8/13/2019 Conducere numerica http://slidepdf.com/reader/full/conducere-numerica 1/142 6 February 2014 Mircea Viorel DRĂGOI 1 DisciplinaConducere numerică face parte din grupul disciplinelor de specialitate Disciplina se pred ă la domeniul de licenţă Inginerie industrială , la programul de studii TCM Structura disciplinei: 1 C + 2L Forma de examinare: colocviu Numărul de credite acordate pentru promovare: 4 Cunoştinţe prealabile necesare: desen tehnic şi proiectare 2D în AutoCAD, proiectarea tehnologiilor de prelucrare (selectiv) Conducere numeric ă - Introducere
DisciplinaConducere numerică face parte dingrupul disciplinelor de specialitateDisciplina se predă la domeniul de licenţă Inginerieindustrială , la programul de studiiTCM Structura disciplinei: 1C + 2LForma de examinare: colocviuNumărul de credite acordate pentru promovare: 4
Cunoştinţe prealabile necesare: desen tehnic şiproiectare 2D în AutoCAD, proiectareatehnologiilor de prelucrare (selectiv)
1765: Smeaton construieşte o maşină de prelucratalezaje lungi;1775: Wilkinson perfecţionează maşina lui Smeaton;
1797: Maudsley construieşte primul strung a căruistructură de bază este valabilă şi azi; 1815: apar maşinile de rabotat; 1820: este construită prima maşină de frezat;
1845: este construit strungul revolver;1861: este dat în folosinţă primul strung multiax; 1886: sunt puse în funcţiune primele strunguri
Comanda numerică (Numerical Control) este ometodă automată de comandă, utilizată pentru conducereaunor maşini unelte şi a unor echipamente de prelucrarepe baza unor instrucţiuni codificate pe un suport deinformaţii adecvat [ALB 73].
ALBU, A., GRUIŢĂ, D., JEICAN, C., MORAR, L, Programareaasistată de calculator a maşinilor -unelte. Editura Tehnică, Bucureşti 1973.
Comanda numerică - CN- este un procedeu decomandă automată care permite poziţionarea saughidarea unui organ mobil în orice moment al mişcării
în funcţie de coordonatele lui [BAL 78].BALAURE, E., Sisteme şi echipamente de conducere numerică.Editura Tehnică, Bucureşti 1978.
Prin comandă numerică (CN) se înţelege acel mod decomandă prin care diferite informaţii necesare executării unei piese, cu o anumită configuraţie, se înregistrează codificat pe un portprogram şi se prelucrează sub formă numerică de către un echipament electronic specializat, careemite comenzi organelor de execuţie ale maşinii. [GHE 80].GHEGHEA, I., TABĂRĂ, V., DORIN, Al., SANDU, A., Exploatareaşi
întreţinerea maşinilor -unelte cu comandă după program. Editura Tehnică, Bucureşti, 1980.
Conducerea numerică este o tehnică prin care se furnizează unei maşini unelte instrucţiuni sub formă de coduri alcătuite din cifre, litere, semne de punctuaţie şi alte simboluri.Maşina unealtă răspunde la aceste instrucţiuni în mod precisşi ordonat pentru a activa diversele sale funcţiuni [LEA 86].
LEATHAM, J. B., Introduction to numerical control, Pitman, London, 1986
Prin axă se înţelege orice direcţie fixă dedeplasare, rectilinie sau circulară, ce poate firealizată de organele mobile controlatenumeric ale maşinii unelte.
Echipament de conducere numerică =dispozitiv capabil să “traducă” informaţiile transmise codificat de către calculator prinintermediul fişierului de conducere numerică
în comenzi utilizabile de către organelecomandate ale maşinii unelte.
Regulile după care se stabileşte orientarea axelorsunt următoarele :
pentru maşini de frezat verticale:Axa X, stânga-dreapta, cu sensul pozitiv către dreapta;Axa Y, în profunzime, cu sensul pozitiv către înainte;Axa Z, verticală (paralelă cu axa frezei), cusensul pozitiv în sus.
Regulile după care se stabileşte orientarea axelorsunt următoarele :
pentru maşini de frezat orizontale:Axa X, stânga-dreapta, cu sensul pozitiv către dreapta;Axa Y, verticală, cu sensul pozitiv în sus;Axa Z, în profunzime, cu sensul pozitiv către înainte.
Regulile după care se stabileşte orientarea axelorsunt următoarele:
pentru strunguri:Axa X, în plan orizontal, de-a lungul razei piesei,cu sensul pozitiv în sensul creşterii razei;Axa Z, paralelă cu axa piesei, cu sensul pozitiv, în sensul îndepărtării de universal.
Sistemul de coordonate asociat pieseiare originea mobilă, în sensul că poate fi stabilită înpuncte diferite din spaţiul de lucru al maşinii, înfuncţie de necesităţile impuse de fiecare reper
prelucrat. Axele sistemului de coordonate asociatpiesei sunt întotdeauna paralele cu axele sistemuluipropriumaşinii.pentru axele de-a lungul cărora mişcarea de avanseste efectuată de sculă, sensul pozitiv este acelaşi înambele sisteme de coordonate. Pentru axele de-alungul cărora mişcarea de avans este efectuată depiesă (masa maşinii), sensul pozitiv este opus celuidin sistemul propriumaşinii
De ce unele axe au sensuri opuse în cele douăsisteme de coordonate?
În mod intuitiv, atunci când ne imaginăm mişcările necesare pentru prelucrarea prin aşchiere a uneisuprafeţe, atribuim toate mişcările sculei (asumăm faptul că toate mişcările sunt efectuate de către sculă).Suntem obişnuiţi să gândim că ciocanul loveşte cuiul,că ferăstrăul se mişcă pentru a tăia ceva etc. Totuşi, încazul frezării, spre exemplu, lucrurile nu stau chiar aşa .Importantă este mişcarea relativă dintre sculă şi piesă, nu cine execută acea mişcare .
În figură este reprezentată mişcarea relativă către dreapta (în sensul pozitiv alaxei X din sistemul decoordonate asociat maşinii) a
sculei faţă de piesă . De fapt, oastfel de mişcare relativă nu serealizează prin deplasareasculei către dreapta, ci prinmişcarea piesei către stânga.Totuşi vom considera această
mişcare în sensul pozitiv alaxei X.
Conducere numeric ă – Sisteme decoordonate
Deoarece piesa realizează această mişcare, convenţional, axa X din sistemul asociat piesei, este orientată către stânga,deci în sens opus axei X din sistemul propriu maşinii.
Stabilirea punctului de nul asociat pieseiTrebuie stabilite şi memorate componentele vectoruluiOmOp (Xd,Yd,Zd) în sistemul de coordonate propriumaşinii.
Care este utilitatea sistemului de coordonateasociat piesei?
Piesele care se prelucrează pe MUCN se aşează pemasa maşinii în diverse poziţii în funcţie de dimensiuni,dispozitivele disponibile etc. (chiardouă piese identice,care sunt prelucrate după acelaşi program, pot să fieaşezate/fixate pe masa maşinii în poziţii, locuri,diferite). Prin urmare, punctele care urmează să fieprogramate în vederea prelucrării piesei trebuie să fie„legate” de un punct de pe piesă, nu de pe maşină În general, pe desenul de execuţie al piesei careurmează să fie prelucrată pe MUCN, fie toate cotelesunt raportate la acelaşi punct, fie coordonateleoricărui element al desenului pot fi relativ uşor calculate faţă de un punct unic.
Observaţii importante privind practica setării punctului de nul asociat piesei:
deplasarea frezei în punctele specifice pentru setareapunctului de nul se face în mod obligatoriu cu turaţia
piesei pornită;valoarea diametrului frezei sau dornului cu care sesetează nulul piesei trebuie să fie corect comunicată echipamentului de conducere numerică; în funcţie de poziţia frezei faţă de feţele verticale ale
semifabricatului (stânga / dreapta sau în faţă / înspate), la valoarea curentă a coordonatei X, respectivY, se va aduna sau scădea raza frezei pentru a obţine valoarea decalării pe axa respectivă ;
Observaţii importante privind practicasetării punctului de nul asociat piesei:
unele echipamente de conducere numerică potmemora până la patru puncte de nul asociate piesei. Întimpul rulării programului de prelucrare a piesei sepoate comuta de la un punct de nul la altul, adică nululpiesei poate fi „mutat” după necesităţi în oricare dincele patru poziţii memorate. Pentru selectarea primei,celei de a doua etc. poziţii ale nulului piesei seutilizează în programul de conducere numerică funcţiile G53, G54, G55 şi G56suplimentar, unele echipamente pot decala nululcurent cu o deplasare specificată, utilizând funcţia G92;
Un program care conţine secvenţe care se repetăpoate fi memorat ca şi subprogram pentru asimplifica programul principal.Diferenţele dintre un subprogram şi un programprincipal sunt următoarele:
Subprogramele nu conţin informaţiile despre mărimeasemifabricatului la începutul programului.Un subprogram se termină cu codul M99
Un subprogram se încheie cu codul M99. Acestareturnează controlul programului principal (sau maicorect programului apelant, deoarece acesta, larândul lui, poate fi un subprogram).Codul M99 va returna controlul la bloculurmător celui
în care s-a făcut apelul din programul apelant. În cazul în care codul M99 este urmat de Pxxxx,controlul va fi predat în programul apelant la linia(blocul) xxxx. Spre exemplu, linia de program
N3450 M99 P160 va fi interpretată "întoarcere la linia 160 în programul
Ignorarea opţională a blocurilor Liniile de program numerotate vor fi ignorate (sărite)la rularea programului dacă sunt precedate decaracterul “/” (slash) şi dacă comutatorul Block skip
de pe panoul de control al maşinii este în poziţia On.Când comutatorul Block skip este în poziţia Off liniilemarcate cu "/" sunt tratate ca orice altă linie dinprogram.
Comentarii şi mesaje în interiorul programelor Dacă programul este scris off -line, adică în afaramaşinii unelte, de exemplu pe un calculator, îninteriorul său pot fi plasate comentarii şi/sau mesaje,
adică secvenţe de text ignorate de echipamentul deconducere numerică.Comentariile sunt utile pentru a introduce anumiteexplicaţii asupra programului. Astfel, pot fi indicatedimensiunile şi tipul sculelor atunci când ele intră înlucru.Mesajele au aceeaşi utilitate ca şi comentariile, darsunt şi afişate pe panoul de control al maşinii.
Comentarii şi mesaje în interiorul programelor poate fi inserat în program mesajul "începeprelucrarea buzunarului circular cu raza de 20 mm şi adâncimea de 3". În momentul parcurgerii liniei de
program care conţine mesajul, acesta va fi afişat şi pe consola echipamentului (panoul de control)EXEMPLU
Funcţiile (adresele) se pot clasifica în:Funcţii geometrice – X, Y, ZFuncţii tehnologice – F, S, TFuncţii pregătitoare - GFuncţii maşină - M Alte funcţii – O, N, P etc.
Prin intermediul adreselor geometrice se transmitinformaţii referitoare la traiectoria sculei.
Adresele geometrice sunt X, Y şi Z. Tot în scopulprogramării traiectoriilor sculei mai pot fi utilizateadresele A, B, C pentru desemnarea mişcărilor debasculare
Adresele I, J şi K se utilizează pentru a indica centrulunei mişcări circulare, deci au tot caracter geometric
Adresele care desemnează axe de translaţie sausimilare introduc coordonate ale punctelorprogramate
Conducere numeric ă – Adresegeometrice şi tehnologice
Adresele tehnologice comunică informaţii cu caractertehnologic, după cum urmează :
F programează avansul de lucru. Adresa F seprogramează în frazele cu mişcare de prelucrare(interpolările G01, G02, G03) Avansul programat (deşi F este plasat la sfârşitul frazei) devine efectiv în fraza care îlconţine Conţinutul lui F se programează în valori întregi.
În mod implicit, avansul seexprimă în mm/min, dar sepoate opta şi pentru avans exprimat în mm/rot. Această variantă e utilizată îndeosebi pentru operaţii de filetare
Conducere numeric ă – Adresegeometrice şi tehnologice
G01 Z-12 F50Dacă în prima frază cu mişcare de aşchiere sau înainte de aceasta nu se programează în mod explicitavansul, mişcarea se va efectua cu un avans foartemic, predefinit (constantă a maşinii – la NovaMILLCNC 10 mm/min sau 0.4 in/min).
Conducere numeric ă – Adresegeometrice şi tehnologice
Adresele tehnologice comunică informaţii cu caractertehnologic, după cum urmează :
S programează turaţia broşei portsculă Turaţia programată (deşi S este plasat la sfârşitul
frazei) devine efectivă în fraza care îl conţine Conţinutul lui S se programează în valori întregi.S se programează de obicei după schimbarea sculei, în frază cu M03, care semnifică pornirea turaţiei broşei în sens orar
Adresele tehnologice comunică informaţii cu caractertehnologic, după cum urmează :T programează scula cu care se va face prelucrareaurmătoare Conţinutul adresei T indică locaşul din magazia descule din care va fi preluată scula care urmează să intre în lucruLa NovaMILL CNC magazia de scule are 6 posturi,deci se poate programa T01 .. T06T se programează întotdeauna în frază cu M06 care
semnifică apel al subprogramului de schimbare asculeiExemplu
M06 T05
Conducere numeric ă – Adresegeometrice şi tehnologice
Funcţii pregătitoare G Funcţiile pregătitoare, G, se utilizează pentru descriereatraiectoriei sculei sau setarea modurilor de lucru alemaşinii. Astfel de funcţii permit controlul mişcărilor, al
operaţiilor de găurire, alegerea unităţilor de măsură, etc. În mod normal, funcţiile G sunt plasate la începutulfrazelor, imediat după numărul de linie, dacă acestaexistă.Este permisă prezenţa mai multor funcţii G într-o frază, cu condiţia să nu se nege reciproc.
Conducere numeric ă – Adresegeometrice şi tehnologice
Clasificarea funcţiilor G Funcţiile modale sunt efective în linia în care suntinvocate, dar şi în liniileurmătoare, atâta timp cât nusunt negate de funcţii din aceeaşi categorie.
Clasificarea funcţiilor G Funcţiile non-modale sunt active doar în fraza încare sunt invocate. Dacă se doreşte obţinerea efectului unei funcţii non-modale în mai multe fraze
consecutive, acea funcţie trebuie apelată în fiecaredin frazele respective
Conducere numeric ă – Adresegeometrice şi tehnologice
Clasificarea funcţiilor G Un grup de funcţii este alcătuit din acele funcţii carevizează acelaşi aspect al programării Funcţiile din acelaşi grup se neagă reciprocNu pot coexista într-o frază mai multe funcţii G dinacelaşi grupDintre funcţiile unui grup, una este “starea implicită” Starea implicită este funcţia din grup care are efect
dacă nici una din funcţiile grupului nu esteprogramată .
Conducere numeric ă Adresegeometrice şi tehnologice
Conducere numeric ă Adresegeometrice şi tehnologice
Clasificarea funcţiilor GStarea implicită este funcţia din grup care are efect dacă nici una din funcţiile grupului
nu este programată . În exemplul alăturat nu s-aprogramat explicit tipul decoordonate; totuşi, ECNasumă faptul ca au fostprogramate coordonateabsolute, aceasta fiind stareaimplicită.
G90/G91 - programare în coordonateabsolute/relative
Funcţia G90 activează modul de lucru cuprogramarea punctelor în coordonate absolute(raportate la nulul piesei). Programarea încoordonate absolute este modul implicit de lucru; Funcţia G91 activează modul de lucru cuprogramarea punctelor în coordonate relative. Dinmomentul apelării ei coordonatele utilizate pentruprogramarea punctelor sunt măsurate faţă de poziţia curentă a sculei.Funcţiile G90 şi G91 aparţin aceluiaşi grup, deci nupot coexista în aceeaşi frază.
Observaţie importantă (excepţie) :Funcţia G90 – programare în coordonate absolute nuafectează adresele geometrice I şi J care descriu centrulmişcării circulare
Pentru detalii privitoare la Işi J vezi capitolul G02/G03 – Interpolarecirculară
G28 - revenire în punctul de referinţă Punctul de referinţă (Home position, sau punctul de nulal maşinii) este un punct fix al maşinii unde poate fideplasată automat scula. Nulul maşinii este origineasistemului de coordonate al maşinii.Funcţia G28 comandă deplasarea sculei în punctul denul (referinţă). Sintaxa funcţiei este:
G90 G28 X… Y… Z… sau G91 G28 X… Y… Z…
X, Y şi Z pot fi folosite pentru a indica un punctintermediar, prin care va trece scula, înainte de aajunge în punctul de referinţă. Acest punct intermediarpermite deplasarea sculei pe o cale impusă, pentru aevita coliziunea sculei cu piesa sau cu dispozitivul defixare a piesei.
Punctul intermediar va funcţiona eficient în vedereaevitării coliziunilordacă va fi plasat deasupra poziţiei curente a sculei (mişcarea intermediară să se facă peverticală în sus).
Pentru a asigura o astfel de mişcare, punctulintermediar se va programa în coordonate relativeEXEMPLU
G00 - poziţionare rapidă Funcţia G00 provoacă o mişcare de poziţionare (fără aşchiere) cu avans rapid până în poziţia indicata prinadresele geometrice X, Y, Z. Formatul comenzii esteurmătorul:
G00 X... Y... Z...Valoarea avansului rapid este setată de producătorul echipamentului (este o constantă a maşinii). Această valoare poate fi redusă de la 100% la 0% dar numai întrepte de 10% utilizând facilităţile de suprascriere aavansului, facilităţi specifice maşinii unelte. O astfel dereducere este posibilă numai în modul de operaremanual
Funcţia G00 blochează compensarea sculei impusă prin una din funcţiile G41 sau G42. Dacă în momentulapelului lui G00 este activ G41 sau G42, compensareasculei este reactivată numai când este apelată din nou
o funcţie de interpolare (G01, G02 sau G03).
În urma apelului funcţiei G00 mişcarea după cele treiaxe se efectuează complet independent, cu avansul
rapid. În exemplul ilustrat, G00comandă deplasareasăniilor simultan după axele X şi Y cu acelaşi avans. Aceasta face ca traiectoria sculei să fie frântă
G04 - temporizareFuncţia G04 provoacă o oprire, o întrerupere a rulării programului. Durata întreruperii este indicată de către programator prin intermediul adreselor X sau P.
După cum se utilizează adresa X sau P, durata întreruperii este exprimată în secunde, respectiv înmiimi desecundă . Funcţia poate fi folosită în formatul:
G04 X… durata temporizării în secunde
sauG04 P… durata temporizării în 1 /1000 sG04 este non-modală
G20 şi G21 - setarea sistemului de unităţi demăsură G20 selectează sistemul britanic de unităţi de măsură (inch), iar G21 pe cel internaţional, sau metric (mm).Deplasările minime care pot fi programate sunt 0,0001inch, sau 0,001mm.De sistemul de unităţi de măsură selectat sunt afectateurmătoarele categorii:
Adresele geometrice X, Yşi Z.Deplasările programate în coordonate relative.
Avansul programat cu adresa F.Valorilecorecţiilor de sculă.Dimensiunile semifabricatului [BILLET X…….
G94 - avans ul expr im at în m m /m inCând este activ G94 avansul programat este exprimat în ul/min, unde ul este unitatea de măsură pentrulungime: inch sau mm după cum este activ G20,
respectiv G21. G95 - avan s exp rim at în m m /ro t
Când este activ G95 avansul programat este exprimat în ul/rot, unde ul este unitatea de măsură pentrulungime: inch sau mm după cum este activ G20,respectiv G21.
G02 şi G03 - interpolare circulară G02 şi G03 provoacă mişcări de aşchiere (cu avansulde lucru programat) de-a lungul unui arc de cerc însens orar, respectiv trigonometric
I şi JPentru a programa un arc când nu se cunoaşte raza, cidoar centrul mişcării, se vor utiliza adresele I şi J.I reprezintă poziţia centrului pe axa X în coordonate
relative faţă de punctul de start.J reprezintă poziţia centrului pe axa Y în coordonaterelative faţă de punctul de start
I şi J se programează ÎNTOTDEAUNA în coordonate RELATIVE; aceasta,chiar dacă se programează explicit înfraza cu G02/G03 programare încoordonate absolute. Acest aspectafectează doar modul de descriere apunctului ţintă al mişcării
Când se programează arce utilizând raza, valoarea luiR trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu
jumătate din deplasarea cea mai lungă de-a lungulaxelor.
EXEMPLU: dacă punctul curent (poziţia actuală asculei) este (50,50), iar capătul programat al arculuieste în (120,90), deplasările sunt X=70 şi Y=40;raza minimă va fi 35, sau, generalizat,
I0 şi J0 pot fi omise din program. Dacă centrul arculuise află pe aceeaşi verticală sau orizontală cu punctulde start, adresa I, respectiv J poate să lipsească dinfrază.
Dacă în aceeaşi frază vor fi specificate atât adresele Işi/sau J cât şi R, va fi luată în considerare doar R,celelalte fiind ignorate.
În contextul conducerii numerice vom înţelege princompensarea sculei, determinarea de către echipamentul de conducere numerică a echidistanteila profilul de prelucrat,echidistantă pe care urmează
să se deplaseze centrul frezei în vederea prelucrării profilului respectiv. Conturul programat, va fi în acestcaz, chiar conturul de frezat.Prin corecţie de sculă vom înţelege raza frezei.
Această valoare este cea luată în calcul pentrudeterminarea echidistantei; corecţia de sculă trebuiesă fi fost înregistrată înaintea rulării programuluipentru fiecare sculă implicată în prelucrare şi salvată
G40, G41, G42 - compensarea sculei mişcărilor Când într-un program CNC trebuie luată în considerareraza frezei, trebuie specificată poziţia sculei faţă desemifabricat utilizând funcţiile prezentate în tabelul
următor :
Compensarea sculei
Funcţia Partea pe carelucrează freza
Mişcarea sculei
G40 Anulareacompensării sculei
De-a lungul traiectoriei programate
G41 Stânga Pe partea stângă a traiectorieiprogramate, privind în sensul avansului
G42 Dreapta Pe partea dreaptă a traiectorieiprogramate, privind în sensul avansului
Iniţierea compensării sculeiFraza prin care se comandă echipamentului deconducere numerică comutarea în modul de lucru cucompensare a sculei se numeşte iniţiere a compensării sculei.
Pentru ca o frază să poată fi considerată iniţiere acompensării sculei, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1. Să conţină apelul uneia din funcţiile G41 sau G42, sausă urmeze unei fraze cu G41/G42;
2. Să conţină o comandă de mişcare G01 în planul XOY,iar deplasarea comandată să fie mai mare decât razasculei;
3. Raza sculei, R, deci corecţia corespunzătoare sculeicare lucrează, trebuie să fie strictpozitivă.
Anularea compensării sculei Pentru anularea compensării sculei se utilizează funcţiaG40.Funcţia G40 poate fi apelată numai în fraze în care suntcomandate deplasări liniare (G00, G01, G28).
Controlerul efectuează automat anularea compensăriisculei în următoarele situaţii: 1. Imediat după pornirea maşinii. 2. La apăsarea butonului CRT/MDI de pe panoul de
control al maşinii. 3. La terminarea (forţată) a programului prin apelul directal funcţiei M02 sau M30.
Mişcarea 1 - Poziţionarea sculeideasupra găurii pe X şi Y Mişcarea 2 - Apropierea rapidă asculei de punctul în care începemişcarea de prelucrare (nivelul R) Mişcarea 3 - Executarea găuririi(avans de lucru)Mişcarea 4 - Prelucrarea funduluigăurii Mişcarea 5 - Retragerea sculeipână la nivelul R Mişcarea 6 - Retragerea rapidă asculei până în punctul iniţial
Există trei categorii de comenzi pentru descriereaunui ciclu de găurire :
Comenzi pentru programare în coordonateabsolute/relative (G90 / G91)
Comenzi pentru retragerea sculei G98 (retragereasculei la nivelul iniţial) şi G99 (retragerea sculei lanivelul R)G73 .. G89 pentru indicarea tipului de ciclu vizat.
Observaţia 1: Adresele P şi Q nu sunt utilizate la unele cicluri degăurire.
Observaţia 2:
Odată introduse, datele necesare găuririi sunt reţinute de controlerul maşinii până în momentul în care suntmodificate, sau ciclul de găurire este oprit. Laparcurgerea repetată a unui ciclu, nu trebuie introdusede fiecare dată toate informaţiile, ci doar cele care semodifică de la o gaură la alta. Cu alte cuvinte, toateadresele utilizate pentru definirea cicluriloroperează caşi cum ar fi modale
G87- alezare de jos în susG87 X… Y… Z… P… Q… R… F… Op.1 Poziţionare rapidă în X, Y şi Z (niveluliniţial). Op. 2 Oprirea axului principal şi orientarea sa.Deplasare în planul XOY către centrul găurii cu
distanţa Q. Op. 3 Apropiere rapidă până în punctul R. Op. 4 Pornirea rotaţiei axului principal în sensorar, şi efectuarea deplasării -QOp. 5 Prelucrare până la nivelul Z (cudeplasare Z pozitiv) şi temporizare. Op. 6 Oprirea axului principal şi orientarea sa. Op. 7 Deplasare Q.Op. 8 Retragere rapidă până la nivelul iniţial. Op. 9 Deplasare -Q şi pornirea rotaţiei axuluiprincipal în sens orar
Buzunar = cavitate cu fundul plan, orizontal şi pereţi verticali
În cazul cavităţilor mari, descrierea traiectoriei sculeipresupune programarea unui număr mare de fraze.Pentru cavităţile care au forme speciale (circularesau dreptunghiulare) calculul punctelorcaracteristice traiectoriei sculei se poate face
Echipamentul CNC cu care lucrează NovaMILLdispune de subprograme predefinite pentru
efectuarea ciclurilor de prelucrare a buzunarelorcirculare şi dreptunghiulare.Există funcţii speciale pentru definirea parametrilorgeometrici şi tehnologici în vederea apelării acestor
Sunt necesare două fraze pentru definirea condiţiilor delucru la apelarea subprogramului specificSintaxa frazei este fixă. Chiar dacă unele adrese nu suntutilizate, ele trebuie să fie prezente în frază.
Nu este permisă schimbarea ordinii adreselor în frază
G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...R - defineşte poziţia sculei pe axa Z la începutul ciclului,sau planul R, până la care se face apropierea rapidă peaxa ZP- impune (împreună cu I şi J) caracterul prelucrării:
degosare finisare degroşare+finisare .
Q – defineşte incrementarea pe Z în vederea prelucrării buzunarului (adâncimea straturilor succesive, dacă adâncimea buzunarului nu poate fi prelucrată dintr-osingură trecere). Q are întotdeauna valoare pozitivă.
N0080 G170 R... P... Q... X... Y... Z... I... J... K...X, Y – definesc coordonatele centrului buzunaruluiZ – defineşte baza buzunaruluiI – defineşte adaosul de prelucrare pe suprafaţa laterală (0
doar la degroşare) J – defineşte adaosul de prelucrare la baza buzunarului(0 doar la degroşare) K – raza buzunarului: dacă valoarea lui R e pozitivă prelucrarea se face în sens orar, iar dacă e negativă, însens trigonometric.
N0090 G171 P... S... R... F... B... J... P –adâncimea de aşchiere, ca procentaj din diametrulsculeiS – turaţia la degroşare (S3000)
R – avansul la degroşare de-a lungul axei ZF – avansul la degroşare în planul XYB – turaţia la finisare; nu se utilizează în cazul degroşării J – avansul la finisare ; nu se utilizează în cazul degroşării
Sunt necesare două fraze pentru definirea condiţiilor delucru la apelarea subprogramului specificSintaxa frazei este fixă. Chiar dacă unele adrese nu suntutilizate, ele trebuie să fie prezente în frază.
Nu este permisă schimbarea ordinii adreselor în frază
G172 I... J... K... P... Q... R... X... Y... Z...; I – lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucratJ – lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucratK – raza la colţurile dreptunghiului (inactivă la acestsoftware)
P – stabileşte tipul prelucrării 0 = degroşareQ – stabileşte incrementarea pe Z în vederea prelucrăriibuzunarului.R – punctul (planul) “R” faţă de Z absolutX – defineşte colţul “X” al buzunarului în coordonateabsolute faţă de nulul piesei Y – defineşte colţul “Y” al buzunarului în coordonateabsolute faţă de nulul piesei Z – defineşte cota Z a fundului buzunarului
Observaţii pentru funcţia G172: Semnul lui I şi J impun sensul de parcurgere al traseuluifrezei ("+" pentru parcurgerea în sens orar şi " –" pentruparcurgerea în sens trigonometric);K – trebuie programat la valoarea 0 deoarece la sotfware-ul curent (DENFORD) raza colţurilor este raza sculeiaşchietoare (frezei);
Observaţii pentru funcţia G173: dacă I şi K sunt setate la valoarea 0, programul va realizadoar ciclurile de degroşare, la fel ca şi în cazul prelucrării buzunarelor circulare;T – numărul sculei (T1) trebuie programat.
