iata a aparut cu $ult inaintea econo$iei de piata ea fiind tra%atura celula de !aza aace%teia. Ca i$portanta e con%iderata pentru agentii econo$ici ca fiind locul de unde "in %i
pleaca infor$atiile econo$ice care %tau la !aza deciziilor ace%tora.
Piata are legile relatiile %i in%titutiile ei %i se defineste ca fiind $ecani%$ulecono$ico(%ocial prin care %e orienteaza acti"itatile econo$ice e un %i%te$ co$plex %icoerent de relatii legi %i $ecani%$e care %e intrepatrund %i care contin in e%enta cerereaoferta preturile %i in%titutiile organizatorice.
In e%enta ea e%te o retea de tranzactii de acte de "anzare ( cu$parare de !unuri%er"icii infor$atii titluri de "aloare. iata nu %e rezu$a la un %patiu geografic un teritoriude%i il include 4targuri expozitii centre regionale !ur%e de $arfuri %au "alori inclu%i" la%patiul "irtual 4piata online ci ea e apreciata ca un %patiu econo$ic cu legi relatii$ecani%$e %i in%titutii legate intre ele.
Concurenţa reprezintă un co$porta$ent %pecific intere%at al unor %u!iecţi de proprietate care pentru a(şi atinge o!iecti"ele intră 6n raporturi de cooperare şi confruntarecu ceilalţi fiind expre%ia li!erei iniţiati"e. Concurenţa reprezintă at7t o confruntare c7t şi o cooperare 6ntre agenţi econo$ici 6n
"ederea o!ţinerii unor condiţii $ai !une de producţie de "7nzare de ac8iziţie a !unurilor decon%u$ de efectuare a operaţiunilor !ăneşti "alutare financiare. '%te o 6ntrecere pentru ao!ţine a"anta9e 4%au $ăcar pentru a di$inua pro!a!ilitatea producerii ri%curilor. :nconcurenţă fiecare acţionează din intere%. #e exe$plu cu$părătorul ;aleargă< pentru a gă%i"7nzătorii cu preţul cel $ai $ic calitatea cea $ai !ună condiţiile cele $ai fa"ora!ile deli"rare a !unurilor de con%u$ şi factorilor de producţie etc. 07nzătorii %e 6ntrec 6ntre ei pentru;!anul clientului< pentru a atrage cu$părători c7t $ai $ulţi cu forţă econo$ică ridicată%ta!ili 6n ac8iziţii recepti"i la preţ şi alte fa"ora!ilităţi. Concurenţa %au co$petiţia pre%upuneexi%tenţa a două %au $ai $ulte 6ntreprinderi care acti"ează 6n cadrul unei pieţe pentru
atragerea unui nu$ăr c7t $ai $are de clienţi 6n "ederea atingerii unor o!iecti"e propu%e. Caur$are concurenţa 6i deter$ină pe agenţii econo$ici %ă %e orienteze către con%u$atori $ai preci% către ne"oile ace%tora 6ncerc7nd %ă le %ati%facă c7t $ai !ine prin oferirea unor produ%e%au %er"icii diferenţiate faţă de cele ale celorlalţi co$petitori. Ace%t lucru pre%upune adoptareaunui anu$it co$porta$ent concurenţial co$porta$ent care %e $anife%tă 6n relaţiile deconcurenţă exi%tente 6ntr(un do$eniu de acti"itate %au 6ntr(o piaţă. #in acea%tă co$petiţie 6n$od nor$al şi ca regulă ie% 6n"ingătorii cei $ai !uni.
2
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 3/22
Mediul concuren ial ț
1.1 Funcţiile şi rolul concurenţei
=eferitor la funcţiile care pot fi atri!uite concurenţei tre!uie precizat că ace%tea rezultăc8iar din definiţiile date concurenţei de(a lungul ti$pului 6n literatura de %pecialitateecono$ică. A%tfel o pri$ă funcţie a concurenţei $enţionată 6n literatura de %pecialitate %e referă la%ti$ularea preocupărilor agenţilor econo$ici pentru creşterea di"er%ificarea şi 6$!unătăţireacalităţii ofertei de $ărfuri. e recunoaşte faptul că datorită co$petiţiei exi%tente 6n cadrul
pieţei apare şi o creştere a exigenţei con%u$atorilor faţă de !unurile de con%u$ aceştia fiind$ai !ine infor$aţi a%upra alternati"elor de con%u$ exi%tente. -ferta de $ărfuri tre!uie
per$anent adaptată la cerinţele con%u$atorilor. Acea%tă regulă %i$plă %pecifică$ar>etingului i$pune cunoaşterea ne"oilor cre%c7nde ale con%u$atorilor a gu%turilor şi
preferinţelor ace%tora. ri"it din punct de "edere %trict econo$ic concurenţa "a eli$ina peacei agenţi econo$ici care nureuşe%c %ă %ati%facă cererea de con%u$. #in punct de "edere al
$ar>etingului lucrurile %unt $ult $ai nuanţate 6n %en%ul că datorită concurenţei agenţiiecono$ici "or 6ncerca $ai $ult dec7t %ă %ati%facă ne"oile exi%tente ale con%u$atorilor. :n$ulte %ituaţii agenţii econo$ici "or fi %ti$ulaţi %ă dez"olte ne"oi latente %au c8iar %ă creezenoi ne"oi toc$ai pentru a reuşi %ă acapareze a%tfel un %eg$ent de piaţă i$portant prinoferirea de produ%e %au %er"icii co$petiti"e. A%tfel afir$aţia că ?$ar>eting 6n%ea$nă ofertăde "aloare şi ridicarea %tandardului de "iaţă< 4Ph. Kotler de"ine extre$ de pertinentă 6ntr(o
perioadă 6n care %e 6nregi%trează o dez"oltarea econo$ică şi %ocială 6n $a9oritatea ţărilor din@niunea 'uropeană. Concurenţa %ti$ulează progre%ul te8nico(econo$ic in"enţiile şi ino"aţiile oferind
agenţilor econo$ici $oti"aţia de a crea produ%e perfor$ante şi 6n acelaşi ti$p de a producela un co%t $ai %căzut. Acea%tă funcţie de %ti$ulare a progre%ului te8nico(econo$ic reprezintăo cale opti$ă pentru cucerirea unor poziţii a"anta9oa%e pe piaţă. #acă noul produ% care6nglo!ează cele $ai noi cuceriri ale te8nicii şi te8nologiei "a fi acceptat de către con%u$atoriatunci 6ntreprinderea "a putea %ă %e dez"olte şi %ă(şi c7ştige o poziţie co$petiti"ă. :n ace%t$od co$petiţia "a %ti$ula agenţii econo$ici %ă %e diferenţieze de ceilalţi co$petitori princrearea unui a"anta9 co$petiti" legat de ino"aţia te8nologic ceea ce le "a per$ite %ă %e
poziţioneze $ai !ine 6n cadrul %eg$entului de piaţă ţintit. Ca ur$are a ace%tui fapt concurenţa "a contri!ui la eli$inarea concurenţilor %la!icare nu reuşe%c %ă %e adapteze la cerinţele pieţei %au nu reuşe%c %ă ţină pa%ul cu noile
de%coperiri. C8iar 6ntr(un do$eniu care pare poate $ai !anal de exe$plu piaţa detergenţilorde%coperirea unui ingredient care are o contri!uţie 8otăr7toare la al!irea rufelor şi ?%pălarea 6n
profunzi$e< a ace%tora ?per$ite< unui concurent ce nu reuşeşte %ă $enţină ace%t %ecret defa!ricaţie retragerea de pe acea%tă piaţă. - altă funcţie i$portantă a concurenţei %e referă la alocarea raţională a re%ur%elor utilizate 6n acti"itatea econo$ică precu$ şi la repartizarea 9udicioa%ă a profiturilor o!ţinute
proporţional cu efortul efecti" depu% de agenţii econo$ici 6n proce%ul de producţie şi dedi%tri!uţie a !unurilor. #e aici rezultă faptul că exercitarea concurenţei pe o anu$ită piaţă6$piedică realizarea profitului de $onopol de către agenţii econo$ici ceea ce con%tituie un
ele$ent !enefic pentru %ocietate.
3
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 4/22
Mediul concuren ial ț
Concurenţa reglează cererea şi oferta 6n orice do$eniu al acti"ităţii econo$ice ceeace con%tituie o funcţie de $axi$ă i$portantă pentru o econo$ie de piaţă li!eră. :n %ituaţiile 6ncare cererea e%te $ai $are dec7t oferta agentul econo$ic "a căuta %ă %e %pecializeze 6ntr(unanu$it do$eniu de acti"itate care 6i "a per$ite %ă(şi folo%ea%că re%ur%ele şi a!ilităţile de caredi%pune pentru realizarea de produ%e %au %er"icii adaptate la ne"oile şi exigenţelecon%u$atorilor 6n ti$p ce 6n %ituaţia 6n care oferta e%te $ai $are dec7t cererea agentulecono$ic "a căuta %ă %e diferenţieze faţă de co$petitorii %ăi prin produ%ele şi %er"iciileoferite. rin faptul că fa"orizează raţionalizarea co%turilor concurenţa contri!uie la reducerea
preţurilor de "7nzare ceea ce %e con%tituie poate 6n cea $ai e"identă funcţie a %a. @n preţ $icatrage de regulă o cerere $ai $are ceea ce duce la un "olu$ $ai $are al de%facerilor şi 6nfinal la $axi$izarea profitului. Concurenţa %ti$ulează creati"itatea agenţilor econo$ici a"7nd un efect direct a%upra
p%i8ologiei ace%tora. 'i "or fi per$anent preocupaţi de %ati%facerea 6n condiţii %uperioare a
ne"oilor de con%u$ şi de $axi$izare a profitului ele$ente care %e regă%e%c 6n 6n%ăşi definiţia%i$plificată a $ar>etingului. Alături de creati"itate "or fi %ti$ulate şi alte co$petenţeindi"iduale ale agenţilor econo$ici ceea ce de$on%trează efectul !enefic al concurenţeiecono$ice. Toate ace%te funcţii enu$erate $ai %u% e"idenţiază rolul concurenţei 6n econo$ia de
piaţă şi anu$e influenţa %a !enefică a%upra eficienţei şi ec8ili!rului pieţei. Co$petiţia tre!uie %ă genereze co$petiti"itate adică 6n%uşirea unui agent econo$ic dea oncura cu alţi co$petitori 6n cadrul unei anu$ite pieţe. #e $ulte ori acea%tă co$petiti"itateconduce poate paradoxal la apariţia unor relaţii de cooperare 4de exe$plu alianţe carteluri
integrări care au ca %cop toc$ai 6ntărirea unor poziţii co$petiti"e a"anta9oa%e deţinute 6ntr(unnu$it do$eniu de acti"itate. @n exe$plu %uge%ti" e%te cel al co$paniilor 8ilip% Con%u$er 'lectronic% şi I+'A care au for$at un parteneriat glo!al prin care produ%ele electronice8ilip% "or fi prezentate alături de pie%ele de $o!ilier din reţeaua de $agazine I+'A din6ntreaga lu$e.A%tfel cele două co$panii deşi realizează produ%e diferite ţinte%c aceeaşi clienţi şi au 6nţele%că pentru a(i %ati%face pe aceştia şi a o!ţine o poziţie de lider tre!uie %ă(şi unea%că eforturileaplic7nd o nouă %trategie de $ar>eting care are 6n "edere crearea conceptului de o$e'ntertain$ent concept ce de%e$nează acele produ%e electronice ce 6şi gă%e%c in $odtradiţional locul in %ufragerie.
C8iar 6n interiorul unei ţări co$petiti"itatea 6nregi%trată 6ntre $ai $ulţi agenţiecono$ici ce 6şi de%făşoară acti"itatea 6ntr(un anu$it do$eniu de acti"itate conduce la6ntărirea poziţiei co$petiti"e a ra$urii re%pecti"e. Cu alte cu"inte fir$ele naţionaleconcurente ?cooperează< pentru 6ntărirea co$petiti"ităţii naţionale. #e exe$plu pe piaţager$ană a autoturi%$elor cei trei concurenţi i$portanti ), )ercede% şi 0ol>%Bagencontri!uie la 6ntărirea indu%triei autoturi%$elor.
@n alt punct de "edere referitor la rolul concurenţei 6n cadrul unei econo$ii de piaţă e%teacela că agenţii econo$ici "or fi deter$inaţi %ă de%copere factorii de co$petiti"itate care 6i"or%itua 6ntr(o poziţie a"anta9oa%ă pe piaţa de referinţă. u tre!uie uitat că un agent econo$ic
cu o"iziune de crea un produ% %au %er"iciu $ai a"anta9o% şi deci $ai co$petiti" .
&
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 5/22
Mediul concuren ial ț
1. !ipuri de concurenţ"ornind de la for$ele tradiţionale exi%tente 6n literatura cla%ică o pri$ă cla%ificare ne
indică două tipuri principaleD concurenţa perfectă şi concurenţa i$perfectă. Cea din ur$ă prezintă o %erie de for$e caracteri%ticeD $onopolul oligopolul concurenţa $onopoli%ticăoligop%onul şi $onop%onul. #in punct de "edere al $ar>etingului %unt %urprin%e alte douăfor$e i$portanteDconcurenţa directă şi cea indirectă.
Concurenţa direct" apare 6ntre 6ntreprinderile ce oferă !unuri identice %au %i$ilareadre%ate aceleiaşi categorii de ne"oi ale con%u$atorului
Concurenţa indirect" %e referă la 6ntreprinderile care realizează produ%e diferitede%tinate %ă %ati%facă aceeaşi ne"oie %au ne"oi diferite. #e exe$plu ne"oia de petrecere ati$pului li!er poate fi %ati%făcută fie prin "izionarea unui %pectacol de teatru fie prin"izionarea unui fil$. :n ace%t caz cei doi pre%tatori de %er"icii intră 6n relaţii de concurenţăindirectă. :n cazul 6n care a"e$ 6n "edere 6ntreprinderi ce oferă produ%e diferite pentru%ati%facerea unor ne"oi diferite atunci exe$plul porneşte de la opţiunea cu$părătorilor 6n
funcţie de "enitul di%poni!il. A%tfel o fir$ă de turi%$ %e află 6n concurenţă indirectă cu unace oferă !unuri de folo%inţă 6ndelungată deoarece con%u$atorii 6n li$ita "enitului di%poni!il"or opta fie pentru a cu$păra o excur%ie fie pentru a ac8iziţiona o !i!liotecă.
:n 6ncercarea de a %urprinde şi $ai !ine tipologia concurenţei exi%tente pe piaţă 8ilip+otler di%tinge exi%tenţa a altor patru ni"eluri ale concurenţei !azate pe gradul de %u!%tituireal produ%ului.
Concurenţa de #arc" %e referă la 6ntreprinderile care oferă produ%e %au %er"icii%i$ilare la preţuri %i$ilare aceleaşi categorii de con%u$atori. #e fapt e%te "or!a de%pre oconcurenţă directă din punct de "edere al producătorului. Ca exe$plu concurenţa dintre
producătorii de $aşini auto$ate de %pălat o%c8 şi ,8irpool.Concurenţa la ni$el de industrie apare 6ntre 6ntreprinderile care oferă aceleaşi produ%e %au cla%ă de produ%e acea%ta fiind tot o for$ă a concurenţei directe pri"ită din punctde "edere al producătorului 4exe$pluD toate fir$ele din indu%tria produ%elor co%$etice.
Concurenţa for#al" apare 6ntre 6ntreprinderile care oferă produ%e de%tinate %ă%ati%facă aceeaşi ne"oie. #e exe$plu ne"oia de depla%are prin inter$ediul unui $i9loc detran%port poate fi %ati%făcută fie prin ac8iziţionarea unui autoturi%$ fie a unei $otociclete.Acea%ta reprezintă o for$ă a concurenţei indirecte dacă pri"i$ din punct de "edere al pieţei.
Concurenţa generic" apare 6ntre 6ntreprinderile care 6şi di%pută aceleaşi "enituri alecon%u$atorilor acea%ta fiind de fapt o concurenţă indirectă 4exe$pluD o 6ntreprindere ce
oferă $o!ilier de !irou şi un $agazin de !i9uterii.#in punct de "edere al dreptului co$ercialconcurenţa prezintă două for$eD
• concurenţa loial" con%iderată licită deoarece %e de%făşoară 6n cadru legal a"7nd ca
!ază perfecţionarea propriei acti"ităţi a agenţilor econo$iciE• concurenţa neloial" con%iderată ilicită deoarece nu %unt re%pectate regle$entările
din do$eniul concurenţei din dorinţa de a c7ştiga prin orice $i9loc piaţa şi pre9udiciind acti"itatea co$petitorilor.
Concurenţa loial" reprezintă for$a principală a co$petiţiei exi%tente 6n cadrul unei
econo$ii de piaţă ea lu7nd naştere din dorinţa de a o!ţine profit şi a c7ştiga o poziţiea"anta9oa%ă pe o anu$ită piaţă. #ar tot din aceeaşi dorinţă de $axi$izare a profitului 6n
5
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 6/22
Mediul concuren ial ț
%ituaţii frec"ente agenţii econo$ici pot recurge la $i9loace neone%te pentru atingereao!iecti"elor propu%e. #acă $i9loacele precu$D reducerea co%turilor de producţie %căderea
preţului de "7nzare 6$!unătăţirea calităţii produ%elor lan%area de noi produ%e utilizarea pu!licităţii şi a pro$o"ării nu %unt %uficiente 6n lupta concurenţială atunci tentaţia de afolo%i alte $i9loace $ai agre%i"e precu$ denigrarea concurenţilor %au furtul de infor$aţiide"ine extre$ de $are.
Ace%te $i9loace şi $etode %unt utilizate 6n funcţie de atitudinea agenţilor econo$ici"i%(("i% de ceea ce 6n%ea$nă co$petiţie. #acă acea%ta e%te 6nţelea%ă ca pe un $i9loc de6$!ogăţire rapidă fără %crupule 6n dauna altor co$petitori %au c8iar al %ocietăţii 6n an%a$!lulei atunci %e poate %pune că exi%tă un comportament concurenţial neloial care pre%upunefolo%irea unor $etode şi practici necin%tite.Ace%t tip de co$porta$ent care generează oconcurenţă neloială e%te %ancţionat 6n ţara noa%tră de către *egea concurenţei nr.21G1HH legecare %e ar$onizează cu legile concurenţei co$erciale exi%tente la ni"el european.
Concurenţa neloial" atunci c7nd acti"itatea co$erciantului %e realizează prin
folo%irea de procedee nelegale contrare uzan elor co$ercialeț . Faptele pe care legea lecon%ideră acte de concurn ă neloială4art.& i art.5 din*egea nr.11G1HH1 %unt cele careț ș
ur$ăre%c crearea unei confuzii tinz7nd %ă producă 6n "iziunea con%u$atorului ideea că6ntreprinderea produ%ele %au %er"iciile pro"in de la concurent %au exi%tă legături %tr7n%e 6ntreoferteE %au o! inerea 6n detri$entul concuren ei de foloa%e %au a"anta9e 6n acti"itateaț ț
econo$ică prin practici contrare legii %au $oralei. #e aceearecla$a co$parati"ăi$plic7ndele$ente de neloialitate 6n %copul o! inerii unor a"anta9e de pia ă e%te ilicită c7nd co$para iaț ț ț
e%te inexactă i neo!iecti"ă.ș
Concurenţa perfect". oţiunea de concurenţa perfectă şi pură a fo%t tratată pe larg 6n
literatură de %pecialitate econo$ică de nu$eroşi autori care au explicat condiţiile nece%are pentru exi%tenţa ace%teia. :n "iziunea renu$itului econo$i%t Jil!ert A!ra8a$(Froi% tre!uiefăcut di%tincţie 6ntre ceea ce 6n%ea$nă ?puritatea< concurenţei şi ?perfecţiunea< concurenţei.A%tfel concurenţa e%te pură atunci c7nd %unt indeplinite %i$ultan trei condiţiiD
• ato$icitatea care pre%upune exi%tenţa unui nu$ăr %uficient de $are de agenţi
econo$ici 4"7nzători şi cu$părători de di$en%iuni negli9a!ile 6n raport cu piaţa şinici unul dintre ei neput7nd influenţa %e$nificati" piaţaE
• o$ogenitatea produ%ului ceea ce pre%upune că pe piaţă exi%tă !unuri ec8i"alente
identice fără deo%e!iri 6ntre ele neexi%t7nd diferenţierea produ%elor şi nici pu!licitateE• intrarea şi ieşirea li!eră pe piaţă care pre%upune %ă nu exi%te nici o !arieră 9uridică %au
in%tituţională care %ă li$iteze intrarea noilor concurenţi 6ntr(un do$eniu de acti"itatera$ură %au indu%trie. 'ficienţa producătorilor "a fi deter$inată exclu%i" prin$i9loacele econo$iei de piaţă.
Concurenţa perfectă apare atunci c7nd %unt 6ndeplinite %i$ultan ur$ătoarele două condiţiiD
• tran%parenţa perfectă a pieţei care pre%upune ca deciziile agenţilor econo$ici %ă fie
luate 6n condiţii de infor$are perfectă infor$aţiile fiind referitoare la calitatea şinatura produ%elor şi a%upra preţului
• $o!ilitatea perfectă a factorilor de producţie( acea%tă condiţie pre%upune ca factorii de
producţie 4$unca şi capitalul %ă fie ?di%tri!uiţi< acolo unde "or fi folo%iţi cel $ai
!ine.
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 7/22
Mediul concuren ial ț
Ca ur$are concurenţa e%te pură şi perfectă nu$ai atunci c7nd cele cinci condiţii %unt%ati%făcute %i$ultan. #acă una dintre ace%te condiţii nu e%te 6ndeplinită atunci %e poate "or!ide%pre concurenţa i$pură %au i$perfectă. :n $ulte %ituaţii 6n li$!a9ul curent %e folo%eştedoar ter$enul de concurenţa perfectă ceea ce poate crea nu$eroa%e confuzii atunci c7nd %e6ncearcă deli$itarea ace%teia de ceea ce 6n%ea$nă concurenţa pură.
e o piaţă cu concurenţă perfectă şi pură !unurile %unt produ%e la co%turile cele $ai$ici preţul ace%tor !unuri fiind egal cu co%tul $arginal. reţul de ec8ili!ru deter$inat deinter%ecţia cur!elor cererii şi a ofertei "ă fi i$pu% tuturor agenţilor econo$ici aceştia ur$7nd%ă acţioneze doar a%upra cantităţilor oferite %au cerute 6n funcţie de ace%t preţ deter$inat de
piaţă.iaţa cu concurenţă pură şi perfectă are o exi%tenţă doar teoretică deoarece 6n practică
e%te aproape i$po%i!il %ă fie reunite conco$itent toate cele cinci condiţii enu$erate $ai %u%.#e aceea %ituaţia reală exi%tentă 6n cadrul oricărei econo$ii de piaţă e%te aceea a uneiconcurenţe i$perfecte cu o "arietate de for$e. Totuşi poate %urprinzător concurenţa perfectă
6ncepe %ă %e contureze ca $odel exi%tent 6n lu$ea reală.Concurenţa i#perfect". Concurenţa i$perfectă reflectă cel $ai !ine realitatea
econo$ică fiind "arianta 6nt7lnită 6n practică şi care la r7ndul ei prezintă ur$ătoarele for$eDconcurenţa $onopoli%tică oligopolul $onopolul oligop%onul $onop%onul.
Monopolul %e caracterizează prin exi%tenţa unui %ingur producător al unui !un o$ogencare %e confruntă cu o infinitate de cu$părători exi%tenţi pe piaţă. rodu%ul realizat de o6ntreprindere ce deţine $onopolul nu $ai are un alt %u!%titut pe aceea piaţă %ituaţie ce nu %eregă%eşte 6n realitate fiind doar o ipoteză ca şi 6n cazul pieţei cu concurenţă perfectă.
:ntreprinderea care deţine $onopolul fixează preţul pe piaţă dar nu poate i$punecantităţile ce "or fi cu$părate la ace%t preţ ele depinz7nd de cererea cu$părătorilor. Acea%tăcerere e%te o!ţinută prin agregarea cererilor indi"iduale ale tuturor con%u$atorilor de pe piaţă.#acă 6n cazul concurenţei perfecte preţul e%te %ta!ilit de piaţă $onopoli%tul poate alege oriceni"el al preţului dar cantităţile cerute de către con%u$atori pot fi afectate ceea ce %e "areflecta negati" 6n "eniturile 6nca%ate. Co$parati" cu concurenţa perfectă $onopolul conducela preţuri $ai $ari producţii $ai $ici şi profituri %upranor$ale ceea ce "a deter$ina untran%fer de "enituri din%pre con%u$atori 6n%pre $onopol. - 6ntreprindere %e poate con%titui6ntr(un $onopol 6n ur$ătoarele %ituaţii %e$nalate 6n lucrările econo$iceDc7nd e%te %ingură pe
piaţă şi deţine controlul 6ntregii oferteEco%tul $ediu $ini$ e%te o!ţinut pentru un output%uficient de $are pentru a %ati%face toată cererea de pe o piaţăE exi%tenţa unor licenţe
exclu%i"e din partea unor agenţi gu"erna$entali.:n unele %ituaţii %e poate a9unge la deţinerea unui $onopol te$porar atunci c7nd
6ntreprinderea 6şi dez"oltă acti"itatea de ino"are şi a%tfel o!ţine un a"anta9 co$petiti".#ar odată cu apariţia unor produ%e %i$ilare %au %u!%titui!ile ale concurenţilor acea%tă
poziţie de $onopol "a fi pierdută. 'xi%tenţa 6ndelungată a unui $onopol pe o piaţă are caefect lip%a preocupărilor pentru $ini$izarea co%turilor şi pro$o"area ino"aţiilor te8nologiceri%ipă de re%ur%e etc. Toate ace%tea %e con%tituie 6n efecte negati"e cu i$plicaţie pe ter$enlung afect7nd gra" $ediul co$petiţional exi%tent. entru a pre"eni ace%te a%pectenefa"ora!ile %e recurge la o %erie de $ă%uri caD eli$inarea regle$entărilor "a$ale
Tre!uie reţinut că $onopolul pur ca de altfel şi concurenţa perfectă nu exi%tă 6nrealitate. :n practică poate exi%ta %ituaţia de $onopol natural. Ace%t concept rele"ă
po%i!ilitatea ca o %ingură 6ntreprindere %ă poată de%er"i o piaţă %pecifică cu co%turi $ai redu%edec7t %(ar putea realiza ace%t lucru de două %au $ai $ulte 6ntreprinderi. )onopolurile naturale%unt caracterizate 6n general de co%turi $edii şi $arginale puternic de%cre%cătoare pe ter$enlung ceea ce face po%i!ilă exploatarea eficientă a econo$iilor de %cară de către o %ingură6ntreprindere. )onopolul natural apare datorită proprietăţilor te8nologice %pecifice unuianu$it do$eniu de acti"itate.
reţul de $onopol e%te o categorie de preţuri fixate şi de o!icei el e%te $ai ridicatdec7t cel care rezultă din 9ocul li!er al forţelor concurenţiale.Ace%t preţ %e for$ează 6n funcţiede raportul dintre cererea totală şi oferta fir$ei $onopoli%te la ni"elul i$pu% de cantitateadeter$inată de egalitatea dintre "enitul $arginal şi co%tul $arginal adică la care agentulecono$ic 6nregi%trează profit $axi$.
#atorită unicităţii producătorului pe piaţa de $onopol preţul are tendinţa de creştere
dar dacă $a9orarea depăşeşte li$ita acceptată de piaţă re%pecti" de cerere "7nzările 6ncep %ă%cadă ceea ce 6l "a deter$ina pe $onopoli%t %ă renunţe la %porul de preţ aplicat. Cu altecu"inte producătorul tre!uie %ă recurgă la $a9orarea preţului nu$ai 6n %ituaţia 6n care ace%tanu 6i afectează "olu$ul "7nzărilor pentru ca "eniturile %ă nu %e $icşoreze la r7ndul lor.#e%igur piaţa de $onopol fiind puternic regle$entată preţul nu poate depăţi li$ita $axi$ăi$pu%ă prin regle$entările legale 6n "igoare.
e de alta parte dacă piaţa nu %uportă preţul practicat $onopoli%tul care acceptă practicarea unui ni"el $ai %căzut tre!uie %ă ai!ă 6n "edere li$ita $ini$ă a ace%tuia. 'acore%punde ni"elului de preţ care a%igură $axi$izarea profitului. @r$ărind realizarea unor
6nca%ări c7t $ai $ari şi profituri ridicate fir$ele $onopoli%te pot "inde aceleaşi produ%e la preţuri diferiteD pe pieţe diferite la grupuri diferite de cu$părători %au pentru cantităţi diferite.Acea%tă practică $onopoli%tă e%te o politică de preţ di%cri$inatoare.A%tfel %e cuno%c
trei tipuri de di%cri$inare prin preţ Ddi%cri$inarea de gradul 6nt7i %au perfectă di%cri$inareade gradul doi şi di%cri$inarea de gradul trei. #i%cri$inarea perfectă e%te cazul 6n care preţule%te a9u%tat la c7t e%te di%pu% clientul %ă plătea%că şi %e poate 6nt7lni 6n cazul cu$părării unor cantităţi foarte redu%e de !unuri şi 6n cazul pre%tării unor %er"icii .
Ace%t tip de di%cri$inare e%te un caz li$ită 6n care fir$a $onopoli%tă %ta!ileşte un preţ pentru fiecare con%u$ator 6n %copul de a(şi $axi$iza profitul.- a%tfel de di%cri$inaree%te po%i!ilă nu$ai atunci c7nd con%u$atorii nu pot a"ea legătură 6ntre ei.
#i%cri$inarea de gradul doi %e realizează atunci c7nd o fir$ă $onopoli%tă %ta!ileşte preţuri diferite pentru cantităţi diferite de !unuri. #i%cri$inarea %e realizează prin fixareaunor preţuri diferite pentru "7nzarea aceluiaşi produ% pe pieţe diferite %au 6n localităţi diferiteţin7nd %ea$a de di%tanţă de c8eltuielile de tran%port şi de ele%ticitatea cererii repecti"ediferită pe pieţele re%pecti"e. #i%cri$inarea %e poate realiza şi 6ntre cu$părătorii auto8toni şicei %trăini %ta!ilind preţuri $ai $ari pe piaţa internă şi preţuri $ai redu%e pe piaţa externă
pentru ca fir$a %ă fie co$petiti"ă la export.:n concluzie $onopulul 6şi exercită nu$ai 6n aparenţă do$inaţia a!%olută a%upra
pieţei deoareceD
• #ictatul pieţei 4exercitat prin %ta!ilirea preţului de "7nzare $odifică de%eoridi$en%iunile cererii !unului creat de fir$a re%pecti"ă 6n %en% contrar celor aşteptate.
K
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 9/22
Mediul concuren ial ț
• 'xi%tă 6nlocuitori pentru orice !un econo$ic ceea ce dă naştere unei "irtuale
concurenţe a produ%elor %u!%titui!ile $onopolul put7nd %ă influenţeze cererea prinrecla$ă dar nu o poate %c8i$!a funda$ental pentru că para$etrii ei %unt deter$inaţi6n ulti$ă in%tanţă de gu%turile "eniturile aşteptările con%u$atorilor.
•
oziţia de $onopol a unei anu$ite fir$e e%te pu%ă %u! %e$nul 6ntre!ării c8iar şi 6nţările %la! dez"oltate datorită %c8i$!urilor econo$ice internaţionale.
• #o$inarea pieţei de către $onopolul %e lo"eşte de reacţiile con%u$atorilor şi uneori
de regle$entările ele!orate de %tat 6n "ederea prote9ării con%u$atorilor.Concurenţa monopolistică e%te una dintre cele $ai ră%p7ndite for$e ale concurenţei
i$perfecte con%ider7ndu(%e că reuşeşte %ă co$!ine atri!utele $onopolului ca de exe$plu puterea de piaţă cu atri!utele concurenţei perfecte şi anu$e inexi%tenţa %upraprofiturilor.iaţa cu concurenţă $onopoli%tică %e caracterizează prin diferenţierea produ%elor şi exi%tenţaunui nu$ăr $are de "7nzători de di$en%iuni relati" redu%e. #e a%e$enea o caracteri%ticăe%enţială e%te şi intrarea şi ieşirea li!eră peGde pe piaţă precu$ şi faptul că fiecare6ntreprindere prezentă pe piaţă %e confruntă cu o cur!ă a cererii de%cre%cătoare 6n raport cu
preţul. #ar un argu$ent i$portant 6n fa"oarea ace%tui tip de concurenţă 6l con%tituie
di"er%ificarea produ%elor şi intrarea şi ieşirea li!eră de pe piaţă. Totu%i diferenţierea produ%elor per$ite 6ntreprinderilor %ă(şi %ta!ilea%că preţurile pe%te cele ale concurenţilor fărăa(şi pierde a%tfel con%u$atorii deoarece aceştia percep a"anta9ul co$petiti" oferit şi %untdi%puşi %ă plătea%că un preţ $ai $are.
e piaţa $onopoli%tică pe ter$en %curt fir$a %e co$portă ca un $onopol. 'a 6şirealizează ec8ili!rul la acel ni"el al preţului şi producţiei pentru care co%tul $arginal e%te
egal cu "enitul $arginal. :n ace%t fel o!ţine profit nor$al c7t şi %upraprofit. e tre$en lungfir$a $onopoli%tică 6şi realizează ec8ili!rul la acel "olu$ de producţie pentru care preţul
pieţei %au "enitul $arginal egalizează co%tul total $ediu pe perioada lungă. rin ur$are peter$en lung fir$a $onopoli%tică nu o!ţine %upraprofit. Alegerea preţului pe piaţa$onopoli%tică e%te 6ngreunată de exi%tenţa produ%elor %u!%tituente ceea ce face ca fiecare
producător %ă inten%ifice acti"itatea pro$oţională şi 6n ulti$ă in%tanţă %ă $a9oreze preţul. Cu toate ace%tea pentru ca !unurile proprii %ă fie cerute pe piaţă 6n condiţiile gradului
ridicat de %u!%titui!ilitate a $ărfurilor agentul econo$ic caută %ă practice un preţ ce"a $ai%căzut. =ezultă că preţul pe piaţa $onopoli%tică %e %upune unor tendinţe contradictoriiD pe de
o parte ni"elul %ău are tendinţa de creştere ca expre%ie a %uportării unor c8eltuieli pro$oţionale %porite iar pe de altă parte preţul tinde %ă %e di$inueze ca efect al preocupăriifir$elor pentru i$pul%ionarea "7nzărilor. :n ace%t context decizia de preţ e%te adoptată lani"el indi"idual 6n !aza o!iecti"ului de $axi$izare a profitului. A%tfel 6n condiţii deconcurenţă $onopoli%tică preţul %e for$ează la ni"elul fiecărui agent econo$ic 6n parte 6nfuncţie de raportul dintre cerearea pentru produ%ele %ale şi oferta fir$ei re%pecti" la ni"elul
producţiei pentru care "enitul $arginal coincide cu co%tul $arginal iar profitul 6nregi%trat e%te$axi$. Ca ur$are pe piaţa $onopoli%tică cu$părătorii %e "or confrunta cu preţuridiferenţiate datorită co%turilor diferite %uportate de producători condiţiile de producţie%pecifice fiecăruia gener7nd ni"eluri de preţ $axi$izatoare de profit diferite.
H
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 10/22
Mediul concuren ial ț
Oligopolul %e caracterizează prin exi%tenţa unui nu$ăr $ic de 6ntreprinderi ce produc !unuri %i$ilare %au diferenţiate 6ntre ele put7ndu(%e %ta!ili 6nţelegeri 6n pri"inţa fixării preţurilor.
:n %ituaţia 6n care pe piaţă exi%tă c7te"a 6ntreprinderi care produc aceeaşi $arfa6nt7lni$ %ituaţia de oligopol pur 6n ti$p ce oligopolul diferenţiat poate fi caracterizat prinexi%tenţa c7tor"a 6ntreprinderi care oferă produ%e parţial diferenţiate 4ex.D autoturi%$e. :nace%t caz diferenţierea %e poate face prin calitate prin di"er%ificare %orti$entală %au prin%er"iciile oferite.
iaţa oligopoli%tă poate fi caracterizată prin interdependenţa acţiunilor 6ntreprinderilor exi%tente şi prin incertitudinea reacţiilor 6ntreprinderilor concurente. :n cazul oligopolului pur 6ntreprinderile concurează de regulă prin preţ ace%ta a"7nd un caracter rigid şi for$7ndu(%e
prin 6nţelegerea dintre producători. Ace%t lucru nu $ai apare 6n %ituaţia oligopoluluidiferenţiat c7nd 6ntreprinderile %e concurează prin perfor$anţele oferite con%u$atorilor adicăexact pe acele caracteri%tici ale produ%ului care creează a"anta9ul co$petiti".Teoria
oligopolului a e"idenţiat şi exi%tenţa unor cazuri %pecifice cu$ ar fiD duopolul %i$etric4ipoteza lui Cournot care %e referă la exi%tenţa a două 6ntreprinderi pe piaţa unui !uno$ogen nici una dintre ele nea"7nd o atitudine de do$inaţie a%upra celeilalteE duopolula%i$etric cu un %ingur lider 4ipoteza lui tac>el!erg 6n care o 6ntreprindere e%te lider iar cealaltă adoptă o atitudine de %atelitE duopolul cu doi lideri 4ipoteza lui oBleL %ituaţie care
poate conduce la con%tituirea unui $onopol.:n cazul duopolului a%i$etric ec8ili!rul poate fi realizat prin 2 tipuri de %trategii.
1. trategia cantităţii %e defineşte prin aceea că fiecare fir$ă porneşte de la "olu$ul producţiei celorlalţi şi de la ipoteza că acea%ta nu %e $odifică. 'a 6şi %ta!ileşte propria
cantitate de produ%e la acel ni"el care 6i $axi$izează profitul ur$7nd ca preţul %ă fiedeter$inat de piaţă.. trategia calităţii fir$a porneşte de la preţurile practicate de fir$ele ri"ale şi de la
pre$i%a că ele nu %e "or $odifica. Ca ur$are ea 6şi %ta!ileşte preţul care 6i$axi$izează profitul ur$7nd ca "olu$ul producţiei %ă fie deter$inat de piaţă.Toate ace%te for$e ale concurenţei prezentate precu$ şi cazurile %pecifice dez"oltate
%unt tratate pe larg 6n literatura de %pecialitate econo$ică con%tituind ele$ente i$portante de%tudiu pentru econo$işti. ri"ite dintr(un anu$it punct de "edere toate for$ele concurenţeii$perfecte reprezintă ?un tăr7$< fa"ora!il pentru aplicarea conceptelor $etodelor şiin%tru$entelor %pecifice $ar>etingului deoarece acolo unde exi%tă co$petiţie de"inenece%ară a!ordarea ace%teia şi prin pri%$a $ar>etingului.
Co$petiţia "a declanşa %au $ai corect ar tre!ui %ă declanşeze dorinţa fiecărui agentecono$ic de a %e autodepăşi de a căuta noi oportunităţi pentru atingerea o!iecti"elor %ale.
)ar>etingul de"ine a%tfel un factor co$petiti" de $axi$ă i$portanţă deoarece%upra"ieţuirea 6ntr(o econo$ie de piaţă li!eră pre%upune %ă fii co$petiti". :n zilele noa%treacea%tă co$petiţie e%te din ce 6n ce $ai acer!ă şi per$ite prin eli$inarea !arierelor de intrare6ntr(un anu$it do$eniu de acti"itate participarea unui nu$ăr din ce 6n ce $ai $are deco$petitori c8iar şi din do$enii diferite.
C8iar dacă co$petiţia poate părea ca un factor eli$inator pentru un agent econo$ic
ce(şi de%făşoară acti"itatea pe o anu$ită piaţă acea%ta reprezintă %ingura cale %pre progre%ul
1/
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 11/22
Mediul concuren ial ț
%ocietăţii %ingurul $i9loc de %ati%facere $ai !ună a ne"oilor con%u$atorilor şi de ce %ă nurecunoaşte$ unica şan%ă de participare la circuitul econo$ic $ondial.
Capitolul %nali&a conte'tului concurenţial
.1. %nali&a concurenţei
.1.1. Identificarea concurenţei
entru fir$e 6i foarte i$portat %a(şi cunoa%că concurenţii. Identificarea concurenţilor con%tă 6n alcatuirea unei li%te cu concurenţi pentru ai putea deter$ina pe cei $ai puternici.Infor$aţiile nu %unt greu de o!ţinut ele pot pro"eni din o!%er"are directă.
)etodele şi te8niciile folo%ite pentru a o!ţine infor$aţii tre!uie %ă fie 6n concordanţăcu etica 6n afaceri.
Identificarea concurenţilor e%te dificil de realizat pentru că 6n $ulte cazuri fir$ele nuau nu$ai o afacere ci de%făşoară %i$ultan $ai $ulte afaceri. - fir$ă %e confruntă cuur$atoarele tipuri de clienţiD
• Concurenţii direcţi %unt fir$e care oferă produ%e identice %au a%e$ănătoare fiind
cei $ai i$portanţi concurenţi pentru că %e adre%ează aceloraşi con%u$atori. #atorităexi%tenţei ace%tor concurenţi e%te foarte dificil pentru o fir$ă nouă %ă atragăcon%u$atori c8iar dacă oferă produ%e $ai !une.
• Concurenţii indirecţi %unt fir$e care oferă produ%e %u!%tituente ace%tea "iz7nd
aceeaşi cu$părători.
• Concurenţii $iitori %unt fir$e care incş nu %unt concurenţi direcţi %au indirecţi dar ar
putea de"eni oric7nd.
.1.. Sta(ilirea o(iecti$elor concurenţilor
#upa ce şi(a identificat principalii concurenţi fir$a tre!uie %ă in"er%eze rolurile re%pecti" %ă %e pună in %ituaţia concurenţilor pentru a şi da %ea$a de ce o!iecti"e ur$are%caceştia. - ipoteză pertinentă e%te aceea că toţi concurenţi ur$ăre%c %ă(şi $axi$izeze
profiturile dar nu toţi acordă aceiaşi i$portanţă profiturilor pe ter$en %curt %au $ediu faţă decele pe ter$en lung. #e exe$plu fir$ele din @A ur$ează un $odel de $axi$izare a
profitului pe ter$en %curt 6n $are parte fiindcă perfor$anţa lor curentă face o!iectul atenţieiacţionarilor care dacă işi pierd increderea %(ar putea %a(şi "7ndă acţiuniile. Fir$ele 9aponeze
acţionează 6n cea $ai $are parte pe !aza unui $odel de $axi$izare a cotei de piaţă.
11
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 12/22
Mediul concuren ial ț
- ipoteză alternati"ă ar putea fi aceea că fiecare concurent ur$ăre%te o co$!inaţie deo!iecti"eD profita!ilitatea curentă creşterea cotei de piaţă flux de nu$erar poziti" %upre$aţie in $aterie de %er"icii. - co$panie tre!uie %ă ţină %u! o!%er"ţie planurile de expan%iune ale concurenţilor %ăi.
.1.).*eter#inarea strategiilor concurenţilor
Cu c7t %trategiile a două fir$e %ea$ană 6ntre ele cu at7t concurenţa dintre ele e%te $aiacer!ă.
pre exe$plu 6n indu%tria aparaturilor electroca%nice 'lectrolux ,irlpool şiManu%%i aparţin aceluiaşi grup %trategic fiecare co$ercializează aceleaşi produ%e aprxi$ati"la aceleaşi preţuri şi de ca$ aceiaşi calitate. Concluzia e%te că dacă o fir$ă intră 6ntr(un a%tfel de grup %trategic "a a"ea şan%e de
reuşită doar dacă di%pune de a"anta9e %trategice in lupta cu ceilalţi concurenţi.
.1.+. Identificarea punctelor tari şi a punctelor sla(e
'"aluarea generală a atuurilor %lă!iciunilor ocaziilor4oportunităţilor şi a$eninţărilor la adre%a fir$ei poartă denu$irea de analiză S,-!.
ri$ii paşi in realizarea analizei ,-T con%tau 6n definirea o!iecti"elor #upă ce au fo%t %ta!ilite o!iecti"ele %e realizează analiza ,-T.
• puncte tari –%unt atri!ute interne ale fir$ei care a9ută la realizarea o!iecti"elor
• puncte %la!e( %unt atri!ute interne care i$piedică realizarea o!iecti"elor • oportunitaţi( %unt factori externi care a9ută la realiarea o!iecti"elor
• a$eninţari( %unt factori externi care i$piedică realizarea o!iecti"elor
'xe$pleD
• puncte tari D fir$a are re%ur%e financiare infra%tructura calitate preţuri
practicate
• puncte %la!eD fir$a di%pune de facilitate in"ec8ite %la!ă i$agine pe piaţălinia de producţie e%te li$itată
• oportunitaţiD extinderea liniei de productie politici gu"erna$entale
fa"ora!ile• a$enintariD apariţia de noi concurenti creşterea lentă a pietei rece%iune
econo$ică Identificarea punctelor tari şi a punctelor %la!e e%te rezultatul analizei $ediului internal co$paniei indu%triale ( repartizarea re%ur%elor co$paniei indu%triale pe di"er%e do$enii deacti"itate pe di"er%e funcţiuni eforturile 6ntreprin%e şi rezultatele o!ţinute. entru a deter$ina punctele tari şi punctele %la!e %e analizează at7t $ediul extern c7tşi $ediul intern .
12
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 13/22
Mediul concuren ial ț
. $aluarea ofertei de produse şi ser$icii a concurenţilor
'%te util 6n ace%t %en% %ă %ta!ili$ o fişă de identitate a fir$ei concurente. Fişa deidentitate e%te un docu$ent care per$ite %intetizarea unui nu$ăr $are de infor$aţiireferitoare la o fir$ă.'a poate con%titui un $i9loc i$portant de analiză şi co$paraţie a
propriei fir$e cu fir$e concurente.Fişa de identitate poate fi proiectata 6n fincţie denece%ităţile fiecăruia.Fişa de identitate ar tre!ui %ă cuprindă ur$ătoarele ele$enteD
1. le#ente de identitate/
*ocalizarea geografică
uprafaţa deţinută
tatutul 9uridic
I%toric
)odalităţi de funcţionare
. Po&iţia deţinut" pe piaţ"/
• Cota de piaţă deţinută şi e"oluţia ei
• Cota de piaţă relati"ă 4 care $ă%oară di%tanţa faţă de principalul concurent
• I$aginea fir$ei pe piaţă
• Fidelitatea clienţilor faţă de fir$ă
). Strategia adoptat"/• -!iecti"ele de %curtă şi lungă durată
• iaţe ţintă
• eg$ente de piaţă cărora li %e adre%ează
• oziţionare pe piaţă
+. le#ente specifice/
• #i"er%itate %orti$entală
• reţuri ridicate
• Calitatea produ%elor G %er"iciilor
• er"icii oferite
• Acţiuni pro$oţionale iniţiate
0.Potenţialul deţinut/
• =e%ur%e financiare
• =e%ur%e te8nologice
• =e%ur%e u$ane
• =e%ur%e logi%tice
13
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 14/22
Mediul concuren ial ț
• =e%ur%e $ateriale
Capitolul III
Studiu de ca& 2I3K%
Po$estea #"rcii 2I3K% reprezintă o incur%iune 6n i%toria fa$iliei şi co$panieiuc8ard. e H octo$!rie 1H %e naşte 6n 'l"eţia la oudrL 8ilippe uc8ard. :n %epte$!rie1K1& el 6şi 6ncepe ucenicia de cofetar 6n ciocolateria din erna a fratelui %ău FrNdNric. e 1noie$!rie 8ilippe uc8ard 6şi de%c8ide propria ciocolaterie 6n euen!urg. :n 1KK Carl=u%% uc8ard ginerele lui 8ilippe uc8ard fondează pri$a fa!rică de ciocolată din I$periulAu%tro(@ngar de la acea "re$e. *a acel $o$ent ciocolatei 4cu excepţia ciocolatei lic8ide nu6i fu%e%e adăugat lapte a%tfel 6nc7t ace%ta era o delicate%ă 6nc8i%ă la culoare şi a$ăruie. A!ia
6n anii 1KH/ a fo%t %coa%ă pe piaţa ciocolată cu lapte uc8ard. @n%prezece ani $ai t7rziu 6n1H/1 <*egenda )o"< "ede lu$ina zilei iar nu$ele $ărcii <)I*+A< e%te 6nregi%trat. :ncă dela apariţie a$!ala9ul ta!letei )I*+A e%te $o" pe ace%ta fiind i$pri$ate o "ăcuţă şi o "edere
panora$ică a Alpilor. u$ele <)I*+A< reprezintă alăturarea pri$elor %ila!e ale cu"intelor lapte 4)ilc8 şi cacao 4+a>ao din li$!a ger$ană. #in păcate pionierul 8ilippe uc8ard a$urit 6n anul 1KK& 6n%ă ceea ce a lă%at 6n ur$ă celor patru copii ai %ăi era o fa!rică deciocolată de pri$a cla%ă care produce p7nă 6n zilele noa%tre produ%e delicioa%e din ciocolată.
In%pirată din $otto(ul <Apropie(ţi depărtările 6ndepărtează(te de toate celecuno%cute< )I*+A nu a colorat nu$ai a$!ala9ul e$!le$a $ărcii – "ăcuţa – a pri$it dea%e$enea culoarea $o" atrăg7nd atenţia din pri$ul $o$ent a%upra ciocolatei. <:n Alpi aerule%te $ai curat apa e%te $ai pură şi iar!a $ai "erde. #e aceea "ăcuţele dau cel $ai !un lapte.#in cel $ai !un lapte %e produce cea $ai !ună cea $ai fină ciocolată<. Acea%ta %intag$ă ade%c8i% calea "ăcuţei $o" din Alpi. 0ăcuţa )I*+A a fo%t protagoni%ta unui nu$ăr de 1//%poturi tele"izate.
)ondelez International =o$7nia lider pe piaţa ciocolatei din =o$7nia e%te o filială a)ondelez International a doua $are co$panie din lu$e din do$eniul produ%elor ali$entare.)ondelez International co$ercializează 6n pe%te 15/ de ţări $ărci de renu$e internaţionalcu$ ar fi !r7nza +raft Cafeaua Oaco!% şi )axBell ou%e !i%cuiţii a!i%co cre$a de !r7nză8iladelp8ia preparatele de carne -%car )aLer cerealele o%t şi ciocolată )I*+A. ?Cea $aifină tentaţie din Alpi< e%te cea $ai puternică $arcă de ciocolată din 'uropa şi e%te uşor derecuno%cut prin a$!ala9ul $o" şi %i$!olul "ăcuţei. #eşi e%te o $arcă pre$iu$ )I*+A a
de"enit dintr(un cadou pentru ocazii %peciale o ciocolată de zi cu zi pentru pe%te 25P dintrecon%u$atorii de ciocolată ro$7ni. Confor$ %tudiilor JF+ aproxi$ati" KP dintre ro$7nicuno%c acea%tă $arcă iar KP dintre con%u$atorii de ciocolată con%ideră că )I*+A are cea$ai !ună calitate.
2isiunea organi&aţiei )ondelez International e%te de a oferi pe piaţa produ%e !azate pe ciocolată de cea $ai !ună calitate după reţete 4ştiute nu$ai de ei care %ă %ati%facă p7nă şicele $ai exigente gu%turi adre%7ndu(%e per%oanelor de toate "7r%tele. )i%iunea e%te %ta!ilită
pe !aza orientării %pre $ar>etingul %ocietal care are 6n "edere deter$inarea ne"oilordorinţelor şi intere%elor pieţelor ţinta şi totodată oferirea !eneficilor ce %ă crea%că şi %ă$enţină !ună%tarea con%u$atorilor şi a %ocietăţii.
*u7nd 6n con%iderare că )ondelez International =o$7nia e%te lider pe piaţa ciocolateidin =o$7nia situaţia financiar" a co#paniei e%te una fa"ora!ilă 6nregi%tr7nd un profit de
1&
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 15/22
Mediul concuren ial ț
1 $ilioane de euro 6n anul 2/11. )ondelez International con%truieşte un centru de putere lani"el $ondial 6n gu%tări. Co$pania realizează produ%e delicioa%e pentru $iliarde decon%u$atori din aproxi$ati" 1/ de tari.
Ace%t plan de $ar>eting e%te necesar pentru pro$o"area i$aginii $ărcii )I*+A ce
"a a"ea un i$pact fa"ora!il a%upra "7nzărilor.
rincipalele puncte forte ale fir#e pot fi con%iderate ur$ătoareleD poziţionarea cu produ%e 6n categoriile c8eie de dulciuri 4!i%cuiţi ta!lete de ciocolată !o$!oane etc putereafinanciară reliefată prin profitul o!ţinut de co$panie 6n co$paraţie cu principalii concurenţidi"er%itatea ga$ei de $ărci lidere pe piaţă tradiţie de pe%te o %ută de ani.
Cel $ai i$portant furnizor de ciocolată de pe piaţa din =o$7nia e%te reprezentat defa!rică -IAA rodu%e Ma8aroa%e de la raşo" ac8iziţionată de )ondelez Internaţional la6nceputul anului 1HH&. orti$entele care nu %unt fa!ricate la raşo" %unt i$portate din fa!rica)ondelez International din Au%tria.
:n anul 2/12 co$pania +raft Food% Inc. şi(a %c8i$!at nu$ele 6n )ondelezInternational.
).1. %N%3I4% 2*IU3UI
Analiza $ediului de afaceri in care i%i de%fa%oara acti"itatea fir$a producatoare deciocolata )il>a i$plica atat analiza ,-T cat %i analiza $acro$ediului %i a $icro$ediului.
). %nali&a S,-!
Puncte forte 5S6/
• a$!ala9 re%igila!il şi atracti"
• i$aginea fa"ora!ilă a $ărcii
• %e adre%ează tuturor categoriilor de"7r%tă
• pac8ete %peciale pentru diferite %eg$ente
de piaţă
•
pu!licitate 8aioa%ă atracti"ă capti"antă
Puncte sla(e 5,6/
• preţul
• co%turi $ari cu pro$o"area
• co$poziţia
-portunit"ţi 5-6/
• creşterea cotei de piaţă prin ga$a
di"er%ificată de produ%e
• po%i!ilitatea creşterii "7nzărilor
• piaţa 6n dez"oltare
%#eninţ"ri 5!6/
• preţul $ateriilor pri$e
• inten%itate concurenţială
*etalierea anali&ei S,-!
3.2.1. Detalierea punctelor forte
• %#(ala7 resigila(il i atracti$/ș :ntotdeauna )I*+A a a"ut un a$!ala9
15
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 16/22
Mediul concuren ial ț
inconfunda!il. *an%area produ%elor cu a$!ala9 re%igila!il ce per$ite 6nc8iderea şirede%c8iderea ace%tora de 3(& ori pă%tr7nd gu%tul fin pentru $ai $ult ti$p a fo%t şie%te un ade"ărat %ucce%.
• I#aginea fa$ora(il" a #"rcii/ :ncă de la 6nregi%trarea $ărcii )I*+A şi(a con%truit
un renu$e $ondial. 'a e%te apreciată 6ncă de la 6nceputurile ti$ide ale ace%teade"enind cu ti$pul una dintre cele $ai cuno%cute $ărci de dulciuri şi 6n general deciocolată. Acea%ta şi(a creat i$aginea fa"ora!ilă cu a9utorul <"ăcuţei $o"< şi dea%e$enea prin inter$ediul utilizării ingredientelor de o calitate %uperioară.
• Se adresea&" tuturor categoriilor de $8rst"/ iaţa ţintă a $ărcii )I*+A o reprezintă6n %pecial cei tineri şi cei $ici 6n%ă datorită ga$ei di"er%ificate produ%ele )I*+A %untcon%u$ate şi de per%oanele $ai 6n "7r%tă.
• Pachetele speciale pentru diferite seg#ente de piaţ"/ )ereu %(a pu% accent pe
calitatea produ%elor $ărcii lu7nd 6n con%iderare po%i!ilitatea de a ră%punde cerinţelor con%u$atorilor6n funcţie de dorinţele şi ne"oile ace%tora. #e cur7nd %(a introdu% o ta!letă %pecialdedicată dia!eticilor< )I*+A #iet<. Ace%t produ% conţine fructoza ca 6nlocuitor deza8ăr şi in%ulinăca fi!ra pentru regi$ul dia!etic. @n alt produ%< )I*+A )il>ini%< e%te un pac8et%pecial pentru copii cu !atoane de ciocolată de 12.5g care %unt a$!alate indi"idual
pentru a putea controla cantitatea de ciocolată ad$ini%trată copilului. ac8etele noiunice 6n for$ă de ini$ă %ati%fac dorinţele con%u$atorilor de a dărui celor dragi un $icdar. rodu%ele de %ezon %peciale %unt %coa%e pe piaţă pentru !ucuria celor $ici dar şiacelor $ariD )I*+A iepuraşi de aşti figurine de ciocolată !o$!oane efer"e%cente
%au de Crăciun pac8et cadou Crăciun cu cană !răduţ $etalic cu $ini(ciocola ele %auț !o$!oanele )I*+A de po$.
pro$o"ată şi pe !aza unor concur%uri cu pre$ii to$!ole %pon%orizărilor acordate dar şi prin !inecuno%cutul tur anual care te introduce 6n lu$ea )I*+A. Confor$ unui%tudiu )I*+A %e afla 6n topul celor $ai pro$o"ate $ărci de ciocolată pe T0 radio
pre%a !eneficiind de un nu$ăr foarte $are de in%ertii(aproxi$ati" 13.///.
3.2.2. Detalierea punctelor slabe
Preţul/ rodu%ele )I*+A %unt de o calitate %uperioară iar datorită ace%tui fapt preţule%te unul pe $ă%ură. reţul produ%elor "ariază 6ntre & lei ( / lei iar datorită ace%tuifapt $ulte per%oane refuză ac8iziţia produ%elor $ărcii. :n %tarea actuală a econo$iei$ondiale deci i$plicit a econo$iei ţării noa%tre produ%ele )I*+A par relati" %cu$pe6n co$paraţie cu cele ale principalilor concurenţi -IAA =I)-*A ce au preţuri6ntre 2 lei – 3/ lei.
Costuri #ari cu pro#o$area/ Cea $ai $are parte a !ugetului %e alocă co$ponentei
$edia prin care $arca 6şi 6ndea$nă con%u$atorii %ă cunoa%că şi %ă %e !ucure de lu$ea$agică )I*+A. ugetul %uficient de $are a%igură o prezenţă con%i%tentă a $ărcii 6n
1
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 17/22
Mediul concuren ial ț
toate $ediile i$portante T0 pre%ă panota9 %tradal Be!%ite.
• Co#po&iţiaD Confor$ datelor A%ociaţiei aţionale pentru rotecţia Con%u$atorilor şiro$o"area rogra$elor şi trategiilor din =o$7nia 4AC= )I*+A %e afla 6ntopul ta!letelor cu cele $ai $ulte calorii la porţia de 25 g. @n nu$ăr $are de calorii
poate pune 6n pericol %ănătatea con%u$atorilor.
3.2.3. Detalierea oportunităţilor
• Creşterea cotei de piaţ" prin ga#a di$ersificat" de produse/ #atorită lan%ăriicontinue de produ%e noi şi prin pro$o"area puternică a ace%tora )I*+A 6şi poateatrage din ce 6n ce $ai $ulţi clienţi.
• Posi(ilitatea creşterii $8n&"rilor/ ro$o"area calităţii produ%elor )I*+Aintroducerea pe piaţă a diferitelor produ%e "a atrage intere%ul şi curiozitatea
con%u$atorilor rezult7nd a%tfel un "olu$ de "7nzări $ai $are.
• Piaţa :n de&$oltareD o%i!ilităţile de dez"oltare a $ărcii )I*+A %unt 6ncă $ari piaţanefiind 6ncă %aturată.
3.2.4. Detalierea ameninţărilor
• Preţul #ateriilor pri#e/ 'xi%ta ri%cul ca preţul $ateriilor pri$e %ă crea%că 6n "iitorulapropiat ceea ce "a duce la co%turi $ai $ari şi i$plicit la dificultăţi financiare.
• Intensitate concurenţial"/ )arca )I*+A deşi actual$ente %e $enţine 6n topul$ărcilor de dulciuri şi 6n %pecial de ciocolată concurează cu $ărci renu$ite care laun $o$ent dat ar putea a$eninţa puternic acea%tă %ituaţie %ta!ilă.
).). %nali&a #icro#ediului
)icro$ediul fir$ei cuprinde un an%a$!lu de factori externi care afectează 6n $oddirect capacitatea 6ntreprinderi şi a%upra cărora %e poate exercita un anu$e control.Influenţ7nd deciziile %trategiile şi tacticile de $ar>eting %c8i$!ările din ace%t $ediugenerează efecte pe ter$en %curt şi lung.
3.3.1. Analiza clienţilor
)arca )I*+A acţionează pe piaţă inten% iar con%u$atori finali ai ace%tora %unt per%oane de %ex fe$inin care preferă ciocolată cu diferite aro$e şi u$pluturi 4)I*+A Iaurtşi Căpşuni )I*+A Alune şi tafide per%oane de %ex $a%culin care con%u$ă ciocolată%i$plă 4)I*+A Ciocolată Al!ă )I*+A *apte din Alpi )I*+A oi%ette per%oanele careau dia!et 4)I*+A #iet cu *apte din Alpi "7r%tnicii şi totodată con%u$atori ocazionali careac8iziţionează )I*+A raline pentru cadou. :n%ă cei $ai i$portanţi dintre con%u$atorii %untcon%ideraţii copii 4ei preferăD )I*+A )(
9oL )I*+A C8oco)ini% )I*+A )il>ini%.
Clienţii $ărcii )I*+A %unt con%u$atori din toate categoriile din $ediul ur!an şi ruralcu "enituri pe%te $edie. otenţiali clienţii %unt cei care nu con%u$ă 6ncă produ%ele )I*+A dar care "or putea
1
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 18/22
Mediul concuren ial ț
de"eni 6n ti$p con%u$atori. #e exe$plu per%oanele care ţin cură de %lă!ire nu con%u$ăfoarte de% produ%ul. Ace%t produ% nu intră 6n aria lor de intere% 6n%ă cu ti$pul "or con%u$a 6n$o$entul 6n care "or fi inclu%e 6n ga$ă produ%e cu un conţinut caloric %căzut.
3.3.2. Analiza furnizorilor
Furnizori ai $ărcii )I*+A %untD C.Al!alact.A 4furnizor 6n $aterie de produ%elactate C.#r -et>er.A 4furnizor 6n $aterie de cacao C.la%tic%.A 4furnizor 6n $aterii
pri$e pentru a$!ala9e iar %orti$entele care nu %unt fa!ricate la raşo" %unt i$portate dinfa!rica )ondelezInternational din Au%tria.
3.3.3. Analiza concurenţilor
)arca )I*+A concurează direct pe piaţa din =o$7nia cu $ărcile de ciocolată
=I)-*A şi cu fir$ele ce produc praline !atoane napolitane de ciocolată +A#IA şi 'T*'.
P-I%N% anali&a parţial" S,-!
Puncte tari/
• Calitate la un preţ ace%i!il• *ider de piaţă• otorietate ridicată 6n r7ndul
con%u$atorilor
Puncte sla(e/
• ro$o"are %la!ă• A$!ala9 neatracti"
Puncte tari
Calitate la un preţ accesi(il – -IAA deşi practică un preţ acce%i!il ace%t lucru nuafectează ni"elul de calitate al ciocolatei.3ider de piaţ" – 6n ace%t $o$ent -IAA e%te lider de "7nzări pe piaţa din =o$7nia.Notorietatea ridicat" :n r8ndul consu#atorilor – -IAA a reuşit de(a lungul anilor %ă de"ină cea $ai cuno%cută $arcă de ciocolată din =o$7nia.
Puncte sla(e
Pro#o$are sla(" – ciocolată -IAA nu e%te inten% pro$o"ată %pre deo%e!ire de produ%eleconcurenţilor.%#(ala7 neatracti$ – ciocolată -IAA nu i$pre%ionează prin a$!ala9 şi nu trezeştecuriozitatea cu pri"ire la conţinut.
PRI2-3% anali&a parţial" S,-!
Puncte tari/
• reţ acce%i!ilPuncte sla(e/
• Calitate redu%ă• *ip%a creati"ităţii
Puncte tari
1K
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 19/22
Mediul concuren ial ț
Preţ accesi(il – produ%ele $ărcii =I)-*A au un preţ acce%i!il pentru per%oanele cu "enituri $ici şi $edii.
Puncte sla(e
Calitate redus" – calitatea produ%elor $ărcii =I)-*A au de %uferit din cauza preţului $ic.3ipsa creati$it"ţii – =I)-*A nu di%pune de creati"itate 6n pro$o"are dar nici6n producţie realiz7nd doar "ariantele cla%ice de produ%e.
K%N*I% anali&a parţial" S,-!
Puncte tari/
• reţul• I$agine !ună pe piaţă• e adre%ează tuturor categoriilor de
"enituri
Puncte sla(e/
• Co$poziţia produ%elor • #e%ign(ul a$!ala9ului
Puncte tari
Preţul – unei ta!lete de ciocolată +A#IA e%te de aproxi$ati" 3 lei fiind cu aproxi$ati"2/P $ai ieftin dec7t )I*+A.I#agine (un" pe piata ( +A#IA a reuşit %ă 6şi con%olideze poziţia pe piaţa prin creareaunei i$agini !une.
Se adresea&" tuturor categoriilor de $enituri – datorită preţului acce%i!il ciocolata+A#IA poate fi ac8izi ionată de toţi con%u$atorii indiferent de categoria de "enit.ț
Puncte sla(e
Co#po&iţia produselor ( 6n proce%ul de producţie al produ%elor +A#IA %unt folo%itedoar ingrediente cla%ice nu %e utilizează ingrediente de o calitate foarte ridicată.*esignul a#(ala7ului ( ciocolată +A#IA nu i$pre%ionează prin a$!ala9 nu trezeştecuriozitatea cu pri"ire la conţinut.
NS!3 anali&a parţial" S,-!
Puncte tari/
• #i"er%itatea ga$ei de produ%e• Calitatea produ%elor
Puncte sla(e/
• la%area produ%elor
Puncte tari
*i$ersitatea ga#ei de produse ( $arca 'T*' deţine o ga$ă "a%tă de produ%e cu a9utorulcăreia acoperă piaţă reuşind a%tfel %ă %ati%facă cerinţele con%u$atorilor.Calitatea produselor ( 6n proce%ul de fa!ricare al produ%elor 'T*' %unt utilizate $aterii
pri$ede calitate %uperioară produ%ul finit fiind catalogat ca fiind unul de calitate.
1H
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 20/22
Mediul concuren ial ț
Punce sla(e Plasarea produselor ( a$pla%area produ%elor 'T*' 6n locurile cele $ai !une genereazăco%turi foarte ridicate.
3.3.4. Analiza distribuitorilor
e piaţa ciocolatei )I*+A rolul cel $ai i$portant 6l au co$ercianţii cu a$ănuntul.A%tfel )I*+A e%te co$ercializată 6nD )etro Ca%8QCarrL elgro% Ca%8QCarrL illaFidelio +aufland Cora Ji$a rofi 6n $agazine ali$entare !enzinării dar şi pe %ite(uri decu$părături on(lineD BBB.ecu$paraturi.ro BBB.$agazineonline.ro.
3.3.5. Analiza publicului
:n $are parte pu!licul e%te dat de an%a$!lul in%tituţiilor a%ociaţilor organizaţiilor $a%%($edia care prin atitudinea opţiunile şi acţiunile lor pot influenţa fa"ora!il %aunefa"ora!il acti"itatea $ărci.
I$plicit pentru organizaţie e%te foarte i$portant şi pu!licul internD $anageriiacţionarii %alariaţii a căror părere e%te foarte i$portantă. Totodată in%tituţiile gu"erna$entalei ad$ini%traţia pu!lică are un rol deo%e!it de i$portant pentru fir$ă deoarece ele creazăș
cadrul legi%lati" de de%făşurare a acti"ităţiilor 6ntreprinderii.
).+. %nali&a #acro#ediului
Co$ponentele $acro$ediului exercită a%upra acti"ităţii 6ntreprinderii influenţe de ointen%itate diferită.
3.4.1. Analiza mediului economic
ituaţia econo$ică a unei ţări influenţează direct re%ur%ele de care di%pun clienţii pecare le utilizează pentru cu$părarea unui produ% %au %er"iciu. Acea%tă regulă e%te "ala!ilă şi6n cadrul $ărcii )I*+A.
:n prezent pe fondul 6ncă a$eninţător al crizei econo$ia =o$7niei şi $ediul deafaceri au ne"oie de li!ertate econo$ică şi fi%calitate prietenoa%ă pentru a putea %pera larelan%area econo$ică şi dez"oltarea dura!ilă. #atorită ace%tui fapt şi a $odului 6n careorganele legi%lati"e au acţionat 6$potri"a crizei "eniturile ro$anilor au %căzut. #i$inuareacapacităţii de cu$părare a a"ut un i$pact %e$nificati" şi a%upra "7nzărilor $ărcii 6n%ăin"e%tiţiile con%tante 6n ino"aţie rele"ă faptul că )ondelez International e%te printre puţineleco$panii care $ai "or!e%c de%pre creşteri 6n ulti$ii trei ani. Ino"aţia 6n cadrul co$paniei6ncepe cu 6nţelegerea con%u$atorilor a ne"oilor şi pro!le$elor cu care %e confruntă aceştia zide zi şi c8iar anticiparea celor pe care nu le conştientizează 6ncă.
A%tfel potri"it datelor citate de co$panie $arca )I*+A a 6nregi%trat o creşterecu$ulată de 2 puncte procentuale 6n pri$ul %e$e%tru din 2/12 "er%u% aceeaşi perioadă din2/11 6n ti$p ce pentru %eg$entul ta!letelor plu%ul a fo%t de & puncte procentuale 6n aceeaşiunitate de ti$p. '"oluţia
poziti"ă e%te cu at7t $ai i$portantă cu c7t piaţa de ciocolată a continuat %ă %e contracteze 6n pri$ele şa%e luni ale anului.
:ntreprinderea e%te intere%ată de $ai $ulte a%pecte de$ograficeD nu$ărul populaţieidin zonele de intere% %tructura populaţiei după %ex şi "7r%ta den%itatea şi $o!ilitatea
populaţiei %peranţa de "iaţă repartiţia populaţiei 6n $ediul rural şi ur!an etnia religiaeducaţia etc.07nzările $ărcii )I*+A %unt influenţate de %căderea accentuată a ratei natalităţii la
ni"elul =o$7niei. Con%u$ul anual de ciocolată 6n =o$7nia e%te de două >ilogra$e deciocolată per cap delocuitor cantitate ce nu o pla%ează pe acea%ta 6n r7ndul ţărilor cu cel $ai $are con%u$ deciocolată 6n topul cărora %e afla Irlanda 411K5 >gGlocuitor 'l"eţia 41/K3 >gGlocuitor )arearitanie 41/1/ >gGlocuitor.
3.4.3. Analiza mediului tenologic
-dată cu dez"oltarea te8nologiei co$pania a creat noi $oduri de a %ati%face ne"oileclienţilor cel $ai !un exe$plu e%te 6$!unătăţirea ofertei de produ%. Aşadar apariţiaa$!ala9ului re%igila!il şi a for$elor atrăgătoare a cutiilor pralinelor <I lo"e )I*+A< %untdoar c7te"a exe$ple ce rele"ă in"e%tiţia 6n te8nologie.
3.4.4. Analiza mediului natural
reţul produ%elor e%te influenţat de co%tul $ateriilor pri$e al energiei şi 6n ulti$ulti$p de c8eltuielile pentru reducerea poluării. :n ulti$a perioadă legi%laţia %(a $odificatfoarte $ult 6n pri"inţa nor$elor ecologice.
Je%tionarea opti$ă a re%ur%elor naturale e%te o pro!le$ă i$portantă at7t pentru agenţiiecono$ici c7t şi pentru organi%$ele de %tat. reţul car!uranţiilor $ereu 6n creştereinfluenţează co%turile unitare de producţie ceea ce au un efect final a%upra con%u$atorului.
3.4.5. Analiza mediului socio!cultural
Ciocolată )I*+A %e adre%ează tuturor per%oanelor inclu%i" celor care au pro!le$e de%ănătate 4dia!et za8arat !e!eluşilor şi copiilor foarte $ici indiferent de %ex ocupaţiereligie. :n ceea e pri"eşte religia exi%tă anu$ite re%tric ii 6n perioada po%tului.ț
3.4.". Analiza mediului politico!#uridic
)ediul legi%lati" 6n do$eniul ciocolatei e%te regle$entat de -rdinul 335G1&G31K din1& $ai 2//3 pentru apro!area or$elor cu pri"ire la natura conţinutul originea fa!ricareaetic8etarea şi $arcarea unor produ%e din cacao şi ciocolată de%tinate con%u$ului u$an. Ace%tordin a intrat 6n "igoare la 1K %epte$!rie 2//&. rodu%ele $ărcii )I*+A core%pund ace%tor nor$e legi%lati"e.
*egea nr. 31G1HH/ pri"ind %ocietăţile co$erciale repu!licată cu $odificările şico$pletările ulterioare.
*egea nr. 2G1HH/ pri"ind =egi%trul Co$erţului repu!licată cu $odificările şi
co$pletările [email protected]. nr. 11G2//H pentru in%tituirea unor $ă%uri pri"ind acti"itatea de 6nregi%trare 6n
21
8/17/2019 concurentii
http://slidepdf.com/reader/full/concurentii 22/22
Mediul concuren ial ț
=egi%trul Co$erţului..J. nr. KK5G1HH5 pri"ind unele $ă%uri de organizare unitară a e"idenţei acţionarilor şi
acţiunilor %ocietăţilor co$erciale repu!licată.*egea nr. G2//1 pri"ind protecţia per%oanelor cu pri"ire la prelucrarea datelor cu
caracter per%onal şi li!era circulaţie a ace%tor date.
Codul Fi%cal 6n care %e pre"ede $odalităţile de i$pozitare şi colectare a taxelor.
Capitolul I;<i(liografie
1. 8ilip +otler – Marketing de la A la Z 80 de concepte pe care trebuie să le cunoascăorice manager 'ditura Codec% 2//&
2. 0iorel *efter Iulia C8i"u – Economia intreprinderii, 'ditura 'cono$icareuni"er%itaria ucure%ti 2//5
3. C. Flore%cu 4coordonator – Marketing, 'ditat de )A=+'T'= – Jrup Acade$ic de)ar>eting i )anage$ent ucureti 1HH2ș
&. ). toica I. Cătoiu C. =a iu(uciuț – Experiment i euristică n economie ș ȋ 'dituratiin ifică i 'nciclopedică ucure ti 1HK3Ș ț ș ș
5. 0a%ile )unteanu 4coordonator – a!ele marketingului 'ditura Jrap8ix Ia i 1HH2ș
