACHE1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Istituto per lo Studio e la Difesa de Suolo – Firenze, Italy.

Obiectivul acestui studiu a fost acela de a studia influenţa diferitelor tehnologii agricole asupra porozităţii solului, folosind analiza de imagine cu ajutorul căreia pot fi cuantificaţi porii după forma şi dimensiunea lor. Studiul a fost efectuat asupra orizontului Aph (cel mai tasat orizont dintre cele afectate de lucrările agricole).

Analiza de imagine s-a dovedit a fi foarte utilă în cuantificarea porilor (în raport cu forma şi mărimea lor) precum şi în studiul evoluţiei stucturii solului sub impactul diferitelor tehnologii agricole.

Datele obţinute cu ajutorul analizei de imagine au pus în evidenţă faptul că porii de stocare sau de înmagazinare a apei cu diametrul echivalent cuprins între 0.5 - 50 µm sunt predominant pori alungiţi, de fisurare, cu cele mai mari valori înregistrate în variantele cizel şi arat urmate, în oridine descrescătoare, de disc şi nelucrat.

Porii de transmisie cu diametru echivalent 50 - 500 µm sunt pori importanţi pentru relaţia sol-apă-aer-plantă. Datele obţinute în urma cuantificării acestor pori arată clar faptul că cele mai mari valori se înregistrează în parcelele arat, cizel şi nelucrat, în timp ce la disc valorile sunt foarte mici. În ceea ce priveşte forma lor, predomină fisurile (fizico-mecanice), porii circulari (generaţi de activitatea biologică) şi cei cu diferite forme (care rezultă din închiderea porilor circulari sau canalelor de faună) sunt foarte slab reprezentaţi.

Porii cu diametru echivalent > 500 µm, conform studiului micromorfologic şi analizei de imagine, de tuopul fisurilor (generate de procesele fizico-mecanice ale solului) au valori foarte mici, în timp ce porii circulari şi cei cu diferite forme sunt predominanţi. Valorile cele mai mari ale acestor pori au fost înregistrate în variantele nelucrată, iar cele mai mici în varinatele disc şi cizel. La arat valorile sunt extrem de mici.

54

Datele de producţie au fost selectate astfel încât să fie analizat un an foarte ploios şi un an foarte secetos. Corelaţia făcută între aceste date şi cele obţinute cu ajutorul analizei de imagine evidenţiază faptul că: în anii foarte ploioşi, ani în care porozitatea este mică (porii fiind plini cu apă în marea lor majoritate) cele mai bune rezultate se înregistrează în parcela arată, între producţiile din celelalte parcele nefiind diferenţe semnificative; în anii secetoşi, datele de producţie înregistrează valori mari în parcela discuită în care porozitatea are valoarea cea mai mică. În această situaţie, efectul compactării a fost pozitiv deoarece, reţinerea unei cantităţi ceva mai mari de apă a fost vitală în condiţii de secetă extremă.

Cuvinte cheie: image analysis; soil porosity; soil compaction, maiz yield.

HARTA SOLURILOR DOBROGEI LA SC. 1: 200.000 – ACTUALIZATĂ ÎN SISTEMUL ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR (SRTS) ŞI BAZA MONDIALĂ DE REFERINŢĂ PENTRU RESURSELE DE

SOL (WRB-SR)

I. MUNTEANU, N. FLOREA, DANIELA RĂDUCU

Insitutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti

Creşterea continuă a informaţiei privind pedosfera atrage după sine actualizarea – îmbunătăţirea periodică a sistemelor de taxonomie (clasificare) a solurilor. Această dinamică implică inerent şi actualizarea corespunzătoare a hărţilor pre-existente de soluri, operaţie deloc simplă dacă se are în vedere faptul că vechile concepte nu se regăsesc întotdeauna integral în cele nou apărute sau pur şi simplu au dispărut fiind anulate sau redistribuite la alte entităţi. În astfel de cazuri harta necesită să fie reorganizată – refăcută conform principiilor şi criteriilor introduse de noul sistem de taxonomie (clasificare). Lucrarea da faţă reprezintă un experiment de actualizare, la nivelul legendei, a hărţii de soluri a Dobrogei la sc. 1:200.000, corespunzător cu unităţile taxonomice prevăzute în SRTS şi WRB-SR.

Dintre problemele care au trebuit rezolvate se menţionează transferul solurilor cenuşii la faeziomuri, integrarea rendzinelor şi litosolurilor la leptosoluri (în cazul WRB-SR), echivalarea solurilor bălane cu kastanoziomurile ş.a.

REGIUNILE ŞI UNITĂŢILE PEDOFIZIOGRAFICE ALE DOBROGEI

N. FLOREA, I. MUNTEANU, DANIELA RĂDUCU


Dobrogea “continentală” reprezintă un vechi teritoriu cu condiţii specifice influenţate de situarea lui între Dunăre şi Marea Neagră.

În funcţie de condiţiile de climă, vegetaţie, relief, geologie şi soluri au fost separate 3 regiuni de soluri şi 8 unităţi pedofiziografice (pedodistricte) ale căror succinte caracteristici sunt prezentate sub formă de tabel legendă.

Fiecare pedodistrict este materializat în teritoriu prin sectoare de pedodistrict nominalizate (prin denumiri geografice). De regulă microzonele pedogeoclimatice sunt incluse în aceste sectoare.

Întregul teritoriu aparţine terrazonei termale cu soluri cu regim de temperatură mesic spre hipermesic, parţial cu influenţe maritime. Prima regiune se încadrează în pedodomeniul neted la vălurit al cernisolurilor, iar celelalte două regiuni în pedodomeniul vălurit al luvisolurilor.

STUDIUL DISTRIBUŢIEI Fe ŞI Al IN SITU PE SECŢIUNI SUBŢIRI DE SOL

DANIELA MIHALACHE, DANIELA RĂDUCU


Studiile privind distribuţia Fe şi Al în unele soluri este majoră atât în determinarea caracteristicilor fizico-chimice şi de fertilitate cât şi în încadrarea lor taxonomică. Pentru efectuarea analizelor chimice curente se recoltează probe medii de sol care nu păstrează aşezarea naturală a solului, aceasta fiind deranjată în timpul recoltării şi pregătirii probelor pentru analiză. De asemenea, fragmentele de rocă şi resturile vegetale (ambele surse importante de aprovizionare a solului cu Fe şi Al) sunt îndepărtate din probe.

Probele micromorflogice însă (şi respectiv secţiunile subţiri de sol efectuate din acestea), păstrează aşezarea naturală (nederanjată) a solului. Studiul micromorfologic şi analizele chimice calitative efectuate pe secţiunile subţiri de sol pot pune în evidenţă localizarea spaţială şi distribuţia constituenţilor minerali şi organici ai solului, precum şi localizarea unor elemente chimice.

55

Lucrarea a avut ca obiectiv principal studiul colorimetric al Fe şi Al în vederea studierii modului lor de distribuţie în cadrul matricei diferitelor tipuri de sol. Pentru aceasta, secţiunile subţiri neacoperite cu lamele de protecţie au fost tratate: pentru Fe cu ferocianură de potasiu 5% timp de 5 min. şi apoi cu acid clorhidric 1N timp de 30 secunde; iar pentru Al cu soluţie 0,01% de etanol amoniacal şi alizarin timp de 4 minute după care secţiunea a fost spălată cu acid acetic diluat.

Rezultatele cercetărilor experimentale au pus în evidenţă faptul că în secţiunile subţiri din solurile din seria podzolirii humico-feriiluviale, după tratarea cu ferocianură de potasiu au apărut zone albastre atât pe resturile vegetale cât şi în fragmentele de rocă. Aceste aspecte evidenţiază faptul că fierul rezultat din descompunere, la fel şi fierul din cortexul numeroaselor resturi vegtale este fier liber. În solurile formate pe argile rezultate din alterarea bauxitelor fierul liber să găseşte în cantitate insignifiantă, fiind prezent doar în unele granule minerale de schelet foarte alterate (de dimensiunea prafului).

În secţiunile tratate cu alizarin, au apărut zone roşii strălucitoare pe unele resturi vegetale; roşu-roz pal în fragmentele de rocă în zonele cu argilă sau cu paiete de sericit rezultate din alterare; precum şi în matricea solului. În zonele puternic alterate din fragmentele de rocă (parţial argilizate) Al apare alături de fierul liber. În unele soluri (prespodosoluri şi spodosoluri) Al este prezent fie dispersat în matricea solului, fie concentrat local în anumite zone. Tot în aceste soluri Al este prezent şi în cortexul unor resturi vegetale lemnoase.

Key words: analize chimice calitative, distribuţia Fe liber, distribuţia aluminiului.

TEMA 2. FIZICA, CHIMIA ŞI MINERALOGIA SOLULUI

CHARACTERIZATION OF STRUCTURE STATE OF TEHNOGENIC SOILS FROM CĂPUŞ, CLUJ COUNTY, 25 YEARS AFTER STARTING CULTIVATION

GH. BLAGA, M. DUMITRU, DOINA CLAPA, I. PĂCURAR, LAURA PAULETTE, A. CLAPA, T. LECHINŢAN, LUCIA BLAGA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară – Cluj-Napoca

The paper analyses the results obtained by cultivation of a large assortment of grass and legumes: Bromus erectus; Dactylis glomerata; Lolium perene; Phleum pratense; Medicago sativa; Onobrychis viciifolia; Trifolium repens; Trifolium pratense as a mixture of 50 % grass and 50 % legumes, with a view to improve the structure of waste dump material resulted from surface exploitation of Căpuş zone, Cluj district.

The dates presented show that from quantitative point of view all the mine cultures have a positive effect on the structure of waste dump material.

From the qualitative point of view the best structure is achieved by Onobrychis viciifolia in all the three depths (0 – 10 cm, 10 – 20 cm, 30 – 40 cm) wich achives also a great production of green fodder, too.

Trifolium repens and Trifolium pratense achive a satisfactory and uniform structure in three depths, too.

PROCESE FIZICO-CHIMICE LA SOLUL BRUN ARGILOILUVIAL MOLIC DE LA SÂNANDREI (TIMIŞ)

GH. GÂŢĂ1), S. UDRESCU2), M. MIHALACHE2), L. ILIE2) 1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină

Veterinară – Bucureşti

Solul de la Sânandrei a evoluat pe un depozit parental cu şase strate. Orizontul A este un orizont molic cu o distribuţie discordantă a sescvioxizilor liberi. Nici determinările fizico-chimice şi nici cele micromorfologice nu arată o translocare semnificativă a argilei. Deplasarea sescvioxizilor pare să fie limitată la adâncimea de 50 cm.

Datele analitice arată că solul ar fi mai degrabă un cernoziom cambic decât un sol brun argiloiluvial molic sau un cernoziom argiloiluvial.

56

PROPRIETĂŢI FIZICO-MECANICE ALE UNOR TIPURI DE SOL REPREZENTATIVE DIN ROMÂNIA

SORINA DUMITRU, IRINA CALCIU, ROXANA ENACHE, OLGA GAŢE


Dezvoltarea intensivă a agriculturii a presupus utilizarea unor noi hibrizi şi soiuri performante de plante, a unor produse agrochimice mult mai eficiente pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, un grad mai ridicat de fertilizare, aplicarea irigaţiei şi nu în ultimul rând creşterea gradului de mecanizare, adică creşterea numărului de lucrări agricole, deci efectuarea mai multor treceri la suprafaţa solului. Progresele tehnice realizate în domeniul mecanizării au determinat creşterea masei maşinilor agricole utilizate, deci a presiunii exercitate la suprafaţa solului în timpul efectuării lucrărilor agricole. Sistemele intensive de lucrare a solului, pe lângă consecinţele pozitive imediate au condus la apariţia, în timp, a unor procese negative de degradare mai ales a stării fizice a solului. Alegerea momentului optim de lucrabilitate şi traficabilitate a solului, ca şi a presiunii exercitate de către maşinile agricole la suprafaţa acestuia depind de o multitudine de factori cum ar fi: compoziţia granulometrică, conţinutul de apă şi caracteristicile mecanice ale solului. Studii şi cercetări asupra caracteristicilor mecanice (coeziune, unghi de frecare internă, rezistenţă la forfecare) ale solurilor au fost realizate într-o mai mică măsură în ţara noastră. Lucrarea de faţă prezintă, câteva rezultate obţinute în urma determinărilor efectuate, utilizând o metodologie germană, privind proprietăţile mecanice ale unor tipuri reprezentative de sol din România.

STUDIU MINERALOGIC AL UNUI ANDOSOL TIPIC DIN MUNŢII BÂRGĂULUI (CARPAŢII ORIENTALI)

CLAUDIA CODARCEA1), DANIELA RĂDUCU2)

1) Universitatea Bucureşti – Facultatea de Geografie, 2) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti

Lucrarea are ca obiectiv studiul mineralogic al unui andosol tipic (Haplic Andosol - FAO) din zona Piatra Fântanele, Munţii Bârgăului, format pe materiale parentale constituite din roci andezitice şi produsele lor de alterare.

Andosolurile reprezintă soluri negre, bogate în produse minerale amorfe sau criptocristaline, asociate cu acizi humici, dezvoltate pe roci vulcanice, bogate în minerale uşor alterabile (augite). Aceste soluri apar pe suprafeţe cu condiţii climatice variabile în regiunile cu activitate vulcanica, în diverse condiţii de relief şi vegetaţie (frecvent forestieră). Solul din profilul studiat, s-a format pe un versant de glacis acumulativ, situat la baza unui abrupt de alimentare cu andezite

Din probele recoltate din fiecare orizot pedogenetic au fost efectuate secţiuni subţiri de sol care au fost studiate cu ajutorul microscopului optic polarizant (în lumină polatizată şi reflectată), iar din zonele bogate în oxizi de fier (limonit, magnetit sau titanomagnetit) au fost efectuate şi şlifuri (studiate în lumina reflectată).

Caracteristica solului este redată de prezenţa a numeroase fragmente andezitice, iar analizele microscopice au evidenţiat în cadrul acestor fragmente incluse în sol prezenţa unei mase fundamentale microlitice, parţial criptocristalină sau chiar doleritică, cu fenocristale de feldspaţi maclaţi unii polisintetic, alţii Karlsbad, fenocristale de augit în facies bazal maclate şi zonate, feţe monoclinale de hipresten, lamele de biotit (foarte rar hornblendă), cu sau fară clinohipersten şi fragmente de granaţi. În funcţie de predominanţa unuia sau altuia din mineralele componente s-a definit şi tipul de rocăa andezitică.

Produsele de alterare sunt reprezentate prin pelicule şi plaje de minerale argilosilicitoase, sau argilosilicioase impregnate cu pulberi de oxizi. Procesele de alterare se desfăşoară în tot profilul de sol, intensitatea cea mai mare fiind înregostrată în orizonturile Aou2 şi Bv, în care are loc cea mai puternică alterare in situ, aspect specific orizonturilor cambice. Alterările sunt de tip pelicular in cazul fragmentelor de andezite şi predominant de tip reticular în cazul unora dintre minerale.

Cuvinte cheie: Andosol, andezite, alterare.

57

INFLUENŢA PAJIŞTILOR TEMPORARE ASUPRA UNOR PROPRIETĂŢI FIZICE ŞI HIDROFIZICE ALE SOLULUI

IRINA ŢĂRĂU1), D. ŢĂRĂU2), I. BORZA3)

1) O. S. P. A. Timişoara, 2) O. S. P. A. Arad, 3) USAMV Timişoara

Problematica abordată în această lucrare se referă la rolul leguminoaselor perene în amestec cu gramineele perene în ameliorarea solului, care pe lângă aprovizionarea solului cu azot fixat pe cale simbiotică contribuie la îmbunătăţirea caracteristicilor fizice şi hidrofizice ale acestuia.

Rezultatele obţinute în perioada 1990 – 1994, pe un sol brun eumezobazic (eutricambosol batigleic), situat în interfluviul Bega-Timiş, scot în evidenţă necesitatea extinderii în cultură a acestor amestecuri care se impun atât prin siguranţa şi calitatea recoltelor pe care le realizează cât şi prin efectul lor ameliorator a fertilităţii solului.

Cuvinte cheie: amestec, furajer, sol, fertilitate.

CERCETĂRI PRIVIND STABILIREA SISTEMULUI DE ÎNTREŢINERE A SOLULUI CU PROPRIETĂŢI NEFAVORABILE ÎN FUNCŢIE DE CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE , SISTEMUL DE AMENAJARE ŞI DE

CULTURĂ A POMILOR

I. CALINOVICI, S. CHIŞ

Universitatea “Aurel Vlaicu” – Arad

Cercetările au fost efectuate într-o plantaţie de vişin cu soiul Ilva, altoit pe portaltoi franc, în cadrul bazinului pomicol Lipova. Plantarea pomilor s-a făcut în benzi cu alei de traffic tehnologic, iar intervalele dintre rânduri s-au menţinut înierbate cu Lolium perene, rândurile de pomi fiind perpendiculare pe benzile cu alei de traffic tehnologic, având direcţia în sensul pantei. Tipul de sol este antropic, rezultat din brun luvic, pseudogleizat moderat, incipient erodat, cu slabe caractere vertice, format pe luturi argiloase. Factorii studiaţi au fost fertilizarea organică la plantare şi sistemul de întreţinere a solului pe rândul de pomi.

În cazul fertilizării organice la plantarecu 80 t/ha gunoi de grajd s-a înregistrat o creştere a suprafeţei secţiunii transversale a trunchiului cu 33,47%, a lungimii lăstarilor pe pom cu 37,8%, iar a producţiei de fructe cu 12,12%, faţă de varianta fertilizată cu 40 t/ha gunoi de grajd.

Mulcirea pe rândul de pomi a determinat o creştere a secţiunii transversale a trunchiului cu 50,42%, a creşterii lăstarilor pe pom cu 16,23%, iar a producţiei de fructecu 7,92%, faţă de ogorul negru.

AMELIORAREA SOLURILOR DEGRADATE DIN SERA COPOU IAŞI PRIN MĂSURI HIDROAMELIORATIVE ŞI HIDROTEHNICE

G. JITĂREANU, F. FILIPOV, O. TOMIŢĂ

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” – Iaşi

Tehnologiile intensive de cultivare a plantelor în sere, folosirea unor doze mari de îngrăşăminte organice, aplicarea unor norme de irigaţie supradimensionate şi menţinerea la o stare de umiditate ridicată mai ales în condiţiile unui drenaj defectuos favorizează degradarea însuşirilor fizice şi chimice ale solurilor din sere.

După 20 de ani de exploatare intensivă a solurilor din sera Copou Iaşi, la adâncimea de 40–50 cm s-a format un strat impermeabil, cu împachetare mai densă care a favorizat manifestarea excesului de umiditate şi acumularea sărurilor uşor solubile.

Pentru ameliorarea însuşirilor de fertilitate a acestor soluri s-au elaborat unele măsuri hidroameliorative şi agrotehnice precum mărimea suprafeţei de recepţie a tuburilor din material plastic, înălţarea prismului filtrant, cultivarea plantelor în benzi şi îndepărtarea stratului de sol salinizat pe o grosime de 2-3 cm de pe taluzul rigolelor.

În urma aplicării acestor măsuri s-au obţinut rezultate bune de producţie la cultura de castraveţi, plante slab tolerente la salinitate.

58

TEMA 3. SCHIMBĂRILE CLIMATICE, SECETA, DEŞERTIFICAREA, DEGRADAREA SOLURILOR.

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PROCESE DE DEGRADARE A SOLURILOR DIN INCINTA AMENAJATĂ PENTRU OREZĂRIE “CĂLĂRAŞI-RÂUL”

I. NICHERSU, M. MIERLĂ

Institutul Naţioanal de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării – Tulcea

Reacţia solului, după îndiguire, s-a păstrat slab alcalină-moderat alcalină ceea ce ne indică faptul că terenul respectiv are o reacţie slab bazică nativă.

Schimbarea regimului aero-hidric spre echilibrarea lui a determinat modificarea unor însuşiri ale solului şi accentuarea intensităţii de evoluţie a lui. Aşadar are loc o mineralizare a materiei organice cu o intensitate mai mare. Evoluţia solurilor din incinta studiată este spre clasa Cernisoluri.

Datorită faptului că zona studiată nu mai este inundată frecvent şi astfel sărurile nu mai sunt spălate are loc o uşoară concentrare a lor până la valori medii în unele orizonturi. Totuşi, intensitatea salinizării este încetinită de prezenţa CaCO3 în concentraţii bune şi chiar foarte mari pe alocuri.

Odată cu utilizarea intensivă agricolă a terenului au apărut o serie de modificări fizice ale solului, cel mai intens fiind tasarea solului, fapt dovedit atât în profilul solului pe diferite adâncimi cât şi prin metoda hipsometrică înainte şi după îndiguire. În funcţie de nivelul la care apare, se poate clasifica în tasare superficială şi în profunzime. Lucrările agricole efectuate cu utilaje speciale sunt răspunzătoare în mare parte de această tasare, dar şi concentraţiei mineralelor argiloase datorate lipsei apei. Aceste tasări sunt evidenţiate prin acumularea unor matale grele în straturile unde tasarea e mai accentuată, dar şi prin profilele hipsometrice, ştiindu-se de alfel faptul că metalele au o mobilitate scăzută.

De asemenea, datorită folosirii excedentare a pesticidelor şi datorită unui aport freatic se observă o contaminare cu efecte negative pentru mediu, în viitor.

MODIFICĂRI ALE SOLURILOR DIN COMPLEXUL HIDROAMELIORATIV RAZIM – SINOE

EUGENIA CIOACĂ1), N. GRUMEZA 2)

1) Institutul Naţioanal de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării – Tulcea, 2) Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Irigaţii şi Drenaje, Băneasa-Giurgiu

Lucrarea prezintă modificările solurilor din amenajările hidroameliorative din Dobrogea de Nord, situate în zona de terasă limitrofă complexului de lacuri Razim-Sinoie.

Aceste amenajări, extinse pe o suprafaţă de 120.000 ha, sunt constituite din saşe sisteme de irigaţii cu funcţionare independentă, construite în perioada 1971 – 1975.

Complexul de lacuri Razim-Sinoie este o sursă de apă pentru irigaţii în această zonă.Din punct de vedere al analizei modificărilor produse în soluri, sunt prezentate următoarele aspecte:- starea solurilor anterior introducerii irigaţiilor;- starea actuală a solurilor;- gradul de deplasare de la starea iniţială la cea actuală, în condiţii de exploatare a sistemelor de irigaţii.

IMPACTUL INTERVENŢIILOR ANTROPICE ASUPRA CONDIŢIILOR NATURALE, DE SOLURI ŞI DE MEDIU DIN INCINTA LATINU-VĂDENI-BRĂILA, JUDEŢUL BRĂILA

V. SURĂIANU, N. CRĂCIUN, I. VIŞINESCU, I. IONIŢĂ

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă – Brăila

Perimetrul Latinu-Vădeni-Brăila, judeţul Brăila ocupă o suprafaţă de cca. 30.000 ha şi reprezintă un teritoriu din cele mai noi şi aproape cele mai joase din ţara noastră cu excepţia Deltei Dunării.

În acest perimetru cuprins între Câmpul Brăilei de Sud, Dunărea la Est, Siretul la Nord şi Buzăul la Vest şi Nord-Vest, procesele naturale de stabilizare a teritoriului nu sunt încă încheiate. S-au întreprins importante lucrări de îndiguire, desecare, drenaj şi irigaţii, care au modificat în mod esenţial regimul hidric al solurilor şi al teritoriului în ansamblu, generând procese noi sau amplificându-le pe cele existente înainte de efectuarea lucrărilor hidrotehnice şi a celor de îmbunătăţiri funciare.

59

Înainte de intervenţiile antropice, teritoriul era supus aproape anual la inundaţii persistente sau de scurtă durată, a avut un regim parţial sau total submers, avea terenuri fertile pentru folosinţe naturale, păşuni, păduri, bălţi pentru peşte.

Prin realizarea lucrărilor de îndiguire, desecare, drenaj, irigaţie, regimul folosinţelor s-a modificat fundamental în favoarea agriculturii. Astfel, s-a ajuns practic la o stabilizare a noului regim al folosinţelor, în care agricolul este aproape în totalitate arabil.

Cuvinte cheie: intervenţie antropică, îndiguire, desecare, drenaj, irigare.

REPORTS AND RESEARCHES CONCERNING THE SIZE OF WIND EROSION (EOLIAN) PHENOMENOM ON SANDS AND SANDY SOILS IN THE LEFT OF RIVER JIU

T. ŞOIMU

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri - Dăbuleni

Eolian erosion phenomenon is frequently present in the sands and sandy soils area from southern Oltenia, especially during spring - to begining of summer periods. Main factor which favours eolian erosion is the wind, characterized by speeds more than 5 m/s and high frequency (20,5%). In addition, small quantity of reifall, high values of PET, dry climate and brought contribute to development of eolian erosion.

Climatical aggressivity indices concerning wind erosion phenomenon in sands and sandy soils zone from the left of river Jiu, determined by main climatical conditions as multiannuals values (frequency and wind speed, evapotranspiration, rainfall, temperature) namely C = 161 (Riquier J., 1979), Iace = 21,5 (Şoimu T., 2002), Ic = 76 (Moţoc M., 1970), respectively, characterizes studied zone as being exposed ''very strong'' to this phenomenon, in the case of first indices and medium to maximum in the third index.

For a complete characterization concerning these indices, was necessary a erosion phenomenon size, in sandy soils condition, permanent exposed. The size making instantaneons and during long time determines main damages of the soil, in our case 39,7 t/ha/year, including studied zone, after RISSA in the class with the biggest erosion danger for arable lands unimproved against wind erosion.

TENDINŢA CLIMATICĂ ŞI CONDIŢIILE DE CONTINENTALIZAREÎN VESTUL CENTRAL AL ROMÂNIEI

F. VANC., M. DUMA, M. VASILOIU, ANTIŢA VANC., C. POPI-MORODAN

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Vini-Viticolă - Miniş

Problema modificărilor parametrilor meteorologici şi a tendinţei climatice preocupă pe o seamă de cercetători din domeniu. Accentuarea continentalizării în zona vest centrală a ţării şi accentuarea fenomenelor de secetă se repercutează mai ales asupra speciilor arboricole dar şi asupra culturilor anuale.

Dacă avem în vedere calendarul heliotermic-precesional al lui I. C. Drăgan (1976) anumite indicii confirmă previziunile pe lungă durată a acestuia.

In acelaşi timp, dacă avem în vedere încălzirea atmosferică excesivă, putem confirma problema efectului de seră şi acumulările energetice la nivelul atmosferei în defavoarea suprafeţei subiacente.

Acumulările materiale în particule şi gaze la nivel atmosferic, modifică balanţa energetică la nivelul solului, cu consecinţe la care nici nu ne asteptăm, determinând printre altele şi o evaporaţie internă a apei de pe suprafaţa terestrâ şi încălzirea excesivă, mai ales în zonele depresionare, din lipsa schimbului maselor de aer încălzite datorită însolierii.

Chiar dacă nu putem discuta încă de schimbări la nivel global, zonal se poate pune problema modificărilor sensibile ale factorilor meteorologici. Bineînţeles, factorii cosmici, aşa cum ar fi activitatea solară alături de durata de strălucire a soarelui îşi poate spune cuvântul, chiar dacă constatăm o uşoară reducere a fracţiei de insolaţie.

Dacă avem în vedere ideea Schodringer „totul este energie şi materie", ecosistemele şi de fapt întreaga viaţă de pe pământ îşi are originea în energia de origine cosmică - energia solară, în acelaşi timp, această energie poate avea şi consecinţe nefavorabile, determinând printre altele şi evaporaţia internă, producând desechilibre hidrice cu consecinţe foarte grave de multe ori.

Cuvinte cheie: continentalizare, calendar heliocentric – precesional energetica mediului.

60

TEMA 4. BIOLOGIA, ECOLOGIA SOLULUI ŞI A PLANTEI

EVOLUŢIA DIOXIDULUI DE CARBON ÎN SOLURILE POLUATE EXPERIMENTAL CU PETROL CA URMARE A APLICĂRII PROCEDEELOR DE REMEDIERE

M. DUMITRU, S. MATEI, GABI-MIRELA MATEI, D. M MOTELICĂ


Au fost efectuate cercetări în condiţii de câmp cu scopul evaluării influenţei măsurilor agropedo-ameliorative şi al aplicării unor procedee biologice asupra activităţii microbiene globale din solurile poluate cu petrol. Experimentul s-a desfăşurat în câmpul experimental de la SCCPT Albota pe un sol brun luvic (haplic luvisols), cu un orizont Bt prezentând caractere de pseudogleizare şi vertice în diferite grade, acesta fiind tipul predominant de sol în zonele poluate cu petrol.

Lucrarea prezintă rezultatele privind evoluţia respiraţiei solului ca o consecinţă a aplicării unor procedee de refacere a solului poluat experimental cu petrol direct în condiţii de câmp şi pe platforme.

In primul caz, procedurile de depoluare au inclus variante simple şi combinate cuprinzând amendamente cu calcar, fertilizare organică şi minerală în diferite doze, scarificare şi inoculare cu tulpini bacteriene. Cu excepţia martorului, toate variantele au fost poluate cu petrol în concentraţie de 3%.

In cel de al doilea experiment, solul poluat cu 5% şi 10% petrol, exclusiv martorul, a fost plasat pe o platformă în acelaşi mod specific proceselor de compostare şi s-au format variantele (modulele) prin adăugare de sol cu fertilizanţi organici şi minerali, progresiv, în diferite proporţii, fiecare fiind tratată succesiv cu bioinoculanţi şi aplicându-se procedee suplimentare de aerare şi oxidare.

Compararea rezultatelor prin metode de analiză statistică a relevat influenţa semnificativă (P<0,05) a aplicării în solul poluat a tratamentelor asupra proceselor microbiene. Nivelul respiraţiei solului a prezentat diferenţe semnificative între variantele experimentale. Conform testului Tukey, respiraţia solului a crescut semnificativ (P<0,01) comparativ cu martorul, în variantele amendate, fertilizate mineral şi organic când influenţa fiecărui factor a fost analizată individual. Scarificarea nu a influenţat semnificativ evoluţia parametrului microbiologic.

Efectul combinat al factorilor experimentali care au influenţat favorabil evoluţia respiraţiei solului a fost evident în varianta cu scarificare, amendată cu 6t/ha CaCO3, fertilizată organic cu 150t/ha gunoi de grajd, cu N100P100K100 şi cu inoculare.

In modulele M1 – M13 cu sol poluat cu 5% petrol, tratamentele aplicate au determinat o evoluţie specifică a respiraţiei solului. De exemplu, în cazul aplicării unui agrofond exclusiv mineral, respiraţia solului a scăzut în variantele cu procedee de aerare şi oxidare şi a crescut nesemnificativ în varianta inoculată cu tulpini bacteriene. Aplicarea fertilizării organice concomitent cu cea minerală a determinat în condiţiile experimentale, o creştere semnificativă a respiraţiei solului.

In modulele M14 – M18 cu sol poluat cu 10% petrol, cea mai ridicată valoare a respiraţiei solului s-a înregistrat la varianta cu fertilizare, aerare şi inoculare cu tulpini bacteriene.

CERCETĂRI PRIVIND BIODEGRADAREA HIDROCARBURILOR DE CĂTRE PATRU TULPINI BACTERIENE INOCULATE ÎN SOLUL POLUAT EXPERIMENTAL CU MOTORINĂ

S. MATEI, GABI-MIRELA MATEI, ADINA MOCANU

Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşt

Au fost efectuate cercetări în condiţii controlate în scopul stabilirii influenţei a 4 tulpini bacteriene selecţionate (Pseudomonas sp. tulpina T20, Bacillus cereus var. mycoides tulpina T7, Bacillus megaterium tulpina T16 si Arthrobacter sp. tulpina T21) asupra degradării hidrocarburilor din motorina adaugată experimental în concentraţii de 1%, 3% şi 5% în solul sterilizat, de tip brun roscat (chromic luvisol) de la Periş.

Analizele microbiologice au urmărit evoluţia numerelor de bacterii viabile pentru fiecare tulpină, pe durata experimentării.

Sunt prezentate rezultatele spectroscopiei în IR privind căile de biodegradare microbiană a motorinei.Tulpinile bacteriene diferă în ceea ce priveşte eficienţa lor şi strategia metabolică de uilizare a hidrocarburilor.Tulpinile de Bacillus megaterium şi Bacillus cereus var. mycoides s-au dovedit eficiente în oxidarea hidrocarburilor

şi au consumat hidrocarburi cu catene lungi, iar tulpinile de Pseudomonas sp. şi Arthrobacter sp. au fragmentat intens hidrocarburile şi au consumat cantităţi mici din cele cu catene scurte rezultate.

61

Este discutată influenţa concentraţiilor iniţiale de motorină din sol asupra procentului de degradare a hidrocarburilor de către fiecare tulpină bacteriană.

EFECTUL INOCULĂRILOR CU DIAZOTROFI ASUPRA PARAMETRILOR DE CARACTERIZARE MICROBIOLOGICĂ ŞI AGROCHIMICĂ A SOLULUI, ÎN CONDIŢIILE APLICĂRII SISTEMELOR DE

AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

GABI-MIRELA MATEI1), S. MATEI1), I. TONCEA2), R. LĂCĂTUŞU1), BEATRICE KOVACSOVICS1), NINETA RIZEA1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Institutul de Cercetare – Dezvoltare Agricolă – Fundulea

In condiţiile aplicării sistemelor de agricultură ecologică, s-au cercetat influenţele directe şi indirecte ale aplicării biopreparatelor inoculante asupra nutriţiei plantelor leguminoase cu azot atmosferic fixat simbiotic, asupra creşterii şi dezvoltării plantelor, controlului bolilor de răsărire şi a evoluţiei caracteristicilor solului, pe o perioadă de 4 ani, în experienţe organizate în câmpul experimental. Biopreparate inoculante au fost realizate pe bază de tulpini selectionate de Azospirillum brasilense tulpina SP 001 (pentru culturile de orz, floarea soarelui, porumb), de Rhizobium meliloti RM 12 (pentru cultura de lucernă) şi de Pseudomonas fluorescens - putida tulpina RR 21 (agent pentru combaterea biologică- ACB). Pe toată durata desfăşurării experimentului, solului de tip cernoziom cambic de la ICDA-Fundulea, pe care s-au organizat experientele, nu i s-au mai aplicat îngrăşăminte chimice sau pesticide. Câmpul experimental a fost divizat în parcele cu aplicare anuală a rotaţiei culturilor, o parcelă a fost lăsată ca păşune şi s-a realizat o perdea de protecţie. Au fost analizate probele de sol sub aspect microbiologic şi chimic.

Rezultatele au arătat că aplicarea inoculărilor cu biopreparate a stimulat dezvoltarea principalelor grupe taxonomice şi fiziologice de microorganisme edafice. Scăderea numărului de fungi şi creşterea numărului de bacterii la variantele cultivate şi la păşune a avut ca efect reglarea raportului bacterii/fungii, cea ce atestă influenţa benefică a practicilor de agricultură ecologică asupra echilibrului grupelor de microorganisme edafice. De asemenea, condiţiile din solul cultivat cu orz, floarea-soarelui, lucernă şi de la păşune, după inoculare, au fost favorabile creşterii numărului de microorganisme nitrificatoare comparativ cu solul martor.

Solul din varianta cultivată cu lucernă inoculată cu Rhizobium meliloti tulpina RM 12 a prezentat, comparativ cu martorul şi cu celelalte culturi, o bioacumulare mai intensă a humusului şi a substantelor nutritive, fapt care confirmă eficienţa în câmp a tulpinii respective şi o pot recomanda pentru culturile de lucernă utilizate în sistemele de agricultură ecologică.

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA APLICĂRII MULCIULUI LA SALATA CULTIVATĂ ÎN CÂMP

GABI-MIRELA MATEI1), ELENA DRĂGHICI2), RUXANDRA CIOFU2), S. CHIVULETE1), S. MATEI1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucureşti

Scopul lucrării a fost studiul influenţei mulcirii solului cu diferite materiale ca folii de polietilenă de diferite culori, folie argintie metalizată şi mraniţă asupra potenţialului productiv al salatei şi evaluarea măsurii în care această lucrare de îngrijire îmbunătăţeşte calitatea şi reduce riscul poluării cauzate de acumularea nitraţilor.

Cercetările privind mulcirea cu diferite materiale a solului cultivat cu salată (soiul MONA) au fost efectuate în câmpul didactic experimental al Catedrei de Legumicultura a USAMV-Bucureşti.

Mulcirea s-a dovedit benefică pentru structura şi proprietăţile chimice ale solului şi a determinat creşterea temperaturii în sol. In variantele mulcite, recolta a fost superioară celei realizate la martorul nemulcit.

Plantele de salată au acumulat în frunze cantităţi mari de substanţe solubile, iar conţinutul de nitraţi a scăzut semnificativ.

Din punct de vedere microbiologic, mulcirea solului a determinat schimbări importante în ceea ce priveşte compoziţia şi numărul speciilor atât la comunităţile fungice cât şi bacteriene, crescând rezistenţa rădăcinilor de salată la fitopatogenii cu origine în sol.

62

INTERPRETAREA ECOLOGICĂ A SOLULUI ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC GLOBAL ÎN ECOSISTEME PRATICOLE SITUATE PE TERENURI DEGRADATE DIN PODIŞUL BÂRLADULUI

L. BIREESCU1), GH. LUPAŞCU2), IULIANA BREABĂN2)

1) Institutul de Cercetări Biologice – Iaşi, 2) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” - Iaşi

Cercetările s-au desfăşurat în cadrul unui Program Naţional referitor la studii ecologice (sol, climă, relief, vegetaţie) în vederea identificării şi evaluării, care determină degradarea terenurilor.

Prezenta lucrare abordează un studiu ecopedologic în ecosisteme praticole situate pe terenuri degradate din Colinele Tutovei, evidenţiind o "constelaţie" de 20 de factori şi determinanţi ecologici, zonali şi locali. De asemenea, abordăm şi un studiu referitor la evaluarea impactului ecologic global.

STUDIUL INFLUENŢEI PESTICIDELOR APLICATE ÎN LIVEZILE INTENSIVE DE MĂR ALE FERMEI POMICOLE MIROSLAVA-IAŞI ASUPRA POTENŢIALULUI VITAL AL SOLULUI

GEANINA BIREESCU

Institutul de Cercetări Biologice – Iaşi

Pesticidele, odată ajunse în sol, pe lângă efectul lor asupra bolilor, dâunătorilor şi buruienilor îşi extind acţiunea şi asupra microorganismelor existente la acest nivel, determinând modificări cantitative şi calitative, atât în structura micropopulaţiei edafice, cât şi în activitatea fiziologicâ. In sol, pesticidele sunt suspuse degradârii, suferind transformâri chimice în contact cu compuşii organo-minerali din sol, precum şi sub influenţa microorganismelor.

În lucrarea de faţă prezentâm influenţa pesticidelor asupra potenţialului vital al solului cernoziom cambic din livezile de măr ale fermei pomicole Miroslava-Iaşi. Ca procese biotice, în sol, am determinat experimental potenţialul de respiraţie şi potenţialul celulozolitic.

TEMA 5. LUCRĂRILE SOLULUI. CONSERVAREA SOLULUI ŞI A APEI

CULTURI DE PLANTE MEDICINALE CU ROL DE PROTECŢIE A SOLULUI

A. VOLCOV, ANUŢA INCE

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării – Tulcea

În Delta Dunării, zonă în care accesul la factorii de intensificare este limitat datorită regimului de “Rezervaţie a biosferei” al acesteia, este necesar să se apeleze la alţi factori care să asigure stabilitatea producţiei, printre aceştia protecţia solului şi culturilor împotriva factorilor climatici nefavorabili cu ajutorul perdelelor de protecţie fiind o măsură deosebit de importantă.

Cercetări efectuate în Delta Dunării – câmpul experimental Rusca, au permis fundamentarea de soluţii pentru protecţia culturilor şi solului, prin culturi de plante medicinale sub formă de perdele de protecţie.

Cultura de lemn dulce – Glycyrrhiza glabra – şi de tătăneasă – Symphytum officinale, sub formă de perdele de protecţie constituie o soluţie pentru protecţia solului şi culturilor.

Schema de plantarea pe care o recomandăm constă în plantarea speciei cu talie înaltă – lemn dulce – la mijlocul perdelei, opt rânduri cu distanţa de plantare de 70 cm între rânduri şi alternanţă la distanţa pe rând – un rând 30 cm între plante, un rând 15 cm între plante. La exteriorul rândurilor de lemn dulce se plantează câte patru rânduri de tătăneasă, două cu distanţa de plantare 70 x15 cm şi două cu 70 x 30 cm.

Plantele medicinale cultivate sub formă de perdele de protecţie asigură protecţia culturilor cu talie mică – păioase, leguminoase, împotriva vântului, diminuează viteza vântului, favorizează menţinerea apei în sol, reduce spulberarea zăpezii. Eficacitatea perdelei este foarte bună până la 25 – 30 m de perdea şi bună până la 50 m.

Acest tip de perdele au avantajul că ocupă terenul doar 3 – 4 ani, nu se schimbă modul de folosinţă al terenului, producţia are desfacere asigurată, cu preţuri bune de valorificare, ce le fac atractive în special pentru micii proprietari, însă au dezavantajul că influenţează o suprafaţă relativ mică de teren.

Metoda poate fi cuprinsă în sistemul de agricultură durabilă preconizat a fi aplicat în zonele umede – Delta Dunării, luncile principalelor râuri din România.

63

PERDELE DE PROTECŢIE, CONTRIBUŢIA SPECIILOR COMPONENTE LA ÎNCHEIEREA STĂRII DE MASIV

ANUŢA INCE, V. SĂVULESCU, A. VOLCOV

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării – Tulcea

În Delta Dunării şi zona adiacentă ce are în prezent regim de “rezervaţie a biosferei” este în curs de aplicare un vast program de protecţie a ecosistemelor.

Datorită defrişării vegetaţiei naturale, destufizării, scoaterii de sub regimul periodic de inundare, a supradesecării şi climei aride – Delta Dunării este cea mai secetoasă regiune din România, regimul eolian intens şi întreruperii lucrărilor pentru introducerea irigaţiilor, există perspectiva de a se crea, în incintele îndiguite cu folosinţă agricolă din Delta Dunării, unele condiţii nefavorabile pentru cultura plantelor şi evoluţia solului.

Pentru a contracara aceste neajunsuri considerăm necesar reluarea acţiunilor de înfiinţare a perdelelor în agroecosistemele din delta Dunării, cât şi din zonele de stepă şi silvostepă, într-o nouă concepţie, care să asigure pe lângă protecţia solului şi culturilor, concretizate în sporuri de recolte, şi efecte economice directe care să facă mai atractive aceste investiţii.

Cercetările efectuate evidenţiază că, în cadrul măsurilor ce vizează reconstrucţia ecologică şi protecţia agroecosistemelor, înfiinţarea perdelelor de protecţie este prioritară.

Formulele de împădurire şi schemele de plantare, trebuie stabilite fracţionat în cadrul unei perdele, funcţie de condiţiile pedohidrologice.

Formulele de împădurire recomandate, de diferite tipuri, în care variază sortimentul, proporţia speciilor şi a schemelor de amestec, cuprind în afară de specii forestiere – componentă clasică a perdelelor de protecţie – şi specii pomicole – gutui, prun, vişin, corcoduş, specii melifere – Evodia, cât şi arbuşti – răchită pentru nuiele, coacăz negru, smeur.

Schemele de plantare sunt adaptate formulei de împădurire, de regulă cu nucleu din specii forestiere – cu talie înaltă, încadrat în specii pomicole şi arbuşti. Distanţele de plantare trebuie să asigure posibilitatea executării lucrărilor cu mijloace mecanice.

Pentru a obţine perdele bine încheiate este necesar ca formulele de împădurire să cuprindă de regulă 3-4 specii de arbori şi arbuşti.

Prin introducerea în formulele de împădurire a speciilor pomicole, melifere şi arbuştilor, se asigură obţinerea de venituri încă din perioada de funcţionare a perdelei existând posibilitatea recuperării investiţiilor făcute.

CERCETĂRI PRIVIND MODERNIZAREA TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE A RĂSADURILOR DE LEGUME ŞI DE CULTURĂ ÎN CÂMP A UNOR SPECII LEGUMICOLE CU SEMINŢE MICI PRIN

AMELIORAREA STĂRII FIZICE ŞI BIOLOGICE A MEDIULUI DE CULTURĂ

S. CHIVULETE1), V. MORĂRESCU1), MIRELA MATEI1), S. MATEI1), F. GAPŞA2)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură – Vidra

Cercetările s-au efectuat în perioada 2000-2003 de către ICPA Bucureşti şi ICDLF Vidra în parteneriat cu Ferma Legumicolă Vidra şi au făcut obiectul unui proiect finanţat prin Programul "RELANSIN" coordonat de AMCSIT - Politehnica Bucureşti.

Experienţele au fost amplasate pe sol brun roşcat molic şi care în stratul arat are un conţinut de 23,4% argilă cu 0,002 mm, densitatea aparentă 1,35 g/cm3, porozitate totală 50% şi 8,9 mm/h conductivitatea hidraulică saturată.

Pentru ameliorarea însuşirilor fizice şi biologice ale cuburilor presate s-a folosit o poliacrilamidă cu denumirea comercială Fitpol-C în doze cuprinse între 0,25 şi 1,0 g/100g amestec nutritiv.

Pentru ameliorarea structurii solului, cu efect asupra procesului de formare a crustei, s-a folosit un coprolit acetat de vinil - acid maleic cu denumirea comerciala Ponilit GT-1 în concentraţii cuprinse între 0,1 si 0,2% ş.a.

Rezultatele cercetărilor efectuate au evidenţiat îmbunătăţirea însuşirilor fizice şi biologice ale mediului de cultura; creşterea calităţii răsadurilor şi a numărului de plante răsărite; obţinerea unui spor de producţie cuprins între 7 şi 60% la tomate, vinete şi varza cultivate în solar şi între 14 şi 35% la morcov şi ceapa cultivate în câmp.

64

CERCETĂRI CU PRIVIRE LA VALORIFICAREA UNEI SUPRAFEŢE AMENAJATE ANTIEROZIONAL, PE O PĂŞUNE DIN ZONA SUBMONTANĂ A TRANSILVANIEI

N. POP, V. BUDIU, M. DÂRJA, I. PĂCURAR, DOINA CLAPA


Lucrarea prezintă posibilitatea combaterii procesului de eroziune de suprafaţă şi de adâncime, prin aplicarea unor lucrări de întreţinere specifice îmbunătăţirilor funciare şi prezentarea unor variante agrotehnice corespunzătoare, alegerea unor specii de graminee şi plante furajere perene.

BALANŢA HIDROTERMICĂ DIN SOL ŞI ATMOSFERĂ ÎN CONDIŢIILE PODGORIEI MINIŞ MĂDERAT

F. VANC., M. DUMA., L. ILLE, T. DUMA, RODICA POPA


Podgoria Miniş-Măderat, situată în vestul central al României, sub impactul direct al maselor de aer în deplasarea lor după parcurgerea fără obstacole orografice a unei distanţe de peste 500 Km (marea Depresiune Panonică). Aceste condiţii fizico-geografice imprimă anumite proprietăţi factorilor de mediu, pregnant reflectaţi în condiţiile eco-pedo-climatice.

Condiţiile pedologice şi meteorologice se reflectă pregnant în condiţiile ecologice din ecosistemul viticol.Foarte important în reuşita ecosistemului viticol, atât sub aspectul productivităţii cât şi economic îl reprezintă

balanţa hidrotermică din ecosistem, excluzând ceilalţi factori, de fapt tot atât de importanţi.Dezechilibrarea bilanţului hidrotermic duce la reducerea productivităţii, respectiv a economicităţii ecosistemului

viticol.Bilanţul hidric atmosferic şi din sol este dependent în special de precipitaţiile atmosferice precum şi de evaporaţie.

Accentuarea evaporaţiei în raport cu aportul hidric din precipitaţii reduce în mod semnificativ reducerea creşterilor vegetative şi a productivităţii.

Bilanţul hidric multianual ne indică un deficit hidric de peste 400 mm la nivelul lunii mai 2003, în condiţiile podgoriei Miniş-Măderat.

Cuvinte cheie: balanţă hidro-termică, productivitate şi economicitate, bilanţ hidric multianual.

6. EVALUAREA ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

SOLURILE ARGILOILUVIALE DIN TRANSILVANIA ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTIVĂRII TRITICALELOR

I. PĂCURAR, GH. BLAGA, V. BUNESCU, M. DÎRJA, DOINA CLAPA,

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Lucrarea prezintă suprafeţele ocupate cu cele mai răspândite soluri argiloiluviale din Transilvania. De asemenea sunt prezentate datele analitice ale solurilor brune argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice care reprezintă 59,83% din suprafaţa Transilvaniei şi producţiile obţinute pe aceste tipuri de soluri cultivate cu triticale – o cereală de toamnă care combină cele mai valoroase caracteristici ale grâului şi secarei.

Sunt prezentate 72 de variante tehnologice ale culturii de triticale din punct de vedere al eficienţei economice.

65

CAPACITATEA DE PRODUCŢIE A PRINCIPALELOR TIPURI DE SOL DIN JUDEŢUL TIMIŞ

I. RUSU, V. ŞTEFAN, L. NIŢĂ, V. MAZĂRE, M. STOIA, CASIANA MIHUŢ, ANIŞOARA DUMA-COPCEA

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului – Timişoara

Creşterea capacităţii de producţe şi sporirea fertilităţii terenurilor agricole sunt determinate în mod direct de cunoaşterea detaliată a proceselor de solificare, a evoluţiei cât şi a stării de asigurare a solurilor cu principalii nutrienţi.

Cercetările anterioare cuprind numeroase date analitice, pe o perioadă îndelungată de peste 40 de ani, interval în care au survenit numeroase modificări atât în proprietăţile solurilor cât şi în metodologia de cercetare, cartare şi bonitare a terenurilor agricole.

Întrucât însuşirile solurilor sunt dinamice, fiind în strânsă concordanţă cu condiţiile de solificare, se impune o reevaluare a proprietăţilor fizice şi chimice, a stării de asigurare cu nutrienţi şi a stabilirii capacităţii de producţie a principalelor soluri din judeţul Timiş.

Cuvinte cheie: tip de sol, capacitate de câmp, ferilitatea solului, asigurarea de nutrienţi

ÎNSUŞIRILE PRINCIPALELOR TIPURI DE SOLURI DIN CÂMPIA ARADULUI

I. RUSU, S. CHIŞ, C. MOŢIU

Studiul pedologic din Câmpia Aradului cuprinde 6 tipuri de sol răspândite pe o suprafaţă de 511. 603ha, toate în cultură: teren arabil (84,6%), păşuni (11,6%), fâneţe (2,9%), pomi fructiferi (0,5%) şi viţă de vie (0,4%). Toate solurile sunt prezentate din punct de vedere al însuşirilor fizice, hidrofizice şi chimice.

TEMA 7. FERTILITATEA SOLULUI ŞI NUTRIŢIA PLANTEI

ROLE OF ORGANIC FERTILIZERS IN VINEYARDS ON SANDY SOILS FROM SOUTHERN OLTENIA

I. RĂŢOI


The sandy soils from southern Oltenia has a reduce natural fertility and a granulometry prevalent thickness.The applications of organic fertilizers, indifferent of type, on sandy soils, fortify the root system and contribute to

increase of vines strength and productivity.The used of organic fertilizers (manure) at planting of vineyards on sandy soils, 60 t/ha dose, comparative with

organic unfertilized variant, contributed to increase of root system total length, from 1959 cm/vine to 2441 cm/vine and, also, increase of grapes production with 3257 Kg/ha, in four years after planting. The increase of manure dose to 120 t/ha, didn't contributed at semnificative spores of vine strength and productivity, comparative with variant which was apllicated 60 t/ha manure.

The manure might administered at surface of soil, before brokening of soil or under furrow, concomitant with brokening of soil.

The main organic fertilizer for vine on sandy soils of southern Oltenia is manure. This might substituted with successfully by the husks of grapes, either fermented or fresh. The recommended doses for vineyards are 60 t/ha, administered once at four years.

On sandy soils low evoluated and with reduce content of humus (under 0,1%), the periodical application of manure (once at four years, in conditions of maintaining of humidity at 50% from active humidity interval, determined the increase of strength and of grapes production from 2795 Kg/ha, in unfertilized variant to 7788-7932 Kg/ha in variants which the manure, in 60 t/ha dose, was applicated in graves effectuated on two side of the vine, at 100 cm depth.

66

THE EFFECT OF FERTILIZER WITH MAGNESIUM AND NITROGEN AT COWPEA GROWN ON PSAMMOSOILS

GH. DUMITRU, GH. ŞUTEU


In the south part of Romania there is a large area of sandy soils with a very low agricultural productivity.The cowpea (Vigna unguiculata (L.) Walp.) is one the best leguminous crops as a stage in crop rotation due to its

drought resistance and its high native ability to fix atmosferic nitrogen.The authors report results obtained in two fild experiments with cowpea using 15N to quantify the amount of

nitrogen derived from the air, soil and fertilizers as affected by increasing rates of nitrogen and magnesium fertilizers. The nitrogen taken up in the aboveground part of the crop was 227 - 250 kg of N/ha, of which some 78,2 - 80,6%

was derived from the air. Half of the total nitrogen taken up by the cowpea plant is transferred to the grains. The percent recovery of fertilizer nitrogen was 3,96 - 4,56%, irrespective of the rate of nitrogen applied. The rate of 30 kg of N/ha and 25 kg of Mg/ha applied at seeding to cowpea is beneficial for the crop, increasing the

yield and nitrogen fixation.

STUDIU ASUPRA REŢINERII P2O5 ÎN SOLURI NISIPOASE

OANAMARI BUTUCEA, GIANI APOSTOL, CRISTINA MODROGAN, LILIANA BOBIRICĂ, CONSTANTIN BOBIRICĂ, CRISTINA COSTACHE, IONEL CONSTANTINESCU

Universitatea “Politehnică” – Bucureşti

În lucrare au fost studiate caracteristicile termodinamice şi cinetice ale reţinerii fosforului în forme mobile pe soluri nisipoase. Drept probă de sol s-a utilizat un cernoziom argiloiluvial din Caracal-Olt, prelevat de pe cinci profiluri de adâncime: 0-10 cm, 11-20 cm, 21-30 cm, 31-40 cm, 41-50 cm. Ca faze apoasă au fost utilizate soluţii de KH2PO4 de concentraţii variabile, raportul masic al fazelor fiind de 5:1.

Din studiul termodinamic a rezultat că izotermele de reţinere nu respectă cu acurateţe nici unul din cele două modele matematice care descriu echilibrul proceselor de adsorbţie: Langmuir şi Freundlich. Această stare de fapt denotă o pondere mică a proceselor de sorbţie şi schimb ionic în reţinerea P2O5 în soluri.

Studiul cinetic oferă informaţii asupra constantelor de viteză a procesului de reţinere, la interfaţa granulă-soluţie. Faptul că studiul cinetic a fost condus în suspensie, şi nu prin percolarea probei de sol, staţionare, cu o fază lichidă dinamică, a condus la obţinerea unor date ce descriu viteza procesului efectiv de reţinere, neinfluenţat de etapele difuzionale.

Ecuaţiile de echilibru şi cinetice, în special parametrii acestora, pot constitui date de intrare pentru întocmirea unor modele matematice care să descrie comportamentul P2O5 în sol.

Cuvinte cheie: fosfor, fosfaţi, sol, reţinere, modelare matematică

CERCETĂRI PRIVIND SPECIFICITATEA ADSORBŢIEI ZINCULUI ÎN UNELE TIPURI GENETICE DE SOL DIN ROMÂNIA. IMPLICAŢII ÎN NUTRIŢIA MINERALĂ A PLANTELOR

LETIŢIA ŢIGĂNAŞ


Procesul de adsorbţie a Zn în stratul de suprafaţă (0-20 cm) al unui număr de şase tipuri de sol din clasa molisolurilor şi argiluvisolurilor a fost studiat cu ajutorul izotermelor de adsorbţie de tip Freundlich şi Langmuir. Datele experimentale s-au potrivit cu ecuaţia Freundlich pe întreg domeniul (5 - 300 mg/l) de concentraţii de Zn în soluţiile folosite pentru echilibrare cu solul, dar adsorbţia zincului s-a conformat cu ecuaţia Langmuir numai prin fragmentarea izotermei în două porţiuni liniare corespunzătoare domeniului scăzut (5 - 50 mg/l) şi ridicat (100- 300 mg/l) al concentraţiei zincului în soluţie. Afinitatea de adsorbţie şi energia de legătură au scăzut în secvenţa evolutivă cernoziom - sol brun argiloiluvial. Parametrii izotermelor Freundlich (A) şi Langmuir (k, b) s-au corelat semnificativ cu pH solului şi cu conţinutul de humus. Procesul de adsorbţie a zincului a fost însoţit de scăderea pH-lui şi de o desorbţie importantă a Mn în suspensiile de sol. Sunt discutate implicaţiile particularităţilor procesului de adsorbţie a Zn în nutriţia minerală a plantelor.

67

MOBILIZAREA FOSFAŢILOR SUPERIORI DE CALCIU DIN SOL ŞI DIN ÎNGRĂŞĂMINTE PRIN PROTONARE

DANIELA ŞTEFĂNESCU1), ELENA ISTRATI2), Z. BORLAN 1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Staţiunea de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei – Iaşi

Lucrarea se referă la posibilitatea creşterii utilizării productive a fosforului din sol şi din îngrăşăminte aplicate pe soluri saturate în cationi bazici prin protonare (ca metodă neconvenţională).

Rezultatele experimentale prezentate ilustrează posibilităţile practice de îmbunătăţire a utilizării fosforului de către culturi, acest efect pozitiv bazându-se pe dependenţa activităţii ionilor fosfat de valoarea pH-ului.

Modificările în regimul fosfatic al solului (caracterizat prin factorii – intensitate, capacitate şi de cinetică) au fost evidenţiate folosind o metodologie originală.

SISTEM INTEGRAT DE FERTILIZARE ÎN OBŢINEREA DE PRODUCŢII DURABILE LA UNELE SPECII HORTICOLE

I. GAVRILUTĂ1), DOGARU MIHAELA2), DANA DANIELA1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă – Băneasa

Una din pârghiile importante ale superioare pentru realizarea de nivele mărite ale producţiei plantelor horticole o reprezintă creşterea fertilităţii solurilor prin folosirea unui complex de măsuri agriculturale.

Pe lângă celelalte verigi tehnologice (lucrările solului, irigarea culturilor, rotaţia ş.a.) aplicarea raţională şi eficientă din punct de vedere economic şi ecologic a unui sistem integrat de fertilizare pe baza cunoaşterii detaliate a condiţiilor fizico-chimice ale solului, ca substrat pentru creşterea plantelor, poate determina obţinerea de producţii durabile din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Lucrarea de faţă scoate în evidenţă faptul că, aplicarea unui sistem combinat de fertilizare (organică, chimică şi extraradiculară – foliară) corelat cu nevoile faziale de nutriţie ale plantelor, comparativ cu sistemele unilaterale de fertilizare, reprezintă un mijloc eficient de obţinere a unor producţii ridicate din punct de vedere cantitativ şi calitativ la cultura de tomate cultivate în seră.

Cuvinte cheie: horticultură, fertilizare integrată

REZULTATE PRIVIND INFLUENŢA FERTILIZĂRII FOLIARE ASUPRA COMPOZIŢIEI MINERALE FOLIARE ŞI A FRUCTELOR LA CIREŞ ŞI VIŞIN, ÎN CONDIŢIILE DE SOL RESTRICTIVE DE LA

POROSCHIA (TELEORMAN)

MARIA SOARE1), MARIA ŞERBAN2), VIORICA BĂLAN2), GHERGHE PETRE2),DANIELA DANA1), MITU ADRIANA2), LAZĂR CORNEL1)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă – Băneasa

În cadrul celor două loturi demonstrative, organizate în primăvara anului 2002 la ferma Poroschia (jud. Teleorman), ce aparţine SCDP Băneasa Bucureşti, la speciile pomicole cireş (soiul Van) şi vişin (soiul, Oblacinsca) au fost testate trei preparate complexe foliare, selectate din alte treisprezece, experimentate şi validate în cercetările anterioare desfăşurării acestui proiect.

Efectuarea celor patru tatamente foliare, începând cu data de 22 martie/2002 la cele două specii luate în studiu, a influenţat pozitiv unii dintre indicii biometrici determinaţi asupra fructelor aflate în faza de maturitate. Se poate evidenţia ca preparatul ICF ICPA 1 (obţinut prin hidroliza sursei proteice cu acid sulfuric la rece) a determinat obţinerea de fructe mai mari, greutatea medie a fructului la cireş fiind de 7 g şi la vişin de 3,33 g (precizăm că soiul de vişin Oblacinsca, destinat în special industrializării, are fructe în general mici).

În ce priveşte obţinerea de informaţii referitoare la unele componente de calitate a fructelor, se poate releva faptul că atât fructele de cireş, cât şi cele de vişin au întrunit caracteristici calitative superioare, în variantele fertilizate foliar comparativ cu martorul stropit cu apă, prin realizarea unui nivel superior al conţinutului de substanţă uscată atât în frunze cât şi în fructe. De asemenea se poate evidenţia că prin aplicările pe cale foliară a nutrienţilor s-a intensificat

68

procesul de asimilare clorofiliană în frunze, cu influenţe pozitive asupra obţinerii de concentraţii mai mari de substanţă uscată solubilă şi vitamina C.

Rezultatele analitice referitoare la compoziţia minerală a frunzelor şi a fructelor, la cireş şi vişin, evidenţiază o creştere a concentraţiei principalilor nutrienţi în substanţa uscată a frunzelor, precum şi o compoziţie minerală echilibrată a fructelor, cu menţiunea că în variantele fertilizate foliar conţinutul de calciu în fructe a fost superior, fapt ce a conferit acestora o rezistenţă ridicată la împachetare şi transport.

Cuvinte cheie: fertilizare foliară, compoziţie minerală, cireş, vişin,

SUSCEPTIBILITATEA UNOR HIBRIZI DE PORUMB ŞI A UNOR LINII CONSANGVINIZATE LA CARENŢA DE ZINC

DANIELA DANA1), DANIELA ŞTEFĂNESCU1), VALENTINA COTEŢ1), DORNEANU EMILIA1), MARIA SOARE1), I.GAVRILUŢĂ 1), L. BIREESCU 2).

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Institutul de Cercetări Biologice – Iaşi

Lucrarea de faţă prezintă aspecte referitoare la absorbţia N, P, K Mn, Fe şi Zn la doi hibrizi de porumb (F322, Danubiu) şi liniile consangvinizate materne ale acestora (LC 423, LC 403). Experienţa a fost organizată în casa de vegetaţie şi a avut ca obiectiv stabilirea efectului fertilizării foliare în funcţie de gradul de susceptibilitate la carenţa de zinc. Pentru caracterizarea gradului de susceptibilitate la carenţa de zinc au fost calculaţi indici de susceptibilitate exprimaţi sub formă de rapoarte între: Fe·N/Zn, Fe·P/Zn, Fe·K/Zn, Mn·N/Zn, Mn·P/Zn, Mn·K/Zn, Fe·Mn·N/Zn, Fe·Mn·P/Zn, Fe·Mn·K/Zn. Hibrizi de porumb şi liniile consangvinizate materne au fost înseriaţi in seria de susceptibilităţi la carenţa de zinc in ordinea crescătoare a valorilor acestor indici. Din rezultatele obţinute se constată că hibridul Danubiu şi LC 403, care iniţial au prezentat un grad mai ridicat de susceptibilitate la carenţa de Zn, au valorificat cel mai bine tratamentul foliar (cu îngrăşăminte complexe ce conţin Zn), realizând şi cele mai mari creşteri ale conţinutului de Zn în substanţa uscată.

Cuvinte cheie: nutriţia minerală a porumbului, susceptibilitate la carenţa de zinc, fertilizare foliară.

INFLUENŢA AMENDĂRII ŞI FERTILIZĂRII SOLULUI ASUPRA MOBILITĂŢII MICROELEMENTELOR METALICE ÎN EXPERIENŢELE DE LUNGĂ DURATĂ PE SOLURILE BRUN

LUVIC ŞI LUVISOL ALBIC DE LA LIVADA SATU-MARE

ANDALUZIA FURCULEŞTEANU, AURORA MATEI, DANIELA DANA


Este cunoscut faptul că aplicarea amendamentelor duce la modificarea reacţiei solului şi implicit la scăderea mobilităţii microelementelor metalice. Dar acolo unde amendamentele sunt însoţite şi de o îmbinarea a fertilizării chimice cu cea organică (gunoi de grajd+îngrăşăminte chimice + resturi vegetale), mobilitatea elementelor nutritive este ridicată. O mobilitate mai scăzută a elementelor nutritive se înregistrează acolo unde pe lângă amendamente au fost aplicate numai îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor şi acolo unde s-a aplicat gunoi de grajd simplu, datorită faptului că fosforul şi substanţele organice din gunoiul de grajd intră în diverse combinaţii cu microelementele şi formează compuşi greu solubili.

Cuvinte cheie: amendamente, fertilizare minerală, fertilizare organică.

REGIMUL FOSFATIC AL UNOR SOLURI FERTILIZATE MULTIANUAL ŞI DIFERENŢIAT

M. RUSU, MARILENA MĂRGHITAŞ, AUGUSTA LUJERDEAN, P. KURTINECZ, MARIA ŞTEFĂNESCU

Pentru o gamă largă de soluri fosforul este un factor agrochimic aflat în minimă reprezentare şi cu o slabă evoluţie multianuală.

Lucrarea prezintă influenţa unor sisteme de amendare calcică şi fertilizare asupra regimului fosfatic al unor soluri şi în special în privinţa formelor de fosfaţi minerali neocluşi. Dinamica acestor forme minerale neocluse alimentează şi determină nivelul de reprezentare a fosfaţilor mobili în soluri şi potenţial accesibili culturilor. Starea de acumulare a unor rezerve din fosfatii minerali neocluşi, diferenţiat pe speciile acestora, este m mâsură să asigure o evoluţie cu

69

caracter pozitiv fosforului mobil în soluri, obiectiv esenţial al tuturor sistemelor de fertitizare şi cu implicare în asigurarea unui caracter durabil fertilităţii solurilor.

INFLUENŢA IRIGĂRII ŞI A FERTILIZĂRII CU AZOT ASUPRA PROCESULUI DE FRUCTIFICARE LA SOIUL STARKRIMSON

I. CALINOVICI, S. CHIŞ

Universitatea “ Aurel Vlaicu “ Arad

Cercetările au fost efectuate într-o livadă superintensivă de măr, cu soiul Starkrimson altoit pe portaltoiul M9, în zona bazinului pomicol Lipova. Factorii studiaţi au fost irigarea şi fertilizarea cu azot. Întreţinerea solului în livadă a fost efectuată sub formă de ogor negru, în primul an s-a administrat o cantitate de 30 t/ha gunoi de grajd odată cu arătura de toamnă, iar anual s-au administrat N100, P100, K80 sub formă de azotat de amoniu, superfosfat şi sare potasică. Irigarea s-a efectuat prin metoda udării pe brazde, folosind echipamentul EUBA – 150.

Prin aplicarea irigării şi a fertilizării cu azot au fost înregistrate producţii de fructe mai mari faţă de varianta martor. Producţia de fructe cea mai mare a fost realizată la variantele fertilizate cu 50 şi 100 kg/ha azot, sporurile fiind

distinct şi foarte semnificative de 0,98 şi 2,18 kg/pom, faţă de variantele nefertilizate. Irigarea la plafonul minim de 50 şi 75% I.U.A. a determinat sporuri de producţie distinct şi forte semnificative de

1,47 şi 3,57 kg/pom , faţă de variantele neirigate. Masa medie a fructului a fost cu 27,71 g mai mare în cazul dozei de 100 kg/ha şi 17,00 g în cazul dozei de 50 kg/ha

faţă de variantele nefertilizate, diferenţele fiind distinct şi foarte semnificative. Irigarea la plafoanele de 50 şi 75% I.U.A. a determinat creşteri de distinct şi foarte semnificative ale masei medii a

fructului de 22,85 g şi 63,48 g faţă de variantele neirigate. Pentru a se obţine fructe cu masa medie de 160 g deficitul de apă de 128 mm înregistrat trebuie compensat prin

irigare cu o normă de 128 – 130 mm, administrată în perioada iulie – august.

RESEARCH ON THE NITRIFICATION PROCESSES AND CAPACITY OF SOME SOIL FROM DOLJ DISTRICT

ANA MARIA MOCANU

Universitatea – Craiova, Facultatea de Agricultură

The nitrifying capacity was studied on four soil types within the Dolj district, as follows: cambic chernozem from Poiana Mare, protosoil from Calafat, browny-reddish soil from Cosoveni and salted alluvial soil from Teasc.

The analysis of the nitrification capacity using the Waksman method, on 4 soil types from the Dolj District emphasize the following aspects :

- The highest nitrification capacity was recorded with the salted alluvial soil from Teasc, with pH value of 8.27 and the browny-reddish soil from Cosoveni which shows that the soil organic matter content, the Fe content and the higher pH are favourable for this process.

Key words: nitrification capacity, amonification, mineralisation, nitrit-bacteria, nitrat bacteria.

8. SOLUL ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRILE FUNCIARE

UTILIZAREA TRANDAFIRILOR DE PEISAJ ÎN COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

M. DÎRJA, V. BUDIU, I. PĂCURAR, M. JURIAN, N. POP


Utilizarea trandafirilor de peisaj în lupta împotriva eroziunii solului este o noutate în acest domeniu în România. Studiul efectelor corelate privind pe de o parte contribuţia acestor plante la reducerea alunecărilor de teren şi pe de altă parte valoarea ornamentală a trandafirilor cultivaţi pe acele terenuri care sunt improprii altor culturi, va avea efecte favorabile asupra zonelor afectate de alunecări de teren.

70

Câmpul nostru experimental a fost amplasat în partea sudică a bazinului hidrografic Prodaia. Solul din această zonă poate fi încadrat în grupa molisolurilor carbonatate şi este un sol bălan de coastă. Câmpul experimental a fost înfiinţat în primăvara anului 1988, pentru cuantificarea fenomenelor de eroziune a solului pe păşunile degradate.

În experienţele noastre am utilizat 6 parcele de scurgere, fiecare dintre ele cu dimensiuni de 25 x 4 m, având o pantă de 20%. Soiurile utilizate au fost Red Candy, The Fairs, Swany, Rusticana, Zburlici şi Bonica. Aceste soiuri permit înmulţirea prin butaşi.

CERCETĂRI PRIVIND APLICAREA UNOR MĂSURI AMELIORATIVE DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI AGRICOLE PE TERENURILE AFECTATE DE SALINIZARE

VALENTINA COTEŢ1), I. VIŞINESCU2), N. CRĂCIUN2)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Staţiunea de Cercetare Dezvoltare – Brăila

Lucrarea prezintă rezultatele experimentale obţinute în câmpul experimental Lacu Sărat prin aplicarea următoarelor măsuri ameliorative: drenaj orizontal; afânare adâncă; irigaţia ameliorativă; fertilizarea organică; fertilizarea chimică; arătura cu paraplaw (fără întoarcerea brazdei); arătura cu întoarcerea brazdei şi mulcirea la culturile de grâu de toamnă, porumb masă verde, sorg pentru boabe şi iarbă de sudan pentru masă verde.

Din analiza rezultatelor experimentale se constată că drenajul intens (20 m) asociat cu fertilizarea organică cu gunoi de grajd pe fond de afânare a dat producţiile maxime la toate cele 4 culturi, respectiv: 3.450 kg/ha la grâul de toamnă, 28.400 kg/ha la porumb masă verde, 2.980 kg/ha la sorg pentru boabe şi 29.600 kg/ha iarbă de sudan pentru masă verde.

Cuvinte cheie: salinizarea solului, măsuri ameliorative, creşterea producţiei agricole

REABILITAREA ŞI EXTINDEREA LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE –CONDIŢIE A CORECTĂRII MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE DIN CÂMPIA ARADULUI

Dr. HORATIU IOANIŢOAIA

Membru Corespondent – ASAS

Câmpia Aradului (circa 183.000 ha), amplasată între râurile Mureş şi Crişul Alb, este o unitate reprezentativş a Câmpiei de Vest, în care condiţiile de mediu au impus introducerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, în vederea prevenirii şi corectării efectelor negative ale hazardelor naturale majore specifice zonei (şi întregii ţări):

-hazardul climatic – prin distribuţia neuniformă, în timp, a precipitaţiilor care provoacă inundaţii şi/sau secete; -hazardul hidrologic – caracterizat prin scurgeri cu regim neuniform, care provoacă periodic inundaţii şi în prezent;-hazardului geomorfologic, reprezentat prin terenuri joase cu pante reduse.Pentru corectarea acestor condiţii de mediu s-au realizat lucrări de îndiguiri pe râul Crişul Alb – pe intreg parcursul

sau în Câmpie şi pe râul Mureş – numai în sectorul aval. S-au aparat de inundatii “externe” peste 70.000 ha terenuri joase şi peste 23 localităţi printre care şi orasul Arad.

Se adaugă cca. 73.000 ha terenuri desecate pentru eliminarea excesului de apă provenit din “ape interne”, din scurgeri de suprafaţă, din precipitaţii.

S-au creat astfel condiţii favorabile – un regim hidrologic echilibrat al solului şi procese chimice şi biologice dezvoltării plantelor de cultură; cu producţii agricole de imitat.

In acelaşi timp, în subzona aval a Câmpiei, modificarea regimului hidrologic a provocat apariţia solurilor sărăturate – predominant alcaline pe cca. 30.000 ha (cunoscutele “sicuri”), precum şi drenajul intensiv al unor soluri cernoziomice limitrofe reţelei de desecare.

Pentru corectarea deficitului de umiditate, din zona amonte a conului de dejecţie al râului Mureş şi în câmpia loessoidă de la Semlac s-au executat amenajări de irigaţii pe cca. 15.000 ha.

Acestea sunt însă insuficiente (numai 8%) pentru compensarea deficitului hidrologic al majorităţii terenurilor din Câmpia Aradului.

Situaţia ameliorativă a terenurilor aparate din Câmpia Aradului impune realizarea unor lucrări de reabilitare şi de extindere a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare.

Lucrările de reabilitare- modernizare sunt consecinţa uzurii fizice şi necesităţii adaptării infrastructurii la noile condiţii hidrologice şi ecologice ale terenurilor.

In acest sens, pentru lucrările de desecare se consideră ca oportune modernizarea staţiilor de evacuare, modificări funcţionale ale reţelei de canale, analiza oportunităţii drenajului închis şi adaptarea-îmbunătăţirea structurii de folosinţă a terenurilor, în special pentru terenurile sărăturate şi pentru terenurile utilizate ca islazuri.

In ceea ce priveşte irigaţiile, acestea urmează să-şi modernizeze infrastructura pe terenurile permeabile loessoide şi nisipoase-grosiere din Câmpia Semlacului şi din conul nou de dejecţie al Mureşului.

71

De asemenea, este oportună extinderea irigaţiilor, folosind apa din râul Mureş, prin priza Paulis şi – mai ales, prin utilizarea importantului volum de apă subterană acumulat în depozitele permeabile, până la 40-60 m adâncime.

Apele subterane captate prin foraje imperfecte, cu un debit de 25-30 l/s se propune a fi valorificate pentru irigarea de culturi agricole intensive – legume şi plante furajere.

In lucrare se recomandă o utilizare mixtă – pentru apa potabilă şi irigare, prin amplasarea forajelor la limita localităţilor rurale.

Din datele de care se dispune, există posibilitatea extinderi irigaţiilor din râul Mureş până la 20-25 mii ha; iar din ape subterane – în condiţii tehnico-economice mai avantajoase, până la 4-5 mii ha într-o primă etapă; cu posibilităţi de extindere ulterioară.

TEMA 9. SILVICULTURA ÎN RELAŢIE CU SOLUL ŞI STAŢIUNILE FORESTIERE

ROLUL SUPRAFEŢELOR FORESTIERE ÎN REGLAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN CONDIŢIILE ZONEI VESTICE A MUNŢILOR ZĂRANDULUI

F. VANC., M. DUMA.,C. POPI-MORODAN, A .ZĂRIE


Foarte importantă în dezvoltarea ecosistemelor este apa. Conservarea apei şi redarea ei în folosul ecosistemului este solul - cu rol de depozitar al apei, sub formă liberă pentru plante. Un rol important în conservarea apei sunt ecosistemele forestiere iar depozitarul şi conservatorul apei în sol este dat de conţinutul în materie organică.

Un rol important al suprafeţelor forestiere este şi acela al reglărilor termice, remarcat mai ales primăvara după înfrunzit, rol oglindit mai ales prin reducerea ecartului termic, apropierea extremelor de valorile medii. Valorile termice fiind în directă relaţie cu balanţa hidrică, uşor observabilă atât în condiţiile podgoriei Miniş-Măderat cât şi ecosistemul forestier Cladova.

Potenţialul momentan al apei din sol precum şi conţinutul în materie organică reflectă atât puterea de conservare a apei în sol cât şi disponibilul pentru evaporaţie, reflectat şi în umiditatea atmosferică, aceasta trecând de multe ori sub 40%, afectând procesele fiziologice ale plantelor ( seceta atmosferică).

Solul, prin componentele sale organice, oferă apa atât de necesară, constituind în acelaşi timp şi rezerva de hrană, care prin procesele de mineralizare, mai mult sau mai puţin accelerată. Problema mineralizării materiei organice se poate pune şi în raport cu impactul factorilor de poluare. Remarcăm accelerarea mineralizării sub impactul cu poluarea prin precipitaţii acide, fapt ce duce la o mai slabă capacitate de reţinere a apei în sol.

Cuvinte cheie: ecosistem forestier conţinut materie organică, potenţial apă.

TEMA 10. SOL, MEDIU, SĂNĂTATE

FORMELE CHIMICE ALE COBALTULUI ÎN CERNOZIOMURILE CARBONATICE ERODATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

TAMARA LEAH

Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie “Nicolae Dimo” – Chişinău

Sunt prezentate date privind conţinutul şi distribuţia formelor chimice ale cobaltului (Co) în cernoziomurile carbonatice erodate şi cumulice. Rezultatele au scos în evidenţă influenţa proceselor de eroziune şi pedogeneză asupra conţinutului de Co. Cernoziomurile moderat şi puternic erodate, cumulice au un conţin mai ridicat de forme chimice ale Co asociate cu oxizii de Fe şi Mn, carbonaţii, mineralele argiloase, decât cernoziomurile cu profil întreg şi slab erodate. Cele din urmă, conţin mai multe forme chimice de Co accesibile plantelor şi asociate cu materia organică.

Cuvinte cheie: Cobalt, forme chimice, conţinut global, cernoziom carbonatic, eroziune.

72

MOBILITATEA CADMIULUI ÎN SOL ŞI ACUMULAREA ÎN PLANTĂ

NINETA RIZEA, DANIELA ŞTEFĂNESCU, RODICA LAZĂR


În urma proceselor de industrializare intensivă din deceniile anterioare s-au intensificat fenomenele de poluare industrială. Dintre acestea un loc important îl ocupă poluarea cu metale grele care adesea este însoţită de acidifierea solului datorită ploilor acide.

Această problemă fiind de actualitate s-a considerat că este necesar să se studieze influenţa acidifierii solului asupra mobilităţii cadmiului în sol şi a acumulării acestuia în plantă.

Prin prelucrarea unor date experimentale s-au obţinut corelaţii semnificative între conţinutul de cadmiu mobil din sol şi conţinutul acestuia în plantă, corelaţii care depind de nivelul de protonare (acidifiere) al solului şi de capacitatea de tamponare pentru reacţie (cuantificată prin ICTRT).

Tratamentele s-au aplicat pe material de sol provenit de la trei tipuri de sol: cernoziom cambic (Fundulea), luvisol albic (Albota) şi sol brun-roşcat (Tîncăbeşti). Aceste tratamente au avut efecte diferite din punct de vedere al reacţiei, gradului de saturaţie în cationi bazici şi capacităţii de tamponare pentru reacţie care au influenţat conţinutul de cadmiu mobil în sol şi acumularea acestuia în plantă.

Cuvinte cheie: sol, cadmiu, acidifiere, capacitate de tamponare

EFECTELE POLUĂRII CU METALE GRELE PROVENITE DIN INDUSTRIA METALELOR NEFEROASE ASUPRA PLANTAŢIILOR DE MĂR LA BAIA MARE

RODICA LAZĂR, LAZĂR CORNEL, NINETA RIZEA


Dezvoltarea industriei metalurgice s-a realizat în general – şi aceasta nu numai în ţara noastră – în jurul unor centre cu tradiţie în prelucrarea metalelor feroase sau neferoase, emisiile poluante exercitând timp de sute de ani o presiune permanentă asupra mediului înconjurător. Cu toate acestea, cercetările sistematice prin care să se stabilească intensitatea poluări, efectele acesteia asupra ecosistemelor înconjurătoare şi mai ales limitele de toleranţă la acţiunea elementelor poluante specifice acestei activităţi industriale, sunt de dată relativ recentă.

Lucrarea urmăreşte evidenţierea impactului poluării cu metale grele asupra plantaţiilor de măr aparţinând SC Scipomar SA şi SC Agroind SA Baia Mare, aflate în zona de influenţă a emisiilor poluante provenite de la SC Romplumb SA şi SC Phoenix SA.

Efectul acestui tip de poluare se manifestă cu intensităţi diferite la nivelul tuturor organelor pomilor afectând atât potenţialul general de producţie al plantaţiei cât şi calitatea fructelor din punct de vedere al echilibrului compoziţiei minerale şi al încadrării acestora în grupe de calitate.

METODOLOGIA DE INVESTIGARE A PROCESELOR DE POLUARE CU PARTICULE SOLIDE ÎN SUSPENSIE ÎN ECOSISTEMELE POMICOLE

LAZĂR CORNEL, VOICULESCU NICOLAE, RODICA LAZĂR


Metodele de investigare a proceselor de poluare cu particule solide în suspensie în ecosistemele pomicole prezintă o serie de particularităţi determinate de specificul intercondiţionărilor dintre factorii de vegetaţie şi tehnologiile moderne – agricole sau industriale.

Poluarea cu particule solide în suspensie se manifestă cu precădere în apropierea fabricilor de ciment şi a termocentralelor şi datorită numărului mare de unităţi industriale de acest tip, afectează suprafeţe importante de teren. Elementul poluant îl reprezintă particulele solide cu dimensiuni mai mici de 50 care odată eliberate în atmosferă sunt antrenate de curenţii de aer şi depuse pe sol la distanţe mari faţă de sursa de poluare.

Având în vedere aceste aspecte, metodologia de investigare în plantaţiile aflate sub impactul emisiilor poluante trebuie să conducă la identificarea tuturor cauzelor şi efectelor directe sau indirecte ale acestora asupra ecosistemului studiat. Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o cercetare complexă a sistemului sol-plantă-climă-poluant, realizată în două etape de lucru: faza de teren şi faza de laborator/birou.

73

ORGANIC CARBON CONTENT IN ROMANIAN SOILS

ALEXANDRINA MANEA, M. DUMITRU, C. CIOBANU, VERONICA TĂNASE


The Kyoto Portico, signed by 174 countries in the December 1997 during the Third Conference of the parties to the United Nations Framework Convention on Climate Change (UNFCCC), has set the first precise targets in terms of levels and dates for reducing overall greenhouse gas emission to the atmosphere.

Many research institutes and industries have been developing technologies to mitigate atmospheric CO2 concentrations. One of the available options is sequestration in the oceans, terrestrial ecosystems, and geologic formations.

Terrestrial ecosystems, which consist of vegetation and soils, are thought to be a major sink for carbon at the present time.

World soils, especially those in the northern latitudes and highly productive soils under arable, pastoral and silvicultural land uses can be important C sinks.

In our country data about soil organic mater content were collected within the Soil Quality Monitoring System.The data about organic carbon contents are presented related to soil type, land use, texture classes. The most representative soils, at the national level, are Cambisols, Luvisols, Chernozems and Phaeozems. Geometric mean value (Xg) of organic carbon content is from 0.31 % (Haplic Arenosols) to 5.9 % (Cambic Podzol).

Another soils with high value of geometric mean are Eutric Leptosols, Rendzic Leptosols, Humic Cambisols.The most agricultural soil monitoring sample plots are on the arable land (46.29%) and the pasture (14.97%).Geometric mean value of organic carbon content, related to arable land use and texture classes, is from 0.72%

(coarse texture) to 1.36% (medium-fine texture).In case of the forest soils variation of the Xg is less depending the texture classes and values are 1.5% to 2.3%.Variation coefficient (Cv%) of organic carbon content is high for all soil type, with the exception of Vermic-

Calcaro-Calcic Kastanozems (9%) and Sali-Calcaro-Calcic Chernozems (15%), and this shows high variation of values.

Key words: organic carbon content, soil type, land use, texture classes.

BIFENILI POLICLORURAŢI ÎN SOLURILE DIN VECINĂTATEA UNOR STAŢII ELECTRICE

MIHAELA PREDA, DANIELA MIHALACHE, DOINA PLAXIENCO


Bifenilii policloruraţi (PCB) sunt compuşi organici de sinteză obţinuţi prin clorurarea bifenilului în prezenţa clorurii ferice drept catalizator. Ei au fost comercializaţi la scară largă sub denumirea de Aroclor datorită numeroaselor aplicaţii generate de stabilitatea chimică deosebită şi de rezistenţa la degradare. Astfel, începând cu 1930 au fost folosiţi la obţinerea condensatorilor şi transformatoarelor electrice, a fluidelor dielectrice, a vopselelor, răşinilor, cernelurilor, adezivilor etc. În ultima perioadă, utilizarea lor a fost restrânsă deoarece s-a constatat capacitatea lor de a se bioconcentra de-a lungul lanţului trofic şi de asemenea s-a demonstrat efectul cancerigen la om al unora dintre cei 209 izomeri.

Lucrarea de faţă îşi propune aprecierea gradului de contaminare cu compuşi PCB a unor soluri pe care sunt amplasate staţii electrice din zone precum Baia-Mare, Craiova, Porţile de Fier, Roşiori, Işalniţa. Metoda de determinare a reziduurilor de bifenil policloruraţi din probe de sol este cromatografia de gaze cu detecţie specifică (detector cu captură de electroni).

EFECTE ALE CREŞTERII CONŢINUTURILOR DE ZINC DIN SOL ASUPRA PLANTELOR DE SOIA CULTIVATE ÎN CASA DE VEGETAŢIE

NICOLETA VRÎNCEANU, DUMITRU MARIAN MOTELICĂ, MIHAIL DUMITRU,ALEXANDRINA MANEA, VERONICA TĂNASE


Experienţa realizată în vase de vegetaţie a avut ca scop estimarea conţinuturilor de zinc din plantele de soia (Glycine max) cultivate pe un material de sol provenit din orizontul A al unui sol aluvial (pH – 8,00, humus – 1,11%, 65 mg·kg-1 Zn). Conţinuturile de zinc din materialul de sol au fost mărite cu 100, 300, 500, 1000, 1500 şi 2000 mg·kg-1 Zn folosind acetat de zinc.

74

Rezultatele analizelor efectuate pentru determinarea conţinuturilor de zinc din sol, în rădăcinile, frunzele şi boabele de soia au evidenţiat că absorbţia zincului în plantele de soia s-a intensificat odată cu creşterea conţinutului total de zinc din sol. O creştere de aproximativ 30 de ori a conţinutului total de zinc din sol a determinat creşteri diferite ale conţinuturilor de zinc în plantele de soia (de 7 de ori în rădăcini, de 37 de ori în frunze şi de 5 ori în boabe). Conţinuturile mari de zinc din sol nu induc reduceri importante ale producţiei de boabe sau a biomasei plantelor de soia.

Cuvinte cheie: fitotoxicitate, soia, zinc.

EFECTE ALE CREŞTERII CONŢINUTURILOR DE CADMIU DIN SOL ASUPRA PLANTELOR DE SOIA CULTIVATE ÎN CASA DE VEGETAŢIE

NICOLETA VRÎNCEANU, DUMITRU MARIAN MOTELICĂ, MIHAIL DUMITRU,ALEXANDRINA MANEA, VERONICA TĂNASE


Experienţa realizată în vase de vegetaţie a avut ca scop estimarea conţinuturilor de cadmiu din plantele de soia (Glycine max) cultivate pe un material de sol provenit din orizontul A al unui sol aluvial (pH – 8,00, humus – 1,11%, 1,45 mg·kg-1 Cd). Conţinuturile de cadmiu din materialul de sol au fost mărite cu 3, 5, 10, 15, 20 şi 30 mg·kg -1 Cd folosind acetat de cadmiu.

Rezultatele analizelor efectuate pentru determinarea conţinuturilor de cadmiu din sol, în rădăcinile, frunzele şi boabele de soia au evidenţiat că absorbţia cadmiului în plantele de soia s-a intensificat odată cu creşterea conţinutului total de cadmiu din sol. O creştere de peste 20 de ori a conţinutului total de cadmiu din sol a determinat creşteri diferite ale conţinuturilor de cadmiu în plantele de soia (de 48 de ori în rădăcini, de 7 de ori în frunze şi de 23 ori în boabe).

Conţinuturile mari de cadmiu din sol nu induc reduceri importante ale producţiei de boabe sau a biomasei plantelor de soia.

Cuvinte cheie: fitotoxicitate, soia, cadmiu.

ESTIMAREA CONŢINUTURILOR DE METALE GRELE ALE UNOR PLANTE DIN VEGETAŢIA SPONTANĂ A ZONEI COPŞA MICĂ

NICOLETA VRÎNCEANU, DUMITRU MARIAN MOTELICĂ, MIHAIL DUMITRU, ŞTEFAN TAINĂ,EUGENIA GAMENŢ, VERONICA TĂNASE


Estimarea conţinuturilor de metale grele pentru probe recoltate din vegetaţia spontană a unei zone aflate sub influenţa emisiilor poluante provenite de la S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică a avut ca scop identificarea unor specii vegetale capabile să se dezvolte normal şi să acumuleze în ţesuturi cantităţi mari de metale grele.

Arealul studiat este situat în lunca Târnavei Mari, la aproximativ 1,5 km faţă de sursa de poluare. Vegetaţia spontană dezvoltată pe solurile aluviale din zona studiată conţine plante aparţinând speciilor: Equisetum pratense, Cynodon dactylon, Verbascum phlomoides, Phragmites australis, Asclepias syriaca, Convolvulus arvensis, Raphanus raphanistrum, Astragalus glycyphyllos, Aspera spica-venti, Calamagrostis arundinacea, Matricaria inodora, Humulus lupulus, Xanthium strumarium şi Sinapis alba.

Analizele efectuate pentru determinarea conţinuturilor de metale grele (Zn, Cd, Pb, Cu) din sol şi din plante au evidenţiat că plantele de Equisetum pratense (coada calului) au acumulat în rădăcini 48 mg·kg-1Cd, 2674 mg·kg-1 Zn şi 688 mg·kg-1 Pb. Conţinuturile medii din părţile aeriene ale plantelor de Cynodon dactylon (pir) sunt: 1686 mg·kg-1 Pb, 2038 mg·kg-1 Zn şi 16 mg·kg-1 Cd. Alte plante în care s-au stabilit conţinuturi mari de metale grele aparţin speciilor: Verbascum phlomoides (coada vacii), Matricaria inodora (muşeţel) şi Asclepias syriaca (clonţonei). Concentraţiile mari ale metalelor grele nu diminuează semnificativ biomasa acestor plante.

Cuvinte cheie: poluare cu metale grele, vegetaţie spontană, Copşa Mică.

75

METALE GRELE ÎN APA SUBTERANĂ DIN CIACOVA, JUDEŢUL TIMIŞ

V. ŞTEFAN, I. RUSU, V. MAZĂRE, L. NIŢĂ

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara

Conţinutul apei potabile este esenţial pentru sănătatea populaţiei. Din acest motiv analiza fizico-chimică a apei reprezintă o prioritate a factorilor locali. Printre alţi parametri, concentraţia diferitelor metale reflectă calitatea apei şi eventualele contaminări. Scopul nostru a fost determinarea concentraţiilor la următoarele metale: Cu, Mg, Fe, Zn, Cu, Cd, Ni, şi Pb. Eşantioanele au fost culese din 8 surse diferite. Concentraţia metalelor de mai sus a fost determinată prin absorbţie atomică spectrometrică. Rezultatele obţinute arată că concentraţia metalelor se încadrează în limitele permise.

CERCETĂRI PRIVIND IMPACTUL HALDEI DE CENUŞĂ A CET TIMIŞOARA ASUPRA TERENURILOR DIN ZONA LIMITROFĂ

D. BEUTURĂ, GH. ROGOBETE, CLARA TUDOR, I. ŢIMBOTA, R. BERTICI

Lucrarea face o analiză a compoziţiei fîzice, chimice a solului şi a conţinutului de metale grele în vederea stabilirii impactului haldei de cenuşă.

Având în vedere modificările tehnice de transport şi depunere a cenuşii de către CET, autorii, compară rezultatele actuale cu cele din 1995 pentru a stabili intensitatea şi direcţia proceselor metapedogentice.

EVALUAREA CONDIŢIILOR ECOPEDOLOGICE CERINŢĂ A PĂSTRĂRII UNUI MEDIU SĂNĂTOS ÎN SUDUL-VESTUL ROMÂNIEI

D. ŢĂRĂU1), I. BORZA2), IRINA ŢĂRĂU3), H. VLAD1), A. JAMPA4), N. GEAMBAŞU5), T. JURCUŢ6), ANCA BODEA2), D. DOLOGA1)

1) O.S.P.A. Arad, 2) USAMV Timişoara, 3) O.S.P.A. Timişoara, 4) O.S.P.A. Deva, 5) I.C.A.S. Bucureşti, 6) O.S.P.A. Oradea

Problematica abordată se referă la o suprafaţă de 3.251.077 ha, din care 2.113.305 ha terenuri agricole, reprezentând un număr de 397 teritorii cadastrale aparţinând judeţelor Arad, Bihor (95), Caraş-Severin (76), Hunedoara (69) şi Timiş (82).

Sunt relataţi succint factorii ce concură la realizarea ofertei cosmice-atmosferice şi telurico-edafică şi mai apoi şi impactul activităţilor social-economice asupra învelişului de sol în special şi a mediului în general.

În final sunt prezentate măsurile ce trebuiesc întreprinse pentru realizarea de biomasă vegetală într-o dinamică optimizată şi riguros corelată cu exigenţele mediului înconjurător.

Cuvinte cheie: resurse, durabil, mediu, condiţii, ecopedologic.

EFECTE ALE ACTIVITĂŢILOR SOCIAL-ECONOMICE ASUPRA FACTORILOR TELURICO-EDAFICI DIN JUDEŢUL ARAD

H. VLAD, D. ŢĂRĂU, D. DOLOGA, M. FLOREA

Oficiul Judeţean de Studii pedologice şi Agrochimice – Arad

Problematica abordată în lucrarea de faţă se referă la o suprafaţă de 775409 ha, din care 511803 ha terenuri agricole, situată în vestul României, cuprinzând un număr de 75 teritorii cadastrale din judeţul Arad.

Lucrarea îşi propune să prezinte o imagine a stării actuale a resurselor de terenuri din judeţul Arad, ca rezultat a transformărilor social-economice petrecute în ultimile decenii, situate la racordul dintre mileni. Interferarea omului în ciclurile biogeochimice a condus adesea la degradarea terenurilor chiar în condiţiile în care acesta este conştient de efectele transformării folosinţelor şi al dezvoltării social-eocnomice.

Cuvinte cheie: factori, condiţii, degradări, tranformări social-economice, mediu

76

TEMA 14. SOLUL ŞI AGRICULTURA ECOLOGICĂ

REMEDIEREA SOLURILOR POLUATE CU PRODUSE PETROLIERE

CRISTINA MODROGAN, OANAMARI DANIELA BUTUCEA, C. BOBIRICA, LILIANA BOBIRICA, CRISTINA COSTACHE, RODICA STANESCU

Universitatea “Politehnică” – Bucureşti

Bioremedierea „in situ” este o tehnica din ce in ce mai discutata, fiind o strategie utila pentru „curatirea” solurilor contaminate.

Poloarea solului cu produse petroliere este o problema importanta cu care se confrunta mediul inconjurator. Acesti compusi afecteaza fertilitatea si capacitatea sa bioproductiva atat din punct de vedere calitativ sau cantitativ.

In aceasta lucrare vom incerca sa gasim o solutie de indepartare a acestor compusi.

Cuvinte cheie: bioremediere, compusi petrolieri, sol

EFECTE ALE FERTILIZĂRII CU COMPOST OBŢINUT DIN GUNOI DE GRAJD ŞI ALE FERTILIZĂRII MINERALE CU AZOT ŞI FOSFOR ASUPRA CARACTERISTICILOR UNUI CERNOZIOM CAMBIC

CULTIVAT CU PORUMB ŞI SOIA

VERONICA TĂNASE1), M. DUMITRU1), D. M. MOTELICĂ1), NICOLETA VRÎNCEANU1), GEORGIANA OLĂNESCU1), IOANA PRODAN2), M. PRODAN2)

1) Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie – Bucureşti, 2) Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă – Teleorman

Experienţele amplasate în câmpul experimental de la S.C.D.A. Teleorman, pe un cernoziom cambic (pH – 6,49, 1,99% carbon organic, 0,185 % azot total, 11 mg·kg -1 P mobil, 191 mg·kg-1 K mobil) au avut ca scop estimarea modificărilor produse de fertilizarea cu compost obţinut din gunoi de grajd şi de fertilizarea minerală cu azot şi fosfor asupra producţiilor de porumb şi soia şi asupra unor caracteristici chimice ale solului.

Experimentele în câmp studiază influenţa a doi factori: fertilizare cu compost obţinut din gunoi de grajd cu 5 graduări (martor nefertilizat şi 4 tratamente de fertilizare cu cantităţi de compost echivalente dozelor de 100, 200, 300 şi 400 kg N/ha) şi fertilizare minerală cu 3 graduări (N0P0, N50P50 şi N100P100) şi au fost amplasate după metoda parcelelor subdivizate în 3 repetiţii. Plantele test utilizate au fost soia (soiul Columna) şi porumbul (soiul Fundulea 376).

Rezultatele analizelor efectuate pentru determinarea conţinutului total de carbon organic şi a conţinuturilor de elemente nutritive din sol (NPK) evidenţiază creşteri ale valorilor acestor caracteristici. Valorile cele mai mici ale conţinutului de carbon organic din sol s-au obţinut pentru varianta martor (1,99%) iar cele mai mari valori au fost obţinute pentru varianta fertilizată organic cu cantitatea de compost echivalentă dozei de 300 kg N/ha şi fertilizată mineral cu N50P50 (2,58%). Conţinutul de azot total a crescut sub influenţa fertilizării cu compost de la 0,185% în varianta martor la 0,261% în cazul fertilizării cu cantitatea maximă de compost şi N 100P100. Fertilizarea organică şi minerală au determinat şi creşteri ale conţinuturile de potasiu şi fosfor mobil din sol.

Datele de producţie evidenţiază că sporul maxim de producţie (1335 kg/ha boabe soia) s-a obţinut pentru varianta fertilizată cu compost în doza echivalentă cu 400 kg N/ha şi N100P100. La cultura de porumb, sporul maxim de producţie (1480 kg/ha boabe porumb) s-a obţinut pentru varianta fertilizată cu compost în doză echivalentă cu 300 kg N/ha şi N100P100.

Cuvinte cheie: fertilizare cu compost, fertilizare minerală, soia, porumb.

BILANŢUL FLORISTIC AL AGROECOSISTEMULUI PODGORIEI MINIŞ-MĂDERAT

MARIA OANA, VERONICA LACOBINI, RODICA POPA, M. DOBRE


Managementul integrat al buruienilor (MIB) reprezintă un sistem de măsuri integrate, agrotehnice, biologice dar fară a le exclude pe cele chimice având ca obective menţinerea gradului de îmburuienare sub nivelul pragului economic de dăunare şi menţinerea echilibrului biologic în cadrul ecosistemului respectiv ( Guş P., şi colab., 1998).

77

Pentru o combatere eficientă a buruienilor din plantaţiile de vii este necesară cunoaşterea răspândirii speciilor de buruieni şi inventarierea lor.

Inventarierea ajută pe departe la cunoaşterea numărului şi a speciilor de buruieni prezente în zonă în special a buruineilor problemă, iar pe de altă parte, rezultatele obţinute servesc pentru aprecierea măsurilor de combatere şi a agrotehncii practicate în anii precedenţi. Buruienile problemă sunt speciile care ajung la o răspândire foarte mare, care au în plus unele particularităţi biologice ce le fac dăunătoare culturilor şi sunt greu de combătut: mohorul lat (Echinochloa cms-galli), mohorul (Setaria sp), şişcă (Calamagrostis pseudophragmites) pirul târâtor (Agropyron repens), costrei (Sorghum halopense) cornuţi (Xanthium stmmarium), mur de mirişte (Rubus caesius) etc.

Cercetări efectuate în podgoria Miniş-Măderat în perioada anilor 2000-2002 au avut ca scop inventarierea buruienilor din plantaţiile viticole, pe centre şi localităţi în vederea întocmirii bilanţului floristic.

Au fost inventariate 42 specii de buruieni dicotiledonate anuale, 53 specii perene şi 12 specii de monocotiledonate anuale.

Direcţia primordială în cercetarea viticolă şi implict în practică îl reprezintă controlul biologic al bolilor şi dăunătorilor, indicat într-un sistem integrat de protecţie a culturilor care să cuprindă şi lupta împotriva buruienilor care afecteazâ negativ viţa de vie.

Cuvinte cheie: combatere integrată, echilibru biologic control biologic,buruieni problemă.

ÎNTREŢINEREA SOLULUI ŞL NUTRIŢIA VIŢEI DE VIE ÎN OPTICÂ DIRECTIVELOR EUROPENE PENTRU PRODUCŢIA INTEGRATĂ ÎN VITICULTURĂ

T. PODRUMAR, M. DUMA., L. ILIE., F. VANC., M.VASILOIU


Viticultura podgoriei Miniş-Mâderat va trebui ca în viitorul apropiat să se încadreze directivelor europene pentru producţia integrată (Pî). De aceea la baza întreţinerii solului în viticultură stau trei obiective foarte importante.

- Eroziunea care prin tehnici culturale necesită protejare;- Tasarea solului;- Levigarea elementelor nutritive.Aceste obiective trebuie să ducă la o diversitate biologică în biotop.Înierbarea în perioada de iarnă este benefică. O înierbare permanentă ajută în toate variantele unde este posibilă.Modalitatea practică a înierbării va trebui definită la nivel de zonă (elemente climatice, sol, soi etc.).Toate metodele care protejează solul şi care favorizează viaţa trebuie să fie recomandate. Ultilizarea erbicidelor

reziduale este interzisă. Intervenţiile cu ajutorul erbicidelor de contact sunt posibile dar ele trebuie să fie integrate într-o tehnică înaltă de întreţinerea solului.

Nutriţia se bazează pe cunoştinţele funcţionării viţei de vie, aportul şi rezervele în sol a elementelor nutritive. În acest context este necesar:

- efectuarea periodică a analizelor solului;- completată, dacă este necesar, prin analize foliare;- adaptarea normelor „a dozelor" la nivel zonal pentru aportul de elemente minerale şi organice (cartarea

agrochimică);- precizarea la nivel zonal a limitei maxime pentru aporturile de azot şi fosfor şi definirea perioadei de aplicare

conform tipului de îngrăşământ.În acest sens în perioada anilor 2000-2002 s-au efectuat analize şi s-au montat variante privind întreţinerea şi nutriţia

viţei de vie.

Cuvinte cheie: eroziune, tasare levigare, înierbare, nutriţie.

78

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	lykhue
View:	244 times
Download:	3 times

Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului

Documents