CONCURENŢA ÎN RETAILUL ALIMENTAR DIN ROMÂNIA

EVOLUŢII

Daniela Bădilă Director Direcţia Bunuri de Consum Consiliul Concurenţei

1

Structură prezentare

Investigaţie sectorială retail – constatări taxe de raft şi clauza MFN

Intervenţii legislative CC

Comerţ modern vs. comerţ tradiţional

Concentrări economice şi investigaţii retail alim.

Monitorizare piaţă retail alimentar

Probleme producători

Cartea Verde a Comisiei Europene ref practici comerciale neloiale

Teme de discuţie

2

(1) Investigaţie sectorială retail alimentar (a)

MFN – clauza naţiunii cele mai favorizate/clauza clientului cel mai favorizat/clauza antidiscriminare • o promisiune a unei părţi de a trata un cumpărător/ retailer la fel cum îşi tratează cel mai bun client • dacă furnizorul micşorează preţurile către un client, atunci preţurile tuturor clienţilor care beneficiază de clauză vor fi micşorate la acelaşi nivel Constatare CC: Aplicarea unei clauze de tip MFN, coroborată cu practicarea taxelor de raft, poate induce costuri suplimentare artificiale pentru comerţul tradiţional, influenţând negativ capacitatea acestuia de a concura

3

(1) Investigaţie sectorială retail alimentar (b)

Taxele de raft Tipuri:

• taxe de listare, • taxe pentru programe promotionale (buget marketing) • taxe de reinnoire, • taxe de pozitionare suplimentara/ secundara/ exclusiva/ preferentiala, • taxa de esec, • taxe pentru deschiderea de magazine etc.

Consiliul Concurenţei a avizat, in 2008, Codul de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare: relatia furnizor - comerciant: - contract cadru; - delistare cu notificare prealabila; - furnizorul nu poate fi obligat sa contribuie la costurile de marketing, costuri de deschidere

magazin / amenajari; - Interdictie clauza MFN; - termene de plata rezonabile, dar nu mai mari de 30 de zile la produse agroalimentare

4

Consiliul Concurenţei a avertizat: Codul de bune practici ≠ platformă de schimb de informaţii

(2) CC - Recomandări legislative

Codul de bune practici – aprobat prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare

CC a considerat oportună eliminarea: - plăţilor care nu aveau legatură directă cu obiectul

contractului (ex. costuri deschidere magazine);

- clauzei MFN;

- reglementării unor termene de plată, fără posibilitatea negocierii prealabile.

Decembrie 2010: au fost eliminate termenele maxime, excepţie 5 produse alimentare (termen maxim 30 de zile).

5

(3) Comerţ modern vs Comerţ tradiţional

Date CC: Naţional:

Bucuresti:

2009 2010 2011

Comert Modern 43% 48% 49%

Comert Traditional 57% 52% 51%

2009 2010 2011

Comert Modern 74% 73% 76%

Comert Traditional 26% 27% 24%

Concluzii: 1. in Romania, situatia este inca favorabila comertului de tip traditional; 2. tendinta de scadere a comertului de tip traditional in detrimentul comertului modern, insa scaderea nu este foarte accentuata.

Concluzii: 1. ponderea comertului traditional este mai mica; 2.tendinta de scadere a comertului traditional.

6

Comerţul modern erodează treptat cota comerţului tradiţional, însă deocamdată, cel puţin la nivel naţional, acesta este suficient de prezent.

(4) Concentrări economice în retail (a)

2010-2013: 6 operaţiuni pe piata de retail alimentar, din care 5 autorizate fara conditii, 1 in curs (Auchan):

2010 - 2 operatiuni - Lidl/Plus, Mega/Canserv (Primavara) 2011 - Mega /Gima 2012 - Profi Alcomsib 2013 - Profi / Alimrom, Auchan /Real

Părţile implicate au urmărit:

extinderea în teritorii neacoperite - Profi/ Alcomsib - 6 mag Sibiu (2012), Profi/Alimrom - 6 mag Cluj (2013); AUCHAN/REAL

extinderea retelei de magazine - Mega Image/ PRIMAVARA - 2 mag Bucuresti (dec 2010), Mega Image /Gima - 3 mag Bucuresti (nov 2011)

intrarea pe piaţa din România (Lidl / Plus) - 103 Mag Plus in 85 localitati (nov 2010)

7

(4) Concentrări economice în retail (b)

LIDL / PLUS • Notificată CE - Lidl a achiziţionat Plus Romania şi Plus

Bulgaria • Realocată CC din România pentru analiză partială –

piaţa din România • Lidl

– Lant german de magazine de tip discounter din grupul Schwarz, cu peste 9000 de magazine in 23 de tari europene;

– Prezent in Romania prin 53 de hipermarketuri Kaufland; – Suprafata mare, de pana la 5200 mp;

• Plus – Magazin de tip discounter, din grupul german Tengelmann (opereaza magazine de

comert cu amanuntul de produse textile si DIY in Europa); – La momentul achizitiei, Plus opera un numar de 103 magazine in 85 de localitati; – Suprafata de vanzare cuprinsa intre 800 si 1500 mp; – Gama de produse cuprindea aprox. 30% marci proprii.

8

(4) Concentrări economice în retail (c)

• CC a identificat 26 de pieţe relevante pe care activităţile părţilor se suprapuneau –

16 pieţe afectate (cote >15%)

• Concentrarea a fost aprobată fără condiţii, pe următoarele considerente:

• Concurenţa era puternică în zonele unde cotele de piaţă cumulate

depaşeau 25%, pieţele prezentând concurenţi puternici, cu cote de

piaţă apropiate de cele ale părţilor implicate

• Pieţele erau dinamice, cu deschideri frecvente de magazine;

• Barierele la intrare erau reduse;

• Cota de piaţă preluată era una puţin importantă în fiecare caz.

9

Lidl/Plus - Analiză

Puncte analizate:

• analiza in evolutie a pietelor afectate (cote cumulate >

15%);

• intrari de noi concurenti pe pietele in cauza si evolutia

acestora;

• barierele la intrare;

• analiza asupra marcilor private si impactul acestora.

(4) Concentrări economice în retail (d)

10

Lidl/Plus – Analiza ex-post

(4) Concentrări economice în retail (e) Auchan/Real • Notificata CE - Auchan a achizitionat Real din Romania,

Polonia, Rusia si Ucraina • Realocata CC din Romania pentru analiza partiala – piata

din Romania • AUCHAN

– Membra a grupului Auchan, ce activează pe piaţa comercializării cu amănuntul de produse alimentare şi nealimentare de consum curent în 12 ţări

– Prezent in Romania prin 11 hipermarketuri Auchan – Suprafata mare, de pana la 25.000 mp

• REAL – Magazin de tip hipermarket, parte a grupului Metro – La momentul achizitiei, Real opereaza 24 de magazine in Romania – Suprafata de vanzare de pana la 8000 mp

11

Bucuresti: 3 Auchan 11 Billa 24 Carrefour 3 Cora 27 Cristim 4 Kaufland 13 Lidl 167 Mega 5 Penny 22 Profi 4 Real 4 Selgros 5 Metro

18 Angst 10 Gulliver 9 DM 6 Best Market 5 Fonzi 4 Agricola 2 Gemini 2 Mirac 3 Economat 2 Spring Trest 2 Sun Valledo 3 Tia Market 3 Vel Pitar 3 Ruxir

Brasov: 3 Billa 3 Carrefour 1 Kaufland 7 Lidl 2 Mega 4 Penny 5 Profi 1 Real 2 Metro 1 Selgros 12 Luca 8 Spar 7 Aprozar

7 Rapid 4 Carmolimp 3 Ariesul 3 Gosstat But 2 Secont 2 Vel Pitar 2 DM 1 Sergiana 11 LeFruMarin

Miercurea- Ciuc: 1 Kaufland 2 Merkur 1 Profi 1 Penny 3 Skand Impex 1 DM

Arad: 2 Lidl 1 Kaufland 4 Billa 2 Carrefour 1 Minimax 3 Penny 2 Profi 1 Real 3 Spar

1 Metro 1 Selgros 6 Unicarm 3 Padis 3 DM 2 Lelia 1 Cora

Top retaileri dupa vanzarile nationale

2012

Kaufland

Carrefour

Metro

Selgros

Lidl

Real

Profi

Penny&XXL

Auchan

Mega Image

Cora

Billa

≈ 30%

12

(5) Investigatii privind posibila incalcare a legii

• 4 investigatii din oficiu -informatii obtinute in cadrul investigatiei sectoriale pe piata de retail alimentar (conexate in 2012)

• Obiect: restrictionarea preturilor de vanzare sau revanzare de catre 6 retaileri şi furnizorii acestora

13

(6) Raport asupra situaţiei concurenţei (a)

2012: Cresterea IPC fata de decembrie anul anterior in Romania a fost mai accentuata si peste media UE. Crestere similara: Ungaria.

Tara

Indice baza fixa 2005=100

Dec.2012

UE 124%

Romania 140%

Bulgaria 155%

Estonia 149%

Cipru 133%

Letonia 162%

Lituania 155%

Ungaria 165%

Slovenia 134%

Sursa: Eurostat

14

Observatie: cresterea IPC fata de o baza fixa (2005) Romania este sub tarile vecine, insa tot peste media europeana.

In luna aprilie 2013 – Romania a inregistrat aproape cea mai mare rata a inflatiei din zona euro la alimente (6.4%), devansata doar de Finlanda (6.7%) si urmata de Croatia (5,3%) si Estonia (4.7%).

Anual monitorizare preturi retail alimentar 3 zone de interes

1. Evolutie preturi alimente

2. Presiunile concurenţiale exercitate de produsele străine asupra produselor românesti

(6) Raport asupra situaţiei concurenţei (b)

Majoritatea produselor alimentare - achiziţionate de marii retaileri de la furnizori români.

Fructele si legumele: achiziţionate de la furnizori externi. Obs: - preturi de import relativ mai mari sau cel mult similare cu cele din ţară, - crestere pe majoritatea categoriilor in 2011 fata de 2005, cu exceptia cirese, fasole si cartofi.

Deficienţe reproşate producătorilor români: • producătorii naţionali nu respectă standardele minime necesare pentru comercializarea de legume şi fructe; • nu dispun de utilaje pentru sortarea şi calibrarea produselor; • nu deţin capacităţi de stocare şi nu au ambalaje corespunzătoare; • producţia de legume şi fructe româneşti este comasată masiv doar pe perioada de vară.

15

(6) Raport asupra situaţiei concurenţei (c)

3. Marca privată - produs care se află în proprietatea retailerului, realizat de către producători pentru retaileri. Este vanduta exclusiv în reteaua unui comerciant.

1. Tendinta de crestere a marcii private in portofoliul retailerilor. extinderea magazinelor de tip discounter?

2. Crestere mai accentuata in cazul produselor alimentare 3. Scadere doar pe categoria Peste si fructe de mare. 4. Cea mai mare crestere – categoria panificatie. 5. Monitorizare a evolutiei – analiza ex-post Lidl/Plus 6. Vanzarile de marca privata sunt inca scazute in Romania fata

de alte tari europene (30% - 50% in UK, Elvetia, Spania). 7. Efecte anticoncurentiale?

Productie: pe termen lung, reducerea investiţiilor în mărcile proprii ale producătorilor, prin limitarea bugetelor de dezvoltare, inovare şi promovare.

Retail: cand ponderea marcilor proprii este mare - vanzare marci proprii in detrimentul marcilor producatorilor

16

(7) Probleme producători

Codul de Bune Practici se aplică? (a)

Termene de plată:

• chestionar CC la un an de la intrarea in vigoare a legii – nu a avut efectele scontate:

– afectarea fluxului de numerar;

– diminuarea valorii comenzilor si, in acelasi timp, cresterea numarului de comenzi cu valoare mica;

– cresterea costurilor logistice;

– afectarea stocurilor si probleme cu oferta de produse catre consumatori.

17

(7) Probleme producători (b)

• Eliminarea din contracte a clauzei MFN? • agentii economici au declarat ca toate contractele de

vanzare - cumparare au fost modificate, acolo unde era cazul

• Eliminarea taxelor/platilor care nu erau direct legate de obiectul contractelor?

Taxe de marketing, taxe deschidere/amenajari/renovari:

• aceste tipuri de taxe - inlocuite sau redenumite

• efectele in piata aproape inexistente

18

(7) Probleme producători (c)

PUTEREA DE NEGOCIERE SUPERIOARĂ • dezechilibru de putere de negociere • furnizare de informații insuficiente cu privire la clauzele

contractuale • solicitarea de plăți care nu au nicio valoare pentru

contractant • modificarea unilaterală sau retroactivă a clauzelor

contractuale

• Putere superioara de negociere ≠ pozitie dominanta 19

(7) Probleme producători (d)

PUTERE SUPERIOARĂ DE NEGOCIERE – ABORDARE ÎN ALTE TĂRI

ICN - Studiu (2008) - abordarea abuzului de putere superioară de negociere:

1) SUA, UE, România etc. - autorităţile de concurenţă pot interveni doar în cazul unei poziţii dominante şi al unui abuz de poziţie dominantă - categorie majoritară 2) Franţa, Germania etc. - prezintă prevederi legale mai largi (de ex. dependenţa economică sau contractuală) - pot fi aplicate în lipsa unei poziţii dominante 3) alte state - examinează posibilitatea modificării legislaţiei pentru a acoperi şi acest aspect.

• 7 autorităţi cu prevederi specifice referitoare la abuzul de putere

superioară de negociere, putine cazuri efectiv abordate

20

(7) CUM POT PRODUCĂTORII CONTRABALANSA PUTEREA SUPERIOARĂ DE NEGOCIERE? (a)

Producătorii români sunt sub acţiunea cumulată a 3 factori:

–puterea de negociere superioară a marilor retaileri sau procesatori –gradul redus de performanţă –concurenţa cu producătorii străini

producţie atomizată şi dispersată, gradul de concentrare scăzut -

producătorii mici individuali expuşi fluctuaţiilor pieţei Creşterea eficienţei - politici permisive asocieri si înţelegeri Legislaţia europeană şi cea românească permit asocierile micilor

producători (cotă de piaţă comună sub 15%) pot balansa puterea de negociere a marilor procesatori

sau retaileri

21

(7) CUM POT PRODUCĂTORII CONTRABALANSA

PUTEREA SUPERIOARĂ DE NEGOCIERE? (b)

Acord de comercializare: o asociaţie a micilor producători sau un broker care să

acţioneze ca un agent de vânzări, în numele acestora producătorii rămân proprietarii mărfurilor până la

vânzărea către achizitorii finali fiecare producător, individual, va informa brokerul cu

privire la preţul minim acceptat preţul nu va fi cunoscut însă de achizitorii finali

brokerul va colecta volume semnificative de marfă si va negocia cel mai bun preţ posibil cu fiecare achizitor

marfa va fi vândută la cel mai bun preţ, obţinut ca urmare a negocierii individuale a brokerului, cu fiecare achizitor interesat

22

(8) CARTE VERDE

privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare și nealimentare

• ca urmare a faptului ca nu există un cadru de reglementare

specific la nivelul UE pentru combaterea PCN • parte a Planului de acțiune in domeniul comertului cu

amanuntul, comunicat de CE Parlamentului European • set comun de principii de punere în aplicare • ar putea prevedea dreptul autorităților competente de a

impune sancțiuni corespunzătoare: – posibilitatea de a ordona respectarea bunelor practici, – de a obține despăgubiri, – de a impune amenzi cu efect de descurajare și de a-și prezenta

public constatările.

23

Teme de discuţie

• Reglementare termene de plata – efecte? este necesara reglementarea?

• Taxe de raft, clauza MFN – eliminate?

• Marci private – evolutii

• Legume/fructe –import vs. productie autohtona?

• Relatia retaileri – producatori (standarde de calitate, aprovizionare, logistica)

24