CONFERINÞA NAÞIONALÃ A MEDICILOR REZIDENÞI … · laringian vestibulo-gloto-subglotic stadiul...

CONFERINÞA NAÞIONALÃA MEDICILOR REZIDENÞI

DERMATOLOGI

Craiova24 - 26 aprilie 2015

– Rezumate –

199

DermatoVenerol. (Buc.), 60: 199-229

CARCINOMUL MUCINOS CUTANAT PRIMAR

Delia Botezatu*, Mihaela Þovaru*, Irina Tudose*, MariaGrigore*, Simona Roxana Georgescu**Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”,BucureºtiUniversitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Bucureºti

Carcinomul mucinos cutanat primar este o tumorãmalignã rarã ce afecteazã cel mai frecvent zonaperiorbitalã cu originea din zona profundã a ductelorsudoripare ecrine. Acesta este dificil de diferenþiat deleziunile metastatice cutanate.Metode: Prezentãm cazul unui pacient de 78 de ani carese interneazã pentru evoluþia de 3 ani a unui nodulroºu-violaceu, asimptomatic, supraclavicular drept; nuse evidenþiazã limfadenopatii în regiunea capului ºigâtului. Rezultate: Examenul histopatologic a decelat tumoraformatã din celule predominant bazaloide, cu cito-plasma PAS+, în travee anastomozate, plaje, cordoaneºi grupuri de celule izolate, marcat pleomorfismnuclear ºi numeroase mitoze atipice intratumoral; ariide diferenþiere adenoidã; invazie în dermul profund cuinteresarea joncþiunii dermo-hipodermice ºi a limiteiprofunde de rezecþie; zone de necrozã tumoralã;marcat infiltrat inflamator polimorf ºi marcatã reacþiedesmoplazicã intra ºi peritumoralã evidenþiatã lacoloraþia Albastru alcian prin prezenþa de lacuri întinsede mucus, epidermal supraiacent cu arii de atrofie ºiºtergere a reliefului dermului papilar; fãrã conexiuniîntre epiderm ºi proliferarea tumoralã. S-au efectuatinvestigaþii suplimentare sistemice care au exclusmetastaza cutanatã ºi s-a practicat rezecþia tumorii înlimite de siguranþã oncologicã. Concluzii: Pacientul rãmâne în evidenþa clinicii, fãrãsemne de recidivã la 18 de luni de la intervenþie,excizia în limite oncologice fiind cea mai bunãconduitã terapeuticã, cu atât mai mult cu cât datele dinliteraturã descriu o ratã de recurenþã localã de 30%.

S 1-1

SESIUNE LUCRÃRI 1Afecþiuni cutanate maligne sau cu potenþial

malign (S 1-1–S 1-13) CANCERUL CUTANAT ASOCIAT BOLILORHEMATOLOGICE – DOUÃ CAZURI CLINICE

Alexandra Georgiana Bocîrnea*, Virgil Pãtraºcu*** Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova** U.M.F Craiova

Introducere: Bolile hematologice maligne cuprind oserie de condiþii patologice heterogene ce constau înproliferarea neoplazicã a celulelor mãduvei osoase ºisistemului limfatic. Aproximativ 250.000 de persoanesunt diagnosticate cu leucemie în fiecare an în lume,reprezentând 2,5% din cazurile de cancer. Cancerele cutanate reprezintã aprox. 20% din cazurilenoi de neoplazii maligne. Incidenþa cancerului cutanatîn Romania, este de aprox. 10 la 100.000 locuitori.Caz clinic I. Pacient în vârstã de 77 ani, cunoscut cuLMNH limfocitic difuz std. IV B din anul 2008, sespitalizeazã pentru douã formaþiuni tumorale situatela nivelul faciesului. Rezultatul exam.HP a fost destructurã microscopicã de carcinom mixt ºi structurãmicroscopicã de keratozã seboreicã tipul hiper-keratozic. Pacientul prezenta ºi multiple papuleeritemato-violacee acoperite de cruste hematice intenspruriginoase la nivelul membrelor inferioare.Caz clinic II. Pacientã în vârstã de 73 ani, cunoscutã cuNeoplasm mieloproliferativ mielodisplazic neclasi-ficabil din anul 2013, se spitalizeazã pentru oformaþiune tumoralã situatã la nivelul unghiului internal ochiului drept. Rezultatul exam.HP a fost structurãmicroscopicã de carcinom bazocelular adenoid.Discuþii: Pacienþii cu boli hematologice sunt mult maisusceptibili de a dezvolta tumori maligne secundare,cancerul de piele fiind cel mai frecvent. Acestademonstreazã agresivitate crescutã la pacienþii cu bolihematologice ºi este asociat cu rate mai mari derecidivã, risc crescut de metastaze regionale ºi chiardeces.Concluzie: Diferitele modalitãþi terapeutice utilizatepentru tratarea bolilor hematologice ar putea accentuaîn continuare imunosupresia prin epuizarea sistemuluiimunitar, favorizând astfel apariþia celei de-a douaneoplazii (cancer cutanat).

S 1-2

200


SINDROM GORLIN – CAZ CLINIC

Florentina Delcea*, V. Pãtraºcu***Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova** U.M.F. Craiova

Introducere: Sindromul Gorlin este o afecþiune geneticãcu transmitere autosomal dominantã, cu puternicãpenetranþã, cauzatã de mutaþii în gena PTCH 1.Caz clinic: Pacient în vârstã de 41 ani, mediul rural,agricultor, se prezintã în sept. 2014 cu multipleformaþiuni tumorale (179) cu dimensiuni cuprinse între0,2-6,5 cm, rotund-ovalare, de culoare brun închis, cuchenar format din perle epiteliomatoase dispuse lanivelul extremitãþii cefalice, trunchiului ºi membrelorsuperioare. Boala a debutat în perioada prepubertarã,cu leziuni la nivelul toracelui posterior. Concomitentpacientul prezenta cicatrici atrofice, rezultate în urmatratamentelor anterioare.În urma examenului clinic ºi a investigatiilor para-clinice am stabilit diagnosticul de Sindrom Gorlin. Am practicat biopsia a patru formaþiuni tumorale,urmatã de chiuretarea ºi electrocauterizarea fiecãreia.Examenul HP a evidenþiat aspectul de CBC solid.Discuþii: Sindromul Gorlin este determinat de mutaþiiîn gena PTCH 1 localizatã pe braþul lung al cromo-zomului 9 (q22.3-q31). Mutaþiile genei produc alterãrila nivelul cãii de semnalizare intercelularã hedgehog,în cadrul cãreia produsul genei PTCH 1 joacã un rolesenþial. Alterarea cãii de semnalizare determinãcreºterea expresiei proteinelor esenþiale cu rol înproliferarea celularã, ducând în final la apariþia carci-noamelor bazocelulare.Concluzii: Sindromul Gorlin este o afecþiune rarã, cudeterminism genetic, care poate fi de cele mai multe orisubdiagnosticatã.Manifestãrile clinice complexe impun o abordaremultidisciplinarã a acestor cazuri cu participareadermatologului, neurologului, endocrinologului ºi achirurgului.

FIBROEPITELIOMUL. TUMORA PINKUS

Oliver Ghenuche, Alice RusuSecþia Clinica DermatovenerologieSpitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº” –Bucureºti

Fibroepiteliomul este o tumorã rarã, descrisã de cãtreHermann Pinkus în 1953, ca fiind o leziune premalignafibroepitelialã. El a considerat cã fibroepiteliomul este

S 1-4

S 1-3o variantã de carcinom bazocelular, ce ilustreazãinteracþiunea ºi interdependenþa componentelorstromale ºi epiteliale ale carcinomului bazocelular.Clinic fibroepitelioamele au aspect benign, cu ocreºtere lentã, sunt tumori solide elevate, papiloamepedunculate sau fibroame sesile cu o bazã largã deimplantare, de dimensiuni variabile. Culoarea este deobicei roz-roºiaticã dar pot avea nuanþe de brun-deschis.Diagnosticul diferenþial include: nev melano-citic intradermic, fibrom pedunculat, papilomfibroepitelial, granulom, hemangiom, melanom ame-lanotic, neurofribom, keratoza seboreicã, nev sebaceu.Aspectul histopatologic al tumorii Pinkus este distinct.Cordoane lungi, subþiri, arborizate, anastomozateformate din celule bazaloide înconjurate de o stromafibrovascularã laxa. Diagnosticul diferenþial histo-patologic se face cu keratoza seboreicã reticulatã,carcinomul bazocelular superficial, tricoepiteliomul,tricoblastomul ºi siringo-fibro-adenomul ecrin.Prezentãm cazul unui bãrbat în vârstã de 64 ani, cesolicitã consult pentru o leziune tumoralã cutanatã, ceevolueazã de mulþi ani. Examenul histopatologic aconfirmat diagnosticul de Fibroepiteliom. Leziunea afost excizatã complet, cu evoluþie favorabilã.

METASTAZE CUTANATE CU PUNCT DE PLECARENEO MAMAR: OBSERVAÞII REFERITOARE LA 3

CAZURI

Andreea-Oana Enache, V. PãtraºcuUMF din Craiova

Metastazele cutanate reprezintã un procent cuprinsîntre 0,7-9%, din totalul cancerelor metastatice. Cel maifrecvent tip de neoplasm care produce metastazecutanate la femei este cancerul de sân. Obiectivulautorilor a fost sã evidenþieze aspectele clinice ºihistopatologice întâlnite la pacientele cu metastazecutanate cu punct de plecare neo mamar. Prezentãm trei bolnave, cu metastaze cutanate cupunct de plecare neo mamar, interesante atât prinaspectul clinic cât ºi prin evoluþia pre ºi post-terapie.Diagnosticul l-am reþinut în urma examenului clinic, aexamenului histopatologic ºi a bilanþului de extensie.Bilanþul de extensie a presupus pentru fiecare bolnavefectuarea investigaþiilor biologice ºi imagistice(ecografie abdominalã, radiografie de schelet, radio-grafie torace etc). În urma investigaþiilor efectuate lafiecare caz am precizat diagnosticul de metastazecutanate, excluzând multiple afecþiuni confundabiledin punct de vedere clinic.Polimorfismul clinic al metastazelor cutanate ridicãnumeroase probleme de diagnostic diferenþial ºi poate

S 1-5

201


reprezenta o capcanã pentru medicul practicianneavizat, determinând astfel întârzierea diagnosticuluiºi iniþierea terapiei.În ciuda progreselor realizate în depistarea ºi trata-mentul cancerului mamar care au dus la creºtereaduratei de supravieþuire, o parte dintre pacienteprezintã recidive metastatice chiar ºi în cazulcancerelor mamare aflate sub tratament.Cuvinte cheie: metastaze cutanate, neoplasm mamar,histopathologic

POROCARCINOM ECRIN -PREZENTARE CAZ CLINIC

Ungureanu A.M*, Coman O.A*,**, Georgescu S.R*,**

*Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”,Bucureºti**Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Bucureºti

Introducere: Porocarcinomul ecrin (PE) este unneoplasm cutanat rar cu origine în glandele sudoripareecrine. Metastazele în ganglionii limfatici regionalisunt frecvente. Modalitãþile de tratament includ: exci-zie standard, chirurgie Mohs, chimioterapie ºiradioterapie.Materiale ºi metode: Prezentãm cazul pacientului T.D, învârstã de 79 de ani, cunoscut cu artritã reumatoidã din2009, tratatã timp de un an (în 2014) cu medicaþieimunosupresoare (azatioprinã). Se interneazã în clinicanoastrã pentru o formaþiune tumoralã localizatã în fosapoplitee dreaptã, cu diametru de 5/4,5 cm, erite-matoasã, ce sângereazã la atingere, cu evoluþie de 5 ani.Pacientul afirmã cã tumora a crescut brusc îndimensiuni ºi a început sã sângereze în urmã cu 5 luni.Examenul clinic nu a decelat limfadenopatie. Tumora afost excizatã în serviciul nostru în ianuarie 2015.Rezultate: Testele de laborator au inclus: HLG fãrãmodificãri importante (Ly↓, Mo↑, Hb↓), VSH↑.Aspectul histopatologic ºi testele imunohistochimicesunt compatibile cu diagnosticul de porocarcinomecrin.Concluzii: PE este un neoplasm cutanat rar cu origine înglandele sudoripare ecrine, localizat frecvent la nivelulmembrelor inferioare; afecteazã în special vârstnicii, caîn cazul nostru. Pacientul a observat o creºtere rapidãºi apariþia sângerãrii dupã 6 luni de tratamentimunosupresor (azatioprinã) pentru artrita reumato-idã. Astfel, imunosupresia indusã de azatioprinã poatefi consideratã un factor trigger pentru evoluþia rapidãa tumorii. Pacientul a fost îndrumat în serviciul dechirurgie ºi, eventual oncologie pentru investigaþiiulterioare ºi terapie adecvatã.

S 1-6

DIAGNOSTICUL DIFERENÞIAL AL NODULILORBENIGNI DEZVOLTAÞI PE NEV CONGENITAL

GIGANT: PREZENTARE DE CAZ

Orac Amalia*, Cheddad Ayyoub**,Cosgarea Maria Rodica***

*Medic rezident Dermatovenerologie, an II, Spital Clinic de Urgenþã“Sfântul Spiridon”, Iaºi;**Medic rezident Dermatovenerologie, an II, Spital Clinic Judeþean deUrgenþã, Cluj-Napoca;***UMF “Iuliu Haþieganu” Cluj-Napoca;

Nevii congenitali giganþi prezintã un risc crescut de adezvolta melanom malign. Existã diverse forme deproliferãri secundare dezvoltate pe nevi congenitaligiganþi care pot avea aspect clinic ºi histopatologic demelanom malign; diagnosticarea corectã a acestorleziuni prezintã o deosebitã importanþã pentruprognosticul ºi managementul pacienþilor. Prezentãmcazul unui pacient de 17 ani care, pe fondul unui nevcongenital gigant situat toracic posterior, dezvoltã peparcursul a mai mulþi ani multipli noduli subcutanaþi,diagnosticaþi iniþial ca melanom malign respectivmetastazã de melanom malign, precum ºi multipleleziuni nevice secundare dintre care una diagnosticatãdrept melanom malign nevoid. În urma multiplelorinvestigaþii imagistice nu s-a decelat tumora primarãsau alte metastaze de melanom malign iar evoluþiabunã a pacientului în lipsa tratamentului a infirmatcaracterul malign al leziunilor. Aducem în discuþie di-ficultatea diagnosticului diferenþial dintre proliferãrilesecundare benigne ºi melanomul malign pe fondulnervilor congenitali giganþi, riscul de degeneraremalignã a acestor nevi ºi modul în care acesteainfluenþeazã prognosticul pacienþilor.

METASTAZE CUTANATE LA UN PACIENT CUNEOPLASM LARINGIAN

Rucsandra Dascãlu, Loredana Stoica

Incidenþa metastazelor cutanate este între 0,7-5% dintotalul cancerelor interne. Dintre acestea, în 16% dincazuri este implicatã o tumorã primarã cu localizarelaringianã.Caz clinic. Pacient în vârstã de 57 ani se spitalizeazãpentru prezenþa a 21 de formaþiuni tumorale, dimen-siuni variabile (0,5-2 cm), cu centru deprimat, culoareroz-roºieticã, unele acoperite de cruste hematice, altelecu suprafaþã keratozicã ºi unele prezentând depozitpurulent, localizate la nivelul scalpului (13), faciesului(1), trunchiului (2) ºi membrelor (5).

S 1-8

S 1-7

202


Din antecedentele personale patologice reþinem neoplasmlaringian vestibulo-gloto-subglotic stadiul IV(T4N2MX )operat (laringectomie totalã extinsã laprimul inel traheal ºi limfadenectomie jugulo-carotidianã bilateralã cu diagnosticul histopatologic decarcinom scuamos G3) ºi chimioradiotratat (2012).În Clinica Dermatologie am realizat excizia a douãformaþiuni tumorale, una de la nivelul scalpului ºicealaltã de la nivelul coapsei drepte, fragmenteleexcizate fiind trimise la examenul histopatologic.Rezultatul examenului histopatologic a evidenþiatfragment acoperit de epiderm cu zonã ulceratã, înderm ºi hipoderm prezenþa de insule ºi cordoane decelule tumorale maligne, pe alocuri cu patternglanduliform.Discuþii: Metastazele cutanate au fost raportate la 1-2%din pacienþii cu carcinom scuamocelular localizat lanivelul capului ºi regiunii cervicale. Fãcând o raportarea cazurilor de cancer laringian publicate în literaturade specialitate, s-au publicat aproximativ 7 cazuri careau prezentat metastaze cutanate.Metastazele cutanate sunt indicatori precoce pentrucancerele invazive metastatice ºi însoþesc de obicei ºialte metastaze viscerale, asa cum s-a evidenþiat ºi lacazul nostru.Concluzii: Pacientul nostru a prezentat formaþiunitumorale cu aspect de keratoacantoame multiple, iar înurma examenului histopatologic, s-a evidenþiat diag-nosticul de metastaze cutanate, de la un neoplasmlaringian.

FACTORI DE PROGNOSTIC NEGATIV IN MYCOSISFUNGOIDES

Taroi Mona, Rotaru MariaClinica Dermatologie –ULBS Sibiu

Introducere: Mycosis fungoides (MF), cea mai frecventãformã de limfom cutanat cu celule T, este o boalã cepoate evolua doar la nivelul pielii, lent, zeci de ani, saupoate progresa prin afectarea unor suprafeþe mai maride piele, prin apariþia tumorilor cutanate sau prindiseminare limfaticã ori hematogenã. Diagnosticul pre-coce ºi stadializarea clinicã corectã sunt esenþiale pen-tru stabilirea unei scheme terapeutice optime, curemisia leziunilor, evitarea recurenþelor, îmbunãtãþireacalitãþii vieþii ºi încetinirea evoluþiei bolii.Prezentare caz: Barbat de 68 ani, se interneazã pentruplãci ºi placarde eritemato-scuamo-infiltrative, dise-minate, însoþite de prurit moderat. Boala a debutat deaprox. 3 luni la nivelul hemitoracelui stg, cu o leziuneunicã, eritematoasã care s-a extins treptat, cu leziuninoi pe trunchi ºi membre. Asociat a prezentat scãdere

S 1-9

ponderalã (aprox. 4 kg în 6 luni). Examenul clinic arelevat adenopatii (laterocervical stg., supraclavicularstg., axilar bilat., inghinal bilat.) ºi hepato splenome-galie. S-au efectuat biopsie cutanatã, biopsie ganglio-narã, consult Hematologie, biopsie osteo-medularã,examinare CT iar diagnosticul de MF este confirmatprin EHP ºi IHC. Discuþii: Prognosticul în MF diferã în funcþie de stadiulclinic ºi de prezenþa unor indicatori de prognosticnefavorabil cum ar fi: vârsta > 60 ani, sexul masculin,mucinoza folicularã, valori crescute LDH, raportulCD4/CD8 > 20. Particularitãþile cazului nostru suntdurata scurtã, (de aprox. 3 luni), de la apariþia mani-festãrilor clinice pânã la confirmarea diagnosticului deMF ºi asocierea a trei din factorii mai sus menþionaþi.

TERAPIA FOTODINAMICÃ ÎN BOALA PAGETEXTRAMAMARÃ

Grad Alecsandra-Iulia, Androhovici Dana, Groza Oana,Cosgarea RodicaClinica Dermatovenerologie Cluj Napoca

Boala Paget extramamarã este un adenocarcinomintraepitelial rar, care se poate prezenta sub formãprimarã sau asociat altor malignitãþi viscerale, cele maifrecvente fiind carcinoamele gastrointestinale ºigenitourinare.Prezentãm cazul unui pacient, în vârstã de 76 de ani,care se prezintã pentru o placã eritemato-scuamoasã,cu zone de ulceraþie, cu limite clare faþã de pielea dinjur, localizatã la nivel inghino-scrotal, însoþitã de pruritºi durere. Afirmativ, leziunea a debutat în urmã cuaproximativ 5 ani ºi a crescut considerabil în dimen-siuni, la momentul diagnosticului fiind de 15/15 cm.Pacientul a urmat anterior, repetate tratamente antimi-cotice, antibiotice ºi cortizonice local, nepotriviteleziunii care clinic a fost interpretatã ca boala Paget.Examenul histopatologic aratã prezenþa celulelor mari,cu citoplasmã clarã, abundentã, PAS+, cu hipertrofienuclearã, la nivelul epidermului, aspectul fiindcaracteristic pentru boala Paget extramamarã.Având în vedere vârsta pacientului cât ºi dimensiunileleziunii, s-a ales ca tratament terapia fotodinamicã cuacid 5 aminolevulinic, 1 ºedinþã/lunã, timp de 6 luni,tratament care a dus la reducerea cu 80% în dimensiunia leziunii. S-a continuat cu Imiquimod 5%, 3aplicaþii/sãptãmânã, timp de 12 sãptãmâni, tratamentcare a dus la reducerea considerabilã a leziunii restante.Particularitatea cazului constã în faptul cã boala Pagetextramamarã, formã primarã, a fost tratatã conservativ,cu succes, prin terapie fotodinamicã cu acid 5aminolevulinic ºi Imiquimod 5%.

S 1-10

203


TUMORI CARE POT MIMA DIN PUNCT DEVEDERE CLINIC MELANOMUL MALIGN –

PREZENTARE A DOUÃ CAZURI

Ioana Gencia*, P. Cristodor*,**, F. Baderca**,***, C. Solovan*,**

*Clinica de dermato-venerologie a Spitalului Municipal Clinic ºi deUrgenþã Timiºoara **Universitatea de Medicinã ºi Farmacie Victor Babeº Timiºoara***Serviciul de anatomie patologicã a Spitalului Municipal Clinic ºi deUrgenþã Timiºoara

Existã numeroase tumori pigmentate care pot mimadin punct de vedere clinic melanomul malign. Spira-denomul ºi spiradenocilindromul (cilindrom) pigmen-tate sunt douã dintre acestea. Ele sunt tumori benignecutanate strâns legate între ele, reprezentând expresiamorfologicã a aceluiaºi proces proliferativ. Localizãrilepredilecte ale spiradenomului sunt reprezentate defaþã ºi torace, iar pentru cilindrom scalpul ºi faþa.Formele pigmentate ale acestor tumori sunt rare. Vãvom prezenta cazurile a douã paciente care s-auprezentat în Clinica de Dermatovenerologie din cadrulSpitalului Clinic Municipal ºi de Urgenþã Timiºoara cuacest tip de tumori anexiale pigmentate. Prima este opacientã în vârstã de 57 de ani care s-a prezentat înclinica noastrã cu o formaþiune tumoralã hiperpigmentarã, de culoare brun-albãstruie, rotund ovalarãde aproximativ 1,3/1 cm, prezentând o ulceraþiecentralã ºi edem perilezional, localizatã la nivelulregiunii frontale, afirmativ având o evoluþie de aproxi-mativ 10 ani. Iar cea de-a doua este o pacientã de 67 deani care s-a prezentat în clinica noastrã cu 2 leziunirotund ovalare, gri-albãstrui, una nodularã de aproxi-mativ 3/1 cm în diametru localizatã la nivelul 1/3inferioare a coapsei drepte, iar cealaltã localizatã lanivelul gambei drepte de aproximativ 2/1 cm dia-metru, de formã neregulatã, uºor infiltratã, afirmativapãrute în urmã cu 1 an la nivelul unor leziuni hiper-pigmentare preexistente. Diagnosticul prezumtiv, înambele cazuri, a fost de melanom malign sau epiteli-oame bazocelulare pigmentat. Dupã examenul histo-patologic însã s-a pus diagnosticul de spiradenompigmentat (leziunea de la nivelul coapsei celei de-adoua paciente) ºi spiradenocilindrom pigmentat (lezi-unea de la nivel frontal al primei paciente ºi leziuneade la nivelul gambei drepte a celei de a doua paciente).

S 1-11

CAZ CLINIC: CARCINOM BAZOCELULARPAGETOID EXTINS APÃRUT DUPÃ

RADIOTERAPIE

Condrat Irina, Haja Ioana, Mocanu Alexandru, Sara Samaki,Tãtaru Alexandru DumitruUniversitatea de Medicinã ºi Farmacie “Iuliu Haþieganu” Cluj NapocaClinica de Dermatologie

Prezentãm cazul clinic al unui bãrbat în vârstã de 65de ani, având în antecedente un seminom testicularoperat ºi radiotratat, care atinge zona lombarãposterioarã, unde apar multiple leziuni cutanateeritematoase. Boala actualã a debutat în urmã cuaproximativ 10 ani prin apariþia unor macule, unelepigmentate, altele eritematoase, care au crescut pro-gresiv în dimensiuni, fãrã ameliorare sub niciuntratament. Se ridicã suspiciunea de melanom malignsau carcinom bazocelular superficial pigmentat ºi seefectueazã 3 biopsii cutanate din zonele cu leziuni. Înurma examenului histopatologic se pune diagnosticulde carcinom bazocelular pagetoid ºi se începe terapiachirurgicalã privind excizia leziunilor pigmentate ºi seare în vedere efectuarea de terapie fotodinamicã.Particularitatea cazului constã în caracterul morfological leziunilor cutanate ºi în debutul dupã radioterapie.Cuvinte cheie: carcinom bazocelular pagetoid extins,radioterapie.

PARTICULARITÃÞI DE DIAGNOSTIC ÎNTRICOEPITELIOAME FAMILIALE

Niþulescu (Cioboata) Oana Alexandra,Mihele Dana MihaelaSpitalul de Boli Infecþioase “Dr Victor Babeº”, Secþia dermato-venerologie, Bucureºti

Prezint cazul unei paciente de 23 ani, din mediulurban, fumatoare, fãrã antecedente personalepatologice semnificative; cu urmatoarele antecedenteheredocolaterale: mama, anamnestic, leziuni cutanatesimilare, neinvestigate, iar sora pe lângã leziunilecutanate tot neinvestigate, epilepsie ºi retard mental, cese prezintã pentru multiple papule en dome, ferme, deculoarea pielii, cu diametrul variat de 7-10 mm,moderat pruriginoase, situate frontal, în regiuneazigoamaticã bilateral, mentonier ºi la nivelul scalpuluifrontal ºi temporal, afectare unghialã cu aspectechivoc, iar la nivelul dentiþiei mici cavitãþi. Examenulobiectiv este în limite normale.Boala a debutat în urmã cu 6-7 ani prin apariþia unuieritem intens al feþei ºi a unor leziuni similare celorprezente.

S 1-13

S 1-12

204


Dat fiind faptul cã pacienta se adreseazã prima datãunui serviciu de dermatologie ºi luând în considerareºi antecedentele heredocolaterale, diagnosticul pozitivs-a fãcut cu dificultate, excluzându-se scleroza tube-roasã Bourneville (leziuni cutanate situate centrofacial,afectarea unghialã, prezenþa cavitãþilor mici la niveldentar ºi în plus sora cu leziuni cutanate neinves-tigate, retard mental ºi epilepsie). Coroborând dateleclinice (istoric, examen local ºi obiectiv) ºi paraclinice(biopsie relevantã) se pune diagnosticul pozitiv detricoepitelioame familiale. S-a realizat electro-cau-terizarea câtorva leziuni, singura metodã accesibilã, cuo primã evaluare a impactului estetic. Totuºi prognos-ticul estetic este rezervat.

DIFICULTÃÞI DE DIAGNOSTIC ªI TRATAMENT ÎNPILOMICOZE

Cretu Anca*, Grãjdeanu Ioana-Alina*,Daciana Brãniºteanu* ***Clinica Dermato-venerologie, Sp. Sf Spiridon, Iaºi**Disciplina Dermato-venerologie, UMF “Gr. T. Popa”, Iaºi

Pilomicozele sunt date de cãtre dermatofiþi care potparazita firul de pãr în exterior (ectotrix) sau în interior(endotrix). Speciile care produc aceasta patologie pot fiantropofile, zoofile sau geofile. Din punct de vedereclinic întâlnim 4 tablouri: microsporia, tricofitia uscatã,tricofitia inflamatorie ºi favusul.Prezentãm cazurile unei paciente în vârstã de 12 ani ºia unui pacient de 14 ani, fraþi, care se prezintã laClinica de Dermatologie pentru persistenþã la nivelulscalpului a unor plãci discret eritemato-scuamoase, cufire de pãr rupte de la diferite nivele de la emergenta,cenuºii, lipsite de luciu. Debutul a fost cu aproximativ2 ani în urmã. Examenul clinic a decelat prezenþa deplãci mici eritemato-scuamoase, multiple, cu conturneregulat, sugerând o tricofitie uscatã a scalpului.Examenul micologic ºi cu lampa Wood au evidenþiatprezenþa de Microsporum, cultura pe mediul Sabo-uraud ºi antifungigrama neputându-se realiza. S-ainiþiat tratament topic ºi sistemic cu antimicotic, s-aufãcut recomandãrile de radere sãptãmânalã a scalpuluipe durata tratamentului ºi de utilizare a unui dezin-fectant pentru spãlarea hainelor ºi lenjeriei, cu evoluþiefavorabilã pe durata spitalizãrii. Particularitatea cazului constã în faptul cã aspectulclinic pleda mai mult pentru diagnosticul de tricofitieuscatã a scalpului ºi nu de microsporie. Nerespectareaindicaþiilor de tratament, plus existenþa posibililorcontacþi infectaþi (1 veriºor ºi 1 alt frate) care au refuzatsa se prezinte la Clinica pentru tratament, au subminatrezultatele terapeutice ºi obþinerea vindecãrii mico-logice ºi clinice complete.

S 2-1

SESIUNE LUCRÃRI 2Varia 1 (S 2-1–S 2-12)

205


TINEA CORPORIS VERSUS TINEA INCOGNITO

Lavinia-Maria Zaiþ, Cãtãlina Diana Andronic, Mãdãlina Bejan, Laura Gheucã-SolovãstruClinica Dermatologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþe” Sf.Spiridon”, IaºiU. M. F.” Gr. T. Popa”, Iaºi

Introducere: Herpesul circinat este o dermatofitozã apielii glabre, cu o largã rãspândire, susþinutã demultipli factori favorizanþi locali ºi generali. Afecteazãîn aceeaºi mãsurã ambele sexe, toate vârstele, putând ficauzatã de dermatofiþi antropofili, zoofili sau geofili,cei mai comuni fiind T. rubrum, M. canis ºi T.tonsurans. Boala se transmite uzual de la animal la omsau de la om la om, direct sau prin obiecte contaminate. Confundatã adesea cu alte dermatoze, afecþiunea estetratatã în mod eronat cu dermatocorticoizi ºi îºi pierdedin aspectele morfoclinice caracteristice, realizând ceeace se numeºte Tinea incognito. Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient de 47 de ani,din mediul rural, angajat al unei ferme zootehnice, carese adreseazã Clinicii de Dermatologie Iaºi pentruapariþia de plãci ºi placarde bine delimitate, cu conturpoliciclic, eritematoase, cu margine mai activã, centrulmai palid, acoperite de scuame fine, ce prezintã pesuprafaþã pustule mai frecvente în periferie, intenspruriginoase, diseminate la nivelul membrelorsuperioare ºi inferioare bilateral, abdomen ºi lombo-sacrat. Afecþiunea a debutat în urmã cu aproximativ douãsãptãmâni, iar dupã aplicãri topice de corticosteroizileziunile s-au extins cu uºoare modificãri ale aspectuluimorfoclinic.Diagnosticul a fost confirmat de examenul micologicdirect din scuame de la nivelul leziunilor ºi culturã pemediul Sabouraud. Sub tratament antimicotic sistemicºi topic, evoluþia a fost rapid favorabilã. Concluzii: Tratamentul local ºi/sau sistemic aldermatofitozelor trebuie sã fie însoþit de indentificareaºi îndepãrtarea (atunci când este posibil) factorilor eti-ologici ºi favorizanþi. Aplicarea de dermatocorticoizipe leziunile de Tinea favorizeazã creºterea derma-tofitului, suprimã rãspunsul imun, realizând ceea ce secheamã în practica dermatologicã Tinea incognito.

S 2-2

GRANULOM INELAR DISEMINAT - PREZENTAREDE CAZ

Alexandra Radu-Carlaonþ*, Virgil Pãtraºcu*** Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova** U.M.F. Craiova

Introducere: Granulomul inelar este o dermatozãcronicã benignã, al cãrui aspect clinic ºi histologic(granulom palisadic) este caracteristic. Caz clinic. Prezentãm cazul unei paciente, în vârstã de52 ani, din mediul rural, care s-a spitalizat pentru plãciovalare ºi arciforme, cu diametrul între 4-9 cm, cumargini formate din coalescenþa de mici papule ferme,eritematoase, cu centrul plãcilor uºor hipopigmentat,fãrã atrofie cutanatã, dispuse la nivelul feþei dorsale alemâinilor ºi faþa lateralã a gambei stângi, cu istoric de 18luni. Pe baza anamnezei, examenului clinic, exa-menului histopatologic ºi investigaþiilor de laboratoram stabilit diagnosticele: granulom inelar diseminat,dislipidemie ºi litiazã biliarã asimptomaticã. Pacienta aurmat tratament cu antibiotic, antihistaminice, derma-tocorticoizi potenþi ºi agenþi fizici cu evoluþie discretfavorabilã.Discuþii. Etiopatogenia nu este elucidatã. În ceea ce priveºte asocierea cu o altã patologie, studiileau arãtat asocierea cu diabet zaharat, boli tiroidiene,boli maligne ºi dislipidemie. În cazul nostru, pacienta afost diagnosticatã cu dislipidemie.Concluzii: Modificãrile profilului lipidic (hipercoles-terolemie, hipertrigliceridemie sau ambele) s-au dove-dit a fi prezente la 45% din pacienþii cu granulom inelardiseminat, de unde importanþa investigãrii paci-enþiilor în aceastã direcþie.Fãrã studii comparative, este dificil sã se stabileascãeficienþa mijloacelor terapeutice, deoarece în 50-70%din cazurile de granulom inelar localizat s-au observatremisii spontane în primii doi ani de boalã. Granulomul inelar diseminat este mai rezistent latratamentul topic ºi sistemic, în comparaþie cu formalocalizatã a bolii.

S 2-3

206


LICHEN PLAN ASOCIAT CIROZEI HEPATICE CUVIRUS B+D. STUDIU DE CAZ.

Cristina Grinea, Oana Mihaela Maftei, Laura Stãtescu. Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Judeþean de Urgenþã ”Sf.Spiridon” Iaºi

Disciplina Dermatologie, Facultatea de Medicinã, UMF „Grigore T.

Popa” Iaºi

Lichenul plan reprezintã o manifestare inflamatoriecronicã, papuloasã, cu atingere cutanatã, mucoasã saua fanerelor, cu debut la orice vârstã ºi frecvenþã egalã laambele sexe. În etiopatogenia acesteia sunt implicatemecanisme imunologice, infecþioase, metabolice,neuropsihice ºi genetice.Prezentãm cazul unei paciente de 28 de ani, cu istoricde 3 ani al unei erupþii constituite din papule plane,eritemato-violacee, izolate ºi confluate în plãci ºiplacarde cu contur neregulat, suprafaþa acoperitã descuame aderente, intens pruriginoase, localizate lanivelul trunchiului ºi membrelor. Examenul histo-patologic al biopsiei cutanate evidenþiazã aspecte delichen plan cu modificãri degenerative secundare, cuepiderm acoperit de o crustã de keratinã cu arii denseºi parakeratozã focalã, marcatã degenerescenþã vacuo-larã la nivelul interfeþei dermo-epidermice ºi uninfiltrat inflamator limfomonocitar asociind macrofageîncãrcate cu pigment melanic la nivelul dermuluipapilar. Biologic ºi imagistic se evidenþiazã cirozãhepaticã cu virusurile HBV ºi HDV. Sub tratament cuPeginterferon alfa – 2a evoluþia a fost favorabilã, cuscãderea titrului viremiilor (ADN-VHB ºi ARN-VHD)sub limita de detecþie ºi ameliorarea leziunilor cutanatepânã la hiperpigmentare rezidualã. Rãspunsul iniþial lacorticoterapia sistemicã ºi topicã a fost suboptimal.Particularitatea cazului: asocierea leziunilor de lichenplan ºi cirozã hepaticã cu HBV+HDV la o pacientãtânãrã ºi decelarea afectãrii hepatice în cadrulinvestigaþiilor pentru lichen plan, în absenþa altorsemne ºi simptome.

LICHEN HIPERTROFIC LA UN PACIENT CU BOALÃ CRONICÃ DE RINICHI

Mihaela Ciocan*, Virgil Pãtraºcu***Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova** U.M.F. Craiova

Introducere: Lichenul plan este o afecþiune inflamatorie,cu evoluþie cronicã, autolimitatã, ce afecteazã tegu-mentul, mucoasele ºi fanerele.

S 2-5

S 2-4Boala Cronicã de Rinichi este un sindrom fizio-patologic complex, de etiologie multiplã, caracterizatprin incapacitatea rinichilor de a-ºi îndeplini funcþiilefiziologice datoritã distrugerii progresive ºi ireversibilea nefronilor, cu evoluþie progresivã cãtre stadiul termi-nal ce impune iniþierea uneia din metodele desubstituþie a funcþiilor renale.Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 40ani, din mediul urban, cunoscut cu Boala Cronicã deRinichi stadiul II, care s-a spitalizat în Clinica Derma-tologie Craiova pentru multiple leziuni papulo-nodulare eritemato-violacee, dimensiuni între 0.5-2cm, cu excoriaþii ºi cruste pe suprafaþã, plus pigmentãriºi cicatrici postlezionale, intens pruriginoase. Ampracticat biopsierea unei leziuni, iar exam. HP aprecizat diagnosticul de lichen hipertrofic. În timpulspitalizãrii a urmat tratament general cu Ketotifen 2cp/zi, iar local am aplicat Sal-Ekarzin ºi Allpresan, cuevoluþie discret favorabilã.Concluzii: Lichenul poate îmbrãca aspect hipertrofic lapacienþii cu Boalã Cronicã de Rinichi, datoritãtulburãrilor metabolice, xerodermiei ºi pruritului.Lichenul hipertrofic are risc de malignizare ceea ceimplicã examinarea periodicã a leziunilor, alãturi demonitorizarea riguroasã a bolii renale cronice.

LICHENUL SCLEROS GENITAL

Antohe Mihaela,Cãtãlin PopescuSpitalul Clinic Colentina, Dermatologie I, Bucureºti

Lichenul scleros genital este o afecþiune dermatologicãcronicã, progresivã, de etiologie necunoscutã, carac-terizatã prin papule ºi plãci albe, atrofice, uneori cu ariide hiperkeratozã, hemoragii, purpurã, ulceraþii care lafemei afecteazã cel mai frecvent labiile mari ºi mici, cuextindere perinealã ºi perianalã (configuraþie de „8”).În stadii avansate, vulva suferã modificãri arhitec-turale cauzate de fibroza extinsã ºi atrofie, cu fuziunealabiilor mici ºi mari, îngustarea introitusului. Asociazãcel mai frecvent prurit intens, dispareunie, disurie,defecaþie dureroasã.La bãrbaþi, afecteazã glandul ºi partea internã aprepuþului, având drept complicaþii fimoza, parafimo-za, disfuncþie erectilã ºi erectie dureroasã.Examenul histopatologic evidenþiazã în mod tipicsubþierea epidermului, uneori cu arii de acantozãneregulatã, ortohiperkeratozã ºi infiltrat limfocitar înbanda ºi edem în dermul superficial. În stadii avansate,epidermul devine atrofiat, iar dermul superficial esteînlocuit de fibre de colagen omogene.Pacientele cu lichen scleros prezintã un risc de 4-6% dea dezvolta carcinom spinocelular (CSS) la nivel vulvar.

S 2-6

207


Neoplazia intraepitelialã vulvarã diferenþiatã seasociazã cu lichenul scleros ºi este un precursor de CSS.Prezentarea are drept scop trecerea în revistã a maimultor cazuri de lichen scleros genital, atat la femei câtºi la bãrbaþi, alãturi de corelaþii anatomo-clinice,monitorizare ºi tratament.

LICHEN PLAN - PREZENTARE DE CAZ

Irina Deaconescu,Rozalia Olsavszky,S. Nica, A-M. Dutei, A.Anton,L. GeambaºuSpitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Introducere: Lichenul plan (LP) este o afecþiuneinflamatorie care poate afecta atât pielea, cât ºimucoasele ºi fanerele. Are o etiologie încã incompletcunoscutã, însã mecanismul imunologic joacã un rolimportant, deoarece LP pare a fi o reacþie imunãmediatã celular. Descrierea cazului: Pacienta în vârstã de 56 ani, cu APPde tiroiditã cronicã, se prezintã în clinicã pentruexantem alcãtuit din multiple papule violaceepoligonale, pruriginoase, diseminate la nivelul mem-brelor ºi confluate la nivel palmo-plantar ºi unenantem alcãtuit dintr-o reþea albicioasã aderentã lanivelul mucoasei jugale. Au fost efectuate investigaþiiparaclinice pentru stabilirea diagnosticului, acestafiind susþinut în final de rezultatul examenuluihistopatologic. Dpdv clinico-evolutiv, avem de a facecu o formã subacutã de LP care întruneºte criterii alemai multor forme de lichen, luând în considerare atâtaspectul clinic, cât ºi localizarea leziunilor (LP clasic,mucos, palmo-plantar - asociind la acest nivel leziunide tip veziculo-bulos ºi LP eroziv ºi ulcerativ). A fostiniþiat tratament local ºi sistemic, în concordanþã cufiecare formã clinico-evolutivã, iar evoluþia a fostfavorabilã sub tratament.Concluzii: În forma clasicã de LP existã un aspectcaracteristic al leziunilor, însã formele clinice aleafecþiunii sunt multiple ºi prezintã diferite modeleevolutive. Particularitatea acestui caz este cã reprezintãun LP diseminat cutaneo-mucos, cu leziuni de overlapcaracteristice mai multor forme clinice de lichen. Deasemenea, o particularitate este asocierea LP cu o altãafecþiune autoimunã (tiroidita cronicã).

S 2-7

DETECTAREA PRIN PCR A 6 BOLI CUTRANSMITERE SEXUALÃ ÎN CAZULPACIENÞILOR DE SEX MASCULIN

Grad Alecsandra-Iulia*, Vica Mihaela**, Matei Horea**, TãtaruAlexandru**Clinica Dermatovenerologie Cluj Napoca ºi UMF ”Iuliu Haþieganu”Cluj Napoca**Catedra de Biologie Celularã ºi Molecularã UMF ”Iuliu Haþieganu”Cluj Napoca

Reacþia de polimerizare în lanþ (PCR) este consideratãstandardul de aur în identificarea bolilor cu transmiteresexualã (BTS) datoritã sensibilitãþii ºi specificitãþiicrescute, iar urina este specimenul cel mai avantajos,având în vedere modul non-invaziv de colectare.De la un numãr de 25 de bãrbaþi, atât simptomatici câtºi asimptomatici, s-a recoltat prima urina de dimi-neaþã ºi s-a examinat conform protocolului PCR învederea identificãrii Chlamydia trachomatis (CT),Neisseria gonorrhoeae (NG), Mycoplasma genitalium(MG), Mycoplasma hominis (MH), Ureaplasmaurealyticum (UU) ºi Trichomonas vaginalis (TV).Din cei 21 de pacienþi simptomatici, 5 au avut rezultatepozitive pentru CT, 4 pentru NG, 3 pacienþi auprezentat UU ºi în cazul unui pacient a fost identificatãMG. Doi pacienþi au prezentat 2 BTS asociate, CT ºiNG, respectiv NG ºi UU. Cei 4 pacienþi asimptomaticiau avut rezultate negative.În concluzie, PCR efectuatã din urinã este o metodã deidentificare promiþãtoare a BTS în cazul bãrbaþilorpentru cã se pot depista simultan mai mulþi agenþipatogeni, într-un timp scurt folosind un specimen carese poate autocolecta printr-o metodã non-invazivã. Acest articol a fost publicat prin Fondul SocialEuropean, Programul Operaþional DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013, contract nr. POSDRU159/1.5/S/138776.

MODIFICÃRILE UNGHIILOR ÎN DIFERITEPATOLOGII DERMATOLOGICE

Ancuþa Nicula *,Oana Tripa *,Caius Solovan*,**.

*Clinica de Dermato-Venerologie, Spitalul Clinic Municipal de UrgenþãTimiºoara**Universitatea de Medicina ºi Farmacie “ Victor Babeº“ Timiºoara

Unghiile sunt structuri cornoase lamelare constituitedin multiple straturi de keratinã, netede,de culoareroz-sidefie ,situate pe faþa dorsalã a falangelor distaleale degetelor,ºi fac parte din categoria anexelor pielii.Sunt formate din lama unghialã ºi din patru epitelii

S 2-9

S 2-8

208


specializate: repliul unghial, matricea unghialã,patulunghial ºi hiponichium .Modificãri patologice la nivelul unghiilor sunt frecventîntâlnite în practica medicalã ºi pot avea cauze locale(induse de traume, infecþii, tumori, anomalii conge-nitale) sau cauze sistemice (care însoþesc afecþiunidermatologice sau semnaleazã patologii ale altoraparate ºi sisteme). Acestea pot fi modificãri deculoare, texturã, structurã, mãrime sau grosime. Anomalii unghiale întâlnim în variate dermatoze,precum psoriasis, lichen plan, infecþii fungice,bacteriene sau virale, colagenoze, vitiligo, alopeciaareata, derma-toze veziculo-buloase sau alte afecþiunipapulo-scuamoase. În aceastã lucrare vom prezenta modificãrile unghialecare pot fi decelate în cadrul unor afecþiuni derma-tologice localizate sau sistemice.

SIFILIS SECUNDAR ASOCIAT CU FARINGO-AMIGDALITÃ LUETICÃ

Anamaria Braneþ,Simona Roxana GeorgescuSpitalul de Boli Infecþioase „Dr. Victor Babeº“, Bucureºti

Sifilisul este o infecþie cu transmitere sexualã, cuevoluþie cronicã, sistemicã, produsã de TreponemaPallidum susp.Pallidum, din ordinul Spirochaetalis,omul reprezentând singura gazdã naturalã a acesteibacterii. Sifilisul secundar apare în sãptãmânile 6-12 dela producerea infecþiei ºi se caracterizeazã printr-ogamã largã de manifestãri clinice, atât tegumentare, câtºi sistemice. Prezentãm cazul unui pacient, în vârstã de 26 ani, dinmediul urban, care s-a adresat clinicii noastre pentruapariþia unei erupþii profuze, monomorfe, localizate lanivelul trunchiului ºi membrelor. Pacientul afirmã cãboala a debutat cu aproximativ 3 sãptãmâni anteriorprezentãrii, iniþial cu o eroziune la nivelul ºantuluibalano-prepuþial, ulterior apãrând în valuri, papuleeritematoase. La examenul cavitãþii bucale s-auobservat amigdale foarte voluminoase, intens erite-matoase, cu prezenþa unor depozite opaline pesuprafaþã, cu pilierii palatini ºi lueta intens erite-matoase. Leziunile cutaneo-mucoase au fost însoþitede: adenopatie non-inflamatorie submandibularã,latero-cervicalã, axilarã ºi inghinalã bilateral; disfagiecu disfonie. Din antecedentele personale reþinem cãpacientul este fumãtor ºi cã a întreþinut relaþii sexualeneprotejate, în ultimul an, cu parteneri multipli.Testele de laborator au evidenþiat serologie pozitivãpentru sifilis, creºterea transaminazelor ºi leucocitozã.Pe baza datelor clinice ºi paraclinice s-a stabilitdiagnosticul de sifilis secundar.

S 2-10

A urmat tratament cu benzatin penicilinã, cu evoluþiafavorabilã atât a leziunilor cutanate cât ºi mucoase.Prezentãm un caz rar de sifilis secundar, cu manifestãricuteno-mucoase mai rare, în care datele de laborator auavut un rol foarte important în precizarea diagnos-ticului.

LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC CU DEBUTTARDIV

Papagheorghe Laura, Lupu Mihai, Pehoiu Andra, Andrei Irina,Giurcãneanu CãlinDermato-venerologie,Spitalul Universitar de Urgenþã “Elias”

Lupusul eritematos sistemic (LES) afecteazã cuprecãdere femeile aflate la vârsta fertilã. Cu toateacestea, incidenþa LES descris la vârste peste 50 ani estecuprinsã între 3-18%. Spre deosebire de pacienþii tineri,debutul tardiv al bolii este insidios iar diagnosticul estede multe ori întârziat prin prisma diagnosticelordiferenþiale posibile, unii autori sugerând faptul cãtabloul clinic cuprinde mai rar manifestãri sistemicesevere. Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 66 ani cares-a prezentat în clinica de Dermato-venerologie aSpitalului Universitar de Urgenþã “Elias” pentru oerupþie formatã din papule ºi plãci eritematoase, uneleacoperite de scuame fine, alopecie difuzã necicatricialãºi astenie fizicã, simptomatologie debutatã cu o lunã ºijumãtate anterior. Anamnestic, pacienta nu prezentaantecedente personale de patologie cutanatã sauautoimunã. Examenul histopatologic a relevat diag-nosticul de lupus eritematos cutanat cronic. Markeriiserici pentru autoimunitate recoltaþi au fost pozitivi.Coroborarea tabloului clinic cu investigaþiile para-clinice a stabilit diagnosticul de LES cu debut tardiv. Principiile terapeutice nu diferã în funcþie de vârsta dedebut a bolii, însã trebuie luatã în considerare medi-caþia concomitentã deseori întâlnitã la vârstnici, cepoate influenþa farmacocinetica terapiilor utilizate înlupus. Deºi pacienþii cu LES cu debut tardiv prezintã oformã clinicã mai puþin severã a bolii, aceºtia nu au unprognostic mai bun faþã de pacienþii tineri, datoritãimpactului negativ al comorbiditãþilor ºi vârstei.

S 2-11

209


LICHEN PLAN ERUPTIV

Andreº Laura,Scutelnicu Mara,Dobre CorneliuClinica Dermato-Venerologie, Sp. Cl. Univ. de Urgenþe Sf. Spiridon,Iaºi

Introducere: Lichenul plan este o afecþiune cronicãinflamatorie, intens pruriginoasã ce afecteazã pielea,mucoasele ºi fanerele.Prezentare de caz: Pacientul B.V., de sex masculin, dinmediul urban, în vârstã de 60 de ani, se prezintã pentruo erupþie constituitã din papule plane, poligonale,izolate, de culoare violacee, însoþite de prurit moderat,diseminate pe trunchi ºi membre, cu predilecþie pezonele de flexie ale pumnilor ºi antebraþelor, cu debutde aproximativ 1 an.Examenul local a evidenþiat de asemenea afectareamucoasei jugale ºi genitale.Investigaþiile paraclinice au fost în limite normale cuexcepþia fibrinogenului ºi a colesterolului (valoricrescute),serologia pentru hepatite fiind negativã.Biopsia cutanatã a confirmat diagnosticul de lichenplan.Sub tratament sistemic cu antihistaminice, iar topicdermatocorticoid ºi antibiotic la nivelul leziunilor,evoluþia a fost favorabilã.Concluzii: În etiologia lichenului plan s-a presupus a fiimplicaþi numeroºi factori: infecþioºi, metabolici,psihosomatici, farmacologici, autoimuni ºi genetici.Lichenul plan se poate asocia cu variate afecþiuni încare imunitatea este alteratã ( alopecia areata, vitiligo,cirozã biliarã primitivã, hepatitã cronicã activã, colitãulcerativã, dermatomiozitã, lupus eritematos discoid,morfee etc). Cazul discutat nu prezintã asocieri cuafecþiuni sistemice, debutul leziunilor cutanate fiindposibil legat de contextul psiho/emoþional. Caracteruleruptiv al leziunilor este rar întâlnit, fiind obiºnuitrezistent la terapiile topice ºi sistemice administrate.

S 2-12

MANIFESTÃRI CUTANATE ÎN INSUFICIENÞARENALÃ CRONICÃ ºI HEMODIALIZÃ

Ignat Ana-Sonia*, Gliga Mirela**, Decean Luminiþa*, BadeaM.A.*, Morariu S.H**Clinica de Dermato-Venerologie, Sp. Cl. Jud. Mureº**Compartimentul Clinic Nefrologie, Secþia Med. Internã IV, Sp. Cl.Jud. Mureº

Introducere: Insuficienþa renalã cronicã reprezintãansamblul modificãrilor funcþionale ºi renale ºiconsecinþele acestora, rezultate în urma reduceriiprogresive ºi ireversibile a funcþiilor renale.Pe lângãscãderea ratei filtrãrii glomerulare, implicã retenþiaazotatã ºi manifestãri pluriviscerale, inclusiv cutanate.Hemodializa, tratamentul specific al insuficienþeirenale cronice în ultimul stadiu, influenþeazã manifes-tãrile cutanate ale pacienþilor cu boalã cronicã renalã,interpretate în strânsã relaþie cu statusul uremic.Scopul lucrãrii este evaluarea incidenþei ºicaracteristicilor diferitelor manifestãri cutanate înrândul bolnavilor cu boalã renalã cronicã, ºi hemo-dializã.Materiale ºi metodã:Am analizat un numãr total de 35de pacienþi, provenind din cadrul unui centru dedializã tîrgumureºean. S-au întocmit fiºe de consultaþiipentru fiecare pacient, incluzând istoricul afecþiunii defond, debutul hemodializei, tratamentul de fond,rezultatele ultimului screening bio-umoral ºi examenuldermatologic.Rezultate: Toþi pacienþii examinaþi prezintã cel puþin omanifestare cutanatã, acestea variind de la xerozãcutanatã (12 pacienþi), prurit (12 pacienþi) - îmbrãcândforme extreme- prurigo nodular (1 pacient), paloareteroasã muco-tegumentarã (23 pacienþi), hiperpig-mentare–tentã violacee (toþi pacienþii), peteºii (13pacienþi), modificãri unghiale (4 pacienþi), orale (12pacienþi), infecþii cutanate virale (21 pacienþi), pânã latumori cutanate (keratoacantom, cu evoluþie rapidãspre carcinom scuamos-1 pacient), sau chiar formerebele de psoriazis (1 pacient), dermatitã seboreicã (1pacient), eritem nodos (1 pacient).Discuþii:Hidratarea redusã a stratului cornos,malnutriþia proteicã, nivelul crescut al parathor-monului, imunodepresia determinatã de IRC mani-festatã prin neutrofilie, limfopenie, scaderea limfo-citelor B, alterarea sintezei de anticorpi, modificãri înpatternul limfocitelor T-datoritã hemodializei, sunt

S 3-1

SESIUNE LUCRÃRI 3Varia 2 (S 3-1–S 3-10)

210


doar câteva dintre cauzele favorizante ale leziunilorcutanate întâlnite.Concluzii: Leziunile cutaneo-mucoase la acest grup depacienþi sunt numeroase, ele fiind variate în funcþie destatusul imunitar, comorbiditãþi ºi tratamentul insti-tuit.Cuvinte cheie: insuficienþã renalã cronicã, hemodializã,manifestãri cutanate

MANIFESTÃRI CUTANATE CORELATE CUEXPUNEREA LA FRIG

ªtiuriuc Simona, Þãranu TatianaClinica Dermato-Venerologie, Sp. Cl. Univ. C.F. Iaºi

Introducere: Expunerea la temperaturi ambientalescãzute induce efecte specifice precum cutis marmo-rata, eritemul pernio, degeraturile, fenomenulRaynaud, paniculita, dar poate declanºa/ agrava ourticarie sau o formã clinicã de lupus.Studii de caz: Prezentãm patru cazuri aflate în evidenþaClinicii Dermatologice Spital Clinic CF Iaºi cu derma-toze dependente/declaºate/agravate de expunerea lafrig: cutis marmorata (livedo reticularis), eritem pernioºi degerãturi, chilblain lupus, eczema asteatozicã.Diagnosticul pozitiv s-a bazat pe examenul clinic,indentificarea factorilor de teren ºi ambientali implicaþietiopatogenic, examen histopatologic, teste funcþionale(oscilometrie), iar tratamentul a fost individualizat ºi avizat dezordinea în sine ºi factorii favorizanþi.Discuþii: Temperatura ambientalã scãzutã constituiealãturi de susceptibilitatea individualã (predispoziþiageneticã), tarele metabolice, insuficienþa circulatorieperifericã, neuropatiile, deficienþa de hidratarecontextul etiopatogenic al dezordinilor corelabile cuexpunerea la frig. Parte dintre aceste manifestãripleomorfe pot determina complicaþii severe, sechelare. Concluzii: Indentificarea factorilor de teren ºi ambien-tali predispozanþi precum ºi mãsurile terapeutice ºi deprevenþie corespunzãtoare constituie strategia optimãde urmat la subiecþii cu dezordini induse de frig,strategie care asigurã evitarea instalãrii complicaþiilordizabilitante.

S 3-2

ATROFODERMIA PASINI-PIERINI. UN CAZDIAGNOSTICAT DUPÃ 25 DE ANI DE LA DEBUT

Badea MA*, Richea Lorena*, Mureºan Valentina*, Ignat Ana-Sonia*, Cotoi OS**, Hanca Ancuþa**, Georgescu Mihaela***,Morariu SH**Clinica Dermavenerologie, Tîrgu Mureº**Clinica Anatomie Patologicã I,Tîrgu Mureº*** Clinica Dermavenerologie II, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Introducere: Atrofodermia Pasini-Pierini este consi-deratã o formã de morfee atroficã cu caracterasimptomatic caracterizatã de o evoluþie staþionarã ºiîndelungatã.Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient de sexmasculin în vârstã de 55 de ani care se prezintã înClinica Dermatovenerologie din Tîrgu Mureº pentruun exantem maculo-papulos apãrut în urmaadministrãrii de betalactamine în urmã cu 8 zile. La oexaminare atentã a aparatului cutanat se observã douãplãci atrofice bine delimitate, pigmentate cu caracterasimptomatic la nivelul toracelui posterior. Conformrelatãrii pacientului aceste leziuni evolueazã de 25 deani. Suspiciunea clinicã a fost de atrofodermie Pasini-Pierini ºi a fost susþinutã de examenul histopatologic.Concluzii: Datoritã caracterului evolutiv staþionar ºiasimptomatic atrofodermia Pasini-Pierini este frecventnediagnosticatã sau stabilirea diagnosticului se facetardiv.Cuvinte cheie: atrofodermia Pasini-Pierini, evoluþieîndelungatã

PROBLEME DE DIAGNOSTIC ÎNTR-UN CAZ DELUPUS MILIARIS DISEMINATUS FACIEI (LMDF)

Bunduc Andra-Cristina, Þãranu TatianaClinica Dermato-Venerologie, Sp. Cl. Univ. C.F. Iaºi

Introducere: LMDF este o dermatozã inflamatoriecronicã rarã ce afecteazã cu preponderenþã sexulmasculin ºi a cãrei incidenþã ºi etiologie sunt necu-noscute. În 2000 SCOWRON ºi colab. au propusdenumirea de granuloame idiopatice faciale cuevoluþie regresivã (FIGURE) mai puþin acceptatã însã.Prezentare de caz:Pacientul M.P. de 62 de ani, spitalizat în ClinicaDermatologicã a Spitalului Clinic CF Iaºi pentruleziuni papuloase eritematoase sau papulo-pustuloase,ferme, izolate ºi grupate în plãci mici, distribuitepreponderent centrofacial, periocular, axilar, scrotal ºicicatrici deprimate în regiunile temporale. Examenulhistopatologic a relevat prezenþa de modificãri

S 3-4

S 3-3

211


caracteristice unei mixturi de granulom sarcoidozic cugranulom tbc. Investigaþiile imagistice (Rx. ºi CTtorace) au exclus o tuberculozã activã dar ºi osarcoidozã. Leziunile au raspuns la corticoterapiesistemicã.Discuþii: LMDF-ul este o condiþie dificil de diagnosticatavând în vedere trãsãturile clinice ºi histologicesimilare unei rozacee granulomatoase, sarcoidelormiliare, tuberculidelor papulo-necrotice. Dezordineaeste consideratã fie o variantã extremã de rozaceegranulomatoasã fie o entitate distinctã.Concluzii: LMDF este o entitate rarã de granulomatozãfacialã cu evoluþie spontanã rezolutivã, cu cicatricidupã 1-2 ani. Examenul histopatologic este util pentruexcluderea altor leziuni papulo-pustuloase ale feþei.

MANIFESTÃRI CUTANATE ALE EMBOLIEI CUCOLESTEROL – PREZENTARE DE CAZ

Mihaela Georgescu*, Viorica Marinescu*, Mihai AlexandruBadea**, Anton Mihai Þilea*, Monica Sorina Dãrmãnescu*,Viorel Trifu**SUUMC „Dr. Carol Davila”, Clinica de Dermatologie, Bucureºti,România**Spitalul Clinic Tg. Mureº, Clinica de Dermatologie, Tg. Mureº,România

Embolia cu colesterol reprezintã o provocarediagnosticã, dar mai ales terapeuticã datoritã risculuicrescut de mortalitate la 3 luni de la debutul bolii. Vã prezentãm cazul unui pacient, de 65 ani, marefumãtor (3 pachete pe zi, timp de 10 ani) ºi cuclaudicaþie intermitentã, care s-a internat pentruprezenþa de 2 luni la nivelul pulpei degetului V piciordrept, a unei necroze cutanate, iar perinecrozã înspaþiul IV interdigital ºi deget IV leziune eritemato-violacee, edematoasã, umedã, cu coleret epidermic. Ladegete ambele antepicioare, coapse bilateral prezintãlivedo reticular, leziuni cianotice, relativ binedelimitate, reci, dureroase spontan ºi la palpare.Anamnestic reþinem cã pacientul a suferit oarteriografie la membrul inferior drept, în urmã cu 2luni.Paraclinic: hipereozinofilie, sindrom de citolizãhepaticã, sindrom inflamator, citolizã muscularãimportantã (CPK maxim 15149 UI/ml). Proba ADDIS astabilit prezenþa de eritrocite/minut = 13280,leucocite/minut= 4980. Examenul bacteriologic dinplagã a evidenþiat prezenþa de Pseudomonasaeruginosa sensibil la Ciprofloxacin. Rezultatul examenului histopatologic al unei leziunieritematoviolacee a fost sugestiv pentru o boalãvasculo ocluzivã/vasculitã leucocitoclazicã.

S 3-5

Consultul de boli interne a ridicat suspiciunea deemboli cu colesterol având în vedere istoricul dearteriografie, simptomele fiind strâns legate de aceastãprocedurã. Pacientul a efectuat tratament cu vasodilatatoare(Iloprost), corticoterapie sistemicã, antibiotic sistemic,tratamentul local al necrozei, însã evoluþia a fost spreexistus. Discuþii: Embolii de colesterol sunt foarte rar diagnos-ticaþi, dar cu consecinþe foarte grave asupra evoluþieipacienþilor, decesul fiind estimat în 30-50% cazuri la 3luni.Concluzie: Embolii de colesterol sunt un diagnosticimportant în cazul unei proceduri vasculare la unpacient cu comorbiditãþi în sfera aterosclerozei.

NECROLIZÃ EPIDERMICÃ TOXICÃ INDUSÃ DESULFASALAZINÃ-CAZ CLINIC

Livia-Andreea Popa*, Alina Maria Vîlcea**, Virgil Pãtraºcu*** Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova** U.M.F. Craiova

Introducere: Necroliza epidermicã toxicã (NET) este oafecþiune rarã, cu potenþial letal, fiind caracterizatãclinic printr-o erupþie eritematoasã extensivã, ulteriorveziculo-buloasã ce conduce la decolãri epidermice aletegumentului ºi mucoaselor, afectând mai mult de 30%din suprafaþa cutanatã.Caz clinic: Pacienta în vârstã de 47 ani, a fost internatãprezentând o erupþie cutanatã extensivã eritematoasãcu bule flasce cu conþinut serocitrin, care dupãspargere lasã zone denudate largi; eroziuni dureroasela nivelul mucoasei bucale, genitale ºi perianal;conjunctivitã bilateralã, stare generalã alteratã,subfebrilitate, frisoane. Simptomatologia a debutat cu4 zile înaintea internãrii, la 21 zile de la debutultratamentului cu Sulfasalazinã 2 g/zi.Coroborând aspectele clinice (suprafaþa corporalãafectatã peste 30%) cu investigaþiile paraclinice s-astabilit diagnosticul de necrolizã toxicã epidermicãsecundarã administrãrii de Sulfasalazinã. Tratamentul a constat în corticoterapie sistemicã cumetilprednisolon urmatã de administrarea de Medrol32mg, 3cpr/zi 4 zile, 2 cpr/zi 7 zile ºi scãdereaprogresivã a dozei în 2 sãptãmâni; reechilibrarehidroelectroliticã, protectoare de mucoasã gastricã,antibioterapie sistemicã antihistaminice. Local s-apracticat toaleta cu antiseptice neiritante, epitelizante.Evoluþia leziunilor a fost favorabilã.Discuþii: Patogenia NET este incomplet elucidatã.Afectarea epidermului este datoratã inducerii apop-

S 3-6

212


tozei. Mecanismul prin care Sulfasalazina induce reac-þii adverse este toxic sau imunoalergic.Concluzii: Datoritã riscului crescut de recãdere serecomandã interzicerea administrãrii de sulfasalazinãºi evitarea medicamentelor implicate frecvent înpatogenia NET.

URTICARIA PIGMENTOSA LA ADULT –PREZENTARE DE CAZ

Cristina-Maria Rãileanu, V. Benea, Simona Roxana GeorgescuClinica de Dermato-venerologie a Spitalului Clinic „Dr. Victor Babeº“,Bucureºti

Mastocitoza este acumulare neobiºnuitã a celulelormastocitare în þesuturi, cel mai frecvent la nivelcutanat, poate afecta mãduva osoasã, tractul gastro-intestinal, ganglionii limfatici ºi care poate asociapatologii mieloide.Prezint cazul unei femei de 54 ani, cu multiple maculo-papule ºi plãci brun-eritematoase distribuite simetricpe trunchi ºi coapse. Leziunile au apãrut în urmã cu 15ani, iniþial pe coapse, ºi care dupã fricþionare deveneaupruriginoase, edematoase, dar nu suficient de supã-rãtoare încât pacienta sã se prezinte la consult medical.Examinarea cutanatã a relevat multiple plãci ºimaculo-papule cu margini imprecis delimitate lanivelul trunchiului ºi coapselor ºi care devin edemato-pruriginoase dupã câteva minute de fricþionare(semnul lui Darier). Hemograma, biochimia ºiecografia abdominalã au fost în limite normale. S-aefectuat o biopsie de la nivelul uneia dintre leziuni, cuniveluri crescute de melaninã epidermicã ºi oacumulare de mastocitate în jurul vaselor sangvine ºi aanexelor dermice.Datele clinice, coroborate cu cele de laborator au ajutatla stabilirea diagnosticului de urticaria pigmentosa(cea mai frecventã formã cutanatã a mastocitozei,preponderent la copii sau la adulþii de 20-40 ani, culeziuni distribuite pe trunchi ºi coapse ºi cu semnulDarier pozitiv).I s-a recomandat pacientei sã evite fricþionarea sauîncãlzirea tegumentului, alcoolul, multiple substanþefarmacologice, înþepãturile de himenoptere, sã apliceemoliente ºi cetirizinã în cazul în care apare pruritul.Pacienta a fost îndrumatã cãtre secþia de hematologiepentru dozarea triptazei.Prognosticul pacientei cu mastocitozã cutanatã, o boalãrar întâlnitã, este favorabil, iar riscul de a dezvolta oboalã sistemicã asociatã este foarte scãzut. Cu toateacestea, i-am recomandat un screening medical anual,compus dintr-o examinare clinicã, hemograma ºibiochimie sangvinã.

S 3-7

LEISHMANIOZA CUTANATÃ CRONICÃ

Iercan Edina, Folescu Floare, Victor NeamtiuSpitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Arad, secþia Dermato-Venerologie

Prezentãm cazul unui pacient de sex masculin, învârstã de 24 ani, cunoscut cu tulburare maniaco-depresivã, care s-a prezentat în clinica noastrã, înaugust 2013, pentru prezenþa unor leziuni ulceroasemultiple de dimensiune variabilã, cea mai mare fiindde 12 cm în ax lung, dispuse la nivelul gambelor ºigleznelor bilateral, dureroase, respectiv plãci sclero-atrofice la nivelul piramidei nazale, toracelui posteriorºi coapselor bilateral, fãrã simptomatologie subiectivã.S-a suspectat diagnosticul de piodermita gangrenoasa,s-a instituit tratament cortizonic, fãrã rezultatefavorabile. S-a recoltat biopsie cutanatã, care a indicatleishmanioza cutanatã cronicã. Anamneza, inves-tigaþiile clinice (anticorpii anti leishmania) ºiparaclinice efectuate au exclus afectarea visceralã ºi aucompletat diagnosticul. Rãspunsul terapeutic dupãadministrarea Fluconazol a fost favorabilã, dar înambulator pacientul prezintã complianþa redusã latratamentul local, ceea ce a avut drept urmaresuprainfecþii repetate cu germeni diferiþi la nivelululceraþiilor, întârziind epitelizarea lor. Cuvinte cheie: leishmanioza cutanatã cronicã, anticorpianti-leishmaniozã, fluconazol.

Mucinoza papulo-nodularã ºi lupus eritematossistemic

Mãnãsturean Oana,Filip Amalia, Cosgarea RodicaClinica Dermatovenerologie Cluj Napoca

Mucinoza papulo-nodularã apare la aproximativ 1,5%din cazurile de lupus eritematos sistemic. Pacienta în vârstã de 45 ani se prezintã pentru o erupþiepapulara, de culoare alb-ivoriu, ceroasã, infiltratã, carepe alocuri conflueazã formând noduli, localizatãsimetric la nivelul coatelor, debutatã în urmã cu 4 ani,cu extindere ulterioarã la nivelul trunchiului, gâtului,feþei ºi pãrþilor proximale ale membrelor. Asociat, la 18luni de la debut, a prezentat placarde eritematoase,uºor violacee, edematoase, bine delimitate, fotoindusela nivelul fetei ºi artralgii la nivelul articulaþieiradiocarpiene ºi metacarpiene. Paraclinic, ANA a fost pozitiv in titru 1/640 cu aspect‘multiple nuclear dots’ ºi C4 a fost uºor scãzut.

S 3-9

S 3-8

213


Examenul histopatologic din leziunile papulare aconfirmat suspiciunea clinicã.Se interpreteazã cazul ca fiind lupus eritematossistemic asociat cu mucinoza papulo-nodularã. Având în vedere sindromul de colestazã persistent ºipatternul ANA, se ridicã suspiciunea unei colangitesclerozante, diagnostic susþinut prin puncþie-biopsiehepaticã.Sub tratament cu prednison s-a obþinut remisia totalã aleziunilor, întreruperea prednisonului ºi asociereaazatioprinei ducând la recãderi.Particularitatea cazului a fost prezenþa a douã entitãþicare pot asocia mucinoza papulo-nodularã.

DERMATITÃ ALERGICÃ DE CONTACT LAPARAFENILENDIAMINÃ - PPD

Anca Rãducan*, Adina Alexandru*.**

*Clinica a 2-a de Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti,România**Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicinã ºiFarmacie “Carol Davila”, Bucureºti, România

PPD (1,4-fenilendiaminã) este un intermediar chimicincolor utilizat în producþia de coloranþi ºi antioxi-danþi, frecvent întâlnit în vopseaua de pãr permanentã.Prezentãm cazurile a 3 paciente diagnosticate pe bazamanifestãrilor clinice ºi a anamnezei cu dermatitãalergicã de contact la PPD.Cazul I: Femeie, 48 ani, prezintã la 5 zile dupã aplicareavopselei pentru pãr la nivelul scalpului plãci ºiplacarde eritematoase, imprecis delimitate, cu conturneregulat, acoperite de scuame alb-gãlbui; leziuniledepãºesc zona de contact cu vopseaua, afectând zonaretroauricularã ºi faþa, regiunea malarã ºi periorbitalã,fiind însoþite de prurit moderat.Cazul II: Femeie, 44 ani, prezintã, la 3 zile dupãaplicarea vopselei pentru pãr, la nivelul scalpului,trunchiului ºi membrelor superioare plãci ºi placardeeritematoase, imprecis delimitate, cu contur neregulat,acoperite de scuame alb-gãlbui, moderat pruriginoase.La nivelul feþei se evidenþiazã macule ºi papuleeritematoase, rotund – ovalare, cu margini neregulate.Cazul III: Femeie, 57 ani, prezintã la aprox. 14 zile dupãaplicarea vopselei pentru pãr, la nivelul scalpului ºitrunchiului, plãci ºi placarde eritematoase, imprecisdelimitate, cu margini neregulate, acoperite de scuamealb-gãlbui; leziunile depãºesc zona de contact cuvopseaua, afectând regiunea retroauricularã ºi a cefei.Periorbital prezintã plãci eritemato-edematoase,imprecis delimitate, iar la nivelul regiunii genitale seremarcã un placard eritematos, cu contur neregulat,înconjurat de multiple papule eritematoase, acoperite

S 3-10

de scuame, de formã rotund-ovalarã, intens pruri-ginoase. Pacientele au fost tratate cu corticosteroizi sistemici(im.) ºi topici, antihistaminice sistemice ºi emoliente,evoluþia fiind favorabilã, cu remiterea completã aleziunilor în decurs de maxim 1 sãptãmânã. Pentruprevenirea episoadelor de dermatitã alergicã decontact la PPD este necesarã evitarea vopselelor de pãrcare au ca ingredient PPD ºi efectuarea de teste alergiceînainte de fiecare utilizare.

214


COEXISTENÞA LEZIUNILOR DE PEMFIGUSVULGAR ªI PEMFIGUS VEGETANT-PREZENTARE

DE CAZ

Steluþa Raþiu, Solovan Caius, Patricia CristodorUniversitatea de Medicinã ºi Farmacie, Departamentul deDermatologie, Timiºoara, România

Bãrbat, 52 ani, fumãtor activ, diagnosticathistopatologic în 2005 cu Pemfigus vulgar, cu 3recãderi clinice în 2006, 2009 ºi 2012, fãrã altã patologiecunoscutã, se interneazã în clinicã prezentând multipleeroziuni ale mucoasei bucale, o formaþiune tumoralãde 1/0,5cm, rotundã, cu crusta hemoragicã centralã, lanivelul aripii nazale stângi, ºant supranarinar, oformaþiune tumoralã de 0,5/0,5 cm, infiltratã,neregulatã cu hipertrofia foliculilor piloºi, crustehemoragice ºi rare pustule periferice la nivelulpiramidei nazale, multiple pustule exudative pe fonderitematos la nivelul falangei distale a policelui drept ºio micã eroziune în spaþiul 1 interdigital, cu extensie pehalucele stâng, apãrute dupã întreruperea voluntarã acorticoterapiei pe o perioadã de 2 ani. Diagnosticulhisto-patologic a fost: Pemfigus vulgar pentruformaþiunea tumoralã infiltratã ºi Pemfigus vegetantpentru formaþiunea tumoralã de la nivelul aripii nazalestângi. În spital, sub corticoterapie cu Prednison 5 mg,20 cp/zi asociatã cu medicaþie ce previne efectelesecundare, evoluþia a fost rapidã ºi favorabilã, curemisia dupã 5 zile a leziunilor orale ºi dispariþiaprogresivã a pustulelor digitale. Evoluþiapostoperatorie a zonelor excizate, corespunzãtoarecelor 2 formaþiuni tumorale, a fost favorabilã. Leziuniles-au remis total sub tratament cu Prednison 5 mg, 10-6-2 cp/zi. În ultimele 12 luni, dupã spitalizare, având odozã de întreþinere de Prednison 5 mg, 2cp/zi, nu s-aobservat nicio recãdere clinicã în acest caz.

S 4-1

SESIUNE LUCRÃRI 4Maladii buloase ºi tulburãri de keratinizare

(S 4-1–S 4-9) COEXISTENÞA LEZIUNILOR DE PEMFIGUSVULGAR-LIKE ªI PEMFIGUS VEGETANT-

LIKE.ELEMENTE DE DIAGNOSTIC DIFERENÞIALHISTO-PATOLOGIC

Steluþa Raþiu*, Solovan Caius, Patricia Cristodor*, FlaviaBaderca***Universitatea de Medicinã ºi Farmacie, Departamentul deDermatologie, Timiºoara, România**Universitatea de Medicinã ºi Farmacie, Departamentul de Patologie,Timiºoara, România

Bãrbat, 52 ani ,fumãtor activ, diagnosticat histo-patologic în 2005 cu Pemfigus vulgar, cu 3 recãdericlinice în 2006, 2009 ºi 2012, fãrã altã patologiecunoscutã, se interneazã în clinicã prezentând multipleeroziuni ale mucoasei bucale, o formaþiune tumoralãcu crustã hemoragicã centralã, la nivelul aripii nazalestângi, ºant supranarinar, o formaþiune tumoralãinfiltratã, neregulatã cu hipertrofia foliculilor piloºi,cruste hemoragice ºi rare pustule periferice la nivelulpiramidei nazale, multiple pustule exudative pe fonderitematos la nivelul falangei distale a policelui drept ºio micã eroziune în spaþiul 1 interdigital, cu extensie pehalucele stâng. Diagnosticul histo-patologic a fost:Pemfigus vulgar pentru formaþiunea tumoralãinfiltratã ºi Pemfigus vegetant pentru formaþiuneatumoralã de la nivelul aripii nazale stângi. Parti-cularitatea cazului constã în asocierea rarã a celor 2forme de pemfigus, cu manifestare clinicã atipicã. Seurmãreºte realizarea diagnosticului diferenþial anato-mopatologic al celor 2 forme de pemfigus cu alte bolice prezintã leziuni de acantolizã intraepidermalã ºimicropustule, raportat la rezultatul examenului histo-patologic al cazului prezentat.

ROLUL MUTAÞIILOR GENICE ÎN KERATINIZARE:HIPERKERATOZA EPIDERMOLITICÃ

(ERITRODERMIA ICHTIOZIFORMÃ BULOASÃCONGENITALÃ BROCQ)

Adriana-Ionela Pãtraºcu *, Ionela Vlase*, Laura Gheucã-Solovãstru***Medic rezident dermato-venerologie, Spitalul Clinic Judeþean deUrgenþã „Sf. Spiridon” Iaºi, Clinica Dermatologie** Prof. Dr. UMF Iaºi, Medic primar dermato-venerologie, Spitalul ClinicJudeþean de Urgenþã „Sf. Spiridon” Iaºi, Clinica Dermatologie.

Bolile induse de mutaþii genice prezintã o marediversitate clinicã, având manifestãri cutaneo-mucose,sistemice ºi impact major asupra calitãþii vieþii. Mutaþiagenelor implicate în procesul de keratinizare, KRT1

S 4-3

S 4-2

215


ºi/sau KRT10, de pe braþul scurt al cromozomului 12,respectiv 17 determinã anomalii ale keratinocitelorsuprabazale, manifestate clinic prin bule ºi decolãriepidermice întinse, încã din primele zile de viaþã,urmate de apariþia scuamelor groase, verucoase, deculoare brunã, dispuse pe leziuni eritematoase. Acesteleziuni pot fi diseminate pe toate segmentele corpului,dar au predilecþie la nivelul pliurilor de flexie.Prezentãm cazul unui copil de sex feminin, în vârstã de7 ani, nãscut din pãrinþi sãnãtoºi, diagnosticatã cueritrodermie ichtioziformã buloasã congenitalã Brocq,de la vârsta de 1 an ºi 10 luni.Debutul leziunilorbuloase a fost imediat dupã naºtere, au prezentatevoluþie progresivã spre extindere, hiperkeratozã, cuscuame brune, lamelare ºi suprainfecþii cu streptococ,stafilococ, candida, ceea ce a necesitat spitalizãrirepetate în Clinica Dermatologicã.Dacã pânã în prezent evoluþia a fost lent favorabilã,prognosticul pe termen lung rãmâne rezervat,impunându-se reevaluãri periodice, pentru identi-ficarea degenerãrii neoplazice, posibile la nivelulleziunilor ulcerative cronice (risc crescut pentru cancermamar). Consultul genetic a indentificat un risc de50% de a transmite maladia descendenþilor. Cuvinte cheie: hiperkeratozã, eritrodermie, mutaþii, riscgenetic.

PORFIRIA CUTANATÃ TARDIVÃ: O POSIBILÃREACÞIE ADVERSÃ A TRATAMENTULUI CU ACID

VALPROIC

Maria Isabela Sârbu, Mircea Tampa Spitalul de Boli Infecþioase „Dr. Victor Babeº“, Bucureºti

Porfiriile reprezintã un grup de boli rare caracterizateprin alterãri în sinteza porfirinelor ºi precursoriloracestora. Porfiria cutanatã tardivã se datoreazã unuideficit dobândit sau moºtenit de uroporfirinogendecarboxilazã.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 16 ani, dinmediul rural, care se adreseazã clinicii noastre pentru oerupþie polimorfã localizatã pe zonele expuse la soare.Boala a debutat cu aproximativ un an ºi jumãtateanterior prezentãrii ºi au evoluat cu perioade derecurenþe în sezonul însorit ºi remisiuni, în specialiarna. Din antecedentele personale reþinem cãpacientul a fost operat pentru coarctaþie de aortã încopilãrie, prezintã retard mental ºi epilepsie tratatã cuacid valproic de aproximativ doi ani. Testele de laborator au evidenþiat un nivel mult crescutal transaminazelor, prezenþa de urini hipercrome ºi cuun nivel crescut al uroporfirinelor. S-a efectuat biopsiedintr-o leziune cutanatã iar examenul histopatologic a

S 4-4

evidenþiat bulã subepidermicã, susþinând astfeldiagnosticul clinic de porfirie cutanatã tardivã.Având în vedere debutul afecþiunii la scurt timp dupãintroducerea tratamentului cu acid valproic acestmedicament a fost suspectat ca fiind posibil triggerpentru declanºarea bolii. Dupã întreruperea trata-mentului cu acid valproic ºi înlocuirea acestuia culevetiracetam evoluþia leziunilor cutanate a fost favo-rabilã.Acesta este primul caz raportat de porfirie cutanatãtardivã indusã de tratamentul cu acid valproic.

PUSTULOZA SUBCORNOASÃ SNEDDON –WILKINSON

Chercula Mihaela – Medic rezident Popa Liliana Gabriela – Medic îndrumãtorGiurcãneanu Cãlin – Medic primarSecþia Dermatovenerologie S.U.U. Elias

Pustuloza subcornoasã, descrisã în anul 1956 deSneddon ºi Wilkinson este o erupþie neinfecþioasã, detip pustulos cu evoluþie cronicã ºi tendinþa la recidivãavând ca substrat histologic pustule situate sub stratulcornos. Etiologia bolii nu este pe deplin cunoscutã. Cutoate acestea s-a observat asocierea pustulozeisubcornoase cu o serie de afecþiuni precum: Gamapatiacu Ig A, Pyoderma Gangrenosum, Mielom multiplu,Pemfigoid bulos localizat, Boala Crohn etc. Afecteazãpredominant femeile cu vârsta cuprinsã între 40 ºi 50ani iar localizarea poate fi pe orice zonã ategumentului, mai frecvent pe trunchi, la nivelulmarilor pliuri ºi în regiunea proximalã a membrelor(pe faþa de flexie) dar poate fi ºi generalizatã.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 21 ani cares-a prezentat în Secþia de Dermatovenerologie a SUUElias, pentru multiple papulo-vezicule roºii cuconþinut seros, plãci eritemato-violacee cu coleretscuamos ºi centru deprimat, ulcerat, cu diametrulcuprins între 5-8 mm, pete hiperpigmentare, leziuni ºicicatrici discret atrofice dispuse în porþiunea distalã acoapselor ºi pe gambe bilateral, aflatã în evoluþie deaproximativ 5 luni. Examenul histopatologic aconfirmat suspiciunea clinicã de pustuloza sub-cornoasã. A fost iniþiat tratament cu Colchicina 1tb/zifãrã ameliorare clinicã semnificativã, înlocuitã ulteriorcu Roaccutane 10 mg 1tb/zi sub care evoluþia a fost netfavorabilã.Ne propunem sã trecem în revistã caracteristicileclinice ºi de laborator ale pustulozei subcornoase ºi sãdiscutãm alternativele terapeutice disponibile.

S 4-5

216


PEMFIGOID BULOS INDUS DE RADIOTERAPIE LAUN PACIENT CU CANCER DE SÂN

Oana-Diana Leahu, Vasile Benea, Simona RoxanaGeorgescuSpitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale “Dr. Victor Babeº”, Bucureºti

Pemfigoidul bulos, descris pentru prima datã de Leverîn 1953, este cea mai frecventã afecþiune buloasãautoimunã ºi afecteazã, de obicei, persoanele cu vârstapeste 65 de ani. A fost raportat în asociere cu diferiþifactori cauzatori ca medicamente, infecþii virale ºiagenþi fizici, în particular radioterapia ºi radiaþiileultraviolete. Radioterapia a fost rar asociatã cuafecþiuni buloase autoimmune ca pemfigusul vulgar,pemfigoidul bulos ºi epidermoliza buloasã dobânditã.Prezentãm cazul unui pacient de sex masculin, învârstã de 82 de ani, care s-a prezentat în clinica noastrãpentru o erupþie buloasã pruriginoasã cu evoluþie detrei sãptãmâni. Erupþia a debutat la trei luni dupãultima ºedinþã de radioterapie pentru cancer desân,fiind localizatã iniþial la nivelul zonei de iradiere ºis-a extins progresiv, evoluând spre generalizare cuafectare a mucoasei orale. Examenul histopatologic ºiimunofluorescenþa directã au confirmat diagnosticulde pemfigoid bulos.Sub tratament local ºi sistemic cu corticosteroizievoluþia a fost favorabilã, rezoluþia completã a simpto-matologiei obþinându-se dupã 3 luni, fãrã recurenþepânã în prezent.Acest caz evidenþiazã un efect advers foarte rar alradio-terapiei care trebuie recunoscut atât de mediciidermatologi cât ºi de medicii oncologi, în vedereainstituirii cât mai precoce a unui tratament adecvat.

BOALA GROVER

Ilean Anca - Medic rezidentPopa Liliana - Medic îndrumãtorCãlin Giurcãneanu Spitalul Universitar de Urgenþã ELIAS Bucureºti - Secþia Dermato-Venerologie

Boala Grover este o dermatozã pruriginoasã carac-terizatã prin apariþia unor leziuni de tip papulekeratozice, papulo-vezicule, pustule ºi uneori leziunibuloase, cu diametrul 3-5mm, de culoare roz - roºiatice,netede sau rugoase la palpare, intens pruriginoase,izolate sau grupate, interesând mai ales toraceleanterior ºi extremitãþile proximale ale membrelorsuperioare.

S 4-7

S 4-6Etiologia bolii este necunoscutã, însã au fost emise oserie de ipoteze conform cãrora în apariþia bolii suntimplicaþi urmãtorii factori precipitanþi: expunereaexcesivã la radiaþiile solare sau caldurã, efortul fizicintens, febra persistentã. Apare mai frecvent la bãrbaþicomparativ cu femeile ºi afecteazã în generalpersoanele de vârstã medie.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 39 de ani,care s-a prezentat în secþia noastrã pentru erupþiealcãtuitã din papule, vezicule, papulo-vezicule roºii-brune, cu diametrul de aproximativ 2-3mm, pruri-ginoase, diseminate la nivelul toracelui ºi abdome-nului în evoluþie de 3 ani, neresponsive la tratamentultopic cortizonic, antiseptic, antibiotic, cu agravare însezonul cald, în special dupã fotoexpunere.Examenul histopatologic a relevat modificãri sugestivepentru diagnosticul de boalã Grover.A fost iniþiat tratamentul cu Isotretinoin 0.5 mg/kg/zi,cu evoluþie favorabilã.Ne propunem sã prezentãm principalele caracteristiciclinice ºi paraclinice ale bolii Grover, precum ºi prin-cipiile de management modern al acestor pacienþi.

DIFICULTÃTI TERAPEUTICE ÎN CAZUL UNUIPSORIAZIS VULGAR FORMA SEVERÃ

ªtefan Beckert*, Maria Rotaru**, Gabriela Iancu***Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Sibiu, Clinica Dermatologie **Universitatea L. Blaga Sibiu, Facultatea de Medicinã V. PapilianSibiu, Disciplina Dermatologie

Introducere: În formele medii-severe de psoriazis,terapiile biologice pot ameliora prognosticul pe termenlung al pacienþilor. Întreruperile tratamentelorsistemice imunosupresoare sau biologice pot fidatorate reacþiilor adverse dar ºi necomplianþeipacienþilor, cu recãderi ale bolii psoriazice.Caz clinic: Pacient în vârstã de 49 ani cu psoriazisvulgar ºi artropatic, sdr. depresiv, obezitate, HTA, cu 2episoade de eritrodermizare, se interneazã pentru unnou episod de eritrodermie. Agravarea bolii a apãrutîn urmã cu 4 luni printr-un sindrom infecþiosrespirator, poliartralgii. Investigaþii paraclinice:sindrom inflamator biologic, numeroase focareinfecþioase evidenþiate prin culturi (enterobacter însputã, SAH în secreþia conjunctivalã ºi nazalã),sindrom anemic moderat. Pacientul a urmat diferiteterapii sistemice: MTX 2 ani întrerupt datoritã uneipneumonii ºi sepsis; Neotigason 1 an întrerupt datoritãsdr depresiv; Infliximab 3 ani, întrerupt prinnecomplianþa ºi Ciclosporina 2 ani, întrerupt prinapariþia unei pneumonii. Având în vedere eritrodermiaºi statusul imunosupresat al pacientului se

S 4-8

217


temporizeazã reintroducerea terapiilor biologice ºiimunosupresoare pânã la sterilizarea focarelorinfecþioase. Pacientul a urmat tratament sistemic anti-biotic, iar local dermatocorticoizi ºi creme emoliente curemiterea eritrodermiei.Concluzie: În cazul nostru tratamentul bolii psoriazice afost dificil, atât prin reacþiile adverse dezvoltate deterapiile sistemice imunosupresoare cât ºi prinnecomplianþa pacientului la terapia biologicã.

PROBLEME DE DIAGNOSTIC DIFERENÞIAL LAUN PACIENT CU SIFILIS SECUNDAR ªI

PSORIAZIS VULGAR

Lisandru Manuela*, Maria Rotaru***Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Sibiu, Clinica Dermatologie **Universitatea L. Blaga Sibiu, Facultatea de Medicinã V. PapilianSibiu, Disciplina Dermatologie

Introducere: Sifilisul este o infecþie cu transmiteresexualã cu incidenþã în creºtere în ultimii ani. Diag-nosticul precoce ºi intreruperea lanþului epidemiological bolii reprezintã o prioritate. Cunoaºterea formelorclinice particulare ale leziunilor cutanate din sifilispermite stabilirea unui diagnostic corect ºi terapia,inclusiv a contacþilor.Caz clinic: Pacient în vârstã de 31 ani cunoscut cupsoriazis vulgar de 16 ani, se interneazã pentruapariþia (1 lunã) a unei erupþii eritematopapuloasãscuamoasã de tip psoriaziform, diseminatã pe faþã,torace, abdomen ºi 1/3 superioarã a coapselor. Exa-menul clinic evidenþiazã asociat placi eritematoscuamoase pe coate, trunchi ºi o leziune cicatricealãinduratã, cu dimensiuni de 4 mm pe faþa internã apreputiului. Din ancheta epidemiologica reþinemcontacul sexual neprotejat cu parteneri de acelaºi sex.Diagnosticul de Sifilis s-a stabilit pe baza examenuluiclinic ºi serologic(VDRL poz 1/64, TPHA poz 1/20480,HIV-negativ). Diagnosticele diferenþiale luate îndiscuþie au fost psoriazis gutat nou puseu pe fondulpsoriazisului vulgar, parapsoriazisul in picatura,pitiriazis rozat, erupþiile postmedicamentoase,mononucleoza infecþioasã. S-a efectuat tratamentsistemic conform schemei ºi tratament cu dermato-corticoizi pe leziunile de psoriazis cu remitereasifilidelor ºi ameliorarea leziunilor de psoriazis.Concluzii: În cazul nostru asocierea celor douã afecþiunicu leziuni colorate tipice de psoriazis ºi sifilidepsoriaziforme a ridicat probleme de diagnosticdiferenþial.

S 4-9

VERUCI GENITALE RECIDIVANTE LA UN PACIENT VÂRSTNIC

Denisa Urziceanu, Delia Botezatu, Lilia Cheptene, MihaelaÞovaru, Maria Grigore, Simona Roxana GeorgescuSpitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”

Papilomavirusurile umane (PVU) sunt virusuriubicuitare, rezistente, având o incidenþã în creºtere înultimii ani. Acestea pot da un spectru larg demanifestãri cutanate ºi/sau mucoase: de la verucilevulgare benigne pâna la leziuni pre-canceroase (cumodificãri morfologice în continuã progresie) ºicanceroase. Existã aproape 200 de tipuri de PVU,dintre care 50 infecteazã zona genitalã. PVU 16 estesubtipul principal în dezvoltarea unui carcinomspinocelular (CSC) penian. Metode: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 76de ani, imunocompetent. Pacient tratat în urmã cu 3ani pentru verucã keratozicã genitalã (examenhistopatologic) prin electrocauterizare. În prezent,leziune tumoralã bine-delimitatã, 0.3/0.4cm, cu bazade implantare mobilã, cu suprafaþa keratozicã, lanivelul ºanþului balano-prepuþial, apãrutã acum 6 luni. Rezultate: S-a ridicat suspiciunea unei leziuni pre-canceroase/ CSC penian, s-a practicat biopsie dinmarginea leziunii, cu examen histopatologic ce ainfirmat diagnosticul, punandu-se doar diagnostic deverucã keratozicã genitalã. S-a practicatelectrocauterizarea ultimei leziuni cu eliminareaacesteia ºi evoluþie bunã sub tratament local cuantibiotic.Concluzii: Infecþia cu PVU este asociatã cu riscul de adezvolta CSC penian; deºi aceastã tumorã este foarterarã, pacientul rãmâne în evidenþa clinicii.

P 1

SESIUNE POSTEREREZIDENÞI(P 1–P 28)

218


UN CAZ DE TINEA CORPORIS LA COPIL

Delia Botezatu, Denisa Urziceanu, Lilia Cheptene, MihaelaÞovaru, Simona Roxana GeorgescuSpitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”

Tinea corporis reprezintã o dermatofiþie caracterizatãprin leziuni inflamatorii sau non-inflamatorii la nivelulpielii glabre de pe trunchi ºi membre. Copiii suntpredispuºi sã contacteze agenþi zoofilici, frecventMicrosporum canis de la câini ºi pisici.Metode: Prezentãm cazul unei fetiþe de 5 ani, dinmediul urban, ce se prezintã în clinica noastrã pentruerupþie cutanatã polimorfã din plãci ºi placardeeritemato-scuamoase, cu contur circinat, intenspruriginoasã, cu debut progresiv la nivelul toraceluiposterior, gât ºi faþã de circa o sãptãmânã. Clinic,leziunile cutanate au pus problema de diagnosticdiferenþial cu: granulom inelar localizat, eritem anularcentrifug, eczema alergicã de contact, eczemanumularã.Rezultate: Examenul micologic direct a evidenþiatprezenþa hifelor miceliene, iar însãmânþarea pe mediude culturã a pus diagnosticul cert de Tinea corporis cuMicrosporum canis. S-a instituit tratament local cuTravogen (Itraconazol nitrat) timp de 21 de zile cu oevoluþie favorabilã a leziunilor, ameliorarea prurituluiºi fãrã apariþia de leziuni noi. La control, leziunile s-auvindecat, fãrã hiperpigmentãri sau cicatrici reziduale.Am continuat terapia localã încã o sãptãmânã pentru aevita recãderea.Concluzii: Frecvent, tinea corporis poate fi tratatã doarcu tratament antimicotic local, aºa cum a fost ºi în cazulnostru. Mai mult, pacienta noastrã a avut un rãspunsprompt la tratamentul local. Primul pas în situaþiiasemãnãtoare este efectuarea examenului micologicdirect pentru a confirma sau infirma o infecþie cutanatãfungicã.

P 2

CLINICAL, DERMOSCOPICALAND HISTOPATHOLOGICAL ASPECTS

OF A CICATRICIAL BASAL CELL CARCINOMA – A CASE REPORT

Mihaela Georgescu*, Viorel Trifu*, Marcela Poenaru*, MihaiAlexandru Badea**, Mihai Anton Þilea** SUUMC „Dr. Carol Davila”, Department of Dermatology, Bucharest,Romania** Clinical Hospital Tg. Mures, Department of Dermatology, Tg Mures,Romania

Basal cell carcinoma (BCC) is a very common skincancer. In most cases the clinician should be able toaccurately diagnose it, either by the clinical aspectalone or by the clinical and the dermoscopical aspectsof the tumour. We present the case of a 49 years old male patient thatwas admitted in our clinic for multiple BCCs on thetrunk, face, upper and lower limbs. From his historywe retain that he has started developing BCC since2006, for which he was threated along the years withsurgical excision or electrodessication. One lesion inparticular, a rather large 6/8 cm BCC on the posteriorleft shoulder, was treated by electrodessication severalyears prior to this admission. Along the years the scarof the treated lesion developed some telangiectasiasand gained the aspect of a hypertrophic scar. Howeveron this admission a high index of suspicion was raiseddue to the fact that a high number of telangiectasiasand small foci of ulceration were visible on the flatsurface of the lesion. The general trajectory of thetelangiectasias was from the border to a rather vessel-free center of the tumour. The borders of the lesionwere well defined, with a portion of the border, ofabout 2 cm, having a pearly, translucent aspectindicating a possible BCC. The dermoscopicexamination revealed long serpiginous, arborizing,superficial and deep vessels visible almost throughouttheir entire length. Considering the personal history ofthe patient, the clinical and the dermoscopical aspectsof the lesion we decided to excise this lesion with a 5mm surgical margin. The histopathology examinationconfirmed that the cicatricial lesion was a BCC.The scar of an electrodessicated BCC should always bemonitored. A high index of suspicion should be raisedif such a scar starts to modify its features.

P 3

219


ERITEM CRISOFANIC SECUNDAR APLICÃRII DECIGNOLIN LA UN PACIENT CU PSORIAZIS

VULGAR

Richea Lorena*, Badea M.A*, Marin Andreea**, MureºanValentina*, Boga Laura*, Morariu S.H** Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Clinica Dermatovenerologie, Tg.Mureº** Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Compartiment Clinic MedicinaMuncii, Tg. Mureº

Introducere: Acidul crisofanic (Ditranol, Cignolin –gudroane vegetale), derivat sintetic al crisarobinei, areo acþiune antimitoticã puternicã asupra stratului bazalal epidermului, prin blocarea sintezei de ADN, inhibãproliferarea keratinocitelor ºi funcþia granulocitelor.Eritemul crisofanic apare la nivelul plãcilor depsoriazis în urma aplicãrii de cignolin, semn cãprodusul este activ dupã care aplicaþiile trebuieîntrerupte.Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 65de ani, cunoscut cu psoriazis vulgar, care a solicitatconsult dermatologic pentru apariþia unui eritemgeneralizat, cu scuame furfuracee, senzaþie de arsurãlocalã, febrã ºi frisoane, simptome declanºate în urmaaplicãrii prelungite ºi pe suprafaþã mare aCignolinului. S-a instituit tratament cu Metilpred-nisolon 16mg-16mg-0/zi 7 zile, Cefuroxim 2x750mg/zi timp de 7 zile, Fexofenadinã 2x1/zi, iar local:comprese cu soluþii antiseptice ºi emoliente. Evoluþia afost favorabilã cu remiterea eritemului ºi asimptomelor asociate.Discuþii: Radicalii liberi extracelulari sunt responsabiliatât pentru efectul împotriva psoriazisului, cât ºipentru efectele sale iritative. Durata tratamentului: 4-6sãptãmâni. Remisia apare dupã aproximativ 2-3sãptãmâni. În funcþie de leziuni se poate asocia cu acidsalicilic, corticoizi sau UV. Dezavantajele folosiriiacestui topic: este iritant ºi pãteazã tegumentele ºihainele datoritã produºilor de oxidare ale substanþei.Concluzii: Cignolinul este un topic iritant care poateprovoca eritrodermizarea psoriazisului. Datoritaacestei complicaþii frecvente cignolinul este tot mai rarutilizat în prezent. Cuvinte cheie: cignolin, psoriazis vulgar, eritemcrisofanic.

P 4

ACANTHOSIS NIGRICANS BENIGN FAMILIAL –PREZENTARE DE CAZ

Mureºan Valentina, Richea Lorena, Badea MA, Morariu SHClinica Dermatovenerologie Târgu Mureº

Introducere: Acanthosisul nigricans reprezintã odermatozã pigmentatã simetricã a pliurilor care secoreleazã frecvent cu neoplazii viscerale, diabet ºiobezitate. Acanthosis nigricans benign familial apare lanaºtere sau în mica copilãrie ºi nu se coreleazã cuafectarea altor sisteme sau organe. Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient de sexmasculin în vârstã de 53 de ani care se prezintã înClinica Dermatovenerologie din Tîrgu Mureº pentruplãci hiperpigmentate, bine delimitate cu leziunipapilomatoase pe suprafaþã cu localizare simetricã lanivelul gâtului. Pacientul relateazã apariþia acestorplãci în mica copilãrie precum ºi prezenþa acestui tipde leziuni la alþi membri ai familiei. Pacientul nu aurmat tratament cu nici un medicament posibilinductor de astfel de leziuni (acid nicotinic,glucocorticoizi, stilbestrol). Analizele de laborator nuau arãtat modificãri semnificative pentru acest caz. Pebaza anamnezei ºi aspectului clinic dar ºi prinexcluderea unei stãri diabetice sau prediabetice amstabilit diagnosticul de acanthosis nigricans benignfamilial. Leziunile papilomatoase s-au remis în urmacrioterapiei iar plãcile pigmentate ºi-au redusintensitatea în urma aplicãrii de retinoizi topici.Concluzii: Acanthosisul nigricans benign familialtrebuie diferenþiat de forma paraneoplazicã precum ºide pseudoacanthosisul nigricans care se coreleazã cudiabet zaharat, toleranþã alteratã la glucozã ºiobezitate.Cuvinte cheie: acanthosis nigricans benign familial,papilomatozã, pliuri

CARCINOM SPINOCELULAR VERUCOS APÃRUT PE O RADIODERMITÃ CRONICÃ -

PREZENTARE DE CAZ

Mészáros Katinka; Bagosi Ágota; Dénes László; FeketeLászló; Fekete-Gyula-LászlóClinica Dermatovenerologie, Târgu Mureº

Introducere: Radiodermitele sunt procese cutanateinflamatorii sau distrofice produse prin acþiuneadirectã a radiaþiei ionizante. Clasic sunt recunoscutedouã tipuri de radiodermite cauzate de radiaþiile

P 6

P 5

220


ionizante: forme precoce sau acute ºi forme tardive saucronice. Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 60de ani cu carcinom spinocelular verucos apãrut pe oradiodermitã cronicã la 40 de ani dupã tratamentradioterapeutic local cu raze Chaul pentru o micozãprofundã a regiunii temporale drepte. La examenuldermatologic se observã o formaþiune cu diametrul de1 cm, cu suprafaþã verucoasã, cornoasã de culoarecenuºie aderentã, nedureros, situate la nivelul regiuniitemporale drepte pe fondul unui placard atrofo-cicatriceal de culoare roz, cu teleangiectaziisubepidermice. Examenul histopatologic a confirmatdiagnosticul de carcinom spinocelular verucos ºiradiodermitã cronicã. Discuþii: Radiodermitele cronice apar dupã iradierirepetate ºi însumate cu caracter profesional sauterapeutic, care suferã transformare epiteliomatosã în10-34 % din cazuri. Se pot dezvolta atât epitelioamespinocelulare cât ºi bazocelulare. Pentru epitelioamelespinocelulare perioada de latenþã este mai scurtã (3-25ani), decât pentru epitelioamele bazocelulare (31-35 ani). Concluzii: Cazul prezentat atestã apariþia carcinomuluispinocelular pe o radiodermitã cronicã dupã o lungãperioadã de latenþã. Particularitatea cazului constãîntr-un interval de o latenþã de 40 de ani. Bolnaviisupuºi radioterapiei trebuie urmãriþi pentru a prevenio transformare malignã a radiodermitei.

METASTAZÃ CUTANATÃ DE CARCINOM MAMARDE TIP ERIZIPELIOD

Bagosi Ágota, Fekete László, Mészáros Katinka, DénesLászló, Fekete Gyula LászlóClinica Dermatovenerologie, Târgu Mureº

Metastazele cutanate prezintã un proces redus, cuprinsîntre 0,7% la 10,0% din totalul cancerelor metastaticeconform datelor literaturii de specialitate. Cele maifrecvente tipuri de cancere care produc metastazecutanate sunt cancer de sân la femei, cancerul deplãmâni la bãrbaþi ºi melanomul malign la ambelesexe, sediul preferenþial fiind peretele toracic ºi zonaabdominalã. Prezentãm cazul unei paciente în vârstade 52 ani, mastectomizatã în urmã cu 3 ani pentrucancer mamar drept, tratatã cu chimioterapie ºiradioterapie, care se prezintã în serviciul nostruacuzând prezenþa la nivelul toracelui anterior drept unplacard roºu-violaceu, edematos, infiltrat, cu marginibine delimitate, fãcând relief faþã de restultegumentului, cu semnele Celsiene prezente. Dinanalizele de laborator reþinem leucitoza cu o uºoarãanemie feriprivã. Am interpretat cazul ca un erizipel

P 7

dezvoltat pe zona mastectomizatã. S-a introdusantibioterapie sistemicã pe o perioadã de 10 zile.Evoluþia sub tratament a fost staþionarã. Amsuspicionat o metastazã cutanatã, motiv pentru caream decis biopsierea zonei afectate. Examenulhistopatologic a pus în evidenþã un carcinom mamarductal invaziv. Aspectele clinice ale metastazelorcutanate sunt multiple, ele pot varia de la formenodulare, ulcerate, vezico-buloase, sau mai rar, ca ºi încazul nostru în forma erizipeloidã. Cazul prezentat denoi prezintã o entitate rarã, a formã atipicã demetastazã cutanatã.

BOALA DARIER (DISKERATOZA FOLICULARÃ)

Bujorean Lidia, Lup Ioana, Silaghi Katalin, Suciu Vlad Ionuþ,Pascanu Veronica, Morariu SilviuSpitalul Clinic Judeþean Mureº, Clinica Dermato-Venerologie, TârguMureº

Introducere: Boala Darier este o afecþiune geneticã cutransmitere autosomal dominantã, caracterizatã printulburãri de keratinizare cu localizare principalã lanivelul foliculului pilos. Afecþiunea este rarã având oincidenþã de 1 : 30.000 – 1: 100.000. Gena patogenãATP2A2 este localizatã pe cromozomul 12, aproape delocusul 12q-23q-241, care codificã enzima SERCA2-ATPaze cu rol în homeostazia calciului, provocândulterior tulburãri ale keratinizãrii, prin alterarealegãturii tonofilament-desmozom.Caz clinic: Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de63 de ani, din mediul rural care se prezintã în serviciulde specialitate pentru: papule ºi placarde eritematoaselocalizate pe zonele de extensie ale membrelor,toracelui posterior precum ºi la nivelul gâtului, frunþiiºi scalpului. Suprafaþa placardelor prezintã dopurihiperkeratozice, de culoare galben-brunã, foarteaderente, care la detaºare lasã o micã ulceraþiedureroasã; pustule diseminate pe toracele posterior cumiros caracteristic piodermitei, asociat de prurit intens.La nivelul unghiilor prezintã friabilitate, hiperkeratozasubunghialã, striuri albe longitudinale, fisuri în formãde triunghi la marginea liberã a unghiilor. La nivelulmucoaselor nu prezintã leziuni.Din antecedentele pacientei reþinem: osteoporozãpostmenopauzã, hipotiroidie, colecistectomie, cardio-patie ischemicã cronicã, limfadenitã abcedatã, afecþiuninerelevante pentru afecþiunea noastrã.Paraclinic se deceleazã un sindrom inflamator,dislipidemie mixtã, anemie.Pe baza examenului clinic ºi al examenuluihistopatologic susþinem diagnosticul: Diskeratozãfolicularã - boalã Darier.

P 8

221


Se instituie tratament sistemic cu antibiotic conformantibiogramei, antialgic, antihistaminic; ºi tratamentlocal cu: keratolotice, antiinflamatoare, antibiotice.Evoluþie: având în vedere caracterul cronic al bolii,evoluþia este lent favorabilã cu remiterea pustulelor ºifenomenelor inflamatorii sub tratament antibiotic ºieliminarea dopurilor keratozice sub acþiuneakeratoliticelor.Discuþii: Din cei patru copii ai pacientei, o fiicã a fostdiagnosticatã cu aceeaºi boalã, cu o formã uºoarã, lavârsta de 16 ani.În antecedentele pacientei s-a administrat tratamentsistemic cu Neotigason, dar s-a sistat din cauzaintoleranþei. Concluzii: Particularitatea cazului nostru constã în raritatea întâlnirii afecþiunii.

GRANULOM ACTINIC O’BRIEN ªI SINDROMFAVRE-RACOUCHOT LA UN PACIENT VÂRSTNIC

CU ELASTOZÃ SOLARÃ SEVERÃ

Badea MA*, Richea Lorena*, Mureºan Valentina*, DeceanLuminiþa*, Georgescu Mihaela**, Morariu SH** Clinica Dermatovenerologie Târgu Mureº** Clinica Dermatovenerologie II, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Introducere: Granulomul actinic reprezintã o leziune cuaspect inelar ce se dezvoltã pe zonele fotoexpuse cudegradare solarã importantã. Este o reacþieinflamatorie cu celule gigante la nivelul dermului.Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient caucasian învârstã de 87 de ani care se prezintã pentru o leziuneasimptomaticã de aspect inelar la nivel frontal dreptcare evolueazã de 5 ani. Pacientul prezenta elastozãsolarã severã ºi comedoane închise la nivelul regiuniifrontale centrale. Examenul histopatologic a arãtat uninfiltrat histiocitar ºi reacþie inflamatorie cu celulegigante. Tratamentul a constat din infiltraþii cucorticosteroizi (betametazonã dipropionat cu xilinã 2%1:1, 1 aplicaþie la 3 sãptãmâni, 4 cure) ºi aplicaþii topicede retinoizi la nivelul comedoanelor. Am prescris deasemenea metode de fotoprotecþie. Leziunea inelarã s-a remis complet iar comedoanele au scãzutsemnificativ în dimensiuni. Concluzii: Granulomul actinic reprezintã o dermatozãrar întâlnitã ce apare pe zonele degradate actinic ºi carerãspunde favorabil la terapia localã cu cortizon.Cuvinte cheie: degradare solarã, granulom actinic,sindrom Favre-Racouchot

P 9

ACROKERATOZA PARANEOPLAZICÃ(SDR. BAZEX) PE FOND DE CARCINOM

LARINGEAN METASTAZANT

Dénes László, Bagosi Ágota, Mészáros Katinka, FeketeLászló, Fekete Gyula LászlóClinica Dermatologie, Târgu Mureº

Sindromul Bazex este o dermatozã obligatoriuparaneoplazicã întâlnitã la bãrbaþi, manifestatã prinerupþii keratozice ale degetelor ºi alteraþii unghialerevelatoare pentru cancere ale cãilor aerodigestivesuperioare. Erupþia cutanatã are aspectul unor plãciroºii-violacee slab delimitate, acoperite de scuameuscate, galbene-cenuºii, localizatã numai la extremitãþi,la nivelul extremitãþii distale a degetelor, însoþit dedistrofii unghiale, mai rar pe nas sau pe pavilioaneleurechii. Prezentãm cazul clinic al unui bãrbat fumãtor,în vârstã de 51 ani, care se prezintã pentru apariþia de2 luni a unor plãci eritemato-violacee cu margini slabdelimitate, acoperiþi cu scuame alb-gãlbui, nedu-reroase, nepruriginoase, localizate la extremitãþiledistale ale mâinilor ºi picioarelor, respectiv la nivelulpavilioanelor auriculare, asociate cu onicodistrofie. Laexamenul clinic pe lângã disfonie persistentã, asteniemarcatã, scãdere ponderalã semnificativã am depistatºi o adenopatie laterocervicalã stângã multiplã deconsistenþã durã, nedureroasã. Analizele de laboratorefectuate aratã doar o leucocitozã ºi anemienormocromã uºoarã. Examenul ORL efectuat pentrudisfonie ºi adenopatie a confirmat o neoplaziehipofaringolaringianã metastazantã confirmatãhistopatologic. În cazul apariþiei unei leziuni cutanateacrokeratozice la bãrbaþi, trebuie sã ne gândim lasindromul Bazex care este un marker cutanat almalignitãþii.

CAZ CLINIC DE SCABIE NORVEGIANÃ LA OPACIENTÃ SEROPOZITIV HIV

Decean Luminiþa, Ignat Ana-Sonia, Morariu S.H.Clinica Dermatovenerologie Târgu Mureº

Introducere: Scabia este o dermatozã produsã deectoparazitul Sarcoptes scabiei varietatea hominis, cu oincidenþã în creºtere, fiind o problemã de sãnãtatepublicã în toatã lumea. O formã clinicã rarã oreprezintã scabia norvegianã (crustoasã), care apare lapacienþii imunocompromiºi, casectici, cu terapieimunosupresoare ºi pacienþii HIV/SIDA. Caracteristic,

P 11

P 10

222


pacienþii sunt intens parazitaþi, contagiozitatea estefoarte mare ºi pruritul poate fi minim sau chiar sãlipseascã.Caz clinic: Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 6ani, seropozitivã HIV, stadiul clinico-imunologic B2,trimisã în Clinica noastrã de la CompartimentulHIV/SIDA al Clinicii de Boli Infecþioase I Târgu Mureºpentru o erupþie eritemato-scuamoasã generalizatã,moderat pruriginoasã, cu evoluþie de aproximativ olunã. Examenul dermatologic evidenþiazã plãcilehiperkeratozice, crustoase, aderente, de culoare gri-maronie, cu fisuri dureroase, localizate la nivelulscalpului, axilelor, toracelui, abdomenului ºi extre-mitãþilor. Pe baza datelor anamnestice (cazuri de scabieîn anturaj), examenului clinic, examenului mico-parazitologic din cruste, examenului KOH 10%, s-astabilit diagnosticul de scabie crustoasã. Tratamentul aconstituit o provocare datoritã vârstei, statusuluiimunologic, formei extensiv-generalizatã, astfel încât s-a optat pentru o schemã complexã: ivermectin,keratolitice ºi scabicide, antibioterapie sistemicã.Evoluþia a fost favorabilã.Discuþii: Scabia norvegianã constituie o formã foartecontagioasã de scabie, cu un numãr extrem de mare deparaziþi situaþi în stratul cornos al epidermului, care seîngroaºã ºi formeazã crustele verucoase, afectândindivizi imunosupresaþi. Clinic, poate simula variatedermatoze: psoriazis, boala Darier, dermatita sebo-reicã, ichtioza, eczema cronicã, mycosis fungoides,astfel încât este importantã evidenþierea ectopara-zitului. Cazul nostru vine sã confirme datele dinliteraturã, respectiv gãsim asociatã scabia norvegianãunei stãri de imunodepresie (pacientã seropozitivãHIV), prezentând forme severe, extinse, refractare latratament ºi necesitând o schemã terapeuticãcomplexã.Concluzii: În concluzie, scabia norvegianã este o formãrarã, gravã, extrem de contagioasã, care pune problemeatât de diagnostic, cât ºi de tratament. Acest diagnosticar trebui luat în considerare întotdeauna la pacienþiiHIV pozitiv cu erupþii crustoase severe însoþite sau nude prurit.Cuvinte cheie: scabie norvegianã, cruste, HIV

KERATODERMIA CONGENITALÃ PALMO-PLANTARÃ DIFUZÃ NON-TRANSGREDIENTÃ

Boga Laura, Badea M., Richea Loredana., MureºanValentina., Morariu S.H.Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº

Introducere: Keratodermia congenitalã difuzã palmo-plantarã a fost descrisã pentru prima datã de Thost înanul 1880. Este o boalã congenitalã, cu transmitereautosomal dominant, a carei incidenþã este de un caz la40000 de naºteri. Leziunile apar la naºtere.Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de53 ani, care solicitã consult dermatologic pentruîngroºarea stratului cornos de la nivel palmo-plantar,cu debut la naºtere, precum ºi apariþia de fisuridureroase la nivelul feþei palmare a mâinilor ºi feþeiplantare a picioarelor. S-a instituit tratament sistemiccu Vitamina A (50000 UI), iar local tratament emolientºi keratolitic. Evoluþia a fost favorabilã cu decapareaparþialã a stratului cornos ºi cicatrizarea fisurilor.Discuþii: Keratodermia congenitalã palmo-plantarãdifuzã non transgradientã intereseazã faþa palmarã amâinii ºi faþa plantarã a piciorului, nu se extinde pefeþele dorsale ale mainilor ºi picioarelor ºi nici lanivelul articulaþiilor pumnului sau gleznei. În unelecazuri leziunile au aspect tipic încã de la naºtere, în altecazuri leziunile sunt mai puþin caracteristice, subforma de eritem difuz cu o hiperkeratozã evidentã pemargini. Studiile biomoleculare au evidenþiat linkagela locusul keratinei de tip 2 la nivelul benzii 12 q11-13.Concluzii: Keratodermia congenitalã difuzã palmo-plantarã este o afecþiune cu o mare stabilitate, carepersistã toatã viaþa.Cuvinte cheie: Keratodermie, palmoplantar, stratcornos.

ERITEM POLIMORF (FORMA MINORÃ)

Vargyas ZsuzsannaSpitalul Clinic Judeþean Mureº, Clinica Dermatovenerologie, Târgu Mureº

Eritemul polimorf este o afecþiune cutanatã acutã cudebut brusc, autolimitantã, consideratã a fi o reacþie dehipersensibilitate cu determinism plurietiologic,asociatã cu anumite infecþii, medicamente ºi alþi factorideclanºatori. Prezint un caz clinic diagnosticat recent laclinica noastrã cu eritem polimorf toxico-alergic.Pacientã în vârstã de 46 de ani, se prezintã cu erupþii

P 13

P 12

223


papuloase eritemato-violacee unele cianotice,diseminate la nivelul piciorului drept, gambã dreaptã,antebraþe, torace antero-posterior, latero-cervical stâng,însoþitã cu senzaþie de prurit, de arsurã intensã, ºiprezintã dermografism pozitiv accentuat. Severitateasimptomelor a fost declanºatã de asocierea factoruluialimentar toxico-septic (conservã de peºte), cât ºifactorului medical, terapia cu antibioticul (Cefixim)predispuse pe un teren infecþios asociat cu o staregeneralã fizic ºi psihic deprimatã. În cazul apariþieieritemului polimorf trebuie sã luãm în considerareimportanþa anamnezei ºi elucidarea factoruluideclanºator având în vedere caracterul recidivant alafecþiunii.

LIMFOM CUTANAT PRIMAR CU CELULE TTRATAT CU FOTOTERAPIE UVA

- PREZENTARE DE CAZ -

Oana Tripa*, Ancuþa Nicula*, Elena Popa*, Caius Solovan*,*** Clinica de Dermato-Venerologie, Spitalul Municipal de UrgenþãTimiºoara ** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie“ Victor Babeº“ Timiºoara

Limfomul cutanat primar cu celule T reprezintã un tipde limfom non-Hodgkinian caracterizat prin prezenþacelulelor clonale T la nivelul þesutului cutanat ºi unspectru larg de caracteristici clinice, histologice ºiimunofenotipice. Maladia evolueazã cel mai frecventin mai multe stadii sau variante. Celulele tumorale T sedisting de celelalte limfocite T prin prezenþa unuireceptor unic de suprafaþã celularã numit antigenasociat limfocitelor cutanate (CLA). Pacientul în vârstã de 70 de ani, fãrã antecedentepatologice semnficative, se prezintã în clinica noastrãcu placarde extinse eritemato-papulo-nodularenepruriginoase, cu evoluþie de aproximativ doi ani,care nu au cedat la tratament cu antihistaminice ºidermato-corticoizi locali. În urma examinãrilor clinice,histologice ºi imuno-histochimice se confirmãdiagnosticul de Limfom Cutanat cu Celule T. În acest poster vom prezenta cazul unui pacient,diagnosticat la noi în clinicã cu limfom cutanat cucelule T, observând evoluþia acestuia înainte de aîncepe fototerapia pânã la 45j/cm2 UVA.

P 14

LICHEN PLAN CUTANEO-MUCOS -PREZENTARE DE CAZ

Ancuþa Nicula*, Oana Tripa*, Caius Solovan*,*** Clinica de Dermato-Venerologie, Spitalul Clinic Municipal de UrgenþãTimiºoara** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “ Victor Babeº“ Timiºoara

Lichenul plan este o dermatozã inflamatorie cutaneo-mucoasã pruriginoasã care se caracterizeazã clinic prinapariþia de papule poligonale aplatizate de culoareviolacee, care prezintã pe suprafaþa lor striaþii alb-sidefii denumite reþeaua lichenianã Wickham.Leziunile se pot localiza pe orice regiune tegumentarã,cu predilecþie pe feþele de extensie ale membrelor ºi pefaþa supinatorie a articulaþiei radio-carpiene. Linii sauplãci albe asimptomatice cu aspect dantelat pot fievidenþiate la nivelul mucoasei bucale sau genitale. Lanivelul unghiilor pot apãrea modificãri distrofice, iarleziunile scalpului pot cauza alopecie cicatricialã.Prezentãm cazul unui pacient care pe baza observa-þiilor noastre întruneºte majoritatea elementelorcaracteristice acestei afecþiuni.

DERMATOCOSMETOLOGIE-MELASMA

Klara Sârbu*,Th. Darandoi*** Medic rezident DV, medic specialist MF, CMI Klara Sârbu, TârguNeamþ** Asistent medical generalist în pregãtire, ªcoala Postlicealã Sanitarã“Laureatus”, Târgu Neamþ

Sarcina aduce cu ea modificãri hormonale princreºterea concentraþiei de estrogeni, ceea ce duce lacreºterea sintezei de melaninã, pigment specifictegumentului uman.Melasma se defineºte ca o hiperpigmentare a pielii,care apare în anumite zone ale feþei cum ar fi: pe frunte,pe nas, pe buza superioarã, la nivelul obrajilor ºi amarginilor feþei; petele sunt simetrice, au o culoaremaronie sau gri-maronie ºi forme variabile.Masca de sarcinã afecteazã aproximativ 70% dinfemeile gravide ºi apare cel mai frecvent în trimestreledoi ºi trei de sarcinã sunt nedureroase, nu sunt însoþitede inflamaþie care sã alarmeze gravida. În generalaceste pete dispar dupã primele luni post partum daruneori nu complet. Se recomandã evitarea expunerii lasoare între orele prânzului; alegerea cremelor cu factorde protecþie adecvat, evitarea produselor iritante, cumar fi parfumurile alcoolice care favorizeazã apariþiapetelor.

P 16

P 15

224


Tratamentul trebuie sa fie unul consecvent sub strictasupraveghere medicalã. Pe lângã peelinguri (vitaminaC), creme ºi seruri de depigmentare, cel mai util întratament pare însã sã fie fotoregenerarea cu luminãintens pulsatã SPL al cãrui principiu se bazeazã pedislocarea blocurilor de melaninã formate prinintermediul luminii intens pulsate, aceste depozite sedescuameazã treptat lãsând o piele curatã ºiluminoasã. Nu orice tip de tratament poate fi susþinutîn timpul sarcinii.Cuvinte cheie: sarcinã, melasmã, SPL

MANAGEMENTUL PACIENTULUI CU HERPESZOSTER-CAZ CLINIC

Klara Sârbu *,Gabriela Sumanaru *** Medic rezident DV, medic specialist MF, CMI Klara Sârbu, TârguNeamþ** Asistent medical generalist în pregãtire, ªcoala Postlicealã Sanitarã“Laureatus” Târgu Neamþ

Introducere: Zona zoster (herpes zoster) este o infecþieviralã ce afecteazã rãdãcinile nervoase. Secaracterizeazã prin durere ºi apariþia unei benzieruptive ce se întinde pe traiectul nervului afectat, unisau bilateral. Zona zoster este o boalã mai comunã lapersoanele adulte ºi la cele cu sistemul imunitar slãbitde stres, rãni, anumite medicamente sau alþi factori.Prezentare de caz: pacientul T.I, 64 ani, nefumãtor,hipertensiv controlat cu medicaþie adecvatã constantã,se prezintã la cabinetul medicului de familie dureriprecordiale descrise de pacient precum “greutate” ,stare generalã alteratã, agitaþie psihomotorie,transpiraþii reci, ce trezeºte suspiciunea unei anginepectorale. Examen clinic fãrã modificãri patologice, s-aefectuat o electrocardiogramã la nivelul cabinetului demedicinã de familie care a evidenþiat un traseu normalcât ºi câteva teste sangvine (biochimie uscatã) toatefiind în limite normale. S-a recurs la administrareatratamentului antalgic, indicarea unei ecocardiografiicât ºi a unei vizite cardiologice. Pacientului i s-asolicitat revenirea la cabinet în ziua urmãtoare pentrureevaluare. Astfel, asistentul medical a reefectuattraseul EKG (cu aspect normal) pacientul descria încontinuare aceeaºi durere ”de greutate”, asociatã cufebrã. La examenul clinic obiectiv se constatã cãpacientul dezvoltã o afecþiune dermatologicã: petraiectul nervului intercostal 3-4 pe partea stangã,asociat cu erupþie cutanatã modestã de aspect tipicherpes zosterului de debut care s-a accentuat înurmãtoarele 3 zile cu erupþii clare de aspect veziculospe fond eritematos. Pacientului i se explicã afecþiuneade care suferea, i se prescrie tratament medicamentos

P 17

antiviral per os ºi local, antalgice asociate cu vitaminedin grupa B, iar asistentul medical intervine activ învederea prevenirii infecþiilor bacteriene la nivelulleziunilor, badijonãri zilnice cu violet de genþianã,mixturã antialergicã în scopul reducerii pruritului, seadministreazã local ºi pudre de talc. Tratamentulurmat a avut o duratã de 7 zile, pacientul revenindu-ºiaproape complet, o uºoarã sensibilitate ºi durere localãdescrise precum “arsura” fiind încã resimþite depacient, acesta fiind dirijat cãtre tratamentele deacupuncturã.Concluzie: Colaborarea deplinã medic-pacient-asistentconduce cu uºurinþã la stabilirea diagnosticului darintervenþia activã a asistentului medical în susþinereatratamentului instituit de medic pacienþilor cuafecþiuni dermatologice constituie cheia reuºitei.Herpes zoster este descrisã de cele mai multe ori decãtre pacienþi ca fiind o boalã extrem de dureroasã, cecreeazã un discomfort general ce afecteazã toateplanurile vieþii pacienþilor. Medicul stabileºtetratamentul ºi de aici asistentul medical manageriazãstatusul clinic, psihologic ºi moral al pacientului.Cuvinte cheie: virus zoster, asistent medical, herpeszoster

NURSING ÎN AFECÞIUNILE DERMATOLOGICE-DERMATITA DE CONTACT

Klara Sârbu*, Laura Repciuc *** Medic rezident DV, medic specialist MF, CMI Klara Sârbu, TârguNeamþ** Asistent medical generalist în pregãtire, ªcoala PostlicealãSanitarã “Laureatus” Siret, Suceava

Procesul de îngrijire este o metodã organizatã ºisistemicã ce permite acordarea de îngrijiriindividualizate. Este un proces centrat pe reacþiileparticulare ale fiecãrui individ la orice modificare realãsau potenþialã de sãnãtate. Procesul de îngrijirereprezintã aplicarea modului ºtiinþific de rezolvare aproblemelor pentru a rãspunde nevoilor fizice,psihosociale ale persoanei pentru a renunþa laadministrarea îngrijirilor stereotipe ºi de rutinã. Estedeasemenea un mod de a gândi logic, care permiteintervenþia conºtientã, planificatã a îngrijirilor, cuscopul protejãrii ºi promovãrii sãnãtãþii individului.Dermatita de contact reacþie de hipersensibilizare detip întârziat (tip IVa) caracterizatã clinic prin apariþialeziunilor cutanate (vezicule, bule, placarde) cu debut -la orice vârstã cu sau fãrã teren atopic.Leziunile tipice se dezvoltã la - 5-21 zile de la primaexpunere ºi 12- 96 ore dupã expuneri ulterioare iar

P 18

225


particularitatea clinicã depinde de tipul de alergenimplicat .Pacientul relateazã dezvoltarea eritemului,urmat de apariþia de papule ºi vezicule ,pruritulsuccede apariþia dermatitei ºi este omniprezent încadrul bolii ,cele mai sensibile zone - pleoapele, gâtul ºizona genitalã iar cele mai rezistente zone - palmele,tãlpile ºi scalpul. Testarea cutanatã patch este utilizatãcând se suspicioneazã dermatita de contact.Nursingul centrat pe pacient semnificã îngrijiri de bazãindividualizate; fiecare om este un individ unic, ºiastfel el solicitã o serie de abilitãþi unice, de tehnici ºiidei special desemnate lui.

Cuvinte cheie: nursing,dermatita de contact,asistentmedical

PROVOCAREA ASISTENTULUI MEDICALÎN TRATAMENTUL ULCERULUI VARICOS –

PANSAMENTUL HIDROACTIV

Klara Sârbu *, Irina Ipate *** Medic rezident DV, medic specialist MF,CMI Klara Sârbu, Târgu Neamþ** Asistent medical generalist în pregãtire, ªcoala Postlicealã Sanitarã“Laureatus” Târgu Neamþ

Boala venoasã cronicã este o cauzã frecventã dediscomfort ºi incapacitate temporarã sau totalã ceafecteazã un numãr din ce în ce mai mare dinpopulaþie. La nivel internaþional se estimeazã cã 1-2%din populaþie suferã de ulcer de gambã. Nu mai puþinde 75% din pacienþii cu ulcer de gambã suferã ºi deinsuficienþã venoasã, în timp ce 14% sunt afectaþi deulceraþii mixte arterio-venoase - ulcerele datorate uneicombinaþii de boli venoase ºi arteriale. Principalacauzã a ulcerului varicos este reprezentat deinsuficienþa venoasã. În managementul bolii, cheiasuccesului o reprezintã intervenþia activã a asistentuluimedical accentul cãzând pe curãþarea bazei leziunii învederea formãrii þesutului nou. Curãþarea ulcerului serealizeazã prin îndepãrtarea depozitelor fibrinoase, acelulelor moarte ºi a germenilor ºi oferã multiplebeneficii pentru procesul de vindecare. Procedura esteuna selectivã, deoarece numai þesutul devitalizat esteînlãturat, în timp ce þesutul sãnãtos este pãstrat intact,nefiind traumatizat. Opþiunea tratamentului cupansament hidroactiv porneºte de la faptul cã, mediulumed menþinut de aceste pansamente protejeazã ºistimuleazã celulele responsabile de curãþarea plãgii ºiproliferarea þesutului nou. Un alt avantaj îl constituiemetoda în sine, lipsitã de „efecte secundare“ ºi uºor depus în practicã.

P 19

Se prezintã cazul pacientului I.I, 58 ani, fost fumãtor,obez, în evidenþa cabinetului M.F cu ulcer de gambã deaprox 3x4 cm pe fond de insuficienþã venoasã cronicãasociatã cu insuficienþã cardiacã severã ºi hiper-tensiune arterialã. Plaga a apãrut în urmã cuaproximativ 1 an suprafaþa acesteia mãrindu-se în timpdatoritã rezistenþei la tratamentul tradiþional. Plagaprezintã secreþii seropurulente moderate, depozite defibrinã în proporþie de 80% ºi granulaþie în proporþie denumai 20% , marginile plãgilor sunt proeminente iarpielea din jur este mai caldã, roºie ºi edemaþiatãindicând prezenþa unei infecþii. Examenul de laboratoral secreþiei a izolat prezenþa germenului Klebsiellamotiv pentru care s-a instituit tratament cu antibioticoral.Datoritã rezistenþei la tratamentul tradiþional se decideînceperea tratamentului cu pansamente hidroactive, s-a folosit TenderWet 24 pentru a înmuia depozitelefibrinoase ºi a uºura curãþarea rãnilor, pansamentulfiind schimbat zilnic. Dupã 8 zile de la începereatratamentului semnele de infecþie au dispãrut,cantitatea de secreþii a scãzut ºi plaga a început sãprezinte þesut de granulaþie. Concomitent cutratamentul local s-a aplicat tratament compresiv,asocierea acestuia fiind obligatorie în tratamentululcerelor de origine venoasã ºi datoritã bolilor de fonds-a optat pentru faºa compresivã.Concluzii: În managementul îngrijirii pacientului cuulcerul varicos, asistentul medical are funcþii de naturãindependent, dependent ºi interdependent iar “fiinþaumanã este un întreg ireductibil care nu poate fi înþelesreducându-l la pãrþile componente”.Cuvinte cheie: ulcerul varicos, pansamentehidroactive, asistentul medical

ALOPECIA AREATA

Klara Sârbu*, Lucica Nicolaica*** Medic rezident DV, medic specialist MF, CMI Klara Sârbu, TârguNeamþ** Asistent medical generalist în pregãtire, ªcoala PostlicealãSanitarã “Laureatus” Siret, Suceava

Pierderea rapidã ºi completã a pãrului, caracterizatãclinic prin plãci alopecice circumscrise rotunde sauovale, bine delimitate este diagnosticatã ca fiindalopecia areatã. Din punct de vedere epidemiologicincidenþa este de aproximativ 1,7% din populaþie,frecvenþa la copii ºi tineri boala fiind de etiologieautoimunã, asociatã cu alte boli (vitiligo), atopia saustresului emoþional. Poate afecta pãrul atât dinregiunea scalpului (totalã) sau pãrul de pe întreagasuprafaþã corporeal (universal).

P 20

226


Intervenþia asistentului medical în managementulpacienþilor cu acest tip de afecþiuni urmãreºte suportulpsihologic al acestuia, explicarea implicaþiilor bolii ºiaplicarea corectã a tratamentelor prescrise.Relaþia strânsã medic-pacient-asistent medical poatedepãºi impactul social ºi psihologic pe care îl are boalaîn viaþa pacientului afectat.Cuvinte cheie: nursing, alopecia areata.

CAZ CLINIC - ANGIOSARCOM CUTANAT

Alina Neagu, Maria-Magdalena ConstantinClinica II Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina

Angiosarcomul este o tumorã malignã de naturãvascularã cu incidenþã micã, 2% în populaþia generalã.Cauza acestei tumori este necunoscutã, fiindincriminaþi factori precum radiaþiile ionizante,carcinogeni chimici (arsenicul) ºi imunosupresia.Apare mai frecvent la nivelul feþei ºi scalpuluipersoanelor vârstnice, afectând bãrbaþii mai des decâtfemeile (3:1).Tumora este foarte agresivã, având tendinþa derecurenþã localã, invazie a structurilor subiacente ºimetastazare la distanþa pe cale limfaticã afectândganglionii limfatici ºi pe cale hematogenã în plãmâni,ficat. Descriem cazul unui bãrbat în vârstã de 61 de ani cares-a prezentat în Clinica Dermatologie pentru apariþiaunor placarde eritemato-violacee ulcerate,suprainfectate, cu pustule ºi zone acoperite de crustehemoragice, melicerice, localizate la nivelul scalpului,acoperind aproape în întregime regiunea parieto-temporalã. Anamnestic dubutul leziunilor a fost înurmã cu 2 luni. A fost instituit tratament localantiseptic, antibiotic, toaletarea leziunilor ulcerate ºipansament local. S-a prelevat fragment bioptic dinformaþiunea tumoralã ºi s-a realizat examenhistopatologic ºi teste imunohistochimice. Rezultatulacestor analize a confirmat diagnosticul de angio-sarcom cutanat. Pacientul a fost îndrumat cãtre Clinicade Oncologie pentru stabilirea planului terapeuticchimioterapic, radioterapic ºi cura chirurgicalã. Angiosarcomul scalpului este o tumorã foarte agresivãcu un prognostic prost. Evoluþia poate fi îmbunãtãþitãprin diagnosticarea precoce ºi excizia chirurgicalãtotalã a tumorii. Din pacate uneori regiunile subiacentesunt deja afectate la momentul diagnosticãrii, tumoraprogresând chiar pânã la nivelul tabliei osoase, fãcândimposibilã excizia radicalã. Dimensiunea tumoriiinfluenþeazã prognosticul, pacienþii cu tumori sub 10

P 21

cm diametru par sã aibã ºanse de supravieþuire maimari decât în cazul tumorilor de peste 10 cm.La pacienþii vârstnici cu tumori la nivelul scalpului saugâtului ar trebui avutã în vedere posibilitatea prezenþeiunui angiosarcom pentru a evita întârzierile dediagnostic ºi tratament.

IMPORTANCE AND APPLICATIONS OFTELEDERMATOLOGY IN CUTANEOUS DISEASES

Tarun Garg, Maria-Magdalena ConstantinIInd Department of Dermatology, Colentina Clinical Hospital

Teledermatology is a subspecialty in the medical fieldof dermatology and one of the most commonapplications of telemedicine and e-health. Inteledermatology, telecommunication technologies areused to exchange information about the patient such asgeneral skin diseases as well as skin tumours, to aprovider who offers teledermatology services over adistance using audio, visual and data communication.Applications of teledermatology include consultations,diagnoses, treatment and follow up.Teledermatology has two concepts: store and forward(SAF) communication which means sending ofphotographs and images and the patient data to thespecialist for storage and consultation and real time/liveinteractive teledermatology which means patientsdirectly interact with the provider viavideoconferencing. A variety of hardwares can be usedto enhance the quality of the calls such as powerzooms, polarizing devices, freeze frame etc.Hybrid modes also exist that include SAF as well asreal time communication.Teledermatology is very useful for old aged patientsand especially for patients who cannot travel forconsultations and who have financial and economicproblems. Several other benefits of teledermatologyinclude: travelling time is reduced or eliminated whichultimately leads to decreased money spending ontravels; compliance is increased as patients don’t haveto wait for the consultation, which is a problem in busyhospitals; early visualization of the suspectedcancerous lesions; follow up of long term cases is easy.Teledermatology has a high potential as a better highclass service can be provided even to rural and remoteareas which are far from a regular hospital.Dermatology is well suited to telemedical services as itis easy to send the images and the data about thepatient directly to the provider or the centre offeringteledermatology services.

P 22

227


PSORIAZIS ARTROPATIC ASOCIAT CU HEPATITÃCRONICÃ VIRALÃ B ACTIVÃ

ªI HEMANGIOM HEPATICPREZENTARE DE CAZ

Opriº Olivia Onorica*, Dobroºi Bernadett*** Medic rezident dermato-venerologie an I** Medic rezident dermato-venerologie an II

Introducere. Psoriazisul este o afecþiune cronicã,sistemicã, multifactorialã, inflamatorie, mediatã imun.Studiile aratã niveluri crescute TNF-á în circulaþie ºi lanivel dermic. Terapia cu inhibitori de TNF-á estebeneficã pacienþilor cu psoriazis, mai ales în formeleasociate cu artropatie psoriazicã. Material ºi metodã. Prezentãm cazul unui pacient de 55de ani, sex masculin, cunoscut secþiei cu psoriazisvulgar de 34 de ani, cu manifestãri de psoriazisartropatic de aproximativ 2 ani - confirmat radiologic,care necesitã iniþierea unei terapii sistemice.Explorãrile paraclinice realizate sugereazã o hepatitãviralã B formã activã asociatã cu un hemangiomhepatic- contraindicaþii ale terapiei. Astfel, opþiunile detratament sunt utilizarea medicamentelor topice:emoliente cu adaos de acid salicilic, uree, fototerapiecu UVB, terapia cu Tinefcon, derivat natural(Sphaeranthus Indicus) un inhitor de TNF-α, asociat cuprotector gastric ºi tratament adjuvant hepa-toprotector.Rezultate. În urma tratamentului instituit, leziuniletegumentare se amelioreazã progresiv, cu dispariþiascuamelor, ameliorarea eritemului, a pruritului ºi adurerilor articulare. Concluzii. Asocierea psoriazisului artropatic cuhepatita cronicã viralã B activã ºi hemangiom hepatic,contraindicã utilizarea terapiei sistemice. Tratamentultopic, fototerapia UVB ºi utilizarea de Tinefcon –terapie naturalã cu inhibitor TNF-á au condus laameliorarea simptomatologiei articulare ºi remiterealeziunilor cutanate.

LIMFOMUL CUTANAT PRIMITIV

Andrei Alina, Ignat Sonia, Silaghi Katalin, Morariu S.H.Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Clinica Dermatovenerologie, Tg. Mureº

Introducere: Limfoamele reprezintã proliferãri maligneale celulelor imunocompetente. Deoarece acestea segãsesc ºi în afara organelor limfatice ºi anume lanivelul pielii, asemenea proliferãri pot realiza leziuni

P 24

P 23cutanate. Incidenþa limfoamelor cutanate creºteconsiderabil cu vârsta.Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 63de ani, din mediul rural, care se prezintã în serviciulde specialitate pentru apariþia unor formaþiunitumorale eritemato-violacee, cu noduli pe suprafaþa,de consistenþã elasticã, nedureroasã la nivelul pieliicapului, hemifeþei drepte, retroauricular ºi latero-cervical ºi la nivelul coapsei drepte o; pretibial stg în1/2 superioarã prezintã noduli izolaþi, leziuni degrataj, acuzã prurit. Boala actualã a debutat în martie2014. Diagnosticul a fost confirmat histopatologic. Peperioada internãrii a urmat tratament sistemic cuHidrocortizon 1 fiolã/zi, Zenaro 1tb/zi, Dormicum 1tbseara ºi tratament local cu ungv. Dermovate ºi UVB30”/zi. Sub tratament evoluþia este favorabilã,leziunile cutanate în remisie.Discuþii: Limfoamele cutanate sunt afecþiuni cu oincidenþã în creºtere, recunoaºterea ºi diagnosticarealor cât mai precoce contribuind, alãturi de posibilitãþileterapeutice actuale, la îmbunãtãþirea calitãþii ºicreºterea speranþei de viaþã la aceºti bolnavi.Concluzii: Este necesarã urmãrirea dermatozelorcronice la pacienþii vârstnici ºi prelevarea de biopsiirepetate la cei cu leziuni suspecte. Limfoamelecutanate sunt extrem de variabile iar diagnosticuldefinitiv este deseori întârziat.

DERMATITÃ DE CONTACT LA NIVEL UNGHIAL

Anca Rãducan*, Adina Alexandru*,*** Clinica a 2-a de Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti,România** Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicinã ºiFarmacie “Carol Davila”, Bucureºti, România

Femeie în vârstã de 28 ani se prezintã pentrudescuamare semnificativã, care a debutat la nivelsubunghial, atât la degetele de la mâini cât ºi de lapicioare, cu evoluþie de aproximativ 6 zile, fiindprecedatã cu o sãptãmânã de durere marcatã la nivelulpatului unghial. Acesta este al 3-lea episod în decursde 18 luni; iniþial apare durere la nivelul patuluiunghial, cu impotenþã funcþionalã, care persistã 1sãptãmânã ºi dispare în momentul în care se instaleazãdescuamarea. Leziunile se remit spontan în decurs de2 sãptãmâni. Pacienta neagã utilizarea de lac pentruunghii pe bazã de amorolfinã, lac pentru întãrireaunghiilor, acrilic pentru stilizarea/construcþiaunghiilor artificiale sau acetonã, însã menþioneazãfolosirea în mod constant a ojei ºi contactul direct cudetergenþi/ produse de curãþare.

P 25

228


Examenul dermatologic evidenþiazã la niveluldegetelor de la mâini ºi picioare descuamare marcatã,cu punct de plecare subunghial, detaºarea lameiunghiale distal, cu ºtergerea limitei de demarcaþie.Pacienta acuzã sensibilitate marcatã la nivel unghial,inclusiv la contactul cu apa caldã.Diagnosticul clinic este de dermatitã alergicã decontact unghialã, iar principalele diagnosticediferenþiale includ onicomicoza ºi psoriazisul unghial.Examenul micologic este negativ.Tratamentul este simptomatic, cu emoliente ºidermatocorticoizi topici ( 2 aplicaþii/ zi, 1 sãptãmânã),cu remiterea completã a simptomelor în 7 zile. Pacientai-a fost recomandatã ca mãsurã de prevenþie evitareacontactului direct cu detergenþi, evitarea ojei, utilizareamãnuºilor hipoalergenice, ºi tãierea unghiilor pentru aevita detaºarea traumaticã accidentalã a lameiunghiale.Numãrul mic de articole pe aceastã temã indicãnecesitatea studierii detaliate a compuºilor cu potenþialalergizant din cosmeticele destinate unghiilor.

METASTAZE CUTANATE ÎN CANCERULPAROTIDIAN

Maria Andrei*, Adina Alexandru*,*** Clinica II Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, România** Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicinã ºiFarmacie “Carol Davila”, Bucureºti, România

Femeie în vârstã de 70 de ani, se prezintã pentruerupþie cutanatã alcãtuitã din plãci ºi placardeeritemato-violacee, infiltrate, diametru aproximativ5/8 cm, cu margini relativ bine delimitate, ce prezintãîn suprafaþã vezicule ºi pustule grupate, localizatã lanivel latero-cervical stâng, apãrutã în urmã cu 3 luni.Pacienta acuzã uºoarã sensibilitate localã ºi odegradare progresivã a stãrii generale.Din istoric se reþine diagnosticul de cancer parotidianpentru care a suferit o intervenþie chirurgicalã în urmãcu un an, urmatã de ºedinþe de chimioterapie ºiradioterapie.Tratamentele indicate anterior pentruleziunile cutanate (aplicaþii locale de dermatocorticoiziºi Aciclovir) nu au controlat evoluþia leziunilor, acesteacrescând progresiv în dimensiuni, cu pustulizareulterioarã. În vederea stabilirii diagnosticului de certitudine s-aefectuat biopsie cutanatã de la nivelul leziunilor, custabilirea diagnosticului de certitudine de metastazecutanate (secundar cancer parotidian).În cazul prezentat s-a instituit terapie localã antibioticã(leziuni pustulizate) ºi s-a recomandat reevaluareoncologicã pentru stabilirea unei atitudini terapeutice

P 26

adecvate a cancerului primar, precum ºi ConsultNeurochirurgie pentru investigarea simptomatologieiasociate- în urma investigaþiilor au fost diagnosticate ºiulterior s-a intervenit chirurgical asupra unormetastaze cerebrale, cu ameliorarea stãrii generale.

ULCERE GAMBIERE TRENANTE – REFRACTARE LA TRATAMENT –

ETIOLOGII RARE

Demirgean Filis, Anca TeodorSpital Colentina, Secþia Dermatologie 2

Calcifilaxia este o vasculopatie rarã, caracterizatã princalcificarea peretelui arteriolelor dermice ºi paniculare,rezultând tromboza cu infarct ºi necroza þesutuluicutanat supraiacent. Poate fi întâlnitã în cadrulinsuficienþei renale cronice datoritã unui dezechilibruîn metabolismul fosfo-calcic, determinând hiperpara-tiroidism secundar.Osteomielita este un proces infecþios care cuprindetoate componentele osoase, inclusiv mãduva osoasã.Când este cronicã poate determina sclerozã ºideformare osoasã. Pot fi implicate bacterii situateintracelular cu o rezistenþã crescutã la antibiotic. Încazurile extinse, amputarea piciorului poate fi luatã înconsiderare.Vã prezentãm 2 cazuri cu ulcere gambiere de etiologierarã:Caz 1: F, 76 ani, ulceraþii necrotice pe glezna dreaptã,extindere progresivã de 1 an. Pacienta cu IRECdependentã de dializa renalã de 2 ani (rinichipolichistic), PTH crescut, modificãri RX sugestive decalcifilaxie.Caz 2: M, 74 ani, ulceraþie cr cu zonã de necrozã osoasãpe faþa ant. a piciorului dr., fãrã epitelizare în ultimii 20de ani. Pacient cu osteomielitã tibialã dr de la 7 ani,intervenþii chirurgicale repetate, modificãri RX caresusþin diagnosticul. Examen bacteriologic din plaga –infecþie cu Proteus. Biopsia cutanatã – transformaremalignã a ulcerului (carcinom spinocelular).Tratamentul a fost simptomatic, dar fãrã nici un efectasupra progresiei bolii. Aceste cazuri necesitãtratamente specifice bolii de fond (reechilibrareametabolismului fosfo-calcic, amputarea piciorului). Înconcluzie calcifilaxia ºi osteomielita sunt etiologii rarede ulcere gambiere trenante-refractare la tratament cuprognostic vital nefavorabil.

P 27

229


ASPECTE CLINICO-BIOLOGICE ALE ÎMBÃTRÂNIRII PIELII

Luminiþa Geambaºu, Irina Deaconescu, Smaranda Nica,Rozalia OlsavszkyClinica Dermatovenerologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

În ultimele decenii , o datã cu creºterea populaþiei careîmbãtrâneºte la nivel mondial , cercetarea care vizeazãpatologii legate de înaintarea în vârstã , a început sã sebucure de un interes crescut. Pielea umanã , la fel catoate celelalte organe, este supusã procesului deîmbãtrânire cronologicã. În plus , fiind la exteriorulorganismului ºi având rol de interfaþã, este supusã

P 28agresiunilor mediului înconjurãtor. Principalul factorde mediu responsabil de îmbãtrânirea pielii esteradiaþia UV solarã. Procesul de îmbãtrânire a pielii esteunul cumulativ, având o componentã intrinsecã ºi unaextrinsecã. S-au fãcut progrese substanþiale înînþelegerea mecanismelor celulare ºi moleculare cestau la baza acestui proces. Rezultatele acestor cercetãriau arãtat cã atât îmbãtrânirea cronologicã cât ºi ceacauzatã de agresiunea solarã au în parte aceiaºi cãimoleculare fundamentale. Am ales aceastã patologiedatoritã frecvenþei mari cu care o întâlnim în practicadin spital. Prezentarea de faþã , îºi propune sã facã otrecere în revistã a principalelor modificãri biologiceale procesului de îmbãtrânire a pielii, dar ºi aaspectelor clinice, cu care ne confruntãm în practicacurentã.

Date post:	11-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

CONFERINÞA NAÞIONALÃ A MEDICILOR REZIDENÞI … · laringian vestibulo-gloto-subglotic stadiul...

Documents